teologia bolii - jean-claude larchet - libris.ro
TRANSCRIPT
JEAN.CLAUDE LARCHET
Teologia bolii
Tiaducere &n limba franceziPr. Vasile Mihoc
E;FEBucurqti
TEOLOGIABOLII
- Initiation ) la th/ologie byzantine,Paris, 1975 l'ftad. rom., Teologia bi-
zartin i, EIBMO, Bncure;ti, 1 966].MILLERJ| .5., Tbe Birth ofthe Hosphal in the Blzantine Empit., B^hi'
more, 1985.
,,Byzantine Hospital'l in Sltmposium on Byzantine Medicine, DLnbar'ton Oaks Papers, 38, 1985, pp. 53'63.
NUTTON, V, ,,From Gales to Alexander, Aspects of Medicine and
Medieval Practice in Late Antiquity", in Symposium o Blzantine
Medicine, Dumbartan Oaks Papers,38, 1985, pp. 1-14.
OTT, J., ,,Die Bezeichnung Christi als ralrar in der urchristlichen Litera-
w", in Der Katbolih, 90, 19 10, pp. 454458.PAPADOPOULOS, C., Historia tes Ehhksias ,4lexandrias, Nexandie'
t935.SCHADE!7ALDT, H., ,,Die Apologie der Heilkunst bei den Kirchen-
v ater n", in llenife n t li c h unge n de r in t e r n ati o n a k n G u e I ls c b af f i r G e s -
chichte der Pharmazie,26,1965, pp. 115-130.
SCHEID\7EILER, F,, ,,Arnobius und der Marcionirism$", i^ Zeit-
schifJir neutestamentliche Wissenschaf rnd die Kandz der iheren
Kirche, 45, 1954, pp. 42-67 .
SCHIPPERGES, H., ,,Zur Tiadition des ..Christus Medicus" im
fiiihen Christentum und in der llteren Heilkund.e", in Arzt Christ,
11,1965, pp.12-20.SENDRAIL, M., Hrr toite tuburelle de la naladie,-foulo:ose, 1980
SCARSOROUGH,J., ed., Symposium on Byzantine Medicinc, Dum-
barton Oaks Papers,38, W'ashington, 1985.
SIGERIST, H., ,,An Outline of the Development of the Hospital'l in
Bulletin ofthe History 7fMedxine,4, 1936, pp. 573-581.
STOGER, A., ,,Der Arzt nach Jesus ben Sirach (38, 7-15)", in AntChrist, 11, 1965, pp. 3-11.
TALBOT, A.M., Frt Healing in Late B))zantium,BrcokJlne' 1983.
TEMKIN, O., ,,Byzantine Mcdicine, Tiadition and Empiricism", inDumbarton Oaks Papers, 16, 1962, pp.95-115.
IMAF.E,-| .,Eustratios Argenti. A Studi ofthe (heeh Cburrh under Turkish
Rule, Oxfotd, \964.II/EINEL, H., Die trl/irhungen des Geistes und der Geister irn xathapos'
tolichen Zehaber bis auJ Irentius,Freiburgim Bresgau, 1899' vol. II,pp. 109- 127: ,,Heilungen und \(underl
CUPRINS
Introducere ,...,., .....,..,......,....5
I. LA IZVOARELE BOLII............................. 13
,,Perfecgiunea" originari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Originea dintii a bolii: picaul s.rimoresc. . .. . . . .. . . . . . . .24
Sunt oamenii rispunzitori pentru bolile lor? .............33Vindecarea naturii umane de citre Cuvlntul intrupat . . . . .41
Din ce motive existi inci bolile. . . . . . . ... ... . . . .. .. .. . .. .43
Boli ale trupului ;i boli ale sufletului.. . .. . .. . . . .. . . . .. . . . 53
Precaritatea sinitilii ............... . . . . . . . . . . . . . . 58
IT. SENSUL SPIRITUAL AL BOLIi .,,.,,.,. ......... .'9Ambivalenga sinitigii qi a bolii ........59Semni6cagia pozitivi a bolii si a suferingei .... -.. ... .. .. .. 62
O manifestare a Proyidenlei. . . . . . . . . . . . . . . , , . , . . , . , . , . . .66
Un bun prilej de spodre duhovniceasciL ............ ......70Ajurorul lui Dumnezeu 9i partea de lucrare a omului . . . . . .76
Importangaribdirii........... -.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78
Rolul esengial al rugi"ciunii. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Calea sfingeniei .........85
In. cAr CRESTINE DE VTNDECARE. . . . .. . . . . . . . . . . 87
A vindeca spre slava lui Dumnezeu . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . .87
Hristos Doctorul . , . . . . . . . . . . . . . . . . . .90
173
CUPRINS
Sfingii timiduiesc in numele lui Hristos. . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Cii duhovnicegti de vindecare. . . . . . . . . ... .. . ... .. . . . . . .,96
Integrarea medicinei pro6ne. . . . . . . . . . . . . . . . . . . j,,.....117
Pozigii maximaliste ..................126O ingelegere duhovniceasci a terapeutici.lor pro6ne,care le tnilreptigegte raportandu-le la Dumnezeu. . . . . . . . . 133
Vindecarea de la Dumnezeu vine . .... ... ... ..... .. ... .736
Limitele medicinei . . . . . . . . . . . . . . . . . .139
Si ne lngrijim gi de vindecarea sufetuluj .. ........ .. .. ..143
Timiduirea trupului simbolizeazi 9i vestege
ti.miduirea duhovniceasci a lntregii fiinte. . . . . . . . . . . . .' .146
Bolile sufetului sunt mai grave decAt cele ale
trupului. . . . . . . . . , . . ..... ..... .... , .147
Relativitatea slniti,tii fizice ..........., ..... ....... .. ..148
Figiduin,ta nestriciciunii gi nemuririi ce vor si fie. . . .' .' . 149
Hristos a venit ca sl mlntuiasci si trupul. . . . . . . . . . . . , . . .150
Bibtiograf? . . .. ..... .. ..... .. ... .. : . ..................157
Comenzi:www.librariasophia-ro
Difirzare:SUPERGRAPH
Scr. Ion Minulescu nr.36, sector 3,
031216,Bucure$iTd. : 021 -32n.61. 19 ; fax: 021 -3 t9.10.84
e-mail contact@supergr:ph.row*rl''Iibruiasophia-ro
www.sophia.ro
Vi 4teptim laLIBRARIA SOPHIA
str. Bibescu Vod: nr. 19,
040151, Bucure$t! sector 4(lengi Faclltatea de Teologi€)
rd. OZI -336.10,00. V 22.266.6 \a9Tv.libr.rirsophia-ro
TEOLOGIABOLII
de o complexS componenti psihici, care il ridici deja pe
om cu mult mai presus de animal, ci inci gi de o dimen-
siune spirituali, mai presus de dimensiunea sa biologici.Tiupul nu numai ci exprimi, la nivelul siu, persoana, ci,
intr-o oarecare misuri, el este persoana. Persoana nu nu-
mai are w trtp, ea gi aslr trupul siu, chiar daci transcen-
de infinir limitele acestuia. De aceea, tot ceea ce priveste
trupul implicipelsoana insigi. A nu tine seama de aceasti
dimensiune spirituali a omului atunci cAnd vrei si-i oferiremedii pentru suferingele sale inseamni in mod inevita-
bil a-i produce prejudicii grave 9i, adeseori, a ne priva de la
bun inceput de orice mijloc de a-l ajuta si-gi asume starea
cu bun folos gi sidepigeasci feluritele incerci.ri cirora tre-
buie si le faci fagi.
in paginile ce urmeazi, ne-am striduit si dim la ivea-
li, intr-o sintezi, bazele unei teologii cre;tine a bolii, a su-
feringei, dar, de asemenea, gi a modalitigilor de vindecare,
;i a sinitigii insegi, sprijinindu-ne in esenti pe invigituri-le originare gi fondatoare ale Sfintei Scripturi gi ale Sfin-
gilor Piringi.Am vrea ca prin aceasta si deschidem sau si reamintim
perspectiye care siJ poati ajuta pe omui de astizi si inle-leagi boala 9i feluritele forme de suferingi legate de ea, dar
;i terapeuticile, vindecarea si sinitatea insigi, intr-un ca-
dru mai vast decAt cel pe care-l oferi in general civilizagia
noastri dominati. de valori tehnice 9i materiale, si care si-ipermiti si gi le asume in modul cel mai favorabil. Dorim,in primul rAnd, si-i ajutim pe cregtini si-gi situeze inci;imai bine aceste experienqe importante in cadrul leglturiilor cu Dumnezeu, cadru in care, ca toate realiti$le uma-
ne, se cuvine si-gi afle locul.
12 t3
CAPITOLUL I
LA IZVOARELE BOLII
,,Perfecgiunea" originari
Dumnezeu, Care este ,,Ficitorul tuturor celor vizute 9i
al celor nevlzute", nu poate fi considerat autorul bolilor, al
suferin;ei 9i al morEii. Sfngii Piringi afirmi in unanimitate
acest adevir. in omilia intitulatl,,Dumnezeu nu esteprici-
nuitorul relelor", Sfintul Vasile cel Mare zice : ,,E o nebunie
si crezi ci Dumnezeu €ste autorul relelor noastr€; aceas-
ti blasfemie [...] tiglduiepe bunitatea lui Dumnezeu."t
,,Boala nu este [...] o lucrare a mAinii lui Dumnezeu."2
,,Dumnezeu, Care a Jbcut trupul, n-a llcut ;i boala, totastfel cum El, degi a fbcut sufletul, n-a fbcut nicidecum 9i
picatui."3 De asemenea, este evident ci ,,Dumnezeu n-a
Ibcut nicidecum moartea"4. Celor care, afirmagiei biblice
despre crearea omului dupi chipul lui Dumnezeu, ii aduc
ca obiecgie destinul nostru perisabil, scurtimea vielii, Pre-dispozigia spre tot felul de boli trupefti 9i psihice, Sfantul
Grigorie de Nyssa le rispunde: ,,Faptul ci in condigiile ac-
1 Omilia: Dumnezea nL este Pricinuitorul relelor,2, PG 31,3328.2 rbid., 6, 344A.. Ibid., 6, 3448.4bid.,7,345A.
TEOLOGIABOLII
male omul nu-si mai regiseste locul lui adevirat nu este
o mirturie concludenti ci el n-ar fi fost vreodari in po-
sesju nea bun urilor fcare gin dechipul lui Dumnezeu]. in-tr-adevir, omul 6ind lucrarea lui Dumnezeu, Care din bu-
nitarea Sa a adus la existengi aceasti fiin1i, nimeni dintre
cei ce judeci n-are dreptul si binuiasci pe Cel Ce l-a creat
din dragoste [...] ci ar fi fost Cel Care l-a aruncat pe om
de la inceput in aceasti lume a riuti$lor. Alta e pricina cine aflim acum intr-o astfel de stare ;i ci suntem despuiati
de bunitigile de altidati."t ,,A pleca de la suferin;ele tru-
pului care ating in mod necesar partea trecltoare din noi
;i a numi pentru aceasta pe Dumnezeu autor al riului sau
a nu vrea din capul locului si-L socogi Creator al omului,
numai pentru a nu spune ci e pricinuitor al suferingelor
noastre, iati semnul [...] firilor lipsite de judecati [...]."6
Sfintul Maxim MS.rturisitorul subliniazi ci ,,Dumnezeu,
Care a zidit firea omeneasci, nu a creat impreuni cu ea [...]durerea'7, ;i ci pitimirea, striciciunea gi moartea, de ca-
re omul a avut parte dupi aceea, nu vin de la El8. Sfhntul
Grigorie Palama, la rAndul siu, a6rmi ci: ,,Dumnezeu n-a
creat moartea, nici bolile, nici infirmitigile"e; ,,Dumne-
zeu n-a fbcut moartea sufietului, nici moartea trupului"r0;
,,aceastl moarte a trupului, Dumnezeu n-a dat-o, n-a fl-cut-o, nici n-a poruncit ca ea si 6e"11. [...] ,,El nu este nici
'Marele cuuint catehetic,Y,8-9. Yezi ;r ibid. llgiYll,4; Despre fe'ciorie,XIL2,
6 Idem, Marele cxu,int cateheti,Ylll, 15.7 R;uP nsuri ciitre Tblatie, 61, P G 90, 628 A-3Ibid.,42,PG 90,408C-e Omilii,XXJ{I,PG 15r,3968. Cf 388D.t0 150 Capete despre cunotrtnfu naturald, derPre cunoalterea lai Dum'
nezeu, deEre uiaTa moral; ;i desprefiptuirc, 51.
't cf rbid.,q.
74 r5
I, LA IZVOARELE BOLN
autorul bolilor trupesti."12 hci autorul cirgii ingelepciu-
nii lui Solomon invati ci: ,,Dumnezeu n-a ficut moartea
si nu Se bucuri de pieirea celor vii. El a zidit toate lucruri-
le spre viagi gi {bpturile lurnii sunt iicute spre a fi izbivite;intru ele nu este simingi de p ieire" (inTelepciunea /ui So'
lomon I,13-14).
Autorul inspirat al cirgii Facerea spune despre crea-
qia lui Dumnezeu ci este buni ir.r intregime (cf Facerea
l, 31), iar Sfinlii Piringi invati, cu togii, ci omul insugi,
in starea dintru inceput a firii sale, nu stia nicidecum de
boali, infirmitate, durere gi striciciunerr. Omul ,,se afla indesfitarea raiului [... ], avAnd simlurile intregi ;i nevitima-te, afindu-se in starea cea dupi lire, precum a fost zidit'lscrie Sfintul Dorotei de Gazala. El cunostea, ,,in trupulsiu, o sinitate desivir;iti", afirmi Fericitul Augustinr5.
Iar Sfintul Ioan Hrisostom zice: ,,De vreli si;tiqi care era
starea trupului nostru atunci cAnd a iegit din mAinile luiDumnezeu, si mergem in rai si si-l vedem pe omul acela
pe care l-a pus Dumnezeu acolo. Tiupul siu nu era supus
[...] striciciunii; ca o statuie ce se scoate din cuptor si ca-
re luceste cu cea mai vie stralucire, el nu cunogtea nici una
din aceste infirmitigi pe care le vedem astizi."l6 $i Sfin-
n Omilii,XXxl,PG 15r,396C. Cf 3888.tr Cuvintul,,striciciun e" (fora), pe crte-lvon intilni adeseori in pa-
grnile srudiului de far,i, are douir remnilicalii: el desemnerzi, pe de o par-
ie. diroluqia rrupr-rlui dupi mo.:rre, iar, pe de aJtJ parre. orice form; de
alterare a trupului (;i, inir-un sens larg, ;i a sufletului). Potrivit acestui al
doilea sens, e1 poate fi aplicat bolilor, suferingelor, oboselii. . (y' Sf IoanDamaschin, Dogmatica,lll, 28) .
ta int',iydruri,\,1 (qf Awrlsale, Cadnte ascetie,II,2).t5FeL AnglJstin, Cetdtea lui Dumnezeu,XlY,26.
'6 Omihik statai, X|,2. Cf Omilii la Facere, XIII, 4: ,,irnbricat intrup, dar nu era supus nevoilor trrpe;ti". Ornilii /a Fatere, X!y'Ill, l:Adam gi Eva, ,de9i erau imbricali in tr P, erau mai presus de orice nevoie
TEOLOGIAtsOLlI
tul Grigorie de Nyssa remarci faptul ci ,,boala sau difor-mitatea nu s-au niscut dintru inceput in firea noastrl'17;
suferinga fizici., ,,neputingele trupegti impletite cu firea
noastri si sidite in ea, adici bolile de multe feluri'l ome-
nirea ,,nu le cunogtea la inceput"l8. ,,Omul, mai scrie el,
nu ave a in sine prin fire gi fiingial nimic pitimitor [...] din-
tru inceput [...], ci firea pitimitoare s-a strecurat in el mai
tdrzit."re Absenga suferinlei ;i nestriciciunea trebuie so-
cotite printre numeroasele bunuri pe care el le poseda la
inceputto. ,,Daci ar socoti cineva 9i nenorocirile trupe;tiimpledte cu firea noastri [...] ;i bolile de multe feluri pe
care omul nu le cunostea la inceput, plinsul ar spori ;i mai
mult, vizind in locul celor bune fde la inceput] pe cele de
intristare, 9i punind fa;i in faqi relele de care suferi [as-
tizi] cu bunitigile [de odinioari] pe care le-a pierdut."tr
Iar SfAntul Maxim Mirmrisitorul scrie: ,,Primul om pri-mindu-9i fiinga de la Dumnezeu 9i incepind si existe [...]era liber de striciciune si picat, cici nici picatul, nici stri-
ciciunea n-au fost create deodati cu el"22; ,,schimbarea fi-
rii spre pitimire, spre striciciune ;i spre moarte [...] nu a
avut-o omul dintru inceput"23.
Aceasti dubli a6rmade, ci Dumnezeu n-a creat moar-
tea 9i ci omul, in starea sa originari, era nestriclcios, im-
trupeasci f...] . Viaga lor era scutiti de durere ; j. \ntistarc". Ibid., 4t Ei etun
,,imbricagi ln trup, fhri insi a-i resim$ slibiciunile".o Epistole,IIl, 17.t3 Omilii la Fericiri,lll,5. Cf Marele cuuint utehetic,V,8.D D e s p re fe c i oi e, XlL 2.4 Omilii la Fericiri,Ill,5.,Ibid.)2 Rispaxsuri c'itre Talasie,2l, PG 90, 3128.z' Ibid., 42, PG 90, 408C.
r6 77
I, IA IZVOARELE BOLII
plici in mod logic faptul ci omul, in aceasti stare origina-rL a firii sale, era totodati nemuritor. Numeroase texte pa-
tristice par, intr-adevir, si indice acest lucruza.
Priviti insi mai indeaproape, conceptia Piringilor re-
feritor la aceasri problemi se dovedeste a fi deosebit de
nuanlati.Sprijinindu-se pe afirmatia din Sfanta Scripturi ci
,,Dumnezeu, luAnd qirini din pimint, l-a fbcut pe om"(Facerea 2,7), unii dintre ei, in grija de a distinge creatul
de necreat, nu eziti si afirme ci trupul omului era chiar
dintru inceput potrivit 6rii sale un compus instabil, stri-clcios gi muritor. ,,Potrivit firii trupului siu, omul era mu-
ritor", afirmi Fericitul Augustinzt. ,,Cici omul este prinfire muritor, ca unul ce a fost fbcut din cele ce nu sunr'l
scrie Sfintul Atanasie al Alexandriei26, care mai afirmi ci,la origine, oamenii ,,erau striciciosi dupi 6re"'?7. SfintulIoan Hrisostom noteazi ci, in rai, omul, de;i nu resimlea
nici una din tristele necesiti.ti, era ,,imbricat intr-un trup
'zi Vezi Sf. Atanasie al Al exandriei, Cuu,|nt impotiua alinilor, 2 ti 3. Sf,
Yasrle, Oznilia: Dumnezeu nu este autorul relehr. T ,P G 31 , 344C (Dum-nezeu ii diruiselui Adam ,,desfbtarea viegii vegnice"). Sf Grigorie de Nys-sa, Marele uolnt catehsli, Y 6 (,,VeSnicia fiind una dintre buniti,tile cu
care este inzestrati 6rea dumnezeiasci, trebuiadin capul locului ca si nu6c lipsitide acestdarnici fireaomeneasci, ci siaibiin sine principiul ne-
ntwilii lto athanaton)"); ibid., Y,8 (vglcia este pusi, alituri de absen-
ga suferingei fizice, printre insu;irile lui Adam cel dintru inceput); llll.,VIII,4-5 (condiqia muritoare era la inceput rezervati creaturilor privatede ragil.ne); DeErefacetea omului: IY,PG,44,l36D; XVII, 1888 (ne-
rnuirea 6gura printre caliti;ile pe care omul le posedala creaqie); Despre
.ficiorle,Xll,2 (,,Onul nu avea prin el insugi, ca proprietate esenliali urri-ti cu natura sa, trisatura muritoare"). Sf, Io an Danaschin, Dognatica,ll, 12 (,,Dumnezeu I-a fhcut pe om [...] nemuritor"). Sf loan Hrisostom,Omilii la rtatui,)dl,2 (in rai, trupul "nu
era supus morgii").t5 De Genesi ad litterum,vl,25, PL 34,354.rG Despre i.ntraparea Cuo,intului,lY, 6. Cf lbid., 4,11 rbd.,v, r.
TIIOLOGIABOLN
muritor"28. Adeseori, Sfingii Pirin;i isi nuanteazi expri-
marea, spunind ci omul a fost creat,,spre nestriciciune"2e
sau ,,pentru nemurire"3o, sau ci ginea de firea sa si tindispre impirti;irea de nemurirea dumnezeiasci3r, sau vor-
besc de nestriciciunea si nemurirea ,,{igiduite"3'z, indi-
cand astfel faptul ci aceasti nestriciciune gi aceasti nemu-
rire nu au fost dobindite definitiv dintr-odati, a$a cum
s-ar 6 intimplat daci ar fi fost insugiri legate de insigi fi-
rea sa.
Aceasta, deoarece nestriciciunea ;i nemurirea primu-
lui om se datorau numai harului dumnezeiesc' indati du-
pi ce l-a fXcut pe om din girina pimAntului, Dumnezeu,
se spune in cartea Facerea, ,,a suflat in fala lui sufare de
viaqi gi s-a ficut omul fiingl vie" (Facerea2,7); in aceasti
suflare Sfingii Piringi au vizut sufetul, dar gi Duhul dum-
nezeiesc3r. Pentru ci erau pitrunse de energiile dumneze-
iqti, sufletul 9i trupul omului posedau insqiri mai pre-
sus de fire. Astfel, Sfintul Grigorie Palama scrie ci harul
dumnezeiesc ,,intregea prin foarte multe binefaceri lipsu-
rile firii noastre"3a. Prin acest har puteau 6 trupul ;i sufle-
tul perfect sinitoase. ,,Eram ferigi de boall [...] datoriti
23 Omilii la Facere, )l/II,7 .2eAceasti expresie din in9. Sol. 2, 23 este citati de Sf. Atanasie al Ale'
xandriei, D e sp r e i.n tt ap are a C u u in t a I u i, Y 2.30 Sf. Grigorie de Nyss , Marcle ctuuint cdtehetic'Ylll, 5; Ornilii la
Feri.ciri,lll,5.'l C/ Sf. Crigorie de Nyssa- Marele uwint ratehetic Y' 6.5f. Atanasie
al Nexand.riei. iuuint impottiua elinilot.2 Sf. Crigorie Palama, /50 Ca-
pete d.espre c&noltirz,ta nat /al,;, desPre cuzoatterea lui Dannezeu' despre
liala 'noldld
ti dzspre ftptuire,47.!2 CJ Sf. Atanzsie, Despre ittl Parea Cutfinnbi,III' 4; Sf Maxim
M!*visftoruI,,4mbigaa, 10, PG 91, I156D.3rVezi, de ex., SC Grigorie Palama, Ornilii, LVIL Ed' Otko\otnos,
p.213.3',i oniliLxxxvl PG l5l,452A.
l8 T9
I. LA IZVOARELE BOLII
darurilor primite la creagie", remarci SfAntul Vasile3t. Tot
acest har flc€a ca trupul si fie nestricicios si nemuritor36.
Astfel, Fericitul Augusdn scrie ci omul ,,era muritor po-
trivit firii trupului siu, dar nemuritor prin har"37. SfAntul
Atanasie spune despre om ci triia ,yia;i [...] cu adevirat
nemuritoare", avind ,,darurile lui Dumnezeu gi puterea
proprie care vine de la CuvAntul Tatilui"38, ;i ci ,,oamenii
erau dupi fire striciciogi, [dar] ar fi scipat de ceea ce sunt
dupi fire, prin impirtigirea dupi har de Cuvintul"se, gi ci,,datoriti CuvAntului care era cu ei, striciciunea cea dupifire nu s-ar fi apropiat de ei"ao.
in virtutea acestui har, Adam se afla aEadar intr-o stare
foarte diferiti nu numai de cea a altor fiinte vii din natu-
ria , ci;i de conditia omeneasca ala cum o cunoa;tem noi
acuma2. Tocmai aceasti stare privilegiati, superioari, este
numiti de Sfingii Plringi ,,rai"a3. Pentru a indica acest ac-
ces, prin har, la o stare superioari, Sfingii Piringi, tXlcuind
textul de la Facerea (2, 8), subliniazl cl omul n-a fost creat
" Regalile mari,55.16 ff Sf. Vasile, Omilia: Damnezeu nx este aatorul relelor,7, PG 31,
344C. Sf Ma-rim Mirturisitorul, Tibuirea rugiciu.nii Tat'il nosttu, PG
90,904C; Rispunsui c,itre Talasiz,Introdtcere, PG 90, 257D. Sf Gri-gorie Palama, 150 Capae despre cunoltinfa natuldk, despre canoa;terea
lui Damnezeu, despre oia,ta moral4 si despreJiptaire,46t Onilii,XXXVI,PG 151.,4524 Omilii, LIV Ed. Oikonornos, p.213.
31 De Genesi ad litterarn, Vl, 25, PL 34,354.j3
CltuAfi inpotrit d elhlilor, Z.3e Despre intraparea Cufintalui,Y l.4a Ibid.,Y,2.atC/Sf Ioan Damasch in, Dogmatica,ll,l.l gi 30. Sf Ioan Hrisostom,
Omilii la Facere,XYl, 1. Sf Grigorie de Nyssa, Marele utint cateltetic,
VIIL 4.az Cf, Sf Grigorie de Nys sa, Marele cuoint utehetic,\ 9.ar ffS[ Ioan Damaschin, Dognatica,Il, 11.
TEOLOGIABOLIT
in rai, ci a fost pus acolo de Dumnezeua si disting clar ra-
iul de tot restul pimintuluia5. Aceasti condilie Privea nu
numai sufletul, ci gi trupula6. Astfel, Sfintul Maxim Mir-turisitorul vorbeste de ,,deosebirea dintre constitutia tru-
pului omenesc, inainte de cidere, la protopirintele nostru
Adam, gi cea care ne sti.pine;te astizi"aT. AritAnd ci nu
putem nicidecum si concepem aceasti conditie pornind
de la sarea cizuti in care ne aflim in prezentl8, Sfinfii Pi-
ringi consideri cl era vorba de o conditie apropiati stiriiingere;tiae. Potrivit Sfintului Grigorie de Nyssa 9i SfAntu-
lui Maxim Mlrturisitorul, inde osebi, trupul lui Adam cel
dintru inceput nu avea materialitatea si grosimea pe care
le are trupul acurn50; natura sa era mai degrabi cea a tru-
pului inviat pe care o evoci Sfintul Pavel in I Corinteni
15, gi trebuie si notim in acest sens cl Sfingii Piringi vid
in starea ce va fi dupl inviere o reintegrare in rai51.
' C/lSf. TeoFlal Arrtiohiei: ..Dumnezeu I a luar pe om din p.imincul
din care l.a ficLrt;i l.: mu.-t n rai" \Citrc Arlrlr. ll.2r) \l lornH'sostom: Dumnezeu ,,1-a creat lpe oml in afara raiuiui' dar indati I-a dus
in rai" (Omilii la Fatere,Xl ,1).45 A se vedea, de exemplu, Sl Maxim Mirturisltorttl' Ambigua, 41,
PG 91, 1305A ei D.{ C/ Sl Ioan Damaschin, Dogmatica,ll,ll'' Cf Anbigua,45,PC 91,13514.
"3(/. Sf. Grigoried€ N),.a' Mart/, .utint tdI?hctic.V.qa'ff Sf loan Hrisostom, Omilii la Fatere'XIl,l.'oSi Maxirn M:rt,rris norrl, Ambigua,45' PG 9t, 1353A8:,'[...] nu
pencru ci era omul necarnal 9i netrupesc, ci pentru ci nu avea comtitulia
care face trupul mai gros, muritor li dur'l Referitor la concepgia SfintuluiG rigorie de N1.tr. a ie
' eder J. Dan iilou. Plar u i<'n? e! tbiollsie ,r!"tique'
Do,-nine ,piriiuel/c de ,anr Gtlqaire d, N,7ssr. P;rir. l9-u pp 56-s9'
'' q Sf Teo6l al Anriohiei, Citre Autolic ' \I,26. Sf.Yasile' Despre otl'
ginea omului,II,W. Sf. Grigorie de Nyssa, D espre cearea ouului' XIll,pC44, tSSCO, XXI,204A.. Sl Marim Mirtlrisito ll, R;spansuri ciheTala&,61,669A.Precum se vede, concepgia S6nlilor PirinEi despre ori-
ginea omului diferi radical de cea a gtiinqei actuale. Istoria omului, asa
20 21
I, LA IZVOARELE BOLII
insi, pentru ci omul a fost creat liber, depindea de vo-
inta lui si pistreze sau nu acest hat ;i astfel si rimini innestriciciunea ;i nemurirea pe care i le conferea harul, sau,
dimpotrivi, si le piardi, respinginduJ5'z. Astfel, atunci
cind Piringii afirmi ci omul a fost creat nestriclcios si ne-
muritor, ei nu inteleg ci el nu putea fi stricicios si muri-tor, ci ci, prin har gi prin liberi alegere, avea posibilitatea
si nu fie stricicios si muritor. Pentru ca nestriciciunea ;icum o conccpc paleontologia umani, nu este, din punctul de vedere al'lradiqici, decAt istoria umanirilii ieJiti din condiiia paradisiaci. SfingiiPirinqi ar vedea in /rarz o habilis un reprezentant ai umxnitSlii care nu es-
tc cca ie5iti din miinile lui Dumnezeu, ci deja cizuti din starea ei origi-nar5, pe treapta cea rnai de jos a ,,involufei" sale, gi care incepe si se dez-
volte potrivit unei noi modaliltigi de existengi (trebuie deci si ne ferimde a confunda sterea de copiliric spirituali pe care Piringii o atribuie luiAclam la crearea sa - Q' Sf.Irine\ Contra erezllor, IY 38, l; Sf. Teofil al
Anti.ohiei, Ciitre Autolir, Il, 2i; Sf Ioan Damaschin, D7gnratica,Il, llcu o ,,copilirie" de nacuri istorici sau cu o stare de subdezvoltare a uma-
nitigii niscXndc). Condigie originari a omului, asa cum o prezinti SfXn-
ta Scriptur: li Sfnlii Piringi, Eine de o temporalitate diferiti de cca a cu-
noasrcrii istorice; ea nu apargine timpului realitigilor sensibile (lrazas),
ci duratei rcalit5gilor spirituale (arzz), care scapi qciingei istorice, gininddc isroria spirituali. Firi a li atemporali (deoarecc a avut un inceput inrinlp si erameniriun€i dezvoltiriin duraci, pe cre ea, de altfel, a inaugu_
r.rr.o). cri.tcnrr lr.i AJ.rm in srarc; .r n.iginera e'te anrei'torica. lol rucun cxistenle umani dupi Parusie va Ii postistoric:. lstoria sPirituali rru
csre deci ,,depigiti' de gtiinEa istorici. invigitura Slintci Tiadigii despreoliqinca omului este cor arxt cle incompatibili cu datelc paleontologieiprofine ca credirla Bisericii in prefacerca euharistici a piinii;i vinuiuiin Tiupul;i Singele lui Hristos, cu datele chimiei, sau credinga in naste-
r, ., ft c "rclni.a r Iui Hnrro' vrr ;n inviere, rnorrilor. . u drrcle biologici.i rlcFziologiti',ru.der'.menea.cr-,drntrinlnelrareaiac.r.rluiHri.r,^rLr datclc fizicii 9i ale astrononiei. lln toate acesce cazur-i, avem de-a licecLr noduri de ingclegcre diferite gi ireduccibile, avind ca obiect modali'riri dilirite de aE sau de adeveni, credintasi cunoagterea spiricuali cores-
prurzind unui domeniu in care,,legile naturii sunt dcp\ite'l unui modJc exiscenqi in modul cel mai propriu mai presus de 6re.
5'(-rf Sl Atanasie al Alex nd:iei, DesPre intluParea Cuuintului,lll,1. Slr Maxim Mirturisitorul, Rispunsuri citre Talasie,6l,PG 90,6328.sll loan Dameschin,-1)ogmdtica,Il,30.