teorie si aplicatii in geomorfologia aplicata
DESCRIPTION
Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata. Maria Rădoane. Definiţii. - PowerPoint PPT PresentationTRANSCRIPT
![Page 1: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/1.jpg)
Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata
Maria Rădoane
![Page 2: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/2.jpg)
Definiţii Geomorfologia dinamicã - domeniu al geomorfologiei care se ocupã de
studiul proceselor, sub raportul aspectelor generale privind iniţierea lor, dezvoltarea şi constrângerea lor pânã la concretizarea în morfologie şi tip de depozite.
Geomorfologia aplicată - o aplicare a cunoştinţelor de geomorfologie la soluţionarea problemelor privind folosirea terenurilor, exploatarea resurselor, planificarea şi amenajarea mediului.
Geomorfologia environmentală – ştiinţa care examinează relaţia între Om şi Mediu
![Page 3: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/3.jpg)
Jean Tricart (1920 – 2003) Este o ramurã consacratã de şcoala de la
Strasbourg (creată de Jean Tricart). In mai toate ţãrile lumii în care
geomorfologia a cunoscut o emancipare dupã al II-lea rãzboi mondial, o asemenea ramurã s-a impus prin natura lucrurilor.
![Page 4: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/4.jpg)
In România Din secolul al XIX-lea apar şi lucrări despre
eroziunea şi degradarea terenurilor şi aparţin agronomilor şi silvicultorilor (de exemplu, Ion Ionescu de la Brad).
Sprijinul sistematizării urbane şi rurale Ameliorarea terenurilor degradate Cunoaşterea zonelor umede Importanţa hărţilor geomorfologice în
amenajarea teritoriului
![Page 5: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/5.jpg)
Geomorfologie environmentală- termenul a fost introdus de Coates în 1971. El a definit Geomorfologia
environmentală drept utilizarea practică a geomorfologiei pentru soluţionarea problemelor acolo unde omul doreşte să transforme, să schimbe sau să folosească procesele geomorfologice;
Această disciplină implică următoarele teme:
- Studierea proceselor geomorfologice şi a formelor de relief care afectează omul, inclusiv fenomenele de hazard cum ar fi inundaţiile, alunecările de teren, ravenaţia, eroziunea laterală etc.
- Analiza problemelor în zonele unde omul planifică să perturbe sau deja a alterat ecosistemul apă-uscat.
- Utilizarea de către om a agenţilor sau produselor geomorfologice ca resurse, cum ar fi apa, nisipul, pietrişul, roca sau peisajul.
- Utilizarea geomorfologiei în planificarea şi managementul mediului
![Page 6: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/6.jpg)
Panizza (1992) Geomorfologia Environmentală examinează relaţiile
între om şi mediu Mediul = “o serie de componente fizice şi biologice
care au un efect asupra vieţii şi asupra dezvoltării şi activităţilor organismelor vii »
Componentele geomorfologice ale mediului pot fi schematic subdivizate în :
-resurse geomorfologice şi -hazarde geomorfologice.
![Page 7: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/7.jpg)
Resursele geomorfologice
Materialele brute (asupra cărora acţionează procesele geomorfologice), cât şi formele de relief – ambele sunt folositoare omului, depinzând de circumstanţele economice, sociale şi tehnologice.
De exemplu, depozitele fluviale sau litorale pot deveni valoroase din punct de vedere economic şi sunt considerate ca resurse geomorfologice când sunt folosite pentru exploatarea pietrisului si nisipului. În mod similar, o plajă poate avea valoare şi este considerată ca resursă geomorfologică când este utilizată în scop turistic.
![Page 8: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/8.jpg)
Hazardele geomorfologice posibilitatea ca un anumit fenomen al
instabilităţii geomorfologice de o magnitudine dată ar putea avea loc într-un anumit teritoriu şi într-un anume timp şi să afecteze sistemele umane”.
De exemplu, într-o anumită zonă, poate fi evaluată posibilitatea ca o alunecare să se producă peste 50 de ani si sa afecteze proprietati, cai de comunicatii si chiar vieti omenesti.
![Page 9: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/9.jpg)
28 iulie 2004 valea Trotusului
![Page 10: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/10.jpg)
Omul
În contextul relaţiilor cu mediul, omul se regăseşte în sintagmele :
activitatea umană vulnerabilitatea teritoriului.
![Page 11: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/11.jpg)
Activitatea omuluireprezintă acţiunea specifică a omului care
poate fi rezumată în termenii vânătoare, păşunat, agricultură, despădurire, utilizarea resurselor naturale şi lucrările inginereşti
![Page 12: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/12.jpg)
Vulnerabilitatea teritoriului
reprezintă complexul tuturor lucrurilor care există ca rezultat al intervenţiilor umane într-o regiune dată şi care pot fi direct sau indirect senzitive la pagubele materiale.
Incluse în acest complex sunt populaţia, clădirile şi structurile, infrastructurile, activitatea economică, organizarea socială şi orice programe de dezvoltare şi expansiune planificate pentru un teritoriu dat.
![Page 13: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/13.jpg)
Relaţiile între Mediul Geomorfologic şi Om
![Page 14: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/14.jpg)
Prima posibilitate:Mediul Geomorfologic este privit ca pasiv în relaţie cu Omul (activ). Cu alte
cuvinte, o resursă poate fi alterată sau distrusă de activitatea umană (de exemplu, un peisaj montan care a fost modificat de un buldozer).
![Page 15: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/15.jpg)
A doua posibilitate Hazardele Geomorfologice în relaţie cu Vulnerabilitatea Teritoriului, unde
Mediul Geomorfologic este privit ca activ în relaţie cu Omul (pasiv). Cu alte cuvinte, un hazard poate altera sau distruge câteva clădiri sau
infrastructuri (de ex., o alunecare sau eroziune fluvială, costiera cauzează colapsul unei sosele, pod, cladire etc).
![Page 16: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/16.jpg)
Concluzii
IMPACT - consecinţele Activităţii Umane asupra unei Resurse Geomorfologice
RISC - consecinţele Hazardelor Geomorfologice asupra unei localizări a Vulnerabilităţii Teritoriului
![Page 17: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/17.jpg)
1. Dacă noi considerăm acest pod natural ca un hazard şi omul cu bivoli si car ca vulnerabilitate, colapsul eventual al podului reprezintă un risc.
2. Dacă, din contră, noi considerăm podul natural ca o resursă geomorfologică (prin singularitatea şi raritatea lui) şi trecerea omului pe el cu bivolii lui ca o activitate care poate cauza colapsul podului, astfel avem de-a face cu un impact
Podul Diablo, Spania
![Page 18: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/18.jpg)
Exercitiul 1
Eroziunea laterala = Hazard Geomorfologic Terasa fluviala de 7 m = Resursa Geomorfologica Biserica Bociulesti = Structura Vulnerabila Concluzia: exista Riscul ca biserica sa fie distrusa, ceea ce s-a si intamplat
![Page 19: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/19.jpg)
Exercitiul 2
Amenajarea lacului Izvoru Muntelui – Activitate Antropica in valea BistriteiValea Bistritei (versanti, terase etc) - Resursa GeomorfologicaActiunea dinamicii apei lacului Izvoru Muntelui – Impact asupra mediului geomorfologic
![Page 20: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/20.jpg)
Exercitiul 3
Resursa geomorfologica = versantii
Activitate umana = actiunea turmelor de animale
Vulnerabilitatea teritoriului = interesul omului pentru stabilitatea versantilor
Terasetele de tipul cararilor de oi =
raspunsul la impactul activitatilor umane
![Page 21: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/21.jpg)
Exercitiul 4
Resursa Geomorfologica = versantul, solul fertil
Activitatea Umana = despadurirea, destelenirea, aratura in lungul versantului
Hazard Geomorfologic = actiunea precipitatiilor asupra terenului afanat
Vulnerabilitatea zonei = terenul fertil
RISC = aparitia de fagase, ogase, ravene
![Page 22: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/22.jpg)
Obiectivele geomorfologiei aplicate
identifică descrie formele de relief, explică originea lor predictează comportarea sau
desfăşurarea ulterioară
![Page 23: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/23.jpg)
Identificarea
Reprezintă o simplă evaluare cantitativă şi calitativă care ne pune în cunoştinţă cu elementele generale ale locului geomorfologic
![Page 24: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/24.jpg)
Identificarea unei ravene
![Page 25: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/25.jpg)
Identificarea unui sector de albie
![Page 26: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/26.jpg)
Identificarea unui profil de tarm
![Page 27: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/27.jpg)
Identificarea unei alunecari de teren
![Page 28: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/28.jpg)
Descrierea
Descrierea se face în termeni cantitativi, privind variabilele geomorfometrice sau ale parametrilor ce definesc un proces (de eroziune, transport de aluviuni, deplasări de teren, eroziuni de maluri etc).
![Page 29: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/29.jpg)
Sectiunea de albie, r. Barlad
![Page 30: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/30.jpg)
Explicarea
Evaluarea raporturilor cauză – efect în apariţia şi dinamica formelor şi a proceselor de relief.
![Page 31: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/31.jpg)
Producţia de aluviuni în relaţie cu suprafaţa bazinului hidrografic pentru 49 de bazine hidrografice din Carpaţii Orientali situate pe roci de fliş în comparaţie cu situaţia a 5 bazine mici din valea Trotuşului, monitorizate după viitura din 28 iulie 2004
1
10
100
1000
10000
100000
0.1 1 10 100 1000 10000
Suprafata bazinului, Sb, kmp
Pro
du
ctia
de
alu
viu
ni,
Pa,
t/
kmp
/an
Evaluarea Pa pe baza de masuratori pe timp lungPa = 655.48 Sb (exp -0.1654)
r = 0.662
Evaluarea Pa dupa viitura din 28 iulie 2004
![Page 32: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/32.jpg)
Matricea de corelaţie a variabilelor morfometrice si sedimentologice a albiei râului Bârlad
Variabila morfo-sedimentologica
L(km)
Sb(kmp)
Ia (m/km)
B (m)
Hmax (m)
SS (mp)
Hmed (m)
Rh AS AD M A+PpA+P
mD50p
L(km) 1
Sb(kmp) 0.993 1
Ia (m/km)-
0.612-0.613 1
B (m) 0.209 0.193 -0.466 1
Hmax (m)-
0.510-0.528 0.086
0.421
1
SS (mp) 0.001 -0.019 -0.2640.85
60.697 1
Hmed (m)-
0.384-0.416 0.282
0.136
0.799 0.474 1
Rh-
0.312-0.344 0.181
0.235
0.821 0.571 0.987 1
AS-
0.146-0.165 -0.161
0.734
0.664 0.861 0.387 0.459 1
AD 0.056 0.039 -0.2800.68
40.572 0.838 0.460 0.549 0.494 1
M-
0.407-0.416 0.169
-0.05
20.221 0.033 0.314 0.278 0.153
-0.038
1
A+Pp 0.004 -0.045 0.180-
0.325
-0.059-
0.1100.267 0.227
-0.120
-0.033
0.256 1
A+Pm-
0.458-0.457 0.065
0.022
0.279 0.055 0.250 0.230 0.157 0.015 0.896 0.016 1
D50p 0.145 0.173 -0.2130.51
00.083 0.273 -0.169
-0.111
0.222 0.206-
0.396-
0.755-
0.2151
![Page 33: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/33.jpg)
Postdictia
Reprezintă evaluarea condiţiilor dinamice sau caracteristicilor anterioare situaţiei actuale, respectiv, istoria reliefului în ultima parte a timpului geologic (Holocenul), aspect care este în relaţie cu identificarea tendinţei în timp lung a fenomenului geomorfologic studiat.
![Page 34: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/34.jpg)
Faze de evolutie a pozitiei albiei r. Suceava la confl. Siret
![Page 35: Teorie si Aplicatii in Geomorfologia Aplicata](https://reader035.vdocuments.net/reader035/viewer/2022062217/56814793550346895db4c5ef/html5/thumbnails/35.jpg)
R. Suceava la Iţcani