Subiectepentru testele la disciplina

„DREPTUL AFACERILOR” (pregătite la Catedra Dreptul antreprenoriatului, Faculatea Drept,

USM pentru examenul din luna decembrie 2012)Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le

reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”. Drept al afacerilor – un ansamblu de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale ce apar intre persoane in legatura cu desfasurarea activitatii de intreprinzator, precum si relatiile care apar in cazul interventiei statului in aceasta activitate. Dreptul afacerilor reglementeaza raporturile juridice care apar in legatura cu activitatea economica aducatoare de profit intre PF si PJ, care au calitatea de intreprinzator:

- R.j.care apar in legatura cu dobindirea, mentinerea si incetarea calitatii de intreprinzator inclusiv relatiile corporative (inregistrarea intreprinzatorilor, reorganizarea si lichidarea intreprinzatorilor PJ, incetarea activitatii intreprinzatorilor PF);

- R.j.ce apar in activitatea de intreprinzator in legatura cu obtinerea de profit (incheierea si executarea diferitor contracte comerciale, extragerea, cultivarea si producerea de bunuri, executarea de lucrari si prestare de servicii);

- R.j.care apar intre autoritatile publice si persoanele care au calitatea de intreprinzator (legate de eliberarea licentelor, autorizatiilor etc.)

Dreptul comercial reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si nepatrimoniale din sfera activitatii de comert,la care participa persoanele care au calitatea de comerciant. De regula, dreptul comercial isi are originea in lege speciala – cod comercial.Dreptul antreprenoriatului , antreprenor –persoana care conduce o antrepriza.Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de activitate economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de profit.De exemplu, dreptul economic francez are ca parti componente dreptul concurentei, dreptul distributiei si protectia consumatorului.Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al specializarii dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil, cit si in acte legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen al relatiilor pe care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre PF si PJ care au calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.

3 pct.

1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, evidenţiind rolul uzanţelor, practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.Sunt considerate izvor al dreptului afacerilor actele normative cu prevederi care reglementeaza raporturile dintre intreprinzatori. Dupa forta lor juridica, actele normative au urmatoarea ierarhie:

1. Constitutia – stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta loiala, inviolabilitatea investitiilor Pf si PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii Constitutionale de interpretare a Constitutiei.

2. Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor si pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care RM este parte.

3. Legile (organice si ordinare) – deosebirea dintre legea organica si cea ordinara conta in modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi), legea ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In cazul in care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in detrimentul normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine norme juridice speciale. Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz.Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de intreprinzator.

4. Ordonantele si hotaririle Guvernului – dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor

5 pct.

sau nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.Hotaririle GUV – adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).

5. Actele BNM si ale CNPF – actele BNM cu caracter normativ sunt obligatorii pentru institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM cu privire la licentierea bancilor). Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru participantii la piata financiara nebancara. (ex: Hotarirea CNPF cu privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei).

6. Actele autoritatilor AP centrale (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) – ANRE, Agentia Nationala pentru Protectia Concurentei, CN Audiovizualului.

7. Actele autoritatilor publice locale – consiliul local aproba planul urbanistic general si planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.

8. Actele corporative – care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).

Uzantele comerciale – norme de conduita neconsfintite de lege, dar recunoscute si aplicate pe parcursul unei perioade indelungate intr-un anumit domeniu. Ele sunt aplicate mai frecvent in raporturile juridice cu element de extranietate.Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ generalizeaza din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor anumite categorii de pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind aplicarea corecta a normelor de drept si solutionarea justa a cauzelor.Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit de important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul disciplinei.

1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul afacerilor”. Dovediţi care din autorii menţionaţi au dreptate. Sunt necesare niste mecanisme prin care statul sa intervina in activitatea de intreprinzator a persoanelor private pentru a le limita spatial de libertate. Statul reglementeaza activitatea intreprinzatorilor prin norme juridice imperative. Raporturile juridice de drept public dintre AP si intreprinzator sunt de urmatoarele categorii:

- Ce apar in legatura cu inmatricularea intreprinzatorului in Registrul de stat si efectuarea de modificari in acest registru;

- Ce apar in legatura cu obtinerea de autorizatii/licente pentru unele genuri de activitate de intreprinzator

- Ce apar in legatura cu incalcarea regulilor concurentei;- Ce apar in legatura cu tinerea corecta a evidentei contabile de catre intreprinzator;- Ce apar in legatura cu insolvabilitatea intreprinzatorului.

7 pct.

Subiectul 2. Dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzătornr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Caracterizaţi noţiunea „dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător”. 3 pct.

1.2. Analizaţi conţinutul dreptului de a desfăşura activitatea de întreprinzător. 5 pct.1.3. Cetăţeanul Ion Verega este titular al patentei de întrepinzător pentru activitatea de

comerţ cu amănuntul în chioşcuri şi în alte încăperi ce ocupă terenuri separate, a căror suprafaţă nu depăşeşte 7 m2, în satul natal. Vara a hotărât să plece pe o săptămână la Marea Neagră să se odihnească. Pentru ca să închită chioşcul în această perioadă l-a rugat pe tatăl său să continue activitatea de vânzare-cumpărare în baza patentului şi pentru aceasta a transmis patenta sa tatălui său, care de asemenea avea prenumele Ion, dar, pentru orice eventualitate a încheiat cu tatăl său şi un contract de muncă. În perioada cât sa aflat la odihnă chioşcul lui a fost controlat de către inspectorul fiscal şi poliţistul de sector. Ion Verega – fiul a fost chemat la Inspectoratul fiscal din raion. Dar pina a pleca acolo, el a hotărât să se consulte cu un avocat: are tatăl său dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător în locul fiului? Are dreptul fiul să-i transmită patenta tatălui său? Poate el încheia un contract de muncă sau de prestări servicii cu tatăl său pentru perioada care a plecat la odihnă? Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la întrebările puse.

7 pct.

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia.

Elementele- pag. 50-56: Prin activitate de întreprinzător se subînţelege activitatea de fabricare a producţiei, de executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele şi cu riscul propriu, subrăspunderea lor patrimonială, în scopul asigurării unei surse de venituri permanente .

practicata de cetateni si de asociatiile lor; independenta; din proprie initiativa; in nume propriu; pe riscul propriu si sub raspundere patrimoniala proprie; permanenta; aducatoare de beneficii; profesionista; legala.

3 pct.

1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute.Prin definiţia dată laart. 1 din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi,legislatorul stabileşte trei categorii de activităţi: fabricarea producţiei, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor, a căror eficienţă permite obţinerea de beneficiu. Cf legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de activitati: fabricarea productiei; executarea de lucrari; prestarea serviciilor; (doctrinamai adauga un gen de activitate – comercializarea produselor).Fabricarea producţiei este un gen de activitate economică cu caracter general, care are ca obiect transformarea materiilor prime şi materialelor în produse noi, cu o valoare mai mare. Acesta este un proces complex de producere a bunurilor materiale destinate consumului şi cereîntreprinzătorilor eforturi considerabile, capacităţi organizatorice, cunoştinţe în diferite domenii, inclusiv tehnologice, economice, financiare. Agenţii economici sînt obligaţi să respecte standardele tehnologice şi calitative, pentru a satisface cerinţele consumatorilor a nu le încălca drepturile legale. Executarea de lucrări este un gen de activitate economică prin care o întreprindere se obligă să îndeplinească, într-un anumit termen, o anumită lucrare, fie din propriul material, fie din materialul beneficiarului. Exemplu poate servi construcţia imobililor de orice destinaţie, inclusiv a drumurilor, conductelor de gaz, instalarea de utilaje.Prestarea de servicii este un gen de activitate economică prin care o întreprindere se obligă să satisfăcute anumite necesităţi ale persoanelor fizice şi juridice prin acordarea de servicii consultative, informaţionale, de transport de persoane şi de mărfuri, de deservire socială, de publicitate, marketing, de asigurare etc. Serviciile sunt, deregulă, imateriale.Comercializarea mărfurilor şi a produselor. Toate mărfurile şi serviciile sînt destinate consumatorilor. Între producător şi consumator însă există de regulă unul sau mai mulţi intermediari, altfel spus, comercianţi, care cumpără de la producător mărfuri pentru a le revinde fie consumatorilor nemijlocit, fie altor comercianţi. Actul de comercializare presupune transferul dreptului de proprietate asupra unui bun de la vânzător la cumpărător.După importanţa pentru societate, activităţile de întreprinzător pot fi clasificate în: activităţi interzise; activităţi monopol de stat; activităţi monopoluri naturale, activităţi supuse licenţierii; activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător; activităţi care pot fi practicate liber, fără autorizaţie specială.

5 pct.

1.3. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: a) actvitatea avocatului-NU; b) activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă-DA; c) activitatea angajatului-NU; d) activitatea instituţiei de învăţământ-NU; e) activitatea acţionarului-DA; f) activitatea păstorului-DA; g) activitatea agentului brokerului la bursa de valori-NU activitate de brokeraj - activitatea de vinzare-cumparare a valorilor mobiliare, desfasurata de broker in calitate de mandatar sau

7 pct.

comisionar, ce activeaza in baza contractului de mandat sau de comision, precum si in baza procurii pentru efectuarea tranzactiilor mentionate, in cazul in carecontractul nu stipuleaza imputernicirile mandatarului sau ale comisionarului;broker - persoana juridica, participant profesionist la piatavalorilor mobiliare, care, in baza licentei eliberate de Comisia Nationala,desfasoara activitatea de brokeraj;, h) activitatea notarului-NU; i) activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului-DA;

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

nr. Conţinutul subiectului puncte2.1. Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile activitate

economică, antreprenoriat, afaceri.Activitate de intreprinzator- activitatea de fabricare a productiei, de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si asociatiile acestora in mod independent, din proprie initiativa, in numele si cu riscul propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri permanenta.Sunt activităţi economice acele activităţi umane de cultură materială în producerea, circulaţia şi repartiţia bunurilor materiale şi imateriale care au ca scop satisfacerea cerinţelor de consum neîntrerupt ale omului pentru asigurarea existenţei lui. Definiţia evidenţiază două categorii de activităţi care au ca obiect bunurile:- o activitate economică care reprezintă fie acţiuni de confecţionare (extragere, cultivare) a bunurilor, de prestare a serviciilor, fie acţiuni de punere în circulaţie a bunurilor şi serviciilor de la producător la consumator, numită şi activitate economică aducătoare profit, activitatede întreprinzător sau afacere, care îşi are raţionamentul şi finalitatea în majorarea patrimoniului pus în circulaţie.- o activitate economică de consum a bunurilor, numită şi activitate necomercială.Pentru dreptul afacerilor, noţiunea activitate economică este prea largă, deoarece prin ea se subînţelege şi activitatea de consum a bunurilor.După cum s-a menţionat, activitatea de întreprinzător, în vorbirea curentă şi chiar în unele acte normative, este numită activitate de antreprenoriat (antreprenoriat) 68, activitate comercială69, afacere70, business71. , noţiunea afacere se dă ca un sinonim al activităţii de întreprinzător, business-lui şi se defineşte ca orice activitate, conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în bază de contract, desfăşurate de o persoană, în urma căreia se obţine venit, acesta fiind sau nu scopul activităţii.

3 pct.

2.2. Comparaţi activităţile monopol de stat cu activităţile monopol natural.1) Monopol de stat – desfasurate exclusiv de organe ale statului sau de PJ constituite de

stat. Este situatia in care un numar limitat de agenti economici sunt investiti de catre AAP cu drept exclusiv de a desfasura anumite activitati aducatoare de profit. Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de boli contagioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor; producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat; prestarea serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si comercializarea tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a armelor; evidenta de stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor immobile, restabilirea documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea acestor bunuri; imprimarea si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat; efectuarea lucrarilor astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.

2) Monopol natural – situatia in care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea marfurilor si grupurilor de marfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, in virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se afla sub controlul direct al unuia sau mai multi agenti econ. Dezavantajul – lipsa de concurenta, risc sporit, influienta negativa asupra pietii bunurilor si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri.Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea: căile ferate magistrale cu zonele lor de protecţie, instalaţiile de cale, construcţiile de arbă şi serviciile de exploatare a acestora; staţiile şi punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologică şi trecerea garniturilor de tren (materialului rulant); gările feroviare;

5 pct.

autostrăzile, construite din contul bugetelor republican şi locale, cu zonele de protecţie, construcţiile de arbă şi serviciile de întreţinere şi exploatare a acestora; căile nevigabile naturale şi artificiale, cu sistemele de navigaţie şi condiţiile navigabile asigurate; porturile fluviale, instalaţiile portuare, debarcaderele şi danele de acostare de folosinţă generală pe căile de comunicaţie pe ape naturale, cu serviciile de întreţinere şi exploatare a lor; întreprinderile pentru toate tipurile de transport în comun, cu excepţia taximetrilor; reţele magistrale de telecomunicaţii; reţele de televiziune şi radiodifuziune pentru difuzarea radioprogramelor de stat: reţele publice de radiodifuziune prin fir; reţele de telecomunicaţii internaţionale; reţeaua de difuziune a presei periodice. în complexul termico-energetic: întreprinderile staţionare de producere a energiei electrice şi termice, conectare la sistemul energetic unic; reţelele electrice de toate tensiunile şi reţelele termice magistrale ale sistemului energetic unic; reţelele de gaze şi obiectivele sistemului unic de gazificare, transportul prin conducte. întreprinderile şi organizaţiile, care exploatează reţelele şi comunicaţiile de aprovizionare cu energie termică, conductele de apă şi canalizare; serviciile pentru colectarea gunoiului şi curăţirea zăpezii; întreprinderile pentru prestarea serviciilor rituale; întreprinderile pentru înmormîtarea substanţelor radioactive (noxelor) şi a altor substanţe dăunătoare. aeroporturile, complexele de construcţii şi mijloace tehnice ale aeroporturilor, sistemelor de dirijare a circulaţiei aeriene, de comunicaţie dintre navele aeriane şi de asigurare a securităţii decolării şi aterizării aeronavelor.

2.3. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru confecţionarea numerelor de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecţionare a numerelor tuturor solicitanţilor. „Tablă” SRL avea contract şi cu Poliţia Rutieră care, fiind responsabilă de înmatricularea automobilelor, le punea la dispoziţia proprietarilor de automobile. Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că producţia şi livrarea tuturor numerelor de înmatriculare a mijloacelor de transport se pun în sarcina S.A. “Artmet”, stabilind prin aceasta monopolul unui singur producător asupra producerii numerelor de înmatriculare.

Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat? Ce trebuie să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura activitatea de confecţionare a numerelor de înmatriculare? Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol de stat – nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei.

7 pct.

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la autorizaţie de a desfăşura

activitatea de întreprinzător şi ca drept al titularului de licenţă – pag. 66-67. Art. 2 al legii cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001 avem notiunea:   licenţă  - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere;. Dreptul de a practica activitatea pentru care este necesară licenţă apare în momentul obţinerii acesteia sau în momentul indicat în ea. Ca instituţie juridică, licenţierea este o intervenţie a statului în activitatea economică, o limitare a dreptului la activitate de

3 pct.

întreprinzător şi o restrângere a capacităţii civile a subiectelor. Fiind o activitate a statului, licenţierea nu numai că autorizează întreprinzătorul să practice o anumită activitate economică, dar şi exercită faţă de el o funcţie de control, asigurând astfel respectarea legalităţii, protecţia drepturilor, intereselor şi sănătăţii cetăţenilor, apărarea şi securitatea statului, ocrotirea moştenirii culturale a poporului, altor interesepublice

1.2. Comparaţi procedura de licenţiere a activităţii de transport de pasageri(de către Camera de Licenţiere; cu taxa de 3250 lei; pe un termen de 5 ani)Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau alorganizaţiei;b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate.La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se anexează:a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modulstabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un altdocument ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor deînmatriculare (înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentulcirculaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009);c) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de transport si securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii în domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006);d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic).Documentele pot fi însoţite si de copii pe suport electronic.Solicitarea altor documente se interzice.Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului.*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEIDeclaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se înregistrează în cazul în care:a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din

5 pct.

ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit.2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEISAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRUELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEICamera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Solicitantul poate, în ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.3. PERFECTAREA LICENŢEILicenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înstiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător stabileste principiul aprobării tacite în cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului în termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.

----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere – pe un termen de 5 ani).Taxa pentru eliberarea licenţei este de 3250 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice din localităţile rurale este de 2340 lei. DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEIPentru obţinerea licenţei, conducătorul intreprinderii sau organizaţiei ori persoana imputernicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaţiei;b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de

licenţă intenţionează să obţină licenţă;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate.La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător);b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune aimobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de licenţă, privind amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu indicareadestinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor sanitaro-epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituţiilor farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005, aprobată de Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova);c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice, eliberată de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice);d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor);e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate indomeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor obţinute in străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică);f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995);g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea in funcţia dată (pentru conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitateafarmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de muncă.);h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul delocuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică).Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic.Solicitarea altor documente se interzice.Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a originalului.*Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.ELIBERAREA LICENŢEI1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEIDeclaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se inminează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data inregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere.Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care:

a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective;b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus.Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat in scris in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează in modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRUELIBERAREA LICENŢEICamera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei in cel mult 5 zile lucrătoare de la data inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.3. PERFECTAREA LICENŢEILicenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă.Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este in drept să anuleze decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă.Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător stabileste principiul aprobării tacite in cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului in termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită.

1.3. Camera de Licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Camera a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive. Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Camera de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări.Legea privind activitatea particulara de detectiv si paza spune din 2003:  Articolul 5. Licenţierea şi restricţia activităţii particulare

7 pct.

                      de detectiv şi de pază    (1) Activitatea particulară de detectiv şi de pază se desfăşoară în bază de licenţă, eliberată, în coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, în modul stabilit de legislaţie, luîndu-se în considerare particularităţile stipulate în prezenta lege. Persoanelor fizice şi juridice care nu dispun de licenţă pentru activitatea de detectiv şi de pază li se interzice prestarea serviciilor prevăzute la art.(6).    (2) Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru activitatea de detectiv şi de pază se efectuează în centre specializate de învăţămînt, stabilite de Guvern. Licenta se retrage daca se incalca prevederile art.6 : Articolul 6. Genurile de activităţi particulare de detectiv şi de pază    (1) În activitatea particulară de  detectiv  este permisă prestarea următoarelor servicii:    a) colectarea, în bază de contract, a informaţiilor, importante pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice;    b) colectarea de probe în cauze civile în bază de contract încheiat cu participanţii la proces;    c) studierea  pieţei, colectarea de informaţii  pentru  negocieri, depistarea  partenerilor de afaceri insolvabili sau care nu  insuflă încredere;    d) protejarea  întreprinderilor şi a firmelor contra  spionajului industrial;    e) colectarea de date biografice sau de altă natură pentru persoana  cu care se încheie contractul, cu acordul ei scris;    f) identificarea autorilor sau a expeditorilor de scrisori anonime, a colportorilor;    g)  identificarea locului de aflare a persoanelor dispărute;    h)  căutarea bunurilor pierdute;    i)  colectarea  de  date în cauze penale pentru acordarea  de  ajutor organelor de drept în bază de contract încheiat cu participanţii la proces.    (2) În activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii:    a) ocrotirea vieţii şi sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp;    b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor;    c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor acestora, precum şi exploatarea dispeceratelor de monitorizare  a alarmelor;    d) paza şi însoţirea  încărcăturilor importante, a bunurilor personale;    e) patrularea,  în comun cu organele de drept,  a  zonelor criminogene;    f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea securităţii oamenilor;    g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite.Temeiuri de retragere:(2) Detectivului particular se interzice:    a) să tăinuiască de organele de drept datele pe care le cunoaşte despre pregătirea sau săvîrşirea de infracţiuni;    b) să întreprindă acţiuni prevăzute de legi şi de alte acte normative care reglementează activitatea operativă de investigaţii a organelor de urmărire penală;    c) să se prezinte drept lucrător al organelor de drept;    d) să culeagă  date despre convingerile politice, religioase, despre viaţa privată sau date de altă natură despre oameni;    e) să instige la acţiuni ilicite;    f) să recurgă la acţiuni care atentează la drepturile, libertăţile şi interesele  legitime  ale persoanelor fizice, inclusiv ale celor cu  funcţie de răspundere;    g) să întreprindă acţiuni care atentează la viaţa, onoarea, demnitatea, sănătatea şi averea persoanelor fizice;    h) să falsifice materiale ori să creeze situaţii artificiale pentru a obţine profit sau a induce în eroare clientul;    i) să divulge informaţia culeasă, să o folosească împotriva intereselor clientului său, în scop de profit sau în interesul unor terţi;    j) să transmită altor persoane licenţa sa.Camera de licentiere elibereaza licenta pentru termenul de 5 ani pentru folosirea substanţelor explozive, mijloacelor de explodare şi pirotehnică;  păstrarea şi

utilizarea materialelor industriale explozive;(astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi retrasa, iar agentul economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate realizata cu depozitarea substantelor explozive)

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre organul/ele de stat împuternicite de a elibera licenţe.

Autorităţile de licenţiere sînt: a) Camera de Licenţiere; b) Banca Naţională a Moldovei; c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare; d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică; e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei; f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.Se supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri de activitate: a) de către Camera de Licenţiere: 1) activitatea de audit; 2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile; 3) activitatea burselor de mărfuri; 4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet; 5) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: organizarea şi desfăşurarea loteriilor (cu excepţia monopolului de stat exercitat în condiţiile Legii nr. 285-XIV din 18 februarie 1999 cu privire la jocurile de noroc), întreţinerea cazinourilor, exploatarea automatelor de joc cu cîştiguri băneşti, stabilirea mizelor la competiţiile sportive; 6) importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi comercializarea angro a producţiei alcoolice şi/sau a berii importate; 7) fabricarea alcoolului etilic, producţiei alcoolice, berii şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului etilic, a producţiei alcoolice şi a berii produse de producătorii autohtoni; 8) importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea industrială a tutunului; fabricarea articolelor din tutun şi/sau comercializarea angro a articolelor din tutun şi a tutunului fermentat; 9) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară (cu excepţia activităţii desfăşurate de serviciul veterinar de stat); 10) importul şi/sau comercializarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor; 11) transportul auto de călători în folos public; 12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări; 13) construcţiile de clădiri şi/sau construcţiile inginereşti, instalaţiile şi reţelele tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările; 14) extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile; 15) activitatea topogeodezică şi cartografică; 16) colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată; 17) importul şi/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi materialelor chimice toxice, a articolelor şi produselor chimice de menaj; 18) confecţionarea şi distrugerea ştampilelor; 19) activitatea particulară de detectiv sau de pază; 20) montarea şi/sau reglarea, asistenţa tehnică a sistemelor automate de semnalizare şi de stingere a incendiilor, precum şi de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de înştiinţare în caz de incendiu; 21) producerea, asamblarea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor şi muniţiilor cu destinaţie civilă şi repararea armelor cu destinaţie civilă; 22) producerea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea şi efectuarea lucrărilor cu explozibil de uz civil; 23) producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea articolelor pirotehnice şi prestarea serviciului „Spectacole pirotehnice şi focuri de artificii” cu articole pirotehnice de divertisment de destinaţie profesională;

3 pct.

24) importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei; prestarea serviciilor în domeniul protecţiei criptografice şi tehnice a informaţiei (cu excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publice învestite cu acest drept prin lege); 25) activitatea farmaceutică, inclusiv cu folosirea preparatelor narcotice şi/sau psihotrope, desfăşurată de întreprinderile şi/sau instituţiile farmaceutice (pentru întreprinderile şi instituţiile nou-create, pînă la obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de activitate; 26) fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică şi reparaţia dispozitivelor medicale, inclusiv a opticii; 27) acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private (pentru instituţiile nou-create, pînă la obţinerea certificatului de acreditare), cu excepţia cazurilor cînd se modifică ori se completează genul de activitate; 28) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate, activitatea de încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă determinată de timp, în perioada vacanţei de vară; 29) activitatea de turism; 30) activitatea de depozitare a cerealelor cu eliberarea certificatelor de depozit pentru cereale; 31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic; 32) activitatea de broker vamal; b) de către Banca Naţională a Moldovei: 33) activitatea băncilor şi unităţilor de schimb valutar (altele decît băncile); c) de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare: 34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare; 35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii; 36) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut; 37) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; 38) activitatea birourilor istoriilor de credit; d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică: 39) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare; 40) producerea energiei electrice; transportul energiei electrice şi/sau activitatea de dispecerat central; distribuţia energiei electrice; furnizarea energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate; 41) producerea şi/sau stocarea gazelor naturale; producerea combustibilului regenerabil; transportul gazelor naturale; distribuţia şi/sau furnizarea gazelor naturale la tarife reglementate sau nereglementate; e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei: 42) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a resurselor de numerotare în scopul furnizării reţelelor şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice; 43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor informaţionale automatizate de importanţă statală, inclusiv a produselor program; f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului: 44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin orice alte mijloace de telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre. Genurile de activitate neindicate mai sus se desfăşoară fără licenţe sau fără alte acte administrative cu efect similar, cu excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege, pentru confirmarea unor cerinţe tehnice, norme separate sub un anumit aspect. Licenţa pentru comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi pentru exportul acestora se eliberează pe bază de concurs, conform regulamentului aprobat de Guvern.

1.2. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei, termenul de valabilitate şi încetarea valabilităţii licenţei. (din carte pag 68- 72).Dreptul de a solita licenţă îl au întreprinzătorii, adică persoanele fizice înregistrate ca întreprinzători individuali la Camera Înregistrării de Stat (întreprinderi individuale) şi persoanele juridice cu scop lucrativ.Actele necesare pentru eliberarea licenţei. Pentru obţinerea licenţei, solicitantul prezintă Camerei de Licenţiere, împreună cu cererea, următoarele acte:

5 pct.

- Copia, autentificată notarial, de pe certificatul de înregistrare de stat al solicitantului;- Copia, autentificată notarial, de pe actele de constituire ale persoanei juridice sau de pe decizia de fondare a întreprinzătorului persoană fizică;- Certificatul, eliberat de organul fiscal teritorial, prin care se confirmă lipsa de datorii faţă de bugetul consolidat şi bugetul asigurărilor sociale;- Actele suplimentare ce confirmă capacitatea solicitantului de a practica activitatea pentru care solicită licenţă. Necesitatea prezentării unor anumite acte rezultă din actele legislative care reglementează genul de activitate respectiv şi din Condiţiile de Licenţiere.Examinarea cererii şi a actelor anexate la ea trebuie să se facă în termen de 15 zile lucrătoare. Solicitantul este informat despre decizie în termen de 3 zile de la adoptare. Cererea de eliberare a licenţei poate fi respinsă numai dacă actele prezentate conţin date neautentice şi dacă solicitantul nu întruneşte condiţiile de licenţiere. Se plăteşte taxă pentru licenţă numai în cazul în care Camera a emis decizia de eliberare a licenţei. Taxa se plăteşte în cel mult 30 de zile de la data informării solicitantului despre decizie. Licenţa este personală şi nu poate fi transmisă unor alte persoane.Încălcarea acestei interdicţii are ca efect retragerea licenţei. În opinia noastră însă, în caz de reorganizare, toate drepturile şi obligaţiile titularului de licenţă persoană juridică, inclusiv drepturile ce rezultă din licenţă, pot fi transmise prin succesiune. De aceea este necesară modificarea legislaţiei cu privire la licenţiere în vederea acordării posibilităţii de transmitere către succesori a dreptului ce rezultă din licenţă. Lipsa unei astfel de posibilităţi reprezintă o piedică în activitatea economică şi, implicit, în circuitul comercial. Camera de licenţiere formează câte un dosar pentru fiecare titular de licenţă şi ţine registrul titularilor de licenţă pentru fiecare gen de activitate. Licenţa se eliberează pentru un termen de 5 ani. Există cazuri când se eliberează licenţă pentru un an (importul şi comercializarea producţiei alcoolice şi din tutun), 3 ani (fabricarea şi comercializarea producţiei alcoolice şi a berii) şi 25 de ani (fabricarea, importul, transportul şi distribuirea energiei electrice şi a gazelor naturale). Licenţa este valabilă de la data eliberării şi până la data expirării ei. Acţiunea licenţei încetează în caz de suspendare, anulare, retragere sau de expirare. În termenul de valabilitate a licenţei, titularul este obligat să respecte condiţiile de desfăşurare a activităţii licenţiate. În caz contrar, este sancţionat. Organul de licenţiere este în drept să controleze, la reclamaţia consumatorilor sau la parvenirea de infirmaţii din partea unor persoane cu funcţie de răspundere sau organe, modul în care titularul de licenţă respectă condiţiile din ea. Dacă se constată încălcări, Cameraaplică măsuri de constrângere: suspendarea sau retragerea licenţei, ori chiar dizolvarea şi lichidarea titularului persoană juridică.

1.3. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări:

Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru activitatea de evaluare a bunurilor => DACare sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Cerinţele şi condiţiile necesare obligatorii pentru solicitantul sau titularul de licenţă ladesfăşurarea genului respectiv de activitate:a) Desfăşurarea activităţii licenţiate în conformitate cu cadrul legislativ şi normativ;b) Respectarea restricţiilor privind activitatea şi independenţa evaluatorului (art. 23 al Legiinr. 989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare);c) Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă (art. 11 alin (4) alLegii nr. 989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare).SFERA DE ACŢIUNE A LICENŢEILicenţa eliberată de Camera de Licenţiere este valabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova.TERMENUL DE VALABILITATETermenul de valabilitate a licenţei este de 5 ani. Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA SAU PRELUNGIREALICENŢEIPentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicităde acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoarerecomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnăturădigitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine:a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al

7 pct.

organizaţiei;b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţăintenţionează să obţină sau să o prelungească licenţă c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentrurespectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care sesolicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.La declaraţia pentru eliberarea sau prelungirea licenţei se anexează:a) Copia de pe cerificatul sau decizia de înregistrare a întreprinderii (art. 10 alin. (2) lit. a)al Legii nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii deîntreprinzător); *b) copiile certificatelor de evaluare a evaluatorilor angajaţi, eliberate de Agenţia RelaţiiFunciare şi Cadastru (art. 16 alin. (1) al Legii nr. 989-XV din 18.04.2002 cu privire laactivitatea de evaluare). *Documentele pot fi însoţite şi de copii pe suport electronic.Solicitarea altor documente se interzice.Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului.*Documentele care se verifică prin procedura ghişeului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Camera de licentiere.

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător nr. Conţinutul subiectului puncte2.1. Descrieţi cum influenţează obţinerea licenţei asupra capacităţii de exerciţiu a

titularului de licenţă – pag.66 3 pct.

2.2. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile de retragere a licenţei.  suspendarea licenţei – privarea titularului de licenţă, pe un termen stabilit, de dreptul de a desfăşura un anumit gen de activitate, conform procedurii prevăzute de lege; retragerea licenţei – privarea titularului de licenţă de dreptul de a desfăşura un anumit gen de activitate, conform procedurii prevăzute de legeDrept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege pentru suspendarea temporară a licenţei servesc: a) cererea titularului de licenţă privind suspendarea acesteia;    b) neachitarea anuală, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;    c) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate;    d) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile cînd obligativitatea obţinerii copiilor autorizate de pe licenţă este stabilită prin lege.    (3) Decizia privind suspendarea temporară a licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii ei. Termenul de suspendare a licenţei nu poate depăşi 2 luni, dacă legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă nu prevăd altfel.     (4) Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze în scris autoritatea de licenţiere despre înlăturarea circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a licenţei.     (5) Decizia privind reluarea valabilităţii licenţei se adoptă de autoritatea de licenţiere în temeiul cererii titularului de licenţă pentru circumstanţa prevăzută la alin. (2) lit. a) sau al hotărîrii instanţei de judecată care a emis hotărîrea de suspendare a acesteia, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii titularului de licenţă sau a înştiinţării instanţei de judecată. Decizia se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia.    (6) Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe perioada de sistare temporară a acesteia.    Articolul 21.Retragerea licenţei     (1) Licenţa poate fi retrasă în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.     (2) Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei servesc: 

5 pct.

    a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;     b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă;     c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;    d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat;     e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a  licenţei;     f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;     g) neachitarea lunară şi trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă.     (3) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează genul de activitate licenţiat.     (4) Menţiunea referitoare la data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei se înscrie în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.     (5) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.    (6) Titularul de licenţă este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de retragere a licenţei, să depună la autoritatea de licenţiere licenţa retrasă.

2.3. Societatea cu răspundere limitată „Sănătate” SRL, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea produselor farmaceutice, a fost supusă unui control comun din partea Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Medicamentului. În procesul controlului a fost descoperite anumite încălcări de legislaţie. De exemplu: a) unul din vânzătorii din farmacie nu avea studiile necesare pentru a desfăşura activitate farmaceutică; Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate în domeniul farmaceutic (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor obţinute în străinătate, eliberate în modul stabilit) b) s-a stabilit, că contrar dispoziţiilor legale farmacia a vândut unele produse farmaceutice fără prescripţia medicului; c) s-a stabilit că unele medicamente care era puse în vânzare aveau termenul de valabilitate expirat. Între juriştii Minsterului Sănătăţii şi cel a Agenţiei Medicamentului au apărut divirgenţe cu privire la sancţiunea care urmează a fi aplicată. Primul spunea că Ministerul trebuie să-I retragă licenţa, iar cel de-al doilea spunea că doar Camera de licenţiere este înd drept să retragă licenţa, prin urmare trebuie informată această instituţie. a) pentru încălcările menţionate poate fi retrasă licenţa? b) Cine decide retragerea licenţei; Camera de Licenţiere are obligaţia de a controla respectarea condiţiilor de licenţiere. În caz de depistare a încălcărilor condiţiilor de licenţiere, instituţiile cu funcţii de reglementare şide control, sînt obligate să sesizeze Camera de Licenţiere, prezentîndu-i documenteleconstatatoare. Camera de Licenţiere, în baza documentelor prezentate, verifică respectareacondiţiilor de licenţiere şi emite, după caz, în termen de 15 zile lucrătoare, prescripţia privindlichidarea încălcărilor condiţiilor de licenţiere. c) care este procedura de retragere a licenţei; Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei servesc: e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a licenţei (art. 21 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin decondiţiile de licenţiere (art. 21 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător); i) achiziţionarea, păstrarea şi distribuirea produselor farmaceutice şi parafarmaceutice care nu au fost autorizate în modul stabilit (art. 143 lit. a) din Legea nr.1456-XII din 25.05.93cu privire la activitatea farmaceutică). d) care sunt actele normative care reglementează modul de suspendare şi retragere a licenţelor pentru activitatea farmaceutică? Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere

7 pct.

a activităţii de întreprinzător;• Legea nr. 235-XVI din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare aactivităţii de întreprinzător;• Legea nr. 221-XVI din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară;• Legea nr. 1456-XII din 25.05.93 cu privire la activitatea farmaceutică;• Hotărîrea Guvernului nr. 321 din 18.03.2008, privind aprobarea Regulamentului privind înregistrarea produselor farmaceutice de uz veterinar.

Subiectul 7. Evidenţa contabilă.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi

pentru însăşi persoana juridică. Evidenta contabila asigura inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organele fiscale si cu alte PF/PJ. Evidenta contabila permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate si furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national. Evidenţa contabilă se ţine în modul stabilit de Legea contabilităţii, de Planul de conturi contabile al activităţii contabile a întreprinderilor şi de Standardele Naţionale de Contabilitate, care stabilesc principalele norme de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare, principiile generale de contabilitate pentru întreprinderile cu diverse tipuri de proprietate. Contabilitatea financiară, o generalizare a datelor contabile din rapoartele financiare, se ţine în conformitate cu actele normative aprobate de organele competente. Ea se întocmeşte cu o anumită regularitate şi seprezintă periodic, sub formă de raport financiar, organelor de stat competente. Contabilitatea de gestiune (managerială) reprezintă un sistem de colectare şi prelucrare a datelor aferente cheltuielilor de producţie, costului producţiei (lucrărilor, serviciilor) şi rentabilităţii activităţii de întreprinzător. Aceste date sunt de uz intern şi interesează, de regulă, administratorul, fondatorul şi, după caz, asociaţii sau membrii persoanei juridice. Contabilitatea de gestiune se organizează după metode şi procedee elaborate de întreprinzător în vederea administrării corecte a afacerilor.

3 pct.

1.2. Analizaţi ciclul contabil. De la pagina 77 pina la pagina 80. Ciclul contabil al entitatiii cuprinde:a)Intocmirea documentelor primare si centralizatoare;Faptele economice se contabilizeazг оn baza documentelor primare єi centralizatoare. Documentele primare se оntocmesc оn timpul efectuгrii operaюiunii, iar dacг aceasta este imposibil - nemijlocit dupг efectuarea operaюiunii sau dupг producerea evenimentuluib)evaluarea si recunoasterea elementelor contabile;Evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile se efectueazг оn conformitate cu prevederile S.I.R.F(Standarde Internaюionale de Raportare Financiarг - standarde єi interpretгri, emise de Consiliul pentru Standarde Internaюionale de Contabilitate, care devin valabile оn Republica Moldova dupг acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova)c)reflectarea informațiilor în conturile contabile;Entitatea care aplicг sistemul contabil оn partidг dublг este obligatг sг юinг evidenюa activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor єi veniturilor оn baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile єi metodologia privind utilizarea acestora sоnt stabilite оn Planul general de conturi contabile, care se elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor. Entitгюile, cu excepюia instituюiilor publice, оn baza Planului general de conturi contabile, elaboreazг planul de conturi de lucru, totodatг entitatea care aplicг S.I.R.F. poate sг elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinюelor S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituюiile publice se elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor.d)întocmirea registrelor contabile;Datele din documentele primare єi centralizatoare se оnregistreazг, se acumuleazг єi se prelucreazг оn registrele contabile. Nomenclatorul єi structura registrelor contabile se stabilesc de cгtre fiecare entitate de sine stгtгtor, pornind de la necesitгюile informaюionale proprii, юinоndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanюelor stabileєte registre contabile obligatorii pentru unele categorii de entitгюi, cu excepюia entitгюilor care aplicг S.I.R.F. Registrele contabile se оntocmesc pe suport de hоrtie sau оn formг electronicг. Dacг registrul contabil este оntocmit оn formг electronicг, entitatea, la solicitarea organelor

5 pct.

autorizate, este obligatг sг imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hоrtie. Registrele contabile obligatorii sоnt Cartea mare, balanюa de verificare sau alte registre centralizatoare, care servesc drept bazг pentru оntocmirea rapoartelor financiare..e)inventarierea elementelor contabile;Modul și regulile de efectuare a inventarierii se elaborează și se aprobă de Ministerul Finanțelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii оn ramurile respective se elaborează de organele centrale de specialitate ale administraюiei publice єi de autoritгюile administraюiei publice locale, precum єi de alte organe autorizate єi se aprobг de Ministerul Finanțelorf) întocmirea balanței de verificare, a Cărții mari și a rapoartelor financiare.

1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei contabile de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c) societatea cu răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări.Raspuns :Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia şi primirea licenţei. Asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de casă şi decontărilor, precum şi prevederile art.90 din Codul fiscal.Oganizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă simplă, fără prezentarea situaţiilor financiare, gospodăriile ţărăneşti, întreprinzătorii individuali, pînă la înregistrarea acestora ca contribuabili ai T.V.A., şi persoanele fizice care prestează servicii profesionale, conform indicaţiilor metodice aprobate de Ministerul Finanţelor.    (2) Organizează şi ţin contabilitatea  în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare simplificate, entităţile care corespund următoarelor criterii pentru perioada de gestiune precedentă:     a) numărul mediu scriptic al salariaţilor nu depăşeşte 9 persoane;    b) veniturile din vînzări nu depăşesc 3 milioane lei; şi     c) valoarea contabilă totală (de bilanţ) a activelor la data raportării nu depăşeşte 3 milioane lei.     (3) Organizează şi ţin contabilitatea  în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare complete, alte entităţi decît cele menţionate la alin. (1) şi (2), inclusiv:     a) entităţile în al căror capital social cota proprietarului (asociatului, participantului, acţionarului) persoană juridică, care nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, depăşeşte 35%;     b) companiile fiduciare;     c) entităţile importatoare de mărfuri supuse accizelor;     d) organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut şi alţi participanţi la piaţa financiară nebancară;     e) casele de schimb valutar şi lombardurile;     f) entităţile din domeniul jocurilor de noroc.     (4) Organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă instituţiile publice şi entităţile de interes public.     (5) Prin derogare de la prevederile alin. (2) şi (3), organizaţiile necomerciale, cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi a fondurilor nestatale de pensii, organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare conform indicaţiilor metodice aprobate de Ministerul Finanţelor.    (6) Entitatea care are dreptul să utilizeze sistemul contabil în partidă simplă poate aplica sistemul contabil în partidă dublă. Entitatea care are dreptul să prezinte situaţii financiare simplificate poate prezenta situaţii financiare complete.     (7) Rapoartele financiare ale instituţiilor publice cuprind formele stabilite de Ministerul Finanţelor. 

7 pct.

    (8) Structura situaţiilor financiare, modul de evaluare şi de recunoaştere a elementelor acestora se stabilesc în standardele de contabilitate.

Partidă simplă - reflectare unilaterală a operaţiunii economice conform metodei "intrare-ieşire".

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei – CONDITIILE

– pag.83: liberalizarea comertului;Fiecare întreprinzător este în drept să-şi aleagă domeniul de activitate,având deplina libertate de a produce şi/sau de a vinde mărfurile, de a presta serviciile cerute de piaţă. Această condiţie îşi are fundamentul juridic în dispoziţii constituţionale, potrivit cărora piaţa şi libera iniţiativă economică ... sunt factori de bază ai economiei (art.9), iar statul trebuie să asigure libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător existenta unui numar suficient de agenti economici privati;

Legiuitorul permite persoanelor fizice a se înregistra ca întreprinzător individual şi a participa la constituirea unor persoane juridice cu scop lucrativ ca să desfăşoare activităţi economice aducătoare de profit. Articolul 63 din Codul civil n admite refuzul înregistrării de stat din cauza inoportunităţii constituirii persoanei juridice, iar art.16 din Legea nr.1265/2000 prevede că înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pe motive de inoportunitate. Concurenţa încetează a fi eficientă în cazul când furnizorii sau consumatorii pierd facultatea de alegere a partenerului de afaceri. Numărul foarte redus de agenţi economici transformă piaţa în monopol (unicitatea vînzătorului pe o piaţă dată) sau monopson (unicitatea cumpărătorului pe o piaţă dată)

liberalizarea preturilor si tarifelor;Întreprinzătorii sunt în drept să stabilească, în mod independent, preţurile şi tarifele la producţia fabricată sau la serviciile prestate în bază de contract cu partenerii. Prin art.9 alin.(4) lit.a) din legea nominalizată, autorităţilor publice li se interzice să încheie acorduri sau să dea dispoziţii privind majorarea, reducerea sau menţinerea preţurilor şi tarifelor care conduc la limitarea concurenţei. Prin Hotărârea Guvernului nr. 547/1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor), mărfurile, lucrările şi serviciile se comercializează la preţuri libere, cu excepţia celor reglementate de stat. Unei astfel de reglementări sunt supuse preţurile laenergia electrică şi termică, la gazele naturale, la transportul de pasageri, la serviciile poştale de pe teritoriul ţării etc

asigurarea unui cadru legal.. În absenţa unor reglementări legale de prevenire a practicării ilicite a activităţii de întreprinzător s-ar ajunge la denaturarea funcţionării economiei de piaţă. Astfel, unii agenţi economici ar folosi metode care să discrediteze şi săi defăimeze pe cei de bună-credinţă, cauzându-le daune materiale şi morale. Principalul act normativ în domeniu, Legea nr.1103/2000(cu privire la protectia concurentei) (care a venit să înlocuiască Legea nr.906/1992 cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei) interzice un şir de acţiuni ce duc la denaturarea şi suprimarea concurenţei, ca abuzul de situaţia dominantă pe piaţă; acordurile anticoncurenţă dintre agenţii economici; actele de concurenţă neloială, acţiunile autorităţilor administraţiei publice care limitează concurenţa FUNCTIILE – pag.85:

regulator al cererii si ofertei;Astfel, dacă piaţa duce lipsă de anumite produse, mărfuri sau servicii, preţul la ele creşte, asigurând ofertanţilor beneficii suplimentare. Faptul acesta îi determină pe ultimii să majoreze cantitatea de producţie deficitară şi, totodată, îi ademeneşte pe alţi întreprinzători să producă mărfurile şi să presteze serviciile solicitate. Această situaţie continuă până când oferta de mărfuri şi servicii nu satisface cererea lor pe piaţă. Dacă oferta creşte astfel încât pe piaţă să apară un surplus de mărfuri ori servicii, preţul la

3 pct.

ele va scădea brusc. În câştig vor fi ofertanţii care propun mărfuri mai calitative şi la un preţ mai redus.

factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor;Concurenţa împiedică impunerea preţurilor de monopol şi obţinerea de suprabeneficiicare, de asemenea, au caracter de monopol.

mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in productia si dstributia marfurilor.

Concurenţa îl determină pe întreprinzător să urmărească piaţa, pentru a reacţiona cu promtitudine la cerinţele ei. Creşterea cererii are ca efect majorarea preţului la mărfurile şi serviciile respective. După cum s-a menţionat, pentru a se menţine pe piaţă şi a obţine profitul scontat, întreprinzătorii au dreptul de a utiliza anumite instrumente ca: reducerea cheltuielilor de producţie şi a preţului de cost, producerea de mărfuri şi prestarea de servicii de calitate mai înaltă, stabilirea unui termen de garanţie, organizarea deservirii în perioada de garanţie şi post garanţie, intensificarea publicităţiicomerciale, alte condiţii care favorizează competitivitatea mărfurilor şi a serviciilor.

1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute – pag.85: practicile monopoliste, urmăresc acapararea pieţei sau a unui segment

determinant al ei de către unii întreprinzători dintr-un anumit domeniu de activitate. care sunt:

1. abuzul de situatie dominanta; Situaţia dominantă pe piaţă desemnează poziţia în care o întreprindere, singură sau împreună cu altele, este în măsură a domina piaţa, considerată ca fiind a unui bun saua unui serviciu, respectiv a unui grup de bunuri sau de anumite servicii. Situaţia dominantă este condamnabilă şi atunci când este deţinută de un singur agent economic, şi atunci când de mai mulţi împreună. Se consideră că deţinerea unei părţi a pieţei într-o proporţie mai mare de 60% este o dovadă suficientă a situaţiei dominante. Practica judiciară însă a admis cazuri când o situaţie dominantă a fost recunoscută întreprinderii care deţinea 25% din piaţă cu condiţia ca restul pieţei să fie ocupat de multe întreprinderi mai mici.2. acordurile anticoncurentiale; orice înţelegeri, exprese ori tacite, între agenţii economici sau asociaţii de agenţi economici, precum şi orice decizii de asociere sau practici concertate între aceştia, care au ca obiect sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei lor pe piaţă.Art.7 din Legea nr.1103/2000 interzice şi declară nule oriceacorduri dintre agenţi economici concurenţi sau neconcurenţi care se încadrează în unul din cele menţionate mai jos:Este interzis şi este considerat nul, în modul stabilit, integral sau parţial, orice acord (acţiune coordonată) încheiat sub orice formă între agenţi economici concurenţi care deţin în comun o parte de peste 35 la sută pe piaţa unei anumite mărfi dacă aceste acorduri (acţiuni coordonate) au sau pot avea drept rezultat limitarea concurenţei, inclusiv sînt îndreptate spre:- stabilirea (menţinerea) de preţuri (tarife), rabaturi, adaosuri (suplimente) pentru a leza interesele concurenţilor;- majorarea, reducerea sau menţinerea preţurilor la licitaţii;- efectuarea de licitaţii prin înţelegere secretă;- divizarea pieţei după principiul teritorial sau în funcţie de volumul vânzărilor sau achiziţiilor, de sortimentul mărfurilor comercializate sau de categoria vânzătorilor ori a cumpărătorilor (beneficiarilor);- limitarea producţiei, livrării, inclusiv prin stabilirea de cote;- renunţarea nemotivată la încheierea de contracte cu anumiţi vânzători sau cumpărători (beneficiari).- limitarea accesului pe piaţă, înlăturarea de pe piaţă a altor agenţi economici în calitatea lor de vânzători de anumite mărfuri sau înlăturarea cumpărătorilor (beneficiarilor) lor;

3. concentrarile economice. Concentrarea economică este un fenomen pozitiv. Unirea capitalului înlesneşte

5 pct.

cooperarea, face posibilă specializarea în producţie, simplifică structuril interne, asigură economii de gestiune etc. Avantajele concentrării fiind neîndoelnice, gruparea de întreprinderi s-a intensificat peste tot în lume în cursul ultimelor secole. Acapararea însă a segmentelor de mari proporţii ale pieţei de către o singură societate comercială devenin periculoasă, în legislaţiile statelor cu o economie avansată au fost inclusereglementări restrictive. În legislaţia Republicii Moldova de asemenea au fost incluse dispoziţii prin care statul exercită controlul asupra creării, extinderii, reorganizării agenţilor economici şi asociaţiilor acestora, holdingurilor, corporaţiilor transnaţionale şi grupurilor industrialfinanciare, precum şi asupra procurării de acţiuni şi de părţi sociale în societăţile comerciale. Potrivit art.17 din Legea nr.1103/2000, pentru prevenirea posibilului abuz de situaţia dominantă pe piaţă a unor agenţi economici sau pentru neadmiterea limitării concurenţei, Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei efectuează control de stat prealabil asupra:- creării, extinderii, comasării şi fuzionării asociaţiilor de agenţieconomici;- creării, extinderii, comasării şi fuzionării holdingurilor,corporaţiilor transnaţionale şi grupurilor industrial-financiare;- extinderii, comasării şi fuzionării agenţilor economici dacă faptul acesta ar duce la formarea unui agent economic a cărui cotă pe piaţa respectivă de mărfuri ar depăşi 35 la sută;- lichidării şi divizării agenţilor economici al căror volum al producţiei şi al serviciilor le permite să deţină o situaţie dominantă pe piaţă.Potrivit art.18 din aceeaşi lege, numai cu acordul prealabil al Agenţiei:- o persoană sau un grup de persoane poate procura pachetul de control al acţiunilor (cotele în capitalul social) al agentului economic care deţine o situaţie dominantă pe piaţă;- agentul economic care deţine o situaţie dominantă pe piaţă procură acţiuni (cote în capitalul social) ale unui alt agent economic de pe aceeaşi piaţă de mărfuri.

concurenta neloiala care sunt: 1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau reputatia unui alt agent economic; 2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent economic; 3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si comerciale, a secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor.Potrivit art.8 din aceeaşi lege, sunt interzise acţiunile întreprinzătorului contrare uzanţelor cinstite, inclusiv:- răspândirea unor informaţii false sau denaturate în stare să prejudicieze averea şi/sau reputaţia unui alt agent economic, inducerea în eroare a cumpărătorului privitor la modul şi locul fabricării, la proprietăţile de consum, la cantitatea şi calitatea mărfurilor, compararea neloială, în scop de publicitate, a mărfurilor lui cu mărfurile unui alt întreprinzător. Aceste acţiuni, numite în doctrină denigrare, şi se definescca acte de concurenţă neloială, care constă în comunicarea sau răspândirea de afirmaţii depreciative sau comparative făcute de autor (agent economic agresiv), în detrimentul unui concurent, în scopul de a-i ştirbi reputaţia sau de a-i discredita întreprinderea ori produsele;- folosirea neautorizată a emblemei comerciale, a firmei sau amărcii, precum şi copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterioral mărfii unui alt agent economic. Acest fenomen numit confuzie se defineşte ca acel act de concurenţă neloială care constă în utilizarea semnelor de identificare a întreprinzătorului concurent (firma, emblema,marca de fabrică) sau a produselor acestuia (forma ambalajului), creând astfel consumatorilor iluzia că obiectul procurat este fabricat de firma ale cărei date de identificare au fost utilizate;- dobândirea, folosirea sau divulgarea informaţiilor ştiinţifice, de producţie şi comerciale, inclusiv a secretelor comerciale, fără acordul posesorilor lor; legislatorul a pretins să limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite

forme, şi să prevină alte acţiuni de dezorganizare a întreprinderilor rivale (concurente)1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o

cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. Hânceşti şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile de comerţ tuturor micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de comerţ mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL “VOCO”. Cum va fi soluţionat litigiul? Instanta de judecata va stabili clauza conrtactuala conform careia primaria s’a obligat sa retraga dreptul de a vinde de la comerciantii din raza de 1 km de la piata ce urmeaza a fi deschisa, drept clauza de concurenta neloiala, care in esenta sa prezinta ca un acord anticoncurential. Astfel, clauza respectiva va fi anulata si va fi interzisa retragerea autorizatiilor tuturor acelor agenti economici mici.

7 pct.

Subiectul 9. Concurenţa neloială.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială şi evidenţiaţi actele de concurenţă

neloială reglementate în legislaţia R. Moldova.Concurenta neloiala – incalcarea obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile comerciale sau industriale numai procedee oneste, corecte, ceea ce ii permite agentului economic obtinerea unor avantaje neintemeiate in detrimentul reputatiei si obtinerii profitului de catre alti agenti economici.Actele de concurenta neloiala – pag.90. 2 conform legii cu privire la protectia concurentei ca acte de concurenta neloiala sunt:a) raspindirea de informații false sau neautentice care pot cauza daune unui alt agent economic și (sau) pot prejudicia reputația lui;b) inducerea оn eroare cumpгrгtorul privitor la caracterul, modul єi locul fabricгrii, la proprietгюile de consum, la utilitatea consumului, la cantitatea єi calitatea mгrfurilor;c) compararea neloiala оn scopuri publicitare mгrfurile produse sau comercializate de el cu mгrfurile altor agenюi economici;aceste actiuni , numite in doctrina denigrare, care constau in comunicarea sau raspindirea de afirmatii depreciative sau comparative facute de autor, in detrimental unui concurrent , in scopul de a-I stirbi reputatia sau de a-I discredita intreprinderea sau produseled) folosirea neautorizata, integral sau parюial, marca comercialг, emblema de deservire a altor obiecte ale proprietгюii industriale, firma unui alt agent economic, sг copieze forma, ambalajul єi aspectul exterior al mгrfii unui alt agent economic;acest fenomen numit confuzie se defineste ca acel act de concurentaneloiala care consta in utilizarea semnelor de identificare a intreprinzatorului concurentsau a produselor acestuia , creind astfel consumatorilor iluzia ca obiectul procurat e fabricat de firma ale carei date de identificare au fost utilizatee) obtinerea nelegitima de informaюii ce constituie secretul comercial al unui alt agent economic, sг le foloseascг sau sг le divulge. Legislatorul a pretins sa limiteze prin aceasta spionajul economic, care poate fi realizat sub diferite forme si sa previna alte actiuni de dezorganizare a intreprinderilor rivale

3 pct.

1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” calificate ca fiind acte de discreditare a concurenţilor cu cele calificate ca acte ce produc confuzie cu întreprinderea concurenţtă. Mai sus.

5 pct.

1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „Adidas” s-a adresat în instanţa de judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Piele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „Piele” în referinţă a menţionat că importă încălţămintea din China şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea poartă marca respectivă.

1. Ce drepturi are titularul mărcii de producţie? Legea cu privire la protectia marfurilor, 2008:Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său:

7 pct.

a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este înregistrată; b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă; c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.Titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor: a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum şi utilizarea lui în calitate de ambalaj, în cazul mărcilor tridimensionale; b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor în aceste scopuri sau, după caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn; c) importul sau exportul produselor sub acest semn; d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri şi în publicitate; e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului în scopurile menţionate la lit.a)-d). Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI sau cu data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii. Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp, cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost publicate.

2. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?

În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura în special: a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial; b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude încălcarea de drepturi. (2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru. (3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi de interesele persoanelor terţe. Asigurarea executării hotărîrii judecătoreşti: În cazul în care a emis o hotărîre de constatare a încălcării unui drept asupra mărcii, instanţa de judecată, la cererea titularului, poate lua măsuri de asigurare a executării hotărîrii împotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat să înceteze orice acţiune ce constituie încălcare a drepturilor titularului. În acest scop, instanţa poate cere depunerea de către contravenient a unei cauţiuni sau garanţii echivalente corespunzătoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor măsuri şi împotriva intermediarilor ale căror servicii sînt utilizate de un terţ pentru a încălca drepturile sale asupra mărcii. Măsurile de alternativa : În cazul în care a cauzat neintenţionat sau din imprudenţă un prejudiciu material prin încălcarea drepturilor asupra mărcii, contravenientul va fi obligat de instanţa de judecată, la cererea persoanei interesate, la plata unor despăgubiri pecuniare în locul măsurilor de asigurare a drepturilor prevăzute de prezentul capitol. La stabilirea cuantumului despăgubirilor pecuniare se va lua în considerare cel puţin valoarea royalty datorată către titularul de drepturi în cazul utilizării autorizate a drepturilor asupra mărcii titularului. Despăgubirile: La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor:

a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă. În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii.Acte normative :Legea nr 38 din 29,02,2008 privind protectia marcilorArticolul 97. Utilizarea ilegală a mărcii CC* se sancţionează cu amendă de la 100 la 150 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 200 la 300 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore7.

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu scop

lucrativ- pag. 140, care sunt:1. conditii de fond : capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza;2. conditii de forma : scrisa, semnatura, autentificata notarial, aropbat prin acte

administrative, dupa caz.3. conditii specifice : aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o

societate); obtinerea si impartirea beneficiilor.Prin condiţii de valabilitate se înţeleg cerinţele impuse de lege pentru ca un astfel de act să producă efecte faţă de persoanele care l-au semnat sau care au aderat la el ulterior. Actul de constituire al societăţii comerciale este supus aceloraşi condiţii ca şi oricare alt act juridic şi este format din aceleaşi elementele ca şi acesta din urmă. Condiţiile de valabilitate pot fi clasificate în condiţii de fond şi condiţii de formă a căror neîndeplinire duce la nulitate. Actul de constituire este supus şi unor condiţii specifice, cum ar fi aportul, intenţia de colaborare, scopul de a obţine şi a repartiza dividende.a) Condiţiile de fond ale actului de constituire sunt: capacitatea,consimţământul, obiectul şi cauza.- Capacitatea. Toţi semnatarii actului de constituire trebuie să aibă capacitatea de a semna acte juridice, cu alte cuvinte, capacitate deplină de exerciţiu. Doctrina a menţionat că prin capacitate de a încheia acte juridice se înţelege condiţia de fond, esenţială, care constă în aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea actelor de drept civil ca parte a capacităţii de folosinţă şi premisă a capacităţii de exerciţiu. Participarea la fondarea unei societăţi comerciale presupune constituirea unui patrimoniu social, distinct de cel al fondatorilor.- Consimţământul. Potrivit art.199 din Codul civil, consimţământul este voinţa exteriorizată a persoanei, care consimte să semneze actul de constituire şi să transmită societăţii ce se naşte anumite valori patrimoniale. Pentru a fi valabil exprimat, consimţământul trebuie: a) să emane de la o persoană cu discernământ; b) să fie exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice; c) să fie exteriorizat ; d) să nu fie viciat.La fondarea societăţii comerciale, consimţământul părţilor contractante poate fi viciat de eroare, dol (viclenie), violenţă sau leziune. În legătură cu aceasta, sunt necesareanumite precizări.Eroarea. Potrivit art.227 din Codul civil, eroarea poate afecta contractul şi servi ca temei de nulitate numai dacă este considerabilă. Eroarea este considerabilă dacă semnatarii actului juridic au o reprezentare falsă asupra naturii acestui act, asupra formei de societate, asupra calităţilor substanţiale ale obiectului actului juridicori asupra persoanei contractante. Un alt viciu de consimţământ este dolul (viclenia), definit ca totalitate a manoperelor frauduloase (mincinoase, dolosive) pe care una

3 pct.

din părţi le întrebuinţează la încheierea actului juridic pentru a induce în eroare cealaltă parte şi a o determina astfel să încheie actul respectiv. Se poate vorbi de existenţa dolului la încheierea unui contract de societate dacă unul dintre semnatari a avut comportament viclean, contribuind prin acesta la formarea unei viziuni eronate asupra societăţii, exagerând importanţa şi şansele ei de reuşită. Dolul trebuie să reprezinte o anumită gravitate, să fie factorul determinant al adeziunii victimei, care altminteri s-ar fi abţinut să încheie operaţiunea. Violenţa este viciul de consimţământ care constă în ameninţarea unei persoane cu un rău care îi produce o temere ce o determină să încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Nulitatea operează în cazul în care violenţa a fost fizică sau psihică, emanată de la un semnatar al contractului de societate, precum şi de la un terţ,îndreptată asupra unei persoane semnatare a contractului, asupra uneirude apropiate ori asupra bunurilor persoanei. Leziunea este viciul de consimţământ care constă în disproporţia vădită între valorile a două prestaţii. Ca şi la violenţă, cazuri de leziune în contractele de societate nu se prea întâlnesc.

1.2. Comparaţi actele de constituire a cooperativei de întreprinzător cu actele de constituire a unei întreprinderi de municipale arătând care sunt persoanele care au dreptul să le aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează.

Contract de constituirea Cooperativei de Întreprinzător ______________________Data __________ 20____ r-nul ______________, s. _______________Lista fondatorilor,Nr. Denumirea membrului Nr. înregistrare Cod fiscal Gen de activitate1. ______________________r-nul __________________,s. ____________________

2.3.care sânt producători de produse agricole, în continuare fondatori, în baza legii privindcooperativele de întreprinzător nr 73-XY din 12 aprilie 2001 şi a altor acte normative au decis săfondeze cooperativa de întreprinzător de prestări servicii, în continuare cooperativă, în bazaurmătoarelor condiţii:Articolul 1. Obiectul contractului1.1. Denumirea cooperativei:Cooperativa de Întreprinzător „_________________________”1.2. Sediul Cooperativei: Republica Moldova, MD _____, r-nul ________, s._____________.1.3. Termenul de activitate a cooperativei nu este limitat.1.4. Cooperativa este o întreprindere cu statut de persoană juridică, dispune de patrimoniupropriu, separat de patrimoniu membrilor săi, are conturi bancare şi bilanţ autonom,organe de conducere şi control:a) adunarea generală a cooperativei, în continuare – adunare generală;b) preşedintele cooperativei;c) revizor.1.5. Cooperativa nu este în drept să fie participant al întreprinderilor-membri ai cooperativei,să dirijeze sau să se amestece în activitatea lor, precum şi să concureze cu membriicooperativei în domeniul producerii produselor agricole. Articolul 2. Scopul şi genurile de activitate

5 pct.

2.1. Scopul cooperativei este contribuirea la obţinerea profitului de către membrii ei.2.2. Cooperativa va practica următoarele genuri principale de activitate pentru a acordaservicii membrilor săi:• Intermedieri pentru vânzarea materiei prime agricole,• Comerțul cu ridicata al produselor agricole brute• Comerțul cu ridicata al cartofilor, legumelor si fructelor• Intermedieri pentru vânzarea unor anumite categorii de mărfuri cu caracter specific.• ______________________________________________________________________• ___________________________________________________________________• _____________________________________________________________________2.3. Cooperativa este în drept să practice şi alte genuri de activitate în condiţiile legii.Articolul 3. Capitalul social3.1. Capitalul social va fi constituit din cotele ordinare ale membrilor cooperativei.3.2. Cota ordinară acordă membrului cooperativei, în relaţiile lui cu cooperativa, drepturipatrimoniale şi drepturi nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv dreptul devot, şi se compune din cota iniţială, cotele suplimentare şi cotele bonus.3.3. Mărimea iniţială a capitalului social al cooperativei va constitui _________(____________________________) lei.3.4. Fondatorii vor depune în capitalul social al ei următoarele cote ordinare iniţiale egale înformă bănească:Lista fondatorilor şi cota lorNr. Denumirea fondatorilor Cota ordinară Cota în capitalul Total social, %1. ______________________r-nul __________________,s. ___________________________ lei _______

3. ______________________4. .......

Total ___________ lei 100 3.5. Fiecare fondator se obligă de achita până la înregistrarea cooperativei 100% din cota sainiţială, indicată la p. 3.4. de la data înregistrării cooperativei.3.6. Primele aporturi băneşti în contul cotei iniţiale se depun de fondatorii cooperativei pe contultemporar la filiala ____________________ a BC ______________________________, deschispe numele cooperativei în baza contractului prezent.3.7. În baza volumului preconizat al relaţiilor economice cu cooperativa inegalitatea economicădintre fondatori va fi compensată prin stabilirea cotelor ordinare suplimentare diferenţiate dupăînregistrarea cooperativei şi intrării în ea a noi membri pentru a nu admite deţinerea de către unmembru mai mult de 20% din capitalului social conform al. (3) art. 39 al Legii 73-XV „Privindcooperativele de întreprinzător”.Articolul 4. Înregistrarea cooperativei, cheltuielile şi începutul activităţii4.1. Preşedintele cooperativei, ales sau desemnat de adunarea de constituire, este obligat întermen de o lună după adunare să depună la Camera Înregistrării de Stat cererea cu actele

respective pentru înregistrarea cooperativei.4.2. Cheltuielile pentru fondare şi înregistrare vor fi suportate de fondatori.4.3. Cooperativa va restitui cheltuielile, suportate de fondatori pentru fondare şi înregistrare, întermen de 3 luni după prezentarea actelor ce confirmă aceste cheltuieli.4.4. Preşedintele cooperativei nu mai târziu de 3 luni de la date înregistrării de stat va convocaadunarea generală extraordinară a membrilor cooperativei.Articolul 5. Divergenţe şi litigii privind executarea prezentului contract5.1. Fondatorii se obligă să soluţioneze pe cal amiabilă divergenţele apărute la executareaprezentului contract.5.2. Divergenţele care nu au putut fi soluţionate în modul prevăzut de p. 5.1. vor fi soluţionate îninstanţa de judecată competentă.Articolul 6. Dispoziţii finale6.1. alte probleme apărute la înregistrarea cooperativei vor fi reglementate conform Legii nr. 73- XV din 12 aprilie 2001 şi alte acte normative.6.2. Prezentul contract intră în vigoare din momentul semnării de către toţi fondatorii şi acţiunea lui încetează după înregistrarea de stat a cooperativei şi îndeplinirea altor dispoziţii din el.Semnăturile fondatorilor:Nr. Denumirea fondatorului Cod fiscal Semnătura

Statutul întreprinderii trebuie să includă următoarele date:    1) titlul deciziei/deciziilor fondatorului/fondatorilor privind aprobarea statutului întreprinderii, numărul şi data adoptării lor. Înscrierea privind titlul, numărul şi data deciziei/deciziilor despre aprobarea statutului întreprinderii se face în colţul drept de sus al foii de titlu a statutului şi se confirmă prin semnătura olografă a autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale fondatoare, cu aplicarea ştampilei acestei/acestor autorităţi;    2) denumirea (firma) întreprinderii şi sediul întreprinderii (în firmă se foloseste cuvîntul "municipal(ă)";    3) scopurile şi genurile de activitate ale întreprinderii;    4) mărimea şi componenţa patrimoniului, trecut din proprietatea unităţii/unităţilor administrativ-teritoriale respectiv la balanţa întreprinderii nou-create (fondul statutar sau capitalul social);     5) modul de posesiune, folosinţă şi dispunere de fondul statutar, precum şi schimbarea lui, sursele de formare a patrimoniului întreprinderii, modul de repartizare a venitului (profitului net), inclusiv defalcările din profitul net obţinut în anul de gestiune pentru a fi achitate la bugetul autorităţii/autorităţilor administrativ-teritoriale, în baza deciziei fondatorului/fondatorilor şi de acoperire a pierderilor;     6) principiile de instituire şi activitate a organelor administrative şi de control ale întreprinderii, competenţele lor;    61) componenţa, atribuţiile şi modul de funcţionare a consiliului director al întreprinderii în cazul mai multor fondatori;     7) modul de reorganizare şi lichidare a întreprinderii.    În statut pot fi incluse, de asemenea, şi alte prevederi care să specifice particularităţile activităţii întreprinderii şi care nu vor contraveni legislaţiei, altor acte normative şi guvernamentale.    101. Contractul de constituire se aprobă prin decizie de către fiecare consiliu local/raional care participă la înfiinţarea întreprinderii.    Contractul de constituire trebuie să includă:    1) denumirea fondatorilor;    2) denumirea şi sediul întreprinderii municipale;     3) scopul şi obiectul de activitate ale întreprinderii municipale;    4) mărimea aportului fiecărui fondator în formarea patrimoniului întreprinderii municipale şi termenul de transmitere în gestiune a acestuia;    5) obligaţiile şi răspunderea fondatorilor;    6) persoana împuternicită să depună cererea de înregistrare a întreprinderii municipale.”;

    8) la punctul 11, textul „Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis întreprinderii,” se substituie cu textul „Bunurile unităţii/unităţilor administrativ-teritoriale pe care fondatorul/fondatorii le-a/au transmis întreprinderii.

1.3. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea societăţii pe acţiuni invocându-se motivul că actul de constituire al acestei societăţi nu corespunde prevederilor legii. Lipsa căror clauze din actul de constituire servesc drept temei de nulitate a societăţii comerciale? Ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt: a) numele, locul si data nasterii, domiciliul, cetatenia si datele din actul de identitate al fondatorului persoana fizica; denumirea, sediul, nationalitatea, numгrul de оnregistrare al fondatorului persoanг juridica; b) denumirea societatii; c) obiectul de activitate; d) participatiunile asociatilor, modul si termenul lor de varsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participatiune оn naturг si modul de evaluare, dacг au fost fгcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atributiile, modul de constituire єi de functionare a organelor societatii; h) modul de reprezentare; i) filialele єi reprezentantele societatii;Deasemenea ca lista clauzelor care in cazul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si: a) cuantumul capitalului social;20 000 lei b) numarul, tipul si valoarea nominala a actiunilor; clasele de actiuni si numгrul de actiuni de fiecare clasa; c) msrimea aportului si numarul de actiuni atribuit fiecarui fondator; d) modul de tinere a registrelor societatii; f) ordinea de incheiere a contractelor cu conflict de interese.

7 pct.

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilornr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă

caractistică. Subiecte ale dreptului afacerilor sunt persoanele fizice şi juridice care au calitatea de întreprinzători. Sunt întreprinzători, în sensul definiţiei date de Dicţionarul enciclopedic, persoanele care se ocupă de afaceri, iar în sensul legislaţiei în vigoare, persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător. Calitatea de întreprinzător se dobândeşte prin înregistrare sau în alt mod stabilit de lege. Potrivit art.26 din Codul civil, persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege.Întreprinzătorul individual – titular al patentei de întreprinzător. Persoana fizică este în drept să desfăşoare activitate de întreprinzător dacă a obţinut, în modul stabilit, patentă de întreprinzător. Aceasta este un certificat nominativ, eliberat de autoritatea publică competentă, care atestă dreptul titularului de a desfăşura un anumit timp activitatea de întreprinzător indicată în ea. Pentru a simplifica realizarea dreptului de a desfăşura activitate de întreprinzător, legiuitorul a pus în vigoare o lege prin care persoana fizică, îndeplinind un număr redus de formalităţi şi plătind o anumită sumă, dobândeşte, pentru perioada prestabilită, dreptul de a practica o anumită activitate.. Gospodăria ţărănească de fermier. Potrivit art.2 din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală bazată pe proprietatea privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală amembrilor de familie, având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară şi comercializarea, cu preponderenţă, a propriei producţii agricole. Gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală care desfăşoară activitate de întreprinzător în agricultură. În ea, munca salariaţilor (altor persoane decât membrii gospodăriei ţărăneşti) nu trebuie să depăşească 50% din întreaga muncă depusă timp de un an.

Persoana juridică de drept privat. Potrivit art.59 din Codul civil, persoanele juridice de drept privat pot avea scop lucrativ (comercial) şi scop nelucrativ (necomercial).Divizarea persoanelor juridice de drept privat în societăţi comerciale şi necomerciale este

3 pct.

cunoscută legislaţiilor dreptului continental de la apariţia primelor codificări. Această clasificare are la origine scopul pe care şi-l propun fondatorii la constituirea persoanei juridice. Dacă ei îşi propun să obţină beneficiu, o astfel de persoană are scop lucrativ, asupra ei dobândind drepturi patrimoniale şi transmisibile. Dacă îşi propun alte scopuri decât obţinerea de profit (de exemplu, ocrotirea naturii, protecţia salariaţilor, susţinerea culturii, artelor, învăţământului, cercetarea diferitelor fenomene etc.), fondatorii vor constitui o persoană juridică cu scop nelucrativ dobândind asupra ei, de regulă, drepturi nepatrimoniale şi netransmisibile.Persoane juridice cu scop lucrativ sunt societăţile comerciale întreprinderile de stat şi municipale, cooperativele de producţie şi cooperativele de întreprinzător .

1.2. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) agent economic; b) întreprindere; c) antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; pag. 97-101. a)Agent economic inseamna persoana care desfasoara activitate de intreprinzator sau care tine evident contabila , sau care , in genere desfasoara o activitate ecomomica, astfel evident contabila e tinuta de un cerc mai mare de persoane, inklusiv de cele ce nu desfasoara activitate de intreprinzator, ca avocatii, notarii,ambasade, organizatii de binefacere , etc.si activitatea economika in sensul de activitate care are ca obiect bunuri material e desfasurata de un cerc mai larg de persoane. Rezulta ca notiunea de agent economic are un sens mai larg, incluzind atit intreprinzatorii , cit si alte subiecte.b) intreprindere În doctrina contemporană se duc discuţii privind necesitatea recunoaşteriiîntreprinderii ca subiect de drept. Susţinătorii acestei concepţii motivează necesitatea prin faptul că, în condiţiile actuale, întreprinderea dispune de unele elemente ale personalităţii juridice, şi anume: a) poate avea propria denumire de firmă, iar conform legislaţiei unor ţări, dacă se află într-o altă localitate, întreprinderea poate fi înscrisă în registrul comercial ca o filială (sucursală) a întreprinzătorului; b) la întreprindere se ţine o contabilitate proprie şi se întocmeşte un bilanţ autonom. Dacă întreprinderea aparţine unui întreprinzător individual, contabilitatea şi bilanţul nu se fac pentru averea proprie, dar dacă întreprinderea aparţine unei persoane juridice, contabilitatea şi bilanţul final al întreprinderii este o parte componentă a contabilităţii şi a bilanţului persoanei juridice. Dacă în doctrină se duc discuţii, legiuitorul moldav utilizează deja noţiunea de întreprindere în două sensuri: ca subiect al raporturilorjuridice şi ca obiect.Legea nr.845/1992 şi Legea nr.1265/2000 cu privire la inregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor desemnează prin termenul întreprindere următoarele subiecte de drept: întreprinderile individuale, de stat şi municipale, societăţile în nume colectiv, în comandită, cu răspundere limitată şi pe acţiuni, cooperativele de producţie şi de întreprinzător. În legislaţie s-a păstrat şi aşa-numita întreprindere persoană fizică prin care se desemnează întreprindereaindividuală şi gospodăria ţărăneascăCa obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte.Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.c)antreprenorlegiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin care desemneaza partea contarctului de anrepriza.. prin urmare antreprenorul e un intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.d)comerciantin legislatiile altor state in sensul termenului nostru de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu caracter profesional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.e)pers jurdin prevederile codului civil reiese ca Persoana juridică este organizaюia care are un patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi apоrat оn instanюг de judecatг.

5 pct.

Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu scopul de a obtine profit.

1.3. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice următoarele categorii de rezidenţi, denumiţi, în sensul prezentei legi, unităţi de schimb valutar:

- banca licenţiată care efectuează operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;

- casa de schimb valutar – persoană juridică(srl) rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova, avînd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice;

- persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere, care efectuează operaţiuni de cumpărare a numerarului în valută străină/cecurilor de călătorie în valută străină de la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar

b) activităţii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată exclusiv de către asigurători (reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine, care deţin licenţă de activitate.c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin licenta in acest sens.d) reparaţia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL.e) jocurile cu noroc - SRL sau SA. Licenţa pentru activitate în domeniul jocurilor de noroc, denumită în continuare licenţă, este documentul care acordă persoanei juridice titulare a certificatului de înregistrare de stat autorizaţie pentru activitatea de organizare a jocurilor de şansă, pariurilor sau a jocurilor de abilitate pe adresa indicată în licenţă, cu respectarea regulilor de joc şi a prevederilor legislaţiei. f) comerţul cu produse petroliere - Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sînt titulari de licenţă sau de autorizaţie tehnică, excepţie făcînd consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova. Participanţii la piaţa produselor petroliere beneficiază de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin acordarea de înlesniri neprevăzute de lege, precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi intereselor legitime. Participanţii la piaţa produselor petroliere sînt în drept să înfiinţeze asociaţii, uniuni şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv reglementărilor liberei concurenţe.g) aratul terenurilor agricole; ?h) construcţia de case de locuit în localităţile rurale; Licenţierea activității pentru construcţiile de clădiri şi/sau construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurărili......

7 pct.

Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei de

întreprinzător făcând o caracteristică a acestora – pag. 114.Titularul desfăşoară activitate în nume propriu de la data eliberării patentei şi pânăla data expirării ei, dacă, între timp, acţiunea acesteia nu a fost suspendată. Patenta este un act personal, care certifică dreptul doar al titularului de a desfăşura activitate de întreprinzător. Transmiterea patentei către o altă persoană sau angajarea în activitate a unor terţi duce la încetarea valabilităţii acestui act. În schimb, câţiva titulari de patentă se pot asoci ca să desfăşoare în comun activitate de întreprinzător. Activitatea în baza patentei nu presupune ţinerea evidenţei contabile şi statistice şi nici efectuarea operaţiunilor de casă. Titularul este în drept să desfăşoare activitate în baza patentei deîntreprinzător pe întreg teritoriul ţării, dacă în ea nu este stabilit altfel. În cazul în care este eliberată de primărie, patenta este valabilă numai pe teritoriul din jurisdicţia acesteia.Perioada în care titularul de patentă a activat se include în vechimea în muncă.În sarcina titularului de patentă sunt puse următoarele obligaţii:- să respecte drepturile consumatorilor;- să respecte cerinţele legale impuse celor care desfăşoară genul de activitate respectiv,

3 pct.

inclusiv normele sanitare, de apărare împotriva incendiilor;- să prezinte, la cererea consumatorului şi a organului de control, actele de provenienţă a mărfurilor, factura, iar la cele pe care le-a importat, dovada de plată a taxei vamale;- să desfăşoare activitate numai în locul permis de autoritatea administraţiei publice locale;- să nu contracteze cu societatea în nume colectiv al cărei asociat este şi nici cu societatea în comandită al cărei comanditat este;- să nu comercializeze produse alcoolice şi articole din tutunTitularul patentei este obligat:    a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1din anexă, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor;    b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea administraţiei publice locale;    c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor;    d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător, iar în caz de necesitate să o prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor.    (8) Titularul patentei nu este în drept:    a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în patentă;    b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în comandită, al cărei asociat cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii familiei sale.

1.2. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea activităţii de: a) Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete şi din autovehicule în pieţe şi în alte locuri autorizate; b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice. g) întreţinerea cazinourilor şi jocurilor cu noroc; h) activitatea de amanet;(1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria respectivă.        (2) În cerere se indică:    a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;    b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea  căreia se solicită patenta;    c) durata patentei;    d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea activitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă calificarea solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei p/u patentă;C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirmă dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă;D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta;E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura

5 pct.

activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta;F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.g) întreţinerea cazinourilor şi jocurilor cu noroc;-licenta h) activitatea de amanet;-licentaPentru obţinerea sau prelungirea licenţei, conducătorul întreprinderii/organizaţiei sau persoanaîmputernicită de acesta prin procura de prezentare a intereselor la Camera de Licenţiere, depune personal o declaraţie, ce conţine:a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau alorganizaţiei;b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţăintenţionează să obţină sau să prelungească o licenţă;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentrurespectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.La declaraţia pentru eliberarea sau prelungirea licenţei se anexează:Activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase:a) copia de pe certificatul sau de pe decizia de înregistrare de stat a întreprinderii sauorganizaţiei (art.10 alin.(2) lit. a) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001 privindreglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);b) copia extrasului din Registru bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune aimobilului unde se va desfăşura activitatea licenţiată (Art. 16 alin. (4) lit. a) din Legeanr. 282-XV din 22.07.04 privind regimul metalelor preţioase si pietrelor preţioase);c) confirmarea Inspectoratului Ecologic de Stat privind respectarea cerinţelor de protecţie a mediului (pentru activitatea de fabricare şi reparare a articolelor din metale preţioase şipietre preţioase, prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase). Art. 16 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 282-XV din 22.07.04 privind regimul metalelor preţioase si pietrelor preţioase.Funcţionarea caselor de amaneta) copia de pe certificatul sau de pe decizia de înregistrare de stat a întreprinderii sauorganizaţiei (art. 10 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privindreglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);b) copia extrasului din Registru bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune aimobilului unde se va desfăşura activitatea licenţiată (art. 16 alin. (4) lit. a) din Legeanr. 282-XV din 22.07.04 privind regimul metalelor preţioase si pietrelor preţioase);c) copiile documentelor ce confirmă constituirea capitalului social minim:• pentru municipii – 250000 lei moldoveneşti;• pentru localităţile rurale –150000 lei moldoveneşti (Art. 16 alin. (4) lit. b) din Legeanr.282-XV din 22.07.04 privind regimul metalelor preţioase si pietrelor preţioase).Documentele pot fi însoţite şi de copii pe suport electronic.Solicitarea altor documente se interzice.Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului.*Documentele care se verifică prin procedura ghişeului unic în cadrul Camerei de Licenţiere.

1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi nu titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a suspenda patenta şi dacă cu adevărat comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi

7 pct.

cărţilor este interzisă. Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator. Articolul 9. Suspendarea patentei    (1) Patenta se suspendă:    a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii;    b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8);  a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1din anexă, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor;    b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea administraţiei publice locale;    d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător, iar în caz de necesitate să o prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor.

    c) în cazul neachitării  în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei;    (2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă.    (3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei.Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei    (1) Valabilitatea patentei încetează:    a) odată cu expirarea duratei patentei;    b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective;    c) în baza cererii titularului  patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;    d) în cazul decesului titularului patentei;    e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;    f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;    g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă.    (2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d), titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită.(8) Titularul patentei nu este în drept: unless inceteaza valabilitatea patentei    a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în patentă;    b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în comandită, al cărei asociat cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii familiei sale.

Subiectul 13. Întreprinzătorul individualnr. Conţinutul subiectului puncte2.1. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu-

vă şi la cazurile în care înregistrarea nu se admite. Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se depun următoarele documente:

3 pct.

    a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;    b) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.    (2) Depunerea documentelor la înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se efectuează în modul stabilit la art.8.    (3) La înregistrarea de stat se verifică identitatea şi capacitatea de exerciţiu ale persoanei fizice.    (4) Registratorul, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, adoptă decizia de înregistrare sau de a refuza înregistrarea.    (5) Decizia de înregistrare se întocmeşte în conformitate cu art.14.    (6) Documentele depuse de către întreprinzătorul individual împreună cu decizia de înregistrare se păstrează în dosarul de evidenţă în arhiva organului înregistrării de stat. (1) Înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual nu se admite în cazul în care:    a) persoana fizică este deja înregistrată în calitate de întreprinzător individual;    b) persoana respectivă este lipsită, prin hotărîrea instanţei de judecată, de dreptul de a practica activitate de întreprinzător.    (2) În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea.    (3) Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.    (4) Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în vederea înregistrării dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul înregistrării.     (5) Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi anulată numai de instanţa de judecată.

Pentru ca o persoană să fie înregistrată în calitate de întreprinzător, aceasta trebuie să depună la oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat (CÎS) următoarele documente:·         cererea de înregistrare (aceasta trebuie să fie întocmită

conform modelului aprobat deCÎS);·         bonul de plată a taxei de stat (plăţile pentru înregistrarea de stat se achită

concomitent cu depunerea cererii respective la oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat).

 Solicitantul în cadrul cererii de înregistrare trebuie să indice următoarele date:

         numele şi prenumele său (după caz, patronimicul);         data naşterii, cetăţenia, domiciliul său;         numărul de identificare personal;         domiciliul;         data depunerii cererii;         obiectul principal de activitate;         forma juridică a activităţii [întreprinzător individual].

 Documentele menţionate trebuie perfectate în limba de stat, iar ulterior vor fi

depuse nemijlocit de persoana care solicită înregistrarea sau de către reprezentantul acesteia. Data depunerii documentelor pentru înregistrare va fi considerată data când organul înregistrării va primi aceste documente. Ca urmare, deponentului trebuie să i se elibereze un bon de confirmare a primirii cererii. În bon trebuie să fie indicat numărul cererii şi data primirii acesteia, denumirea oficiului, lista documentelor depuse, data stabilită pentru eliberarea actelor. 

Registratorul, de asemenea, trebuie să verifice identitatea şi capacitatea de exerciţiu a peroanei juridice care solicită înregistrarea. În termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, registratorul va adopta decizia de înregistrare a întreprinzătorului individual sau va refuza înregistrarea. Aceasta se întocmeşte în două exemplare (dintre care unul se păstrează la organul înregistrării de stat, iar celălalt se eliberează solicitantului) şi se semnează de registrator. Decizia de înregistrare şi documentele depuse de către întreprinzătorul individual se vor păstra în dosarul de evidenţă, în arhiva organului înregistrării de stat.

În cazul în care a fost adoptată o decizie de refuz a înregistrării, persoana care a solicitat înregistrarea o poate contesta în instanţa de judecată.

2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele ale titularului patentei de întreprinzător.

1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.

2. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.

5 pct.

2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta le poate desfăşura: a) activitate de asigurare – nu b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.c) activitate în domeniul jocurilor de noroc - nu d) activitate de schimb valutar- nue) organizarea disco-cluburilor-DA; f) activitate de reparaţie a automobilelor şi vulcanizare;-nu, patenta pt inCAPERI MAX 20 M2 g) vânzarea cărţilor, tablourilor şi a altor obiecte de artă plastică- patenta h) vânzarea produselor petroliere;- Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sînt titulari de licenţă sau de autorizaţie tehnică, excepţie făcînd consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova.

7 pct.

Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre formele de persoane juridice cu scop lucrativ- ca forme ai pers jur ku

skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea comercială ai cărei membri practică, în conformitate cu actul de constituire, activitate de întreprinzător în numele societății și răspund solidar єi nelimitat pentru obligaюiile acesteia), societatea in comandita(este societatea comercialг оn care, de rоnd cu membrii care practicг оn numele societгюii activitate de оntreprinzгtor єi poartг rгspundere solidarг nelimitatг pentru obligaюiile acesteia (comanditaюi), existг unul sau mai mulюi membri-finanюatori (comanditari) care nu participг la activitatea de оntreprinzгtor a societгюii єi suportг оn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultг din activitatea societгюii),SRL(este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn pгrюi sociale conform actului de constituire єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), SA(Societate pe acюiuni este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn acюiuni єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativг este asociaюia benevolг de persoane fizice єi juridice,

3 pct.

organizatг pe principii corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale).. Avem 4 forme: SA; SRL, SNC, SC. Avem 3 tipuri de societati comerciale: de tip inchis de tip deskis, hibrid.

1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător-in carte nu-i.

a) societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridica cu scop lucrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un caracter mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal ;

b) societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine de activitati premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot desfasura asociatii ei;

Prin contract de societate civilă, două sau mai multe persoane (asociaţi, participanţi) se obligă reciproc să urmărească în comun scopuri economice ori alte scopuri, fără a constitui o persoană juridică, împărţind între ele foloasele şi pierderile.c) intreprindere- Articolul 3 legea cu privire la antreprenoriat si

intreprinderi 1992:  Întreprinderea    1. Forma organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat este întreprinderea.    2. Întreprinderea constituie un agent economic cu firmă (titulatură) proprie înfiinţată de antreprenor în modul stabilit de legislaţie.    3. Întreprinderea are dreptul de persoană juridică sau de persoană fizică, în conformitate cu prezenta Lege.    Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au aceleaşi drepturi şi obligaţii, cu excepţia răspunderii patrimoniale pentru obligaţiile lor.    4. Întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat.

d) intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea proprie cu scopul de a obtine venit;

e) agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care practica activitate de intreprinzator , iar in contabilitate persoana care are obligigatia de a prezenta rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat persoana juridica cu si fara scop lucrativ de drept public, precum si pers fizica ce practica activitate de intreprinzator.

5 pct.

1.3. Procurorul a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a anula înregistrarea SRL “VERDICT”, deoarece fondatorii acesteia sunt în incopatibilitate şi nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale, iar al treilea a fost ales deputat în Parlament. Cum trebuie să procedeze instanţa? Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate:   c) prin contract individual de muncă sau prin alt contract cu caracter civil, în cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale, precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a căror activitate este controlată, subordonată sau în anumite privinţe este de competenţa autorităţii în care el este angajat, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, de creaţie şi de reprezentare a statului în societăţile economice. Modul de cumulare a acestor activităţi cu funcţia publică se stabileşte de Guvern. 

7 pct.

(21) Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare activitate de întreprinzător, cu excepţia calităţii de fondator al societăţii comerciale, ori să înlesnească, în virtutea funcţiei sale, activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice.Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM, procurorii, si judecatorii pot contribui la constituirea unui SRL.

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativnr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi acţiunile exercitate de registrator privind luarea deciziei asupra înregistrării

cererii de înregistrare a persoanei juridice. Registratorul verifică cererile şi documentele depuse pentru înregistrare în vederea corespunderii acestora cerinţelor stabilite de lege, obţine avizele şi informaţiile necesare pentru înregistrare de la autorităţile publice prin intermediul reţelelor electronice, conform principiului ghişeului unic, şi, în termenul stabilit de 5 zile, adoptă decizia de înregistrare sau decizia motivată de respingere a înregistrării. Registratorul este în drept, din oficiu sau la cererea persoanei interesate, să corecteze în decizia adoptată erorile care contravin actelor de constituire şi alte greşeli evidente. Pentru aceasta se adoptă o decizie de corectare a greşelilor, care nu anulează şi nu modifică caracterul juridic al deciziei de înregistrare. 

3 pct.

1.2. Comparaţi natura juridică a actului de înregistrare emis de Camera Înregistrării de Stat cu alte acte administrative cu caracter normativ sau nenormativ. Prin actul de înregistrare a societăţii se dă naştere unei persoanejuridice şi se certifică legitimitatea apariţiei, existenţa ei ulterioară casubiect de drept. Această deosebire este o particularitate a actului deînregistrare în multitudinea de acte administrative cu caracter normativsau nenormativ. Deosebirea se manifestă în special la declararea nulităţiiînregistrării. Astfel, dacă pronunţă nulitatea unui act administrativ,instanţa de judecată poate obliga organul administrativ sau funcţionarulpublic să satisfacă cerinţele reclamantului ori să lichideze consecinţelenegative ale actului ilegal. Nu se poate proceda la fel în cazul pronunţăriiunei hotărâri de nulitate a înregistrării de stat. Nulitatea actului deînregistrare a unei societăţi comerciale are un alt efect decât nulitateaobişnuită a unui act administrativ. El nu duce la imediata pierdere apersonalităţii juridice a societăţii comerciale. O persoană juridică nudispare din circuit asemenea unui individ prin moarte. Pentru siguranţacircuitului civil, societatea a cărei înregistrare a fost declarată ilegalătrebuie să se retragă civilizat din circuitul civil, de aceea ea trebuie înprealabil să-şi prevină toţi creditorii şi să le satisfacă cerinţele. Mai multdecât atât, societatea trebuie să obţină satisfacerea creanţelor de ladebitorii săi. De acest raţionament s-au condus elaboratorii Codului civildin 2002. Astfel, în art.87 şi 110, se stipulează că în cazul în careconstituirea societăţii este viciată şi aceasta este declarată nulă, nu se vaajunge imediat la pierderea personalităţii juridice şi la radierea societăţiidin registru, ci numai la dizolvare. Art.111 prevede că pe data la carehotărârea judecătorească de declarare a nulităţii societăţii comercialerămâne definitivă, aceasta se dizolvă şi intră în procedura de lichidare.Aşadar, nulitatea societăţii, inclusiv nulitatea actului ei de înregistrare, nuafectează actele juridice pe care le-a încheiat până la data deveniriidefinitive a hotărârii judecătoreşti. Ca efect al înregistrării de stat, societatea dobândeşte capacitatejuridică şi, implicit, personalitate, cu toate consecinţele ce decurg deaici348. După înregistrare, societatea comercială este în drept să înceapăactivitatea propriu-zisă. În sarcina unor tipuri de societăţi se pun şi alteobligaţii legale. Conform Legii nr.1134/1997, după înregistrare,societatea pe acţiuni are obligaţia să primească de la acţionari bunurile pecare aceştia s-au obligat să le transmită cu titlu de aport în natură, săînregistreze acţiunile emise la constituire şi să organizeze ţinerearegistrului acţionarilor.

5 pct.

1.3. Consultaţi clientul privind procedura de înregistrare a fiecărei forme de persoane juridice cu scop lucrativ, în special care sunt cazurile (temeiurile) de neadmitere a înregistrării de stat a persoanei juridice. Capitolul II din legea nr220/ 2007.

7 pct.

(1) Registratorul verifică cererile şi documentele depuse pentru înregistrare în vederea corespunderii acestora cerinţelor stabilite de lege, obţine avizele şi informaţiile necesare pentru înregistrare de la autorităţile publice prin intermediul reţelelor electronice, conform principiului ghişeului unic, şi, în termenul stabilit la art. 5, adoptă decizia de înregistrare sau decizia motivată de respingere a înregistrării.    (2) Persoanei juridice i se atribuie, la înregistrare, un număr de identificare de stat (IDNO) ce atestă că persoana a fost înscrisă în Registrul de stat şi a fost luată la evidenţă de organul fiscal. Numărul de identificare de stat, care reprezintă şi codul fiscal al persoanei juridice înregistrate, se indică pe foaia de titlu a actelor de constituire.    (3) Persoana juridică se consideră înregistrată la data adoptării deciziei de înregistrare.    (4) După înregistrare, organul înregistrării de stat publică în Buletinul electronic informaţii despre persoana juridică înregistrată, care cuprind: denumirea persoanei juridice, forma de organizare juridică, data înregistrării, numărul de identificare de stat, sediul şi numele administratorului. Articolul 16. Înregistrarea de stat a societăţii cu raspundere limitata    (1) Societatea este supusă înregistrării de stat la Camera Înregistrării de Stat în modul şi în termenul stabilit de lege.    (2) Cererea de înregistrare a societăţii şi actele necesare înregistrării se depun de către fondatori (fondator) sau de către persoanele împuternicite în temeiul legii.    (3) Dacă înregistrarea nu a avut loc în termen de 3 luni de la data autentificării notariale a actului de constituire, fondatorii societăţii se eliberează de obligaţiile ce decurg din părţile lor sociale, dacă actul de constituire nu prevede altfel.    (4) Persoanele care au acţionat în numele societăţii sînt obligate să predea administratorului societăţii toate actele şi corespondenţa cu privire la înregistrare.    (5) Dacă se solicită şi înregistrarea unei sau mai multor filiale şi/sau reprezentanţe, în actul de constituire vor fi indicate denumirea şi sediul acestora.

Neadmiterea inregistrarii are loc in cazurile:a) Nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru inregistrare;b) Necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru inregistrare

cerintelor prevazute de legec) Incalcarii procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau

reluare a activitatii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice.

Subiectul 17. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 4 fondatori, unde un

fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică din România, al treilea fondator este o asociaţie obştească din Republica Moldova. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 3 fondatori, unde un fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică străină şi al treilea fondator este un cetăţean al Republicii Moldova. Cf Legii cu privire la inrgistrarea PJ si intreprinzatorului individual-Actele necesare sunt: -cererea de inregistrare; -actul de constituire al societatii care urmeaza sa fie inregistrata; -actele de identitate ale fondatorilor: a)cetatean al R.M: buletinul de identitate b)pers.jur.:extras din registrul pers.jur.,copia de pe certificatul de inregistrare si de pe actul de constituire,certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat,toate in forma autentica traduse in limba romana si legalizate; c)statul se reprezinta prin organele sale sau intreprinderile formate de acesta, si respectiv va fi denumirea organului sau intreprinderii. -bonul de plata al taxei de timbru; -bonul de plata a taxei de inregistrare; -actul bancar; -actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport in natura la capitalul social; a)statul prezinta avizul organului de stat care exercita dreptul de proprietar in numele statului,adica Guvernul imputernicit prin lege.

3 pct.

(4) Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, pe lîngădocumentele prevăzute la alin.(1) şi (2), se vor depune: a) extrasul din registrul naţional din ţara de origine a investitorului; b) actele de constituire ale persoanei juridice străine; c) cazierul judiciar al administratorului persoană fizică străină, eliberat de organul competent din ţara sa de origine şi din Republica Moldova.

1.2. Comparaţi Registrul de stat al persoanelor juridice cu Registrul licenţelor evidenţiind destinaţia, deţinătorul şi conţinutul acestora. Registrul de stat se ţine în conformitate cu legislaţia cu privire la registre, cu prezenta lege şi cu alte acte normative.    (2) Ţinerea Registrului de stat constă în înscrierea în acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele şi reprezentanţele acestora, înregistrate, reorganizate şi lichidate, despre modificările operate în actele de constituire şi a altor date despre persoanele juridice, precum şi a datelor privind obţinerea şi încetarea calităţii de întreprinzător individual de către persoanele fizice.    (3) Registrul de stat se ţine pe suport electronic prin intermediul sistemului informaţional automatizat.     (4) Registrul de stat se ţine în limba de stat.     (5) Registrul de stat se ţine de către organul înregistrării de stat.    Articolul 33. Conţinutul Registrului de stat    (1) În Registrul de stat al persoanelor juridice se înscriu următoarele date despre persoana juridică:    a) denumirea completă şi prescurtată în limba de stat;    b) forma juridică de organizare;    c) data înregistrării şi numărul de identificare de stat;    d) sediul (adresa poştală, telefon, fax, adresa electronică), inclusiv al filialelor şi reprezentanţelor;    e) persoană juridică (da, nu);    f) ţara de origine a fondatorilor;    g) modalitatea constituirii (creată sau reorganizată) şi datele despre succesiunea de drept;    h) obiectul principal de activitate şi durata activităţii;    i) numele, prenumele, numărul de identificare personal (IDNP), domiciliul, numărul de telefon ale fondatorilor (asociaţilor) şi administratorului - persoane fizice, numărul de identificare de stat, data înregistrării şi sediul (adresa poştală, telefon, fax, adresa electronică) ale fondatorilor (asociaţilor) - persoane juridice;    i1) termenul pentru care este desemnat administratorul;     j) tipul de proprietate şi sursa de finanţare;    k) mărimea capitalului social şi a cotelor de participare ale fondatorilor (asociaţilor);     l) date din raportul financiar anual (pentru societăţile comerciale) - în baza datelor furnizate de Biroul Naţional de Statistică;    m) numele, prenumele, datele din buletinul de identitate, domiciliul, numărul de telefon şi alte date ale administratorului fiduciar şi/sau ale administratorului insolvabilităţii desemnaţi de instanţa de judecată, precum şi componenţa nominală a organelor de conducere, supraveghere şi control;    n) data înregistrării modificărilor operate în actele de constituire, esenţa modificărilor;   o) date cu privire la începerea, suspendarea sau încheierea procedurii de reorganizare, cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate, cu privire la aplicarea procedurii planului sau cu privire la dizolvare, prevăzute de legislaţie;    p) date cu privire la suspendarea şi reluarea activităţii;    q) date despre licenţele eliberate, suspendate, retrase, anulate (prezentate de către autorităţile de licenţiere);     q2) interdicţiile aplicate de instanţele judecătoreşti sau de executorii judecătoreşti;     q3) date cu privire la deschiderea, modificarea, suspendarea şi închiderea conturilor bancare curente şi cu privire la datoria faţă de bugetul public naţional;

5 pct.

    r) modul de încetare a existenţei (prin reorganizare, lichidare sau radiere din Registrul de stat în temeiul deciziei din oficiu a organului înregistrării de stat);]    s) date despre lichidator - numele, prenumele, domiciliul, numărul actului de identitate şi numărul de identificare personal;    t) date cu privire la persoanele juridice pasive şi inactive;    u) numele, prenumele şi funcţia persoanei care a efectuat înregistrarea.Camera formează şi ţine registrul unic de licenţiere, separat, pentru fiecare gen de activitate licenţiat.(5) În registrul unic de licenţiere se includ:a) denumirea autorităţii de licenţiere;b) datele despre titularul de licenţă;c) genul de activitate licenţiat;d) data şi numărul deciziei privind eliberarea licenţei;e) seria, numărul şi data eliberării licenţei;f) termenul de valabilitate a licenţei;g) informaţia privind reperfectarea licenţei, eliberarea copiilor şi duplicatelor de pe aceasta;h) temeiurile, data şi numărul prescripţiei privind înlăturarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere;i) temeiurile, data şi numărul deciziei privind suspendarea şi reînnoirea licenţei;j) temeiurile, data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei;k) temeiurile, data şi numărul deciziei privind declararea licenţei ca fiind nevalabilă.(6) Autorităţile de licenţiere sînt obligate să ţină registrele lor de licenţiere şi să prezinte Camerei informaţia pentru asigurarea ţinerii registrului unic de licenţiere.(7) Informaţia care se conţine în registrele de licenţiere este transparentă. Pentru primirea extrasului din registru se încasează o taxă în mărime de 50 de lei, care se varsă la bugetul de stat.

1.3. Consultaţi fondatorului unic, al cărei cereri de înregistrare a SRL a fost respinsă de Camera Înregistrării de Stat pe motivul că “prinsul peştelui în Marea Nordică” nu este reglementat de legislaţia R. Moldova şi din această cauză nu poate fi înregistrată o societate comercială care îşi propune un astfel de obiect de activitate;Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia celor interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis este permis. Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in documentele de inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu inregtistrare, deja cu modificarile operate.

7 pct.

Subiectul 16. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativnr. Conţinutul subiectului punc

te1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea unei întreprinderi de stat explicând acţiunile

registratorului desfăşurate în legătură cu înregistrarea în Registul de Stat al persoanelor juridice;

Întreprinderea se consideră constituită din momentul înregistrării de stat, în baza legislaţiei în vigoare. Pentru înregistrare se prezintă următoarele documente de constituire: hotărârea fondatorului privind înfiinţarea întreprinderii şi statutul întreprinderii aprobat de fondator.

Statutul întreprinderii trebuie să conţină următoarele clauze:

denumirea hotărârii fondatorului privind aprobarea statutului întreprinderii, numărul şi data adoptării ei.

denumirea (firma) întreprinderii şi sediul întreprinderii

scopurile şi genurile de activitate ale întreprinderii;

3 pct.

mărimea şi componenţa patrimoniului, trecut din proprietatea statului respectiv la balanţa întreprinderii nou-create (fondul statutar sau capitalul social);

modul de posesiune, folosinţă şi dispunere de fondul statutar, precum şi schimbarea lui, sursele de formare a patrimoniului întreprinderii, forma de repartizare a venitului (beneficiului net) şi de acoperire a pierderilor;

principiile de instituire şi activitate a organelor administrative şi de control ale întreprinderii, competenţele lor;

modul de reorganizare şi lichidare a întreprinderii.

Statutul poate prevedea şi alte clauze care să specifice particularităţile activităţii întreprinderii, dar care să nu contravină legislaţiei în vigoare.

Registratorul verifică cererile şi documentele depuse pentru înregistrare în vederea corespunderii acestora cerinţelor stabilite de lege, obţine avizele şi informaţiile necesare pentru înregistrare de la autorităţile publice prin intermediul reţelelor electronice, conform principiului ghişeului unic, şi, în termenul stabilit la art. 5, adoptă decizia de înregistrare sau decizia motivată de respingere a înregistrării.    (2) Persoanei juridice i se atribuie, la înregistrare, un număr de identificare de stat (IDNO) ce atestă că persoana a fost înscrisă în Registrul de stat şi a fost luată la evidenţă de organul fiscal. Numărul de identificare de stat, care reprezintă şi codul fiscal al persoanei juridice înregistrate, se indică pe foaia de titlu a actelor de constituire.    (3) Persoana juridică se consideră înregistrată la data adoptării deciziei de înregistrare.    (4) După înregistrare, organul înregistrării de stat publică în Buletinul electronic informaţii despre persoana juridică înregistrată, care cuprind: denumirea persoanei juridice, forma de organizare juridică, data înregistrării, numărul de identificare de stat, sediul şi numele administratorului.

1.2. Explicaţi deosebirea dintre persoana juridică inactivă în raport cu persoana juridică pasivă şi persoana juridică care şi-a suspendat activitatea. persoană juridică pasivă – persoană juridică care, după înregistrare, a activat, însă ulterior în decursul ultimelor 12 luni nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie;persoană juridică inactivă – persoană juridică care, în decurs de 12 luni de la înregistrare, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie şi nu a efectuat operaţiuni pe niciun cont bancar; Persoana juridică inactivă se consideră că şi-a încetat activitatea şi este radiată din oficiu.     (2) Dacă persoana juridică inactivă nu are datorii la bugetul public naţional, nu este fondator al unei alte persoane juridice şi nu are filiale şi reprezentanţe, organul înregistrării de stat iniţiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive, adoptînd decizia de iniţiere a procedurii de radiere.    (3) În termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de iniţiere a procedurii de radiere din Registrul de stat, organul înregistrării de stat va publica gratuit pe site-ul său oficial şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz cu privire la iniţierea procedurii de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive. Avizul va conţine şi date cu privire la modalitatea şi termenele de înaintare a cererilor de către persoana juridică inactivă ce urmează a fi radiată, a creanţelor de către creditori sau de către alte persoane interesate, precum şi adresa la care acestea pot fi depuse.    (4) Cererile şi creanţele pot fi înaintate nu mai tîrziu de 2 luni de la data publicării avizului prevăzut la alin.(3).    (5) În termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor şi creanţelor de către persoanele interesate, dacă cereri şi creanţe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive şi o radiază. În cazul depunerii cererilor şi creanţelor, lichidarea şi radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive se efectuează în conformitate cu condiţiile generale prevăzute de lege, organul înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive.     (6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va prezenta trimestrial organului înregistrării de stat informaţie despre persoanele juridice care, în decurs de 12 luni de

5 pct.

la data înregistrării, nu au prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie şi nu au efectuat operaţii pe nici un cont bancar, indicînd existenţa sau lipsa datoriilor la bugetul public naţional, pentru a decide asupra radierii acestora din Registrul de stat.    (7) Lista fondatorilor cărora li se refuză, conform prevederilor art.13 alin.(1) lit.c1), de a înregistra persoane nou-fondate va fi prezentată Î. S. Camera Înregistrării de Stat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, conform unui regulament aprobat de Guvern.    (8) În baza informaţiei prezentată de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat despre persoanele juridice cărora li s-au aplicat prevederile art.1741 din Codul fiscal, Î. S. Camera Înregistrării de Stat va radia persoanele respective din Registrul de stat.   Articolul 30. Suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii    1. Întreprinderea, la decizia fondatorului/adunării generale, poate să îşi suspende temporar activitatea, pe o perioadă care să nu depăşească 3 ani, în cazul în care nu are datorii faţă de bugetul public naţional, precum şi faţă de alţi creditori. Pentru confirmarea lipsei restanţei faţă de bugetul public naţional, întreprinderea va prezenta un certificat care se eliberează după efectuarea controlului fiscal de către organele abilitate cu administrare fiscală, enumerate la art.131 din titlul V al Codului fiscal.

3. Decizia fondatorului/adunării generale privind suspendarea activităţii întreprinderii, cu indicarea termenului suspendării, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Persoanele responsabile de suspendarea activităţii întreprinderii sînt obligate, cu o lună înainte de publicarea avizului, să informeze în scris despre aceasta creditorii întreprinderii. În termen de o lună de la data publicării avizului de suspendare a activităţii, creditorii vor înainta întreprinderii şi oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat creanţele lor.

    3. Suspendarea/reluarea activităţii întreprinderii urmează a fi înregistrată, în baza cererii fondatorului/adunării generale, la oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat, cu înscrierea menţiunii respective în Registrul de stat al întreprinderilor şi cu înştiinţarea despre aceasta a inspectoratului fiscal de stat teritorial de către oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat.

    Înregistrarea suspendării activităţii se va efectua cu condiţia:    1) prezentării de către fondator/adunarea generală a certificatelor de la instituţiile financiare privind închiderea convenţională a conturilor;    2) predării ştampilelor spre păstrare oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat;    3) expirării termenului de înaintare a creanţelor de către creditori.    4. O dată cu înscrierea în Registrul de stat al întreprinderilor a menţiunii privind suspendarea/reluarea activităţii de întreprinzător, pe documentele de constituire ale întreprinderii se aplică menţiunea "Activitatea este suspendată de la_______pînă la__________"/"Activitatea este reluată de la_______ ."    5. Pe întreaga perioadă de suspendare a activităţii, întreprinderea este scutită de prezentarea dărilor de seamă financiare şi fiscale, precum şi de plata taxelor şi impozitelor, cu excepţia impozitului pe bunurile imobiliare (dacă există astfel de bunuri), care se achită şi pentru care se prezintă dare de seamă. În acest caz, plăţile se achită din mijloacele întreprinderii imediat după expirarea termenului de suspendare.    6. Fondatorul/adunarea generală poate oricînd anula decizia de suspendare a activităţii, solicitînd organului înregistrării de stat să introducă în Registrul de stat al întreprinderilor menţiunea privind reluarea activităţii întreprinderii.     7. Pe perioada suspendării activităţii întreprinderii este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi de întreprinzător.    8. Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada de suspendare a activităţii întreprinderii, fără înregistrarea reluării acestei activităţi, atrage, potrivit legislaţiei în vigoare, răspunderea pentru practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător.    9. În cazul în care, după declararea suspendării temporare a activităţii întreprinderii, se constată vreun creditor, Camera Înregistrării de Stat va anula suspendarea.

1.3. Camera Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a Societăţii comerciale 7

„CASA DE AMANET DACIA” SRL din motivul că societatea a arătat capitalul social ca fiind de 5400 lei precum şi pentru faptul că denumirea ei nu corespunde cerinţelor legale. Fondatorul societăţii s-a adresat către avocat cu întrebarea dacă SRL sau Casele de amanet sunt obligate să aibă un capital social minim. A mai întrebat dacă este vre-o deosebire între „CASA DE AMANET” şi „LOMBARD” şi care documente sunt necesare pentru înregistrarea unei societăţi comerciale care are ca şi obiect de activitatea de acordare a de împrumuturi cu amanetarea şi păstrarea obiectelor din metale şi pietre preţioase. Consultaţi fondatorul societăţi şi daţi răspuns la întrebările puse;

Lombardurile sînt instituţii creditare, care oferă populaţiei posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.

Lombardurile îşi desfăşoară activitatea numai după primirea licenţei pentru activitate, eliberată conform legislaţiei în vigoare.

Denumirea completă şi cea abreviată a lombardului trebuie să conţină cuvîntul "Lombard". Nici o persoană juridică, cu excepţia lombardurilor, nu este în drept să includă în denumirea sa cuvîntul "Lombard" sau sintagmele cu acelaşi sens.

Pentru obţinerea sau prelungirea licenţei, conducătorul întreprinderii/organizaţiei sau persoana

împuternicită de acesta prin procura de prezentare a intereselor la Camera de Licenţiere, depune

personal o declaraţie, ce conţine:a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau alorganizaţiei;b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de

licenţăintenţionează să obţină sau să prelungească o licenţă;c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii

pentrurespectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care

sesolicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate.La declaraţia pentru eliberarea sau prelungirea licenţei se anexează:Activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase:a) copia de pe certificatul sau de pe decizia de înregistrare de stat a întreprinderii sauorganizaţiei (art.10 alin.(2) lit. a) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001 privindreglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);b) copia extrasului din Registru bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune aimobilului unde se va desfăşura activitatea licenţiată (Art. 16 alin. (4) lit. a) din

Legeanr. 282-XV din 22.07.04 privind regimul metalelor preţioase si pietrelor preţioase);c) confirmarea Inspectoratului Ecologic de Stat privind respectarea cerinţelor de

protecţie amediului (pentru activitatea de fabricare şi reparare a articolelor din metale preţioase

şipietre preţioase, prelucrarea resturilor şi deşeurilor ce conţin metale preţioase). Art.

16 6alin. (4) lit. c) din Legea nr. 282-XV din 22.07.04 privind regimul metalelor

preţioase sipietrelor preţioase.Funcţionarea caselor de amaneta) copia de pe certificatul sau de pe decizia de înregistrare de stat a întreprinderii sauorganizaţiei (art. 10 alin.(2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privindreglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător);b) copia extrasului din Registru bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune aimobilului unde se va desfăşura activitatea licenţiată (art. 16 alin. (4) lit. a) din Legeanr. 282-XV din 22.07.04 privind regimul metalelor preţioase si pietrelor preţioase);c) copiile documentelor ce confirmă constituirea capitalului social minim:

pct.

• pentru municipii – 250000 lei moldoveneşti;• pentru localităţile rurale –150000 lei moldoveneşti (Art. 16 alin. (4) lit. b) din

Legeanr.282-XV din 22.07.04 privind regimul metalelor preţioase si pietrelor preţioase).Documentele pot fi însoţite şi de copii pe suport electronic.Solicitarea altor documente se interzice.Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a

originalului.*Documentele care se verifică prin procedura ghişeului unic în cadrul Camerei de

Licenţiere.

Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale.

- Sa contribuie la formarea capitalului social- Sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea persoanei juridice.- Sa informeze persoana juridica despre modificarea datelor de identitate.

Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului.In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate.

3 pct.

1.2. Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu cea a: a) asociatului comanditar – statutul juridic al acestuia este asemanator cu cel al asociatului SRL. Termen de varsare a aportului este prevazut doar pentru comanditari : pina la inregistrarea de stat – cel putin 60% din valoarea aportului la care s-au obligat, restul – nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. b) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni – persoana care subscribe actiuni contra mijloacelor banesti este obligata sa le transmita integral pina la inregistrarea societatii, iar cel care subscribe si se obliga sa transmita aporturi in natura – in cel mult 1 luna de la data inregistrarii SA. c) asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată – varsa integral aportul in numerar pina la data inregistrarii societatii comerciale, iar aportul in natura – in cel mult 30 zile de la inregistrarea de stat a SRL.Pentru asociatii SRL - legea obliga fondatorii sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris pina la inregistrare, si restul 60% timp de 6 luni de la data inregistrarii SRL. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in

5 pct.

ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului.Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului.In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea.De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate.

1.3. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Buleandra”, a înaintat o acţiune în instanţa de judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 10 noiembrie să verse integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?Raspuns : instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform prevederilor Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul, oricare asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-I un termen suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.

7 pct.

Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comercialenr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale- dreptul de creanta; dreptul de a

participa la conducerea si activitatea PJ; dreptul la informatie; dreptul la dividend; dreptul la o parte din activele societatii inc azul lichidarii acesteea. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta,

3 pct.

persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca.

1.2. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a asociatului comanditat cu cel a asociatului societăţii cu răspundere limitată.In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii societatii in comandita, cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii SC participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii, pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii SC au dreptul la un singur vot, pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte. Raspunderea comanditatilor in SC este una nelimitata si solidara, iar cea a asociatilor SRL este una limitatasi subsidiara.

5 pct.

1.3. Cet. Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El solicită consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a pretinde la dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi explicaţii dacă are el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea forţată a sumei dividendului?a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societatii poate fi modificat prin hotarirea adunarii generale a asociatilor, care se adopta cu votul unanim al asociatilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care asociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul ramas dupa achitarea impozitelor si altor plati obligatorii. Beneficiul se plateste asociatilor оn forma baneasca, in decurs de 30 de zile de la data adoptarii hotarоrii privind distribuirea beneficiului, daca adunarea asociatilor nu a stabilit un alt termen. d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este in drept sa adopte hotarire privind distribuirea beneficiului оntre asociati 1.pina la varsarea integrala a aporturilor; 2.daca, in urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete

7 pct.

ale societatii va deveni mai mica decit suma capitalului social si capitalului de rezerva. Societatea nu este in drept sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor daca, la momentul achitarii, societatea este in stare de insolvabilitate sau poate ajunge in aceasta stare in urma distribuirii beneficiului. in cazul incetarii circumstantelor mentionate, societatea este obligata sa plateasca asociatilor beneficiul a carui distribuire s-a hotarit la adunarea generala a asociatilor. Beneficiul platit contrar reglementarilor stabilite se restituie societatii.

Subiectul 20. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativnr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi noţiunea de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ evidenţiind

principalele atribuţii ale administratorului. Administratorul (organul executiv) al societăţii comerciale.Voinţa socială a societăţii comerciale, exprimată de adunarea generală,este adusă la îndeplinire prin actele de executare ale persoanelor anumeînvestite, care realizează administrarea societăţii456. Orice societatecomercială este administrată de anumite persoane, care sunt desemnategeneric în lege fie prin termenul de administrator, fie prin cel de organexecutiv, acestea fiind sinonime. Art.61 alin.(1) din Codul civil stabileşteîn acest sens că societatea comercială ca persoană juridică îşi exercitădrepturile şi îşi execută obligaţiile prin administrator. La alin.(3) şi (4)din acelaşi articol, legiuitorul operează deja cu termenul de organexecutiv referindu-se de fapt la aceleaşi fenomen. Legea nr.1134/1997operează, în art.69-70, numai cu sintagma de organ executiv. Fără a faceo analiză detaliată acestor termeni, menţionam că vom face uz maifrecvent de cel de administrator, desemnând astfel atât organul executivunipersonal, cât şi cel colegial. Administratorul este numit în unele actenormative şi director, director general, manager dacă este vorba de unorgan executiv unipersonal, sau comitet de conducere, direcţie sauconsiliu de administraţie dacă este vorba de un organ executiv colegial.i. Administratorul poate face toateoperaţiunile necesare atingerii scopului pentru care s-a constituitsocietatea, şi anume obţinerea de profit. El nu poate efectua doaroperaţiunile date în competenţa adunării generale a asociaţilor, iar încazul societăţii pe acţiuni, care are consiliu, nu poate efectua nicioperaţiunile date în competenţa acestuia.Puterile administratorului pot fi împărţite în două categorii: putereade gestiune şi puterea de reprezentare. Pentru a gestiona societatea,administratorul aprobă statele de funcţii, aduce la îndeplinire hotărârileadunării generale şi ale altor organe cărora se subordonează, organizeazăevidenţa contabilă şi evidenţa statistică, creează condiţii de muncă pentruangajaţii societăţii, asigură păstrarea actelor şi registrelor societăţii, emiteordine şi dispoziţii, determină informaţia secret comercial şi cercul depersoane care are acces la ea, exercită orice alte atribuţii care nu sunt dateîn competenţa unor alte organe.În scopul reprezentării societăţii, administratorul este în drept săîncheie contracte comerciale cu alte persoane fizice şi juridice, săreprezinte societatea în raport cu autorităţile publice şi în instanţa dejudecată în calitatea de reclamant sau de pârât. Pentru a realizaîmputernicirea de reprezentare, administratorul poate delega unor altepersoane împuternicirea de a reprezenta societatea la încheierea,modificarea sau executarea actelor juridice.Puterea de reprezentare a administratorului are anumite limite.Astfel, administratorul societăţii pe persoane este ţinut să încheie actejuridice numai în limita domeniului de activitate al societăţii. Pentrusăvârşirea de acte ce depăşesc aceste limite este necesar acordul tuturor

3 pct.

asociaţilor societăţii în nume colectiv sau în comandită (Codul civil,art.124 şi 138). În societatea cu răspundere limitată, administratorul poateîncheia liber acte juridice în valoare ce nu depăşeşte 25% din capitalulsocial (Regulamentul societăţilor economice, pct.83). Pentru actelejuridice care depăşesc valoarea menţionată, este necesar acordul prealabilal adunării generale.În societatea pe acţiuni, administratorul este de asemenea în dreptsă încheie liber orice act juridic în valoare de până la 25% din activelenete deţinute de societate. Pentru actele juridice ce depăşesc aceastăvaloare, însă până la 50% din activele nete, este necesar acordul prealabilşi unanim al membrilor consiliului societăţii, iar pentru cele ce depăşescproporţia de 50% din active, acordul trebuie să fie dat de adunareagenerală a acţionarilor (Legea nr.1134/1997, art. 82). Legea nominalizatăprevede însă că aceste restricţii nu se aplică actelor juridice ale societăţiiefectuate în activitatea de întreprinzător, prevăzute de actul de constituire.

1.2. Comparaţi modul de desemnare şi revocare a administratorului societăţii în comandită cu cel al societăţii pe acţiuni. Administrarea societăţii. Societatea în comandităeste administrată de asociaţii comanditaţi ale căror nume trebuie săfie înscrise în Registrul de stat al întreprinderilor. În actul deconstituire se stabilesc funcţiile fiecărui comanditat. Modul deconducere, de administrare şi de reprezentare a societăţii de cătrecomanditaţi este stabilit de aceştia în conformitate cu prevederile C.civ. referitoare la societatea în nume colectiv. Comanditarii nusunt în drept să conducă societatea, nici să o reprezinte, decât înbază de procură.Organul executiv al societăţii. Ca orice organismartificial, societatea comercială nu îşi poate traduce manifestările de voinţă înfapte pozitive decât prin instrumentarea unor persoane fizice capabile de acţiunimateriale36. Societatea pe acţiuni îşi manifestă (îşi exteriorizează)voinţa socială prin intermediul organului executiv, numit şi administrator. Acesta exprimă capacitatea civilă în raport cu terţelepersoane, cu autorităţile publice, reprezintă societatea în instanţă dejudecată. Persoana desemnată în calitate de organ executiv(administrator) sau de conducător al organului executiv unipersonalse manifestă ca un mandatar al societăţii, acţionând în limitelestabilite de lege, de actul de constituire şi de regulament, dacă acestadin urmă este aprobat.A. Desemnarea organului executiv al societăţii pe acţiuni esteprerogativa adunării generale, însă nu una exclusivă, posibilă fiinddelegarea ei consiliului societăţii. În cazul delegării către consiliu aatribuţiei de desemnare a organului executiv, acesta prezintă darea deseamă consiliului, care îl poate revoca.Nu poate fi administrator unipersonal sau membru alorganului executiv persoana declarată incapabilă sau condamnatăpentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietaruluiprin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuzde încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită,pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie, care nu şi-a ispăşitdefinitiv pedeapsa.B. Tipurile de organe executive. Societatea pe acţiuni poate avea unorgan executiv colegial, unipersonal sau, dacă actul de constituireprevede astfel, o îmbinare a acestor două organe. În cazurile stabilitede lege, calitatea de administrator poate fi exercitată şi de o altăpersoană juridică.- Organul executiv colegial poate fi numit şi comitet de conduceresau direcţie. Modul de formare a direcţiei şi de desfăşurare a

5 pct.

activităţii ei, numirea şefului de direcţie, cuantumul remuneraţieimembrilor acesteia se stabileşte fie prin act de constituire, fie printrunregulament, aprobat de adunarea generală, care este în drept sădelege această împuternicire consiliului societăţii. În executareafuncţiilor, direcţia adoptă hotărâri în şedinţe convocate deconducător (director, director general). Modul de adoptare ahotărârilor se reglementează prin actul de constituire sau prin regulament. Şedinţele direcţiei sunt protocolate, iar procesele-verbalese păstrează în direcţie în modul stabilit.- Organul executiv unipersonal este directorul general oridirectorul. Acesta din urmă, numit de adunarea generală sau deconsiliul societăţii, exercită toate activităţile de organ executiv şiadministrează societatea, în limitele stabilite, emiţând ordine şidecizii.- Organul executiv dublu, existent în cazul în care societatea are unorgan colegial (direcţie) şi un organ unipersonal (director), poate să-şi desfăşoare activitatea numai în baza unui regulament special, carear stabili atribuţiile puse în sarcina direcţiei şi cele puse în sarcinadirectorului. Dacă actul de constituire prevede formarea a douăorgane executive concomitente, directorul (organ unipersonal) va fişi conducător al direcţiei (al organului colegial).- Organizaţia gestionară. Spre deosebire de C. civ., care stabileşteexpres că doar o persoană fizică poate avea calitatea deadministrator, Legea nr.1134/1997, fiind un act legislativ special,prevede că adunarea generală a acţionarilor poate delega dreptul deadministrare a societăţii unei “organizaţii gestionare”, iar Legeanr.1204/1997 cu privire la fondurile de investiţii dispune că, încalitate de manager fiduciar al fondului de investiţii, pot fi numaipersoane juridice, participanţi profesionişti la piaţa valorilormobiliare. Organizaţia gestionară este societatea comercială cupersonalitate juridică căreia i s-a încredinţat administrarea societăţiipe acţiuni şi care, în baza contractului de administrare, gestioneazăsocietatea în limitele stabilite pentru organul executiv. Deşi îndoctrină au fost expuse opinii diferite37, majoritatea autorilor sunt de părerea că persoana juridică poate fi numită administrator unic orimembru al unui consiliu de administraţie al unei societăţi comerciale,acţionând întotdeauna prin persoane fizice special desemnate de ea38.O problemă importantă care se ridică în cazul numirii unei persoanejuridice în calitate de organ executiv este răspunderea persoanei fizice careacţionează în calitate de reprezentant al administratorului persoană juridică39:aceasta va răspunde întocmai administratorului care acţionează în nume propriuşi, eventual, în solidaritate cu persoana juridică pe care o reprezintă.C. Activitatea organului executiv. Organul executiv al societăţiifuncţionează în baza legislaţiei şi a actului de constituire, iar în cazulcând adunarea generală a acţionarilor stabileşte, şi în baza unuiregulament special.Directorul societăţii, fie că se află în fruntea unui organcolegial, fie că activează unipersonal, este în drept să acţioneze înnumele societăţii fără mandat, cu condiţia înscrierii sale în calitate deadministrator în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor.Legislaţia nu enumeră atribuţiile organului executiv, stabilinddoar limita lor, urmând să fie indicate concret de adunarea generalăsau consiliul societăţii.De competenţa organului executiv ţin toate problemele deconducere a activităţii curente a societăţii, cu excepţia celor de

competenţa adunării generale a acţionarilor sau a consiliuluisocietăţii. Organul executiv asigură îndeplinirea hotărârilor adunăriigenerale, deciziilor consiliului şi este subordonat acestora.Dacă nu a fost înfiinţat sau dacă împuternicirile consiliuluisocietăţii au încetat, pregătirea şi ţinerea adunării generale aacţionarilor sunt de competenţa organului executiv. În limita acesteicompetenţei organul executiv emite ordine, instrucţiuni, dispoziţii,care sînt obligatorii pentru toţi angajaţii societăţii. D. Încetarea activităţii organului executiv. Administratorul saumembrii organului executiv pot fi revocaţi oricând de organul care iadesemnat.Organul executiv va înceta să funcţionează numai în caz dedizolvare a societăţii. Dacă dizolvarea este o consecinţă areorganizării prin fuziune sau prin dezmembrare prin divizare, ultimaoperaţiune a administratorului este cea de semnare a actului detransfer al drepturilor şi obligaţiilor. În cazul dizolvării urmate deprocedura de lichidare, administratorul fie că se transformă înlichidator, fie că predă gestiunea, prin act, către lichidator sau cătreadministratorul insolvabilităţii.E. Răspunderea membrilor organului executiv. Administratorul saumembrul organului executiv colegial sunt persoane cu funcţie derăspundere ale societăţii pe acţiuni, fiind obligate, ca şi membriiconsiliului, să acţioneze în interesul societăţii, neavând dreptul săparticipe la capitalul şi/sau la activitatea societăţilor concurente.Administratorul sau membrul organului executiv colegial este îndrept să demisioneze în orice moment dacă a devenit acţionar saumembru cu funcţie de răspundere al unei societăţi concurente.Administratorul sau membrul organului executiv colegialrăspunde faţă de societate dacă:- se demonstrează că a condus premeditat societatea lafaliment;- a denaturat sau a ascuns premeditat informaţia despreactivitatea economico-financiară a societăţii, altă informaţie pe carecreditorii, acţionarii şi autorităţile publice trebuia să o primească;- a difuzat informaţie neveridică sau informaţie care induce îneroare, a folosit alte metode care au condus la schimbarea cursuluivalorilor mobiliare ale societăţii în detrimentul acesteia;- nu a convocat acţionarii în adunare generală în modul stabilitde lege sau de actul de constituire;- a plătit ori nu dividende sau dobânzi, alte venituri aferenteobligaţiunilor, încălcând dispoziţiile legii, actului de constituire sauale deciziei de emitere a acţiunilor sau obligaţiunilor; - a achiziţionat din mijloacele societăţii valori mobiliare alealtor emitenţi la preţuri evident mai mari decît valoarea lor de piaţăsau a înstrăinat valori mobiliare ale societăţii la preţuri evident maimici decât valoarea lor de piaţă în detrimentul societăţii;- a folosit bunurile societăţii în interes personal ori în interesulterţilor în care aceştia sînt interesaţi material în mod direct sauindirect;- a încălcat ordinea modificării capitalului social al societăţii ;- a încălcat ordinea încheierii tranzacţiilor de proporţii şi/sau atranzacţiilor cu conflict de interese;- a comis încălcare cu premeditare sau încălcare gravă a altordispoziţii legale.În cazul în care organul executiv colegial adoptă hotărâricontrare dispoziţiilor legale, păgubitoare pentru societate, membriilui poartă răspundere solidară faţă de societate în mărimea

prejudiciului cauzat. Membrul organului executiv colegial va fiabsolvit de răspundere solidară dacă a votat contra decizieiprejudiciabile, iar opinia lui separată este anexată ori consemnată înprocesul-verbal al şedinţei organului executiv.Membrul organului executiv poartă răspundere penală sauadministrativă, după caz, dacă acţiunile lui întrunesc componenteleinfracţiunii sau ale contravenţiei administrative.

1.3. Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la întocmirea unei asemenea procuri. Întocmiţi o notă explicativă şi indicaţi la drepturile asociaţilor de a reprezenta societatea, precum motivele refuzului notarului.Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea intereselor persoanei juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un contract de mandat. In plus, raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de constituire in cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale PJ si in hotaririle adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.

7 pct.

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele lui-pag.

182.Prin patrimoniu, în sens juridic, se înţelege ototalitate de drepturi şi obligaţii cu caracter economic (Codul civil,art.284 alin.(1)) pe care societatea comercială le are în mod distinct şiindependent de cele ale altor subiecte de drept, precum şi de cele alepersoanelor care o alcătuiesc. Acest sens are o latură activă (drepturile)şi o latură pasivă (obligaţiile).Sensul economic al noţiunii de patrimoniu include numai o laturăactivă, adică o totalitate de drepturi (bunuri corporale şi incorporale)deţinute de societate, fiind utilizat mult mai frecvent. Componenţa patrimoniului. În activul patrimoniului pot fievidenţiate următoarele bunuri:Bunurile corporale, care au o existenţă materială, fiind perceptibilesimţurilor omului (o casă, o cantitate de alimente, un autoturism, unanimal de tracţiune)463. Potrivit Codului civil, bunuri corporale suntlucrurile, adică obiectele lumii înconjurătoare, în raport cu care pot existadrepturi şi obligaţii civile (art.285).Bunurile incorporale, care au o existenţă abstractă, ideală, ele fiindpercepute cu "ochii minţii". Astfel de bunuri sunt drepturile patrimoniale,cum ar fi dreptul întreprinzătorului asupra denumirii de firmă, asupramărcii de producţie sau de serviciu, drepturile de autor etc. Bunurile mobile, care se pot mişca dintr-un loc în altul, fie prinforţă proprie, fie cu ajutorul energiei străine (o masă, un televizor, unautoturism, o carte) fără aşi pierde forma sau valoarea economică. Înaceastă categorie intră banii şi hârtiile de valoare, orice alt lucru care nueste imobil.Bunurile imobile, care, prin natura lor, au o aşezare fixă şi nu pot fimutate din loc în loc fără a-şi pierde valoarea lor economică464. Potrivitart.288 din Codul civil, sunt imobile terenurile, porţiunile de subsol,obiectivele acvatice separate, plantaţiile prinse de sol prin rădăcini,

3 pct.

clădirile, construcţiile şi orice alte lucrări legate solid de pământ, precumşi tot ceea ce, în mod natural sau artificial, este încorporat durabil înacesta. Calitatea de imobil o păstrează şi acele materiale care, fiindseparate provizoriu de un teren, sunt destinate reamplasării în alt loc. Prinlege pot fi considerate imobile şi alte bunuri.Din activul patrimoniului societăţii comerciale poate face parte şiîntreprinderea ca un complex patrimonial unic. Noţiunea deîntreprindere are două sensuri: unul juridic – ca subiect de drept465,inclusiv ca societate comercială, şi altul economic – ca un complexpatrimonial unic. Deşi, în unele cazuri, o noţiune bisemantică poateprovoca unele confuzii, excluderea unui sens sau a celuilalt din circuitduce la alte deficienţe. Important este ca persoana care aplică legea săaibă dexteritatea profesională de a desluşi sensul pe care legiuitorul l-aîncorporat în norma respectivă466.Prin întreprindere-obiect de drept trebuie înţeles un bun complex cecuprinde un ansamblu de bunuri corporale şi incorporale, mobile şi imobile. Acest ansamblu de bunuri asigură întreprinzătorului, inclusivsocietăţii comerciale, unirea factorilor de producţie (mijloacele deproducţie, capitalul şi forţa de muncă) astfel încât, în urma interacţiuniilor, să apară mărfuri, lucrări şi servicii. Exemplu de întreprinderecomplex patrimonial unic pot servi fabricile (de conserve, de vin, detricotaje, de ciment etc.), uzinele (de maşini-unelte, de tractoare),atelierele de reparaţii, restaurantele, hotelurile etcFond de comerţ. În doctrina română, patrimoniul comercial al unuiîntreprinzător se desemnează prin noţiunea fond de comerţ469. Acesta dinurmă se defineşte ca ansamblu de bunuri mobile şi imobile corporale şiincorporale pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţicomerciale în scopul atragerii clientelei şi, implicit, obţinerii de profit470.În principiu, dacă operăm cu noţiunea fond de comerţ, trebuie sămenţionăm că toate bunurile societăţii comerciale fac parte din acestfond, deoarece sunt destinate unei activităţi lucrative şi obţinerii de profit.În cazul în care ne referim la fondul de comerţ al unui întreprinzătorindividual, în el vor fi incluse numai bunurile destinate activităţii deîntreprinzător nu şi cele destinate uzului personal al întreprinzătorului şial membrilor lui de familie. Noţiunea fond de comerţ coincide cunoţiunea de întreprindere atunci când societatea comercială are o singurăîntreprindere, iar atunci când are mai multe întreprinderi, fondul decomerţ va include toate întreprinderile.Fond de comerţ. În doctrina română, patrimoniul comercial al unuiîntreprinzător se desemnează prin noţiunea fond de comerţ469. Acesta dinurmă se defineşte ca ansamblu de bunuri mobile şi imobile corporale şiincorporale pe care un comerciant le afectează desfăşurării unei activităţicomerciale în scopul atragerii clientelei şi, implicit, obţinerii de profit470.În principiu, dacă operăm cu noţiunea fond de comerţ, trebuie sămenţionăm că toate bunurile societăţii comerciale fac parte din acestfond, deoarece sunt destinate unei activităţi lucrative şi obţinerii de profit.În cazul în care ne referim la fondul de comerţ al unui întreprinzătorindividual, în el vor fi incluse numai bunurile destinate activităţii deîntreprinzător nu şi cele destinate uzului personal al întreprinzătorului şial membrilor lui de familie. Noţiunea fond de comerţ coincide cunoţiunea de întreprindere atunci când societatea comercială are o singurăîntreprindere, iar atunci când are mai multe întreprinderi, fondul decomerţ va include toate întreprinderile.

1.2. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ-pag.183I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului. a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia. b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara asi pierde valoarea lor economica; c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic; d)mijloacele economice ale intreprinzatorului; e)sursele mijloacele economice. II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii. a)dreptul asupra firmei b)dreptul asupra emblemei c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial e)dreptul de autor f)dreptul asupra modelului si desenului industrial g)dreptul asupra inventiilor

5 pct.

1.3. Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul social al S.A. „Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a refuzat să înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ?

7 pct.

Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar la formarea şi majorarea

capitalului social al societăţilor comerciale. 1. Aportul în natură la capitalul social se face cu orice bunuri aflate în circuit civil: corporale (mobile şi imobile) şi incorporale. Bunurile care se transmit ca aport trebuie să fie indispensabile în activitatea societăţii, utilizabile şi să contribuie la realizarea de beneficii. Aportul în natură se poate constitui din diferite bunuri. Deşi transmiterea în capitalul social se face după reguli similare, operaţiunile sunt particularizate de natura bunului care se transmite. Aportul în natură al asociatului unic va fi vărsat în cel mult 30 de zile de la înregistrarea de stat a societăţii. Aportul în natură al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent.Aportul în natură    (1) Obiect al aportului în natură poate fi orice bun aflat în circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului în natură va fi indicat în actul de constituire.     (2) Aporturile în natură se evaluează în bani de către un evaluator independent şi se aprobă de adunarea generală a asociaţilor. Asociatul care a transmis aportul şi evaluatorul răspund solidar faţă de creditorii societăţii, în limitele supraevaluării. Pretenţiile privind corectitudinea evaluării se prescriu în termen de 3 ani de la momentul evaluării.    (3) Actul de constituire al societăţii prevede modalitatea de aprobare a rezultatelor  evaluării aportului în natură de către adunarea generală a asociaţilor.    (4) Bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societăţii, dacă actul de constituire nu prevede altfel.(31) La majorarea capitalului social, aportul în natură se varsă în termenul stabilit de adunarea generală, dar nu mai tîrziu de 60 de zile de la adoptarea hotărîrii de majorare a capitalului social.

3 pct.

1.2. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, «participaţiune» „parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”. . capitalul social este divizat în

5 pct.

participaţiuni (cote-părţi),care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare; participaţiunea la capitalul social dă dreptul la un singur vot dacă actul de constituire nu prevede altfel;Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată reprezintă o fracţiune din capitalul ei social, stabilită în funcţie de mărimea aportului la acest capital. Asociatul deţine o singură parte socială. Părţile sociale pot avea mărimi diferite şi sînt indivizibile dacă actul de constituire nu prevede altfel.Acţiuni sînt părţile în care este divizat capitalul social al societăţii pe acţiuni în conformitate cu actul de constituire.  Acţiunea atestă dreptul acţionarului de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende şi o parte din valoarea bunurilor societăţii în cazul lichidării acesteia, precum şi alte drepturi prevăzute de lege sau de actul de constituire al societăţii. Acţiunea este indivizibilă. Dacă o acţiune este deţinută de mai multe persoane, acestea sînt considerate un singur acţionar şi îşi exercită drepturile prin reprezentant.Societate comercială este organizaţia comercială cu capital social constituit din participaţiuni ale fondatorilor (membrilor). Patrimoniul creat din aportul fondatorilor (membrilor) şi cel dobîndit de societatea comercială în proces de activitate aparţine acesteia cu drept de proprietate.Actul de constituire al societăţii poate stipula că asociaţii sînt în drept să adopte hotărîre privind vărsarea aporturilor suplimentare. Hotărîrea privind vărsarea aporturilor suplimentare se adoptă cu votul unanim al asociaţilor. Aporturile suplimentare se varsă proporţional mărimii părţilor sociale ale fiecărui asociat. Prin actul de constituire poate fi limitat cuantumul aporturilor suplimentare vărsate proporţional mărimii părţilor sociale.

1.3. Recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT”, care a decis să verse cu titlu de aport în capitalul social un bun imobil, un automobil, acţiunile pe care le deţine în S.A. “Tîmplarul”  referindu-vă la la termenul de vărsare, modul de evaluare şi de predare a acestora. De la pag. 202- pina la 206, inclusiv de vazut in referinte. In calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, єi bani.Astfel Scurtu V.A. va trebui sa verse aportul in numerar va fi vгrsat integral pоnг la оnregistrarea de stat a societгюii conform art. 18 al.1 din legea privind srl , deoarece e asociat unic, astfel el va trebui sa verse pina la inregistrare suma de 50000 lei. Aportul оn naturг caimobilul, automobilul, al asociatului unic va fi vгrsat оn cel mult 30 de zile de la оnregistrarea de stat a societгюii. Dovada vгrsгrii acestui aport va fi prezentatг organului de оnregistrare оn termen de 10 zile de la vгrsare. Aportul оn naturг al asociatului unic va fi evaluat de un evaluator independent. + pct 1Actiunile din SA Timplarul nu pot fi transmise ca aport la capitalul social, conform CC RM art.114 al.3 Nu se pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societгюii de capital creanюele єi drepturile nepatrimoniale, astfel actiunile din SA Timplarul reprezentind creante.Inregistrarea imobilului va avea lok in Registrul bunurilor immobile, iar inregistrarea automobilului va fi in Regstrul de stat al transporturilor.

7 pct.

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice,

definindu-le şi explicându-le esenţa- ,. În categoria elementelor incorporale, de natură imaterială, sunt cuprinse bunuri

sau drepturi incorporale, în jurul cărora s-a format fondul de comerţ. Ele deţin un loc preponderent în orice societate comercială. Aceste elemente sunt numite şi drepturi privative, deoarece privează pe toţi ceilalţi în favoarea celui care are acest drept; sunt drepturi exclusive care exclud pe oricare altul şi investesc cu un caracter de drept de proprietate.1

3 pct.

Bunurile sau drepturile incorporale care fac parte din patrimoniul societăţii comerciale sunt:

1. Drepturile asupra numelui comercial (firma), asupra emblemei şi altor semne distinctive;

2. Drepturile asupra mărcilor de fabrică, de comerţ şi de serviciu, brevetelor de invenţie, denumirilor geografice şi indicaţiilor de provenienţă;

3. Drepturile asupra desenelor şi modelelor industriale;4. Dreptul asupra clientelei şi vadului comercial;5. Drepturile de autor şi drepturile conexe etc.

Denumirea de firmă. Cuvântul firmă (de origine germană (firma sau handelsfirma)) este echivalent cu termenul nume comercial, de origine franceză (nom commercial).2 Prin aceşti termeni se are în vedre denumirea societăţii comerciale (întreprinzătorului individual). Art. 14 al legii nr. 845/1992 prevede că firma întreprinderii individuale, inclusiv abreviată, trebuie să includă cuvintele „întreprindere individuală” sau „I.I.”, precum şi numele cel puţin al unui posesor. Codul civil prevede pentru toate societăţile comerciale îmbinările de cuvinte care obligatoriu trebuie să fie incluse în denumire.

Termenul firmă are şi înţelesul de entitate comercială – întreprindere, societate etc., – fiind termenul general care desemnează societăţile comerciale.

Mai are înţelesul de suport material (placă, panou etc.) pe care este inscripţionată firma şi, dacă este cazul, emblema, suportul vizibil, pus la intrarea în magazin, restaurant, fabrică etc.

Cuvântul firmă are, deci, trei înţelesuri care pot apare chiar în aceeaşi formulare “când o firmă are o firmă atrăgătoare, este recomandabil să o folosească şi ca firmă luminoasă”. Aici cuvântul firmă are, în ordinea enunţată, conţinutul de întreprindere/societate, înţelesul tehnic-juridic (numele sau denumirea sub care se desfăşoară activitatea de întreprinzător), precum şi sensul de suport material.

Temeiul şi procedura de dobândire a dreptului subiectiv asupra denumirii de firmă nu are în Moldova o reglementare specială, acestea găsindu-şi expresia în procedura de înregistrare a societăţilor comerciale. Aceasta reiese din art. 66, Cod civil al R.M., care stipulează că persoana juridică participă la raporturile juridice numai sub denumirea proprie, stabilită în actele de constituire şi înregistrată în modul corespunzător. Acelaşi articol prevede că persoana juridică, a cărei firmă este înregistrată, are dreptul s-o utilizeze, iar dacă cineva foloseşte denumirea unei alte persoane juridice este obligat, la cererea ei, să înceteze utilizarea denumirii şi să-i repare prejudiciul. Din aceste reglementări rezultă nu numai momentul din care societatea comercială obţine dreptul subiectiv asupra firmei, ci şi caracterul exclusiv al acestui drept, care se manifestă prin faptul că titularul acestui drept este împuternicit de a interzice oricărui alt subiect utilizarea firmei în cauză. În literatura de specialitate se arată că dreptul la firmă este, în acelaşi timp, şi o obligaţie a societăţii comerciale.3 În sensul de obligaţie există numai obligaţia de obţinere a dreptului la firmă, fiindcă desfăşurarea activităţii de întreprinzător, cu excepţia activităţii pe bază de patentă, poate avea loc doar sub o denumire de firmă.

Dreptul asupra emblemei. Emblema este şi ea un atribut de identificare a întreprinzătorului, destinată să întregească şi să sporească forţa publicitară a firmei.

Legislaţia română prevede următoarea definiţie pentru emblemă: „Emblema este semnul sau denumirea care deosebeşte o întreprindere de alta de acelaşi gen”. Într-adevăr, emblema nu se confundă cu firma, ele fiind noţiuni distincte.4 Această afirmaţie nu trebuie absolutizată, căci atunci când nu este însoţită de emblemă, firma identifică atât întreprinzătorul, cât şi întreprinderea sa.

Legea nr. 845/1992 prevede că firma poate fi utilizată şi în calitate de emblemă comercială. De aici şi concluzia că firma este un element obligatoriu de identificare a societăţii comerciale, iar emblema – unul facultativ. Legiuitorul moldav însă a modificat, prin legea nr. 183/1998, dispoziţia art. 24 din legea nr. 845/1992, stabilind că emblema va

1

2

3

4

fi protejată numai dacă se înregistrează în modul stabilit de Legea privind mărcile şi denumirile de origine a produselor, anulându-se astfel deosebirea dintre marcă şi emblemă.5

Dreptul asupra mărcilor de producţie şi de serviciu. Marca este semnul vizual care permite de a distinge un produs sau un serviciu al unui producător de produsul sau serviciul similar al altui producător. Domeniul mărcilor e destinat să identifice o gamă largă de bunuri, servicii, valori materiale, categorii de bunuri şi obiecte naturale, agricole, lichide, minerale etc.

În doctrina română mărcile de fabrică, de comerţ şi de servicii sunt definite ca fiind „semne distinctive folosite de întreprinderi pentru a deosebi produsele, lucrările şi serviciile lor de cele identice sau similare ale altor întreprinderi şi pentru a stimula îmbunătăţirea calităţii produselor, lucrărilor şi serviciilor”.6

Sub aspectul compunerii lor, mărcile sunt diferite semne materiale constituite din cuvinte, litere, cifre, reprezentări grafice, plane sau în relief, combinaţii ale acestor elemente, una sau mai multe culori (mărci figurative), forma produsului sau a ambalajului acestuia (mărcii descriptive), prezentarea sonoră, numele sau denumirea sub o formă deosebită (mărci nominale), sigiliile, reliefurile sau alte asemenea elemente.

1. Din punctul de vedere al destinaţie lor, mărcile se împart în: mărci de fabrică mărci de comerţ.

Mărcile de fabrică sunt mărcile aplicate pe mărfurile industriale, pe când mărcile de comerţ sunt mărcile aplicate pe mărfurile care se comercializează de către titularii acestor mărci.

2. Din punct de vedere al obiectului mărcile se împart în:7

mărci de produse, mărci de servicii.

În categoria mărcilor de produse intră mărcile de fabrică şi de comerţ, deoarece ele se referă la produse.

Mărcile de servicii se împart în două categorii:a)mărci de servicii care se aplică pe produse, pentru a-l identifica pe autorul

serviciului, al cărui obiect au fost aceste produse (de exemplu, „Nufărul” pentru curăţătorie), şi

b)mărcile de servicii „pure” care, sub forme diferite, sunt menite să identifice servicii care nu ţin de obiecte materiale (servicii bancare, organizări de spectacole, asigurări etc.).

Marca de servicii are menirea să distingă serviciile prestate de o anumită întreprindere de cele prestate de alte întreprinderi, de aceea semnul distinctiv trebuie să se aplice serviciilor, să existe un raport direct între marcă şi servicii. Acest raport poate îmbrăca forme diferite, în funcţie de natura serviciilor. În unele cazuri, natura serviciilor permite identificarea lor directă prin marcă (radio, televiziune). Alteori, marca se aplică pe instrumentele folosite pentru prestarea serviciilor (de exemplu, taxiuri, camioane), pe lucrurile care reprezintă obiectul serviciilor (veselă, scaune) sau pe obiectele care sunt rezultatul serviciilor prestate (bilete furnizate de agenţiile de turism). În unele cazuri marca nu poate fi folosită decât în documentaţia legată de prestările de servicii, pe chitanţe sau facturi (în cazul băncilor, companiilor de asigurare) sau numai pe ambalajul produsului în legătură cu care se prestează serviciile.8

3. În funcţie de titularul dreptului de marcă, avem: mărci individuale, mărci colective.

Marca este individuală atunci când titularul dreptului de marcă este o persoană fizică sau juridică determinată. Mărcile colective nu pot aparţine decât persoanelor

5

6

7

8

juridice şi se caracterizează prin: marca colectivă nu aparţine celor care o folosesc, ci unei persoane

juridice care autorizează folosirea ei, întrucât nu exercită un comerţ sau o industrie;

folosirea mărcilor colective este reglementată; mărcile colective sunt intransmisibile.9

4. După numărul semnelor folosite, avem: mărci simple, mărci combinate.

Mărcile simple sunt alcătuite dintr-un singur semn: un nume, o denumire, o reprezentare grafică etc.

Mărcile combinate reprezintă compoziţii de diferite semne, susceptibile de protecţie.

5. După natura semnelor folosite: mărci verbale – alcătuite din semne scrise, constând din nume, denumiri,

cifre, sloganuri etc.; mărci figurative – cuprind toate reprezentările grafice, susceptibile de

protecţie, ca: embleme, desene, amprente, sigilii, etichete, culori etc.; mărci sonore – constituite din sunete.

Pentru ca întreprinzătorul să fie protejat de lege contra utilizărilor ilegale a mărcii sale de către alte persoane, el trebuie să înregistreze marca în modul stabilit la Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale. Înregistrarea respectivă produce efecte pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu încă 10 ani.

Desenele şi modelele industriale pot face parte din fondul de comerţ, cu condiţia să prezinte noutate. Aceasta rezultă din art. 4 al Legii nr. 691/1996 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale, conform căruia poate fi protejat în calitate de desen sau model industrial al unei societăţi comerciale aspectul nou al unui produs, creat într-o manieră independentă, având o funcţie utilitară.

Drepturile privitoare la clientelă şi la vadul comercial. Prin clientelă se înţelege totalitatea persoanelor fizice şi juridice care apelează în mod obişnuit la acelaşi comerciant, adică la fondul de comerţ al acestuia pentru procurarea unor mărfuri şi servicii.

Clientela se caracterizează prin următoarele trăsături specifice: comercialitatea este trăsătura specifică majoră a comercianţilor şi se

deosebeşte de clientela civilă a membrilor unor profesii liberale: avocaţi, notari etc.

caracterul personal al clientelei se găseşte în orice activitate comercială desfăşurată de un agent economic.

actualitatea clientelei este o condiţie sine qua non a fondului de comerţ. Clientela este elementul esenţial al fondului de comerţ şi fără el nu se poate vorbi de comerţ.

Clientela se află în strânsă legătură cu vadul comercial care este aptitudinea fondului de comerţ de a atrage consumatori datorită unor multipli factori care particularizează activitatea fiecărui întreprinzător. Aceşti factori sunt: locul unde se află amplasat localul, calitatea mărfurilor sau serviciilor oferite clienţilor, preţurile practicate de comercianţi, comportarea personalului comerciantului în raporturile cu clienţii, abilitatea în realizarea reclamei comerciale, influenţa modei etc. Vadul comercial nu este un element distinct de clientelă, ci poate fi evaluat numai împreună cu ea. În doctrină nu există un punct de vedere unitar în ce priveşte relaţia dintre clientelă şi vadul comercial. În concepţia clasică, clientela şi vadul comercial au înţelesuri diferite. Concepţia modernă consideră că distincţia dintre clientelă şi vadul comercial nu are consecinţe juridice. În ultimă analiză, clientela este mai degrabă scopul comerciantului, celelalte elemente ale fondului de comerţ fiind destinate ca mijloace pentru atingerea acestui scop.2. inf in pct 1

9

3. Transmiterea drepturilor asupra mărciiDrepturile care decurg din depunerea cererii sau din înregistrarea mărciipot fi transmise, integral sau parţial, altei persoane fizice sau juridice.Transmiterea drepturilor se poate face prin contract de cesiune sau princontract de licenţă, precum şi prin succesiune. Dreptul asupra mărcii colectivesau dreptul de folosire a ei nu poate fi transmis altor persoane decât cu acordul tuturor membrilor asociaţiei. Evaluării se supun drepturile asupra următoarelor obiecte de proprietate intelectuală: invenţii, modele de utilitate, soiuri de plante, rase de animale, topografii ale circuitelor integrate, mărci de produse şi mărci de servicii, denumiri de origine ale produselor, desene şi modele industriale, obiectele dreptului de autor şi drepturilor conexe, alte obiecte de proprietate intelectuală (know-how, goodwill etc.). (regulament cu privire la evaluarea obiectelor de proprietate intelectuala )Evaluarea obiectelor de proprietate intelectuală se efectuează în scopul:c) efectuării operaţiunilor comerciale cu obiectele de proprietate intelectuală în bază contractuală în următoarele cazuri: încheierea contractelor de licenţă sau de cesiune a drepturilor; încheierea contractelor de efectuare a operaţiunilor cu active nemateriale ca rezultat al reorganizării agenţilor economici (separare, fuziune, lichidare etc.); privatizarea şi transmiterea întreprinderilor funcţionale şi altor complexe patrimoniale ce conţin obiecte de proprietate intelectuală; participarea la proiectele de investiţii a căror realizare este preconizată în baza unui contract; includerea în capitalul statutar şi stabilirea cotei patrimoniale a fondatorilor, care revine obiectelor de proprietate intelectuală; în alte situaţii care prevăd transmiterea obiectelor de proprietate intelectuală în calitate de "licenţe deînsoţire";

1.2. Comparaţi “denumirea de firmă” cu „marca de producţie” evidenţiind momentul apariţeie drepturilor respective şi prioritatea care o acordă legea una faţă de alta în cazul confruntării acestora.Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare.Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de productie distinge produsele unui agent econoic pe piata de desfacere a acestora.

5 pct.

1.3. Consultaţi un investitor străin în privinţa posibilităţii transmiterii unei mărci de producţie cu titlul de aport la majorarea capitalului social, referindu-vă la modul de evaluare, aprobare a valorii şi procedura de transmitere a acesteia.Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de

7 pct.

adunarea generala si evaluata de catre un expert independent, profesionist si impartial conform bunurilor aduse ca aport in natura, iar evaluarea acestora trebuie sa se finalizeze cu acel act de evaluare a marcii de productie, in care sa fie indicate valoarea acesteea, caracteristicile ei, data intocmirii, persoanele ce l’au intocmit etc.. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stabilit in actul de constituire dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale.

Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi 9 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al unor

societăţi comerciale şi relataţi despre funcţiile capitalului social.a) hotarirea guvernului pentru aprobarea regulamentului privind modul de organizare si functionarea a caselor de amanet. Pentru municipale capitalul soc minim - 25 mii $, pentru localitatile rurale-15 mii $;b) legea din 2008 privind reglementarea valutara. Capitalul min - 500mii lei;c) legea RM din 1999 cu privire la jocurile de noroc;d) legea din 1997 cu privire la bursele de marfuri - mărimea capitalului social al bursei de mărfuri trebuie să fie de cel puţin 1 milion de lei;e) legea din 1998 cu privire la piata valorilor mobiliare. Capital soc. minimal-500 mii lei;f) legea din 1997 cu privire la fondurile de investitii Capitalul propriu al fondului de investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii pe intervale trebuie să constituie cel puţin 1 milion de lei fiecare, iar capitalul social al fondului de investiţii nemutual - cel puţin 500 mii de lei;g) legea cu privire la institutiile financiare -100 mln lei;h) legea cu privire la asigurari;;j) legea cu privire la SA – 20000lei.Functiile capitalului social:1.baza materiala a PJ. 2. garantie a creditorilor. 3.legatura dintre PJ si membrii sai.(mai detaliat despre functii la pag.199jos si pag.200)n literatura juridică sunt evidenţiatetrei funcţii ale capitalului social: bază materială a societăţii; garanţie acreditorilor societăţii şi legătură între asociaţi şi societate.Capitalul social - baza materială a societăţii. Capitalul social nueste o sumă intangibilă, păstrată la cont: cu banii sau cu bunurile a cărorvaloare a fost inclusă în capitalul social se operează acţiuni financiare şicomerciale: se achiziţionează bunuri spre a fi revândute, materiale şimaterii prime pentru a fi utilizate în activitatea de fabricare a bunurilormateriale cu o valoare mai mare. Bunurile fabricate pot fi utilizate înprocesul de producţie, de executare a lucrărilor sau pot fi înstrăinateterţilor. Din capitalul social se asigură şi cheltuielile de constituire şiînregistrare, dacă contrariul nu rezultă din actul de constituire. Eficienţainvestiţiei în societate se apreciază după beneficiile pe care le producaceste investiţii.Capitalul social - garanţie a creditorilor societăţii. Mărimeacapitalului social este un indiciu al credibilităţii partenerilor, creditorilorşi terţilor faţă de societate. Cu cât capitalul este mai mare, cu atât risculfondatorilor este mai mare, iar, în legătura cu acestea, creşte, desigur, şiîncrederea potenţialilor creditori şi parteneri de afaceri. Încrederea sesprijină pe doi factori. Primul este dependenţa valorii reale a activelor decapitalul social şi, de aici, posibilitatea creditorului de a urmări alte activeale debitorului său în caz de neexecutare sau de executarenecorespunzătoare a obligaţiilor. Al doilea factor constă în diligenţadebitorului de a-şi onora obligaţia asumată, conducându-se deraţionamentul unui bun comerciant, pentru a obţine beneficiile scontate.Creditorii şi partenerii au siguranţa că asociaţii nu-şi pot retrageinvestiţiile făcute în capitalul social decât prin: a) reducerea capitaluluisocial şi b) lichidarea societăţii. O a treia posibilitate de recuperare ainvestiţiilor este obţinerea dividendelor la sfârşitul fiecărei perioadefinanciare. Reducerea capitalului social sau lichidarea societăţii este oprocedură publică şi se face numai cu înştiinţarea prealabilă acreditorilor. Plata dividendelor se efectuează din activele societăţii care

3 pct.

depăşesc ca valoare mărimea capitalului social nu din capitalul social.Capitalul social - legătură dintre societate şi asociaţi. Prinintermediul capitalului social se stabileşte legătură între societate şiasociaţii ei. Contractul de societate este un unul cu titlu oneros, însăcaracterului lui oneros se deosebeşte de cel al altor contracte civile. Înliteratura juridică s-a menţionat că acest caracter oneros al contractului desocietate rezultă din înţelegerea asociatului de a deveni membru alviitoarei entităţi colective în scopul – vădit patrimonial – de a obţine ocotă predeterminată din câştigul prezumabil sau, altfel spus, din foloaselece ar putea deriva şi care trebuie împărţite între ei

1.2. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al societăţii”, „pasiv al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”. intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska.Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia. Pag.198-199.

5 pct.

1.3. Procurorul m. Chişinău a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL „Lombardul Daciei” din Chişinău. Administratorul lombardului solicită asistenţă juridică şi afirmă că capitalul social al acestui lombard este de 100 000 lei, pe când capitalul social minimal pentru SRL este mult mai mic. Consultaţi administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi care norme au fost violate şi ce trebuie să întreprindă administratorul pentru a evita dizolvarea?Raspuns: Administratorul a tinut cont doar de prevederile generale ale Legii cu privire la SRL, unde este specificat ca capitalul social minim al unei SRL trebuie sa fie de 5400 lei. Insa, pentru constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) sunt reglementari speciale – capitalul social minimal pentru functionarea caselor de amanet din municipii este de 25000 $ iar, iar in mediul rural – de 15000$ (Conform Hotaririi de Guvern cu privire la aporbarea Regulamentului privind modul de organizare si functionare a caselor de amanet (lombard) ). Respectiv, administratorul , pentru a evita dizolvarea, va trebui sa convoace adunarea generala sis a explice esenta problemei, iar adunarea generala a societatii urmeaza sa decida majorarea capitalului social al societatii sau lichidarea acesteia.

7 pct.

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL- pag.354.

Articolul 33. Majorarea capitalului social    (1) Majorarea capitalului social al societăţii se admite numai după vărsarea integrală a aporturilor subscrise.    (2) Capitalul social se va majora prin:    a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau din mijloacele capitalului de rezervă;    b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care au devenit asociaţi.    (3) Majorarea capitalului social din contul vărsării unor noi aporturi se efectuează cu respectarea prevederilor art.24 alin. (6).    (4) Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor.    (5) Dacă majorarea capitalului social nu a avut loc, societatea, în termen de 3 luni de la data adoptării de către adunarea generală a asociaţilor a hotărîrii pentru modificarea

3 pct.

actului de constituire, va restitui asociaţilor aporturile suplimentare transmise ei. În cazul în care societatea nu a restituit aportul respectiv în termenul stabilit, aceasta este obligată la plata dobînzii prevăzute de legislaţie.

1.2. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociaţi- pag.354-355.Partea socială a asociatului poate fi majorată fără ca asociatul săfacă aport suplimentar. În acest caz însă, societatea majoreazăcapitalul social din contul beneficiilor şi al rezervelor societăţii. În oastfel de situaţie, partea socială a fiecărui asociat se majoreazăproporţional. Asociatul poate dobândi una sau mai multe părţi sociale de laalţi asociaţi, iar valoarea propriei părţi se va majora proporţionalvalorilor părţilor dobândite.

5 pct.

1.3. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2008 a depus la Camera Înregistrării de Stat cererea de majorarea capitalului său social din contul aportului unui cetăţean străin, care urma până la 15 ianuarie 2009, să importe în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Camera Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în actele de constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul utilajelor în R. Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi Hotărârea Guvernului nr.102 din 30.01.2007 şi considerând ca decizia este neîntemeiată, a atacat-o în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor şi includerea acestora în bilanţul societăţii. La înregistrarea de stat se va face dovada vărsării aporturilor. Majorarea capitalului social din contul vărsării unor noi aporturi se efectuează cu respectarea prevederilor art.24 alin. (6). ( Actul de constituire poate limita mărimea maximă a părţii sociale a asociaţilor, însă o astfel de limitare nu poate fi stabilită faţă de un asociat anume. Dacă actul de constituire nu prevede altfel, asociaţii pot schimba coraportul între părţile sociale. )    (31) La majorarea capitalului social, aportul în natură se varsă în termenul stabilit de adunarea generală, dar nu mai tîrziu de 60 de zile de la adoptarea hotărîrii de majorare a capitalului social.       (4) Înregistrarea modificărilor actului de constituire a societăţii în Registrul de stat al persoanelor juridice în cazul majorării capitalului social se efectuează după vărsarea efectivă a aporturilor.

7 pct.

Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni.

- Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor.- Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.- Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura.- Prin conversiunea datoriilor in actiuni.- Prin cresterea valorii nominale a actiunilor.- Prin emisiune suplimentara de actiuni.

(pag. 407-409)Articolul 43. Mărirea capitalului social    (1) Capitalul social al societăţii poate fi mărit prin:    a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau    b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.]    (2) La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată.     (3) Surse ale măririi capitalului social pot fi:     a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social;

3 pct.

şi/sau    b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni.    (4) Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase.    (5) Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă nu vor fi plătite integral acţiunile din emisia precedentă.    Articolul 44. Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare   (1) Plasarea acţiunilor emisiunii suplimentare se efectuează în corespundere cu prezenta lege, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu statutul societăţii şi cu decizia de emitere suplimentară de acţiuni.   (2) Emiterea suplimentară de acţiuni se efectuează după înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii.    (3) Condiţiile emiterii suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi achizitorii de acţiuni.Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decît valoarea nominală sau valoarea fixată a acestora.    (4) Societatea pe acţiuni are dreptul să emită acţiuni prin emisiune închisă sau publică.   (6) Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în întregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societăţii se repartizează între acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin.    (10) Înscrierile în legătură cu emisiunea suplimentară de acţiuni se fac în registrul acţionarilor în baza Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare şi a listei subscriitorilor de acţiuni din emisiunea respectivă.

1.2. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni.Pag.408-409.

5 pct.

1.3. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. „Rădeanu”, prin care a fost decisă majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. În motivarea sa, reclamantul a arătat că majorarea capitalului social s-a făcut numai pentru acţiunile ordinare emise de societate. Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social trebuie să crească şi valoare nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A. „Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului său de constituire, majorarea se face numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele preferenţiale. Cum trebuie soluţionat litigiul?Despre actiune ordinara si preferentiala – La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată.Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase.    (5) Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă nu vor fi plătite integral acţiunile din emisia precedentă.

7 pct.

Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL-pag.355.

Articolul 34. Reducerea capitalului social    (1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul social.    (2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:    a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;    b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.    (3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a unor fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire, modificări determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data înregistrării de stat.

3 pct.

    (4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege.Reducerea capitalului prin împărţirea efectivă a unor active întreasociaţi. În cazul în care organul suprem (fondatorul, adunarea generală)consideră că activele societăţii nu sunt utilizate eficient în activitatea deîntreprinzător, iar pentru atingerea scopului propus sunt suficienteactivele mai mici, poate decide micşorarea capitalului social şi împărţireaîntre asociaţi a activelor neutilizate. După informarea creditorilor şisatisfacerea cerinţelor creditorilor care se opun, societatea prezentăCamerei Înregistrării de Stat actele cu privire la reducere. Numai dupăînregistrarea reducerii capitalului şi înscrierea noii mărimi a capitaluluisocial, societatea poate să înceapă împărţirea între asociaţi a activului cedepăşeşte noua mărime a capitalului social. Restituirea activelor se poateface în bani sau în natură.Reducerea capitalului din cauza insuficienţei de active. În cazul încare societatea activează ineficient şi valoarea activelor societăţii sunt subnivelul mărimii capitalului social, societatea trebuie, în respectareadispoziţiei art.112 alin.(1) din Codul civil, să decidă fie suplimentareaactivelor şi egalarea lor cu mărimea declarată a capitalului social, fiereducerea capitalului social până la nivelul activelor nete. Deşi această 314obligaţie este stipulată expres numai pentru societăţile pe acţiuni,considerăm că trebuie aplicate şi celelalte societăţi care se află într-oastfel de stare financiară. Dispoziţia art.39 alin.(6) din Legeanr.1134/1997 prevede că, dacă, la expirarea celui de-al doilea an financiarsau a oricărui an financiar ulterior, valoarea activelor nete ale societăţii,potrivit bilanţului anual al societăţii, va fi mai mică decât mărimeacapitalului social, adunarea generală anuală a acţionarilor este obligată săhotărască asupra reducerii capitalului social şi/sau majorării valoriiactivelor nete prin efectuarea de către acţionarii societăţii a unor aporturisuplimentare, în modul prevăzut de statutul societăţii, ori asupra lichidăriisocietăţii. Neîndeplinirea acestor dispoziţii duce la dizolvarea forţată asocietăţii şi la lichidarea ei prin hotărâre judecătorească.

1.2. Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active între asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea activelor sub mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire-pag.355.Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in naturaReducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.

5 pct.

1.3. Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Camera Înregistrării de Stat o cererea de dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social declarat. Cum urmează să fie soluţionat litigiul?CÎS ii va refuza cererea de dizolvare societatii deoarece temeiul invocat de asociat nu este prevazut in CC ca un temei de dizolvarea. In acest caz legea SRL (art.35) prevede ca societatea este obligate sa reduca CS daca valoarea activelor nete ale societatii este mai mica decit CS dupa expirarea celui de-al 2 an financiar si a fiecarui an financiar urmator.Agentul economic e obligate sa decida reducerea CS. Dacă, societatea nu va reduce capitalul său social, la cererea creditorilor sau a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat ea poate fi lichidată prin hotărîre judecătorească, dar nu dizolvata.

7 pct.

Subiectul 27. Societatea în comandită (SC).nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în comandită.

Notiune: SC este o societate constituita prin asociere, pe baza deplinei increderi a doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri pentru a desfasura activitate comerciala in scopul impartirii beneficiilor si care raspund pentru obligatiile sale, dupa caz, nelimitat si solidar (comanditati) sau in limita aportului lor (comanditari).Caracterele:

- Caracterul decisiv al elementului intuit personae – incredere reciproca deplina;- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat al

raspunderii comanditarilor.- Legislatia nu impune un capital social minim- Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu

poate depasi cifra de 20.

3 pct.

1.2. Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în comandită cu drepturile asociaţilor societăţii în nume colectiv. SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de asociati : comanditari si comanditati, care au drepturi specifice. Comanditatii: (pag.317)

- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.- De administrare- De reprezentare- La informatie- La o parte din beneficiu- La retragere din societate- La active in caz de lichidare a societatii.

Comanditarii: (pag.318)- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.- La o parte din beneficiu.- La retragere din societate.- La active in caz de dizolvare a societatii.

Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)- De a participa la conducerea si activitatea societatii.- La informatie privind activitatea societatii.- La o parte din beneficiu.- La o parte din active in caz de lichidare a societatii- De retragere din societate. - -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume

colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte.

- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor

- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se

5 pct.

repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social

- -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.

- -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.

-1.3. Argumentaţi includerea în denumirea de firmă a societăţii în comandită a cuvântului „ciobanu”

şi a numelui cetăţeanului „Jardan” care are statutul de comanditar al acestei societăţi, explicând efectele pe care le generează aceste includeri.Raspuns: denumirea SC trebuie sa include sintagma in limba de stat “societate din comandita” sau abrevierea “SC”, numele sau denumirea comanditatilor. Daca nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor comanditatilor, in denumirea societatii trebuie sa se include numele sau denumirea a cel putin unu dintre comanditati si sintagma in limba de stat “si compania” sau abrevierea “si Co”. Daca denumirea societatii contine numele sau denumirea comanditarului (ca in cazul din speta noastra), acesta raspunde nelimitata si solidar, ca si asociatii comanditati.

7 pct.

Subiectul 29. Societatea în nume colectiv (SNC).nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în nume colectiv.

Doctrina juridică defineşte societatea în nume colectiv ca osocietate constituită prin asocierea, pe baza deplinei încrederi, a două sau maimulte persoane, care pun în comun anumite bunuri pentru a desfăşura oactivitate comercială în scopul împărţirii beneficiilor rezultate şi care răspundnelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii6.Din definiţie rezultă caracteristicile acestei societăţi:a) asocierea se bazează pe deplina încredere a membrilorsocietăţii; la aşa formă de societate recurg numai rudele şi prieteniiapropiaţi care îşi cunosc calităţile profesionale şi personale;legislatorul limitează numărul total al membrilor societăţii în numecolectiv la 20 de persoane;b) capitalul social este divizat în participaţiuni (cote-părţi),care nu sunt reprezentate prin titluri de valoare; participaţiunea lacapitalul social dă dreptul la un singur vot dacă actul de constituirenu prevede altfel;c) obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul social(art.68), precum şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor[art.121 alin.(1) şi art.128];.d) societatea este administrată de asociaţi, care practică

3 pct.

activitate de întreprinzător în numele societăţii; ca excepţie, încalitate de administrator poate fi numit un terţ.

1.2. Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în nume colectiv cu a asociaţilor cu răspundere limitată caracterizând principalele elemente distinctive.Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)

- De a participa la conducerea si activitatea societatii.- La informatie privind activitatea societatii.- La o parte din beneficiu.- La o parte din active in caz de lichidare a societatii- De retragere din societate. - -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in nume

colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte.

- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest drept fara a se implica in activitatea comanditatilor

- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la capitalul social

- -Dreptul la active in caz de likidare a societatii.Daca societatea in nume colectiv se likideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.

-Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire

 Asociatul beneficiază de drepturile stabilite de lege şi de actul de constituire, inclusiv dreptul:    a) de a participa la conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legii şi ale actului de constituire;

5 pct.

    b) de a vota la adunările generale ale asociaţilor;    c) de a fi informat despre activitatea societăţii;    d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societăţii;    e) de a înstrăina şi a dobîndi, în condiţiile legii, partea socială;    f) de a cere dizolvarea societăţii;    g) de a participa la repartizarea profitului net;    [Art.43 lit.g) modificată prin LP267 din 23.12.11, MO13-14/13.01.12 art.32; în vigoare 13.01.12]    h) de a obţine, în caz de lichidare a societăţii, valoarea unei părţi a patrimoniului acesteia rămas după achitarea cu creditorii şi cu salariaţii săi, proporţională părţii sale sociale;     i) de a cere excluderea asociatului în conformitate cu art.47.

Subiectul 28. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată (SRL).nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi atribuţiile ce ţin de competenţa exclusivă şi neexclusivă a adunării generale a

SRL.Articolul 49. Competenţa adunării generale a asociaţilor    (1) De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţin:    a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă redacţie;    b) modificarea cuantumului capitalului social;    c) desemnarea membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului, eliberarea înainte de termen a acestora;    d) urmărirea pe cale judiciară a membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului pentru prejudiciile cauzate societăţii;    e) aprobarea Regulamentului consiliului societăţii;    f) aprobarea dărilor de seamă ale consiliului societăţii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului independent;    g) aprobarea bilanţului contabil anual;    h) adoptarea hotărîrii privind repartizarea între asociaţi a profitului net;   i) privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;     j) adoptarea hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare;    k) aprobarea mărimii şi modului de formare a fondurilor societăţii;    l) aprobarea mărimii şi a modului de achitare a remuneraţiei membrilor consiliului societăţii şi cenzorului;    m) aprobarea în prealabil a încheierii contractelor prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi unor terţi, inclusiv asociaţilor;    n) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;    o) aprobarea fondării altor persoane juridice;    p) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice.    (2) Dacă actul de constituire nu prevede altfel, de competenţa adunării generale a asociaţilor ţin:    a) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului;    b) aprobarea dării de seamă anuale şi evaluarea activităţii administratorului;    c) urmărirea pe cale judiciară a administratorului pentru prejudiciile cauzate societăţii;    d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului;    e) aprobarea planului de afaceri al societăţii;    f) aprobarea regulamentelor interne ale societăţii;    g) adoptarea altor hotărîri atribuite de lege sau de actul de constituire în competenţa adunării generale a asociaţilor.

3 pct.

1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a asociaţilor SRL, cu referire la modul de informare a asociaţilor, deliberativitatea adunării, modul de adoptare a hotărârilor şi întocmire a procesului verbal- pag.333-340.Articolul 52. Hotărîrea privind convocarea adunării                           generale a asociaţilor

5 pct.

    În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate data, ora, locul desfăşurării, ordinea de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi puse la dispoziţia asociaţilor.    Articolul 53. Obligaţia transmiterii informaţiei şi documentelor                           necesare pentru participarea la adunarea generală                          a asociaţilor    (1) Administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor, informaţia şi documentele necesare. Aceeaşi obligaţie o au asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul în cazul în care aceştia convoacă adunarea generală a asociaţilor.    (2) Informaţia şi documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse suplimentar în ordinea de zi la cererea asociaţilor se aduc la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termenul şi în modul stabilit la art.55 alin. (4).    (3) Înştiinţarea privind convocarea repetată a adunării generale a asociaţilor se transmite asociaţilor prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 8 zile înainte de data ţinerii adunării.    (4) Actul de constituire poate prevedea şi alte condiţii şi termene de informare a asociaţilor.    Articolul 54. Înştiinţarea asociaţilor despre convocarea                         adunării generale a asociaţilor    (1) Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor se aduce la cunoştinţa fiecărui asociat prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării.    (2) Actul de constituire al societăţii poate prevedea publicarea unui aviz despre convocarea adunării generale a asociaţilor.    (3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea generală a asociaţilor acoperă orice viciu al neînştiinţării şi/sau încălcării modalităţii şi a termenelor de înştiinţare.Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă dacă numărul de voturi reprezentat este suficient pentru adoptarea a cel puţin unei chestiuni incluse în ordinea de zi. Articolul 58. Adoptarea hotărîrilor adunării generale                           a asociaţilor    (1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor se adoptă:    1) cu votul unanim al asociaţilor pentru:     a) obligarea asociaţilor la aporturi suplimentare;     b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societăţii;     c) completarea ordinii de zi;    d) transformarea societăţii într-o altă formă în care asociaţii poartă răspundere nelimitată;    2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor pentru:     a) modificarea şi completarea actului de constituire;     b) lichidarea societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare;     c) reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;    d) acordul prealabil pentru încheierea contractelor, prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi terţilor, inclusiv asociaţilor societăţii;    e) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;     f) aprobarea fondării altor persoane juridice;    g) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice;    h) excluderea unor chestiuni din ordinea de zi;     3) cu cel puţin jumătate din voturi pentru:    a) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului;     b) repartizarea profitului net între asociaţi;     c) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului şi cenzorului;     d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului şi cenzorului;     e) aprobarea regulamentelor interne;     f) adoptarea altor hotărîri ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor.

    (2) Hotărîrile se adoptă prin vot deschis, dacă actul de constituire nu prevede altfel. 1.3. Prin hotărârea adunării generale a SRL „PINUL” din 2.12.2007 a fost exclus asociatul

Nichiforeanu deoarece el nu a vărsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia să-l verse încă până la 1 noiembrie 2004, precum şi nici nu a participat la ultimele 3 adunări generale, a pierdut legătura cu societatea. Adunarea de asemenea a decis să nu-i restituie asociatului exclus partea din aport vărsată, or, societatea a suferit prejudiciu în legătură cu nevărsarea integrală a aporturilor. Asociatul exclus consideră hotărârea ilegală şi a atacat-o in instanţă. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?   (Adunarea generală a asociaţilor, administratorul, unul sau mai mulţi asociaţi pot cere excluderea din societate a asociatului care nu a vărsat aportul subscris, precum şi a asociatului care, în calitate de administrator al societăţii, comite fraude în detrimentul societăţii, foloseşte semnătura societăţii sau patrimoniul acesteia în favoarea sa sau a terţilor.    (2) Asociatul se exclude din societate prin hotărîre judecătorească.    (3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul societăţii, dar are dreptul numai la o sumă de bani ce reprezintă valoarea contabilă a părţii sociale la data excluderii, dacă hotărîrea judecătorească nu prevede altfel. Valoarea părţii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia în decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai după ce a reparat prejudiciul cauzat societăţii. Obligaţia de reparare a prejudiciului subzistă în partea neacoperită prin aportul vărsat.    (4) Asociatul exclus din societate răspunde pentru pierderi şi are dreptul la profit net pînă la data excluderii sale. Plata profitului net se face în termen de 30 de zile de la data adoptării hotărîrii privind distribuirea acestuia sau de la data-limită de adoptare a unei astfel de hotărîri.       (5) Asociatul exclus din societate poartă răspundere faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate pînă la data rămînerii definitive a hotărîrii de excludere. Dacă, în momentul excluderii lui din societate, există operaţiuni în curs de executare, asociatul este obligat să suporte consecinţele executării lor şi, prin derogare de la prevederile alin. (3), nu va putea pretinde valoarea părţii sociale ce i se cuvine decît după terminarea acelor operaţiuni.

7 pct.

Subiectul 29. Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată (SRL).Conţinutul subiectului

Definiţi noţiunea de “parte socială” a asociatului SRL relatând despre coraportul cu capitalul social şi despre dependenţa valorii ei de aportul depus. Partea socială reprezintă o fracţiune din capitalul social al societăţii al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului. Partea socială este indivizibilă, dacă actul de constituire nu prevede altfel.    (2) Dacă actul de constituire sau hotărîrea adunării generale a asociaţilor prevede că aportul trebuie să fie mai mare decît valoarea nominală a părţii sociale, raportul dintre valoarea nominală a părţii sociale şi aport trebuie să fie acelaşi pentru toţi asociaţii.    (3) Asociatul poate deţine o singură parte socială, care nu este mai mică de un leu. Părţile sociale pot avea mărimi diferite. Partea socială trebuie să se împartă fără rest la o unitate exprimată în lei.    (4) Fiecare un leu din capitalul social acordă dreptul la un vot.    (5) În cazul în care asociatul dobîndeşte partea socială sau o fracţiune din partea socială a unui alt asociat, partea socială a primului se majorează proporţional valorii părţii sociale dobîndite.    (6) Actul de constituire poate limita mărimea maximă a părţii sociale a asociaţilor, însă o astfel de limitare nu poate fi stabilită faţă de un asociat anume. Dacă actul de constituire nu prevede altfel, asociaţii pot schimba coraportul între părţile sociale.     (7) Societatea eliberează asociatului care a vărsat integral aportul un certificat prin care se atestă deţinerea părţii sociale şi cuantumul acesteia.Comparaţi noţiunea de „parte socială” cu noţiunile de „certificat al părţii sociale”, „extras din registrul de stat al persoanelor juridice”, „aport la capitalul social”.

- SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral un certificate prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei. (certificat al partii sociale)

- Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru. Extrasul demonstreaza ca o asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt veridice. In extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui asociat.

- Aport la capitalul social reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru formarea patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este stabilita in functie de marimea aportului varsat de acest asociat.

Cetăţeanul Codreanu asociat al SRL „TAUR” s-a adresat în judecată cu cererea de a anula contractul de vânzare-cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL „VIBOR” (cedent) şi cetăţeanul Nicolăescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune ce-l are asupra părţii sociale în caz de cesiune a acesteia. Cum urmează a fi soluţionat litigiul ? Raspuns: Dreptul la instrainare libera a pertii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de care beneficiaza ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala si nu respecta dreptul de preemtiune , ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant. Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii in Registrul de stat al PJ. Creditorii asociatului pot urmări partea socială numai în temeiul titlului executoriu în cazul în care creanţele nu pot fi satisfăcute din contul altor bunuri ale asociatului. Dreptul creditorilor asupra părţii sociale se exercită cu respectarea dreptului de preemţiune al celorlalţi asociaţi şi al societăţii. Asociatul care intenţionează să înstrăineze parţial sau integral partea socială transmite o ofertă scrisă administratorului societăţii. Acesta aduce oferta la cunoştinţa tuturor asociaţilor în termen de 15 zile de la data transmiterii. În cazul vînzării părţii sociale sau a unei fracţiuni din ea cu încălcarea dreptului de preemţiune, fiecare asociat poate, în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, să ceară pe cale judiciară ca drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă la el. Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se autentifică notarial

Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două personae juridice care au luat

naştere în rezultatul divizării- acte necesare:cererea de inregistrare,proiectul planului de dezmembrare prin separare,hot de dezmembrare prin separare,adoptata de org supreme al societatii,actul de constituire al societatii care ia nastere prin separare,modificarile la actul de constituire al societatii din care se separa noua societate,monit of al rm in care au fost publicate avizele cu pr la reorganizare prin dezmembrare,actele care demonstreaza garantarea drept sau satisfacerea creantelor creditorilor daca au fost inaintate cerinte,dovada de plata a taxei de inregistrare,bilantul de repartitie a patrimoniului. Operatiuni necesare :a) negocierea si elaborarea planului de dezmembrareb) aprobarea lui de catre organul supreme al SC care se dezmembreazac) notificarea CÎS cu privire la initierea reorganizariid) informarea creditorilor si publicarea avizului in MO cu privire la dezmembrare;e) satisfacerea cerintelor sau dupa caz garantarea drept creditorilor;f) prezentarea actelor necesare inregistrarii dezmembrarii.g) inregistra dezmembrarii in CÎS.

3 pct.

1.2. Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele operaţiuni care le deosebesc- pag.218-223Operatiunile care le deosebesc: a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin dizolvare; la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la societatea care se constituie;separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la societatea care se constituie.

5 pct.

1.3. Adunarea Generală a acţionarilor a hotărât dezmembrarea S.A. „Autotransportatorul” prin separarea din ea a unei societăţi cu răspundere limitată. Camera înregistrării de stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente: a) Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b) Hotărârea de reorganizare trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe când adunarea generală a votat cu 2/3 din numărul acţionarilor prezenţi. S.A. „Autotransportatorul” a atacat decizia Camerei Înregistrării de Stat în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?

7 pct.

Cf CC art.81, hotarirea adunarii generale cu privire la reorganizarea societatii se realizeaza cu 2/3 din voturi , nu cu ¾ asa cum a mentionat CIS. Articolul 95. Dezmembrarea societăţii    (1) Dezmembrarea societăţii se realizează prin divizare sau separare.    (2) Divizarea societăţii are ca efect încetarea existenţei acesteia şi trecerea drepturilor şi obligaţiilor ei la două sau mai multe societăţi ce se înfiinţează.    (3) Separarea are ca efect desprinderea unei părţi din patrimoniul societăţii, care va continua să funcţioneze după reorganizare, şi transmiterea ei către una sau mai multe societăţi existente sau ce se înfiinţează.    (4) Dezmembrarea societăţii se efectuează prin divizarea bilanţului ei:   a) proporţional participaţiunii deţinute de acţionari în capitalul social şi în activele nete (la preţ de piaţă) ale societăţii ce se reorganizează prin divizare;   b) proporţional participaţiunii deţinute de acţionari în capitalul social şi în activele nete (la preţ de piaţă) ale societăţii ce se reorganizează prin separare.   (5) Înfiinţarea societăţilor prin dezmembrare se efectuează în temeiul hotărîrii adunării generale a acţionarilor societăţii ce se reorganizează, la care a fost aprobat proiectul dezmembrării.    (6) Proiectul dezmembrării va conţine datele prevăzute la art. 80 din Codul civil. La proiectul dezmembrării, după caz, se anexează proiectele actelor de constituire ale societăţii care va fi înfiinţată în urma reorganizării.  (7) Cota valorică a fondatorilor în capitalul social şi/sau în activele nete ale societăţii înfiinţate în urma dezmembrării sau ale societăţii existente, căreia se transmite o parte din patrimoniu, va fi proporţională cu cota valorică deţinută de aceştia în capitalul social şi/sau în activele nete ale societăţii ce se reorganizează.    (8) Societatea din care s-a separat una sau cîteva societăţi este obligată să-şi modifice statutul şi să hotărască asupra acţiunilor de tezaur ce vor apărea în urma reorganizării.   (9) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind reducerea capitalului social de către societatea ce se reorganizează prin separare intră în vigoare în termenele prevăzute la art. 45. Reducerea capitalului social se va efectua prin anularea acţiunilor de tezaur.     (10) Reducerea capitalului social se va înregistra în actele de constituire ale societăţii, ce se reorganizează, după înregistrarea de stat a societăţilor înfiinţate în urma reorganizării şi/sau modificării actelor de constituire ale societăţii existente, care primeşte o parte din patrimoniu, şi după înregistrarea în Registrul de stat al valorilor mobiliare a reducerii capitalului social prin anularea acţiunilor de tezaur.    (11) Pentru înregistrarea societăţilor înfiinţate prin divizare, separare şi/sau a modificării actelor de constituire ale societăţii existente căreia se transmite o parte din patrimoniul societăţii reorganizate, în afară de documentele prevăzute de Legea cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, se depun hotărîrea adunării generale a acţionarilor, proiectul dezmembrării, actul de predare-primire şi bilanţul de repartiţie a societăţii ce se reorganizează, precum şi autorizaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.    (12) Reorganizarea societăţii prin dezmembrare se consideră finalizată:    a) în cazul divizării, din momentul radierii valorilor mobiliare, plasate de societate, din Registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate;    b) în cazul separării, din momentul operării modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare, în actele de constituire ale societăţii reorganizate şi închiderii conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare, care se separă, în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate. 

Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi actele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe acţiuni

rezultate din fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată:1. Cererea de inregistrare a fuziunii, conform modelului aprobat de organul inregistrarii de

stat.2. Proiectul contractului de fuziune.3. Hotarirea de reorganizare adoptata de adunarea generala a fiecarei societati cu

raspundere limitata participante la fuziune.4. Actele de constituire ale societatilor cu raspundere limitata.5. Actul de consituire al societatii pe actiuni nou-create.

3 pct.

6. Documentul ce confirma acceptarea de catre creditori a garantiilor oferite sau ce confirma plata datoriilor.

7. Actul de transmitere.8. Autorizatia de fuziune, daca e necesara.9. Copia avizelor de reorganizare prin fuziune a persoanelor juridice, publicate in MO.10. Documentul ce confirma achitarea taxei de inregistrare.

1.2. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbţie evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea absorbţiei unei persoane jurdice de o altă persoană juridică. Pag 211-pag217. 2 deosebirea dintre efecte a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciataabsorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbantab) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati

. Fuziunea persoanelor juridice    (1) Fuziunea se realizează prin contopire sau absorbţie.    (2) Contopirea are ca efect încetarea existenţei persoanelor juridice participante la contopire şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiilor acestora la persoana juridică ce se înfiinţează.     (3) Absorbţia are ca efect încetarea existenţei persoanelor juridice absorbite şi trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiilor acestora la persoana juridică absorbantă.    (4) În cazurile stabilite de lege, fuziunea poate fi condiţionată de permisiunea organului de stat competent.    Articolul 74. Proiectul contractului de fuziune    (1) În scopul fuziunii, organul împuternicit al persoanei juridice elaborează proiectul contractului de fuziune.     (2) În proiectul contractului de fuziune trebuie să se indice:    a) forma (felul) fuziunii;    b) denumirea şi sediul fiecărei persoane juridice participante la fuziune;    c) fundamentarea şi condiţiile fuziunii;    d) patrimoniul care se transmite persoanei juridice beneficiare;    e) raportul valoric al participaţiunilor;    f) data actului de transmitere, care este aceeaşi pentru toate persoanele juridice implicate în fuziune.    (3) Dacă persoanele juridice fuzionează prin contopire, în proiectul contractului de fuziune trebuie să se indice şi denumirea, sediul şi organul executiv al persoanei juridice ce se constituie. La proiectul contractului de fuziune se anexează proiectul actului de constituire al persoanei juridice care se constituie.    (4) Proiectul contractului de fuziune se întocmeşte în scris.    (5) Dacă contractul de fuziune aprobat este afectat de o condiţie, acesta se desfiinţează cu efect retroactiv în cazul în care condiţia nu s-a realizat timp de un an de la data aprobării. Contractul poate prevedea un termen mai scurt sau un termen de prevenire.    Articolul 75. Hotărîrea de fuziune     (1) Contractul de fuziune produce efecte numai dacă este aprobat de adunarea generală a membrilor fiecărei persoane juridice participante la fuziune.    (2) Hotărîrea de fuziune se adoptă cu 2/3 din numărul total de voturi ale participanţilor dacă o majoritate mai mare nu este prevăzută de actul de constituire.    Articolul 76. Cererea de înregistrare a fuziunii     (1) După expirarea a 2 luni de la publicarea avizului privind fuziunea, organul executiv al persoanei juridice absorbite sau al persoanei juridice participante la contopire depune, la organul care a efectuat înregistrarea ei de stat, o cerere prin care solicită înregistrarea fuziunii. La cerere se anexează:    [Art.76 al.(1) modificat prin LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]    a) copia autentificată de pe contractul de fuziune;    b) hotărîrea de fuziune a fiecărei persoane juridice participante;    c) dovada oferirii garanţiilor acceptate de creditori sau a plăţii datoriilor;    d) autorizaţia de fuziune, după caz.    (2) După expirarea termenului prevăzut la alin.(1), organul executiv al persoanei juridice absorbante sau al persoanelor juridice care se contopesc depune o cerere de înregistrare la organul de stat unde este înregistrată persoana juridică absorbantă sau unde urmează a fi înregistrată noua persoană juridică. La cerere se anexează actele indicate la alin.(1). Persoana juridică ce se constituie anexează, de asemenea, actele necesare înregistrării persoanei juridice de tipul respectiv. 

5 pct.

    Articolul 77. Înregistrarea fuziunii    (1) Înregistrarea fuziunii se face la organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice absorbante sau care urmează să înregistreze noua persoană juridică.    (2) Organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice absorbante sau a noii persoane juridice informează despre înregistrarea fuziunii organul unde este înregistrată persoana juridică absorbită sau persoanele juridice contopite.     (3) Organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice absorbite sau a persoanelor juridice contopite înscrie în registrul de stat data la care s-a produs absorbţia sau contopirea şi expediază spre păstrare organului care a înregistrat fuziunea toate actele persoanelor juridice dizolvate.     (4) După înregistrarea efectuată conform alin.(1), persoanele juridice absorbite sau cele contopite se consideră dizolvate şi se radiază din registrul de stat.     Articolul 78. Efectele fuziunii    (1) De la data înregistrării fuziunii, patrimoniul persoanei juridice absorbite sau al persoanelor juridice care se contopesc trece la persoana juridică absorbantă sau la noua persoană juridică.    (2) După înregistrarea fuziunii, persoana juridică absorbantă sau noua persoană juridică include în bilanţul său activele şi pasivele persoanei juridice absorbite sau ale persoanelor juridice contopite, iar bunurile sînt înregistrate ca bunuri ale persoanei juridice absorbante sau ale noii persoane juridice.

1.3. 1. Camera Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a S.A. „Vultureni” constituită în rezultatul fuziunii prin absorbţie din S.A. “Vultureni” cu SRL “Corbul de aur”, ambele care până la reorganizare desfăşurau activitate retransmitere a programelor de televiziunre şi radio din Federaţia Rusă. Motiv al refuzului înregistrării a fost invocat că nu au fost prezentate toate actele necesare pentru înregistrare, precum şi faptul că un organ de stat a prezentat un aviz negativ potrivit căreia fuziunea duce la o concentrare excesivă a unui domeniu de activiate. Consultaţi administratorul S.A. “Vultureni” şi explicaţi care documente trebuie de prezentat pentru înregistrarea fuziunii şi la care aviz se referă Camera Înregistrării de Stat.

7 pct.

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre formă organizatorică în altanr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi noţiunea de reorganizare prin tranformare- Transformarea- este o operatiune

prin care societatea , pe parcursul existentei, trece de la o forma juridica la alta, isi schimba forma initialaTransformarea persoanei juridice are ca efect schimbarea formei sale juridice de organizare prin modificarea actelor de constituire în condiţiile legii.Transformarea persoanei juridice trebuie să întrunească şi condiţiile prevăzute de lege pentru forma juridică de organizare în care se transformă.

3 pct.

1.2. 1.2 Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu răspundere limitată în societate pe acţiuni. procedura de transformare implica urmat operatiuni

a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transformab) informarea asociatilor despre transf si aducerea la cunostinta lor a proiectului actului de constituire,c) convocarea si desfasurarea AG a asociatilor-trans implica in esenta modif actului de constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad gen pt a decide trans.ad gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt reprezentati asociatii care detin cel putin ¾ din voturi SRL,mai putin de jumatate din actiunile cu drept de vot,toate voturile in soc in nume colectiv si in comandita.daca ad gen convocata 1 data nu este deliberative,se va convoca o adunare repetata.d) adoptare hot de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care se transforma-hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de constituire:unanim-soc pe persoane,2/3 voturi-SA,3/4-SRL.e) informarea creditorilor despre transformaref) publivarea anuntului in MO al RM

5 pct.

g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul de predare al stampilei.

1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 5 tone grâu pentru însămânţare societăţii în nume colectiv “Tulescu şi compania”,cu condiţia că ultima va plăti preţul peste un an. După ce împrumutul a ajuns la scadenţă, Pruteanul s-a adresat la societatea debitoare să-i plătească preţul pentru grâu, dar cumpărătorul nu i-a răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în instanţa de judecată pentru a încasa forţat suma datorată de la societatea debitoare şi membrii acesteia. În referinţa depusă la instanţă de către administratorul societăţii debitoare s-a arătat că SNC “Tulescu şi compania” a fost transformată în SRL “Tulescu”, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociaţi ai SRL, deoarece şi-au vândut partea lor socială imediat după transformare. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Societatea debitoare fata de Ion Pruteanu va trebui sa’i restituie suma de bani datorata, intrucit la transformarea unei societati comerciale toate datoriile acesteea trec (se transfera) societatii transformate, astfel SRL “Tulescu” va fi obligata sa’i intoarca datoria lui Pruteanu Ion.

7 pct.

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Definiţi noţiunea de dizolvare explicînd efectele ce le produce ea asupra persoanei juridice.

Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea continua sa existe pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului, dobindit in timpul existentei sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa.. Dizolvarea persoanei juridice    (1) Persoana juridică se dizolvă în temeiul:    a) expirării termenului stabilit pentru durata ei;    b) atingerii scopului pentru care a fost constituită sau imposibilităţii atingerii lui;    c) hotărîrii organului ei competent;    d) hotărîrii judecătoreşti în cazurile prevăzute la art.87;    e) insolvabilităţii sau încetării procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa masei debitoare;    f) faptului că persoana juridică cu scop nelucrativ sau cooperativa nu mai are nici un participant;    g) altor cauze prevăzute de lege sau de actul de constituire.     (2) Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii lichidării, cu excepţia cazurilor de fuziune şi dezmembrare ce au ca efect dizolvarea, fără lichidare, a persoanei juridice care îşi încetează existenţa şi transmiterea universală a patrimoniului ei, în starea în care se găsea la data fuziunii sau a dezmembrării, către persoanele juridice beneficiare.     (3) Persoana juridică continuă să existe şi după dizolvare în măsura în care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.     (4) Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţiuni, în caz contrar fiind responsabil, personal şi solidar, pentru operaţiunile pe care le-a întreprins. Această prevedere se aplică din ziua expirării termenului stabilit pentru durata societăţii ori de la data la care asupra dizolvării a hotărît adunarea generală a participanţilor sau instanţa de judecată.     (5) Organul competent al persoanei juridice poate reveni asupra hotărîrii de lichidare sau reorganizare dacă patrimoniul nu este repartizat între membrii acesteia sau nu este transmis unor alte persoane.     (6) La data dizolvării persoanei juridice, administratorul acesteia devine lichidator dacă organul competent sau instanţa de judecată nu desemnează o altă persoană în calitate de lichidator.    Articolul 87. Dizolvarea persoanei juridice de către instanţa                         de judecată 

3 pct.

    (1) Instanţa de judecată dizolvă persoana juridică dacă:    a) constituirea ei este viciată;    b) actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;    c) nu se încadrează în prevederile legale referitoare la forma ei juridică de organizare;    d) activitatea ei contravine ordinii publice;    d1) nu a depus, în decurs de 12 luni de la expirarea termenelor stabilite de lege, dări de seamă contabile, fiscale şi statistice;    [Art.87 al.(1), lit.d1) introdusă prin LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]    d2) capitalul social al ei este sub mărimea minimă obligatorie mai mult de 6 luni;    [Art.87 al.(1), lit.d2) introdusă prin LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]    e) există alte situaţii prevăzute de lege.    (2) Instanţa de judecată nu dizolvă persoana juridică dacă, în termenul pe care îl acordă, persoana va corespunde prevederilor legii.    (3) Instanţa de judecată poate dizolva persoana juridică dacă aceasta contravine interdicţiilor stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridică de organizare sau dacă activitatea ei contravine grav actului de constituire.    (4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunţă la cererea participantului (asociatului, acţionarului, membrului), a procurorului, a organului fiscal sau a organului care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice.

1.2. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrative după criteriile cunoscute caracterizând fiecare din aceste temeiuri.Dizolvarea poate fi voluntara sau fortata.Temeiuri de dizolvare voluntara:

1. Expirarea termenului pentru care societatea a fost constituita.2. Atingerea scopului propus.3. Imposibilitatea atingerii scopului propus.4. Adoptarea hotaririi de dizolvare de catre organul supreme al societatii.

Temeiuri de dizolvare fortata:1. Constituirea PJ este viciata: lipsa actului de constituire sau neautentificarea lui

notariala; obiectul activitatii este ilicit sau contrar ordinii publice; actul de consituire nu prevede denumirea societatii, participatiunile asociatilor, marimea capitalului social ori scopul societatii; dispozitiile legale privind capitalul social minim nu au fost respectate; toti fondatorii la data consituirii societatii erau incapabili.

2. Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii.3. Forma PJ nu corespunde celei stabilite de lege.4. Activitatea PJ contravine ordinii publice.5. Activitatea PJ contravine grav actului sau de constituire.

(caracterizarea detaliata : pag. 231- 236)

5 pct.

1.3. Procurorul mun. Chişinău, în baza art.87 Cciv. a înaintat o acţiune de a lichida SRL «Buzduganul« care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de către Camera de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate şi respectă cerinţele legale de practicare a acestora. Are dreptul procurorul să intenteze un proces în lichidarea a SRL? Cum urmează a fi soluţionat litigiul?

7 pct.

Subiectul 36. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativnr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi condiţiile care trebuie să le întrunească persoana desemnată lichidator al unei

cooperative de producţie. Poate fi lichidator orice persoană fizică majoră cu capacitate deplină de exerciţiu care are cetăţenia Republicii Moldova şi domiciliază pe teritoriul ei. Prin lege, pot fi stabilite condiţii suplimentare pentru persoana lichidatorului.     (2) Lichidatorul notifică despre desemnarea sa organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice şi comunică despre sine informaţiile care se cer de la un administrator. Lichidatorul anexează hotărîrea de desemnare în calitate de lichidator.     (3) În registrul de stat se înscriu numele, domiciliul, numărul actului de identitate, numărul de identificare de stat personal (IDNP) şi semnătura lichidatorului, iar în cazul desemnării în calitate de lichidator a unei alte persoane decît administratorul, organul înregistrării de stat

3 pct.

înscrie în registrul de stat menţiunea privind încetarea activităţii administratorului.    [Art.90 al.(3) în redacția LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]    (4) Lichidatorul are aceleaşi împuterniciri, obligaţii şi responsabilităţi ca şi administratorul în măsura în care acestea sînt compatibile cu activitatea de lichidator.    (5) În cazul desemnării mai multor lichidatori, aceştia reprezintă persoana juridică în comun dacă actul de constituire sau hotărîrea prin care sînt desemnaţi nu prevede altfel.      (6) Îndată după preluarea funcţiei, lichidatorul împreună cu administratorul face şi semnează inventarul şi bilanţul în care constată situaţia exactă a activului şi pasivului.    (7) Lichidatorul execută şi finalizează operaţiunile curente, evaluează, valorifică şi înstrăinează activele societăţii dizolvate sub orice formă prevăzută de lege, reprezintă societatea dizolvată în instanţele de judecată, încasează creanţele, inclusiv cele legate de insolvabilitatea debitorilor, încheie tranzacţii, concediază şi angajează lucrătorii persoanei juridice, contractează, după necesitate, specialişti şi experţi, încheie acte juridice, îndeplineşte orice alte acţiuni în măsura în care sînt necesare pentru lichidare.    [Art.90 al.(7) în redacția LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]    (8) În cazul desemnării lichidatorului, administratorul este obligat să-i transmită, iar lichidatorul este obligat să primească bunurile, registrele şi actele persoanei juridice şi să întreprindă acţiuni de păstrare a lor. Lichidatorul este obligat, de asemenea, să ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării în ordinea cronologică a efectuării lor.    [Art.90 al.(8) în redacția LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379]    (9) Lichidatorul poate fi revocat oricînd de organul sau de instanţa de judecată care l-a desemnat. Prin aceeaşi hotărîre se desemnează un alt lichidator. Lichidatorul revocat prezintă lichidatorului succesor un raport cu privire la activitatea pe care a desfăşurat-o. Dacă succesorul este desemnat de instanţa de judecată, raportul se prezintă acesteia.     (10) Remunerarea lichidatorului este stabilită de organul sau de instanţa de judecată care l-a desemnat, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.    Articolul 91. Informarea creditorilor

1.2. Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice, insistând în special asupra acelor care-i deosebesc. Lichidatorul are următoarele puteri conferite de lege.a) Finalizează operaţiunile curente. Contractele încheiate de cătresocietatea comercială anterior datei dizolvării nu se consideră ajunse lascadenţă, părţile având obligaţia să le onoreze. Lichidatorul nu poateîncheia noi contracte aferente realizării obiectului de activitate alsocietăţii. În caz contrar, răspunde personal pentru operaţiunile pe carele-a întreprins. Ca excepţie însă, poate încheia acte juridice dacă ele suntnecesare procedurii de lichidare (pază, evaluare, vânzare a activelorpersoanei juridice ce se lichidează, a energiei termice, electrice, a gazelornaturale, angajarea de specialişti, organizarea de licitaţii, cesiuni decreanţe şi de datorii etc.).b) Valorifică creanţele. Lichidatorul va cere debitorilor societăţii,inclusiv prin acţionarea lor în instanţă, să-şi onoreze obligaţiile. În cazulinsolvabilităţii debitorului, lichidatorul poate intenta un proces deinsolvabilitate ori să declare creanţele într-un proces deja început. Codulcivil prevede, la art. 95, că dizolvarea societăţii comerciale şi intrarea eiîn proces de lichidare nu duc la scadenţa creanţelor pe care le are faţă dedebitori.c) Transformă în bani bunurile societăţii. Bunurile ce formeazăactivul societăţii comerciale vor fi vândute de către lichidator şitransformate în bani în măsura în care sunt necesare satisfaceriicreanţelor. Dacă actul de constituire prevede sau adunarea generalădecide, bunurile pot să nu fie înstrăinate de către lichidatori, urmând a firepartizate în natură între asociaţi.d) Satisface creanţele creditorilor. Lichidatorul stabileşte creanţeleîn măsura ajungerii lor la scadenţă. Cele care nu au ajuns la scadenţă vorfi satisfăcute numai după aprobarea bilanţului de lichidare. Dacă, înprocesul de lichidare, constată că activele sunt mai mici decât pasivele şică societatea este în insolvabilitate, lichidatorul este obligat să depună o 364cerere de intentare a procesului de insolvabilitate. Procesul de lichidare

5 pct.

poate fi continuat dacă toţi creditorii societăţii acceptă creanţele înproporţii reduse. Satisfacerea creanţelor se efectuează cu respectareacerinţelor art.573 din Codul civil. În cazul în care locul executăriiobligaţiilor nu poate fi determinat, iar creditorii nu s-au prezentat săprimească executarea, lichidatorul depune banii pe un cont bancar pe carel-a deschis pe numele creditorului.e) Întocmeşte proiectul bilanţului de lichidare. Lichidatorul esteobligat să întocmească un proiect al bilanţului de lichidare arătândvaloarea de bilanţ şi valoarea de piaţă a activelor societăţii, a datoriilor,inclusiv a celor care se află pe rol în instanţă de judecată.f) Împarte activele între asociaţi. După ce satisface cerinţelecreditorilor, lichidatorul elaborează un proiect de împărţire a activelorîntre asociaţi şi îl prezintă spre aprobare adunării generale a asociaţilorsau, după caz, instanţei de judecată. După aprobare, activele se împartîntre asociaţi proporţional participaţiunii la capitalul social dacă actul deconstituire nu prevede altfel.g) Prezintă actele necesare radierii. După împărţirea activelor,registratorul prezintă la Camera Înregistrării de Stat actele necesareradierii societăţii din Registrul de stat al întreprinderilor.Răspunderea lichidatorului. Ca şi administratorul societăţii,lichidatorul răspunde pentru executarea necorespunzătoare a obligaţiilorsale (Codul civil, art.90 alin.(4)). El răspunde personal şi faţă de terţidacă, în procesul de lichidare, încheie contracte care nu se raportă laprocedura de lichidare.Puterile administratorului. Administratorul poate face toateoperaţiunile necesare atingerii scopului pentru care s-a constituitsocietatea, şi anume obţinerea de profit. El nu poate efectua doaroperaţiunile date în competenţa adunării generale a asociaţilor, iar încazul societăţii pe acţiuni, care are consiliu, nu poate efectua nicioperaţiunile date în competenţa acestuia.

459 Cărpenaru, Stanciu D. Op. cit., 1993, p.225.275Puterile administratorului pot fi împărţite în două categorii: putereade gestiune şi puterea de reprezentare. Pentru a gestiona societatea,administratorul aprobă statele de funcţii, aduce la îndeplinire hotărârileadunării generale şi ale altor organe cărora se subordonează, organizeazăevidenţa contabilă şi evidenţa statistică, creează condiţii de muncă pentruangajaţii societăţii, asigură păstrarea actelor şi registrelor societăţii, emiteordine şi dispoziţii, determină informaţia secret comercial şi cercul depersoane care are acces la ea, exercită orice alte atribuţii care nu sunt dateîn competenţa unor alte organe.În scopul reprezentării societăţii, administratorul este în drept săîncheie contracte comerciale cu alte persoane fizice şi juridice, săreprezinte societatea în raport cu autorităţile publice şi în instanţa dejudecată în calitatea de reclamant sau de pârât. Pentru a realizaîmputernicirea de reprezentare, administratorul poate delega unor altepersoane împuternicirea de a reprezenta societatea la încheierea,modificarea sau executarea actelor juridice.Puterea de reprezentare a administratorului are anumite limite.Astfel, administratorul societăţii pe persoane este ţinut să încheie actejuridice numai în limita domeniului de activitate al societăţii. Pentrusăvârşirea de acte ce depăşesc aceste limite este necesar acordul tuturorasociaţilor societăţii în nume colectiv sau în comandită (Codul civil,art.124 şi 138). În societatea cu răspundere limitată, administratorul poateîncheia liber acte juridice în valoare ce nu depăşeşte 25% din capitalulsocial (Regulamentul societăţilor economice, pct.83). Pentru actelejuridice care depăşesc valoarea menţionată, este necesar acordul prealabil

al adunării generale.În societatea pe acţiuni, administratorul este de asemenea în dreptsă încheie liber orice act juridic în valoare de până la 25% din activelenete deţinute de societate. Pentru actele juridice ce depăşesc aceastăvaloare, însă până la 50% din activele nete, este necesar acordul prealabilşi unanim al membrilor consiliului societăţii, iar pentru cele ce depăşescproporţia de 50% din active, acordul trebuie să fie dat de adunareagenerală a acţionarilor (Legea nr.1134/1997, art. 82). Legea nominalizatăprevede însă că aceste restricţii nu se aplică actelor juridice ale societăţiiefectuate în activitatea de întreprinzător, prevăzute de actul de constituire. 276Administratorului societăţii pe acţiuni i se pun limite şi la încheiereacontractelor cu conflict de interese (Legea nr.1134/1992, art.85-86).Actele juridice încheiate cu depăşirea limitelor stabilite pot fianulate de către instanţa de judecată.Anumite limite se pot pune administratorului prin actul deconstituire, care însă nu sunt opozabile terţilor de bună credinţă. În cazulîn care a fost încheiat un contract cu depăşirea limitelor stabilite în actulde constituire şi societăţii al cărei administrator a contractat i-au fostcauzate prejudicii, aceasta poate cere administratorului despăgubiri, nuînsă nulitatea contractului încheiat cu terţul de bună credinţă.

1.3. Cet. Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” să-i restituie suma de 50 000 lei, aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu doi ani în urmă. Lichidatorul în scrisoarea de răspuns a menţionat că reeşind din informaţia care a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost plătită încă un an în urmă. Pe de altă parte lichidatorul a menţionat că cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaţii în Monitorul Oficial a avizului cu privire la lichidare, şi respectiv, dacă nu s-a adresat în termenul stabilit de codul civil nu mai este în drept să pretindă suma menţionată. Expuneti-vă opinia în legătură cu diferendul menţionat.  Termenul de înaintare şi modul                          de admitere a creanţelor    (1) Termenul de înaintare a creanţelor este de 2 luni de la data publicării avizului prevăzut la art. 91. Prin hotărîrea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung, dar care nu va depăşi 4 luni.     (11) Cererile de admitere a creanţelor împreună cu documentele justificative privind creanţele şi cu actele de constituire de garanţii se depun direct la lichidator, la adresa indicată de acesta.      (12) Creanţele creditorilor înaintate după expirarea termenului stabilit pentru înaintarea lor se execută din contul bunurilor persoanei juridice ce au rămas după executarea creanţelor validate înaintate în termenul stabilit.     (2) În cazul în care lichidatorul respinge creanţa, creditorul are dreptul, sub sancţiunea decăderii, ca, în termen de 30 de zile de la data cînd a fost informat despre respingerea creanţei, să înainteze o acţiune în instanţă de judecată.

7 pct.

Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativnr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi actele necesare a fi prezentate de către lichidator la organul de înregistrare

pentru radierea persoanei juridice- pag.240-242 Articolul 24. Documentele necesare pentru radierea  persoanelor juridice din Registrul de stat     (1) Pentru radierea persoanelor juridice din Registrul de stat se depun următoarele documente:    a) cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;    b) bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau instanţa de judecată care a desemnat lichidatorul;         (11) Radierea persoanei juridice din Registrul de stat se efectuează dacă persoana juridică a publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova avizul de reorganizare sau de lichidare, prevăzut la art. 72 sau la art. 91 din Codul civil, şi nu are datorii la bugetul public naţional.

3 pct.

    (2) Pînă la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, persoana juridică în lichidare este obligată, pe propria răspundere, să închidă contul (conturile) bancar şi să predea ştampila pentru distrugere organului abilitat.    (3) În cazul în care este în vigoare hotărîrea instanţei de judecată privind lichidarea şi radierea persoanei juridice din Registrul de stat, depunerea documentelor prevăzute la alin.(1) nu este necesară.    (4) După radiere, organul înregistrării de stat publică în Buletinul electronic date despre persoana juridică radiată, care cuprind: denumirea persoanei juridice, numărul de identificare de stat, data înregistrării şi data radierii din Registrul de stat.     Articolul 25. Radierea persoanelor juridice din Registrul                          de stat    (1) Lichidatorul depune cererea de radiere a persoanei juridice din Registrul de stat în termenele şi în condiţiile art.98 din Codul civil.    (2) Persoana juridică se consideră lichidată din momentul adoptării deciziei de radiere din Registrul de stat.    (3) Registratorul adoptă decizia de radiere în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii de radiere.    (4) În cazul în care, după radierea persoanei juridice din Registrul de stat, la organul înregistrării de stat a parvenit hotărîrea instanţei de judecată privind redeschiderea procedurii de lichidare a persoanei juridice, organul înregistrării de stat adoptă, din oficiu, decizia de restabilire a datelor din Registrul de stat potrivit situaţiei de pînă la radierea persoanei juridice. Dacă instanţa de judecată desemnează un nou lichidator, în Registrul de stat se vor înscrie datele lichidatorului desemnat.     (5) Radierea din Registrul de stat a persoanei juridice în privinţa căreia a fost redeschisă procedura de lichidare se efectuează în baza hotărîrii instanţei de judecată.    Articolul 26. Radierea din oficiu a persoanei juridice                           din Registrul de stat     (1) Persoana juridică inactivă se consideră că şi-a încetat activitatea şi este radiată din oficiu.]    (2) Dacă persoana juridică inactivă nu are datorii la bugetul public naţional, nu este fondator al unei alte persoane juridice şi nu are filiale şi reprezentanţe, organul înregistrării de stat iniţiază din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive, adoptînd decizia de iniţiere a procedurii de radiere.     (3) În termen de 3 zile lucrătoare de la adoptarea deciziei de iniţiere a procedurii de radiere din Registrul de stat, organul înregistrării de stat va publica gratuit pe site-ul său oficial şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova un aviz cu privire la iniţierea procedurii de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive. Avizul va conţine şi date cu privire la modalitatea şi termenele de înaintare a cererilor de către persoana juridică inactivă ce urmează a fi radiată, a creanţelor de către creditori sau de către alte persoane interesate, precum şi adresa la care acestea pot fi depuse.    (4) Cererile şi creanţele pot fi înaintate nu mai tîrziu de 2 luni de la data publicării avizului prevăzut la alin.(3).     (5) În termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a cererilor şi creanţelor de către persoanele interesate, dacă cereri şi creanţe nu au fost înaintate, organul înregistrării de stat adoptă din oficiu decizia de radiere din Registrul de stat a persoanei juridice inactive şi o radiază. În cazul depunerii cererilor şi creanţelor, lichidarea şi radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive se efectuează în conformitate cu condiţiile generale prevăzute de lege, organul înregistrării de stat nefiind în drept să decidă din oficiu radierea din Registrul de stat a persoanei juridice inactive.     (6) Inspectoratul Fiscal Principal de Stat va prezenta trimestrial organului înregistrării de stat informaţie despre persoanele juridice care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării, nu au prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie şi nu au efectuat operaţii pe nici un cont bancar, indicînd existenţa sau lipsa datoriilor la bugetul public naţional, pentru a decide asupra radierii acestora din Registrul de stat.    (7) Lista fondatorilor cărora li se refuză, conform prevederilor art.13 alin.(1) lit.c1), de a înregistra persoane nou-fondate va fi prezentată Î. S. Camera Înregistrării de Stat

de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, conform unui regulament aprobat de Guvern.    (8) În baza informaţiei prezentată de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat despre persoanele juridice cărora li s-au aplicat prevederile art.1741 din Codul fiscal, Î. S. Camera Înregistrării de Stat va radia persoanele respective din Registrul de stat.

1.2. Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice şi ale administratorului fiduciar insistând în special asupra acelor care-i deosebesc-pag.240-242+pag. 238-239.

5 pct.

1.3. Cet. Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” să-I restituie suma de 50.000 lei aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu doi ani în urmă. Lichidatorul în scrisoarea de răspuns a menţionat că reeşind din informaţia care a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost plătită încă un an în urmă. Pe de altă parte lichidatorul a menţionat că cet. Tigreanu a omis termenul de 6 luni de la data ultimei publicaţii în Monitorul Oficial şi respectiv dacă nu s-a adresat în termenul stabilit de codul civil nu mai este în drept să pretindă suma menţionată.Cet. Tigreanu poate sa se adreseze in instanta de judecata cu cererea sa fata de lichidatorul IKKEL, insa ultimul poate depune cerere de regres fata de administratorul IKKEL.Termenul de înaintare şi modul                          de admitere a creanţelor    (1) Termenul de înaintare a creanţelor este de 2 luni de la data publicării avizului prevăzut la art. 91. Prin hotărîrea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung, dar care nu va depăşi 4 luni.     (11) Cererile de admitere a creanţelor împreună cu documentele justificative privind creanţele şi cu actele de constituire de garanţii se depun direct la lichidator, la adresa indicată de acesta.      (12) Creanţele creditorilor înaintate după expirarea termenului stabilit pentru înaintarea lor se execută din contul bunurilor persoanei juridice ce au rămas după executarea creanţelor validate înaintate în termenul stabilit.     (2) În cazul în care lichidatorul respinge creanţa, creditorul are dreptul, sub sancţiunea decăderii, ca, în termen de 30 de zile de la data cînd a fost informat despre respingerea creanţei, să înainteze o acţiune în instanţă de judecată

7 pct.

Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi principiile ce definesc statutul societăţii aflate în lichidare.

Lichidarea este guvernată de următoarele principii care definescstatutul juridic al societăţii aflate în lichidare542.a) Personalitatea juridică a societăţii subzistă pentru nevoilelichidării. După cum rezultă din Codul civil, art.86 alin.(3), societateacomercială continuă să existe şi după dizolvare în măsura în care estenecesar pentru lichidarea patrimoniului. Existenţa personalităţii juridicese referă la toate elementele persoanei juridice: structura organizatorică,patrimoniul şi scopul. Organele societăţii comerciale continuă să existe înforma de până la dizolvare ori în altă formă. Adunarea generală aasociaţilor nu-şi pierde atribuţiile. După desemnarea lichidatorului, eamai are competenţa de a aproba bilanţul de lichidare (art.93 alin.(2)), de areveni asupra hotărârii de lichidare (art.86 alin.(5)) sau de a modificaproiectul de împărţire a activelor (art.96 alin.(4)). Administratorul devinelichidator dacă adunarea generală sau instanţa nu desemnează în calitatede lichidator o altă persoană (art.86 alin.(6)). Lichidatorul exercită în principiu aceleaşi atribuţii ca şi administratorul şi este organul carereprezintă societatea (art.90 alin.(4)). Patrimoniul continuă să aparţinăsocietăţii ca subiect de drept. Raporturile juridice nu suferă nici un fel demodificări. În procedura de lichidare, se finalizează operaţiunile curente(art.90 alin.(7)), care suplimentează activul societăţii. Scopul societăţiisuferă modificări, deoarece activitatea, în procesul de lichidare, priveştenumai finalizarea operaţiunilor, satisfacerea cerinţelor creditorilor şiîmpărţirea activelor între asociaţi. Capacitatea societăţii, în procesul de

3 pct.

lichidare, este una restrânsă, deoarece se efectuează numai operaţiunilenecesare lichidării şi radierii societăţii din Registrul de stat. Societateacomercială îşi păstrează atributele de identitate: denumirea de firmă,sediul şi naţionalitatea. Conform art.89 din Codul civil, în toate actelecare emană de la societate după data înregistrării ei, denumirea de firmătrebuie să fie urmată de sintagma „în lichidare”.- Lichidarea societăţii se face în interesul asociaţilor şi este menităsă apere interesele acestora. Anume ei, din motive stabilite în actul deconstituire sau din motive impuse de condiţiile activităţii, decid sălichideze societatea. În principiu, interesul asociaţilor este pe prim plan şiîn cazurile de lichidare forţată, altele decât insolvabilitatea. Interesulasociaţilor în lichidarea voluntară rezultă şi din unele dispoziţii legale,cum ar fi dreptul asociaţilor de a stabili în actul de constituire a unorcondiţii speciale de lichidare, dreptul de a desemna lichidatorul şi adetermina puterile acestuia, precum şi dreptul asociaţilor de a cerelichidarea. Dreptul organelor de stat de a cere lichidarea este determinatnumai de încălcarea dispoziţiilor legale d către societate.- Lichidarea societăţii este obligatorie. După cum rezultă din Codulcivil, art.86 alin.(2), dizolvarea societăţii are ca efect deschidereaprocedurii de lichidare, cu excepţia cazului de reorganizare, aceasta dinurmă având o reglementare deosebită.În statutul juridic al societăţii comerciale aflate în procedură delichidare intervin anumite modificări. Astfel, la intrarea în procedura delichidare, se produc următoarele modificări: a) Se modifică obiectul şi scopul societăţii comerciale. De la datadizolvării, societatea comercială nu mai poate încheia noi acte juridice învederea realizării obiectului de activitate, însă le finalizează pe celeîncepute. Deci, are loc o restrângere a obiectului societăţii. Activitatea dedupă dizolvare este consacrată exclusiv formalităţilor de lichidare.Restrângerea obiectului de activitate duce la modificarea scopuluisocietăţii. Acesta nu mai este unul de obţinere şi de repartizare aprofitului între asociaţi, ci de transformare a activelor în bani, desatisfacere a creanţelor şi de împărţire a activelor între asociaţi.b) Administratorul societăţii este înlocuit cu un lichidator. De ladata dizolvării societăţii comerciale, administratorul ei devine lichidatordacă nu a fost desemnat un lichidator prin hotărâre a adunării generalesau a instanţei de judecată.c) Dreptul de gestiune şi de reprezentare a societăţii trece de laadministrator la lichidator. Intrarea în funcţie a lichidatorului semanifestă prin învestirea lui cu dreptul de reprezentare şi dreptul degestiune a patrimoniului societăţii în lichidare. În dreptul de reprezentarefaţă de terţi lichidatorul intră la data înregistrării sale în Registrul de statal întreprinderilor. Patrimoniul societăţii trece sub răspunderealichidatorului în măsura transmiterii lor de către administrator prin actede predare-primire.

1.2. Argumentaţi legalitatea desfăşurării procedurii de lichidare analizând separat fiecare operaţiune a procedurii de lichidare. informarea creditorilor nsi inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligastia de a informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva. Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a activelor. Daca din proiectul de bilant

5 pct.

rezulta un excedent al pasivelor fata DE ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua indeplinirea formalitatilor de lichidare.Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare, inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le transforma in bani.lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a datoriilorpe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul. Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O. marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private.Actele necesare radierii:cererea de radierebilantul de lichidareactele de constituire in originalcertificatul de inregistrareextras din registru precum societatea care se lichideaza nu este fondator al unei alte societatiactul ce confirma onorarea obligatiilor impozitareactul ce dovedeste inchiderea conturilor bancareactul de predare spre nimicire a stampilelornumerele M.O in care au fost publicate avizele

1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată pentru încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă ori aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a stabilit că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut cu încălarea legii, ori avizul cu privire la lichidarea cooperativei nu a fost publicat în Monitorul Oficial, creditorii nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei bunuri în valoare de 75 000 lei. Explicaţi cum urmează să procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei?Raspuns: redeschiderea procedurii de lichidare.Articolul 100. Redeschiderea procedurii de lichidare    (1) Dacă, după radierea persoanei juridice, mai apare un creditor sau un îndreptăţit să obţină soldul ori dacă se atestă existenţa unor active, instanţa de judecată poate, la cererea oricărei persoane interesate, să redeschidă procedura lichidării şi, dacă este necesar, să desemneze un lichidator. În acest caz, persoana juridică este considerată ca fiind existentă, dar în exclusivitate în scopul desfăşurării lichidării redeschise. Lichidatorul este împuternicit să ceară persoanelor îndreptăţite restituirea a ceea ce au primit peste partea din active la care aveau dreptul.     (2) Pentru perioada în care persoana juridică nu a existat, se suspendă cursul prescripţiei extinctive a dreptului de acţiune a persoanei juridice sau faţă de persoana juridică respectivă.

7 pct.

Subiectul 38. Radierea din registrul de stat al persoanelor juridice cu scop lucrativ.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Numiţi actele necesare pentru radierea din Registrul de stat al persoanelor juridice a

unei coopeative de producţie. Radierea societăţii din Registrul de stat constă în efectuarea unei înscrieriprivind operaţiunea de excludere a subiectului de drept şi de încetare aexistenţei lui. Societatea comercială, ca subiect de drept cu capacitatejuridică, există atâta timp cât este înscrisă în Registrul de stat, adică de ladata înregistrării (înscrierii, înmatriculării) până la data radierii. Dupăradiere, faţă de societate nu se pot înainta nici un fel de cerinţe, de acţiunicivile sau de altă natură. În cazul în care se înaintează totuşi, judecătorulrefuză să primească cererea, conform art.169 alin.(1) lit.e) din Codul deprocedură civilă.Pentru radierea societăţii comerciale, lichidatorul este obligat,potrivit art. 28 din Legea nr.1265/2000, să prezinte Camerei Înregistrăriide Stat următoarele acte: a) cererea de radiere; b) bilanţul de lichidare,aprobat de organul suprem şi autentificat de notar; c) actele deconstituire, în original, ale persoanei juridice care se lichidează; d)certificatul de înregistrare al persoanei juridice care se lichidează; e)extrasul din Registrul de stat care demonstrează că persoana juridică carese lichidează nu este fondator al unei alte întreprinderi sau organizaţii orică nu are filiale şi reprezentanţe; f) actul care confirmă onorarea tuturorobligaţiilor la bugetul de stat, eliberat de inspectoratul fiscal; g) actul caredovedeşte închiderea conturilor bancare, eliberat de băncile în carepersoana juridică a avut conturi; h) actul de predare spre nimicire aştampilelor persoanei juridice, eliberat de Comisariatul de poliţie dinteritoriul în care acesta are sediu; i) numerele „Monitorului Oficial alRepublicii Moldova” în care au fost publicate avizele privind lichidarea;j) actul, eliberat de Arhiva de Stat, privind predarea spre păstrare adocumentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic al Republicii Moldova.Actele necesare radierii trebuie să fie prezentate, conform art.28 din 374Legea nr.1265/2000, în termen de 3 zile de la data aprobării bilanţului delichidare. Această dispoziţie însă vine în contradicţie cu art.99 din Codulcivil, care stabileşte că cererea de radiere se depune numai dupărepartizarea activelor nete între asociaţii societăţii în lichidare, care vaavea loc în termen de 2 luni din momentul aprobării bilanţului delichidare. Prin urmare, actele necesare lichidării nu se prezintă întermenul stabilit de Legea nr.1265/2000, ci în termenul prevăzut în Codulcivil.Camera Înregistrării de Stat, după ce verifică actele prezentate,emite o decizie de radiere a persoanei juridice dizolvate, consemnândacest fapt în registru. Termenul de emitere a deciziei de radiere este de 3zile de la data primirii actelor.Decizia Camerei privind radierea persoanei juridice poate fiatacată în contencios administrativ, dacă decizia este bazată pe acteneveridice, lezând drepturile şi interesele creditorilor sau aleparticipanţilor la persoana juridică.

3 pct.

1.2. Analizaţi modul de împărţire a activelor rămase după satisfacerea cerinţelor creditorior între asociaţii societăţii cu răspundere limitată luând în consideraţie că lichidatorul împarte bunuri imobile şi mijloace de transport. Articolul 96. Repartizarea activelor persoanelor juridice cu                          scop lucrativ    (1) Activele persoanei juridice cu scop lucrativ dizolvate care au rămas după satisfacerea pretenţiilor creditorilor sînt transmise de lichidator participanţilor proporţional participaţiunii lor la capitalul social.    (2) Lichidatorul efectuează calculele şi întocmeşte raportul privind lichidarea,

5 pct.

care reflectă mărimea şi componenţa activelor rămase. Dacă 2 sau mai mulţi participanţi au dreptul la activele persoanei juridice, lichidatorul întocmeşte un proiect de repartizare a activelor, în care stabileşte principiile de repartizare.    (3) Lichidatorul persoanei juridice dizolvate, cu consimţămîntul participanţilor, poate să nu înstrăineze bunurile ei dacă nu este necesar pentru satisfacerea creanţelor creditorilor.    (4) Proiectul de împărţire a activelor, calculele şi raportul privind lichidarea se prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecată care a desemnat lichidatorul. Organul sau instanţa care a desemnat lichidatorul poate introduce modificări în proiectul de împărţire, luînd în considerare voinţa participanţilor.

1.3. Ceteanul României Ion Vlăstaru s-a adresat către un avocat după consultaţie. El a explicat că cu 2 ani în urmă a împrumutat 100 000 euro SRL „Secolul XXII” din Republica Moldova pentru o perioadă de 2 ani şi a prezentat documentele ce demonstrează tranzacţia. La momentul actual s-a adresat către societatea comercială menţionată să-i restituie banii, însă a aflat că ea cu 3 luni în urmă a fost radiată din Registrul de Stat al Persoanelor juridice, iar asociaţii au împărţit între ei peste 3 mln. de lei. Întocmiţi o notă informativă şi explicaţii lui Ion Vlăstaru dacă există vre-o modalitate de încasare a sumei împrumutate.Dacă, după radiereasocietăţii comerciale, apare un creditor sau un îndreptăţit să obţină soldulori dacă se atestă existenţa unor active, instanţa de judecată poate, lacererea oricărei persoane interesate, să redeschidă procedura de lichidareşi, dacă este necesar, să desemneze un lichidator. În acest caz, persoanajuridică este considerată ca fiind existentă, dar în exclusivitate în scopuldesfăşurării lichidării redeschise. Lichidatorul este împuternicit să cearăpersoanelor îndreptăţite restituirea a ceea ce au primit peste partea dinactive la care aveau dreptul.Redeschiderea procedurii de lichidare se face dacă: a) apare uncreditor sau o altă persoană îndreptăţită să pretindă la activul repartizatîntre participanţi în temeiul art.96 din Codul civil sau; b) sunt descoperiteactive ale societăţii lichidate care nu au fost valorificate de cătrelichidator;În legătură cu aceste prevederi, trebuie făcută următoarea precizare:redeschiderea procedurii de lichidare poate fi făcută la cererea persoaneiinteresate, în termenul general de prescripţie stabilit la art.267, adică numai târziu de 3 ani de la data deciziei de radiere a persoanei juridice;solicitantul redeschiderii trebuie să demonstreze că are calitatea de 375creditor al persoanei juridice radiate şi că activele societăţii lichidate aufost repartizate conform art.96 sau 97, sau, dacă acesta este un participantal societăţii lichidate, să demonstreze că există active ale acestei societăţicare nu au fost valorificate.

7 pct.

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Caracterizaţi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate Confosrm legii

INSOLVABILITATII,   Articolul 10. Temeiurile de intentare a procesului                           de insolvabilitate    (1) Intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei.    (2) Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului.    (3) Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activităţii lui dacă acest fapt este posibil.

3 pct.

1.2. Comparaţi efectele dizolvării persoanei juridice ca rezultat al intentării procesului de insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabilă cu cele care survin pentru creditorii societăţii insolvabile-

5 pct.

1 Efectele juidice ce privesc drepturile si obligatiile debitorului insolvabil: pag.279-280- Debitorul pierde dr de a folosinta, de dispunere si de administrare a patrimoniului, dr si obl lui trecind la administratorul insolvabilitatii desemnat de instant de jud. ( in realitate , debitorul nu pierde dr de proprietate asupra bunurilor ce ii apartin, acesta continuind sa fie ale debitorului pina in momentul in care sunt comercializate la licitatie, iar banii obtinuti repartizati intre creditori; debitorul este desesizat , adica i se ridica dreptul de a administra bunurile ce ii apartin si de dispune de ele)- Activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspenda;- Decontarile cu debitorul insolvabil se efectuiaza numai printr-un cont special, deschis de administratorul insolvabilitatii. Daca se fac prin alte conturi, schitarile cu debitorul vor fi considerate nule;- Debitorul insolvabilitatii nu este in drept sa acorde garantii de executare a obligatiilor(sa depuna in gaj sau ipoteca); orice garantie de executare a obligatiilor poate fi acordata numai de administrator, cu autorizarea adunarii sau comitetului creditorilor- Procesele pendinte in care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de administrator.2 Efectele juridice ce privesc drepturile si obligatiile creditorilor debitorului insolvabil: - pag.281- Creantele de natura contractuala pe care le au creditorii fata de debitor se considera ajunse la scadenta la data intentarii procesului de insolvabilitate;- Se interzice executarea silita fata de debitor si bunurile acestuia; executarea se face numai in procesul de insolvabilitate conform clasei si rangului de creditor;- Examinarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului si bunurilor acestuia se suspenda;- Cerintele patrimoniale impotriva debitorului insolvabil pot fi inaintate numai in instanta;- Se intrerupe calcularea penalitatilor aferenta datoriilor debitorului;- Se intrerupe calcularea dobinzilor la obligatiile bancii aflate in proces de insolvabilitate;- Se suspenda calcularea dobinzilor aferente creditelor acordate debitorului de catre Ministerul finateleor.

1.3. Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de garanţie a fost stabilit de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune. Cumpărătorul a restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii. Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat din cont propriu. Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat, iar vânzătorul nu dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a înaintat o cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL „Trianon”. Cum urmează să procedeze instanţa?Cererea de insolvabilitate a SRL “Trianon” va fi respinsa, intrucit litigiul tine de competenta litigiilor de consumator si nu de insolvabilitate. Nedorinta debitorului de a achita suma frigiderului nu demonstreaza incapacitatea acestuia de a’si onora obligatiile pecuniare.

7 pct.

Subiectul 40. Procedura de restructurare aplicată persoanei juridice insolvabile.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Caracterizaţi procedura de restructurare a persoanei juridice insolvabile identificând

etapele acesteia.   procedură de restructurare – una dintre procedurile procesului de insolvabilitate care se aplică debitorului şi care presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan complex de măsuri în vederea remedierii financiare şi economice a debitorului şi achitării datoriilor acestuia conform programului de plată a creanţelor;Restructurarea este o procedură de insolvabilitate ce se aplică debitorului în vederea achitării datoriilor lui, care prevede întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan al procedurii de restructurare, incluzînd, împreună sau separat:

3 pct.

    a) restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului;    b)  restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;    c) restrîngerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului;    d) orice alte acţiuni neinterzise de legislaţia în vigoare.Etape:Planul procedurii de restructurareAdmiterea şi confirmarea planului procedurii de restructurare    Articolul 199. Convocarea adunării creditorilor în                           care se examinează şi se votează planul                            procedurii de restructurare    (1) Odată cu depunerea planului procedurii de restructurare, dar nu mai tîrziu de 5 zile din data expirării termenului prevăzut pentru depunerea lui,  administratorul insolvabilităţii va publica, în conformitate cu art. 6,  un anunţ privitor la convocarea adunării creditorilor de examinare şi votare a planului, la persoana care a propus planul, la data votării lui şi la faptul că este admisibilă votarea prin corespondenţă.    (2) De la data publicării, se consideră că părţile interesate  au luat cunoştinţă de planul procedurii de restructurare şi de data votării. În orice caz, debitorul sau administratorul insolvabilităţii va asigura posibilitatea consultării planului la sediul său, pe cheltuiala solicitantului.S e c ţ i u n e a  a 4-aEfectele confirmării planului procedurii de restructurare.Supravegherea aplicării lui    Articolul 208. Efectele confirmării planului procedurii                           de restructurare    (1) După confirmarea planului procedurii de restructurare, activitatea debitorului se restructurează în modul corespunzător. Creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate sînt modificate conform prevederilor planului.    (2) Debitorul este obligat să efectueze fără întîrziere schimbările de structură preconizate în planul procedurii de restructurare.    (3) În cazul intrării în procedura falimentului ca urmare a eşuării planului procedurii de restructurare sau în cazul unei executări silite, planul confirmat se consideră drept o hotărîre definitivă şi irevocabilă împotriva debitorului. Această prevedere se aplică şi în cazul executării silite împotriva unui terţ care şi-a asumat, de rînd cu debitorul, obligaţia executării necondiţionate a planului. Pentru executare silită, calitatea de titlu executoriu o va avea hotărîrea judecătorească de confirmare a planului.    (4) Creditorii conservă drepturile lor, pentru întreaga valoare a creanţelor, împotriva codebitorilor şi a fidejusorilor debitorului, chiar dacă au votat pentru acceptarea planului procedurii de restructurare.    (5) Remuneraţia administratorului insolvabilităţii şi a persoanelor antrenate în procedura de insolvabilitate prin acordul comitetului creditorilor, precum şi alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevăzut de lege, cu excepţia cazurilor în care părţile interesate ar accepta în scris alte termene de plată. Planul procedurii de restructurare trebuie să prevadă modul de asigurare a acestei plăţi. Plata va putea fi făcută trimestrial, pe bază de acte legale.

1.2. Explicaţi diferenţa dintre procedura accelerată de restructurare de procedura de restructurare a persoanei juridice insolvabile.Articolul 218. Dispoziţii generale    (1) Prezenta secţiune se aplică întreprinderii aflate în dificultate financiară.    (2) Scopul procedurii accelerate de restructurare este salvgardarea întreprinderii aflate în dificultate financiară  pentru a-şi continua activitatea, a păstra locurile de muncă şi a acoperi creanţele prin aplicarea unui plan.    Articolul 219. Depunerea cererii introductive de                           intentare a procedurii accelerate de                           restructurare     (1) Debitorul aflat în dificultate financiară este în drept să depună în instanţa de

5 pct.

insolvabilitate cerere introductivă motivată de intentare a procedurii accelerate de restructurare, care trebuie să conţină datele prevăzute la art. 16. La cerere se anexează actele nominalizate la art. 17, precum şi actul, actualizat, de inventariere a patrimoniului, proiectul planului procedurii accelerate de restructurare.    (2) Nu poate formula cerere introductivă de restructurare accelerată debitorul care, în ultimii 5 ani de pînă la hotărîrea de deschidere a procedurii, a fost supus unei astfel de proceduri sau care, la data depunerii cererii introductive, se află în proces de insolvabilitate.    (3) Cererile introductive de intentare a procesului de insolvabilitate formulate de creditori împotriva aceluiaşi debitor, depuse după intentarea procedurii accelerate de restructurare, se restituie fără a fi examinate. Instanţa de insolvabilitate este obligată să admită cererea introductivă depusă în condiţiile Codului de procedură civilă şi ale prezentei legi şi să iniţieze procedura accelerată de restructurare a debitorului. Cererea introductivă întocmită cu încălcarea prevederilor art. 219 alin. (1) se restituie fără a fi examinate.     (2) În cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii introductive,  instanţa de insolvabilitate adoptă din oficiu o încheiere despre admiterea ei şi despre intentarea procedurii accelerate de restructurare a debitorului.    (3) Odată cu intentarea procedurii accelerate de restructurare, instanţa de insolvabilitate pune sub observaţie debitorul prin desemnarea unui administrator provizoriu, dispune aplicarea măsurilor de asigurare prevăzute la art. 24 şi stabileşte locul, data şi ora adunării creditorilor de validare a mărimii creanţelor şi adunării de votare a planului procedurii accelerate de restructurare. Articolele 23–26 şi art. 27 alin. (1) se aplică în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei secţiuni.    (4) În decursul a 5 zile lucrătoare de la desemnare, administratorul provizoriu va notifica în scris toţi creditorii menţionaţi în lista, depusă de debitor despre intentarea procedurii accelerate de restructurare şi va publica, din contul  debitorului, în modul stabilit la art. 6, un aviz despre:    a) termenul-limită de depunere a referinţei creditorilor la cererea introductivă de intentare a procedurii accelerate de restructurare, precum şi termenul-limită de înregistrare a cererii de admitere a creanţelor asupra patrimoniului debitorului, care vor fi de maximum 30 de zile calendaristice de la data publicării avizului, şi despre cerinţele pe care trebuie să le întrunească o creanţă înregistrată pentru a fi valabilă;    b) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului de creanţe, care nu va depăşi 7 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit. a);    c) locul, data şi ora adunării creditorilor de validare a creanţelor, care va avea loc în cel mult 7 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);    d) locul, data şi ora adunării creditorilor de votare a planului procedurii accelerate de restructurare, care va avea loc în cel mult 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit.c);    e) locul unde creditorii pot lua cunoştinţă de proiectul planului procedurii accelerate de restructurare.    (5) Pînă la adunarea creditorilor de votare a planului procedurii accelerate de restructurare, administratorul provizoriu este obligat să prezinte instanţei de insolvabilitate un raport despre posibilitatea reală de a menţine, în totalitate sau parţial,  întreprinderea debitorului şi de aplicare a planului procedurii accelerate de restructurare efectivă a activităţii debitorului ori, după caz, motivele care nu permit restructurarea debitorului prevăzute la art. 205.

1.3. Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de către Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL” solicită asistenţă juridică şi afirmă că societatea lui nu este în stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace băneşti necesare pentru a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde marfa pe care o are la depozit ar putea să se achite. Întocmiţi o notă informativă în care explicaţii administratorului SRL “EKKEL” temeiurile de intentare a procedurii insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii de restructurare şi drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri.

7 pct.

Subiectul 37. Procedura planului aplicată persoanei juridice insolvabile.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Definiţi procedura planului persoanei juridice insolvabile şi identificaţi etapele acesteia.

Procedura planului – procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate, reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare. Intreprinzatorul este pastrat ca subiect de dret, acordindu-i-se sansa unei redresari si

3 pct.

tototdata, procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din create decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.Etapele procedurii planului:

1. Propunerea planului de catre debitor instantei, in termen de 90 zile de la data solicitarii.

2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea planului nu poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor.

3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii planului activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator.

4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat obligatiile

fata de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se realizeaza in termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive, care va avea ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi necesara dovada insolvabilitatii.

1.2. Comparaţi procedura planului cu procedura de lichidare a patrimoniului. I.Procedura planului este procedura aplicabila debitorului in cadrul procesului de insolvabilitate,reprezentind modalitatea de satisfacere a creantelor prin realizarea unui plan complex de masuri de remediere financiara si economica a debitorului si/sau de valorificare a masei debitoare.Procedura planului are cel putin 2 justificari:pe de o parte,este pastrat intreprinzatorul ca subiect de drept,acordindui-se sansa unui nou inceput,iar,pe de alta parte,procedura permite creditorilor sa recupereze mai multe procente decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare.II.Prin procedura de lichidare a patrimoniului se intelege procedura aplicabila debitorului in procesul de insolvabilitate:valorificarea masei debitoare pentru obtinerea de mijloace banesti in vederea satisfacerii creantelor,care finalizeaza cu lichidarea debitorului ca subiect de drept.Aceste actiuni incep imediat dupa emiterea hotaririi de intentare procesului de insolvabilitate,daca debitorului nu i s-a aplicat procedura planului sau daca aceasta procedura a fost aplicata,insa fara efect.Administratorul este indreptatit sa efectueze o serie de operatiuni in procesul de lichidare:sa ia in primire patrimoniul si documentatia debitorului;sa deschida un cont special prin care va opera in procedura de lichidare;sa rezilieze ori sa ceara declararea nulitatii unor acte juridice incheiate anterior procesului de insolvabilitate;sa determine masa activa si sa ia masuri de conservare a bunurilor s.a.Administratorul este obligat de asemenea sa intreprinda masuri prevazute de legislatie de suspendare a tranzactiilor cu hirtiile de valoare ale SA.Spre deosebire de procedura planului,legea nu impune o perioada in interiorul careia s-ar efectua toate formalitatile de lichidare a debitorului.Lipsa unor limite legale de timp,a unor alte mecanisme care sa urgenteze operatiunile de lichidare reduce eficienta legii,pune efectuarea operatiunilor in dependenta nu numai de calitatile administratorului,dar si de interesul acestuia.Procedura de lichidare incepe cu desesizarea debitorului si intrarea in functie a administratorului desemnat de instanta.Daca in procedura planului,titularul dreptului de gestiune si dispozitie asupra bunurilor si a dreptului de prezentare a debitorului ramine a fi conducatorul acestuia ,desemnat de adunarea generala a asociatilor,in procedura de lichidare este altfel.Administratorul,indata ce intra in functiune,pentru a asigura drepturile creditorilor si a preveni actiuni pagubitoare din partea conducatorului,asociatilor,persoanelor cu functie de raspundere ale debitorului,precum si din partea unor creditori,intrepinde masuri de conservare a activelor debitorului,inclusiv sigileaza bunurile si documentele debitorului,instituind o paza buna asupra lor.

5 pct.

1.3. Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de insolvabilitate de către Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL” solicită asistenţă juridică şi afirmă că societatea lui nu este în stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace băneşti pentru a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde marfa pe care o are ar putea să se achite. Întocmiţi o notă informativă în care să explicaţi administratorului temeiurile de intentare a procedurii insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii planului şi drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri.Raspuns: temei de intentare a procedurii insolvabilitatii – incapacitatea de plata (insolventa) sau supraindatorarea (insolvabilitatea).Esenta aplicarii procedurii planului - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de drept si ii permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi obtinut printr-o simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei juridice care nu-si poate onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de mijloace banesti. In acest caz,

7 pct.

activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti ar putea sa apara daca se intreprind masuri eficiente de transformare in bani a unor active, daca se vor incasa creantele de la proprii debitori ori se vor intreprinde alte masuri de eficientizare a activitatii – toate acestea se prevad in planul propus de debitor.

Subiectul 38. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, bunurile

care nu se include în masa debitoare şi bunurile care o suplimentează- Conform legii LPM632/2001 art 50 ,  masă debitoare – bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobîndite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepţia bunurilor care, potrivit legii, nu sînt pasibile de executare silită;  Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentгrii procesului de insolvabilitate, precum єi cele pe care el le dobоndeєte єi le recupereazг pe parcursul procesului. Bunurile aflate оn proprietatea comunг оn devгlmгєie a soюilor se includ оn masa debitoare. Debitorul rгspunde pentru obligaюii doar cu partea sa din proprietatea comunг оn devгlmгєie, urmоnd ca instanюa de judecatг sг separe cota corespunzгtoare din proprietatea comunг оn conformitate cu dispoziюiile Codului civil.In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte.Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ оn masa debitoare (1) Nu se includ оn masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedurг civilг, nu sоnt pasibile de executare silitг єi drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului. (2) Dacг оn masa debitoare existг bunuri excluse din circuitul civil, administratorul notificг proprietarul lor. Acesta este obligat sг ridice bunurile оn termen de 30 de zile din momentul notificгrii. Оn cazul оncгlcгrii termenului stabilit, proprietarul trebuie sг restituie cheltuielile de оntreюinere a bunurilor excluse din circuitul civil. (3) Fondul social de locuinюe, instituюiile preєcolare єi obiectivele de infrastructurг comunalг sоnt transmise autoritгюilor administraюiei publice locale оn modul prevгzut la alin.(2). Obligaюiile de оntreюinere єi de menюinere оn funcюiune a acestor obiective conform destinaюiei lor trec la autoritгюile administraюiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele sоnt transmise necondiюionat оn starea оn care se aflг la data transmiterii lor. Finanюarea оntreюinerii acestor obiective se efectueazг de la bugetele respective.Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii.

3 pct.

1.2. Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor incluse în masa debitoare, specificind pe cele în privinţa cărora cărora există drepturi preferenţiale şi cele în privinţa cărora nu sunt drepturi preferenţiale-2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare.Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata.Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a

5 pct.

solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi.In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului. Dacă la bunurile nevîndute la licitaţia repetată pretind cîţiva creditori, dreptul preferenţial îl are creditorul chirografar de clasă superioară conform ordinii de satisfacere a creanţelor stabilite de prezenta lege. Dacă au fost înaintate oferte de preluare în natură a bunurilor nevîndute la licitaţia repetată din partea creditorilor chirografari de aceeaşi clasă şi nu există oferte din partea creditorilor de clasă superioară, dreptul preferenţial îl are creditorul chirografar a cărui creanţă este mai mare ca valoare. În cazul în care creditorii se află în situaţii egale, problema se rezolvă prin tragere la sorţi sau creditorii vor prelua bunul în coproprietate proporţional valorii creanţei fiecăruia.    (7)  În decursul a 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2) sau alin. (5), lichidatorul va examina ofertele creditorilor şi va determina care dintre ei are dreptul preferenţial la preluarea bunurilor, neadjudecate la licitaţie, în contul stingerii creanţelor validate, întocmind în acest sens un proces-verbal, care va fi semnat de lichidator şi de creditorul cu drept preferenţial. În termen de 48 de ore de la semnare, procesul-verbal va fi depus, prin grija lichidatorului, la instanţa de insolvabilitate. După semnarea procesului-verbal, lichidatorul va ridica prin act bunurile neadjudecate spre a le remite în natură creditorului în proprietate. Din momentul semnării actului de ridicare a bunurilor neadjudecate la licitaţie şi al achitării de către creditor a onorariului de succes al lichidatorului, dreptul de proprietate asupra bunurilor trece la creditor, iar creanţa acestuia validată în tabelul definitiv se stinge prin compensare în coraport cu valoarea bunurilor primite în proprietate.    (8) În cazul în care valoarea bunului remis de lichidator în proprietate creditorului este mai mare decît suma creanţei validate în tabelul definitiv, creditorul poate prelua bunul numai dacă depune, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data semnării actului de ridicare a bunului, suma ce acoperă integral diferenţa dintre preţul şi valoarea creanţei şi onorariul de succes al lichidatorului.    (9) În cazul în care nu se prezintă la data stabilită de lichidator pentru a semna actul de ridicare sau refuză a prelua bunul, sau nu achită în termen remuneraţia lichidatorului şi excedentul prevăzut la alin. (8), creditorul cu drept preferenţial este decăzut din dreptul preferenţial la preluarea bunului.    (10) Odată cu decăderea creditorului din dreptul preferenţial, lichidatorul remite bunul către creditorul care a solicitat în termenul stabilit după notificare preluarea bunurilor şi care urmează, conform dreptului preferenţial, după creditorul decăzut din acest drept. Dacă şi acest creditor nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (8), lichidatorul va expune din nou bunul spre vînzare la licitaţie sau în alt mod  stabilit de prezenta lege.    (11) Cu acordul expres al creditorului care deţine dreptul preferenţial, bunurile neadjudecate la prima licitaţie sau la licitaţia repetată pot fi transmise de către lichidator în proprietate comună pe cote-părţi ideale creditorilor consemnaţi în tabelul definitiv al creanţelor validate sau în proprietate comună unei părţi din creditorii validaţi care au depus cerere în termenul stabilit după notificare şi care

urmează după prioritate, în mod consecutiv, după creditorul cu drept preferenţial. Lichidatorul va stabili, în funcţie de valoarea creanţelor stinse ale fiecărui creditor, cota-parte ideală din proprietatea comună a bunului preluat.    (12) Bunurile grevate cu garanţii care nu au fost adjudecate la prima licitaţie sau la licitaţia repetată pot fi preluate în contul stingerii creanţei numai la cererea creditorilor garantaţi. În acest caz, determinarea creditorului garantat cu drept  preferenţial  se face în modul stabilit la alin. (6), cu respectarea condiţiilor prevăzute de prezentul articol.

1.3. Consultaţi administratorul insolvabilităţii care a descoperit că administratorul persoanei juridice anterior intentării procesului de insolvabilitate a încheiat anumite acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni până la intentarea procesului de insolvabilitate a vândut cu doar 300 mii lei o clădire al cărei preţ de piaţă era de 2 mln. lei; b) cu doi ani până la intentare a donat un automobil fundaţiei „Secolul 21”; c) cu două zile înainte de intentarea procesului a vândut marfă unui întreprinzător; d) în ziua intentării procesului de insolvabilitate a încheiat un contract de gaj prin care a garantat executarea unei datorieâi anterioare.Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora. a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c).b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva.

7 pct.

Subiectul 42. Procedura simplificată a falimentuluinr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi procedura simplificată a falimentului, concomitent indicând şi persoanele

cărora ea le este aplicabilă.  (1)  Procedura simplificată a falimentului prevăzută în prezenta lege se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvabilitate care se încadrează în una din următoarele categorii:    a) întreprinzători individuali şi gospodării ţărăneşti (de fermier), titulari ai patentei de întreprinzător;    b) persoane juridice care nu deţin niciun bun în patrimoniul lor ori ale căror bunuri sînt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului şi niciun creditor sau terţ nu se oferă să avanseze ori să garanteze sumele corespunzătoare;    c) societăţi comerciale şi necomerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive;    d) debitori care nu sînt îndreptăţiţi să beneficieze de procedura de restructurare prevăzută în prezenta lege.    (2) Dacă debitorul se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la alin. (1), instanţa de insolvabilitate, odată cu intentarea procedurii de insolvabilitate, poate să dispună iniţierea procedurii simplificate a falimentului şi dizolvarea debitorului. Totodată, prin hotărîrea de iniţiere a procedurii simplificate a falimentului, instanţa de insolvabilitate va dispune:    a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;    b) desemnarea lichidatorului, stabilirea atribuţiilor acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate de prezenta lege;

3 pct.

    c) predarea în cel mult 5 zile lucrătoare a gestiunii patrimoniului de la debitorul/administratorul provizoriu către lichidator împreună cu documentele de constituire a societăţii; cu procesele-verbale ale adunărilor generale ale asociaţilor (membrilor, acţionarilor, creditorilor); cu certificatul înregistrării de stat al întreprinderii; cu documentele ce confirmă drepturile societăţii asupra patrimoniului ei; cu registrele societăţii; cu avizele, actele auditorului şi ale organelor administrării fiscale; cu documentele interne, ştampila, documentele contabile ale debitorului, precum şi cu tabelul preliminar al creanţelor, întocmit de administratorul provizoriu sau cu o listă întocmită de debitor ce va cuprinde numele şi adresele creditorilor şi creanţele acestora de la data intrării în faliment, indicîndu-se cele născute după deschiderea procedurii;    d) notificarea intentării procedurii de insolvabilitate şi intrării debitorului în procedura falimentului, care va cuprinde:    – termenul-limită, pentru creditori, de înregistrare a cererii de validare a creanţelor pentru întocmirea tabelului definitiv, care va fi de cel mult 45 de zile calendaristice de la data intrării în procedura simplificată a falimentului, precum şi un apel special, adresat creditorilor garantaţi, de a preciza neîntîrziat bunurile asupra cărora deţin un drept de preferinţă;    – termenul de verificare a creanţelor de către lichidator, de întocmire şi de comunicare a tabelului lor definitiv, care nu va depăşi 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la înaintarea creanţelor;    – data, ora şi locul şedinţei de validare a creanţelor, care nu va depăşi 30 de zile calendaristice de la expirarea termenului prevăzut la liniuţa a doua.    (3) Prin hotărîrea de deschidere a procedurii, instanţa de insolvabilitate  obligă lichidatorul să efectueze notificările prevăzute la art. 35 alin. (2) şi (4) şi să prezinte, în termen de 15 zile lucrătoare de la data consolidării tabelului definitiv, instanţei de insolvabilitate spre aprobare un proiect al bilanţului de lichidare care să reflecte valoarea activelor sau actul de carenţă a acestora, inclusiv creanţele confirmate şi datoriile care se află pe rol în instanţa de judecată.    (4) Odată cu intentarea procedurii simplificate a falimentului, instanţa de insolvabilitate poate institui, după caz, un comitet al creditorilor în modul prevăzut la art. 60.    (5) După intrarea în procedura simplificată a falimentului, dispoziţiile capitolelor II–III se vor aplica, dacă este necesar, în modul corespunzător.     (6) Hotărîrea de intentare a procedurii simplificate de faliment devine executorie din momentul pronunţării, dar poate fi contestată cu recurs. Dispozitivul hotărîrii se publică în termen de 10 zile din data adoptării, conform art. 7. În acest caz, prevederile art. 35 alin. (2) şi (3) se aplică în modul corespunzător.

1.2. Comparaţi procedura simplificată a falimentului cu procedura falimentului insistând asupra distinciilor esenţiale. Instanţa de insolvabilitate decide prin încheiere intrarea imediată în faliment, dar nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare, în următoarele cazuri: a) debitorul nu şi-a declarat intenţia de a se restructura sau este decăzut din dreptul de a propune un plan al procedurii de restructurare, iar creditorii nu cer restructurarea lui;    b) niciunul dintre participanţii la procedură nu a propus un plan al procedurii de restructurare, în condiţiile şi termenele stabilite de prezenta lege, sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat şi confirmat;    c) debitorul şi-a declarat intenţia de a se restructura, dar nu a propus în termen un plan de restructurare ori planul lui nu a fost acceptat şi confirmat;     d) obligaţiile de plată şi celelalte sarcini asumate nu sînt îndeplinite în condiţiile stipulate în planul confirmat sau activitatea debitorului desfăşurată pe parcursul restructurării aduce pierderi masei debitoare;    e) adunarea creditorilor a aprobat raportul administratorului insolvabilităţii în care se propune intrarea debitorului în faliment.     (2) Instanţa de insolvabilitate va pronunţa, prin încheierea de intrare în faliment, dizolvarea societăţii debitoare şi va dispune:    a) desemnarea unui lichidator, stabilirea atribuţiilor acestuia;    b) valorificarea şi lichidarea masei debitoare.    (3) Actele cu titlu gratuit, precum şi celelalte acte, exceptîndu-le pe cele permise de planul procedurii de restructurare, efectuate între data confirmării planului procedurii de restructurare şi data intrării în faliment sînt nule.    (4) Încheierea de intentare a procedurii falimentului se publică în modul prevăzut la art. 7.    Articolul 116. Efectele intentării procedurii                             falimentului    (1) În cazul în care dispune trecerea la faliment, instanţa de insolvabilitate va desemna un lichidator propus de adunarea creditorilor, aplicînd în modul corespunzător dispoziţiile art. 63–

5 pct.

73. Atribuţiile administratorului insolvabilităţii încetează la momentul în care instanţa stabileşte atribuţiile lichidatorului. Poate fi desemnat lichidator administratorul insolvabilităţii desemnat anterior.    (2) Orice transfer, îndeplinire a unei obligaţii, exercitare a unui drept, act sau fapt, cu excepţia celor autorizate de lichidator sau de instanţa de insolvabilitate, efectuate de debitor sau de administratorul insolvabilităţii ulterior deschiderii procedurii  falimentului sînt nule.    (3) Nicio dobîndă, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuială nu se adaugă creanţelor născute ulterior datei deschiderii procedurii generale şi nici procedurii simplificate a falimentului.    (4) După intrarea în faliment, dispoziţiile capitolelor II şi III se aplică în modul corespunzător, în măsura în care nu contravin prezentului capitol.

1.3. Cooperativa de producţie “Tigreanu” se află în proces de lichidare voluntară. Lichidatorului acestei întreprinderi întocmind bilanţul de lichidare a descoperit că valoarea de piaţă a imobilelor cooperativei este mult mai mică decât valoarea de bilanţ a acestora. Respectiv, făcând o inventariere repetată a stabilit că activele cooperativei sunt mai mici decât datoriile pe care aceasta le are faţă de cei 4 creditori ai săi. Lichidatorul consideră că trebuie să depună în instanţa de judecată competentă o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate. Juristul cooperativei îi sugerează lichidatorului ideia că dacă el ar discuta cu creditorii cooperativei pentru a continua procesul de lichidare voluntară şi să nu mai intenteze procesul de insolvabilitate. Întocmiţi o notă explicativă pronunţându-vă asupra celor două versiuni de lichidare propuse de lichidator şi jurist.

7 pct.

Subiectul 39. Constituirea societăţii pe acţiuni (SA).nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi procedura de constituire a SA în baza dispoziţiilor Codului civil.

. Articolul 156. Dispoziţii generale cu privire la societatea pe                           acţiuni    (1) Societate pe acţiuni este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii.    (2) Societatea pe acţiuni poate fi constituită de una sau de mai multe persoane.    (3) Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în limitele participaţiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii.     (4) Acţionarul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii, în limita părţii nevărsate.    (5) Societatea pe acţiuni are denumire deplină şi poate avea denumire prescurtată. în denumirea deplină şi prescurtată trebuie să se includă sintagma în limba de stat “societate pe acţiuni” sau abrevierea “S.A.”.    Articolul 157. Actul de constituire al societăţii pe acţiuni    În afară de cele menţionate la art.108 alin.(1), în actul de constituire al societăţii pe acţiuni trebuie să se indice:    a) numele sau denumirea fondatorilor;    b) cuantumul capitalului social;    c) numărul, tipul şi valoarea nominală a acţiunilor; clasele de acţiuni şi numărul de acţiuni de fiecare clasă;    d) mărimea aportului şi numărul de acţiuni atribuit fiecărui fondator;      f) modul de ţinere a registrelor societăţii;    g) ordinea de încheiere a contractelor cu conflict de interese.    Articolul 158. Capitalul social al societăţii pe acţiuni    (1) Mărimea minimă a capitalului social al societăţii pe acţiuni este stabilită prin lege.    (2) Capitalul social al societăţii pe acţiuni se formează prin plasarea acţiunilor între acţionari şi reprezintă valoarea aporturilor în mijloace băneşti şi în natură vărsate proporţional numărului şi valorii acţiunilor subscrise.     (3) Acţiunile emise la constituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între fondatori.    (4) Fondatorii sînt obligaţi să plătească acţiunile subscrise pînă la înregistrarea

3 pct.

societăţii pe acţiuni dacă aportul este în mijloace băneşti sau în termen de 30 de zile de la înregistrarea de stat dacă aportul este în natură.     (5) În cazul în care valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generală a acţionarilor nu a luat nici o hotărîre conform legii, societatea se dizolvă. Articolul 160. Capitalul de rezervă al societăţii pe acţiuni    (1) Societatea pe acţiuni este obligată să constituie un capital de rezervă de cel puţin 10% din mărimea capitalului social.    (2) Capitalul de rezervă poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor societăţii pe acţiuni şi/sau la majorarea capitalului social al acesteia.     (3) Capitalul de rezervă se formează prin vărsăminte anuale din beneficiul societăţii pe acţiuni, în proporţie de cel puţin 5% din beneficiul net, pînă la atingerea mărimii stabilite de actul de constituire.      Articolul 161. Acţiunile    (1) Acţiuni sînt părţile în care este divizat capitalul social al societăţii pe acţiuni în conformitate cu actul de constituire.     (2) Acţiunea atestă dreptul acţionarului de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende şi o parte din valoarea bunurilor societăţii în cazul lichidării acesteia, precum şi alte drepturi prevăzute de lege sau de actul de constituire al societăţii.     (3) Societăţile pe acţiuni sînt în drept să emită acţiuni nominative. Clasele acţiunilor sînt determinate prin actul de constituire. Acţiunile nominative pot fi emise în formă materială, pe suport de hîrtie, sau în formă dematerializată, prin înscriere în cont.     (4) Acţiunile nu pot fi emise pentru o sumă mai mică decît valoarea lor nominală.    (5) Nu pot fi emise acţiuni noi pînă cînd nu sînt plătite cele din emisiunea precedentă.    (6) Acţiunile se emit cu valoare totală nu mai mică decît mărimea capitalului social.    (7) Acţiunea este indivizibilă. Dacă o acţiune este deţinută de mai multe persoane, acestea sînt considerate un singur acţionar şi îşi exercită drepturile prin reprezentant.    (8) Tipurile acţiunilor, regimul juridic şi modul lor de circulaţie sînt reglementate de lege.

1.2. Comparaţi procedura de constituire a S.A. reglementată de Codul civil cu cea reglementată de Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni explicând deosebirea şi recomandând soluţia corectă.Legislaţia în vigoare reglementează două proceduri deconstituire a societăţii pe acţiuni: una, reglementată de Legeanr.1134/1997, alta, de C. civ. Dacă din legea nominalizată pot fideduse cel puţin 5 operaţiuni de constituire, inclusiv încheiereacontractului de societate (luarea hotărîrii de înfiinţare a societăţii),subscrierea fondatorilor la acţiunile plasate, ţinerea adunăriiconstitutive (art. 30), înregistrarea societăţii (art.37) şi înregistrareaacţiunilor (art.38), din C.civ. deducem doar 3: semnarea actului deconstituire [art.108 alin.(4)], înregistrarea societăţii pe acţiuni şiînregistrarea acţiunilor emise la fondare.Distincţia esenţială dintre aceste proceduri constă în faptul căLegea nr.1134/1997 reglementează detaliat procedura de constituire,în special modul de desfăşurare a adunării constitutive şi de aprobarea unor decizii (art.36), a căror nerespectare ar duce la nulitateasocietăţii, iar C. civ. nu impune nici o procedură riguroasă, obligând,în schimb, fondatorii să semneze actul de constituire în formăautentică. Dacă, potrivit art.36 din lege, la adunarea constitutivăaprobarea statutului, aporturilor nebăneşti, alegerea membrilor înorganele societăţii se efectuează cu ¾ din voturi, adică contrar

5 pct.

voinţei fondatorilor ce deţin până la 25 % din capitalul social, făcândposibilă apariţia unei societăţi comerciale cu conflicte şi contradicţiiinterne, C. civ. nu impune convocarea fondatorilor în adunareconstitutivă a societăţii pe acţiuni, stabilind că, prin semnarea actuluide constituire, se exprimă acordul cu toate clauzele lui, care, fiindobligatorii, soluţionează toate problemele ce ţin de competenţaadunării constitutive, stabilite la art.36 alin.(4) din lege.În situaţia în care două acte legislative reglementeazăprocedura de constituire a societăţii pe acţiuni, devine imperioasăselectarea legii cu o valoare mai mare. Conform Constituţiei art.72alin.(1), Legii nr.780/2001 privind actele legislative art.7-10, normelecuprinse în Constituţie şi în legile care o modifică (legile constituţionale) au putere juridică supremă de aplicare directă peîntreg teritoriul ţării. Celelalte legi sunt organice şi ordinare. Îninterpretarea Curţii Constituţionale, normele legii organice au ovaloare mai mare decât normele legii ordinare din motivul căadoptarea legii organice se face cu majoritatea absolută de voturi aledeputaţilor aleşi, pe când legile ordinare se adoptă cu majoritateavoturilor deputaţilor prezenţi în şedinţa Parlamentului. Dindispoziţiile art.72 alin.(2) lit.i) din Constituţie, precum şi dinpreambulul Legii nr.1125/2002 pentru punerea în aplicare a Coduluicivil, rezultă cu certitudine: C. civ. este o lege organică, pe cândLegea nr.1134/1997 este una ordinară. Acesta este motivul priorităţiidispoziţiilor C. civ. faţă cele ale Legii nr.1134/1997.Analiza legislaţiei în vigoare permite să conchidem:constituirea unei noi societăţi pe acţiuni este posibilă numai prinrepartizarea (subscrierea) acţiunilor între un număr de fondatoristrict determinat prin actul de constituire, adică fără apel lasubscripţia publică. Această concluzie o impune art.107, coroboratcu art.158 alin.(3) din C. civ. care prevede că acţiunile emise laconstituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între fondatori.

1.3. S.A. „Pur”, societate cu acţionar unic, a decis să fondeze o S.A „Mixt” în care să fie fondator unic. În acest scop s-a adresat la Camera Înregistrării de Stat cu o cerere şi a prezentat actele nesare pentru înregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat înregistrarea S.A. „Mixt”, motivând că este interzisă de lege constituirea acesteia. S.A. „PUR” a atacat decizia Camerei în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA “PUR”, CIS proceding corect in refuzul inregistrarii SA “MIXT”. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata.

7 pct.

Subiectul 40. Drepturile acţionarilornr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Identificaţi drepturile acţionarului referindu-vă şi la drepturile celor care deţin 5%,

10% şi 25 % din acţiunile cu drept de vot ale societăţii-pag.373Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:     a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor;     b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;     d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii. Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute sus au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:     a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii;

3 pct.

    b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii;     c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative. Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute susau de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.

1.2. Clasificaţi drepturile acţionarilor în patrimoniale şi nepatrimoniale şi caracterizaţile-PATRIMONIALE-pag.374; NEPATRIMONIALE-pag.376.Drepturile patrimoniale ale acţionarilor. Motivul principalcare determină persoana de a participa la fondarea unei societăţicomerciale şi de a procura participaţiuni în capitalul ei social esteobţinerea unor avantaje patrimoniale. Aceste avantaje pot fi realizateprin exercitarea anumitor drepturi patrimoniale: dreptul la dividende,dreptul la o cotă din bunurile societăţii în caz de lichidare a acesteiadreptul de a înstrăina acţiunile, dreptul de garanta obligaţii cu acţiuni,precum şi dreptul de a le da în administrare fiduciară. În unelesocietăţi, există şi dreptul acţionarilor de a beneficia de serviciile şibunurile societăţii în mod preferenţial sau la un preţ redus faţă depersoanele terţe.A. Dreptul la dividende. Scopul principal care l-a impus peacţionar să fondeze societatea pe acţiuni ori să dobîndească acţiuniulterior constituirii este obţinerea unui profit sub formă dedividende.Dividendele se calculează şi se plătesc proporţional valoriinominale a acţiunilor deţinute de acţionar, numărului şi claseloracestora.Mărimea dividendelor se stabileşte la adunarea generală aacţionarilor. Dividendele se plătesc în termen de 3 luni de la datahotărârii respective a adunării generale.Deţinătorul de acţiuni preferenţiale obţine dividende fixe saunefixe înaintea deţinătorului de acţiuni ordinare.B. Dreptul la o cotă-parte din bunurile societăţii în cazul lichidării ei.Dacă societatea se lichidează, bunurile rămase după satisfacereacreanţelor se repartizează între acţionari proporţional numărului şivalorii acţiunilor deţinute. Ca şi la repartizarea dividendelor,deţinătorii de acţiuni preferenţiale obţin cota din bunuri înainteadeţinătorilor de acţiuni ordinare.C. Dreptul de a înstrăina acţiunile. Persoana care deţine dreptul deproprietate asupra unei acţiuni poate să-şi exercite prerogativele deproprietar, inclusiv să o înstrăineze. De esenţa societăţii pe acţiuniţine posibilitatea de a înstrăina liber acţiunea, adică oricând şi oricui,drept fixat în C. civ. la art.166 alin.(1). Legislaţia Republicii Moldovareglementează două tipuri de societăţi pe acţiuni, care se deosebescîntre ele anume prin posibilitatea diferită a acţionarilor de a înstrăinaacţiunile. Acţionarul societăţii pe acţiuni de tip deschis are dreptul să-şi înstrăineze acţiunile prin orice act juridic. Acţiunile societăţilor detip deschis se înstrăinează prin vânzare-cumpărare la bursa de valori.Potrivit art.27 din Legea nr.1134/1997, acţionarul societăţii detip închis este obligat, în cazul în care doreşte să-şi înstrăinezeacţiunile prin vânzare-cumpărare, să respecte dreptul preferenţial alcelorlalţi acţionari. Astfel, trebuie să aducă la cunoştinţă organuluiexecutiv al societăţii emitente intenţia sa de a vinde acţiunile şi, dacătimp de două luni, acţiunile societăţii de tip închis propuse sprevânzare nu au fost cumpărate de alţi acţionari, de societate sau de

5 pct.

terţul indicat de societate, titularul poate vinde oricui acţiunile.Singura condiţie impusă de lege este ca preţul de vânzare să nu fiemai mic de preţul propus acţionarilor.Acţiunile societăţii de tip închis pot fi înstrăinate prin donaţie,schimb sau pot fi date ca aport la capitalul social al unei alte societăţi 80comerciale fără respectarea dreptului preferenţial. Acţiunile pot trecela alte persoane şi prin succesiune.D. Alte drepturi patrimoniale ale acţionarilor. Pentru protecţiaacţionarilor minoritari, legiuitorul a instituit dreptul de răscumpărarea acţiunilor. Astfel, acţionarul este în drept să ceară răscumpărareaacţiunilor sale în cazul în care nu i s-a permis, fără temei legal, săparticipe la adunarea generală a acţionarilor unde s-a luat hotărâreade operare a unor modificări în actul de constituire al societăţiilimitative de drepturi ale acţionarilor ori hotărârea de transformare asocietăţii deschise în societate închisă, precum şi în cazul în care s-ahotărât ca societatea să încheie o tranzacţie de proporţii, dar el avotat împotriva unei astfel de hotărâri şi a cerut ca poziţia sa să fieconsemnată în procesul-verbal al adunării generale, iar el să fieînscris în lista acţionarilor care au dreptul să ceară răscumpărareaacţiunilor ce le aparţin. Unele societăţi pe acţiuni proclamă dreptulprioritar al acţionarului de a procura bunurile societăţii sau de a i se prestaservicii. Legislaţia nu stabileşte expres un asemenea drept, însăadunarea generală poate stipula, în statutul societăţii, obligaţiaorganului executiv de a propune servicii sau bunuri ale societăţii întrunmod prioritar acţionarilor faţă de alţi beneficiari, prioritate cepoate consta în preţ redus sau preferinţă faţă de alţi beneficiari.Drepturile nepatrimoniale ale acţionarului sunt: dreptul dea participa la adunarea generală, dreptul la vot, dreptul la informare.A fost stabilit prin lege că acţionarii care deţin 5%, 10% şi 25% audrepturi suplimentare.A. Dreptul de a participa la adunarea generală îl au toţi acţionarii,indiferent ce acţiuni deţin: ordinare sau preferenţiale. Deţinătoriiacţiunilor preferenţiale care nu au drept de vot pot participa ladiscutarea chestiunilor de pe ordinea de zi, pot fi aleşi în organelesocietăţii. Acţionarii participă la adunarea generală fie personal, fieprin reprezentanţi ori prin deţinătorii nominali ai acţiunilor. Într-osocietate, statul poate avea un singur reprezentant.B. Dreptul la vot în şedinţa adunării generale a acţionarilor îl audeţinătorii de acţiuni ordinare. O astfel de acţiune dă deţinătorului 81dreptul la un vot, cu excepţia votului cumulativ la alegerea consiliuluisocietăţii. Cu titlu de excepţie, dreptul de vot poate fi atribuit şideţinătorilor de acţiuni preferenţiale dacă legea sau actul deconstituire al societăţii dispune astfel. Potrivit art.15 alin.(6) şi (7) dinLegea nr.1134/1997, acţiunea preferenţială dă drept la vot dacădividendele stabilite nu au fost plătite în termen, iar adunareagenerală decide transformarea societăţii deschise în societate închisă,reorganizarea sau lichidarea societăţii, modificarea drepturilordeţinătorilor de acţiuni preferenţiale, emisiunea de acţiunipreferenţiale care dau drepturi suplimentare faţă de acţiunilepreferenţiale deja plasate, precum şi în alte cazuri stabilite de lege şide actul de constituire.C. Dreptul acţionarului de a fi informat [C. civ. art.115, 170, Legeanr.1134/1997 art.25 alin. (1) lit. b) şi c), art.55, 56, 91, 92]. Fiecareacţionar este în drept să obţină informaţie veridică despre activitateasocietăţii şi să ia cunoştinţă de cărţile contabile şi de altădocumentaţie. Astfel, potrivit art.56 din legea nominalizată, fiecareacţionar care are dreptul de a participa la adunarea generală poate lua

cunoştinţă, cu cel puţin 10 zile înainte de ţinerea adunării, deconţinutul materialelor pregătite pentru ordinea de zi, puse ladispoziţie de consiliul sau de administratorul societăţii.

1.3. Acţionarul S.A. “VIVAN” Timizeanu a depus o cerere în judecată, solicitând anularea hotărârii de majorare a capitalului social şi încasarea prejudiciului suportat. În motivare acţionarul a explicat că el nu a ştiut de majorarea capitalului social, şi a invocat faptul că până la majorare deţinea 40 % din acţiunile ordinare ale societăţii, iar după majorarea capitalului social el a rămas să deţină numai 20 %. De asemenea a fost invocat faptul că activele societăţii la momentul majorării capitalului social depăşeau mărimea capitalului social cu 50% şi în procesul de majorare noii acţionari au plătit numai valoarea nominală. În referinţa sa, S.A. „VIVAN” a respins cererea acţionarului, considerând-o neîntemeiată. Cum urmează a fi soluţiant litigiul de către instanţă? Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, cf Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social.

7 pct.

Subiectul 41. Acţiunile - valori mobiliare ale societăţii pe acţiuni. nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre acţiune ca valoare mobiliară şi despre drepturile acordate de aceasta

titularului. conform legii SA -Acţiunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal sau care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia. (1) Acţiunea este un document, avînd una din formele prevăzute la art.11 alin.(2), care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.    (2) Statutul societăţii va stabili acţiunile plasate de societate.    [Art.12al.(2) modificat prin LP163-XVI din 13.07.07, MO141-145/07.09.07 art.593, în vigoare la 01.01.08]    [Art.12al.(3) exclus prin LP163-XVI din 13.07.07, MO141-145/07.09.07 art.593, în vigoare la 01.01.08]    [Art.12. al.(3) modificat prin L200/28.07.05, MO107/12.08.05 art.569]    4) Acţiunile plasate se înregistrează în mod obligatoriu în Registrul de stat al valorilor mobiliare, ţinut de Comisia Naţională a Pieţei Financiare.    [Art.12 al.(4) modificat prin LP163-XVI din 13.07.07, MO141-145/07.09.07 art.593, în vigoare la 01.01.08]    [Art.12. al.(4) introdus prin LP200 din 28.07.05, MO107/12.08.05 art.569, al.(4)-(9) devin al.(5)-(10)]    (5) Sînt considerate lasate acţiunile achitate în întregime de primii lor achizitori (subscriitori), înregistrate în Registrul de stat al valorilor mobiliare şi în registrul acţionarilor societăţii.    (6) Acţiunile  societăţii pot avea valoare nominală care trebuie să se împartă la un leu.    (7) Toate acţiunile ordinare ale societăţii  vor  avea valoare nominală egală.    (8) Valoarea nominală a acţiunii se aprobă de adunarea constitutivă sau  de adunarea generală a acţionarilor şi se indică în documentele de constituire ale societăţii şi în alte documente prevăzute de prezenta lege şi de legislaţia cu privire la valorile mobiliare.    (9) În cazul plasării acţiunilor a căror valoare nominală nu este determinată, adunarea generală a acţionarilor este în drept să fixeze valoarea acţiunii în decizia de emitere a acestora. Valoarea fixată a acţiunii nu se indică în documentele de constituire ale societăţii şi se foloseşte la determinarea mărimii capitalului social.

3 pct.

    [Art.12 al.(9) în redacţia LP163-XVI din 13.07.07, MO141-145/07.09.07 art.593, în vigoare la 01.01.08]   (10) Valoarea nominală (fixată) a acţiunii reflectă partea de capital social al societăţii ce revine unei acţiuni plasate.

Drepturile acordate de actiune titularului sunt:-de a participa la conducerea societatii- de a primi dividende-de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatiiDreptul de a participa la conducerea şi la activitatea societăţii. Acestdrept are la bază intenţia asociaţilor de a colabora voluntar înactivitatea de întreprinzător. Participarea asociaţilor la conducerea şiactivitatea societăţii în nume colectiv presupune, pe de o parte,participarea la adoptarea hotărârilor de importanţă pentru viaţasocietăţii, iar pe de altă parte, gestionarea afacerilor societăţii.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu drept de vot laşedinţele asociaţilor, de regulă având dreptul la un singur vot(art.123). Cel care a contribuit la formarea capitalului social cu unaport mai mare sau din alte considerente stabilite în actul deconstituire poate să aibă mai multe voturi. Asociatul nu va participala votare dacă asociaţii decid excluderea lui din societate [art.129alin.(1)]. Fiecare asociat are dreptul de a acţiona de sine stătător înnumele societăţii dacă actul de constituire nu prevede că acest dreptse exercită de către toţi asociaţii împreună sau că acest drept aparţinenumai unor persoane expres stabilite [art.124 alin.(1)];Toţi asociaţii au dreptul de a reprezenta societatea. Dacă actulde constituire prevede numai dreptul de reprezentare al unuia sau alcâtorva asociaţi, asociaţii neindicaţi nu au acest drept (art.125).Dreptul la informaţie privind activitatea societăţii. Fiecare asociat aredreptul să ia cunoştinţă de cărţile contabile şi de alte documente ceprivesc activitatea societăţii. Asociatul, personal sau asistat de unexpert, poate consulta documentaţia privind administrarea societăţii 9[art.124 alin.(4)]. Acest drept îl are şi asociatul împuternicit cuadministrarea şi reprezentarea societăţii.Dreptul la o parte din beneficiu. Veniturile societăţii în numecolectiv se repartizează între membrii ei proporţionalparticipaţiunilor la capitalul social [art.115 alin.(1) lit.c) şi art.127].Actul de constituire poate să prevadă şi o altă modalitate derepartizare a beneficiului stabilind că asociatul este în drept săpretindă la o cotă mai mare din beneficiu decât cota sa din capitalulsocial. Dacă actul de constituire prevede astfel, asociatul careprestează servicii sau munceşte pentru societate cu titlu de aportsocial poate pretinde la o parte din beneficiile societăţii [art.114alin.(4)]. Clauza contractuală sau hotărârea adunării prin careasociatul este privat de dreptul la beneficii este nul [art.127 alin.(1)];Dreptul la o parte din active în caz de lichidare a societăţii. Dacăsocietatea în nume colectiv se lichidează, fiecare asociat este în dreptsă pretindă la o parte din activele ei rămase după satisfacereacreanţelor [art. 115 alin.(1) lit.d)]. Activele se împart între asociaţi înmodul stabilit la art.96 din C. civ., proporţional cotelor deţinute,dacă actul de constituire nu prevede altfel.Dreptul de retragere din societate. Potrivit art.130 din C. civ.,asociatul societăţii în nume colectiv este în drept să se retragă dinsocietate informând ceilalţi asociaţi cu cel puţin 6 luni înainte. Actulde constituire nu poate interzice retragerea. Asociatul care se retrageprimeşte în bani valoarea participaţiunii la patrimoniul societăţii,conform bilanţului de la data retragerii. Asociatul poate primi cotă-

parte din capitalul social, în natură, sub formă de bunuri alesocietăţii

1.2. Clasificaţi acţiunile – valori mobiliare după criteriile cunoscute explicându-le esenţa. 1.2a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele---actiunea ordinara- conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.---preferentiala- dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei. b) dupa metoda de legitimare a detinatorului---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.c) dupa forma lor de emisiune--- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date--- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronicd) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor--- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare--- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur--- act aflate in circulatie- este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii. --- act de tezaur- este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii. f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari.

5 pct.

1.3. 1.3 Consultaţi cetăţeanul Verega, acţionar al S.A. „RVN” cu privire la drepturile ce derivă din acţiunile, inclusiv cu privire la dreptul de vot, cu privire la dividend şi posibilitata de înstrăinare.

1) daca el poate sa voteze la AG-? Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor:     a) neplăţii dividendelor fixate pe acţiunile cumulative sau parţial cumulative în decursul termenului stabilit de statut. Dreptul la vot încetează după plata în întregime a dividendelor acumulate;     b) luării de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.2) poate sa le instraineze- Dacă societatea plasează acţiuni preferenţiale de două sau mai multe clase, în statutul ei va fi prevăzută ordinea de plată a dividendelor anunţate şi a valorii de lichidare a acţiunilor preferenţiale de fiecare clasă.

7 pct.

Subiectul 42. Obligaţiunile – valori mobiliare a societăţii pe acţiuni.nr. Conţinutul subiectului puncte

1.1. Definiţi obligaţiunea ca valoare mobiliară emisă de societatea pe acţiuni şi descrieţi drepturile acordate de obligaţiune titularului-pag.423.Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor. Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi:-de a primi de la emitentul ei valoarea nominala;- de a primi valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite; Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii. Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit. Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an. Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti. Potrivit art.16 din Legea nr.1134/1997, obligaţiunea este un document care atestă dreptulproprietarului de a primi suma vărsată în contul achitării obligaţiuniişi dobînda sau un alt profit aferent în mărimea şi în termenul stabiliteprin decizia de emitere a obligaţiunilor.În literatura juridică română,68 obligaţiunea este definită ca titlude credit emis de societate în schimbul unei sume de baniîmprumutate, care încorporează îndatorirea societăţii de a rambursaaceastă sumă şi de a plăti dobânzile aferente.Obligaţiunile dau deţinătorilor calitatea de creditor al societăţii,aceştia având dreptul de a obţine dobânda promisă, indiferent defaptul dacă societatea are sau nu beneficiu. În cazul în care societatease lichidează, obligatarilor li se vor restitui, până la împărţirea averiiîntre acţionari, sumele pe care le-au plătit pentru obligaţiuni.

3 pct.

1.2. Clasificaţi obligaţiunile după criteriile cunoscute şi menţionaţi deosebirea obligaţiunii de acţiune-pag.423+pag.416;Deosebiri:a) actiune-un document care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal; obligatiunea- titlu financiar de imprumut; b) actiune- atesta dreptul de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, obligatiunea - atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite;c) actiune – apartin la membrii societatii, oblig- dau detinatorilor calitatea de creditori a societatii;d) actiunile reprezinta o parte din capitalul social iar obligatiunile se emit numai daca aceasta sa decis la adunarea generala;e)in caz de lichidare a societatii actiunile dau posibilitatea de a primi o parte din bunuri a acesteia iar obligatiunile nu, dar in caz de lichidare obligatarilor li se vor restitui sumele pe care le-au platit pentru obligatiuni.Clasificarea obligatiunilor – pag.424.3.5.3.3. Tipurile de obligaţiuni. Legislaţia clasificăobligaţiunile în funcţie de forma emisiunii (materială saunematerială), de modul legitimării deţinătorului (nominative sau lapurtător) şi de forma de răscumpărare (convertibile şineconvertibile).Explicaţiile făcute anterior pentru acţiunile emise în formămaterială şi nematerială precum şi pentru cele nominative sau lapurtător sunt valabile şi obligaţiunilor respective.Obligaţiunile convertibile sunt obligaţiuni care pot fi schimbate cuacţiunile societăţii, fie din emisiune suplimentară, fie din acţiunile detezaur ale societăţii. De exemplu, CNVM, prin Hotărîrea nr.49/1-3

5 pct.

din 26. decembrie 200269, a înregistrat o emisiune de obligaţiuni aS.A. „Pielart” în număr de 20.000 de obligaţiuni nominative,nematerializate, de clasa I, convertibile, cu valoarea nominală de100 de lei, cu dobîndă fixată cumulativă de la valoarea nominală înproporţie de 13% anual, cu termenul de circulaţie de 3 ani (1ianuarie 2003 – 1 ianuarie 2006), cu efectuarea plăţilor la sfârşitulperioadei de circulaţie, cu număr de înregistrare de statMD32PIEL1009, asigurate prin gajul mijloacelor proprii aleemitentului.Obligaţiunile neconvertibile sunt obligaţiuni pe care societatea lestinge exclusiv cu mijloace băneşti. De exemplu, CNVM, prinhotărârea nr.35/1 din 28.05.200570, a înregistrat o emisiune deobligaţiuni a Î.M. „ELAT” S.A. (Chişinău, bd.Decebal 99;

69 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr. 206-208, art. 427.70 Idem, 2005, nr. 117-118, art. 393.157nr.1003600020455 din 18 mai 2001) în număr de 240, nominative declasa II, neconvertibile, nematerializate, cu valoarea nominală de 50000 de lei, cu venit flotant în limitele de minimum 10% şimaximum 20%, în funcţie de dobânda medie ponderată la hârtiilede valoare de stat, cu termenul de circulaţie de 364 de zile, achitatprin cupoane periodice de 2 ori pe an, asigurate prin garanţie bancarăemisă de B.C.”Moldindconbank” S.A.

1.3. Cetăţeanul Luţcan este deţinător al obligaţiunilor emise de S.A. „Frigorifer” care prevăd plata dobânzii o dată pe an în mărime de 20% din valoarea nominală, însă societatea timp de 3 ani nu a plătit dobânda cuvenită. Consultaţi obligaţionarul şi recomandaţi-i posibilele variante de a-şi apăra dreptul.In cazul acesta deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit.Deţinătorul de obligaţiuni are dreptul să ceară de la societate răscumpărarea obligaţiunilor plasate înainte de termenul de scadenţă în cazul în care emitentul nu respectă termenul de achitare a dobînzilor aferente. 

7 pct.

Subiectul 43. Tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile hârtii de valoare.nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Caracterizaţi tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile valori mobiliare. . Tranzactiile SA cu

propriile hartii de valoare sunt:- Achizitionarea – o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din

propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor.

- Rascumpararea – este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege.

- Convertirea – este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase.

- Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.3.6. Tranzacţiile societăţii cu propriile valori mobiliare3.6.1. Dispoziţii generale. Potrivit prevederilor art. 77 dinLegea nr.134/1997, societatea pe acţiuni este în drept să efectuezeoperaţiuni cu propriile valori mobiliare, în cazurile prevăzute delegislaţie şi de actul de constituire al societăţii, prin achiziţionare,răscumpărare, convertire, consolidare, fracţionare saudenominalizare a acestora. Aceste operaţiuni pot fi grupate în douăcategorii: dobândirea de către societate a proprietăţii asupra valorilormobiliare emise de sine stătător (achiziţionarea, răscumpărarea) şimodificarea de către societate a stării valorilor mobiliare emise prinschimbarea tipului (convertire), numărului (fracţionare, consolidare)sau a valorii acestora (denominalizare). 1583.6.2. Achiziţionarea este o operaţiune de cumpărare de către

3 pct.

societate a propriilor acţiuni din proprie iniţiativă, în cazul reduceriicapitalului social sau al prevenirii scăderii cursului acţiunilor ori alconvertirii acestora.Hotărârea de achiziţionare a acţiunilor plasate de societate se iade adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii.Adunarea generală decide achiziţionarea acţiunilor plasate în scopulreducerii capitalului social. Consiliul societăţii poate decideachiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii căderii cursuluilor, vânzării acţiunilor către angajaţii societăţii, convertirii în acesteacţiuni a altor valori mobiliare ale societăţii, plăţii dividendelor şi înalte scopuri nelegate de reducerea capitalului social, prevăzute deactul de constituire al societăţii.În hotărârea de achiziţionare a acţiunilor proprii se vorconsemna clasele şi numărul de acţiuni, preţul lor de achiziţie, formade plată şi termenul de achiziţionare. Acţiunile se achiziţionează lavaloarea de piaţă, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună.Societatea este obligată să aducă la cunoştinţă fiecărui acţionar saureprezentant legal al acestuia, sau deţinător nominal de acţiunipropunerea de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie alesocietăţii şi/sau să publice propunerea sa. Acţionarul este în drept săvândă acţiunile care îi aparţin, iar societatea este obligată să leachiziţioneze în condiţiile anunţate.De exemplu: CNVM, prin Hotărârea nr.21/3 din 21.04.200571,a înregistrat oferta tender anunţată de B.C. „Mobiasbancă” S.A., alcărei obiect îl constituie achiziţionarea acţiunilor sale plasate înnumăr de 400 000 de acţiuni ordinare nominative de clasa I, lapreţul de 17,00 lei per acţiune.Societatea pe acţiuni este obligată să achiziţioneze obligaţiunileemise pentru a le stinge la termenul stabilit în prospectul deemisiune.

71 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 67-68, art. 240.1593.6.3. Răscumpărarea este o operaţiune de cumpărare decătre societate a propriilor acţiuni, la cererea acţionarilor.Societatea este obligată să răscumpere propriile acţiuni dacă:- a sosit termenul de răscumpărare stabilit în prospectul deemisiune a acestora (Potrivit art.3 din Legea nr.1204/1997 cu privirela fondurile de investiţii, fondurile de investiţii mutuale au obligaţiade a răscumpăra acţiunile proprii la cerea acţionarului, iar fondul deinvestiţii pe intervale are obligaţia de a răscumpăra propriile acţiuni lacererea acţionarului, dar în perioadele indicate în actul său deconstituire şi în prospectul de emisiune a acţiunilor, însă nu mai rarde două ori pe an.);- societatea s-a transformat într-o societate pe acţiuni de tipînchis ori au fost adoptate modificări în statut care limiteazădrepturile acţionarilor;- societatea a efectuat o tranzacţie de proporţii;- societatea s-a reorganizat.Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor careîi aparţin dacă a votat împotriva hotărârii cu privire la schimbareatipului societăţii din societate deschisă în societate închisă, laefectuarea unei tranzacţii de proporţii sau la reorganizarea acesteiaori nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunareagenerală a acţionarilor la care s-a luat o astfel de hotărâre.3.6.4. Convertirea valorilor mobiliare este o operaţiunejuridică de schimbare a unei categorii de valori mobiliare pe altele (deexemplu, obligaţiunile plasate se schimbă pe acţiuni) ori a unei clasede valori mobiliare pe o altă clasă (de exemplu, acţiunile preferenţialese schimbă pe acţiuni ordinare).CNVM, prin Hotărârea nr.37/1 din 15.09.200572, a decisînregistrarea operaţiunii de convertire a 492500 acţiuni preferenţiale

de clasa II cu valoare nominală de 1 leu fiecare şi codul ISINMD24BSOC2000 ale B.C. „Banca Socială” S.A. (nr.1002600035719din 07.06.2001; Chişinău, str.Mitropolit Bănulescu-Bodoni 61) în

72 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 126-128, art. 410.1604925 acţiuni ordinare nominative de clasa I cu valoarea nominalăde 100 de lei fiecare şi codul ISIN MD14BSOC1004. Capitalul socialal B.C. „Banca Socială” S.A. se va constitui din 57641100 lei divizatîn 571486 de acţiuni ordinare nominative de clasa I cu valoareanominală de 100 de lei fiecare şi 492500 acţiuni preferenţiale de clasaII cu valoarea nominală de 1 leu.De asemenea, are loc convertirea acţiunilor în cazul în caresocietăţile pe acţiuni fuzionează. Acţiunile societăţilor pe acţiuni, încazul în care se dizolvă, prin fuziune (absorbţie, contopire) seconvertesc în acţiuni ale societăţii absorbante, iar în cazul fuziuniiprin contopire, se convertesc în acţiuni ale noii societăţi, constituiteprin contopire. Dacă societatea pe acţiuni se dezmembrează, cuconstituirea uneia sau a mai multor societăţi pe acţiuni, acţiunilesocietăţii care se divizează în noi societăţi sau din care se separă noisocietăţi vor fi convertite în acţiuni ale noilor societăţi.3.6.5. Consolidarea acţiunilor societăţii este o operaţiune deschimbare a tuturor acţiunilor societăţii pe un număr mai mic deacţiuni, dar care au o valoare nominală mai mare. Consolidarea nuduce la modificarea capitalului social.De exemplu: CNVM, prin Hotărârea nr.36/1 din 27.12.200173,a înregistrat operaţiunea de consolidare a acţiunilor ordinarenominative cu valoarea nominală de 1 leu în acţiuni ordinarenominative cu valoarea nominală de 10 lei S.A. „Nord-Farm”(nr.121036673 din 19.02.1996; Bălţi, str. Griboedov 1). În urmaconsolidării, capitalul social al S.A. „Nord-Farm” va constitui489090 lei, divizat în 48909 acţiuni ordinare nominative cu valoareanominală de 10 lei;De asemenea, CNVM, prin Hotărârea nr.3/2 din 22.07.199974,a înregistrat restructurarea primei emisiuni de acţiuni ale S.A.„Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei”(nr.103096957 din 14.04.98; Chişinău, str. M.Costin 7, bir. 402)

73 Idem, 2002, nr. 9-10, art. 14.74 Idem, 1999, nr. 93, art. 148.161în urma consolidării acţiunilor prin majorarea valorii nominale de la1000 lei la 2000 lei.3.6.6. Împărţirea (fracţionarea) acţiunilor societăţii,operaţiune inversă consolidării, este o operaţiune de schimbare atuturor acţiunilor societăţii pe un număr de acţiuni mai mare, dar cuo valoare nominală mai mică. De exemplu, CNVM, prin Hotărîreanr.14/1-2 din 31.05.200175, a înregistrat restructurarea emisiuniianterioare de acţiuni ale Întreprinderii Comerciale de Producţie„Spicuşor-BL” S.A. prin împărţirea acţiunilor ordinare nominativecu valoarea nominală de 100 lei în acţiuni ordinare nominative cuvaloarea nominală de 50 de lei. Capitalul social al societăţii va fi de203 400 de lei, împărţit în 4068 de acţiuni ordinare nominative cuvaloarea nominală de 50 de lei.3.6.7. Denominalizarea acţiunilor este o operaţiunea demodificare a valorii lor nominale prin reducerea sau majorarea valoriinominale a acţiunilor societăţii fără modificarea numărului lor total.Denominalizarea acţiunilor are ca efect modificarea capitalului socialfie prin majorare, fie prin reducere. Modificarea valorii fixate aacţiunilor nu constituie denominalizare.De exemplu, CNVM, prin Hotărîrea nr.24/1 din 19.05.200576

,a înregistrat reducerea capitalului social al Î.C.S. „Reţelele Electricede Distribuţie Centru” S.A. (nr.1003600109172 din 27.04.2002;Chişinău, or.Vatra, str. Luceafărul 13) cu 158907201 lei prindenominalizarea valorii nominale a acţiunilor ordinare nominative dela 100 la 60 de lei. În urma denominalizării, capitalul social al Î.C.S.„Reţelele Electrice de Distribuţie Centru” S.A. va fi de 238 360 740de lei, divizat în 3 972 679 de acţiuni ordinare nominative cuvaloarea nominală de 60 de lei.De asemenea, CNVM, prin Hotărîrea nr.21/1 din 17.08.200177,a înregistrat modificarea capitalului social a S.A. „Pomuşoara”

75 Idem, 2001, nr. 63, art. 187.76 Idem, 2005, nr. 74-76, art. 268.77 Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr. 104-105, art. 259.162(nr.13300300 din 10.03.1993; Edineţ, str. Şoseaua Bucovinei 24) prindenominalizarea valorii nominale a acţiunilor ordinare nominative dela 100 la 4500 lei şi majorarea capitalului ei social cu 378302 lei. Înurma acestei denominalizări, capitalul social al S.A. „Pomuşoara” vaconstitui 387 000 de lei, divizat în 86 de acţiuni ordinare nominativecu valoarea nominală de 4500 de lei.

1.2. Comparaţi procedeul de achiziţionare a propriilor acţiuni cu procedeul de răscumpărare a propriilor acţiuni de societatea emitentă. Achizitionarea Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, prin intermediul ofertei publice pe piaţa secundară. Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile plasate de ea numai în scopurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii. Hotărîrea de achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de:     a) adunarea generală a acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii capitalului social sau cedării către salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii;    b) consiliul societăţii, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii cursului lor.În hotărîrea societăţii privind achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu valoarea de piaţă a acţiunilor, iar termenul de achiziţie nu va fi mai mic de o lună. Societatea este obligată să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau deţinător nominal de acţiuni propunerea de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să publice propunerea sa. Orice acţionar este în drept să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind obligată să le achiziţioneze în condiţiile anunţate. Dacă numărul total de acţiuni care figurează în ofertele acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către societate, acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor, indicat în fiecare ofertă. Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea:     1) în decursul unei luni pînă la începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în procesul plasării acestor acţiuni, precum şi în decursul unei luni după plasarea lor;     2) dacă, conform ultimului bilanţ:     a) societatea este insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau     b) valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mică în urma achiziţionării acţiunilor plasate;    3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur va depăşi limita stabilită la art.13 alin.(6), cu excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3).–, rascumpararea – pag. Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii. Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:     a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau     b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau     c) efectuării de către societate a unei tranzacţii de proporţii ; sau     d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor;    e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor

5 pct.

art.39 alin.(6). Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:     a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau     b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)-d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6);    c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.Răscumpărarea acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia nu prevede altfel. Termenul de depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin se stabileşte în statutul societăţii şi va fi de cel puţin 2 luni de la data luării de adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii cererii de răscumpărare.Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în registrul deţinătorilor de valori mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-e). Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii.

1.3. Consultaţi acţionarul Vetrescu care vrea să cheme în judecată S.A. „Victoria” şi a o obliga să răscumpere acţiunile pe care le deţine. Principalul argument al reclamantului este că el nu a participat la adunarea generală şi nu este de acord cu procesul de fuziune a S.A. „Victoria” cu S.A. „Favorit”, deoarece ultima este în proces de insolvabilitate. Pârâtul nu a răspuns la petiţia prealabilă. Vetrescu solicită asistenţă juridică şi reprezentare în instanţă. Cum trebuie soluţionat litigiul?  Articolul 25. Drepturile acţionarilor

f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin, în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii;

Articolul 79. Răscumpărarea de către societate                           a acţiunilor plasate    (1) Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute de prezenta lege, de legislaţia cu privire la valorile mobiliare sau de statutul societăţii.    (2) Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:    a) sosirii termenului de răscumpărare  a acţiunilor, prevăzut  în statutul societăţii; sau    b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau    c) efectuării  de către societate a unei tranzacţii de proporţii; sau    d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor.    e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor art. 39 alin.(6).    (3) Acţionarul  este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:    a) nu i s-a permis, fără temei legal, să  participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit. b) - e); sau   b) el a votat împotriva adoptării hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.b)–d) şi/sau a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6);    c) şi-a exprimat dezacordul cu decizia consiliului societăţii privind încheierea unei tranzacţii de proporţii.    (5) Răscumpărarea  acţiunilor societăţii se efectuează la preţul lor de piaţă, dacă legislaţia  nu prevede altfel.    (6) Termenul de depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin se  stabileşte în statutul societăţii şi va fi de cel puţin 2 luni de la data luării de adunarea generală a acţionarilor sau de consiliul societăţii a uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e). Termenul de achitare a acţiunilor nu va depăşi 3 luni de la data depunerii cererii de răscumpărare.    (7) Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în registrul deţinătorilor de valori mobiliare la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la

7 pct.

alin.(2    (8) Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii.    

Subiectul 44. Tranzacţiile de proporţii ale societăţii pe acţiuni.

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre dreptul societăţii pe acţiuni de a încheia acte juridice şi despre dreptul

de a încheia acte juridice (tranzacţii) de proporţii-pag.427Articolul 82. Noţiunea de tranzacţie de proporţii    (1) Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte:    a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor asupra lor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului bilanţ; sau    b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile în astfel de acţiuni,  constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii; sau    c) achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.    (2) Prevederea alin.(1) lit. a) nu se extinde asupra tranzacţiilor societăţii efectuate în procesul activităţii economice curente prevăzute în statutul societăţii.

3 pct.

1.2. Comparaţi actele juridice încheiate de societatea pe acţiuni în mod obişnuit cu tranzacţiile de proporţii şi cu tranzacţiile cu conflict de interese referindu-vă la procedura de încheiere, executare şi efectele juridice-pag.427+432;Articolul 83. Decizia de încheiere de către societate                           a unei tranzacţii de proporţii    (1) Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii, dacă statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică.    a) bunurile ce constituie peste 25%  şi nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la luarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii; sau    b) acţiunile cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii, convertibile în asemenea acţiuni şi plasate în cantitatea arătată  la art.82 alin.(1) lit. b), dar care constituie nu mai mult de 50%  din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii, dacă statutul societăţii nu prevede o normă mai mică, în limitele căreia consiliul societăţii este în drept să decidă cu privire la mărirea capitalului social.    (2) Hotărîrea de încheiere de către societate a unor tranzacţii de proporţii neprevăzute la alin. (1) se ia de adunarea generală a acţionarilor.   (21) Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societăţii, precum se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în care societatea a primit aviz referitor la achiziţionarea de către orice persoană a unui important pachet de acţiuni ale societăţii.    (22) Prin derogare de la prevederile alin. (21), consiliul societăţii poate adopta decizii ce rezultă din obligaţiile asumate de către societate înainte de data primirii avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.   (23) Restricţia prevăzută la alin.(21) îşi pierde acţiunea din momentul ţinerii adunării generale a acţionarilor, convocate ulterior primirii de către societate a avizului despre achiziţionarea unui important pachet de acţiuni.    (24) Decizia consiliului societăţii privind încheierea de către societate a unei tranzacţii de proporţii se publică, în termen de 15 zile de la data adoptării, în organul

5 pct.

de presă specificat în statutul societăţii.Articolul 85. Noţiunea de tranzacţie cu conflict de interese  (1) Tranzacţia cu conflict de interese este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc referitor la care persoanele interesate:    a) sînt în drept să participe la luarea deciziilor privind încheierea unor astfel de tranzacţii; şi    b) pot, concomitent, avea, la efectuarea acestor tranzacţii, interes material ce nu coincide cu interesele societăţii.    (11) Nu se consideră tranzacţie cu conflict de interese emisiunea suplimentară de acţiuni.    (2) Persoană interesată în efectuarea de către societate a tranzacţiilor se consideră persoana care totodată este:    a) acţionar care deţine de sine stătător sau împreună cu persoanele sale afiliate peste 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii; sau    b) membru al consiliului societăţii sau al organului executiv  al societăţii; sau    d) partener al societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc; sau    e) deţinător al unei cote considerabile (peste 10%) în capitalul partenerului sau asociat al acestuia cu răspundere completă; sau    f) reprezentant al partenerului societăţii în tranzacţia dată sau în cîteva tranzacţii legate reciproc ori intermediar în aceste tranzacţii.    g) persoanele afiliate persoanelor specificate la lit.a), b), d), e), f);    (3) Persoana interesată  în efectuarea de către societate a tranzacţiilor va prezenta consiliului societăţii, cel mai rar o dată pe an, declaraţie scrisă cuprinzînd date suficiente pentru depistarea la timp a tranzacţiilor cu conflict de interese.    (4) Persoana interesată  în efectuarea de către societate a unei tranzacţii este obligată, pînă la încheierea ei, să comunice în scris interesul său organului de conducere al societăţii, de competenţa căruia ţine încheierea unei astfel de tranzacţii.    (5) Pentru neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere a datelor arătate la alin. (3) şi alin. (4), persoanele interesate în efectuarea tranzacţiilor de către societate răspund în conformitate cu legislaţia.   Articolul 86.  Decizia privind încheierea de către societate a                                                    tranzacţiei cu conflict de interese     (1) Orice tranzacţie cu conflict de interese poate fi încheiată sau modificată de societate numai prin decizia consiliului societăţii sau prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.    (2) Pînă la luarea deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflictde interese, se va constata dacă s-a respectat modul de determinare a valorii de piaţă a bunurilor prevăzut la art.76.    (3) Pentru luarea de către consiliul societăţii a deciziei privind încheierea tranzacţiei cu conflict de interese se cere unanimitatea membrilor aleşi ai consiliului care nu sînt persoane interesate în ce  priveşte încheierea tranzacţiei.    (4) Dacă mai  mult de jumătate dintre membrii aleşi ai consiliului societăţii sînt  persoane interesate în efectuarea tranzacţiei date, aceasta va  fi încheiată numai prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor.   (5) Hotărîrea adunării generale a acţionarilor privind încheierea tranzacţiilor cu conflict de interese, în conformitate cu prezenta lege sau cu statutul societăţii, se adoptă cu majoritatea voturilor din numărul total de voturi ale persoanelor care nu sînt interesate în încheierea acestor tranzacţii.    (6) Persoana interesată în efectuarea tranzacţiei date va trebui să părăsească pentru cîtva timp şedinţa consiliului societăţii sau adunarea generală a acţionarilor la care, prin vot deschis, se hotărăşte cu privire  la  încheierea acesteia. Prezenţa acestei persoane la şedinţa consiliului societăţii sau la adunarea generală se ia în considerare la stabilirea cvorumului,  iar  la constatarea rezultatului  votului, se consideră că această persoană nu a participat la votare.    (7) Dacă consiliului societăţii sau adunării generale a acţionarilor nu le erau cunoscute  toate circumstanţele  legate de încheierea tranzacţiei cu conflict de interese şi/sau această tranzacţie a fost încheiată prin încălcarea altor prevederi ale prezentului

articol, consiliul societăţii sau adunarea generală este în drept să ceară conducătorului organului executiv al societăţii:    a) să renunţe  la  încheierea unei astfel de tranzacţii ori să o rezilieze; sau    b) să asigure, în condiţiile legislaţiei, repararea de către persoana interesată a prejudiciului cauzat societăţii prin efectuarea acestei tranzacţii.   (8) Tranzacţiile cu conflict de interese sînt valabile pentru persoanele cu care au fost încheiate, dacă aceste tranzacţii nu au fost reziliate în condiţiile alin.(7) sau declarate  nevalabile în alte temeiuri.    (9) Legislaţia sau statutul societăţii poate conţine şi condiţii suplimentare de încheiere a tranzacţiilor cu conflict de interese.    (10) Prevederile prezentului articol nu se extind asupra tranzacţiilor întreprinderilor dependente, care, potrivit art.10 alin.(4), se efectuează în conformitate cu dispoziţiile obligatorii ale întreprinderii dominante, precum şi dacă toţi acţionarii sînt persoane interesate în efectuarea tranzacţiei.

1.3. Cetăţeanul Lucescu, acţionar a S.A. “Fântâna”, a depus o cerere de chemare în judecată de anulare a contractului de gaj prin care S.A. “Fântâna” garanta BCA “Prima” că, în cazul în care peste doi ani SRL “DERN” nu va restitui băncii împrumutul de 2mln. Euro, ea însăşi va onora această obligaţie în locul debitorului. În motivarea cererii reclamantul arată că suma de 2 mln de Euro indicată în contractul de gaj reprezintă un contractul de proporţii ori el reprezintă peste o 100% din capitalul social şi 52% din mărimea activelor S.A. “Fântâna”. Pârâtul S.A. “Fântâna” a menţionat în referinţă că, acţionarul Lucescu nu este în drept sa înainteze o asemenea acţiune, şi că garanţia a fost acordată pur formal, ori SRL „DERN” este o societate solvabilă şi BCA “Prima” nu va recurge nici odată la încasarea sumei de la garant. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu s’a adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea un alt efect.

7 pct.

Subiectul 45. Adunarea generală a acţionarilor în societatea pe acţiuni (SA).

nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Definiţi noţiunea de “adunare generală a acţionarilor” evidenţiind tipurile de adunări generale

şi formele de ţinere a adunării generale. Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de regularitatea tinerii sedintelora) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AGb) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie.Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixtaFormele de tinere:Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau sub formă mixtă. Adunarea generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă.  Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai tîrziu de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă anuale a societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de lege, de statutul

3 pct.

societăţii sau de adunarea generală. Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare.

1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor referindu-vă în special la: întocmirea ordinii de zi, informarea acţionarilor, deliberativitatea, modul de adoptarea a hotărârilor şi întocmire a proceselor verbale. Adunarea generală ordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii. În cazul în care consiliul societăţii nu a asigurat înştiinţarea acţionarilor cu privire la ţinerea adunării generale anuale sau ţinerea ei în termenul indicat aceasta se convoacă la decizia organului executiv al societăţii.Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii.Intocmirea ordini de zi- Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii, ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţiiChestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor vor fi formulate în scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin. Consiliul societăţii nu este în drept să modifice formulările chestiunilor propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor. Consiliul societăţii este obligat să examineze cererile acţionarilor primite pînă la data de 10 ianuarie, să decidă cu privire la satisfacerea lor sau la refuzul de a le satisface şi să expedieze acţionarilor decizia luată cel mai tîrziu pînă la data de 25 ianuarie a anului următor celui gestionar. Informarea actionarilor - Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor cu prezenţa acestora: va fi expediată fiecărui acţionar, reprezentantului lui legal sau deţinătorului nominal de acţiuni, sub formă de aviz, pe adresa indicată şi la numărul de fax indicat în lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi/sau va fi publicată în organul de presă indicat în statutul societăţii de către societăţile pe acţiuniInformaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor prin corespondenţă sau sub formă mixtă: se expediază fiecărui acţionar sau reprezentantului lui legal, sau deţinătorului nominal de acţiuni sub formă de aviz împreună cu buletinul de vot; şi se publică în organul de presă indicat în statutul societăţii. Informaţia despre ţinerea adunării generale a acţionarilor va cuprinde denumirea întreagă şi sediul societăţiiAdunarea generală a acţionarilor este prezidată de preşedintele consiliului societăţii sau de o altă persoană aleasă de adunarea generală. Hotărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunareLa adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot  - un vot”, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege.Dacă acţionarul a votat împotriva hotărîrii luate, el are dreptul să-şi exprime opinia separată care se va anexa la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor sau se va reflecta în el. Procesul-verbal privind rezultatul votului- Rezultatul votului la adunarea generală a acţionarilor se înregistrează într-un proces-verbal, care se semnează de membrii comisiei de numărare a voturilor şi de membrii comisiei de cenzori. Procesul-verbal privind rezultatul votului se anexează la procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor. Rezultatul votului cu prezenţa acţionarilor se anunţă la adunarea generală a acţionarilor. Rezultatul votului prin corespondenţă sau sub formă mixtă se aduce la cunoştinţa acţionarilor printr-un aviz şi/sau prin publicarea informaţiei despre rezultatul votului. Hotărîrea adunării generale a acţionarilor intră în vigoare la data anunţării rezultatului votului, dacă prezenta lege, alte acte legislative sau hotărîrea adunării generale nu prevede un termen mai tardiv de intrare a ei în vigoare. Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor - Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor se întocmeşte în termen de 10 zile de la închiderea adunării generale, în cel puţin două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal va fi semnat de preşedintele şi de secretarul adunării generale ale căror semnături se autentifică de membrii comisiei de cenzori

5 pct.

în exerciţiu sau de notar.    (2) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor va cuprinde:     a) data, ora şi locul ţinerii adunării generale;     b) numărul total de acţiuni cu drept de vot ale societăţii; c) numărul de voturi care au fost reprezentate la adunarea generală;     d) numele şi prenumele preşedintelui şi secretarului adunării generale;     e) ordinea de zi ;     f) tezele principale ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelor şi prenumelor vorbitorilor;     g) rezultatul votului şi hotărîrile luate;     h) anexele la procesul-verbal.

1.3. Cetăţenii Jardan şi Corlăteanu, acţionari ce deţin 38% din acţiunile ordinare ale S.A. „Nucul”, au depus în instanţa de judecată o cerere prin care solicită anularea deciziei Camerei Înregistrării de Stat prin care a fost înregistrată modificarea actului de constituire a S.A. „Nucul” şi implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotărârea adunării generale din 20.08.2007. Acţionarii reclamanţi susţin că au participat la adunarea generală, au votat împotriva hotărârii de majorare a ccapitalului social şi deci hotărârea nu a fost adoptată. Ceilalţi acţionari, precum şi Camera Înregistrării de Stat afirmă că hotărârile adunării generale au fost adoptate cu majoritatea de voturi şi nu există temei de nulitate. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?Raspuns: exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului social.

7 pct.

Subiectul 46. Consiliul societăţii pe acţiuni .Conţinutul subiectului

Caracterizaţi Consiliul ca organ al societăţii pe acţiuni şi atribuţiile acestuia, referindu-vă şi la situaţia când el este ca şi organ obligatoriu şi când când nu este obligatoriu.    (2) În societatea cu un număr de acţionari mai mic de 50, atribuţiile consiliului societăţii pot fi exercitate de adunarea generală a acţionarilor. Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat adunării generale a acţionarilor.    (2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are următoarele atribuţii:    a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor;    b) aprobă valoarea de  piaţă a bunurilor care  constituie  obiectul unei tranzacţii de proporţii;    c) decide cu  privire la  încheierea  tranzacţiilor de  proporţii prevăzute la art.83 alin. (1);    d) încheie contracte cu organizaţia gestionară a societăţii;    e) confirmă registratorul societăţii şi  stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui;    f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;    g)aprobă darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu aceasta statutul societăţii;      g1) aprobă decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor convertibile, precum şi darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni;    h) decide, în cursul  anului financiar, cu privire la  repartizarea profitului   net, la folosirea  capitalului  de  rezervă, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii    i) face, la adunarea  generală a acţionarilor, propuneri cu  privire la plata dividendelor anuale şi decide cu privire la plata dividendelor intermediare;    j) aprobă fondul sau normativele de retribuire a muncii personalului societăţii;    k) decide cu  privire  la aderarea societăţii la asociaţie sau la  o altă uniune;    l) decide în  orice  alte probleme prevăzute de prezenta lege şi  de statutul societăţii.   (3) La atribuţiile consiliului societăţii se referă de asemenea soluţionarea chestiunilor arătate la art.50 alin. (4), dacă statutul societăţii  sau  hotărîrea  adunării  generale  a  acţionarilor  prevede aceasta.    (4) Chestiunile ce ţin de competenţa consiliului societăţii nu  pot fi transmise  spre examinare organului executiv al societăţii, cu excepţia cazului prevăzut la art.69 alin. (3).   (5) Consiliul societăţii prezintă adunării generale a acţionarilor raportul anual cu privire la activitatea sa şi la funcţionarea societăţii, întocmit în conformitate cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare, cu  statutul  societăţii  şi cu regulamentul consiliului societăţii, precum şi informaţia privind

remunerarea persoanelor cu funcţii de răspundere.    (6) Împuternicirile consiliului societăţii nu pot fi delegate altei persoane.   (7) Dacă consiliul societăţii nu se înfiinţează sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile consiliului, cu excepţia celor de pregătire şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, le exercită adunarea generală.

Comparaţi modul de alegere al Consiliului societăţii pe acţiuni prin vot cumulaiv şi prin vot obişnuit, relatând în ce situaţii juridice se purcede la votul cumulativ, care este esenţa lui şi a cui interese se apără la alegerea consilului prin vot cumulativ. Articolul 66. Alegerea consiliului societăţii şi încetarea                           împuternicirilor lui    (1) Membrii consiliului  societăţii se aleg de adunarea generală a  acţionarilor pe termenul prevăzut în statut, dar nu mai mare de 4 ani. Aceleaşi persoane pot  fi realese un număr nelimitat de ori.    (2) Componenţa numerică a consiliului societăţii se stabileşte în statutul societăţii, în regulamentul consiliului societăţii sau în hotărîrea adunării generale a acţionarilor şi va fi nu mai mică de 3 persoane. În societatea cu un număr de acţionari de peste 50, inclusiv acţionari reprezentaţi de deţinătorii nominali de acţiuni, consiliul societăţii va fi compus din cel puţin 5 membri.    (4) Unul  şi  acelaşi  reprezentant  al statului poate  fi  ales  în consiliul unei singure societăţi.    (5) Salariaţii societăţii pot fi aleşi în consiliul societăţii, dar ei nu pot constitui în el majoritatea, cu excepţia cînd aceştia sînt şi acţionari ai societăţii.    (6) Membru al consiliului societăţii nu poate fi persoana care:    a) este specificată la art. 31 alin. (12). Persoana deja aleasă va fi revocată din funcţie;    b) este membru  a cinci consilii ale altor societăţi înregistrate în Republica Moldova;    c) este membru al organului executiv al societăţii sau reprezentant al organizaţiei gestionare a societăţii;    d) este membru al comisiei de cenzori a societăţii date; precum şi    e) o altă persoană  a cărei calitate de membru al consiliului societăţii este limitată de prezenta lege sau de statutul societăţii.   (7) Persoanele alese în consiliile a mai mult de cinci societăţi pe acţiuni pierd de drept funcţia de membru al consiliului, obţinută prin depăşirea numărului stabilit de lege, în ordinea cronologică a numirilor lor şi vor fi obligate să restituie în folosul societăţii sumele primite pentru exercitarea funcţiilor de membru al consiliului. Reclamaţiile împotriva acestor membri ai consiliului vor putea fi înaintate de către orice acţionar sau de organul de stat competent.    (8) La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a  societăţii  va  exprima un număr de voturi egal cu numărul  total  al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept:    a) să dea toate  voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau   b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii.    În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate prevederile lit.a) şi b) din prezentul alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în considerare la calcularea voturilor.    (9) În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii care la adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi.   (10) Statutul societăţii poate prevedea alegerea unei rezerve a consiliului societăţii pentru completarea componenţei de bază a consiliului societăţii în cazul retragerii membrilor lui. Rezerva se alege în modul stabilit pentru alegerea consiliului societăţii. Subrogarea membrilor consiliului societăţii retraşi se efectuează de către consiliul societăţii.    (11) Prin hotărîrea adunării generale a acţionarilor, împuternicirile oricărui membru al consiliului societăţii pot înceta înainte de termen.     (12) Împuternicirile consiliului societăţii încetează din ziua:    a) anunţării  hotărîrii adunării generale a acţionarilor cu  privire la alegerea noii componenţe a consiliului societăţii; sau   b) anunţării hotărîrii adunării generale a acţionarilor cu privire la încetarea înainte de termen a împuternicirilor componenţei precedente a  consiliului societăţii, în cazul în care o nouă componenţă nu a  fost aleasă; sau    c) expirării termenului stabilit la alin.(1); sau

    d) reducerii  componenţei consiliului societăţii cu mai mult de jumătate, dacă totodată rezerva consiliului societăţii a fost epuizată.    (13) În cazul alegerii membrilor consiliului societăţii la adunarea generală extraordinară a acţionarilor se vor respecta prevederile art.52 şi se vor aplica procedurile stabilite pentru ţinerea adunării generale ordinare cu prezenţa acţionarilor.     (14) În raporturile dintre societate şi persoanele care alcătuiesc consiliul societăţii vor fi aplicate, prin analogie, regulile mandatului, dacă statutul societăţii nu prevede altfel.     Articolul 67. Preşedintele consiliului societăţii    (1) Preşedintele consiliului societăţii se alege de adunarea generală a acţionarilor, dacă statutul nu prevede alegerea acestuia de către consiliul societăţii.    (2) Preşedintele consiliului societăţii:    a) convoacă şedinţele consiliului societăţii;    c) exercită alte atribuţii  prevăzute de regulamentul  consiliului societăţii.    (3) În absenţa  preşedintelui consiliului societăţii, atribuţiile acestuia le exercită vicepreşedintele  sau  unul dintre   membrii consiliului societăţii.    (4) Preşedinte al consiliului societăţii nu poate fi conducătorul organului executiv sau un reprezentant al organizaţiei gestionare a societăţii.    Articolul 68. Şedinţele consiliului societăţii    (1) Modul, termenele de convocare şi de ţinere a şedinţelor consiliului societăţii se stabilesc de prezenta  lege, de statutul societăţii şi de regulamentul consiliului societăţii.    (2) Şedinţele consiliului societăţii pot fi ordinare şi extraordinare şi ţinute cu prezenţa membrilor săi, prin corespondenţă sau sub formă mixtă.    (3) Şedinţele  ordinare ale consiliului societăţii se ţin nu mai rar de o dată pe trimestru.    (4) Şedinţele  extraordinare ale consiliului societăţii se  convoacă de preşedintele consiliului societăţii:    a) din iniţiativa lui;    b) la cererea unuia dintre membrii consiliului societăţii;    c) la cererea  acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii;    d) la cererea  comisiei  de  cenzori sau a organizaţiei de  audit  a societăţii;    e) la propunerea organului executiv al societăţii.    (5) Cvorumul necesar pentru ţinerea şedinţei consiliului societăţii se stabileşte în statutul societăţii sau în regulamentul consiliului societăţii şi va constitui nu mai puţin de jumătate din membrii aleşi ai consiliului.    (6) La şedinţele consiliului societăţii, fiecare membru al lui deţine un vot. Transmiterea votului de către un membru al  consiliului societăţii altui membru al consiliului sau altei persoane nu se admite.    (7) Deciziile consiliului societăţii se iau cu votul  majorităţii membrilor  consiliului prezenţi la şedinţă, dacă statutul societăţii sau regulamentul consiliului societăţii nu prevede o cotă mai mare de voturi.     8) În caz de  paritate  de voturi, votul preşedintelui  consiliului societăţii este decisiv.    (9) Procesul-verbal al şedinţei consiliului societăţii se întocmeşte în  termen de 5 zile de la data ţinerii şedinţei, în cel puţin două exemplare, şi va cuprinde:    a) data şi locul ţinerii şedinţei;    b) numele şi prenumele persoanelor care au participat la şedinţă, inclusiv ale preşedintelui şi secretarului şedinţei;    c) ordinea de zi;    d) tezele principale  ale cuvîntărilor pe marginea ordinii de zi, cu indicarea numelui şi prenumelui vorbitorilor;    e) rezultatul votului şi deciziile luate;    f) anexele la procesul-verbal.   (10) Fiecare exemplar al procesului-verbal al şedinţei consiliului societăţii va fi semnat de preşedintele sau, în cazurile prevăzute la art.67 alin.(3), de vicepreşedintele consiliului şi de secretarul şedinţei, precum şi de un membru al consiliului societăţii.

Vasile Pereanu deţine 35 % din acţiunile S.A. „I-KEL” şi a depus o cerere în judecată prin care a solicitat încasarea prejudiciului de 1000 000 lei suportat de societate de la 3 membri ai consiliului societăţii. În cerere se indică că pârâţii, fiind membri ai Consiliului S.A. „I-KEL” au votat pentru încheierea unei tranzacţii de proporţii şi au acceptat vânzarea unui imobil al societăţii cu 1,5 mln. lei,

ştiind că valoarea de piaţă a acestuia este de 2,5 mln. lei. Mai mult ca atât, se arată că cumpărător al acestui imobil apare SRL „ULM” în capitalul social al căreia doi dintre pârâţi deţin în comun 75 %. Membrii consiliului în referinţă au indicat că atât timp cât tranzacţia de vânzare-cumpărare este valabilă nimeni nu este în drept să considere că prin ea au fost aduse prejudicii societăţii. Mai mult ca atât, a indicat că reclamantul nu are dreptul să înainteze cerere de chemare în judecată pentru a încasa prejudiciul de la membri consiliului societăţii. Mai mult, consiliul este un organ colegial şi membrii acestuia nu poartă răspundere pentru votul expirmat în şedinţă Consiliului. Întocmiţi o notă informativă şi daţi răspuns la cerinţele indicate de reclamant dar şi cele indicate de pârâţi.

Subiectul 47. Cooperativa de întreprinzătornr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Distingeţi cooperativa de întreprinzător de alte persoane juridice cu scop lucrativ şi în special

de societatea comercială şi de cooperative de producţie.Art 437 si pag.454Societatea comerciala – societate de capital, poate fi fondata si de un singur fondator.

3 pct.

1.2. Comparaţi drepturile pe care le oferă cota ordinară cu drepturile pe care le oferă cota preferenţială a membrului cooperativei de întreprinzător. Cotă ordinară - cota care acordă membrului cooperativei, în relaţiile lui cu cooperativa, drepturi patrimoniale şi drepturi nepatrimoniale personale legate de cele patrimoniale, inclusiv dreptul de vot, şi care se compune din cota iniţială, cotele suplimentare şi cotele bonus. Cesiunea cotei ordinare sau preferenţiale altui membru sau unui membru asociat al cooperativei necesită acordul consiliului cooperativei. Cesiunea cotei ordinare unui terţ se admite doar cu acordul consiliului cooperativei, care trebuie să fie dat în termen de o lună de la data depunerii concomitente a cererii de cesiune şi a cererii de procurare de către un terţ a acestei cote. În acest caz, alţi membri ai cooperativei au dreptul de preemţiune asupra cotei care se cesionează, dacă statutul cooperativei nu prevede altfel.Cotă preferenţială - cotă care, fără a acorda deţinătorului acesteia dreptul de vot, îi acordă dreptul exclusiv la dividende şi dreptul preferenţial la patrimoniul liber de datorii în cazul lichidării cooperative.

5 pct.

1.3. Consultaţi un cetăţean străin şi explicaţi-i diferenţa dintre o societate comercială şi cooperativă de întreprinzător şi dacă poate el fonda: a) o societate comercială; b) o cooperativă de întreprinzător.

7 pct.

Subiectul 48. Întreprinderea de stat (ÎS)nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Definiţi noţiunea şi caracterele întreprinderea de stat-pag.470

Întreprinderea de  stat este o întreprindere al  cărei  capital social aparţine în întregime statului. Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător.Caracterele:

a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale

b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului

c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda

d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege.

3 pct.

1.2. Explicaţi dacă poate sau nu întreprinderea de stat să participe la constituirea: a) unei societăţi comerciale; b) a unei întreprinderi municipale; c) a unei cooperative.a)societatea comerciala:Art 31, alin. (4) L cu privire la SA. Intreprinderile de stat si municipale sunt in drept sa fondeze societati in temeiul autorizatiilor autoritatilor publice.Potrivit Regulamentului Societatilor economice pct 4, intreprinderile de stat si

5 pct.

societatile pe actiuni in care statul detine de la 30% din actiuni nu pot participa la fondarea SNC. Din motive de protectie a patrimoniului statului.Pentru SC, nu pot fi fondatoare IS in care statul detine 50% si mai mult din actiuni.b) intreprindere municipala:cf dispozitiilor legii cu privire la administratia publica locala, dreptul de a infiinta o intreprindere municipala il au atat UAT. de niv I – sate (comune) si orase (municipii) – cat si cele de niv II – raioane.c)cooperativa:Fondatori ai cooperativei de productie pot fi doar persoanele fizice. Art. 5 L. cu privire la cooperativa de productie.Art.4 L. cu priv la cooperativele de intreprinzator prevede not de membru al cooperativei – persoana juridica sau fizica care practica activitate de intreprinzator si detine cota ordinara si, dupa caz, preferentiala.

1.3. Administratorul întreprinderii de stat “Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă cu SRL “Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de Producţie “Plai” de transmitere a roadei de mere din anul viitor. Notarul a refuzat să semneze contractul de ipotecă menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute şi respectiv nu le poate gaja. Consultaţi administratorul şi explicaţii de ce întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor sale şi în ce condiţii ea ar putea să gajeze bunurile.Dreptul de administrare economica al intreprinderii asupra bunurilor si diferenta de dreptul de proprietate.Fondatorul, fiind proprietar al bunurilor transmise intreprinderii de stat, isi realizeaza prerogativele, in limitele stabilite de lege, prin organul care il reprezinta. Desi bunurile transmise in capitalul social al intreprinderii de stat sunt preluate de aceasta in posesiune si folosinta si sunt incluse in bilantul ei contabil, ele continua sa ramana in proprietatea statului. Legiuitorul prevede ca fondatorul transmite bunurile sale in gestiune, adica in drept de administrare economica, care se deosebeste de dreptul de proprietate prin limitare a dreptului de dispozitie. Managerul intreprinderii de stat nu poate decide soarta bunurilor corporale si incorporale ale intreprinderii, bunuri calificate de lege ca mijloace fixe, dacat cu acordul scris al fondatorului. Altfel spus, dreptul de administrare economica are un continut identic dreptului de uzufruct, care, de asemenea, are prerogative identice dreptului de proprietate, cu exceptia dreptului de instrainare. Nu cad sub incidenta acestei dispozitii banii si alte bunuri calificate drept mijloace circulante, de care ÎS poate dispune ca si proprietarul.

7 pct.

Subiectul 49. Particularităţile statutului fondului de investiţiinr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Descrieţi noţiunea de fond de investiţie referindu-vă la definiţie, tipuri şi specificul activităţii.

Fond de investitie – este persoana juridica sub forma de SA care emit propriile actiuni, iar mijloacele banesti obtinute ca rezultat al plasarii propriilor actiuni le investeste in valori mobiliare ale altor emitenti.Tipuri: in functie de conditiile de plasare si de rascumparare a actiunilor proprii:

1. Mutual – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului.

2. Pe intervale – daca isi plaseaza permanent actiunile cu obligatia de a le rascumpara oricind la cererea actionarului in termenul stabilit de statutul sau si de prospectul de emisiune a actiunilor sale, insa nu mai putin de 2 ori pe an, la intervale de timp egale.

Conform CNVM privind clasificarea fondurilor de investitii:1. Fond specializat- cel care si-a asumat in fata actionarilor obligatia de a investi peste

70% din valoarea de piata (estimativa) a activelor nete in valorile mobiliare ale altor emitenti. Fondurile specializate se clasifica :a) Dupa tipul de valori mobiliare de portofoliu:

- De actiuni- De obligatiuni- De actiuni si obligatiuni- De hirtii de valoare de stat- Ale pietii monetare

3 pct.

b) Dupa gradul de diversificare a investitiilor:- Diversificate- Nediversificate

c) Dupa apartenenta de ramura, plasarea teritoriala, proportia, durata activitatii sau dupa alte criterii ale emitentilor valorilor mobiliare de portofoliu.

2. Fond nespecializat – altul decit cel specializat care nu isi asuma obligatia de a investi active proprii in valori mobiliare in proportia stabilita pentru fondul specializat, pastrindu-si posibilitatea de a manevra mai mult decit fondul specializat la plasarea propriilor active.

Estenta fondului de investitii: este un mecanism al pietii financiare de investire indirecta a mijloacelor populatiei in societatile comerciale care desfasoara activitati de intreprinzator in diverse domenii, pentru a obtine dividende. Pentru a minimaliza riscul investitiilor, fondul de investitii este obligat sa-si diversifice activele, plasindu-le un valori mobiliare a cel putin 10 emitenti, astfel incit in nici o SA sa nu detin mai mult de 25% din valoarea nominala a valorilor mobiliare plasate si nici mai mult de 25% din actiunile cu drept de vot ale unui emitent.

1.2. Comparaţi organele fondului de investiţii cu organele unei societăţi pe acţiuni care practică activitatea de producţie.2 Organele de conducere ale societăţii sînt:     a) adunarea generală a acţionarilor;    b) consiliul societăţii;     c) organul executiv;     d) comisia de cenzori.Organele de conducere ale fondului de investiţii sînt: a) adunarea generală a acţionarilor; b) consiliul observatorilor sau consiliul directorilor, denumit  în continuare consiliul fondului; c) comisia de cenzori. Spre deosebire de AG a SA , AG a FI are mai putine atributii( competenta exclusiva)Adunarea generală extraordinară a acţionarilor fondului de investiţii se convoacă în temeiurile stabilite la art.53 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, precum şi la cererea managerului fiduciar, depozitarului sau auditorului fondului. În componenţa comisiei  de  numărare a voturilor a  adunării generale  a acţionarilor fondului de investiţii, pe lîngă persoanele menţionate  la art.60 alin.(2) al Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot intra: a) persoanele cu funcţii de răspundere ale managerului fiduciar; b) persoanele cu  funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate  managerului fiduciar. Suplimentar la prevederile art.55 din Legea privind societăţile pe acţiuni, informaţia privind ţinerea adunării generale a acţionarilor fondului de investiţii, cu înştiinţarea oficială despre reorganizarea acestuia, în conformitate cu art.31 din prezenta lege, se difuzează prin intermediul programelor de radio şi televiziune de audienţă naţională.Consiliul     fondului acţionează în numele fondului de investiţii, în limitele stabilite de Legea privind societăţile pe acţiuni, de prezenta lege sau de statutul fonduluiÎn plus la atribuţiile stabilite la art.65 alin.(3) al Legii privind societăţile pe acţiuni, de competenţa consiliului fondului, dacă aceasta este prevăzut de statutul fondului sau de hotărîrea adunării generale a acţionarilor fondului, ţin: a) aprobarea  principalelor clauze ale contractelor  prevăzute  la art.6 alin.(1)  lit.c) din prezenta lege, precum  şi a modificărilor acestora; b) luarea deciziei  privind rezilierea, din iniţiativa  managerului fiduciar, depozitarului,  registratorului sau auditorului  fondului, a contractelor prevăzute la art.6 alin.(1) lit.c) din prezenta lege. Din componenţa consiliului  fondului,  în afară de persoanele indicate  la  art.66 alin.(5)  şi art.73  alin.(5)  ale Legii privind societăţile pe acţiuni, nu pot face parte: a) persoanele cu  funcţii de răspundere ale managerului  fiduciar, depozitarului şi auditorului fondului; b) persoanele cu  funcţii de răspundere ale persoanelor afiliate managerului fiduciar, depozitarului şi auditorului fondului; c) persoanele fizice care exercită controlul asupra  managerului fiduciar, depozitarului, registratorului sau auditorului fondului.In cadrul fondului de investitii este present menagerul fiduciar , depozitarul si auditorul fondului.

5 pct.

1.3. Recomandaţi cet. Pelescu I. soluţii pentru investirea propriilor mijloace financiare în valorile mobiliare ale emitenţilor din R. Moldova, referindu-vă la: a) riscurile pe care le are dacă

7 pct.

investeşte în fondul de investiţie sau în societăţi pe acţiuni care desfăşoară activităţi productive; b) la restricţiile legale de investire a mijloacelor fondului de investiţie în acţiunile şi obligaţiunile altor emitenţi? b) la dreptul sau obligaţia fondului de investiţie de a repartiza dividende?a) ) Fondul de investiţii este în drept să-şi  investească şi reinvestească mijloacele numai în următoarele obiecte: a) valori mobiliare ale altor emitenţi; b) depozite bancare pe conturi bancare speciale. Alte restricţii asupra activităţii fondului de investiţii Fondul de investiţii nu are dreptul: a) să efectueze  tranzacţii de  vînzare-cumpărare a  valorilor mobiliare asupra cărora nu are drept de proprietate; b) să efectueze tranzacţii de schimb cu valori mobiliare, exceptînd cazurile prevăzute de legislaţia cu privire la privatizare; c) să efectueze depuneri nemonetare la capitalul altor emitenţi; d) să contracteze credite şi  împrumuturi, inclusiv prin gajarea activelor sale; e) să emită cauţiuni şi garanţii de asigurare a executării obligaţiilor altor persoane; f) să încheie cu managerul fiduciar, depozitarul, registratorul, auditorul  fondului, membrii consiliului fondului sau cu persoanele afiliate lor alte contracte decît cele prevăzute de prezenta lege.b) Fondul de investiţii  este obligat să repartizeze pentru  plata dividendelor acţionarilor săi cel puţin 50 la sută din profitul net.

Subiectul 50. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativnr. Conţinutul subiectului puncte2.1. Descrieţi cazurile de încetare a funcţiei de administrator al persoanei juridice cu scop

lucrativ-pag.179: revocarea administratorului; renuntarea administratorului.

3 pct.

2.2. Analizaţi obligaţiile administratorului faţă de societatea comercială-pag.179: de a tine evidenta contabila; de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si anual; de a primi certificatul de inregistrare a PJ de la CIS; de a convoa adunarea generala; de a pastra documentele PJ; de a duce la indeplinire hotaririle organului suprem precum si ale altor organe

carora este subordonat; de a declara insolvabilitatea PJ daca au survenit temeiurile indicate de lege; de a realiza toate sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire pentru buna

functionare a PJ pe care o administreaza.

5 pct.

2.3. Consultaţi clientul privind cazurile cînd administratorul răspunde faţă de terţi-pag.180:de ex: (CC art.86,alin.4) administratorul care desfasoara activitate de intreprinzator incheind acte juridice dupa data dizolvarii PJ raspunde personal pentru operatiunile pe care le’a intreprins. De ex: in cazul cind PJ a devenit insolvabila din culpa administratorului, iar activele ei sunt insuficiente pentru satisfacerea cerintelor creditorilor (L. insolvabilitatii art.27).

7 pct.

Subiectul 51. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ nr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Relataţi despre persoanele ce pot avea calitatea de administrator. Pag.175. 3 pct.1.2. Analizaţi aspectele privind:

1. desemnarea administratorului; - pag.1762. durata exercitării funcţiei de administrator; - pag 1773. publicarea numelui administratorului, - pag.1774. remunerarea administratorului.- pag. 177

5 pct.

1.3. Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale.Notarul a refuzat la întocmirea unei asemenea procuri. Explicaţi motivele refuzului.

7 pct.

Raspuns: SRL Vultureni trebuie sa aiba un administrator care sa se ocupe de reprezentarea intereselor persoanei juridice in raport cu organele administratiei publice si in raport cu tertii la incheierea contractelor. Nu este necesar sa incheie un contract de mandat. In plus, raportul juridic dintre societatea comerciala si administratorul sau are temei in actul de constituire in cazul in care este si asociat ori in contractul individual de munca, incheiat intre persoana juridica si salariat, cind administratorul nu este asociat. Natura contractuala a mandatului administratorului nu presupune intocmirea unui contract de mandat propriu-zis. Ea prevede ca imputernicirile administratorului sunt concretizate in actul de consitituire ale PJ si in hotaririle adunarii generale. Natura legala a mandatului administratorului presupune ca acesta poate face orice in vederea indeplinirii obiectului de activitate a persoanei juridice, cu exceptia celor ce tin de competenta adunarii generale sau a consiliului societatii.

Subiectul 52. Întreprinderea municipalănr. Conţinutul subiectului puncte1.1. Caracterizaţi drepturile pe care le are întreprinderea municipală asupra bunurilor ce

intră în activul ei- pag.475III. Patrimoniul întreprinderii

    11. Bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis întreprinderii, aparţin acesteia numai în limitele dreptului gestiunii lor economice.    12. Patrimoniul întreprinderii se constituie din fonduri fixe şi mijloace circulante, precum şi din alte valori, costul cărora este reflectat în balanta autonomă a întreprinderii.    13. Întreprinderea îşi poate înstrăina fondurile fixe (clădirile, construcţiile, utilajele, mijloacele de transport şi alte valori materiale) numai în baza deciziei fondatorului, cu excepţia cazurilor cînd în statutul întreprinderii nu se prevede altceva.    14. Patrimoniul întreprinderii se formează din următoarele surse:    cotele bănesti şi materialele fondatorului (capitalul social);    veniturile obţinute din comercializarea producţiei, prestarea lucrărilor, serviciilor, precum şi din alte genuri de activitate;    veniturile aduse de hîrtiile de valoare;    creditele băncilor şi ale altor creditori;    investiţiile capitale şi subvenţiile bugetare locale;    veniturile provenite din închirierea bunurilor sau din organizarea concursurilor, loteriilor şi altor activităţi similare;    vărsămintele nerambursabile şi filantropice, donaţiile persoanelor fizice si juridice;    alte surse, neinterzise de legislatia în vigoare.    15. Pentru obligaţiile sale întreprinderea poartă răspundere cu întreg patrimoniul său.    Fondatorul nu poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii, iar întreprinderea nu este răspunzătoare pentru obligaţiile fondatorului.

3 pct.

1.2. Comparaţi întreprinderea municipală şi întreprinderea de stat-pag.470+pag.475. 5 pct.1.3. Consiliul or. Călăraşi a decis să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru

gestionarea şi repararea drumurilor din oraş. În legătură cu aceasta, a decis înzestrarea acestei întreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptării deciziei, juristul Primăriei a menţionat că întreprinderea municipală nu poate fi constituită în Călăraşi, deoarece Călăraşul nu este municipiu. Este mai util să se constituie o societate cu răspundere limitată în care or. Călăraşi ca unitate administrative-teritorială să fie în calitate de asociat unic cu acelaşi obiect de activitate. Sunt corecte obiecţiile juristului primăriei? Poate oare unitatea administrativ-teritorială să constituie societăţi comerciale? Dar întreprinderi municipale? Întreprinderea municipală (în continuare - întreprinderea) este agentul economic cu personalitate juridică, constituit în exclusivitate pe baza proprietătii municipale, care, prin utilizarea ei judicioasă, produce anumite tipuri de mărfuri (producţie), execută lucrările şi prestează serviciile, necesare pentru satisfacerea cerintelor fondatorului (ale unitătii administrativ-teritoriale fondatoare) şi pentru realizarea intereselor sociale şi economice ale colectivului de muncă.

II. Crearea întreprinderii şi înregistrarea ei

7 pct.

    6. Întreprinderea este fondată şi înzestrată cu bunuri de către organul autoadministrării locale (în continuare - fondatorul).    În cazurile cînd pentru crearea şi activitatea întreprinderii sînt necesare terenuri sau alte resurse naturale, hotărîrea privind crearea întreprinderii poate fi adoptată numai dacă fondatorul prezintă avizul pozitiv al organului teritorial de expertiză ecologică.In legea cu privire la SRL nu este prevazuta expres intreprinderea municipala ca fondator, dar nici nu e interzis acest lucru, La fel si in Regulamentul-model al intreprinderii municipale nu e prevazut acest lucru, astfel actionam cf principiului ceea ce nu este interzis-este permis.

Subiectul 53. Reglementarea juridică a investiţiilor nr. Conţinutul subiectului puncte2.1. Caracterizaţi factorii ce influenţează volumul de investiţii în economie.

Factori pozitivi:- Posibilitatea realizarii unor profituri mai mult decit satisfacatoare;- Siguranta investitorului contra exproprierii, nationalizarii ori altor factori care ar duce

la pierderea capitalului plasat – asupra acesui factori influienteaza situatia politica interna (posibila schimbare a regimului politic) si cea externa (conflictele armate, blocada economica,etc).

- Lipsa impedimentelor birocratice la plasarea capitalului in tara, la administrarea lui si dreptul de a transfera liber peste hotare beneficiile, precum si de a retrage capitalul investit.

- Stabilitatea legislatiei si aplicarea ei uniforma.- Anumite facilitate fiscale.

Factori negativi:- Diferendul transnistrean, a carui nesolutionare creeaza premise pentru manifestari ale

concurentei neloiale si conditioneaza circuitul marfurilor pe intreg teritoriul tarii;- Modificarea frecventa a legislatiei;- Neincrederea in instantele judecatoresti, provocata de aplicarea neuniforma a

llegistatiei, precum si de independenta afectata a puterii judecatoresti;- Presiunile puterii politice asupra unor investitori si nationalizarea unor intreprinderi

privatizate (cazul unor investitori din industria farmaceutica, servicii de transport, servicii hoteliere,etc).

3 pct.

2.2. Analizaţi garanţiile pentru investitori reglementate de legislaţia Republicii Moldov Articolul 9. Garanţia respectării drepturilor investitorului(1) Autorităţile publice sînt obligate să respecte drepturile investitorilor acordate de lege.(2) În cazul vătămării unui drept al investitorului de către o autoritate publică, acesta este îndreptăţit să solicite înlăturarea încălcării şi repararea pagubei.Articolul 10. Garanţia contra exproprierii investiţiilor sau contra unor alte acţiuni similare(1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2). (2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decît în următoarele condiţii: a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, şi nu este discriminatorie; b) întreruperea se datorează condiţiilor contractuale stabilite în cadrul parteneriatului public-privat.[Art.10 al.(2) în redacţia LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559](3) Utilitatea publică, precum şi plata despăgubirii se stabilesc în conformitate cu legislaţia privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Articolul 11. Garanţia reparării prejudiciului (1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în drepturi şi interese, adoptate de autoritatea publică sau prin alte acţiuni nelegitime ale acesteia.(2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a prejudiciului la momentul survenirii. (3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a îndeplinirii unei dispoziţii a autorităţii publice prin care i s-au încălcat drepturile sau ca urmare a neîndeplinirii ori a îndeplinirii necorespunzătoare, de către autoritate sau de o persoană cu funcţie de răspundere, a obligaţiilor faţă de investitor, prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, precum şi de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din contul

5 pct.

autorităţii publice vinovate.[Art.11 al.(3) modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559](4) Despăgubirea se plăteşte investitorului în valuta în care a fost efectuată investiţia sau în orice altă valută convertibilă dacă investiţia a fost efectuată în valută convertibilă.Articolul 12. Garanţii suplimentareAutorităţile publice pot acorda, în limitele competenţei şi conform legislaţiei în vigoare sau în condiţiile parteneriatului public-privat, garanţii suplimentare investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziţia organelor respective.[Art.12 modificat prin LP181 din 15.07.10, MO155-158/03.09.10 art.559]Articolul 13. Facilităţi fiscale şi vamaleInvestitorilor se acordă facilităţi fiscale şi vamale în conformitate cu legislaţia fiscală şi vamală a Republicii Moldova.a.

2.3. O societate şi o persoană fizică din România, dorind să înfiinţeze o societate comercială în Republica Moldova, au solicitat Camerei Înregistrării de Stat înregistrarea acesteia. Fiind în calitate de registrator, consultaţi, potenţialii fondatori ai unei societăţi comerciale cu investiţii străine şi răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Care formă de organizare juridică poate îmbrăca societatea înfiinţată? Theoretic, forma de organizare poate fi SA, SRL, SC, SNC. In practica – mai mult SA si SRL.

b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare asociat în vederea înregistrării societăţii? Pag.508

c) Va beneficia societatea înfiinţată de careva facilităţi (vamale, fiscale, etc.)? da. Pag.505-506

d) Care este deosebirea între o reprezentanţă a unei societăţi străine în Republica Moldova şi întreprinderea cu investiţii străine? Intreprinderea cu investii straine poate fi : intreprindere mixta – unitatea al carei capital social se constituie din cote parti ori actiuni apartinind fondatorilor investitori straini si fondatori nationali; intreprindere care apartine integral investitorilor straini – unitatea al carei capital social se constituie numai din investitii straine.

Întreprinderile nerezidente, asociaţiile acestora şi organizaţiile internaţionale au dreptul să înfiinţeze în Republica Moldova filiale şi reprezentanţe comercial-economice. Filialele întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor acestora şi ale organizaţiilor internaţionale înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova obţin statut de întreprindere aparţinînd integral investitorilor străini de la data înregistrării lor. Reprezentanţele întreprinderilor nerezidente se înregistrează pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaţiei în vigoare, fără drept de persoană juridică şi fără dreptul de a desfăşura activitate economică.Întreprinderile cu investiţii străine au dreptul să înfiinţeze, dacă faptul acesta este prevăzut în documentele lor de constituire, filiale şi reprezentanţe comercial-economice atît în ţară, cît şi în străinătate. Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de întreprinderi rezidente cu investiţii străine nu sînt persoane juridice.

7 pct.

Subiectul 54. Filialele şi reprezentanţele persoanei juridice. nr. Conţinutul subiectului puncte2.1. Caracterizaţi noţiunile de filială, reprezentanţă, societate filială-pag.479, pag.483;

pag.484. Societatea este în drept să înfiinţeze filiale şi reprezentanţe în Republica Moldova în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte legislative, iar în străinătate – şi în conformitate cu legislaţia statului străin, dacă acordul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel. (2) Filială a societăţii este o subdiviziune separată a ei, care este situată în afara sediului societăţii şi poate să îndeplinească toate împuternicirile acesteia, inclusiv cele de reprezentare, sau o parte din ele.

3 pct.

2.2. Comparaţi modul de constituire şi înregistrare a filialei persoanei juridice înregistrate în Republica Moldova cu modul de constituire şi înregistrare a filialei unei persoane juridice străine-legea cu privire la inregistrarea persoanelor juridice si intreprinzatorilor individuali: Articolul 12. Înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice (1) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora.

5 pct.

(2) Filialele şi reprezentanţele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană juridică. Procedura înregistrării filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine este similară procedurii înregistrării persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. (3) Pentru înregistrarea filialelor şi reprezentanţelor se depun următoarele documente: a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea filialei sau reprezentanţei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului; c) regulamentul filialei sau reprezentanţei, în două exemplare; d) avizul Băncii Naţionale a Moldovei - pentru filialele şi reprezentanţele instituţiilor financiare;e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare. (4) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat. (5) Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de identificare de stat indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat.

2.3. Administratorul filialei “SRL Prima” a încheiat un contract de prestare a serviciilor juridice de reprezentare în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi “Ionescu şi Frunzescu”. După ce avocatul a studiat materialele dosarului, a întocmit referinţa la cererea de chemare în judecată, administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocaţi că Administratorul SRL “Prima” nu doreşte să achite preţul indicat în acest contract deoarece spune că administratorul filialei nu avea dreptul să-l semneze. Explicaţi dacă are dreptul administratorul filialei să încheie contracte de prestări servicii în numele persoanei juridice ? Cf legii SRL : Articolul 71. Drepturile administratorului    (1) Administratorul este în drept:    a) să efectueze actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzute în actul de constituire şi în hotărîrile adunării generale a asociaţilor;    b) să reprezinte fără procură societatea în raporturile cu organele statului, cu terţii şi în instanţele de judecată;    c) să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrşirea unor anumite acte juridice, dacă aceasta nu este interzis prin actul de constituire;    d) să exercite alte împuterniciri atribuite de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul societăţii conform competenţei lor.    (2) În cazul desemnării mai multor administratori, aceştia au împuterniciri de reprezentare egale, dacă actul de constituire nu prevede altfel.

7 pct.

Subiectul 55. Reglementarea juridică a sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii.

nr. Conţinutul subiectului puncte2.1. Definiţi noţiunile de: microîntreprindere; întreprindere mică; întreprindere mijlocie

Microintreprindere – agentul economic (intreprinzatorul individual sau PJ cu scop lucrativ) cu un numar mediu scriptic annual de salariati de cel mult 9 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 3 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 3 mln lei.Intreprindere mica – agentul economic cu nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 49 persoane, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 25 mln lei. Exceptie de la acestea o fac agentii economici ce intra in categoria micro.Intreprindere mijlocie – agentule conomic cu un nr mediu scriptic annual de salariati de cel mult 249 persoana, suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 50 mln lei si valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depaseste 50 mln lei. Nu intra in aceasta categorie agentii economici micro si mici.

3 pct.

2.2. Comparaţi avantajele acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii cu cele acordate rezidenţilor în zonele libere.

5 pct.

Avantajele acordate microintreprinderilor, intr mici si mijlocii se manifeste prin :- Ajutor organizatoric: simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si

perfectionarea specialistilor, inclusive peste hotarem acordarea serviciilor de informatii si consultant.

- Sprijin financiar si economic : acordarea de credite preferentiale si subventii, acordarea de inlesniri fiscal si vamale.

- Sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului- Sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea contractelor de livrare

pentru necesitatile statului.- Etc.

Avantajele acordate rezidentilor in zonele libere:- posibilitatea de a organiza în zonă magazine – expoziţii permanente, în vederea vînzării.- Acordarea posibilităţii de a depozita mărfuri şi careva restricţii în privinţa limitelor maxime sau celor minime şi fără obligaţia de a achita taxe vamale. Marfurile aflate in zona economica libera au regim de circulatie libera sit rec de la un resident la altul fara declarative vamala.- Obţinerea beneficiilor mari din diferenţa de taxe de transport pentru mărfurile aduse în vrac şi reexportate din zonă după prelucrarea acestora- Posibilitatea la contribuirea, amenajarea, dotarea, utilizarea, pe bază de cooperare, urmînd ca investiţiile să fie recuperate prin serviciile de administrare a zoneiÎn special pentru importatorii ce aduc mărfuri prin zona economică liberă, există avantaje ce necesită a fi specificate:- posibilitatea de a cumpăra diferite mărfuri din zonă după ce au fost supuseunor prelucrări care le sporeşte valoarea şi sunt mult mai adecvate beneficiarilor- posibilitatea de a avea stocuri de marfă prin apropiere.Pe teritoriul zonei economice libere nu se aplica regimul de contingentare (limitele cantitative ori valorice ale importului sau exportului) si licentiere la importul si exportul de marfuri si servicii.

2.3. O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor comerciale la categoria de întreprindere micro , a decis să se înregistreze în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Numiţi acţiunile ce trebuie să le întreprindă administratorul societăţii pentru a fi înregistrat în calitate de agent al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. Care sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea să fie recunoscute întreprinderi micro şi întreprinderi mici? Care întreprinderi nu pot fi declarate agenţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii? Care sunt facilităţile şi prin ce se manifestă protecţia acordată agenţilor întreprinderilor mici şi mijlocii?Raspuns:

1. Criteriile de raportare a societatilor comerciale : din definitiile din punctul 2.1 2. Societatile care desfasoara activitati bancare, de microfinantare, de schimb valutar,

Lombard, de asigurare, de administrare a investitiilor, de jocuri de noroc nu cad sub incidenta aplicabilitatii prevederilor Legii cu privire la sustinerea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii. Respectiv, ele nu beneficiaza de careva facilitati. Reglementarea organizarii si activitatii societatilor de schimb valutar este continuta in Legea cu privire la reglementarea valutara.

3. Facilitatile – din punctul 2.2 .

7 pct.

Subiectul 43. Constituirea societăţii pe acţiuni (SA).3.2. Constituirea societăţii pe acţiuni

3.2.1. Dispoziţii generale. Doctrinei juridice îi suntcunoscute trei moduri de constituire a societăţii pe acţiuni:· constituire simultană, adică fără apel la subscripţia publicăa acţiunilor;· constituire continuată, adică cu apel la subscripţia publică aacţiunilor;· constituire prin transformare a unor întreprinderi cu o altăformă juridică de organizare.

Procedura de constituire(dupa scheme): negocierea dintre fondatori elaborarea actului de constituire aprobarea actului de constituire

formarea capitalului social ( are capital social în mărime de cel puţin 500000 lei şi un număr de 50 şi mai mulţi acţionari, împreună cu acţionarii reprezentaţi de deţinătorul nominal; art.2 lege)

prezentarea actelor necesare pt inregistrare verificarea actelor de catre organul de inregistrare respinge/inregistreaza-in Registul de stat

2.Constituirea societăţilor pe acţiuni în RepublicaMoldova. Legislaţia în vigoare reglementează două proceduri deconstituire a societăţii pe acţiuni: una, reglementată de Legeanr.1134/1997, alta, de C. civ. Dacă din legea nominalizată pot fideduse cel puţin 5 operaţiuni de constituire, inclusiv încheiereacontractului de societate (luarea hotărîrii de înfiinţare a societăţii),subscrierea fondatorilor la acţiunile plasate, ţinerea adunăriiconstitutive (art. 30), înregistrarea societăţii (art.37) şi înregistrareaacţiunilor (art.38), din C.civ. deducem doar 3: semnarea actului deconstituire [art.108 alin.(4)], înregistrarea societăţii pe acţiuni şiînregistrarea acţiunilor emise la fondare.Distincţia esenţială dintre aceste proceduri constă în faptul căLegea nr.1134/1997 reglementează detaliat procedura de constituire,în special modul de desfăşurare a adunării constitutive şi de aprobarea unor decizii (art.36), a căror nerespectare ar duce la nulitateasocietăţii, iar C. civ. nu impune nici o procedură riguroasă, obligând,în schimb, fondatorii să semneze actul de constituire în formăautentică. Dacă, potrivit art.36 din lege, la adunarea constitutivăaprobarea statutului, aporturilor nebăneşti, alegerea membrilor înorganele societăţii se efectuează cu ¾ din voturi, adică contrarvoinţei fondatorilor ce deţin până la 25 % din capitalul social, făcândposibilă apariţia unei societăţi comerciale cu conflicte şi contradicţiiinterne, C. civ. nu impune convocarea fondatorilor în adunareconstitutivă a societăţii pe acţiuni, stabilind că, prin semnarea actuluide constituire, se exprimă acordul cu toate clauzele lui, care, fiindobligatorii, soluţionează toate problemele ce ţin de competenţaadunării constitutive, stabilite la art.36 alin.(4) din lege.În situaţia în care două acte legislative reglementeazăprocedura de constituire a societăţii pe acţiuni, devine imperioasăselectarea legii cu o valoare mai mare. Conform Constituţiei art.72alin.(1), Legii nr.780/2001 privind actele legislative art.7-10, normelecuprinse în Constituţie şi în legile care o modifică (legile constituţionale) au putere juridică supremă de aplicare directă peîntreg teritoriul ţării. Celelalte legi sunt organice şi ordinare. Îninterpretarea Curţii Constituţionale, normele legii organice au ovaloare mai mare decât normele legii ordinare din motivul căadoptarea legii organice se face cu majoritatea absolută de voturi aledeputaţilor aleşi, pe când legile ordinare se adoptă cu majoritateavoturilor deputaţilor prezenţi în şedinţa Parlamentului. Dindispoziţiile art.72 alin.(2) lit.i) din Constituţie, precum şi dinpreambulul Legii nr.1125/2002 pentru punerea în aplicare a Coduluicivil, rezultă cu certitudine: C. civ. este o lege organică, pe cândLegea nr.1134/1997 este una ordinară. Acesta este motivul priorităţiidispoziţiilor C. civ. faţă cele ale Legii nr.1134/1997.Analiza legislaţiei în vigoare permite să conchidem:constituirea unei noi societăţi pe acţiuni este posibilă numai prinrepartizarea (subscrierea) acţiunilor între un număr de fondatoristrict determinat prin actul de constituire, adică fără apel la

subscripţia publică. Această concluzie o impune art.107, coroboratcu art.158 alin.(3) din C. civ. care prevede că acţiunile emise laconstituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între fondatori.

3.spetaFondatorii societăţii  (lege SA)    (1) Sînt consideraţi fondatori ai societăţii persoanele fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa.     (2) Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale.     (3) În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie.     (4) Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice.    (5) Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat.     (6) Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană.     (7) Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate.     (8) Fondatorii suportă toate cheltuielile necesare înfiinţării şi înregistrării societăţii, care se restituie de societate în temeiul dării de seamă a fondatorilor asupra cheltuielilor suportate.     (9) Fondatorii societăţii nu pot beneficia de drepturi suplimentare dacă aceste drepturi nu sînt date de acţiunile societăţii deţinute de fondatori.     (10) Fondatorii societăţii răspund solidar pentru obligaţiile lor:     a) legate de înfiinţarea societăţii, inclusiv în cazul măririi de către ei a valorii aporturilor nebăneşti la capitalul social al societăţii;     b) apărute în cazul săvîrşirii de către ei a unor acţiuni în numele societăţii după ce s-a considerat că fondarea societăţii nu a avut loc.     (11) Societatea răspunde pentru obligaţiile fondatorilor legate de înfiinţarea ei numai în cazul în care adunarea generală a acţionarilor aprobă ulterior acţiunile săvîrşite de aceştia.    (12) Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa. 

Subiectul 44. Drepturile acţionarilor

1. Acţionar este persoana care a devenit proprietar al unei sau al mai multor acţiuni ale societăţii în modul stabilit de prezenta lege şi de alte acte legislative.  Articolul 26. Drepturile suplimentare ale acţionarilor     (1) Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:     a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor;     b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;     d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii.     (2) Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la alin.(1), au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:     a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului societăţii de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii;    [Art.26 al.(2), lit.c) modificată prin LP324 din 23.12.13, MO320-321/31.12.13 art.871; în vigoare 01.01.14]    b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a

societăţii;     c) să adreseze instanţei judecătoreşti, din numele societăţii, fără împuterniciri speciale, cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.     [Art.26 al.(2), lit.c) modificată prin LP73 din 15.04.11, MO91-94/03.06.11 art.234]    (3) Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la alin.(1) şi alin.(2), au de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.     (4) Acţionarilor menţionaţi la alin.(1) - (3) statutul societăţii le poate da şi alte drepturi suplimentare.

2. drepturile patrimoniale   d) să primească dividendele anunţate în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care îi aparţin;     e) să înstrăineze acţiunile care îi aparţin, să le pună în gaj sau în administrare fiduciară;     f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin, în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii;     g) să primească o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării ei; 

drepturi nepatrimoniale: (1) Acţionarul are dreptul: Conducere a SA    a) să participe la adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale societăţii; Dr la informare:    b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor;     c) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele societăţii, accesul la care este prevăzut de prezenta lege, de statut sau de regulamentele societăţii; 

3.speta Articolul 40. Capitalul social     (1) Capitalul social al societăţii determină valoarea minimă a activelor nete ale societăţii, care asigură interesele patrimoniale ale creditorilor şi acţionarilor.    (2) Capitalul social al societăţii nu poate fi mai mic de 20000 lei.    (3) Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor şi va fi egal cu suma valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate, dacă aceasta a fost stabilită.     (4) Dacă valoarea aporturilor efectuate în contul plăţii acţiunilor depăşeşte valoarea nominală (fixată) a acţiunilor plasate, această depăşire constituie capitalul suplimentar al societăţii, care poate fi utilizat numai pentru majorarea, capitalului social al societăţii.     (5) Dacă societatea a plasat acţiuni a căror valoare nominală (fixată) nu a fost stabilită, capitalul social va fi egal cu valoarea sumară a aporturilor depuse în contul plăţii acţiunilor.     (7) Mărimea capitalului social se indică în statut, bilanţ, registrul acţionarilor şi pe foaia cu antet ale societăţii. Articolul 42. Procedura de modificare a capitalului social     (1) Capitalul social al societăţii poate fi modificat prin mărirea sau reducerea lui, în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia cu privire la valorile mobiliare şi cu statutul societăţii.     (2) Hotărîrea de modificare a capitalului social se ia de adunarea generală a acţionarilor.     (3) Hotărîrea de modificare a capitalului social va conţine motivele, modul şi volumul modificării capitalului social, precum şi datele despre numărul de acţiuni plasate sau anulate ale societăţii şi valoarea lor nominală (fixată), dacă aceasta este stabilită.     (4) Modificarea capitalului social, precum şi a claselor, numărului şi valorii nominale a acţiunilor plasate, se reflectă în statutul societăţii şi se înregistrează în modul prevăzut de prezenta lege şi de alte acte legislative.    (5) Societatea este obligată să înregistreze la Comisia Naţională a Pieţei Financiare, în modul

stabilit de actele normative ale acesteia, totalurile emiterii suplimentare de acţiuni sau anularea acţiunilor de tezaur. Fără înregistrarea menţionată, înregistrarea modificării capitalului social al societăţii nu se admite.    [Art.42 al.(5) modificat prin LP73 din 15.04.11, MO91-94/03.06.11 art.234]    (6) Modificarea înregistrată a capitalului social se va reflecta în bilanţ, în registrul acţionarilor şi pe foaia cu antet ale societăţii.   Articolul 43. Mărirea capitalului social     (1) Capitalul social al societăţii poate fi mărit prin:     a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau     b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare.     (2) La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată.    (3) Surse ale măririi capitalului social pot fi:     a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social; şi/sau    b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni.     (4) Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase.     (5) Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă cînd nu vor fi înstrăinate acţiunile de tezaur ale emitentului, conform art. 13, şi/sau nu vor fi finalizate toate etapele aferente majorării capitalului social, aprobate anterior. 

Subiectul 2. Dreptul de a desfăşura activitate de întreprinzător1.dreptul de a desfasura activitatea de intreprinzator-repr. dreptul persoanei de a initia si de a desfasura activitati de extragere, prelucrare.cultivare, fabricare si comercializare a bunurilor, de executare a lucrarilor si prestare a serviciilor catre consumatori in scopul obtinerii de profit.-acest drept isi are originea in dispozitiile constitutionale-asigura libertatea comertului-intra in continutul capacitatii de folosinta a individuluilegislatia civila prevede ca persoana fizica are dreptul sa practice ac. de intreprinzator chiar si fara a constitui o PJ- ce rezulta ca PF poate desfasura ac. de intrepr fie in nume propriu sie in calitate de intrepr individual sau inregistrins o PJ, unde acesta are calitate de fondator.

2. continutul dr de a desf o ac de intrep.-presupune posibilitatea individului de a alege: forma in care isi va desfasura ac. de intrepr. (individual PJ), genul de activitat, teritoriul pe care va desfasura ac. de intrep.posibilitatea individului de a dispiune liber de actiunile proprii, precum si transferarea peste hotare de beneficiul obtinut.se includ urmatoarele dreturi:-dr. de a folosi propriile valori patrimoniale-initiatorul activitatii poate folosi orice bunuri pe care le detine pt a face activitatea sa eficianta si profitabila-dr de a atrage resurse materiale si financiare- poate imprumuta bunuri, bani,prin incheierea contractelor civile/comerciale-dr de a produce si a realiza marfuri, produse, servicii pt obtinerea beneficiilor-dr de a angaja salariati-dr de a gestiona afacerea-gestioneaza patrimoniul, administreaza, incheie tranzactii

3. spetapatenta-ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp. (2) Patenta este valabilă numai pentru titularul ei şi nu poate fi transmisă altei persoane.(4) În relaţiile de drept civil, titularul patentei acţionează  în numele său. (8) Titularul patentei nu este în drept:    a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în patentă;

    b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în comandită, al cărei asociat cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii familiei sale.1. Comerţul cu amănuntul  1.1. Comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule în pieţe şi/sau în locuri autorizate de autoritatea administraţiei publice locale

360