teskt letrar rumanisht
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 teskt letrar rumanisht
1/7
ANA MARIA
[Prelucrare]
în
lumea
cea veche
ş
f r u m o a s ă a basmelor,
cînd
scriitorul ş i cetitorul storcea
din
fiecare poveste
oricît
5
de n e î n s e m n a t ă morala , frumoasele flori ale poves
tirilor le strîngeau
în
buchete mîini binevoitoare, ş
p o v e ş t i l e n-aveau
numai
savoare, dar ş i miere dulce
mîngîietoare. Azi e
mai
anevoios s ă culegi flori
a ş a
de blînde ş i
sentimentale, c ă c i vitrinele
scriitorilor
1
sînt
pline cu orhidee ş i alte flori Icu mirosuri exotice
î m b ă t ă t o a r e .
T o t u ş i
uneori ţ i - e dor de vremile fru
moase de demult, de p o v e ş t i l e frumoase de demult
ş i
de morala
care
z î m b e ş t e cu g i n g ă ş i e care e
în
a c e l a ş i
timp b l î n d ă ş i
c o c h e t ă .
15
Ana
Maria
Rosenmond,
la vrîsta
de doisp sce
24
ani
juca
le ndler
cu atîta
p a t i m ă ş i foc, c ă
preotul din
micul sat
austriac
c h e m ă pe p ă r i n ţ i i f e t i ţ e i
îi puse
s ă
ş e a z ă
pe scaunele
în
stil Biedermeier ş i
r ă z i m î n d u s e
de dulapul de
r u f ă r i i
care era coperit cu o
f a ţ ă
în
37
ANA MARIA
[Pc]
în lumea cea veche şi frumoasă a basmelor, cndscriitorul şi cetitorul storcea din fiecare poveste orict de nensemnată "morala frumoasele flori ale poves
tirilor le strngeau n buchete mini binevoitoare şi poeştile -aveau numai savoare dar şi miere dulcemngietoare. Azi e mai anevoios să culegi flori aşade blnde şi sentimentale căci vitrinele scriitorilor
snt pline cu orhidee şi alte flori cu mirosuri exoticembătătoare. Totuşi, uneori ţie dor de vremile frumoase de demult de poveştile frumoase de demult şide morala care zmbeşte cu gingăşie care e n acelaşitimp blndă şi cochetă
Ana aria Rosenmond, la vrsta de doisp'sce
*
ani juca leadler cu atta patimă şi foc că preotul dinmicul sat austriac chemă pe părinţii fetiţei i puse săşează pe scaunele n stil Biedermeier şi, răzimÎndusede dulapul de ruării care era coperit cu o aă în
-
8/17/2019 teskt letrar rumanisht
2/7
h o r b o t ă ş i pe care s t ă t e a
o
cruce
de
lemn,
î n c e r c ă
s ă
le v o r b e a s c ă
la
i n i m ă :
- Copila v o a s t r ă
Ana Maria,
dumineca t r e c u t ă
înnebunise
eu
jocul ei
pe
f l ă c ă i i
din
sat.
În
fata
asta
5 arde
focul Diavolului
ş i
d a c ă n-o
c ă t a ţ i
de cu vreme
de mîntuirea sufletului ei, o s ă Kichopni. Cerul i-a
d ă r u i t
prea
m u l t ă f r u m u s e ţ e
ş i
acum
cerul cere
s ă
i-o d a ţ i î n d ă r ă t .
Fiica
o a s t r ă s ă fie
mireasa lui
Hristos,
s ă îmbrace haina c ă l u g ă r e a s c ă care s i n g u r ă o
va
a p ă r a
10
de
s u f e r i n ţ e l e
p ă m î n t e ş t i
ş i
de
chinurile iadului.
P ă r i n ţ i i m e r s e r ă plîngînd a c a s ă
se
s f ă t u i r ă
m u l t ă vreme ce s ă f a c ă
în s f î r ş i t
h o t ă r î r ă s ă t r i m i ţ ă
pe Ana Maria într-un institut de c ă l u g ă r i ţ e la Gratz.
Preotul
satului
l u ă a s u p r a - ş i sfînta misiune s ă d u c ă
5 pe Ana Maria
în Gratz, ş i în
decursul
c ă l ă t o r i e i vorbi
necontenit la sufletul tinerei fete.
Casele cele mari,
oamenii
cu haine ciudate ş i
femeile ce
r ă s p î n d e a u
razele
f r u m u s e ţ i i î n s ă
s t r i c a r ă
i m a g i n a ţ i a Anei Mariei. T ă c e a
cu î n c ă p ă ţ i n a r e
ori
20
de cîte ori preotul îi punea vreo întrebare. Înaintea
unei cîrciume unde
pe u ş e
scria: Vin
nou - popa,
c ă r u i a
i se
f ă c u s e cald, d u p ă mai
m u l t ă zbuciumare
s u f l e t e a s c ă
se
opri
ş i
vorbi
astfel Anei Maria:
- Eu
acuma
intru aci, dar tu n-ai voie s ă vii
25 cu
mine. Stai aici
în
c o l ţ zi
ş a s e T a t ă l
nostru ş i p î n ă
vei zice al ş a s e l e a
eu
voi fi din nou l î n g ă tine.
Ana
Maria
î ş i î m p r e u n ă
mîinile,
se i t ă
cu evlavie
la
cer,
ş i
preotul se
d e p ă r t ă
l i n i ş t i t . Cînd se
întoarse,
Ana
Maria -
n i c ă i r i .
Preotul era
cît
p-aci
s ă - ş i
p i a r z ă
3 m i n ţ i l e a l e r g ă ca
un
smintit pe u l i ţ e
întrebînd
de
la
t o ţ i
oamenii nu
cumva
au v ă z u t trecînd
pe undeva
o
f e t i ţ ă de la ţ a r ă
in
h a i n ă r o z ă . Degeaba
f u r ă
toate,
Ana Maria nu se g ă s i . Preotul se opri în c o l ţ u l stradei
372
horbotă şi pe care stătea o cruce de emn ncercă săle vorbească la inimă:
Copila voastră, Ana aria dumineca trecut
nnebunise u ocul ei pe flăcăii din sat n fata asta arde focul Diavolului şi dacă no cătaţi de cu vrem
de mntuirea sufletuui ei o să Kichopni. Cerul iadăruit prea multă frumuseţe şi acum cerul cere săio daţi ndărăt Fiica voastră să fie mireasa lui Hristossă mbrace hain călugărească, care singură o va apăr
de suferinţele pămnteşti şi de chinurile iaduluiPărinţii merseră plngnd acasă se sfătuirămultă vreme ce să facă, n sfrşit, hotărră să triiţă pe Ana aria ntrun institut de călugăriţe la GratzPreotul satului luă asupraşi sfnta misiune să ducă
15 pe Ana aria n Gratz, şi n decursul călătorei vorbinecontenit la sufletul tinerei fete
Casele cele mari, oamenii cu haine ciudate şifemeile ce răspndeau razele frumuseţii nsă stricarăimaginaţia nei ariei Tăcea cu ncăpăţinare ori
de cte ori preotul i punea vreo ntrebare nainteaunei crciume unde pe uşe scria Vin nou popa,căruia i se făcuse cald, după mai multă zbuciumare
sufletească, se opri şi vorbi astfel nei aria Eu acuma intru aci, dar tu nai voie să vii
cu mine Stai aici n colţ, zi şase Tatăl ostru, şi pnă vei zice al şaselea, eu voi fi din nou lngă tine
na aria şi mpreună minile, se uită cu evlaviela cer, şi reotul se depărtă liniştit Cnd se ntoarse,
na aria nicăiri Preotul era ct paci săşi piarză minţile, alergă ca un smintit pe uliţe, ntrebnd de la
toţi oamenii nu cumva au văzut trecnd pe undeva ofetiţă de la ţară n haină roză Degeaba fură toatena aria nu se găsi Preotul se opri n colţul stradei
-
8/17/2019 teskt letrar rumanisht
3/7
unde l ă s a s e pe Ana
Maria, zise ş a s e
T a t ă l
nostru apoi
î ş i zise a ş a : II luat-o Diavolul.
Ş i p l
e c ă
trist a c a s ă .
Cînd fu de 5 ani,
Ana
Maria Rosenmond era
5
b a l e r i n ă la
Burgtheaterul din
Viena. Un arhiduce o
l u ă la ochi ş i de-atunci din rîndul cel din u r m ă al
baletului a ş a zicînd zi de zi f ă c e a
cîte
un
pas
înainte
c ă t r e
r i v a l d ă .
Se
ş i
vorbea
c ă
pe cea
mai
c e l e b r ă
bale
r i n ă
din vremile
acelea
care
d u p ă arhiduce era
110
10
v a z ă
a u t i c ă , s ă
o
î n l o c u i a s c ă
cu
dînsa. Arhiducele
î n s ă
d e o d a t ă gîndi
altceva ş i
fugi cu
Ana
Maria în
n e ţ i a .
Ş p i o n i i î m p ă r a t u l u i ş t i r i c i r ă în
care
palazzo se ascunde
arhiducele. Pe arhiduce
îl
c h e m a r ă a c a s ă în Viena
î m p ă r a t u l îl c e r t ă ş i - l
puse în
c a r a n t i n ă
mai
multe
15 luni. Ana Maria
primi
200 de
taleri
de la
un
o m u l e ţ
ciudat
misterios
ş i
apoi o
i z g o n i r ă
pentru
totdeauna
de
pe
teritoriul Austriei.
Trebui s ă p ă r ă s e a s c ă minunata V e n e ţ i e o r a ş u l
visurilor, care
pe
atunci
a p a r ţ i n e a
Austriei. Dar
20
un
director
italian care tocmai vroia s ă m e a r g ă cu
compania sa în Paris, auzise de la republicani unde
se ascunde Ana Maria, o
c e r c e t ă ş i - i
oferi
un contract
splendid.
Ana
Maria
ajunse în
Paris ş i într-un an de zile
25 deveni
una
dintre cele
mai
celebre balerine ale Operei
italiene. Asta-i
fuse epoca de
aur.
Ziarele
scriau
coloane
întregi despre jocul
ei,
m u z i c a n ţ i
îi
dedicau
ei com-
p o z i ţ i i l e
lor p o ţ i o admirau ş i o iubeau de departe,
iar
p r i n ţ i i
îi
f ă c e a u curte
de
aproape.
Vestea
idilei
3
v e n e ţ i a n e ajunse ş i în Paris ş i
f ă c u s ă
c r e a s c ă ş i
mai
mult nimbu1
balerinei.
Dar gloria atunci îi ajunse la zenit cind un
t î n ă r
renumit
poet
francez b ă u o t r a v ă în
s u p ă r a r e a - i
373
ude lăsase pe Aa Maa zse şase Tal nostru, apoş zse aşa A luato Davolul
Ş plecă tst acasă
Cnd fu de 15 a Aa Maa Rosenmond ea aleă la Bugtheateul d Vena Un ahduce o
luă la och ş deatunc dn ndul cel dn umă al aletulu aşa zcd z de z făcea cte un pas nantecăte valdă Se ş voea că pe cea ma celeă aleă dn vemle acelea cae după ahduce ea o
vază aulcă să o nlocuască cu dnsa Ahducele sădeodată gnd altceva ş fug cu Ana Maa VeeaŞpon mpăatulu ştcă cae aazzo se ascundeahducele Pe ahduce l chemaă acasă n Veampăatul l cetă şl puse n caatnă ma multe
lu Aa Maa pm 20 de tale de la u omuleţ
cudat msteos ş apo o zgonă petu totdeaunade pe tetoul AusteTeu să păăsească nunata Veneţe oaşul
vsulo cae pe atunc apaţea Auste Da2 u decto tala cae tocma voa să meagă cu
compana sa Pas auzse de la epulcan undese ascude Aa Maa o cecetă ş ofe un cotactspledd.
Aa Maa ause Pas ş ntun an de zle2 deve ua dte cele ma celee alee ale Opee
talee Asta fuse epoca de au Zaele scau coloaeteg despe ocul e muzcaţ dedcau e com
pozţle lo poeţ o admau ş o ueau de depate
a pţ făceau cute e apoape Vestea dle veeţae aunse ş n Pas ş făcu să cească ş ma
ult mul aleeDa gloa atunc ause la zent cd un tnă
ş eut poe facez ău otavă supăaea
-
8/17/2019 teskt letrar rumanisht
4/7
a m o r o a s ă pentru
c ă
Ana Maria î trimise înapoi versu
rile de dragoste î n s o ţ i t e de-un compliment italienesc
de
surugiu. Ana
Maria aici fusese curat
n e v i n o v a t ă .
Ea
n u - ş i
aducea aminte decît c ă
între
multe mii de
5 oameni i-au prezintat un b ă r b a t
foarte blond
, aproape
alb de
blond,
c ă r u i a c e i l a l ţ i î ziceau Rene ş i care
t o a t ă seara
n u - ş i
l u ă ochii de
la
dînsa . Versurile,
ca
semnul unei o b r ă z n i c i i v ă d i t e i le-a trimis î n d ă r ă t .
Poetul
nu muri
de o t r a
v
ă
dar
î ş i
pierdu lumina
10 ochilor.
Pe-atunci
oamenii
erau
î n c ă
impresionabili f a ţ ă
de
istoriile
sentimentale, ş i
vestea
p o v e ş t i i
sentimen
tale dintre poet
ş i Ana
Maria se
r ă z l e ţ i
în
t o a t ă
lumea.
B ă t r î n u l preot a ş a auzi întîi de
vestea
m i e l u ş e l u -
5 lui pierdut.
-
Opera diavolului,
zise trist, s ă - i
a ş t e p t ă m
s f î r ş i t u l . .
Peste un
an
nimeni nu
mai
ş t i a nimic de Ana
Maria. într-o
s e a r ă
d i s p ă r u misterios de-aci ş i nici nu
20
mai i ş i la
i v e a l ă .
î n d r ă g o s t i ţ i i ei s c o r m o n i r ă pentru
dînsa
întreg o r a ş u l
degeaba într-un
an t o a t ă
lumea
o u i t ă ... chiar ş i numele.
Ana
Maria în
timpul
acesta z ă c e a într-un mor
mînt
mare i
trist, a c ă r e i
învelitoare
era de aba r o a s t ă
25 ş i de unde
nu
putea vedea nici cerul,
c ă c i
fereastra
era la spatele ei ş i
ea
nu se putea m i ş c a . C ă l u g ă r i ţ e
forfoteau în jurul ei
ş i ea în
visurile-i de
aiurire
credea
c ă b ă t r î n u l
p o p ă
t o t u ş i
a
dat
peste ea
undeva
ş i
acuma
vrea s-o
f a c ă
cu de-a sila mireasa
lui
Christos. O b o a l ă
30
l u n g ă chinuitoare o ţ i n t u i s e în
pat,
ş i - n
vremea
asta
nu
se gîndea la altceva decît la satul ei ş i la popa
b ă t r î n
374
amooasă petu că Aa Maa tmse apo esule de dagoste soţte deu complmet taleescde suugu Aa Maa a usese cuat eoatăEa uş aducea amte det că te multe m de
oame -au peztat u băbat oate blod apoapealb de blod căua cealţ zceau Re ş caetoată seaa uş luă oc de la dsa esule csemul ue obăzc ădte lea tms dăăt
Poetul u mu de otaă da ş pedu lum oclo
Peatuc oame eau că mpesoabl aţde stole setmetale ş estea poeşt setmetale dte poet ş Aa Maa se ăleţ totă lumeaBătul peot aşa auz t de estea meluşelu
lu pedut pea daolulu se tst să aşteptă
sştul .
Peste u a me u ma şta mc de AMaa. to seaă dspău msteos deac ş c
ma eş la eală îdăgostţ e scomoă petdsa teg oaşul degeaba! îtu a toată lume
o ută . ca ş umele Aa Maa tmpul acesta ăcea tu momt mae ş tst a căe eltoae ea de aba poast
25 ş de ude u putea edea c ceul căc eeastea la spatele e ş ea u se putea mşca ălugăţeooteau uul e ş ea sule- de aue cede
că bătul popă totuş a dat peste ea udea ş acumea so acă cu dea sla measa lu stos boal lugă, cutoae o ţtuse pat, ş emea ast
u se gdea la altcea dect la satul e ş l pop băt
4
-
8/17/2019 teskt letrar rumanisht
5/7
D a c ă ă vindec. zicea deseori, ă fac c ă l u -
g ă r i ţ ă . Bine-mi spunea b ă t r î n u l
p o p ă .
Trecu
Un an
de cînd Ana
Maria
ajunse
în spital,
ş i n
vremea
asta
t o a t ă
f r u m u s e ţ e a
i
se
ofilise,
pe care
5 nu
demult
p r i n ţ i i i-o asediau, pictorii o eternizau,
compozitorii o puneau pe
note
ş i p o e ţ i i o
cîntau.
- E ş t i
v i n d e c a t ă ,
fiica mea, zise într-o zi doc
torul. De-acuma
te
p o ţ i duce de-aici,
ba
chiar trebuie
s ă pleci.
10
Ana Maria
cei
dintîi
p a ş i
îi
f ă c u
spre
o g l i n d ă
ş i n t r 0
l i p ă
v ă z u ce s t r i c ă c i u n i a
f ă c u t
într-însa un
an de zile. M u l t ă vreme
z ă c u l e ş i n a t ă
în odaie,
în
vechea ei odaie unde cununi de lauri, benzi colorate,
daruri r ă m a s e r ă cu amintirea u l t i m ă a gloriei trecute.
15 Cînd
veni
în fire,
prinse
a mîngîia
ca
o n e b u n ă
lucrurile
cari
îi
erau
dragi
ş i n s f î r ş i t
se
opri dinaintea
portretului copilului
ei, care
era încadrat cu v ă I
negru de doliu.
Ana Maria î n ţ e l e s e brusc ş i aceasta:
20
-
A
murit,
a murit f ă r ă s ă i f i putut s ă r u t a
25
g u r i ţ a ...
Ş i
ce chin este pe lume s-a zvîrcolit
în sufletul
ei. Toate s u f e r i n ţ e l e iadului îi t r e c u r ă
prin
vine
ca
un oleu înfierbîntat.
Dac-ar f i v ă z u t
toate
astea b ă t r î n u l preot ...
Aici
s-ar
cuveni
ă
închei povestirea.
î
lumea cea
veche ş i f r u m o a s ă a
p o v e ş t i l o r ,
aici a ş f i pus jos con
deiul,
pentru
c ă
am
scos
frumos la
i v e a l ă
morala .
Dar
eu n - a ş avea h o d i n ă
d a c ă a ş
t ă c e a
cele ce i
3 s-a mai
întîmplat
cu
Ana
Maria. Documente reci ne
spun
scurgerea v i e ţ e i ei mai
departe ş i
tot a ş a de
rece
vreu s-o
spun
ş i eu.
375
"Dacă ă vindec. şi zicea deseoi ă ac căuăiţă Binei spunea bătnu popă
Tecu un an de cnd Ana Maia aunse n spita
şin veea asta toată uuseţea i se oiise pe cae nu deut pinţii io asediau pictoii o etenizau
copozitoii o puneau pe note şi poeţii o cntau Eşti vindecată iica ea, zise nto zi doc
tou Deacua te poţi duce deaici ba chia tebuisă peci
Ana Maia cei dinti paşi i ăcu spe oindăşint cipă văzu ce sticăciuni a ăcut ntnsa unan de zie Mută vee zăcu eşinată n odaie n vechea ei odaie unde cununi de aui benzi cooatedaui ăaseă cu aintiea utimă a oiei tecute
Cnd şi veni n ie pinse a nia ca o nebună
ucuie cai i eau dai şin sşit se opi dinaintea potetuui copiuui ei cae ea ncadat cu văneu de doiu
Ana Maia nţeese busc şi aceasta2 A uit a uit ăă săi i putut săuta
uiţa...
i ce chin este pe ue sa zvcoit n suetuei Toate sueinţee iaduui i tecuă pin vine caun oeu niebntat
Daca i văzut toate astea bătnu peot
Aici sa cuveni să nchei povestiea. în uea cea veche şi uoasă a poveştio aici ş i pus jos con
deiu pentu că a scos uos a iveaă "oaaDa eu naş avea hodină dacă aş tăcea cee ce i
sa ai ntpat cu Ana Maia Docuente eci nespun scueea vieţei i ai depate şi tot aşa de ec veu so spun şi eu
375
-
8/17/2019 teskt letrar rumanisht
6/7
Ana Maria pierduse
tot
ce putea pie,rde ş i nu-i
r ă m a s e
decît un medalion în care
era
p i c t a t ă cu
email
chipul Sfintei Maria
ş i
pe care
î n c ă b ă t r î n u l
preot i-l
atîrnase la gît. MedaliGmul acesta îl c ă u t ă
în
toate
5 p ă r ţ i l e , dar nu-l
g ă s e a n i c ă i r i ,
c ă c i în decursul
anilor
s-a
irosit.
Cînd
ă z u Ana Maria c ă - ş i pierduse
i a c e a s t ă
u l t i m ă
n ă d e j d e , îngenunche pe
p ă m î n t u l
rece
ş i
g r ă i
astfel:
- S f î n t ă
M a i c ă P r e c i s t ă ,
ş i tu m-ai
p ă r ă s i t ...
10 Acu trebuie s ă mor
Ş i vru s ă m o a r ă ,
dar
un glas, parc-ar i f î ş i i t de
pe
buze
de femeie, îi
ş o p t i :
- C a u t ă
Ş i Ana
Maria
începu
din
nou s ă
caute,
scormoni
5 prin toate
sertarele, prin
toate c r ă p ă t u r i l e o d ă i i ,
e x a m i n ă totul
cu
d e - a m ă n u n t u l ,
ş i
d o u ă z e c i ş i patru
de ore
c ă u t ă
n e m î n c a t ă ,
n e b e u t ă ,
p a r c ă
canonindu-se,
medalionul, ultima
n ă d e j d e
Chipul Sfintei Maria
nu-l
mai g ă s i .
În
schimb, d ă d u peste o scrisoare al
20 c ă r u i scris
nu-l c u n o ş t e a ş i
o
d e s f ă c u c u r i o a s ă , c ă c i
î n c ă nu era nici d e s f ă c u t ă
În scrisoare
poetul
care
vruse s ă ş i f a c ă
seama
cu
o t r a v ă
din pricina
ei
î ş i
lua
adio
de
la
dînsa
ş i
de
la
v i a ţ ă .
25
" D a c ă a ş i d e s f ă c u t atunci scrisoarea asta, se
gîndea
în
sine Ana
Maria,
nenorocitul
b ă i a t nu
s-ar
i o t r ă v i t ş i n-ar fi orbit
din cauza asta."
Apoi d e o d a t ă - i
veni
în minte
întrebarea: "Oare
mai
t r ă i e ş t e ?
Ce
face?
În
visurile lui neluminate
m ă
30
vede tot
a ş a de
f r u m o a s ă
ca de mult? Ochiul lui n-o
s ă c r e a z ă nici d a c ă petele mele de
v ă r s a t .
..
376
Nu se l i n i ş t i p î n ă ce
nu
g ă s i
pe
poet, care cu
orbia
ş i pesimismul
lui
se
retrase
la ţ a r ă . Într-un
Aa Maria pierdue tot ce putea pie rde şi uirămae dect u medalio care era ictată cu emaichipul Sfitei Maria şi pe care că bătrul reot il
atae la gt Medali0ul aceta l căută toate părţile dar ul găea icăiri căci decurul ailora iroit Cd văzu Aa Maria căşi pierdue şi aceatăultimă ădejde, geuche pe pămtul rece şi grăiatfel
Sftă Maică Precită, şi tu mai părăit . Acu trebuie ă mor
Şi vru ă moară dar u gla parcar fi fşiit de pe buze de femeie i şopti
CautăŞi Aa Maria cepu di ou ă caute, cormoi
pri toate ertarele pri toate crăpăturile odăiieamiă totul cu deamăutul şi douăzeci şi patru
de ore căută emcată ebeută parcă caoiduemedalioul ultima ădejde Chipul Sfitei Mariaul mai găi chimb, dădu pete o crioare a
cărui cri ul cuoştea şi o defăcu curioaă căcică u era ici defăcută
crioare poetul care vrue ăşi facă eama
cu otravă di pricia ei şi lua adio de la da şi dela viaţă
Dacă aş fi defăcut atuci crioarea ata egdea ie Aa Maria eorocitul băiat u arfi otrăvit şi ar fi orbit di cauza ata
Apoi deodatăi vei mite trebarea Oare
mai trăieşte? Ce face viurile lui elumiate mă vede tot aşa de frumoaă ca de mult Ochiul lui o
ă crează ici dacă petele mee de vărat"
6
Nu e liişti pă ce u găi pe poet care cuorbia şi peimimul lui e retrae la ţară tru
-
8/17/2019 teskt letrar rumanisht
7/7
an
î
u i t a s e r ă ş i pe
dînsul
dar Ana
Maria î g ă s i
ş i - i vorbi astfel:
- Eu sînt Ana
Maria.
î ţ mai aduci
aminte?
Poetul credea
c ă - i
face cineva
vreo
g l u m ă
crîn-
5
c e n ă dar
v@cea era vocea cea veche pentru care se
topea
ş i
pe care n-o mai putea
uita.
Mîngîie mîinile ş i
obraj
ii
fetei ş i - i
zise:
- Te duci de
la
mine?
Ana Maria îi
spuse
f e r i c i t ă :
10 -
Nu
r ă m î n
aici
pentru
totdeauna
...
cacI
alC
am
g ă s i t
din nou
tot
ceea ce pierdusem. S l a v ă ţ i e
M a i c ă
P r e c i s t ă
r
an uiaseă şi pe dnsu da Ana aia găsşii vi asfe
Eu sn Ana aia îţi mai aduci amine?
Peu cedea căi ace cineva ve gumă cn cenă da 9cea ea vcea cea veche penu cae s
pea şi pe cae n mai puea uiangie minie şi aj ii eei şii ise Te duci de a minena aia i spuse feiciă
10 - u ămn aici pen deauna cac alCam găsi din nu ceea ce piedusem avă ţie,aică Pecisă !