tema seismologie
DESCRIPTION
tema folosita de studentiTRANSCRIPT
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE
SEISMOLOGIE INGINEREASCĂ ŞI
INGINERIE SEISMICĂ
- 17 OCTOMBRIE 1989-CUTREMURUL
LOMA PRIETA -
BUNEA OCTAVIAN-IOAN
MASTER I.S., AN I
CUPRINS
1. Seismologie Inginerească .....................................................................................................3 1.1. Mecanismul de focar.......................................................................................................3 1.2. Calculul momentelor Mo şi Mw......................................................................................4 1.3. Ipoteza Poisson pentru 1989 Loma Prieta......................................................................4 1.4. Date despre cutremur......................................................................................................6
2. Inginerie Seismică..................................................................................................................9 2.1. Date generale..................................................................................................................9 2.2. Prezentare spectrelor rezultate în 3 staţii reprezentative...............................................11 2.3. Comparaţia spectru Fourier-spectru de răspuns al staţiei nr. 1......................................16 2.4. Comparaţia spectrelor de răspuns cu pseudospectrele de răspuns...............................19 2.5. Prelucrarea spectrelor.....................................................................................................20 2.6. Concluzii..........................................................................................................................21
3. Bibliografie.............................................................................................................................22
1.Seismologie Inginerească
1.1 Mecanismul de focar
Pe data de 17 Octombrie 1989, ora 5:04:15 p.m. (Pacific Daylight Time), a avut loc un
cutremur de magnitudine 6.9 (Mw), 6.7 (Ml), 7.1 (Ms) ce a zguduit sever zonele San Francisco şi
Monterey Bay. Epicentrul a fost localizat lângă vârful Loma Prieta, în munţii Santa Cruz. Mecanismul
de focar al acestui cutremur a fost oblic, iar sursa ce a declanşat cutremurul este Southern San
Andreas. Momentul seismic estimat al acestuia este între 2.2×1019Nm şi 3.5×1019Nm , durata
cutremurului la sursă a fost de 6 până la 15 secunde, iar scăderea medie a presiunii a fost de cel
puţin 50 bari. Lunecarea dintre plăci a avut loc pe lungimi de falie de 35 km la o adâncime de 7 până
la 20 km. Deplasarea maximă înregistrată a fost de 2.3 m. Datorită distribuţiei lunecării, aproximativ
jumătate din energia cutremurului a fost direcţionată către zona urbană San Francisco, iar cealaltă
jumătate să fie direcţionată către sud-est.
Starea actuală a faliei San Andreas.[1]
1.2 Calculul momentelor ��ş���
Conform sitului peer.berkley.edu, caracteristicile cutremurului sunt: lăţimea suprafeţei de
rupere W=18 km, lungimea suprafeţei de rupere L=40 km, deplasarea medie dmed=108.1 cm.
Astfel, având µ=30 GPa:
M0=µ S dmed=30×109×40×103×18×103×108.1×10-2=2.33496×1019 Nm;
�� = 2 3 �� �� − 6.0 = 2 3 �� 2.33496 × 10�� − 6 = 6.91;
1.3 Ipoteza Poisson pentru 1989 Loma Prieta
Considerând ipoteza Poisson de producere a cutremurelor de o anumită magnitudine într-un
număr t de ani P�N≥1�=1-e-λmt şi folosind repartiţia Gutenberg-Richter trunchiată pentru ���� =5ş���� = 9, se va calcula şi reprezenta grafic probabilitatile într-un an, în 10 ani, în 50, în 100 şi în
475 de ani de apariţie a cel puţin o data a diferitelor nivele de magnitudine.
Conform sitului USGS, în medie, în zona de sud a Californiei au loc 10000 de cutremure pe
an. Având în vedere că numărul mediu de cutremure pe an este 10a , rezultă că a= log 10000=4 .
Conform aceluiaşi site, factorul b corespunzător sursei Southern San Andreas este de 0.82.
! = " ln 10 = 9.21
% = & ln 10 = 1.89
(�)* = +,-.� 1 − +-.(0123-�)1 − +-.(0123-0156)
Valorile rezultate se regăsesc în graficele următoarele:
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0000
0.0001
5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 9
lam
bd
am
magnitudine
G-R
Trunchiata
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
1,2
5 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,5 9
1-F
p(λ
mt)
magnitudine
t=1an
t=10 ani
t=50 ani
t=100 ani
t=475 ani
1.4 Date despre cutremur
Cutremurul din 17 Octombrie 1989 a fost unul din cele mai distrugătoare seisme ce au zguduit
coasta de vest a Statelor Unite. A provocat 63 de morţi, 3757 de răniţi 23408 de case avariate şi
1000 de case distruse. A avut în jurul a 7000 de replici până pe data de 1 Octombrie 1990.
Cele mai catastrofale evenimente induse de seism au fost colapsul viaductului Cypress Street
din Oakland, cedarea secţiunii din podul San Francisco-Oakland Bay, colapsul mai multor clădiri din
districtul Marina al oraşului Santa Cruz şi din zona Pacific Garden Mall, acestea fiind aproape de
epicentru. După cum este cunoscut, cutremurul Loma Prieta a fost unul de adâncime mică, având
efecte devastatoare pe o suprafaţă apropiată de epicentru. Este posibil ca o mare parte din
distrugerile cauzate în zona San Francisco-Oakland să fie cauzate de undele de suprafaţă, care,
având viteze de deplasare mai mici au cauzat mişcări puternice în pământurile moi din zonă.
Este important de notat că distrugerile majore au fost cauzate în mare parte de greşeli în
proiectarea construcţiilor, principala fiind subaprecierea forţelor seismice.
San Francisco-Oakland Bay Bridge este format din două poduri ce leagă oraşele, acestea
intâlnindu-se pe o insulă în mijlocul golfului. Podul din partea de vest este unul suspendat urmat de
un tunel prin insulă. În partea de est, podul este este format din 5 segmente, şi anume: 4 deschideri
de 88 de metri simplu rezemate de beton armat, un pod din grinzi cu zăbrele de 730 m, 5 deschideri
de 153 m simplu rezemate zăbrelite, 14 deschideri de 88 de metri simplu rezemate şi 16 deschideri
pentru viaductul de acces din oţel şi beton. Ambele poduri au tablier cu 2 nivele a câte 5 bande.
Terenul de fundare este format din gresii în apropiere de insulă şi din aluviuni în partea de est.
Au fost mai mulţi factori care au influenţat performanţa podului. Din cauza distanţei epicentrale
mari (~100 km), undele ce au ajuns la pod au fost de frecvenţe mici. Dat fiind că terenul de fundare
pentru partea de est a celui de-al doinea pod era moale, au apărun amplificări puternice. Pilele
podului din zona ce a cedat erau proiectate a fi flexibile, cea care a cedat era proiectată să preia forţe
seismice, fiind mai rigidă. Forţa a fost mult mai mare de 0.1g (forţa presupusă în proiectare).
Înbinările ce ţineau tablieul în loc s-au rupt şi acesta a căzut peste nivelul inferior. Aparatul de reazem
neputând să permită mişcări ale tablierului de 25 cm longitudinal şi 12 cm transvesal. În cazul în care
reazemul putea permite o mişcare mai mare, tablierul ar fi lunecat fără avarii serioase.
Profilul terenului de fundare. [2]
Structura viaductului Cypress Street era de formată din pile de beton armat ce susţineau un
tablier pe două nivele a câte 4 benzi fiecare. Acestea aveau 11 configuraţii diferite în funcţie de zona
viaductului. Articulaţiile în suprastructură erau la fiecare 3 deschideri şi fiecare pilă avea o articulaţie
în reazem la ambele nivele. Viaductul fiind proiectat în anul 1949, articulaţiile au fost introduse pentru
a uşura calculul structurii. Aceasta a fost calculată să reziste la o forţă seismică de 0.06 din greutatea
sa.
Lafel ca podul San Francisco-Oakland Bay, acest viaduct era fundat pe un teren moale. Roca
de bază în acea zonă este la ~150 m adâncime. Această structură a suferit cele mai catastrofale
distrugeri cauzate de cutremur. Cedarea structurii a fost în mare parte cauzată de conexiunea slabă
între cadrul inferior şi cadrul superior al pilei, lucru cauzat de confinarea slabă la nivelul tablierului
inferior în jurul barelor de armătură. Acestea nefiind ţinute bine de beton au flambat şi structura a
cedat. Numai 2 pile din toate cele în zona de teren moale au rămas în picioare.
Situaţia geologică a viaductului şi modul de cedare.[3]
Distrugerile masive în rândul structurilor normale au fost observate în zonele epicentrale, după
cum era de aşteptat, dar şi sporadic în zonele cu amplificări cauzate de condiţiile de amplasament,
sau la structurile slabe proiectate fără considerente seismice. Multe construcţii inadecvate au reuşit
să supravieţuiască cutremurului, indicând că mişcarea nu a fost puternică peste tot.
Cele mai multe distrugeri au fost observate la structurile din zidărie nearmată, având structura
acoperişului şi a planşeelor din lemn. Acest tip de structură este foarte întâlnită în California,
majoritatea fiind construite în anii 1930. Acestea sunt întâlnite în general în zonele aglomerate din
centrul unor oraşe californiene.
Cu toate că acest cutremur a cauzat multe pagube şi a lăsat comunităţi întregi în ruină este de
notat că 28 de clădiri instrumentate seismic au putut înregistra seismul, acestea conducând la
înţelegerea mai bună a condiţiilor locale de amplasament şi a interacţiunii teren structură.
2.Inginerie Seismică
2.1 Date generale
Loma Prieta
1989/10/18
00:05
Nr. Record ID Statie
Componenta PGA (g)
PGV
(cm/s)
PGD
(cm)
1 P0733 47379 Gilroy Array #1
LOMAP/G01-UP 0.209 14 5.59
LOMAP/G01000 0.411 31.6 6.38
LOMAP/G01090 0.473 33.9 8.03
2 P0739 57191 Halls Valley
LOMAP/HVR-UP 0.056 8.4 4.07
LOMAP/HVR000 0.134 15.4 3.3
LOMAP/HVR090 0.103 13.5 5.46
3 P0740 57064 Fremont - Mission San Jose
LOMAP/FRE-UP 0.08 8.5 5.3
LOMAP/FRE000 0.124 11.5 5.43
LOMAP/FRE090 0.106 8.8 4.36
4 P0741 58219 APEEL 3E Hayward CSUH
LOMAP/A3E-UP 0.047 4.2 3.33
LOMAP/A3E000 0.078 5.6 3.93
LOMAP/A3E090 0.084 6.4 3.57
5 P0742 57066 Agnews State Hospital
LOMAP/AGW-UP 0.093 8.3 4.43
LOMAP/AGW000 0.172 26 12.64
LOMAP/AGW090 0.159 17.6 9.75
6 P0743 1652 Anderson Dam (Downstream)
LOMAP/AND-UP 0.151 9.9 3.17
LOMAP/AND270 0.244 20.3 7.73
LOMAP/AND360 0.24 18.4 6.73
7 P0744 47125 Capitola
LOMAP/CAP-UP 0.541 19.4 2.6
LOMAP/CAP000 0.529 36.5 9.11
LOMAP/CAP090 0.443 29.3 5.5
8 P0746 57425 Gilroy Array #7
LOMAP/GMR-UP 0.115 5.6 2.87
LOMAP/GMR000 0.226 16.4 2.52
LOMAP/GMR090 0.323 16.6 3.26
9 P0748 58223 SF Intern. Airport
LOMAP/SFO-UP 0.065 5.2 2.47
LOMAP/SFO000 0.236 25.5 4.2
LOMAP/SFO090 0.329 27.9 6.03
10 P0749 58135 UCSC Lick Observatory
LOMAP/LOB-UP 0.367 10.6 5.39
LOMAP/LOB000 0.45 18.7 3.84
LOMAP/LOB090 0.395 17.6 5
11 P0752 1652 Anderson Dam (L Abut)
LOMAP/ADL-UP 0.053 9.3 4.07
LOMAP/ADL250 0.064 12.2 11.87
LOMAP/ADL340 0.077 10 5.54
Nr. Record ID Statie
Componenta PGA (g)
PGV
(cm/s)
PGD
(cm)
12 P0757 58373 APEEL 10 - Skyline
LOMAP/A10-UP 0.037 8 3.71
LOMAP/A10000 0.103 13.9 8.55
LOMAP/A10090 0.088 24 7.35
13 P0761 57504 Coyote Lake Dam (Downst)
LOMAP/CLD-UP 0.095 9.9 4.51
LOMAP/CLD195 0.16 13 6.11
LOMAP/CLD285 0.179 22.6 13.2
14 P0768 1032 Hollister - SAGO Vault
LOMAP/SGI-UP 0.042 5 3.95
LOMAP/SGI270 0.036 7.1 4.55
LOMAP/SGI360 0.06 8.4 4.89
15 P0773 58264 Palo Alto - 1900 Embarc.
LOMAP/PAE-UP 0.08 7.3 3.33
LOMAP/PAE000 0.204 22 11.67
LOMAP/PAE090 0.213 39.6 17.13
Distante(mi)
Nr. Closest to surface projection of rupture
Closest to fault
rupture Vs,30(m/s)
1 10.5 11.2 1428
2 29.3 31.6 281.6
3 42 43 367.6
4 56 57.1 597.1
5 27 28.2 239.7
6 20 21.4 488.8
7 8.5 14.5 288.6
8 24.3 24.2 333.9
Distante(mi)
Nr. Closest to surface projection of rupture
Closest to fault
rupture Vs,30(m/s)
9 63.2 64.4 190.1
10 12.5 17.9 714
11 20 21.4 488.8
12 46.6 47.8 391.9
13 21.7 22.3 295
14 29.9 30.6 684.9
15 34.8 36.1 209.9
2.2 Prezentarea spectrelor rezultate în 3 staţii reprezentative
Se vor prezenta spectrele staţiilor 1,4 şi 9.
-0,6
-0,4
-0,2
0
0,2
0,4
0,6
0 2 4 6 8 10
a(g
)
t(s)
LOMAP/G01000
-0,6
-0,4
-0,2
0
0,2
0,4
0,6
0 2 4 6 8 10
a(g
)
t(s)
LOMAP/G01090
,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
18,0
,0 5,0 10,0
SD
T(s)
LOMAP/G01000-SD
2%
5%
10%
,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
18,0
,0 5,0 10,0
SD
T(s)
LOMAP/G01090-SD
2%
5%
10%
,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
100,0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SV
T(s)
LOMAP/G01000-SV
2%
5%
10%
,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
160,0
180,0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SV
T(s)
LOMAP/G01090-SV
2%
5%
10%
,0.0
,20.0
,40.0
,60.0
,80.0
1,0.0
1,20.0
1,40.0
1,60.0
1,80.0
2,0.0
,0.0 ,50.0 1,0.0
SA
T(s)
LOMAP/G01000-SA
2%
5%
10%
,0.0
,50.0
1,0.0
1,50.0
2,0.0
2,50.0
3,0.0
,0.0 ,50.0 1,0.0
SA
T(s)
LOMAP/G01090-SA
2%
5%
10%
-0,2
-0,15
-0,1
-0,05
0
0,05
0,1
0,15
0 5 10 15 20 25a(g
)
t(s)
LOMAP/A3E000
-0,6
-0,5
-0,4
-0,3
-0,2
-0,1
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0 5 10 15 20 25
a(g
)
t(s)
LOMAP/A3E090
,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
18,0
,0 5,0 10,0
SD
T(s)
LOMAP/A3E000-SD
2%
5%
10%
,0
5,0
10,0
15,0
20,0
25,0
30,0
35,0
,0 5,0 10,0
SD
T(s)
LOMAP/A3E090-SD
2%
5%
10%
,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
90,0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SV
T(s)
LOMAP/A3E000-SV
2%
5%
10%
,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
160,0
180,0
200,0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SV
T(s)
LOMAP/A3E090-SV
2%
5%
10%
,0.0
,10.0
,20.0
,30.0
,40.0
,50.0
,60.0
,70.0
,80.0
,90.0
1,0.0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0
SA
T(s)
LOMAP/A3E000-SA
2%
5%
10%
,0.0
,20.0
,40.0
,60.0
,80.0
1,0.0
1,20.0
1,40.0
1,60.0
1,80.0
2,0.0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0
SA
T(s)
LOMAP/A3E090-SA
2%
5%
10%
-0,3
-0,2
-0,1
0
0,1
0,2
0,3
0 5 10 15 20 25 30
a(g
)
t(s)
LOMAP/SFO000
-0,4
-0,3
-0,2
-0,1
0
0,1
0,2
0,3
0 10 20 30a(g
)
t(s)
LOMAP/SFO090
,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
16,0
18,0
,0 5,0 10,0
SD
T(s)
LOMAP/SFO000-SD
2%
5%
10%
,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
14,0
,0 5,0 10,0
SD
T(s)
LOMAP/SFO090-SD
2%
5%
10%
,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SV
T(s)
LOMAP/SFO000-SV
2%
5%
10%
,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SV
T(s)
LOMAP/SFO090-SV
2%
5%
10%
,0.0
,20.0
,40.0
,60.0
,80.0
1,0.0
1,20.0
1,40.0
1,60.0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SA
T(s)
LOMAP/SFO000-SA
2%
5%
10%
,0.0
,20.0
,40.0
,60.0
,80.0
1,0.0
1,20.0
1,40.0
1,60.0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SA
T(s)
LOMAP/SFO090-SA
2%
5%
10%
,0.0
,50.0
1,0.0
1,50.0
2,0.0
2,50.0
3,0.0
3,50.0
4,0.0
4,50.0
5,0.0
,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0
β
T(s)
LOMAP/G01-β-5%
00
90
,0.0
,50.0
1,0.0
1,50.0
2,0.0
2,50.0
3,0.0
3,50.0
4,0.0
4,50.0
5,0.0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0
β
T(s)
LOMAP/A3E-β-5%
00
90
,0.0
,50.0
1,0.0
1,50.0
2,0.0
2,50.0
3,0.0
3,50.0
4,0.0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
β
T(s)
LOMAP/SFO-β-5%
00
90
2.3 Comparaţia spectru Fourier-spectru de răspuns al staţiei nr. 1
,0.0
,20.0
,40.0
,60.0
,80.0
1,0.0
1,20.0
1,40.0
1,60.0
1,80.0
2,0.0
,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0
SA
T(s)
LOMAP/G01000-Spectru Acceleraţii
2%
-,020.0
,0.0
,020.0
,040.0
,060.0
,080.0
,10.0
,120.0
,140.0
,160.0
,180.0
,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0
A
T(s)
LOMAP/G01000-Spectru Fourier
SF
Pentru construcţia spectrelor Fourier s-a folosit transformarea Fourier rapidă (FFT), cu ajutorul
programului Microsoft Excel. S-au ales 4096 de valori ale accelerogramei pentru a forma spectrul.
Pasul de timp al înregistrării este de 0.05 s, ca urmare a rezultat un pas de frecvenţă de
14096×0.05 =0.0488 Hz. S-a folosit pentru comparaţie spectrul de acceleraţii cu amortizare de 2%,
pentru a se face mai uşor distincţia între vârfuri.
,0.0
,50.0
1,0.0
1,50.0
2,0.0
2,50.0
3,0.0
,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0
SA
T(s)
LOMAP/G01090-Spectru Acceleraţii
2%
-,050.0
,0.0
,050.0
,10.0
,150.0
,20.0
,250.0
,30.0
,0.0 ,20.0 ,40.0 ,60.0 ,80.0 1,0.0
A
T(s)
LOMAP/G01090-Spectru Fourier
SF
2.4 Comparaţia spectrelor de răspuns cu pseudospectrele de răspuns
Se vor compara spectrele rezultate pentru amortizare de 5%.
,0
10,0
20,0
30,0
40,0
50,0
60,0
70,0
80,0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SV
/PS
V
T(s)
LOMAP/G01000-SV/PSV
SV
PSV
,0.0
20,0.0
40,0.0
60,0.0
80,0.0
100,0.0
120,0.0
140,0.0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SV
/PS
VT(s)
LOMAP/G01090-SV/PSV
SV
PSV
,0.0
,20.0
,40.0
,60.0
,80.0
1,0.0
1,20.0
1,40.0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SA
/PS
A
T(s)
LOMAP/G01000-SA/PSA
SA
PSA
,0.0
,50.0
1,0.0
1,50.0
2,0.0
2,50.0
,0.0 ,50.0 1,0.0 1,50.0 2,0.0
SA
/PS
A
T(s)
LOMAP/G01090-SA/PSA
SA
PSA
2.5 Prelucrarea spectrelor
0.00
0.01
0.01
0.02
0.02
0.03
0.03
0.04
0.04
0.05
0.05
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
01
0.0
01
0.0
01
0.0
01
0.0
02
0.0
02
0.0
03
0.0
04
0.0
04
0.0
05
0.0
08
0.0
10
0.0
13
Prelucrări direcţie 00
m sigma beta05 beta09 CV m+1as
0.00
0.01
0.01
0.02
0.02
0.03
0.03
0.04
0.04
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
00
0.0
01
0.0
01
0.0
01
0.0
01
0.0
02
0.0
02
0.0
03
0.0
04
0.0
04
0.0
05
0.0
08
0.0
10
0.0
13
Prelucrări direcţie 90
m sigma beta05 beta09 CV m+1as
Pentru prelucrarea spectrelor s-au folosit toate valorile spectrelor ce aveau componentele pe
direcţia 00 şi 90. mβ este media lui β şi σβ este abaterea standard a lui β . Formula cu care se
determină β8estee;<=>?@A×B<=> , undez�.G = 0şiz�.� = 1.282 , iar formulele pentru
mlnβ şi σlnβ sunt lnmβ
I1+CVβ2 respectiv Iln (1+CVβ
2) .Valorile de pe axa orizontală nu au semnificaţie
fizică.
Se poate observa că graficul format de media + o abatere standard este apropiat de graficul
format de β0.9 şi graficul format de medie este apropiat de cel format de β0.5.
2.6 Concluzii
Cele 3 spectre prezentate la începutul acestei părţi au vitezele undelor secundare mediate pe
30 de metri 1420 m/s, 597 m/s respectiv 190 m/s. Conform clasificărilor terenurilor date de USGS,
primul teren este de clasă A (>750 m/s), al doilea este de clasă B (360-750 m/s) iar al treilea este de
clasă C (180-360 m/s). Accelerogramele şi spectrele rezultate au caracteristici tipice pentru terenuri
de tipul lor.
Se observă pe accelerograme cum durata vibraţiilor este mai mare în cazul terenurilor mai
moi şi cum acceleraţia este mai mare în cazul terenurilor mai tari. Spectrele de răspuns în acceleraţii
pentru pământul mai moale au paliere la valori ale perioadelor mai mare decât cele ale pământurilor
mai tari. Amplificările importante nu mai apar după 0.4 secunde în cazul primului teren, însă în
celelalte cazuri ele continuă până la 1 secundă. Geografic, prima staţie se afă la nord de epicentrul
cutremurului. Se observă că agresivitatea mişcărilor este mai mare pe direcţia E-V (90) în cazul
primei staţii (pentru căse afla la est de epicentru) şi în cazul staţiei nr. 3 agresivitatea este mai mare
pe direcţia N-S (00) (pentru că se află la nord de epicentru).
Bibliografie:
[1] www.earthquake.usgs.gov; USGS Proffesional paper 1515;
[2],[3] www.earthquake.usgs.gov; USGS Proffesional paper 1552;