Testu 11.Drepturile si obligatiile vinzatorului1.1.Enumerati oblig. vinzatorului.A)Predarea in termen a bunului proprietate impreuna cu documentele de insotire a acestuia. B)Asigurarea dobindirii dr. de proprietate asupra bunului- C)Respectarea conditiilor cu privire la calitatea bunului.D)Respectarea conditiilor cu privire la cantitatea bunului.E)respectarea conditiilor cu privire la asortiment , completivitate, carnitura sau ambalaj.

1.2.Caracterizati urmatoarele oblig. ale vinzatorului: de predare a bunului, de predare a bunului fara vicii, de al garanta pe comparator impotriva evictiunii. a) de predare a bunului- prin contract de v-c vinzatorul se oblige sai predea cumparatorului un bun in proprietate .De iure efectul acestui contract presupune mai intii transferul dr. de proprietate asupra bunului vindut iar de facto efectul vinzarii este predarea materiala a bunului catre comparator.Dr. de proprietate in cazul bunurilor imobile se transmite la data inregistrarii in registrul bunurilor imobile, iar in cazul bunurillor mobile dr. De proprietate este transmis cumparatorului in momentul predarii materiale a bunului daca legea sau contractul nu prevede altfel.Pedarea bunului presupune remiterea acestuia catre dobinditor precum si catre caraus sau oficiul postal pentru a fi expediat, daca acesta este instrainat fara obligatia de a fi transportat. b) de predare a bunului fara vicii- vinzatorul este obligat sa transmita bunul fara careva vicii de natura juridical sau materiala. Daca ne referim la vicii de natura juridical atunci vinzatorul este obligat sa predea cumparatorului bunul liber de orice sarcini( de a nu fi gajat, de a nu fi instituit un dr. de servitude asupra bunului).Exceptie: cazul cind cumparatorul a fost de accord sa primeasca bunul cu sarcini( gajat).Se considera vicii de natura juridical si situatia cind registrul bunurilor imobile este inscris un dr. inexistent.Deasemenea vinzatorul este obligat sa predea bunul fara vicii de natura materiale.Acesta nu are vicii materiale daca: corespunde destinatiei stabilita in contract, corespunde destinarii obisnuite si are caracteristici care in mod obisnuit au si alte bunuri de acelasi fel sip e care cumparatorul le poate astepta tinind cont de tipul bunului.Se considera vicii materiale cind ansamblarea convenita in contract a fost efectuata defectuos de catre vinzator si atunci cind cuparatorul ansambleaza defectuos bunul din cauza indicatiilor eronate de ansamblare, deasemenea este viciu cind este transmis o parte din bun ce nu corespunde cantitatii su exceptia cazului cind acest viciu nu are o influenta mare asupra utilizarii bunului. c) de al garanta pe comparator impotriva evictiunii-vinzatorul are obligatia de al garanta pe comparator impotriva evictiunii. Daca un tert in temeiul dreptului sau asupra bunului aparut inaintea incheierii contracului de v-c , intenteaza o actiune de evictiune impotriva cumparatorului, cumparatorul este obligat sa atraga ca copirit pe vinzator si sa opuna exceptiile pe care acesta lear fi opus.Neatragerea vinzatorului in calitate de copirit il elibereaza pe acesta de raspundere fata de comparator daca vinzatorul va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului.In cazul evictiunii cumparatorului in baza drepturilor unui tert asupra bunului care sa constituit inainte de incheierea contarctului de v-c vinzatorul repara prejudicial cauzat cumparatorului.

1.3.Stabiliti corelatia dintre notiunile ,,termenul predarii bunului,, si ,,momentul executarii obligatiei de predare a bunului,, Termenul predarii bunului este perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi onoreze obligatiile. Momentul executarii obligatiei de predare a bunului este o categorie care trebuie indepplinita de catre vinzator intrun anumit termen.Aceste doua expresii cu toate ca sunt diferite dupa continut ele sunt legate una de alta, deoarece termenul este o perioada de timp in care vinzatorul trebuie sasi execute obligatia sa contractuala, adica momentul executarii obligatiei de predare a bunului nu trebuie sa aiba loc in afara termenului predarii bunului. Momentul executarii obligatiei de predare a bunului se manifesta prin predarea bunului catre comparator sau catre persoana indicate de el, prin punerea bunului la dispozitia cumparatorului sau la oersoana indicate de el daca bunul urmeaza sa fie predate la locul aflarii lui sau prin predarea bunului catre caraus sau oficiul postal pentru a fi transportat la comparator daca contractul nu prevede altfel, iar termenul predarii bunului se manifesta prin faptul ca vinzatorul este obligat sa transmita bunul cumparatorului la data prevazuta in contractul de v-c, iar daca partile nu au prevazut data in contract transmiterea bunului trebuie sa se faca la data care poate sa fie dedusa din contract sau intrun termen rezonabil calculate la data incheierii contractului.

2.Contractul de mandat .2.1.Ce obligatii are mandatarul dupa executarea mandatului? Dupa executarea mandatului mandatarul are obligatia de a transmite mandantului toate informatiile necesare , sa dea lamuririle cerute de mandant asupra executarii mandatului , iar la executarea acestuia sal informeze neintirziat .O alta obligatie de asemenea este faptul ca mandatarul este obligat dupa executarea mandatului sa remita mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului si nu a uitilizat in acest acop, precum si tot ceea ce a dobindit in executarea obligatiilor sale.

2.2.In ce cazuri mandatarul are dr. la remuneratii?Poate fi stabilita remuneratia in natura? Mandantul este obligat sa plateasca mandatarului numai in cazurile prevazute de legi sau in contract.Modalitatea de remunerare a mandatarului se poate stabili prin acordul partilor in mod diferit.Aceasta se poate face intro suma baneasca fixa platita integral la momentul incheierii sau executarii contractului , deasemenea poate fi facuta esalonat prin achitare esalonata .Prin acordul partilor retributia partilor poate fi sub forma unor beneficii patrimoniale.Remunerarea poate fi stabilita prin contract in baza legii , prin uzante sau in dependenta de valoarea serviciilor acordate. Odata ce prevederile CC referitoare la mandat nu stipuleaza nimic despre interzicerea remuneratiei in natura atunci remunerarea in natura se permite.2.3.Solutionati litigiul in esenta. Reiesind din faptul ca mandatarul nu are dr. sa foloseasca in avantajul sau informatia pe care o obtine sau bunurile care le primeste ori pe care este obligat sa le administreze si ca este obligat sa intoarca mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului sin u a utilizat in acest scop, in situatia noastra mandatarul B are obligatia de a satisface pretentiile mandantului A.

3.Continutul contractului de donatie. 3.1.Enumerati obligatiile donatorului in cadrul contractului de donatie. a)Principala obligatie a donatorului consta in predarea bunului b)Obligatia donatorului de a plati despagubiri la cererea donatarului in cazul in care donatorul a renuntat unilateral la executarea contractului de donatie din alte motive decit cele de imposibilitatea executarii contractului dat din cauza ca este periclitata propria intretinere sau executarea obligatiilor sale legale de intretinere a unor alte personae.

3.2.Analizati drepturile donatarului in cadrul contractului de donatie conditionata Unul din drepturile donatarului ce decurge din contractul de donatie este de a primi darul.Continutul acestui drept este determinat de obligatia donatorului de a prelua bunul.In cazurile cind donatorul nu executa obligate de predare donatarul este in drept sa solicite transmiterea bunului precum si repararea daunelor cauzate.reiesind di faptul ca contractul de donatie conditionat este unul sinalagmatic acesta poate renunta la indeplinirea sarcinii, insa acest drept este urmat de obligatia donatarului de a plati despagubiri donatorului.

3.3.expuneti condiitiile in care donatorul poate renunta la promisiunea de a dona in viitor si argumentati aceasta posibilitate legala. In conditiile in care donatorul este in imposibilitate de a executa promisiunea de a dona in viitor acesta poate renunta la executare.Starea de imposibilitate reiese din celelalte obligatii ale sale care le are si ca indeplinirea promisiunii ar duce la pereclitarea propii intretineri corespunzatoare sau lapericlitarea executarii obligatiilor sale legale de intretinere a altor personae.Astfel obligatiile donatorului care fac imposibil respectarea promisiunii de a dona fara a pereclita propria intreyinere sau intretinerea altor personae trebuie sa nu existe la momentul incheierii contractului de donatie ci sa apara dupa incheierea acestuia.Aceste obligatii trebuie sa inrautateasca starea patrimoniala a donatorului.Aceasta imposibilitate poate aparea din reducerea veniturilor, inrautatirea sanatatii, falimentul intreprinzatorului individual, etc.Prin obligatii legale de intretinere a altor personae se are in vedere doar obligatiile instituite prin lege (intretinere copiilor de catre parinti , a bunicilor de catre nepoti, etc.).In cazul in care donatorul isi asuma obligatia de intretinere prin contrac aceasta nu permite de a renunta la executarea contractului fara a achita despagubiri. Posibilitatea de a renunta la execuatrea promisiunii de donatie acordata de CC este salutabila deoarece astfel se apara interesele altor personae si se evita lezarea acestor interese (ex: se apara interesele copiilor minor ice sunt la intretinerea parintilor de a duce un mod de viat corespunzator). Testu 21.Notiunea si elementele contractului de vinzare cumparare . 1.1.Relatati notiune si elementele contractului de v-c. Prin contract de v-c o parte (vinzator) se oblige sa predea in proprietatea celeilalte parti (comparator), iar aceasta se oblige se preia bunul si sa preia bunul convenit. Elementele contractului de v-c.: a)Partile-vinzatorul, cumparatorul b)Obiectul-prestatia la care se oblige partile c)Pretul d)Continutul-drepturile si obligatiile partilor e)Termenul contractului

1.2.Caracterizati elementele contractului de v-c. Partile in contractul de v-c este vinzatorul si cumparatorul ce dispun de capacitate juridical civila( capacitatea de folosinta si de exercitiu). Vinzatorul-persoane fizice si juridice, cetateni straini, apatrizi.Vinzatorul trebuie sa aiba capacitatea de a contracta sis a fie proprietar sau sa aiba un alt dr. real asupra bunului. In afara de proprietar pot fi de exemplu intrprinderile de stat si municipale ce au bunuri in gestiune economica.Deasemenea calitate de vinzator o are comisionarul, administratorul fiduciar casa de amanet, executorul judecatoresc in cazul bunurilor sechestrate.Cumparatorul-persoana care are capacitatea de a contracta.De obicei acesta capata dr. de proprietate asupra bunului cumparat dar ca exceptie este cazul comisionarului intreprinderilor de stat si municipale ce au bunuri in gestiune economica darn u devenind proprietary Obiectul reprezinta prestatiile la care se obliga partile.Acesta are doua acceptiuni: obiect juridic-sunt actiunile vinzatorului indreptate de a transmite dr. de proprietate asupra bunului; obiect material-este bunul remis de catre vinzator cumparatorului.Referitor la bunurile obiectului material sunt citeva conditii: sa fie licit-ilicit este bunul daca actul juridic in privinta lui incalca dispozitiile legale si contravine bunurilor moravuri; sa fie in circuitul civil-sa faca parte din categoria bunurilor neinterzise; sa fie alienabil, sesizabil si prescriptibil ;sa existe in momentul incheierii contractului( e valabil contractul de v-c asupra bunurilor viitoare); sa fie determinat sau detterminabil,macar in specia sa: sa reprezinte o prestatie posibila,deoarece este nul contractul al caror obiect este o prestatie imposibila ( nimeni nu poate fi obligat la o prestatie imposibila). Pretul reprezinta echivalentttul obligatiei de predare a bunului care poate fi exprimat in plata unei sme de bani datorata.Pretul trebuie sa fie exprimat in bani sau sa fie determinat sau determinabil.Este determinat cind este stability cuantumul si determinabil atnci cind se convine asupra modului de determinare a acestuia. Continutul contractului de v-c reprezinta dr. si oblig. Partilor.Dr. partilor este posibilitatea acestora de a pretinde predarea bunului de catre partea adversa iar obligatiile partilor este conduita la care sunt impuse acestora. Termenul reprezinta un element essential, astfel vinzatorul trebuie sa predea bunul la data stabilita in contract sau care poate fi dedusa din contract,in orice moment in cursul perioadei stabilita in contract, intrun termen rezonabil.Contractul de v-c cu clause de executare stricta la data stabilita daca din contract nu rezulta clar ca la incalcarea acestui termen cumparatorul perde interesul fata de executarea contractului.

1.3.Formulati particularitatile si specificul unor varietati ale contractului de v-c, cum ar fi(vinzarea bunurilor immobile, vinzarea bunurilor de consum, vinzarea intreprinderilor ca un complex unic). Particularitati ale contractului de v-c cu amanuntul : In calitate de subiecti ca vinzator apare intotdeauna antreprenorul, iar in calitate de cumparator apare consumatorul.Acestcontract are loc in baza ofertei publice. Este destinat satisfacerii necesitatilor masei populare . Este , pe linga CC este reglementat de alte acte normative speciale (reguli de preschimbare a marfurilor alimentare , reguli de comercializare cu amanuntul a bauturilor alcoolice).Acesta presupune prevederi speciale cu privire la caracteristica bunului vindut. Pretul se stabileste in mod egal pentru toti cumparatorii. Cumparatorul poate schimba bunul care nui convine dupa forma, gabarit, culoare, in termen de 14 zile lucratoare. Se prezuma ca bunul cumparat pentru consum era viciat la momentul transferarii riscului daca in termen de 6 luni cumparatorul constata viciul bunului. Particularitatile contractului de v-c a bunurilor imobile:Obiect al acestui contract sunt bunurile immobile, care pot fi terenuri, case, etc. In cazul terenurilor cu destinatie agricola vinzatori pot fi doar cetateni ai RM si cumparatori deasemenea. In cazul imobilelor ce apartin statului vinzator este statul. Pentru trecerea dr. de proprietate la comparator contractul de v-c trebuie inregistrat la registrul bunrilor immobile, precum in scris si autentificat notarial. Vinzarea cumpararea terenurilor proprietate publica se face la prêt normative iclusiv in baza licitatiei.In cazurile vinzarii terenurilor pe care sunt amplasate constructii se va forma din pretul terenului plus pretul imobilului amplasat pe acest teren.In cazul vinzarii incaperilor de locuit specific este ca pot fi utilizate doar cu scopul de a locui sin u altul . In cazul privatizarii este specific faptul ca bunul trece din proprietatea statului in proprietatea private. Particulariatile de v-c ca un complex unic patrimonial:Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului intreptinderea ca un complex patrimonial unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile acestora, edificiile, terenurile de pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante datorii, etc.). Este folsit in vederea infaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un complex patrimonial dinamic adica infaptuirea tranzactiei nu atrage suspendarea sau intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de fostul proptietar. Contractul dat se incheie in forma autentica si se inregistreaza in registrul…. Pentru incheierea acestui contract se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul contabil, lista de datorii,concluzia auditului asupra valorii intrprinderii.

2.Raspunderea partilor potrivit contractului de transport de marfuri.2.1. Care sunt particularitatile raspunderii transportatorului in transportul feroviar.O particularitate a contractului de transport este faptul raspunderii sporite a carausului, clientului si destinatarului, astfel conform codului transportului feroviar, in cazul deteriorarii sau pierderii vagoanelor si conteinelor care apartin caii ferate sau clientilor si destinatarilor sau altor organizatii, partea care se face vinovata de pierderea sau deteriorarea bunului este obligate sa plateasca o amenda in marimea incincita a valorii vagoanelor si conteinelor deteriorate sau pierdute, conform preturilor acestora la momentul deteriorarii sau pierderii.Pierduta se considera incarcatura daca nu a fost livrata in decursul a 30 zile de la expirarea termenului de livrare sau 60 zile de la preluarea incarcaturii de catre caraus in caz incare nusa convenit asupra unui astfel de termen.

2.2.Se poate de pretins plata penalitailor in speta.In ce marime se repara prejudicial.Conform prevederilor legale pentru intirzierea transportarii incarcaturii la destinatie carausul poarte raspundere in proportie de 100% din taxa de transport si este obligat sa repare prejudiciul cauzat astfel.Daca incarcatura a fost livrata cu intirziere iar cel indreptatit sa dispuna dovedeste ca prin aceasta a suferit un prejudiciu, carausul va plati o despagubire, insa numai pina la valoarea transportului. Cel indreptratit poate pretinde pentru despagubirea datorata dobinzii in marimea stabilita de CC referitor la dobinda de intirziere. Dobinzile incep sa curga din momentul reclamatiei fata de caraus sau daca nu a fost formulate o asemenea reclamatiei dim mimentul chemarii sale in judecata. Deci plata penalitatilor poate fi ceruta de catre Ocolu silvicpentru intirziere a carei marime(dobinda) nu poate fi mai mare de 9% peste rata de refinantare a Bancii Nationale a Moldovei pentru anul dat.Astel Calea ferata a moldovei va repara prejudiciul cauzat marimea caruia nu poate depasi valoarea transportului. 2.3.Solutionati litigiul in esenta.In speta data instanta de judecata va da cistig de cauza carausului( ocolul sivic Breansk).astfel calea ferata va plati penalitati de intirziere (dobinda) marimea careia nu va depasi 9% peste rata de refinantare a BNM a anului respective, deasemenea aceasta va repara prejudiciul cauzat astfel clientului in marime ce nu depaseste valoarea transportului marfii date .bobinda de 20000 va fi achitata in masura in care aceasta suma nu va depasi suma permisa de CC de 9%peste rata de refinantare BNM , prejudiciul de 50000 va fi raportat la suma de bani a carei marime va fi insa numai pina la valoarea transpotului .

3.Efectele contractului de comodat 3.1.Enumerati principalele dr. si oblig ale partilor contractante. Comodatarul este obligat sa pastreze sis a ingrijeasca bunul primit in folosinta cu deligenta unui bun proprietar.Este obligat sa ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat. Este obligat de a folosi bunul numai in scopul stability prin acordul partilor sau numai dupa destinatie.Are obligatia de a suporta chetuielile necesare folosirii bunului. Raspunde pentru cauza neimputabila lui daca nu dovedeste ca prejudicial ar fi survenit chiar daca el siar fi onorat obligatiile de conservare a bunurilor, este obligat sa repare prejudicial in caz de nerestiutire la scadenta bunului . Are dr. de a cere compensarea cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente suportate in legatura cu conservarea bunului primit.Cu acordul comodantului poate transmite bunul altor terti si raspunde pentru deteriorarea bunului de catre terti.Are dr. de retentie a bunului in legatura cu cheltuielile suportate asupra bunului primit in folosinta-cheltuieli ce trebuiau suportate de comodant. Comodantul daca nu transmite bunul comodatarukui poate fi tinut numasi la repararea prejudiciukui cauzat, acesta este obligat sa restituie comodatarului cheltuielile extraordinare si urgente.El poarta raspunderea numai pentru intentia sau culpa grava.Raspunde pentru daunele cauzate comodatarului prin ascunderea viciilor bunnului transmis.El deasemenea are dr. la

restituirea imediata a bunului si repararea prejudiciului cauzat.Acesta poate rezilia contractul in virtutea unor circumstante neprevazute cind comodatarul foloseste bunul neconform destinatiei stabilite, comodatarul a decedat sau sia incetinit activitatea atunci cind este persoana juridical

3.2.Determinati continutul obligatiei comodatarului privind restituirea bunului, precum si suportarea riscului pierii fortuite a bunului Obligatia de restituire a bunului primit de catre comodatar in folosinta gratuita acesta o are la expirarea termenului contractului de comodat.In situatia cind in contractul de comodat nu este stipulate un termen bunultrebuie restituit de catre comodatar la sfirsitul valorificarii lui in scopul mentionat in contractul respective.In cazul in care a trecut o perioada suficienta pentru valorificarea bunului comodantului poate cere restituirea acelui bun. Deasemenea daca termenul contractului de comodat nu poate fi stability in baza scopulor de utilizare a bunurilor comodantul este in drept sa ceara restituirea acelui bun in orice moment. In contractul de comodat comodatarul este acel care raspunde pentru cauza neinputabila lui ( cazul fortuit) daca acesta nu dovedeste faptul ca prejudicial ar fi survenit chiar daca el siar fi indeplinit obligatia de a pastra si ingriji bunul cu deligenta unui proprietar sis al foloseasca numai in scopul stability in contract sau determinat prin natura bunului si alte obligatii pe care le are comodatarul.

3.3.Stabiliti corelatia dintre: -incalcarea obligatiei de catre comodatar –raspundere fara vinovatieIntre aceste 2 categorii exista legatura si anume: comodatarul in conformitate cu prevederili CC are obligatia de a pastra si ingriji bunul cu deligenta unui bun proprietar, sal folloseasca numai in scopul stability in contract, de a nu da bunul in folosinta unor terti decit cu acordul comodantului , respectarea acestor obligatii il elibireaza pe comodatar de raspunderea in cazul fortuit, iar neexecutarea unei obligatii dintre acestea il impune pe comodatar de a raspunde si pentru cauza neimputabila lui , adica raspunde fara a fi vinovat -obligatia de compensare a cheltuielilor extraordinare facute de comodatar pentru conservarea bunului-dr. de retentieIn cazul in care comodatarul face niste cheltuieli extraordinare in cazurile necesare si urgente pentru a conserva bunul si aceste cheltuieli sunt suportate de catre el , acesta are dreptul de a cere compensarea acestor cheltuieli de la comodant iar daca comodantul nu doreste sa compenseze cheltuielile suportate de comodatar ultimul poate recurge la retinerea bunului pina ce nui vor fi compensate cheltuielile mentionate mai sus.Pentru alte creante fata de comodant decit cele mentionate comodatarul nu poate retine bunul. -obligatia comodatarului de a plati contra valoarea uzurii bunului-caracterul gratuity al contractului In cazul in care comodatarul in urma folosirii bunului in conformitate cu destinatia stabilita in contract, starea bunului suporta modoficari sau inrautatire , acesta nu poarta raspundere, iar daca in urma folosirii de catre comodatar a bunului gradul de uzura este mai mare decit sar fi uzat in conditii obisnuite (utilizarea neconform destinatiei stabilite) atunci acesta este tinut de a plati contravaloarea uzurii bunului.Acest fapt nu afecteaza caracterul gratuity al contractului ci asigura respectarea contractului de comodat , asigurind respectarea drepturilor comodantului fata de bunul dat in folosinta gratuita

Testu 31.Contractul de prestari servicii 1.1.Notiune si caracterele juridice Prin contract de prestari servicii o parte (prestator) se oblige sa presteze celeilalte parti (benificiar) anumite servicii iar aceasta se oblige sa plateasca retributia convenita. Caracterele juridice Contractul de prestari servicii este un contract consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.Ca si in majoritatea contractelor civile , unica clauza esentiala legala a contractului de prestari servicii este cea cu privire la obiectul contractului. Partile contractului de prestari servicii se obliga reciproc si corelativ astfel incit contracrul de prestari servicii este unul sinalagmatic, adica clientul trebuie sa achite retributia convenita pentru serviciul care este prestat de catre prestator. Prin caracterul oneros se intelege ca ambele parti urmaresc obtinere de foloase patrimoniale. Este un contract intuitu personae-prestatorul este dator sa execute prestatia personal doar daca aceasta reiese din contract din imprejurarile concrete sau din natura prestatiei. Are un caracter de executare succesiva ceea ce ii este caracteristic rezilierea. Are un caracter comutativ, astfel partile cunoscindusi dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractulșui de presttari servicii.

1.2.Particularitatile rezilierii contractului de prestari servicii Caracteristic este faptul daca dupa inceperea relatiilor contractuale, contractul de prestari servicii se reziliaza din motive intemeiate atunci prestatorul este indreptatit sa solicite o parte din retributie pentru serviciile prestate pina in momentul rezilierii. Daca pplata sa facut in avans prestatorul restituie suma de bani proportional lucrului facut.Daca rezilierea are loc nu ca rezultat a nerespectarii conditiilor contractului de catre benificiar , sau daca benificiarul reziliaza din cauza ca prestatorul nu respecta prevederile contractului atunci prestatorul nu are dreptul la retributie in masura in care serviciile prestate de acesta nu prezinta interes pentru benificiar.Contractele de prestari servicii incheiate pe un termen mai mare de 5 anni pot fi reziliate din initiativa prestatorușui doar dupa scurgerea unei perioade de 5 ani si cu previzare de 6 luni.Ca urmare a rezilierii a contractului dat serviciile prestate si retributia platita prestatorului nu se restituie.

1.3.Formulati deosebirile si asemanarile contractului de prestari servicii in raport cu contractul de antreprizaSpre deosebire de contractul de antrepriza care are drept obiect rezultatul materializat al activitatii antreprenorului ( producerea unui bun, prelucrarea lui), in cadrul prestarilor de serviciu activitatea prestatorului este indreptata spre satisfacerea doleantelor clientului, indiferent de atingerea de catre acesta a scopului urmarit. Astfel contractului de prestari

servicii este caracteristic obligatiile de diligenta nu de rezultat ca in contractul de antrepriza..O alta deosebire este ca prestatorul in cazul antreprizei executa pe propriul risc o anumita lucrare, in timp ce la contractul de prestari serviciii astfel de prevederi nu sunt. La contractul de antrepriza remuneratie depinde de rezultat, fapt ce nu exita in cazul de prestari servicii, deoarece in acest caz sunt obligatii de diligenta. O alta deosebire este ca in antrepriza antreprenorul poate de sine statator sa-si aleaga modul de executate a lucrarii, spre deosebire de antrepriza. Spre deosebire de prestari servicii, in cazul antreprizei bunul produs de antreprenor ii apartine cu drept de proprietate pina la preluarea acestuie de catre client. Specific contractului de antrepriza spre deosebire de prestari servicii este faptul ca in cazul unor lucrari complexe( constructiile) in afara de forma scrisa a contractului clientul trebuie sa prezinte un sir de documente necesare pentru executarea contractului.Asemaneri dintre aceste contracte este faptul in ambele contracte este caracterul intuiti persone. Acest caracter vizind numai organizarea si conducerea lucrarii, iar nu si executarea ei efectiva, cu exceptia cazului cind contractul prevede aceasta sau reese din imprejurari.sau natura contractului.Deasemenea se deosebeste si prin celelalte caracter: cu executare succesiva, consensual, oneros, sinalagmatic, cumutativ. In ambele cazuri, daca legea cere precum si genul lucrarii atunci atit antreprenorul cit si prestatorul trebuie sa dispuna de licenta.In cazul ambelor contracte se aplica regulile generale referitoare la forma actului juridic.

2.Contractul de comodat. 2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de comodat. Care sunt consecintele nerespectarii formei cerute.Deoarece lacapitolul comodat nu sunt prevederi referitoare la forma contractului atunci contractul dat poate fi incheiat in orice forma-oral, scris.Aici se aplica regulile generale si anume: daca costul bunului este mai mare de 1000 lei se cere incheierea contractului in scris, nerespectare aceste forme nu afecteaza valabilitate a contractului ci lipseste partile de a aduce proba cu martori.

2.2.Care sunt consecintele nerespectarii de catre comodatar a obligatiilor sale.Nerespectarea obligatiei de catre comodatar acorda comodantului dr. De a cere restituirea bunului si reparatia prejudiciului cauzat.Nerespectarea obligatiilor duce la rspunderea acestuia si pentru cauza neimputabila lui daca nu dovedeste ca prejudiciul ar fi survenit chiar daca el siar fi onoorat obligatiile.Raspunderea comodatarului pentru cazul fortuit survine si atunci cind acesta nu restituie bunul in termen. 2.3.Solutionati litigiul in esenta. In speta data instanta coect a admis actiunea prin care au obligat piritii la plata sumei solicitate in parti egale deoarece acestia nu au respectat conditiile intelegerii si sau deplasat in alta localitate .Plus la aceasta automobilul a fost deteriorat din neatentia piritilor fapt ce exclude cazul fortuit si impune raspunderea acestora .ei raspund solitar deoarece au luat acel bun inpreuna.

3.Contractul de v-c a bunurilor imobile. 3.1.Notiune si caracterele contractului de v-c. Prin contractul de v-c a bunurilor imobile o parte (vinzator) se obliga sa predea un bun imobil in proprietatea celeilalte parti (cuparator), iar aceasta se obliga sa preia bunul si sa plateasca pretul convenit. Caracterele juridice:-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale. -caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente. -caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului -translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator -oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial -cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp

3.2.Evidentiati specificul si particularitatile contractului de v-c a bunurilor imobile Particularitatile contractului de v-c a bunurilor immobile:Obiect al acestui contract sunt bunurile immobile, care pot fi terenuri, case, etc. In cazul terenurilor cu destinatie agricola vinzatori pot fi doar cetateni ai RM si cumparatori deasemenea. In cazul imobilelor ce apartin statului vinzator este statul. Pentru trecerea dr. de proprietate la comparator contractul de v-c trebuie inregistrat la registrul bunrilor immobile, precum in scris si autentificat notarial. Vinzarea cumpararea terenurilor proprietate publica se face la prêt normative iclusiv in baza licitatiei.In cazurile vinzarii terenurilor pe care sunt amplasate constructii se va forma din pretul terenului plus pretul imobilului amplasat pe acest teren.In cazul vinzarii incaperilor de locuit specific este ca pot fi utilizate doar cu scopul de a locui sin u altul . In cazul privatizarii este specific faptul ca bunul trece din proprietatea statului in proprietatea private.

3.3.Expunetiva assupra necesitatii evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator avind o reglementare proprie in CC Necesitatea evidentierii acestui contract ca un contract civil de sine statator rezida din specificul obiectului contractului.Potrivit legii privind pretul normativ si modul de vinzare cumparare a pamintului obiect al contractului de vinzare cumparare a terenurilor pot fi: terenurile proprietate publica si terenurile propietate privata.Terenurile proprietate publica sunt de 2 tipuri:terenuri proprietate de stat si terenuri ce se afla in proprietatea unitatilor administrativ teritoriale.Importanta acestora deriva si din art. 127 alin. 4 Constitutia RM care determina continutul proprietatii publice.Prin urmare proprietatea publica este protejata de catre stat si anume prin reglementarile din legislatia in vigoare.Importanta terenurilor propriettate privata se manifesta prin obligativitatea de inregistrare a acestora in registrul bunurilor imobile, in registrul cadastral al detinatorilor de terenuri.Proprietatea privata este recunoscuta si protejata de stat (art. 46Constitutie). Deasemenea in conformitate cu legislati civila incaperile de locuit sunt incluse in categoria bunurilor imobile.Incaperile de locuit ca obiect al contractului prezinta importanta care deriva din necesitatea inregistrarii acestora in registrul bunurilor imobile.

Legislatia civila prevede o reglementare proprie in calitate de contract civil a contractului de v-c a bunurilor imobile, datorita specificului obiectului acestuia, care este protejat de stat fiind tinuta o evidenta stricta a acestuia.

Testu 41.Continutul contractului de antrepriza. 1.1.Enumerati drepturile si oblig. Clientului Clientul are urmatoarele drepturi:- sa ceara de la antreprenor executarea unei anumite lucrari fata de care acesta are interes,- sad ea antreprenorului indicatii referitor la mopdul de executare a lucrarii care sunt obligatorii pentru antreprenor,- poate cere remedierea bunului daca acesta este cu vicii,- de a stabili un termen pentru inlaturarea viciilor,-poate sa remedieze el insusi bunul sis a ceara compensarea cheltuielilor,-are dr. sa ceara rezilierea contractului din cauza viciilor,- daca clientul nu a remediat viciile sau nu a reziliat contractul atunci acesta are dreptul de a reduce retributia cu o suma corespunzatoare diminuarii valorii lucrului din cauza viviului.

1.2.Determinati continutul oblig. Informative ale antrprenorului precum si efectele nerespectarii acestoraO particularite a contractului de antrepriză o constituie obligaţia informaţională a antreprenorului, care trebuie să fie onorată de acesta la încheierea contractului sau, după situaţia reală, imediat după ce faptele respective au devenit cunoscute antreprenorului. Această obligaţie rezulrtă din necesiatea evitării unei pagube de la bun început, cînd încă există o asemea posibilitate.Legea prevede patru circumstanţe depsre care antreprenorul este ţinut să-lş informeze pe client, şi anume:a) materialul prezentat de client este inutilizabil sau necalitativ;b) viciile materialelor vor face ca produsul final să fie afectat de vicii; c) respectarea indicaţiilor clientului ameninţă trăinicia sau utilizarea lucrării;

a) există alte circumstanţe care nu depind de antreprenor şi care ameninţă trăinicia sau utilizarea lucrăriiNe onorarea obligaţiilor informaţionale de către antreprenor are efecte negative pentru el. Aceste efecte se manifestă prin faptul că în asemenea situaţii clientul este în drept să ceară repararea prejudiciului cauzat şi, respectiv, antreprenorul este obligatr să suporte acest prejudiciu, care a survenit din inacţiunile sale proprii. 1.3.Stabiliti corelatia dintre: a)riscul executarii lucrarii de catre antrprenor-dr. la remuneratiePrin contractul de antrepriza , antreprenorul se oblige sa efectueze pe riscul sau o anumita lucrare. Daca executarea contractului divine imposibila din cause de forta majora, antreprenorul nu are dreptul la plata pretului, dat fiind faptul ca nu a predate clientului rezultatul munc ii sale. Antreprenorul are dreptul la retributie numai in cazul cind imposibilitatea finisarii lucrarii are loc din cauza materialului necalitativ prezentat de client sau a indicatiilor acestuia cu conditia ca antreprenorul si-a executat obligatiile de informare. b)executarea lucrarii din materialele antreprenorului-dr. de proprietate asupra lucrarii O particularitate a contractului de antrepriza este faptul bunul produs de antreprenor apartine acestuia cu titlu de proprietate pina la preluarea acestuia de catre client. Astfel momentul trecerii dr. de proprietate de la antreprenor la client la client este acel al predarii bunului catre client. Aceasta regula se aplica numai in cazul in care antreprenorul efectueaza lucrarea din materialul sau, acesta trebuie sa transfere in favoarea clientului dr. de proprietate asupra bunului. c)riscul peirii fortuite a lucrarii-intirzierea receptionarii lucrarii de catre client În noul Cod civil sunt diferenţiate căteva riscuri referiotare la contractul de antrepriză, şi anume:

a) riscul pieirii bunului (materialelor) b) riscul imposibilităţii terminării lucrării c) riscul pieirii sau deteriorăii fortuite a obiectului contractului d) riscul întîtrzieri recepţionării obiectului de către client

Repartizarea riscvului este supusă unor reguli speciale. Norma generală constă în faptul că riscul contractului este suportat de antreprenor, deoarece el şi-a asumat obligaţi de a efectua o lucrare pe riscul său. Acest risc să păstrează pănî la transmiterea obiecului contractului clientului. Legea expres stipulează că riscul pieirii sau deteriorării fortuite a obiectului contractului pînă la recepţionarea lui îl suportă antreprenorul. Această regulă se aplică şi în cazul întîrzierii recepţiponării din culpa antreprenorului.Clientul poartă riscul pieirii sau deteriorării fortuite a bunului dacă el este proprietarul acestui bun. Clientul poartă, de asemenea riscul pieirii fortuite a obiectului contractului din momentul recepţionării lui. Clientul poartă acest risc şi în cazul în care el întărzie cu recepţionarea lucrării. În acest caz riscul trece asupra clientului de la data în care el s-a pus în întîrziere, adică de la data cînd recepţionarea urma să aibă loc.

2.Contractul de v-c 2.1.In ce forma trebuia sa fie incheiat contractul in speta?Aveau dr. partile prin contract sa stabileasca astfel momentul transferului dr. de proprietate catre comparator? Deoarece obiectul contractului de v-c are o valoare ce depaseste 1000 lei acesta trebuie incheiat sub forma scrisa pentru a putea fi adus aproba cu martori, insa nerespectarea aceste forme nu afecteaza valabilitatea contractului.Partile aveau dr. …deoarece conform CC dr. de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului mobil, daca legea sau contractul nu prevede altfel.

2.2.Cine va suporta prejudicial cauzat?Argumentati raspunsul. Riscul peirii fortuite il suporta proprietarul bunului.Proprietar al bunuluieste Dumbrava deoarece el dobindeste potrivit conditiilor contractului dreptul de proprietate la momentul incheierii acestuia. Deoarece incendiul a avut loc din neglijenta fiului acestuia ceea ce nu constiutie caz fortuit, Dumbrava nu va fi tinut la repararea prejudiciului respective.

2.3.Solutionati litigiulPotrivit CC dr de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii bunului daca legea sau contractu nu prevede altfel.Potrivit datelor spetei partile au convenit dobindirea dr. de proprietate la data incheierii contractului.Prin urmare Dumbrava a devenit proprietarul bunului in momentul incheierii contractului cind a predate suma de 1500 lei urmind ca ulterior, peste 3 zile sa achite restul sumei sis a primeasca bunul. Pornind de la datele spetei putem mentiona faptul ca Dumbrava nu sa prezentat la data stabilita in vederea primirii bunului din motive intemeiate(motiv de boala).Astfel prezentarea lui ulterioara este justificata. Incendierea bunului a avut loc din neglijenta fiului lui Ghimpu.Dumbrava este proprietarul bunului dar el nu va fi tinut la repararea prejudiciului.Din potriva el poate cere repararea acestuia fiind proprietarul bunului. Dumbrava cere de la Ghimpu restituirea a1500 lei, iar GHimpu cere plata a 1500 lei pe motiv ca Dumbrava este déjà proprietarul bunului.Astfel instant va hotari ca Dumbrava in calitate de proprietar al bunului sai achite lui Ghimpu suma datorata cu posibilitate de a pretinde repararea prejudiciului cauzat de fiul major a lui Ghimpu printro actiune separate,

3.Efectele contractului de concesiune. 3.1.Enumerati dr. si oblig.concedentului 3.2.Caracterizati oblig. Concesionarului 3.3.Evidentiati deosebirile si asemanarile efectelor contractului de concesiune cu alte contracte asemanatoare.

Testu 51.Contract de v-c de bunuri pentru consum. 1.1.Notiunea si caracterele juridice Prin contract de v-c de bunuri pentru consum o parte (intrepriinzator) se oblige sa transmita dr. de proprietate asupra unui bun pentru consum (bun mobil)celeilalte parti (consummator) iar aceasta se oblige sa achite pretul convenit. Caracterele juridice:-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale. -caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente. -caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului -translativ de proprietate dr. de proprietate trece de la vinzator la cumparator -oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial -cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp

1.2.Analizati continutul dr.cumparatorului de preschmbare a bunului pentru consum. In conformitate cu CC cnsumatorul ce a procurat un bun pentru consum este in dr. Sa preschimbe bunul care nui convine dupa dimensiuni, forma , gabarit, model, culoare sau ccompletare.Termenul limita in care cumparatorul poate sa preschimbe bunul este de 14 zile care incepe sa curga din momentul receptionarii bunului de catre cumparator, cu conditia ca vinzatorul nu a stabilit un termen mai mare.Pot fi preschimbate bunurile nealimentare cumparate pentru consum.Bunul ppoate fi preschimbat cu un alt bun similar numai in locul unde la procurat sau alt loc stabilit de vinzatorIn acest termen consumatorul poate preschimba bunul cu un alt bun similar kiar daca exista diferenta de pret.In cazul diferentei de pret vinzatorul este obligat sa efectueze recalcularea,.Daca bunul similar pretins de catre cumparator este mai scump atunci acesta plateste diferenta de pret vinzatorului, iar daca bunul pretins este mai ieftin atunci vinzatorul este obligat sai restituie diferenta de pret cumparatorului.Cheltuielile suportate de catre cumparator in legatura cu preschimbarea bunului le suporta insasi cumparatorul.Daca bunnul nu poate fi preschimbat cu altul cumparatorul este in drept sal restiutuie si sa ceara echivalentul banesc.Pentru a fi preschimbat bunul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii>bunul nu a fost utilizat, nu sia pierdut calitatile de consum, cumparatorul dispune de probe ca bunul a fost cumparat de la vinzator.

1.3.Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de vinzare cumparare. Spre deosebire de alte varietati ale contractului de v-c la contractul de v-c de bunuri pentru consum apar in totdeauna in calitate de parti antreprenorul(vinzatorul) si consumatorul(cumparatorul),in calitate de obiect al acestui contract sunt bunurile pentru consum.Acest contract spre deosebire de altele se incheie in baza ofertei publice, adica bunurile sunt expuse cu etichete in vitrina, punerea la dispozitie a meniului, descrierealui in cataloage si alte propuneri adresate unui cerc nedeterminate de persoane.Specific este ca momentul incheierii contractului se considera acel al alegerii marfii de catre cumparator sau din momentul alegerii si transmiterii acestuia de catre vinzator la cererea cumparatorului.Un alt specific in raport cu alte contracte este ca bunul pentru consum poate fi preschimbat de catre cumparator cu un alt bun similar, aceste bunuri fiiind in mod exhaustiv enumerate in legislatie.

2.Contractul de antrepriza 2.1.In ce forma trebuie de incheiat contractul de antrpriza?Care sunt consecintele nerespectarii formei simple scrise?Fata de forma contractului de antrepriza se aplica regulile generale cu privire la incheierea actelor juridice.Astfel acesta poate fi incheiat oral, in scris, in forma autentica, in dependenta de obiectul material al contractului. ) Trebuie să fie încheiate in scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeste 1000 de lei, iar in cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.Nerespectarea formei scrise a actului juridic face sa decada partile din dreptul de a cere, in caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic.Nerespectarea formei scrise a actului juridic atrage nulitatea lui numai in cazul in care acest efect este expres prevazut de lege sau prin acordul partilor.

2.2.Cine este obligat sa prezinte materialele necesare executarii lucrarii?Cine suporta riscul peirii fortuite a materialelor prezentate?Care sunt consecintele neexecutarii lucrarii in termen in speta?Antreprenorul care efectuiaza lucrarile este obligat sa prezinte materiale necesare executarii lucrarii, iar riscul peirii fortuite a materialelor prezentate le suporta proprietarul acestora. Neexecutarea in termen a lucrarii acorda dreptul clientului de a rezilia contractul si a cere repararea prejudiciului cauzat astfel.Exista exceptie de precaritate, atunci cind creditorul din imprejurarile existente, conchide ca lucrarea nu va fi executata in termen, acesta poate rezilia contractul si cere repararea prejudiciului. 2.3.Solutionati litigiul in esenta. In cazul in care B a aplicat exceptia de precaritate si a reziliat cobtractul cu A, atunci acesta poate cere repararea prejudiciului cauzat astfel, iar daca B a contractat un alt antreprenor, in timp ce contractul cu A era valabil si termenul de executare nu expirase, astfel incalcind clauzele contractuale cu A, stiind ca incapacitatea nu duce la incetarea contractului de antrepriza, atunci A nu este tinut la repararea prejudiciului cauzat lui B.

3.Elementele contractului de leasing. 3.1.Enumerati elementele esentiale in contractul de leasing. Elementele contractului de leasing sunt: partile, obiectul , pretul, forma contractului.3.2.Caracterizati elementele esentialeale contractului de leasing.Contractul de leasing poate genera atit raporturi bilaterale cit si tripartite. Partile: a) locatorul, persoana fizica sau juridica ce practica activitate de întreprinzator si transmite, în conditiile contractului de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru o anumita perioada, dreptul de posesiune si de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, cu sau fara transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului;b) locatarul, persoana fizica sau juridica ce primeste, în conditiile contractului de leasing, în posesiune si folosinta bunul specificat în contract pentru o anumita perioada în schimbul achitarii ratelor de leasing. În cazul în care locatarul este persoana fizica ce nu practica activitate de întreprinzator, operatiunea de leasing cade sub incidenta legislatiei cu privire la protectia consumatorului;c) vînzatorul (furnizorul), persoana fizica sau juridica ce vinde locatorului, în conditiile contractului de vînzare-cumparare încheiat cu locatorul sau ale contractului complex încheiat cu locatorul si cu locatarul, bunul solicitat de locatar.Obiect al leasingului pot fi orice bunuri mobile sau imobile, cu exceptia:a) bunurilor scoase din circuitul civil sau a caror circulatie este limitata prin lege;b) terenurilor agricole;c) bunurilor consumptibile;d) obiectelor proprietatii intelectuale care nu pot fi cesionate. Bunul mobil care face obiectul contractului de leasing conserva natura mobiliara pe durata contractului, chiar daca este anexat sau incorporat intrun imobil, in masura in care nusi perde individualitatea.Pretul:valoare de intrare - valoare la care a fost achizitionat sau produs bunul de catre locator, taxele vamale si alte impozite prevazute de legislatia în vigoare (cu exceptia impozitelor care urmeaza a fi restituite agentului economic de catre organele fiscale), precum si, dupa caz, orice alte cheltuieli aferente achizitionarii, livrarii si punerii în functiune a bunului în corespundere cu contractul de leasing; valoare totala - valoare a ratelor de leasing la care se adauga valoarea reziduala;valoare reziduala - valoare la care, la expirarea contractului de leasing financiar, se face transferul catre locatar al dreptului de proprietate asupra bunului; rata de leasing - plata periodica, efectuata de locatar catre locator, care reprezinta:a) cota-parte din valoarea de intrare a bunului si dobînda de leasing, în cazul leasingului financiar;b) cota de amortizare calculata în conformitate cu actele normative în vigoare si un beneficiu stabilit de partile contractante, în cazul leasingului operational. Contractul de leasing se incheie in forma scrisa

3.3.Categoriile cotractului de leasing (operatiunile de leasing, particularitatile lor si natura juridica)Sunt cunoscute urmatoarele operatiuni de leasing: a) leasingul financiar, operatiune care trebuie sa îndeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii: - riscurile si beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect alleasingului sa fie transferate locatarului la momentul încheierii contractului de leasing; - suma ratelor de leasing sa reprezinte cel putin 90% din valoarea de intrare abunului dat în leasing; - contractul de leasing sa prevada expres transferul dreptului de proprietateasupra bunului obiect al leasingului catre locatar la expirarea contractului; - perioada de leasing sa depaseasca 75% din durata de functionare utila a bunuluiobiect al leasingului;b) leasingul operational, operatiune care nu îndeplineste nici una din conditiilecontractului de leasing financiar;c) leasingul barter, operatiune în cadrul careia locatarul achita valoarea ratelor deleasing prin bunuri al caror proprietar este;d) leasingul compensational, operatiune în cadrul careia locatorul primeste încontul ratelor de leasing marfa produsa cu utilajul obiect al leasingului;e) lease-back, operatiune în cadrul careia o parte transmite unei alte partiproprietatea unui bun în scopul de a-l lua ulterior în leasing;f) leasingul de consum, operatiune de leasing în cadrul careia locatarul arecalitatea de consumator, definita în legislatia privind protectia consumatorului;g) leasingul direct, operatiune de leasing în cadrul careia locatorul întrunesteconcomitent si calitatea de furnizor al bunului;

h) leasingul intern, operatiune de leasing în cadrul careia toate subiectele sîntrezidenti ai Republicii Moldova;i) leasingul international, operatiune de leasing în cadrul careia locatorul saulocatarul nu este rezident al Republicii Moldova. Testu 61.Contractul de transport de marfuri. 1.1.Notiune si caracterele juridice ale cotractului de transport de marfuri. Prin contractul de transport o parte(caraus, transportator) se oblige fata de cealalta parte (destinatar, pasager sau client) sa transporte incarcatura la locul de destinatie,iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia cuvenita. Caracterele juridice:-sinalagmatic;-oneros;-consensual;-comutativ;-real se incheie numai la preluare marfii pentru transport.

1.2.Caracterizati elementele contractului de transport de marfuri. Subiectii: carausul si destinatarul.Destinatarul persoana fizica, juridical imputernicita cu receptionarea marfurilor , bagajelor si mesageriilor.Caraus apare persoana fizica sau juridica caresi asuma obligatia de asi transporta incarcatura catre destinatar (agentul transportator) cerinte fata de caraus: carausu tre sa fie inregistrat intro forma organizatorico juridical ; carausul trebuie sa dispuna de o licenta corespunzatoare. Obiectul este fgormat din 2 elemente: 1)prestarea serviciilor de deplasare in spatiu a incarcaturii;2)achitarea platii cuvenite.Serviciile de deplasare in spatiu pe linga transportul incarcaturii presupune si incarcarea si descarcarea marfii, cintarirea ei, pstrarea ei in cursul transportului. Forma scrisa.Contractul de transport de marfuri este constatat printro scrisoare de trasura.scrisoarea de trasura se intocmeste in cel putin 3 exemplare ce este semnat de client si caraus.Un exemplar se pastreaza la client, al 2 insoteste incarcatura, al treilea este transmis carausului.La scrisoare de trasura trebuie anexate documentele necesare trecerii prin vama. Termenul depinde de tipul de transport, viteza de deplasare a mijlocului de transport, de distanta la care incarcatura urmeaza sa fie deplasat si alt circumstante.Legea admite incheierea contractului de pe termen lung.Termenele sunt stabilite de lege sau de contract,in caz contrar transportare se va face intrun termen rezonabil. Pretul reprezinta taxa de transport care se stabileste prin acordul partilor daca legea nu prevede altfel.Taxa se stabileste da catre organelle competente,in cazul nostrum de Ministerul Transportului si Comunicatiilor.

1.3.Stabiliti temeiul in baza caruia destinatarul dobindeste dr. si oblig. in comtractul de transport de marfuri. Drepturi si oblig. se nasc pentru destinatar in momentul intocmirii scrisorii de trasura, in cazul in care clientul face o mentiune in scrisorea de trasura in acest sens.Transmiterea incarcaturii si a scrisorii de trasura se face cvontra unei recipise.Din acest moment contractul de transport este considerat executat si dr. de dispozitie asupra incarcaturii trece la destinatar daca in scrisoarea de trasura nu este stipulate altfel.In baza acestora destinatarul are urmatoarele oblig. :- sa preia incarcatura sis a ferifice cantitate si calitateta , sa achite taxa de transport si alte parti, sa achite taxele de transport restante sis a restituie carausului cheltuielile suportate pe parcursul transportarii incarcaturii;- sa descarce marfa daca aceasta rezulta din contract;- sa elibereze mijlocul de transport de ramasite;-deasemenea are dr. Sa ceara carausului contra unei recipise de primire cel deal 2 exemplar al scrisorii de trasura si predarea incarcaturii; are dr. De a refuza receptionarea marfii numai in cazul cind calitatea ei a fost diminuata prin vatamare sau alterare pentru care porta vina carausul;daca sa constatat pierderea incarcaturii sau incarcatura nu a ajuns la desinatie destinatarul poate valorifica toate drepturile ce reies din contractul de transport de marfuri impotriva carausului.

2.Contractul de v-c de bunuri pentru consum 2.1.Ce dr. Are consumatorul in cazul procurarii bunurilor cu vicii. Daca un consumator cumpara de la intreprinzator un bun mobil si in termen de 6 luni de la transferul riscului constata un viciu al bunului se prexzuma ca bunul a fost viciat in momentul transferarii riscului cu exceptia cazului in care prezumtia nu este compatibila cu felul bunului sau al viciului.Astfel consumatorul are dr. De a restitui bunul, preschimba bunul si cere repararea prejudiciului cauzat astfel.

2.2.In speta cine trebuie sa aiba calitatea de pirit?Argumentati rspunsul. In speta data calitatea de pirit trebuie sa o aiba intreprinzatorul (magazinul) adica cel ce a vindut bunul pentru consum,deoarece contractul este sinalagmatic partile au obligatii reciproce corelative si raspund reciproc.In cazul nostru intreprinzatorul este vinzatorul care trebuie sa garanteze impotriva viciilor materiale.

2.3.Solutionati litigiul in esenta.Ce suma trebuie sa i se restituie cumparatorului?Argumentati raspunsul. Reclamantului trebuie sa i se restitue suma integrala achitata pentru frigider precum si prejudiciul cauzat acestuia.In cazul in care piritul a fost atras in instanta de catre reclamant in termen de 6 luni de la trecerea riscului atunci se considera ca bunul a fost viciat in momentul incheierii contractlui.Insasi faptul ca bunul sa defectat de 2 ori in termenul de garantie este un argument ca bunul nu a corespuns calitatii necesare.

3.Elementele contractului de antrepriza . 3.1.Descrieti componenta obiectiva si subiectiva a contractlui de antrpriza.Partile contractului de antrepriza sunt: antreprenorul si clientul. Antreprenor este considerata persoana care isi asuma obligatia sa efectuaze o lucrare in favoarea altei persoane. Client este considerata persoana ce insarcineaza o alte persoana sa efectueze o anumita lucrare. In aceste calitati pot activa atit persoanele fizice cit si cele juridice.In materia antreprizei sunt aplicabile regulile de drept comun in ce priveste capacitatea partilor de a contracta cu aplicarea unor reguli speciale. In calitate de client poate aparea orice subiect de drept fara ingradiri. Fata antreprenor insa se impune unele conditii speciale. Daca in aceasta calitate apare o intreprindere ea trebuie sa aiba personalitate jur. Si sa fie inregistrata in modul cuvenut.

Obiectul contractului este rezultatul activitatii antreprenorului .Obiectul contr de antrepriza poate fi producerea sau transformarea unui bun cit si obtinerea de alte rezultate prin efectuarea de lucrari . obiectul acestui contr este un bun individual determinat in cayul producerii sau un alt rezultat material privitor la un bun individual determinat in cazul transformarii sau executarii altei lucrari.

3.2.Clasificat termenii aplicati in contractul de antrepriza, precum si evidentiati importanta acestora.In contractul de antrepriza partile pot stabili trei categorii de termene :-termenul general de executare a lucrarii(perioada de timp in care lucrarea trebuie finisata integral, iar rezultatul ei predat clientului );-termenul de executare a unor lucrari care poate fi prezentat sub forma unui program de executare a lucrarilor;- termenul final la care lucrarea trebuie terminata si predata clientului. O data ce aceste termene au fost prevazute in contract ele devin obligatorii pentru parti, iar incalcarea lor implica raspunderea partilor.Termenul are importanta pertru ambele parti deoarece interesul clientului consta in receptionarea bunului la timp a obiectului contr, iar pentru antreprenor , importanta termenelor se manifesta prin faptul ca dupa executarea lucrarii si predarea ei clientului el are dreptul la remuneratie.

3.3.Formulati modul de determinare a retributiei si efectele pe care le genereaza. Pretul sauremuneratie antreprenorului este suma de bani pa care clientul se obliga sa plateasca antreprenorului pentru lucru efectuat. De regula pretul in antrepriza se stabiliste prin acordul partilor in momentul inchierii contr si se stipuleaza in contract. CC admite si posibiulitateaq stabilirii pretului in mod tacit daca in raport cu imprejurarile asemenea lucrari se fac numai in schimbul unei retributii. Daca nu este stabilt cuantumul retributiei se considera ca sa convenit in cazul existentei unei tarife asupra retributiei tarifare, iar in cazul inexistentei unor tarife asupra retributiei obisnuite. Daca contr de antrepriza prevede executarea unor lucrari complexa de lunga durata pretul se determina prin intocmirea devizului . Devizul se intocmeste de regula de catre antreprenor de comun acord cu clientul si constituie un cxalcul al materialelor ce urmeaza a fi utilizate si al lucrarilor ce urmeaza a fi executate .CC stabileste 2 categorii de preturi :daca la momentul incheierii contractului a fost posiubil de a determina cu certitudine pretul si volumul lucrarilor, se stabileste un pret forfetar . In acest caz clientul poate pretinde o reducere pe motiv ca lucrarea a solicitat mai putine cheltuieli, iar antreprenorul nu poate cere majorarea pe motiv ca lucrarea a solicitat mai multa munca sau mai multe cheltuieli decit se preconizau. Pretul forfetar ramine acelasi chiar daca au fost aduse modificari termenilor si conditiilor initiale de executare daca partile nu au cunvenit altfel; dac la momentul incheierii contractului este imposibil de a determina cu certitudine volumul si pretul lucrarii se intocmeste un deviz estimativ care poare fi majorat, dar pentru aceasta antreprenorul este obligat sa justifice majorarea retributiei. Clientul va fi obligat sa plateasca devizul estimativ majorat daca aceasta majorare rezulta din lucrarile sau cheltuielile pe care antreprenorul nu lea putut prevedea la momentul incheierii contractului.

Testu 71.Notiunea si caracterele juridice ale contractului de donatie. 1.1.Definiti notiune si enumerate caracterele juridice Prin contract de donatie o parte( donator) se oblige sa mareasca din contul patrimoniului sau cu titlu gratuity patrimonial celeilalte parti ( donator). Caracterele juridice:-cu titlu gratuit;-translativ de proprietate;-comutativ;-sinalagmatic (donatia conditionata) sin toate celelalte cazuri este unilaterl obligational-generind obligatii numai pentru o parte; consensual(cind contine promisiunea de a dona in viitor) si real in toate celelalte cazuri;

1.2.Delimitati contractul de donatie in forma de plati periodice de contractul de renta cu titlu gratuit. Contractul de donatie este unul real iar cel de renta cu titlu gratuit este unul consensual.In cazul contractului de donatie functioneaza rezolutiunea acestuia in cazul starii de nevoie deasemenea si nulitatea acestuia in cazul maladiilor prezumate a fi letale pentru donator,prevederi de care renta cu titlu gratuit nu dispune.In cazul donatiei in cazul decesului donatorului platile periodice nu se mai fac iar in cazul rentei cu titlu gratuit platile sunt facute de catre succesorii debirentierului.Contractul de donatie cu plati periodice se poate incheia sub orice forma iar cel de renta cu titlu gartuit sub forma autentificata notarial in caz contrar fiind lovit de nulitate.

1.3.Determinati momentul incheierii contractului de donatie.Expuneti prevederile legale referitor la momentul incheierii contractului de donatie.Identificati divergentele existente si propuneti modalitatea de inlaturare a divergentilor. Conform CC contractul de donatie se considera incheiat din momentul transmiterii bunului.Daca bunul mobil este transmis fara acordul donatarului donatorul poate stabili un termen rezonabil in care donatarul trebuie sa acepte sau sa refuze donatia.La expirarea acestui termen daca donatarul nu refuza bunul contractul se considera incheieat.In cazul promisiunii de donatie pentru a fi incheiat nu este necesara transmiterea bunului ci respectarea formei autentice. In reglementarile privind donatia exista divergente referitor la reglementarile caracterului real si consensual al acestuia.Astfel in definitia contractului de donatie se mentioneaza ca donatorul se obliga sa mareasca din contul patrimoniul sau cu titlu gratuit patrimoniul donatarului.Aceasta reglementare ne da impresia ca are un caracter consensual deoarece acesta se obliga pe viitor in timp ce contractul este deja incheiat.Aceasta prevedere se refara anume la promisiunea de donatie in viitor, insa in celelalte cazuri se aplica o alta prevedere care spune ca contractul de donatie se considera incheiat in momentul transmiterii bunului fapt ce confirma caracterul real.Pentru elimina aceste divergente consider ca in definitia legala a acestui contract cuvintele ,,se obliga sa mareasca,, sa se substituie cu cuvintul ,,mareste,,, iar in prevederile referitoare la promisiunea de donatie sa fie inclus caracterul consensua, astfel incit definitia legala a contractukui de donatie sa devina o norma clasic generala in raport cu promisiune de donatie care sa fie una clasic speciala.

2.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata .

2.1.Care sunt temeiurile de rezolutiune a contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata si efectele rezolutiunii? Benificiarul intretinerii are dr. Sa ceara rezolutiune contractului daca dobinditorul incalca obligatiile contractuale.Deasemenea dobinditorul poate cere rezolutiune contractului in cazul imposibilitatii executarii obligatiilor contractuale in virtutea unor circumstante independente de vointa lui. In cazul rezolutiunii contractului de catre benificiarul intretinerii acesta are dr. Sa cear fie restituirea bunului fie plata valorii lui, iar valoarea intretinerii prestate de dobindior nu se restituie.

2.2.Poate oare fi anulat contractul pe motiv ca benificiarul intretinerii a decedat pina la inceperea executarii contractului din parte dobinditorului. Decesul benificiarului nu este un motiv de anulare a contractului deoarece acesta a fost incheiat cu respectarea conditiilor cerute (forma autentica) si este un temei de incetare a contractului.Ca argument poate fi si faptul ca este un contract consensual pentru valabilitatea caruia este suficient acordul liber exprimat al partilor fara a fi executata prestatia.In speta noastra lipsa discernamintului este motiv pentru anularea contractului.

2.3.Care trebuie sa fie solutia legala? In situatia data instanta va acorda cistig de cauza fiicei lui Scrieru deoarece la momentul incheierii contractukui de instrainare a buului cu conditia intretinerii pe viata tatal acesteia (Scrieru) la momentul incheierii contractului nu avea discernamint.Astfel contractul va fi nul deoarece nu au fost repectae conditiile de fond-discernamintul.

3.Contractul de v-c a intreprinderii ca un complex patrimonial unic. 3.1.Notiunea si caracterele juridice.. In baza contractuklui de v-c a intrprinderii vinzatorul se oliga sa dea in proprietate cumparatorului intreprinderea in calitate de complex patrimonial unic, cu exceptia dr. Si oblig. Inalienabile. Caracterele juridice:-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale. -caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente. -caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului -translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator -oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial -cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp.

3.2.Expunetiva asupra incheierii, formei si modalitatii inregistrarii de stat a contractului de v-c ca un complex patrimonial unic. Contractul dat datorita importantei pe care o are se incheie in forma autentica si se inregistreaza pentru ca acesta sa fie valabil.Momentul incheierii contractului dat se considera inregistrarea de stat a acestuia.Incheierea contractului presupune intocmirea de catre parti a unui sir de acte cum ar fi:actul de inventariere, bilantul contabil, si altele.Deasemenea este necesar de a se face evaluarea patrimoniului intreprinderii in baza unei concluzii a unui auditor independent.Intreprinderea se cinsidera predata catre cumparator in momentul semnari actului de predare de catre ambele parti, moment din care riscul peirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderiii trece la cumparator.Partile au cerinta inregistrarii de stat imediate a trecerii dr. De proprietate.

3.3Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de vinzare cumparare.Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului intreptinderea ca un complex patrimonial unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile acestora, edificiile, terenurile de pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante datorii, etc.). Este folsit in vederea infaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un complex patrimonial dinamic adica infaptuirea tranzactiei nu atrage suspendarea sau intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de fostul proptietar. Pentru incheierea acestui contract se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul contabil, lista de datorii,concluzia auditului asupra valorii intrprinderii.

Testu 71.Notiunea si caracterele juridice ale contractului de donatie. 1.1.Definiti notiune si enumerate caracterele juridice Prin contract de donatie o parte( donator) se oblige sa mareasca din contul patrimoniului sau cu titlu gratuit patrimonial celeilalte parti ( donator). Caracterele juridice:-cu titlu gratuit;-translativ de proprietate;-comutativ;-sinalagmatic (donatia conditionata) sin toate celelalte cazuri este unilaterl obligational-generind obligatii numai pentru o parte; consensual(cind contine promisiunea de a dona in viitor) si real in toate celelalte cazuri;

1.2.Delimitati contractul de donatie in forma de plati periodice de contractul de renta cu titlu gratuit. Contractul de donatie este unul real iar cel de renta cu titlu gratuit este unul consensual.In cazul contractului de donatie functioneaza rezolutiunea acestuia in cazul starii de nevoie deasemenea si nulitatea acestuia in cazul maladiilor prezumate a fi letale pentru donator,prevederi de care renta cu titlu gratuit nu dispune.In cazul donatiei in cazul decesului donatorului platile periodice nu se mai fac iar in cazul rentei cu titlu gratuit platile sunt facute de catre succesorii debirentierului.Contractul de donatie cu plati periodice se poate incheia sub orice forma iar cel de renta cu titlu gartuit sub forma autentificata notarial in caz contrar fiind lovit de nulitate.

1.3.Determinati momentul incheierii contractului de donatie.Expuneti prevederile legale referitor la momentul incheierii contractului de donatie.Identificati divergentele existente si propuneti modalitatea de inlaturare a divergentilor. Conform CC contractul de donatie se considera incheiat din momentul transmiterii bunului.Daca bunul mobil este transmis fara acordul donatarului donatorul poate stabili un termen rezonabil in care donatarul trebuie sa acepte sau sa refuze donatia.La expirarea acestui termen daca donatarul nu refuza bunul contractul se considera incheieat.In cazul promisiunii de donatie pentru a fi incheiat nu este necesara transmiterea bunului ci respectarea formei autentice. In reglementarile privind donatia exista divergente referitor la reglementarile caracterului real si consensual al acestuia.Astfel in definitia contractului de donatie se mentioneaza ca donatorul se obliga sa mareasca din contul patrimoniul sau cu titlu gratuit patrimoniul donatarului.Aceasta reglementare ne da impresia ca are un caracter consensual deoarece acesta se obliga pe viitor in timp ce contractul este deja incheiat.Aceasta prevedere se refara anume la promisiunea de donatie in viitor, insa in celelalte cazuri se aplica o alta prevedere care spune ca contractul de donatie se considera incheiat in momentul transmiterii bunului fapt ce confirma caracterul real.Pentru elimina aceste divergente consider ca in definitia legala a acestui contract cuvintele ,,se obliga sa mareasca,, sa se substituie cu cuvintul ,,mareste,,, iar in prevederile referitoare la promisiunea de donatie sa fie inclus caracterul consensua, astfel incit definitia legala a contractukui de donatie sa devina o norma clasic generala in raport cu promisiune de donatie care sa fie una clasic speciala.

2.Contractul de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata . 2.1.Care sunt temeiurile de rezolutiune a contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata si efectele rezolutiunii? Benificiarul intretinerii are dr. Sa ceara rezolutiune contractului daca dobinditorul incalca obligatiile contractuale.Deasemenea dobinditorul poate cere rezolutiune contractului in cazul imposibilitatii executarii obligatiilor contractuale in virtutea unor circumstante independente de vointa lui. In cazul rezolutiunii contractului de catre benificiarul intretinerii acesta are dr. Sa cear fie restituirea bunului fie plata valorii lui, iar valoarea intretinerii prestate de dobindior nu se restituie.

2.2.Poate oare fi anulat contractul pe motiv ca benificiarul intretinerii a decedat pina la inceperea executarii contractului din parte dobinditorului. Decesul benificiarului nu este un motiv de anulare a contractului deoarece acesta a fost incheiat cu respectarea conditiilor cerute (forma autentica) si este un temei de incetare a contractului.Ca argument poate fi si faptul ca este un contract consensual pentru valabilitatea caruia este suficient acordul liber exprimat al partilor fara a fi executata prestatia.In speta noastra lipsa discernamintului este motiv pentru anularea contractului.

2.3.Care trebuie sa fie solutia legala? In situatia data instanta va acorda cistig de cauza fiicei lui Scrieru deoarece la momentul incheierii contractukui de instrainare a buului cu conditia intretinerii pe viata tatal acesteia (Scrieru) la momentul incheierii contractului nu avea discernamint.Astfel contractul va fi nul deoarece nu au fost repectae conditiile de fond-discernamintul.

3.Contractul de v-c a intreprinderii ca un complex patrimonial unic. 3.1.Notiunea si caracterele juridice.. In baza contractuklui de v-c a intrprinderii vinzatorul se oliga sa dea in proprietate cumparatorului intreprinderea in calitate de complex patrimonial unic, cu exceptia dr. Si oblig. Inalienabile. Caracterele juridice:-caracter consensual care se considera incheiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale. -caracter sinalagmatic prin care partile au obligatii reciproce corelative si interdependente. -caracterul comutativ partile isi cunosc dr. Si oblig. Din momentul incheierii contractului -translativ de proprietate dr. De proprietate trece de la vinzator la cumparator -oneros ambele parti urmaresc un folos patrimonial -cu executare instantanee executarea acestuia nu dureaza in timp.

3.2.Expunetiva asupra incheierii, formei si modalitatii inregistrarii de stat a contractului de v-c ca un complex patrimonial unic. Contractul dat datorita importantei pe care o are se incheie in forma autentica si se inregistreaza pentru ca acesta sa fie valabil.Momentul incheierii contractului dat se considera inregistrarea de stat a acestuia.Incheierea contractului presupune intocmirea de catre parti a unui sir de acte cum ar fi:actul de inventariere, bilantul contabil, si altele.Deasemenea este necesar de a se face evaluarea patrimoniului intreprinderii in baza unei concluzii a unui auditor independent.Intreprinderea se cinsidera predata catre cumparator in momentul semnari actului de predare de catre ambele parti, moment din care riscul peirii sau deteriorarii fortuite a intreprinderiii trece la cumparator.Partile au cerinta inregistrarii de stat imediate a trecerii dr. De proprietate.

3.3Evidentiati specificul si particularitatile contractului in raport cu alte varietati ale contractului de vinzare cumparare.Specific este faptul ca vinzatorul se oblige sad ea in proprietate cumparatorului intreptinderea ca un complex patrimonial unic cu exceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile(acesta cuprinde.cladirile si acareturile acestora, edificiile, terenurile de pamint, inventarul, productia finala, cotele parti in alte intreprinderi, creante datorii, etc.). Este folsit in vederea infaptuirii activitatii de antreprenoriat. Este un complex patrimonial dinamic adica infaptuirea tranzactiei nu atrage suspendarea sau intreruperea activiatti de antreprenoriat infaptuite de fostul proptietar. Pentru incheierea acestui contract se impune intocmirea actului de inventariere, bilantul contabil, lista de datorii,concluzia auditului asupra valorii intrprinderii.

Testul 8

1.Raspunderea juridica civila in cadrul contractului de transport. 1.1.Conditiile si temeiurile generale ale raspunderii civile in cadrul raporturilor de transport.Temeiurile de raspundere civile in cadrul transportului dat sunt cele generale si anume.neexecutarea obligatiei sau executarea necorespunzatoare a acestuia.De aici reiese necesitatea existentei vinovatiei pentru cel ce raspunde .In contractul de transport se aplica regula cu privire la prezumtia culpei carausului.

1.2.Caracterizati raspunderea carausului potrivit contractului de transport de incarcaturi.In CC este stipulate ca carausul raspunde pentru distrugerea, pierderea totala sau partial , ori pentru deteriorarea incarcaturii, in masura in care distrugerea, perderea sau deteriorarea a avut loc intre momentul preluarii sic el al livrarii, precum si pentru depasirea termenului de livrare.Deasemenea acesta este tinut sa repare prejudiciul cauzat prin neexecutarea altor obligatii contractuale.Marimea pretentiei de despagubire poate fi limitat prin contract.Pentru intirzierea transportarii incarcaturii la destinatie carausul poarta raspundere in proportii de 100%. Din taxa de transport si este obligat sa repare prejudiciul.La deteriorarea incarcaturii carausul poarta raspundere egala cu diminuarea valorii incarcaturii.DAca intreaga incarcatura este depreciate in urma deteriorarii despagubirea nu poate depasi suma care ar fi trebuit platita in situatia perderii totale.Daca transportarea este facuta de mai multi carausi succesivi fiecare din ei raspunde pentru executarea intregului transport.Carausul este tinut sa repare prejudiciul cauzat pasagerului cu exceptia forte majore.Carausul raspunde pentru perderea sau deteriorarea bagajului cu exceptia cind va dovedi forta majora, viciul bunului sau vina pasagerului.

1.3.Stabiliti corelatia dintre : a)prezumtia nevinovatiei carausului –sarcina probatiunii In contractul de transport este regula cu privire la prezumtia culpei carausului.Astfel sarcina probatiunii ii revine carausului,insa exista de la aceasta regula si exceptii atunci cind carausul este exonerat de raspunderesi anume cind ditrugerea, prederea, deteriorarea incarcaturii se datoreaza utilizarii unor vehicole deschise, lipsa sau defectele ambalajului,incarcarea, descarcarea au fost facute de clientcare a actionat pentru destinatar sau de o terta persoana care a actionat pentru client sau destinatar b)depasirea termenului de transportare a incarcaturii-repararea prejudiciului sub forma beneficiului ratat. Daca carausul nu transporta incarcatura in termenul stipulate in contract sau in termen rezonabil acesta incalca termenul de transportare a incarcaturii.Astfel printro executare necorespunzatoare carausul cauzeaza prejudiciu destinatarului.In aceasta situatie se naste dr.destinatarului de a pretinde repararea prejudiciului, si sub forma acelui de beneficiu ratat.Acesta presupune foloasele patrimoniale pe care destinatarul trebuia sa le obtina dar din cauza carausului care nu a transportat in termen incarcatura destinatarul nu a obtinut aceste foloase patrimoniale.

2.Contractul de donatie.(Speta…) 2.1. Care sunt exigentele legale referitor la forma contractului care contine promisiunea de a dona in viitor? In cazul contractului care contine promisiunea de a dona in viitor un bun pentru a produce efecte juridice acesta trebuie incheiat in forma autentica. Nerespectarea acestei forme nu afecteaza valabilitatea contractului daca promisiunea ete indeplinita cu exceptia cazului cind pentru instrainarea bunului se cere forma autentica. 2.2. Exista oare posibilitatea de a solicita execuatarea in natura a contractelor de donatie? Prin executarea in natura se intelege transmiterea de catre donator a bunului ce face obiectul material al contractului de donatie.Astfel, obligatiile ce reies din contractele de donatie se executa in natura , adica in mod corespunzator. 2.3.Oferiti solutia legala. In conformitate cu prevederile CC promisiunea de a dona in viitor un bun trebuuie sa imbrace forma autentificata.Astfel, reiesind din acestea Zubco nu poate cere execuatrea obligatiei ce reiese din contractul de donatie deoarece promisiunea de a dona un bun in viitor nu a fost incheiata in forma autentica.

3.Pretul-element al contractului de vinzare cumparare. 3.1.definiti pretul ca element al contractului de v-c. Pretul ca element al contractului de v-c este suma de ban, adica echivalentul banesc, retributia pe care o primeste vinzatorul in schimbul bunului vindut, de la comparator.

3.2.Caracterizati conditiile pe care trebuie sa le intruneasca pretul . In conformitate cu CC pretul trebuie sa fie exprimat in bani.Deasemenea pretul trebuie sa fie determinat.Pretul este determinat atnci cind in contract este stipullat cuantumul acestuia.DAca pretul nu este determinat contractul este nul.O alta cinditie este ca pretul poate fi determinabil.Pretul este determinabil atunci cind in contract este stipulate modul de calculare a acestuia.In contractile comerciale pretul poate san u existe.In situatia data se considera ca partile in mod tacit sau referit la pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii cotractului in ramura comerciala respective, pentru aceleasi bunuri vindute in imprejurari comparabile.Daca nu exista contracte similșare se va considera ca partile sau referit in mod tacit la un prêt practicat la data predarii bunului.

3.3.Stabiliti corelatia dintre: a)prêt-elementele esentiale a contractului de v-c Pentru ca un contract v-c sa fie valabil acesta trebuie sa cuprinda toate elementele contractului pravazute de CC si anume: partile, obiectul, continutul, termenul, si pretulAstfel pretul este un element essential al contractului de vinzare cumparare.Daca pretul nu este determinat sau determinabil contractul este nul, iar daca pretul nu este exprimat in bani acesta imbraca forma altui contract(contractu de schimb sau contracte nenumite)b)nedeterminarea pretului intre comercianti-valabilitaeta contractului de v-c. Referitor la prêt in contractile dintre comercianti exista reguli speciale si anume: neidicarea pretului nu afecteaza valabilitatea contractului deoarece se considera ca partile sau referit tacit la pretul parcticat in mod obisnuit in momentul

incheierii contractului in ramura comerciala respectiva pentru aceleasi bunuri vindute in imprejurari similare sau comparabile, iar daca nu exista contracte similare in lipsa unor prevederi contrare se va considera ca partile in mod tacit sau referit la un prêt practicat la data predarii bunului. c)nedeterminarea pretului intre comercianti-stabilirea acestuia potrivit prevederilor legale. Cu toate ca avem economie de piata statul ppoate interven in domeniul privat stabilind preturi legale obligatorii pentru parti, astfel asigurind protectia paturilor dezavantajoase ale societatii.Astfel normative este stabilita lista marfurilor de importanta sociala comercializate la preturi libere cu aplicarea adaosului commercial in marime de pina la 20% din pretul liber de livrare. Testu 91.Elementele contractului de donatie. 1.1.Forma contractului de donatie. Forma contractului de donatie depinde de obiectul acestuia.Daca obiectul contractului de donatie este un bun pentru a carei vinzare este prevazuta anumita forma a contractului aceeasi forma este ceruta si pentru donatie.Promisiunea de donatie pentru aproduce efecte juridice contractul acesteai trebuie sa imbrace forma scrisa si autentificata notarial.Nerespectarea formei nu afecteaza valabilitatea donatiei daca promisiunea este executata benevol cu exceptia acelor bunuri pentru a caror instrainare este necesar autentificarea.

1.2.Delimitati obiectul contractului de donatie in general de obiectul donatiei cu sarcina. In cazul contractului de donatie fara sarcina constitue obiect al doatiei intregul bun donat,iar in cazul donatiei cu sarcinadonatia reprezinta numai partea excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atigere a scopurilor.

1.3.Argumentati interdictiile legale stabilite pentru incheierea contractului de donatie. Este interzisa donatia cu exceptia donatiei neinsemnate , pentru realizarea unor oblig. morale: -in numele persoanelor incapabile;- proprietarilor,administratorilor sau lucratorișor din institutiilor medicale, educative de asistenta sociala si de alte institute similare din partea persoanei care se afla in ele sau din partea sotului si a rudelor ecesteia de pina la gradul 4 inclusiv;-in relatiile dintre persoanele juridice cu scop lucrative.

2.Contractul de imprumut. 2.1.Care sunt exigentele legale referitor la dobinda in contractul de imprumut. In baza unui contract de imprumut partile pot prevedea si plata unei dobinzi care trebuie sa se afle intro relatie rezonabila cu rata de refinantare a BNM

2.2.Care sunt efectele incalcarii prevederilor legale referitor la marimea dobinzii. Intelegerea asupra dobinzii prin care se incalca prevederile referitoare la dobinda si anume: plata unei dobinzi trebuie sa se afle intro relatie rezonabila cu rata de refinantare a BNM, este nula.

2.3.Oferiti solutia legala la spetaCuantumul dobînzii trebuie să fie într-o relaţie rezonabilă cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, daca dobinda de 10% este peste rate de refinantare, atunci cojocarul a pus o dobinda prea mare si grecu nu va fi obligat sa plateasca lui cojocaru dobinda de 10% procente , daca in cele 10% au intrat si procentajul ratei de refinantare, cuantomul dobinzii este in limitele prevazute de lege.

3 Contractul de transport3.1 Notiunea si caractere juridice ale contractului de transport Prin contract de transport o parte ( caraus, transportator )se oblige fata de cealalta parte sa o transporte impreuna cu bagajele ei sau respective sa transporte incarcatura la locul de destinatie,iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia cuvenita. Caractere juridice: -sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, consensual.real (in cazul transportului feroviar de marfuri cotractul se considera incheiat din momentul predarii bunului.

3.2.Clasificarea contractului de transport. Cea mai raspindita clasificare a tipurilor de transport fundamentatat pe tipul (mijlocul) de transport folosit sunt urmatoarele tipuri: feroviar, maritime, aerian, naval, si auto. Mai sunt si alte tipuri de transport cum ar fi: urban, electric si prin conducte.In transportul auto sunt prevazute urmatoele tipuri de transporturi : transportul de folos public-activitate de transport contra plata efectuata de agentul transportator; pe rute regulate-transportarea pasagerilor conform peridiocitatii stabilite in oralul de circulatie pentru care sunt percepute taxe, iar pasagerii sunt imbarcati si debarcati in statii prestabilite; transporturi la comanda –transportarea ocazionala a pasagerilor facuta in baza de contract incheiat in fiecare caz concret; turistice-transportarea ocazionala a pasagerilor in scopuri turistice; in regim taxi-operatiuni de transport effectuate contra plata cu autoturisme special amenajate; de folos propriu-operatiuni de transport fara incasarea unei taxes au echivalentul in natura. In functie de obiect transportul se distinge in:transporturi de marfuri, calatori si bagaje precum si cel postal. Dupa criteriul territorial:national si international. Dupa numarul de carausi:succesiv-efectuat de mai multi carausi care se succed utilizind acelasi vehicol; combinat-in care carausii se succed utilizind mai multe vehicole.

3.3.Stabiliti particularitatile juridico-civile a contractului de transport.Evidentiind principalele deosebiri si asemanari ale contractului dat cu alte contracte civile asemanatoare. Ca particularitati ale acestui contract in raport cu altele pot fi evidentiate urmatoarele:

-reglementarea juridical a contractului dat se contine nu numai in CC dar si in alte acte normative speciale-calitatea speciala a participantilor acestui contract mai ales numarul acestora(caraus, client, destinatar)-obiect de baza a contractului dat il constituie serviciile care au natura nu de drept ci de fapt se manifesta prin deplasarea in spatiu a incarcaturilor , bagajelor, persoanelor.-contractul de dtransport poate fi atit consensual cit si real -contractul de transport are menirea de a asigura executarea altor contracte ca de exemplu v-c, antrepriza.-dr. si oblig. specifice ale participantilor la contractul de transport(intocmirea scrisorii de trasura) -raspunderea partilor in contractul de transport au unele particularitati distincte(functioneaza prezumctia perderii incarcaturii de catre caraus) -se aplica reguli speciale cu privire la termini, modul si ordinea de prezentare a reclamantilor si actiunilor Testu 101.Contractul de transport de personae. 1.1.Notiune si caracterele juridice ale contractului de transport de personae. Prin contract de transport de personae o parte (transportator) se oblige fata de cealalta parte (pasager) sa o transporte impreuna cu bagajele ei iar cealalta parte se oblige sa plateasca remuneratia convenita. Caractere juridice> -caracter consensual;-sinalagmatic;- cu titlu oneros;-comutativ;

1.2.Caracterizati dr. calatorului in contractul de transport de persoane. Caltorul are dreptul:    a) să fie însoţit de un copil în vîrstă de pînă la 7 ani inclusiv, care va călători gratuit dacă nu ocupă un loc aparte pe scaun; iar în cazul cînd este însoţit de cîţiva copii cu vîrste de pînă la 7 ani inclusiv, pentru fiecare copil, în afară de unul transportat gratuit, să achite 50% din costul total al călătoriei pasagerului matur, cu dreptul de a ocupa un loc separat. Costul călătoriei pentru copiii cu vîrste de la 7 la 10 ani inclusiv este achitat în mărime de 50% din preţul deplin al călătoriei pasagerului matur, avînd dreptul a ocupa un loc separat pe scaun. Pentru călătoria copiilor în vîrstă de peste 10 ani se achită tariful deplin;    b) să restituie biletul în casa de bilete pînă la plecarea autobuzului şi să primească suma achitată în cazul plecării autobuzului cu o întîrziere mai mare de o oră sau în cazul în care pasagerului nu i s-a acordat locul indicat pe bilet sau i s-a acordat un loc de clasă mai mică decît cea pentru care i-a fost vîndut biletul;    c) să înnoiască documentele de călătorie, achitînd suplimentar 25% din costul biletului, sau să-şi recupereze costul călătoriei minus 25% din costul biletului în cazul întîrzierii la autobuz în decursul a 3 ore, iar în cazul întîrzierii din motive de boală sau din cauza unui accident - în decursul a 72 de ore din momentul plecării autobuzului. Pentru înnoirea biletului de călătorie în cazul întîrzierii cu peste 72 de ore, pasagerul depune o cerere în scris pe numele şefului autogării (staţiei auto), anexînd documentele ce confirmă îmbolnăvirea sau producerea accidentului;    d) să-şi recupereze costul deplin al călătoriei minus comisionul achitat pentru vînzarea preliminară a biletului la restituirea biletului în casa de bilete cu cel puţin 2 ore pînă la plecarea autobuzului, iar la restituirea biletului după acest termen, însă cu cel puţin 15 minute pînă la plecarea autobuzului, să-i fie rambursat costul călătoriei cu reţinerea a 15% din costul biletului şi a comisionului achitat pentru vînzarea preliminară a biletului;     e) să transporte contra plată, la tariful stabilit, bagaje în mărimile prevăzute de prezentul Regulament, animale (cîini, pisici), animale mici şi păsări în cuşti, cu prezentarea actelor eliberate de serviciul veterinar al ţării din care se transportă animalul (în cazul transporturilor internaţionale) sau al Republicii Moldova (în cazul transporturilor naţionale) şi cu condiţia lipsei obiecţiilor fondate din partea celorlalţi pasageri referitor la transportarea în salon a animalelor în cauză;    f) să declare valoarea bagajelor predate la transport, achitînd taxa stabilită;    g) să i se compenseze prejudiciul cauzat;    h) să obţină gratuit şi în timp util informaţii complete despre serviciile de transport, condiţiile şi modul de circulaţie.

1.3.Stabiliti particularitatile juridico-civile ale contractului de tansport de persoane in raport cu contractul de transport de marfuri. In cazul contractului de transport de persoane ca subiecti apar pasagerul si transportatorul in timp ce contractul de transport de marfuri are ca subiecti clientul, carausul si destinatarul.Spre deosebire de contractul de transport de pasageri cel de transport de marfuri necesita intocmirea scrisorii de trasura.In contractul de transport de marfuri incarcarea si descarcarea acestora poate fi facuta de catre un tert in interesul destinatarului, in timp ce la contractul de transport de persoane pentru imbarcarea sau debarcarea aceestora nu necesita astfel de prevederi.In cazul contractului de transport de persoane carausul nu are atitea dr. cite le are in cazul transportului de marfuri(dr. de retentie asupra incarcaturii de care dispune carausului).Deasemenea nu are atitea obligatii ca in cazul transportului de marfuri(sarcina probatiunii, prezumtia perderii incarcaturii).Contractul de transport de persoane se confirma printrun bilet iar cel de marfuri prin scrisoare de trasura.Contracftul de transport de persoane este unul consensual incheinduse prin simplu acord al partilor in timp ce cel de marfuri este real in cazul transportului pe cale ferata potrivit caruia acesta se incheie numai la predarea marfii pentru transport.Prin contractul de transport de persoane are loc deplasarea persoanelor dintrun loc in altul in timp ce la cel de marfuri are loc transportarea marfii(incarcaturii) dintrun loc in altul.

2.Contractul de v-c. 2.1.Care sunt cerintele legale referitor la pretul contractului de v-c.Poate oare servi drept temei de declarare a nulitatii contractului motivul invocat de reclamant referitor la ( neseriozitatea pretului) Cerintele referitoare la pret si sunt stabilite in CC si anume ca pretul trebuie sa fie exprimat in bani determinati sau determinabili.ca temei de declarare a nulitatii contractului, odata ce pretul este exprimat in bani si determinat nu poate servi ca motiv neseriozitatea pretului.

2.2.Ce trebuie sa intreprinda Efros pentru apararea dr. sale.Care sunt conditiile inaintarii actiunii de evictiune. Pentru apararea dr. sale Efros trebuie sal atraga in calitate de copirit pe Postu si poate opune tertului toate exceptiile care lear fi putut opune Postu.Neatragerea lui Postu in calitate de copirit il elibireaza pe acesta de raspundere fata de cumparator daca va dovedi ca atragerea sa ar fi prevenit evictiunea cumparatorului. Pentru inaintarea actiunii de evictiune terta persoana trebuie sa dispuna de un dr. asupra bunului ce sa nascut inaintea incheierea contractului de vinzare cumparare.Deasemenea cumparatorul nu trebuia sa stie despre existenta dr. asupra bunului, obiect al v-c, de care dispune terta persoana.

2.3.Oferiti solutia legala. In situati data Efros este cumparator de buna-credinta deoarece la cumpararea bunurilor mobile se prezuma ca exista si acordul sotiei(sotului). Faptul ca televizorul era proprietate excluziva a sotiei acesta nu avea de unde sa stie.Astefel, Efros este obligat sal atraga in calitate de copirit pe Postu si sa opuna exceptiile pe care ultimul le poate opune fata de tert.Asadar vinzatorul repara prejudiciul cauzat cumparatorului.Odata ce Efros este de buna credinta acesta nu va raspunde fata de terta persoana ci vinzatorul va fi cel ce va repara prejudiciul cauzat asfel.

3.Notiuni despre contractul de renta. 3.1.Definiti notiunea contractului de renta si enumerati caracterele juridice alle acesteia. Renta se constiutue printrun contrac in baza caruia o parte( debirentier) se obliga sa plateasca periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa celelalte parti( credirentier). Caracterele juridice:-consensual;-sinalagmatic;--aleatoriu; cu titlu gratuit(unilateral obligational) sau oneros(translativ de proprietate); -cu executare succesiva.

3.2.Determinati particularitatile contractului de renta referitor la partile lui, obiect, forma si termen. In cazul contractului de renta parti sunt debirentier ( care se obliga la achitarea redeventei) si credirentier(benificiarul rentei).Credirentier pot fi orice persoane fizice cu capacitatea necesara si numai organizatiile comerciale.Debirentier in cazul rentei gratuite poat fi persoane fizice precum si organizatiile necomerciale.Renta poate fi instituita in favoarea unui tert care devine credirentier, iar cel ce instituie renta se numeste constituitor, iar cu titlu oneros debirentier pot fi si societatile comerciale. Obiectul material al rentei este redeventa care urmeaza a fi achitata de debirentier si respectiv bunul transmis de credirentier.Specific este ca redeventa poate fi platita in natura. Forma contractului ceruta de lege este cea autentificata notarial. Contractul de renta poate fi incheiat pe un termen determinat si nedeterminat.Renta viagera termenul acesteia este limitat prin durata vetii unei sau mai multor persoane.Specific este prevedera ca daca nu se poate stabili cu certitudine termenul contractului acesta se considera incheiat pe durata vetii credirentierului.

3.3.Delimitati contractul de renta de:-contractul de intretinere pe viata:1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala.2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat6)deasemenea ca dobinditor la contractul instrainartii bunului cu conditia intretinerii pe viata persoana juridica nu poate fi.-de contractul de donatie sub forma de plati periodice1)in cazul contractului de donatie sub forma de plati periodice acesta obligatie inceteaza odata cu decesul donatorului daca in contract nu este prevazut altfel,iar in cazul rentei decesul debirentieruluiobligatia lui trece la succesorii care au mostenit bunul.2)contractul de renta necesita autentificare notariala , fapt ce nu este prevazut la donatia cuplati periodice cu exceptia promisiunii de a dona in viitor3)contractul de donatie cu plati periodice parti ale acestuia nu pot fi persoane juridice cu scop lucrativ, in cazul rentei cu titlu oneros parti ale rentei pot fi persoane juridice cu scop lucrativ.4)in cazul donatiei exista prevederi speciale si anume dr. donatorului de a cere restituirea bunului donat pentru ingratitudinea din partea donatarului, prevederi de care debirentierul nu se bucura.5)in cazul donatiei apare rezolutiunea contractului spre deosebire de renta unde functioneaza rezilierea contractului iar rezolutiunea se aplica numai debirentierului(acesta avind obligatia de a restitui bunul primit credirentierului), daca in contract nu este prevazut altfel.

Testu 111.Elementele contractului de mandat 1.1.Descrieti elementele contractului de mandat . Partile ca elemente a contractului de mandat apare mandatarul si mandantul.Mandatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina deoarece acesta in actele pe care le incheie in numale sip e contul mandantului trebuie sa manifeste un onsimtamint valabil exprimat(sa provina de la o persoana cu discernamint si cu intentia de a produce efecte juridice). Legislatorul scoate în relief calitatea specifică a mandatului ca formă juridică de intermediere.Mandatarul este persoana

inputernicita de catre mandant de a incheia acte juridice in numele sip e contul mandantului.Mandant este persoana care inputerniceste oalta persoana (mandatar) de a o reprezenta la incheierea de acte juridice si de actiona in numele si pe contul mandantului, indreptate spre aparitia, modificarea si stingerea dr. si oblig.civile. Obiectul.Mandatul are ca obiect reprezentarea mandantului la incheierea de acte juridice de catre mandatar , adica savirsirea de catre mandatar actiunilor juridice in numele sip e contul mandantului.Astfel obiectul contractului de mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare care nu pot fi materializate.Acesta trebuie sa fie licit, adica actiunile pe care trebuie sa le savirseasca mandatarul in vederea incheierii actelor juridice nu trebuie sa depaseasca limitele legii.Obiectul trebuie sa fie o prestatie posibila care presupune posibilitatea executarii mandatului in mod obisnuit. Pretul ca element al contractului de mandate apare numai cind e vorba de mandatul oneros ce reprezinta remunerarea primita de mandatar de la mandant. Termenul contractului se stabileste de catre parti in functie de perioada necesara executarii mandatului si de particularitatile acestuia sau se incheie un contract pe un termen nedeterminat. Forma mandatului este cea scrisa.In vederea oferirii tertilor posibilitatii verificarea a limitelor imputernicirilor oferite de catre mandant mandatarului.In practica mandatul se exteriorizeaza printrun inscris constatator cu denumirea de procura.Mandatul trebuie sa fie autentificat notarial. Continutul mandatului reprezinta dr.si oblig. pe care le au partile. 1.2.Delimitati mandatul general de mandatul special si de reprezentare.

. Legislatorul denumeşte în funcţie de volumul de împuterniciri mandatul special şi mandatul general. Mandatul general se perfectează pentru toate acţiunile posibile de reprezentare ale mandatarului, şi este necesară

formularea împuternicirilor reprezentantului. În calitate de exemplu putem aduce mandatul eliberat de către o persoană juridică conducătorului filialei sau reprezentanţei sale, sau persoanei ce prestează servicii juridice. In timp ce mandatul special constă în faptul posibilităţii săvârşirii de către mandatar a unor categorii stricte (anumite) de acte juridice, care constau în acoperirea unei operaţii juridice (încheierea unui contract de antrepriză capitală) sau pentru anumite operaţii determinate (de acelaşi gen), ca de exemplu, împuterniciri pentru perfectare tuturor tipurilor de prestări servicii. Mandatul special urmează să fie expres determinat în contract sau în procură.

Reprezentarea este acel procedeu prin care o persoană, numită reprezentant, încheie un act juridic în numele şi pe seama altei persoane, numite reprezentat, astfel încât efectele actului se produc direct şi nemijlocit în persoana şi patrimoniul acesteia din urmă.

Astfel reprezentare se clasifica in:legala si conventionala.Reprezentarea este legală atunci când legea împuterniceşte o persoană să săvârşească anumite acte juridice în numele şi

pe seama altei persoane. În această ipoteză, cazurile şi întinderea împuternicirilor reprezentantului sunt determinate prin lege.Reprezentarea este convenţională când împuternicirea se acordă de către reprezentat reprezentantului printr-un contract.

Exemplul tipic de astfel de reprezentare îl constituie mandatul.Reiesind din acestea se constata ca reprezentarea este o notiune mai larga care cuprinde pe linga reprezentarea legala si

mandatul.

1.3.Comparati elementele contractului de mandat cu elementele contractului de intermediere.In contractul de mandat parti sunt mandantul si mandatarul iar in contractul de intermediere parti sunt clientul si

intermediarul .Intermedierul avind menirea de a mijloci incheierea de acte juridice dorite de catre client,iar mandatarul in cotractul de mandat este persoana imputernicita de a incheia acte juridice in numele si pe contul mandantului.

Obiectul contractului de mandate il formeaza serviciile juridice de reprezentare in timp ce obiectul contractului de intermediere reprezinta totalitatea actiunilor intermediarului indreptate spre facilitarea incheierii contractului dorite de catre client cu tertul(studiul pietii si alte activitati de marketing, identificarea tertilor care sunt potentiali contractanti cu clientul, etc).

Dupa prêt contractul de intermediere se deosebeste prin faptul ca clientul plateste remuneratie intermediarului in dependenta de rezultatul obtinut(oblig. de rezultat) in timp ce mandatul poate fi si gratuit.Nu se neaga faptul ca remuneratia la contractul de intermediere poate fi stabilita intro suma fixa sau in dependenta de valoarea obiectului contractului.

In cazul contractului de intermediere este suficienta forma scrisa fara a fi autentificata notarial ca in cazul mandatului.Termenul poate fi determinat sau nedeterminat la contractul de intermediere ca si in cazul contractului de mandate.Contractul de intermediere este unul sinalagmatic intotdeauna instituind dr. si oblig. reciproce interdependente , correlative

pentru ambele parti iar contractul de mandat cu titlu gratuit este unilateral cu exceptia mandatului oneros.

2.Contractul de schimb.2.1.In ce forma trebuie incheiat contractul de schimb a apartamentelor Deoarece apartamentele fac parte din categoria bunurilor immobile pentru a caror instrainare se cere forma scrisa

autentificata notarial si contractul sa fie inregistrat in registrul bunurilor immobile aceeasi regula se aplica si la contractul de schimb

2.2.In ce masura regulile vinzarii se aplica contractului de schimb? Asupra contractului de schimb se aplica in mod corespunzator regulile de vinzare cumparare daca aceste norme nu intra in

contradictie cu esenta schimbului si cu regulile specifice aplicate contractului de schimb 2.3.Ce consultatie trebuie sa oferiti partilor. In cotractul de schimb este necesar de a indica valoarea fiecarui bun schimbat.IN cazul nostru, este necesar de a fi indicata valoarea apartamentelor, fapt necesar pentru ase vedea daca intre apartamentele schimbate exista vreo diferenta de valoare, iar in caz de existenta a unei diferente, care se numeste sulta, aceasta trebuie compensata printro suma de bani proportionala diferentei. ...

3.Contractul de transport maritim. 3.1.Notiunea contractului de transport maritim 3.2.Caracterizati conosamentul, stabiliti functiile lui.3.3.Stabiliti deosebirile si asemanarile dintre contractul de transport propriu zis si contractul de navlosire Test 121Continutul contractului de renta1.1Enumerati obligatiile debirentieruluiDebirentierul are obligatie de a plati redeventa. O alta obligatie este ca debirentiereul suporta si riscul pierderii sau deteriorarii fortuite. Acesta nu poate sa renunte in mod unilateral la executarea propriilor obligatii restituind bunul primit, chiar daca a renuntat la ratele de renta platite, deasemenea de a instraina, a ipoteca greva in alt mod bunurile primate de le persoana care a constituit renta.Rezilierea contractului de renta in cazul contestarii acestuia de catre un tert, debirentierul are obligatia de a restitui bunul primit credirentierului,

1.2Care este modalitatea de asigurare a executarii obligatiilor debirentierului in cadrul contractului de renta? Ce poate intreprinde credirentierul in cazul neexecutarii contractului de catre debirentier?Modalitatea de executare a obligatiilor debirentierului in contractul de renta este faptul ca asupra lui se rasfring, in caz de reziliere, efectele rezolutiuunii, adica debirentierul este obligat se restituie bunul primit de la credirentier fara a-I fi restituita prestatia acestuia facuta in fovoarea credirentierului. In caz, de neexecutare a contractlui de renta de catre debirentier, credirentierul poate rezilia contractul, asfel acesta primeste bunul de la debirentier fara ai restitui prestatiile facute de acesta in favoarea sa.

1.3.Este oare dator crederentiere sa garanteze debirentiere de evictiune si de viciile bunului transmis.Argumentati raspunsul. Lefislatia civila a RM referitoare la contractul de renta nu da raspuns expres la aceasta intrbare insa in literature de specialitate se sustine ca transmitind un bun in proprietate in schimbul redeventei, credirentierul este obligat sal transmita liber de vicii materiale si juridice.Respectiv ca si vinzatorul , credirentierul datoreaza garantii de evictiune si de viciu.Cu toate ca in contractul de renta garantia de evictiune si de vicii nu este prevazuta expres si luind in consideratie faptul ca in legislatia civila analogia legii se permite, prevederile de garantie, de evictiune si de viciu prevazute la contractul de v-c se pot aplica in mod similar si contractului de renta.

2. Contractul de donaţie. 2.1. În speţă, avea dreptul donatorul să revoce donaţia? Este şoferul donatorului persoană apropiată? In speta data donatorul are dr. sa revoce donatia deoarece CC prevede ca donatia poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava sau daca refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea datorata.In situatia noastra soferul donatorului poate fi o persoana apropiata, adica una de care donatorul este legata sufleteste, iar daca intre sofer si donator nu exista relatii de rudenii,adica soferul nu este o ruda apropiata donatorului, atunci faptul ca B la batut pe sofer nu constituie un temei de revocare a donatiei , ci temei de revocare a donatiei constituie ca B la insultat pe A, situatie ce atesta o ingratitudine fata de donator.

2.2.Cum are loc revocarea donatiei. Daca donatia este revocata se poate cere restituirea bunului donat.Revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.

2.3.Solutionati litigiul in esentaIn situati noastra bunul donat de catre A lui B va fi revocat de catre acesta pe motiv de ingratitudine fata de donator fapt prevazut in CC.Faptl ca B la insultat pe A si la batut pe soferul acestuia peste un an din momentul donatiei nu permite invocarea prevederilor CC referitoare la faptul ca revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare,deoarece termenul de prescriptie de un an incepe a curge din momentul in care donatorul a luat cunostinta de motivul de revocare,adica de actiunile de ingratitudine ale donatarului , dar nu din momentul efectuarii donatieiAstfel instanta de judecata va da cistig de cauza donatorului incit acesta sasi revoce bunul transmis prin donatie donatarului.

3.Efectele contractului de leasing. 3.1.Enumerati obligatiile locatorului. Locatorul este obligat:a) sa nu intervina în alegerea bunului si/sau a vînzatorului (furnizorului) facuta de locatar daca contractul de leasing nu prevede altfel;b) sa coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vînzare-cumparare (furnizare) a bunului;c) sa nu opereze modificari în contractul de vînzare-cumparare (furnizare) fara acordul locatarului;d) sa dea locatarului contra plata bunul sau în posesiune si folosinta temporara;e) sa încheie, din însarcinarea locatarului, contract de vînzare-cumparare (furnizare) cu vînzatorul (furnizorul), sa plateasca pretul bunului si sa încredinteze locatarului executarea obligatiilor sale privind receptionarea bunului, formularea cerintelor care izvorasc din acest contract daca contractul de leasing nu prevede altfel;f) sa primeasca bunul la expirarea contractului de leasing daca locatarul nu-si exercita dreptul de a achizitiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul conform prevederilor prezentei legi;g) sa garanteze locatarului folosinta linistita a bunului;

h) sa respecte dreptul locatarului de a opta pentru achizitionarea bunului, prelungirea contractului ori restituirea bunului.

3.2.Caracterizati obligatiile locatarului. Locatarul este obligat:a) sa prezinte locatorului informatii referitoare la bun si/sau la vînzatorul (furnizorul) lui în vederea încheierii unui contract de vînzare-cumparare (furnizare) daca contractul de leasing nu prevede altfel;b) sa execute obligatiile de receptionare a bunului si de formulare a cerintelor ce rezulta din contractul de vînzare-cumparare (furnizare) daca contractul de leasing nu prevede altfel;c) sa informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de vînzare-cumparare (furnizare);d) sa asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, mentinerea în stare de functionare si folosirea lui numai în conformitate cu clauzele contractuale;e) sa suporte toate cheltuielile de transport, receptie, montare, demontare, exploatare, întretinere, pastrare, deservire tehnica, reparatie, asigurare a bunului, precum si alte cheltuieli aferente, daca contractul de leasing nu prevede altfel;f) sa plateasca ratele de leasing în modul si în termenele stabilite în contractul de leasing;g) sa permita locatorului verificarea periodica a starii bunului si a modului de exploatare a bunului obiect al contractului de leasing;h) sa îl informeze pe locator în timp util despre orice tulburare a dreptului de proprietate venita din partea unui tert;i) sa restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul în starea stipulata de contract, luîndu-se în considerare uzura normala, în cazul în care nu-si va exercita dreptul, prevazut de prezenta lege, de a achizitiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul. Potrivit regulilor CC locatarul are dr. de a allege atit bunul care urmeaza sa fie cmparat si urmeaza sa fie cumparat si dat in leasing cit si vinzatorul bunului beneficiind de acest dr. locatarul, totodata perde dr. de a inainta pretentii locatorului in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre vinzator.Tinind cont de faptul ca vinzatorul transmite bunul direct locatarului acesta va fi indreptatit sa exercite dr. cumparatorului aparute din contractu de v-c dintre locator si vinzator. Cu exceptia dr. de a rezolvi sau modifica contractul pentru a caror reziliere locatarul trebuie sa obtina acordul locatorului. Din momentul preluarii posesiunii locatarul isi asuma toate riscurile pentru pierderea bunului inclusive in cazul fortei majore, deasemenea suporta cheltuielile de intretinere si reparare a bunului.Locatorul care are obligatia de asigura locatarului folosinta bunului pe tot timpul locatiunii in situatia in care nu mai poate asigura din motive fortuite, folosinta, acesta nu mai suporta riscul contractului.Riscul va fi suportat de locatar el fiind obligat sa continuie platile de leasing.

3.3.Stabiliti corelatia dintre: -dr. de proprietate asupra bunului ce formeaza obiectul contractuluide leasing-sarcina suportarii riscului pierii fortuite a acestuia : Potrivit regulilor generale riscul pieirii fortuite a bunului il suporta proprietarului.In cazul contractului de leasing locatarul poate obtine dr. de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing, in cazul in care, exercitindusi dr. la obtiune locatarul cumpara bunul respectiv.Deasemenea potrivit prevederilor CC si a legii cu privire la leasing locatarul isi asuma, din momentul preluarii posesiunii, toate riscurile pentru pieirea bunului, inclusive cele datorate unei forte majore(daca partile prin contract nu au derogat de la prevederile legale).Astfel in cazul contractului de leasing locatarul ne fiind proprietar al bunului suporta toate risurile pentru pieirea bunului. Locatorul îsi mentine dreptul de proprietate asupra bunului dat locatarului în posesiune si folosinta temporara.Riscul distrugerii, al pierderii sau al deteriorarii accidentale a bunului se transfera locatarului în momentul în care acesta preia bunul daca contractul de leasing nu prevede altfel. Din acest moment, locatarul poarta raspundere pentru orice prejudiciu suferit de locator. Daca locatarul executa contractul de leasing, locatorul sau un tert nu poate pretinde la bun, cu exceptia cazurilor prevazute de lege sau de contract.-alegerea bunului si a vinzatorului de catre locatar-raspunderea locatorului pentru neexecutarea obligatiilor de catre vinzatorPotrivit legislatiei in vigoare locatarul are dr. sa aleaga independent bunul si/sau vînzatorul (furnizorul) ori sa încredinteze locatorului aceasta alegere.Daca bunul si/sau vinzatorul sint alese de catre locator atunci acesta raspunde in cazul in care vinzatorul nusi executa obligatiile contractuale, in schimb daca locatarul isi exerrcita dr. de a allege bunul si/sau vinzatorul atunci locatorul nuraspunde pentru neexecutarea obligatiei de catre vinzator.Totodata partile contractului de leasing potrivit prevederilor CC pot prevedea si o alta situatie dupa vointa. -opozabilitatea efectelor contractului-exercitarea de catre locatar a dr. rezultate din contractul de vinzare cumparare incheiate intre locator si vinzator: Contractul de v-c incheiat intre vinzator si locator produce efecte atit intre parti cit si in raport cu tertele personae.Astfel locatarul nefiind parte la contract exercita dr. rezultate din contractul de v-c incheiate intre locastor si vinzator.Potrivit prevederilor CC vinzatorul bunului este obligat direct fata de locatar pentru garantii legale sau conventionale inerente unui contract de v-c.In situatia cauzarii unui prejudiciu locatarul nu va putea sa ceara repararea prejudiciului de la vinzator daca pentru acelasi prejudiciu vinzatorul a raspuns in fata locatorului deoarece vinzatorul nu raspunde in fata locatorului si a locatarului pentru acelasi prejudiciu. Test 13

1. Contract de expeditie1.1 Prin contr.de expeditie o parte(expeditor) se oblige pe contul si in numele celeilalte parti(сlient)sau in nume propriu sa incheie un contr.de transport sis a efectueze actele necesare in vederea efectuarii transportarii iar clientul se oblige sa achite remuneratia convenita(comision).Caracterele juridice:-consensual deoarece se considera inchiat din momentul cind partile au convenit asupra clauzelor esentiale.clauzele esentiale ale contr.de expedtie sunt cele cu referire la obiect si la marimea remuneratiei.-sinalagmatic deoarece naste obligatii corelative pentru ambele parti.-comutativ ,cu executare succesiva.

1.2Drepturile si obligatiil expeditoruluiExpeditorul este obligat sa indepliniasca exact indicatiile clientului-atunci cind respectarea indicatiilor impedica transportareaeconomica a marfii expeditorul trebuie sa aduca la cunostiinta clientului despre acest fapt..atunci cind clientul insista asupra indicatiilor sale expeditorul trebuie sa le respecte dar riscurile leva suporta clientul.Obligatia de asigurare a incarcaturii - aceasta oblgatie a expeditorului survine in cazul cind clientul remite o indicatie,insa nu inseamna daca lipseste indicatia bunurile vor fi expediate fara a fi asigurate.expeditorul este obligat sa efectueze asigurarea incarcaturii la discretia sa prin alegerea libera si neconditionata a companiei de asigurare.Expeditorul organiziaza transportarea marfurilor insa fara ca sa efectueze el deplasarea lor la destinatieodata cu inchierea contr.de transport expeditorul este obligat sa comunice instructiunile pentru deplasarea marfii.Dreptul expeditorului de a efectua transportul cu forte proprii-permite expeditorului sa execute el insusi transportul activind in postura de caraus.1.3 Stabiliti asemanari si deosebirii dintre contractual de expeditie si alte institutiiAsemanari cu contr. de transport:1.au aceleasi caractere:oneros ,sinalagmatic,consensual2) ambele sint contr de prestari servicii...3) forma scrisa...4)ambele trebuie sa contina adresa partilor, obiectul contr.,dr-le si oblig-le partilor,cumulul partilor pt transporturi,raspundrea partilor, alte clauze convenite de partideosebiri1) calitatea speciala a partilor :la contr. de transport-caraus transpotator , pasager sau client... la contr de expeditie-expeditor, client...2)obiectul contractuluila expeditie- prestarea unui complex de servicii indreptate spre organizarea transportarii marfiila transport-deplasarea in spatiu a marfii si predarea ei destinataruluiasemanari cu contr.de mandat2)caracterele sinalg., consensual.oneros(in cazurile prevazute de lege)1)termenul ambelor contr poate fi determinat sau nedeterminat. deosebirile1)forma contr...la contr de expeditie-scrisa;;la mandat-se inkeie prin simplul acord de vointa a partilor 2)obiectul contr. ..la expeditie-totalitatea actelor juridice si materiale pe care se obliga sa le inkeie/ intreprinda expeditorul pt a a asigura efectuarea transportarii marfia al partior.

2speta2.1 ---Cuantumul chiriei nu poate fi mai mic decit cuantumul minim al chiriei calculat conform legii bugetului de stat .2.2---legea cu privire la intreprinderile de stat in art 3 al 4 intreprinderea nu poate fara acordul fondatorului sa dea in arenda,gaj,etc.2.3---Este nevoe de acordul fondatorului-ministerului agriculturii.3.1) consumator-orice subiect de drept civil care prucura bunul pt satisfacerea necesitatilor personale.3.2Informarea consumatorilor despre produse se facein mod obligatoriu prin indicarea caracteristicilor care se inscriu pe produs,pe eticheta ambalaj sau in cartea tehnica.se interzice plasarea pe piata aproduselor in lipsa informatiilor complete veridice si complete.producatorul trebuie sa prezinte informatii despre denumirea produsului,sa indice adresa acestuia ,masa ,volumul,compozitia,eventuali tiscuri,modul de utilizare,de conservare,ect.pretul trbuie indicat la vedere intr-o forma clara si explicitaIn caz de neexecutare a acestei obligatii vinzatorului I se aplica o amenda in marimea costului produsului,dar nu mai putin de 270 uc. 3.3Termenul de garantie-perioada de timp care curge de la data achizitionarii produsului,in acest termen produsul isi pastreaza caracteristicileiar producatorul,vinzatorul,prestatorul isi asuma remedierea sau inlocuirii produsului daca deficientele nu sunt imputate consumatoruluiTERMENUL DE VALABILITATE-perioada de timp stabilita pentru produse perisabile sau in scurt timp devine daunator sanatatii….in acest termen produsul isi pastreaza caracteristicele cu conditia resp.regulilor de transp,manipulare,depozitare,pastrare,utilizare si consum.Durata de functionare-perioada de timp stab de producator pentru produse de folosinta indelungata in cadrul careia produsele trebue sasi mentina car specific…cu cond resp regulilor de transport,manipulare,depozitare,pastrare,exploatare…..

Test 141. Conţinutul contractului de imprumut.1.1. Enumăraţi drepturile şi obligaţiile părţilor în cadrul contractului de împrumutIn cadrul contractului de imprumut conform codului civil parti ale acestui contract sunt: o parte este imprumutatorul – ce apare ca subiect tsinut sa transmita o suma de bani sau bunuri fungibile pe care sa obligat sa le transmita celei late parti ce apare ca subiect in calitate de imprumutat. Acesta la rindul sau este obligat sa restitue banii in aceiasi suma sau bunurile de aceeasi calitate si acelasi gen la expirarea termenului pe care ea fost date. Partilor la rindul lor ii revin atit drepturi cit si obligatii aceste prevad si caracterul sinalagmatimc adica egalitatea intre partii in drepturi si obligatii. Imprumutatorului ii apartine dreptul de a transmite bunul prevazut de contract cit si de a renuntsa la transmiterea bunului la care a fost obligat sal transmita dar doar conform art.870 cod civil sau cind exista premise suficiente pevazute pentru astfel de situatii. Imprumutatorului ii apartine dreptul de a cere dobinda privazuta ce reese din contract si restituirea imprumutului conform prevederilor art.644 cod civil. In ceea ce priveste obligatiile lui este obligat de a treansmite bunurile ce sunt stipulate in contract in aceiasi cantitate si de acel gen asupra carui au convenit. La cererea imprumutatului sa elibereze chitansta de restituire a datoriei sau a dobinzei.Imprumutatului ii revin dreptul de a primi bunul transmis de catre imprumutator, de a cere chitansa pentru restituirea imprumutului de a inainta pretentii cu privire la cantitatea sau calitatea bunului ce urmeaza sal preea , in obligatii – principala de restituire a bunurilor ce constitue obiectul contractului, de a reintoarce imprumutul in aceiasi cantitate si aceiasi calitate si acelasi gen fara intirzieri doar daca ii permite conform contractului sau imprumutatorul

1.2. Evidenţiaţi particularităţile împrumutului oferit de lombard şi de asociaţiile de economii şi împrumuturi Lombardul apare ca o institutie de credituri care acorda imprumuturi garantate cu obiecte sau titluri de valoare. Lombardul acorda imprumuturi monetare care sunt isotite de dobinde stipulate ce valoreaza in unele situatii asupra persoanelor fizice si juridice.Dar si asociaţiile de economii şi împrumuturi ce apare ca organizatii sau grup organizat cu un scop bine intarit ce de asemenea acorda imprumuturi monetare si care sunt insotite de dobinzile inaintate ce de asemenea se difera intre subiectii carora se acorda acestea imprumuturi, asociaţiile de economii şi împrumuturi necesita acel gaj sau obecte si titluri de valoare ca garant doar in cazuri si condiile prevazute pentru oferirea imprumutului.

1.3. Care sunt eventualele dificultăţi ce pot apărea la aplicarea normei legale care stabileşte relaţia dintre mărimea dobânzii în contractul de împrumut şi rata de refinanţare a BNM. Propuneţi varianta optimă a normei care reglementează mărimea dobânzii şi argumentaţi.

2. Contractul de vinzare-cumpărare.A ia vândut lui B un ceas la preţul de 500 lei. La momentul încheierii contractului B ia plătit lui A 100 lei, restul

sumei urmând să o achite peste 3 zile. Părţile au convenit că până la momentul achitării integrale a preţului ceasul se va păstra la vânzător.

Din motiv că B nu s-a prezentat după ceas timp de 2 săptămâni, A ia vândut ceasul lui C. Ulterior s-a prezentat B şi a explicat că nu a putut lua ceasul în termen din motiv de boală. Aflând că A ia vândut ceasul lui C, B a solicitat restituirea sumei de 100 lei (considerând-o drept arvună) în mărime dublă şi executarea contractului în natură, prin transmiterea ceasului. Din motiv că a a fost de acord să restituie numai suma de 100 lei, B a depus acţiune prin care a cerut de la A restituirea sumei de 200 lei, iar de la C – transmiterea ceasului.

2.1. Care sunt exigenţele legale referitor la forma contractului de vânzare-cumpărare şi a înţelegerii cu privire la arvună?2.2. A dobândit sau nu B dreptul de proprietate asupra ceasului? Avea dreptul A să vândă ceasul lui C?2.3. Soluţionaţi litigiul în esenţă.2.2 B nu a dobindit dreptul de proprietate asupra ciasuliu in motiv ca el na achitat suma convenita si nu ia fost transmis de catre A ciasulin proprietate. Nu era in drept sa vinda ciasul A lui C in primul rind el a primit arvuna dar arvuna coform art.631cod civil este un semn de confirmare de inchiere a contractului sau este considerata ca avans.

3..Elementele contractului de locaţiune.3.1.Definiţi obiectul contractului de locaţiuneObiectul contractului de locatiune poate fi un bun individual determinat neconsumtibil,adica cel care nu se distruge sau nu se consuma prin folosinta conform destinatiei deoarecefolosinta temporara presupune restituirea lor dupa incetarea contractului.

Test 151.1 notiunea contr.de imprumut si caracterele lui juridiceContr.de imprumut o parte imprumutator se oblige sad ea in proprietate celeilalte parti imprumutatul banii sau alte bunuri fungibile iar acesta se oblige sa restituie banii in aceiasi suma sau bunuri de acelasi gen calitate si cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.Caracterile juridice-consensual,sinalagmatic,titlu gratuit,translativ de proprietate

1.2 Elementele contr. de imprumutPartile contr.sunt imprumutatorul si imprumutatul.deoarece contract.este translativ de proprietate imprumutatorul trebuie sa aiba capacitatea respective- sa indeplineasca conditiile cerute de lege pentru actele de dispozitie sis a fie proprietarul bunului care formeaza obiectul contractului.Imprumutatul trebuie sa aiba siel capacitatea sis a indepineasca conditiile cerute de lege pentru acte de dispozitie .Aceasta cerinta se explica prin faptul ca acesta va fiobligat dupa consumarea bunurilor imprumutate sa restituie din patimoniulsau o valoare echivalentaObiectul contr.-constituie banii sau alte bunurii fungibilePretul-denumit dobinda apare ca element al contract, numai atunci cind legea sau contractual prevad plata ei

1.3delimtarea contr.de imprumut de contr.de comodat si locatiune1)CONTR DE LOCATIUNEeste un contrce translativ de folosinta...,CONTR DE IMPRUMUT este un contr tramslativ de proprietate2) obiectul contr de locatiune-numai bunurile determinate individual si neconsumabile...OBIECTUL CONTR DE IMPRUMUT- bunurile fungibile sau banii3) contrc de lokatiune este cu titlu oneros...contr de imprumut este esetialmente gratuit4) contr de lokatiune-termenul se incheie pe un termen de 1,3 sau 5 ani....contrc de imprumut- teremenul se determina de catre parti adika este nedeterminat

3.1 Definirea sublocatiunii sicesiunii de locatiuneUn subiect specific al rap.de locatiune este sublocatarul acesta este persoana care ia in subchirie unele bunuri de la locatar,oblig este acordul locatarului si proprietarului.Cesiunea de locatiune-elib locatarului anterior de obligatii,cu exceptia cazului inkirierii unui alt bun decit un imobil de locuit daca partile nu au convenit altfel.

3.2Caracterizarea conditiilor inprezenta caror este permisa sublocatiunea si cesiunea locatiunii.a)existenta acordului locatoruluib) initial, pt a da bunul in sublokatiune,lokatarul este obligat sa-l informeze pe lokator despre intentia sa si sa indice numele sau denumirea, adresa persoanei careia intentioneaza sa-i subinchirieze bunulc) termenul contr de sublokatiune nu poate depasi termenul contr de lokatiuned) daca locatorul nu consimte la sublokatiune, el este obligat sa comunice lcatarului in termen de 15 zile motivate.In caz contrar, se considera ca a consimtit.

TEST 161. Contract de comodat1.1. Prin contract de comodat o parte (comodant) da cu titlu gratuit un bun in folosinţa celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obliga sa restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat.1.Este un contract real, deoarece pentru încheierea lui fiind necesar atât realizarea acordului de voinţă, cât şi predarea (tradiţiunea) bunului care formează obiectul contractului. De regulă este un contract unilateral, deoarece din momentul încheierii naşte obligaţii numai pentru comodatar, însă pe parcursul executării contractului se pot naşte obligaţii şi în sarcina comodantului, dar asemenea obligaţii nu se nasc din contract si din cauze extracontractuale (gestiunea de afaceri, sau delictul civil).Este un contract cu titlu gratuit. Acest caracter rezultă expres din art. 859 CC: ”o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţa”. acest caracter este unul esenţial care dă posibilitate de a face o distincţie clară dintre comodat şi locaţiune, deoarece dacă contractul de comodat presupune o remuneraţie din partea comodatarului pentru folosinţa bunului asemenea contract va fi unul de locaţiune ci nu comodatUn contract translativ de folosinţă şi nu translativ de proprietate. În temeiul contractului comodatarul dobândeşte numai dreptul de folosinţă, devenind un simplu detentor precar, obligat la înapoierea lucrului.caracter consensual-fiind valabil inkeiat prin acord partilor.

1.2.elem contr sunta.partile.comodantul-pers care remite bunul.comodatar-pers careia i se remite bunulcu titlu de propr.calitatea de comodatar cit sh comodant o poat avea orice pers fizika/jur.legea nu prevede careva restriktii.b.obiect- Comodatul poate avea ca obiect numai bunurile nefungibile, individual determinate, deoarece ele urmează a fi restituite în natură, în individualitatea lor. Bunurile nefungibile sunt acelea care în executarea unei obligaţii nu pot fi înlocuite cu altele trebuind predate în natură, iar lucrurile neconsuptibile sunt acelea care pot fi folosite în mod repetat fără consumarea substanţei. Caracterul nefungibil al bunurilor poate rezulta din voinţa părţilor, fiind posibil ca bunuri fungibile prin natura lor să fie considerate de părţi ca nefungibile (ex: o cantitate de mere sunt întrebuinţate nu pentru consumaţie ci pentru a oforma standul la o expoziţie) În aceste cazuri bunurile contractate sunt utilizate conform unei destinaţii speciale prevăzute de părţi. La fel obiect al contractului poate fi orice bun mobil sau imobil în măsura în care transmiterea folosinţei nu este interzisă prin norme speciale ori permisă numai în anumite condiţii.

1.3.comodat-arenda-ambele poseda car.translativ de folosinta.kalitatea partilor o poate avea orice pers.fiz/jur-subiect de drept.arenda spre deosebire de comodat*are caract sinalagmatik,cu titlu oneros.*k obiect are bunuri si teren agrikole.termen strict stab de lege intre 1-30 ani.pu plantatii multianuale se perevede termen mai mare de 25 ani..pertul la arenda se stab prin acordul partilor fixat in kontract luinduse in konsid m.multe criterii-suprafata terenului,potentialu de produktie etc.Comodat-lokatiune.ambele cons contracte ce au drept scop folosirea unui bun.kalitatea de lokator cit sh de comodant o poate avea orice pers fiz/jur ce are dr propr asupra unui bun,kalitatea de comodatar si lokatar-orice subiect de drept cu kapacit de exercitiu.deosebiri...la lokatiune termen nu mai mare de 99 ani.in kazul lokatiu unui bun imiobil pe un termen m.mare de 3 ani treb inregistrat la reg bun imobile p/u a demontra opozabilitatea fata de terti.*titlu oneros-plata numita chirie se plateste conform intelegerii intre parti sau in lipsa acestora de prevederile legale.Comodat-imprumut.ambele poseda carac consensual,gratuit,unilateral.Deosebiri..imrumutul este contr translativ de propr.termen stab de parti daca in kontract nu este termen de restituire,imprumutul treb restituit in decurs de 30 zile din moment ce imprumutatul a primit instiintarea d/e restituire.

2. Dr. Cumparat2.1. Cumpărătorul este în drept să preschimbe bunul care nu-i convine după dimensiuni, formă, gabarit, model, culoare sau completare, etc.

Legislaţia în vigoare, prin intermediul articolului comentat, stabileşte termenul limită, în decursul căruia cumpărătorul are dreptul la preschimbarea bunului cumpărat pentru consum. Acest termen începe să curgă din momentul recepţionări bunului de către cumpărător şi sumează paisprezece zile lucrătoare cu condiţia că vînzătorul nu a stabilit un termen mai mare în această vedere.

Legislatorul, în alin. (1) al prezentului articol permite preschimbarea doar bunurilor nealimentare, cumpărate pentru consum. Bunul cumpărat pentru consum poate fi preschimbat cu un bun similar numai la locul procurării lui sau în alt loc stabilit de către vînzător. Alin. (1) al articolului comentat la fel oferă cumpărătorului posibilitatea de a preschimba bunul cumpărat pentru consum cu un bun similar, chiar dacă acesta diferă în preţ cu primul. În cazul diferenţei de preţ este efectuată recalcularea. Dacă bunul similar pretins de către cumpărător în cazul preschimbării este mai scump, atunci cumpărătorul plăteşte diferenţa de preţ vînzătorului. În cazul cînd bunul pretins este mai ieftin decît cel cumpărat, vînzătorul este obligat să-i întoarcă cumpărătorului diferenţa de preţ obţinută în urma recalculării.

2.2.legislatorul stabileşte condiţiile necesare, existenţa cărora determină dreptul cumpărătorului de a solicita preschimbarea bunului cumpărat pentru consum sau restituirea acestuia cu obţinerea sumei băneşti, plătite la cumpărare. Respectivele condiţii sunt următoarele:

- bunul nu a fost utilizat;- bunul nu şi-a pierdut calităţile de consum;

- cumpărătorul dispune de probe că bunul a fost cumpărat de la vînzătorul respectiv. Întrunirea acestor trei condiţii este necesară pentru a-i pune în sarcina vînzătorului obligaţia de a preschimba bunul sau

de a primi bunul restituit, în cazul dacă există cererea cumpărătorului în această privinţă. Lipsa măcar a uneia din ele fac pasibilă de neexecutare cererea cumpărătorului adresată vînzătorului.Reieşind din faptul, că articolul comentat nu stabileşte cerinţe speciale faţă de probaţiunea cumpărării bunului pentru consum, dovada procurării acestuia de la vînzătorul respectiv se va poate face inclusiv prin depoziţiile martorilor.

2.3.cump i se va prescimba pantofii deoarece sunt respectate cele 3 conditii de preschimbare a bunului p/u konsum..insa suma platita p/u pantofi nu va putea fi returnata deoarece ei au fost folositi sh siau pierdut calitatile de consum.

3.Contractul de arenda3.1. Arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la expluatarea acestora pe o perioadă determinată şi la un preţ stabilit de părţi.3.2. Subiecţii acestui contract sunt arendatorul şi arednaşul, care pot fi atît persoane fizice , cît şi juridice. De regulă arendatorul este proprietarul obiectului contractului şi care dispune de toate documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparţin statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM şi organele administraţiei publice locale în dependenţă de competenţa lor (art.41 al Legii 828/1991 ). În această calitate pot activa şi alţi titulari legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poartă o denumire generală – popsesor legal, se consideră că ele dispun de titlurile prevăzute de lege, prin care este legalizată posesia, de regulă, contractul respectiv. Arendaş poate fi orice suciect de drept al Republicii Moldova. În această calitate, în baza art.41 Legii 828/1991, pot activa şi persoanele fizice şi juridice străine, organizaţiile şi asociaţiile internaţionale. Persoanele fizice trebuie să fie apte de muncă şi în stare de a se ocupa cu acticitatea agricolă. Pentru persoanele juridice această activitate trebuie să fie prevăzută de statut sau alt document constituitiv.1. Obiectul contractului de arendă este terenul de pămînt şi alte bunuri agricole. O detalizare în acest sens găsim în Legea 828/1991 în redacţia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41¹ stipulează, că “obiect al contractului de arendă pot fi terenurile de orice categorie de destinaţie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul de arendă a terenului se extinde şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amenajerilor, inclusiv asupra plantaţiilor multianuale de pe terenul respectiv, dacă contractul nu prevede altfel”.Contractul de arendă se încheiei în scris.

1. Legislatorul a formulat acest criteriu faţă de forma contractului de arendă luînd în consideraţie obiectul, scopurile părţilor, termenul contractului şi altele. Această normă este condiţionată , de asemenea, de necesitatea asigurării intereselor patrimoniale ale părţilor, de necesitatea evitării consecinţelor negative în caz de nerespectare a obligaţiilor contractuale.Forma scrisă a contractului de arendă se aplică indiferent de faptul cine este parte a contractului - persoană fizică sau juridică. În afară de norma generală stipulată în acest atricol faţă de forma contractului de arendă, pentru acest contract se aplică de asemenea şi condiţiile suplimentare prevăzute de lege în dependenţă de obiectul şi termenul contractului. Astfel, conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arendă a unui teren încheiat pe un termen ce depăşeşte trei ani trebuie să fie înscris în registrul bunurilor imobile.Plata arendei se face în natură, în bani sau în natură şi bani, potrivit acordului dintre părţi, şi se execută în termenul şi în locul stabilit în contract. (2) Elementele în funcţie de care se determină arenda pentru fiecare categorie de folosinţă a bunului pot fi: suprafaţa terenului, potenţialul de producţie, structura parcelară, relieful şi gradul posibilităţii de efectuare a mecanizării, posibilităţile de acces, distanţa faţă de locurile de depozitare, industrializare sau de comercializare, starea clădirilor, amenajărilor sau altor dotări, gradul de amortizare a tehnicii agricole arendate.

3.3. În contractul de arendă părţile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile şi limitele suportării prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale.(2) De comun acord, părţile pot să prevadă repartizarea pierderilor totale sau parţiale ale bunurolor arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau unor cazuri de forţă-majoră.1.Activitatea agricolă este supusă unor riscuri naturale, care pot surveni independent de voinţa persoanelor implicate în această activitate. Articolul dat stabileşte dreptul părţilor contractului de arendă printr-un acord comun de a stipula în contract o condiţie separată, care se referă la consecinţele calamităţilor naturale.2.În primul rînd părţile trebuie să convină asupra cazurilor şi parametrilor prejudiciilor cauzate de calamităţile naturale suportate de fiecare din ele. De regulă aceste cazuri pot fi calamităţile naturale, care au loc în Republica Moldova – cutremure de pămînt, alunecări de pămînt, îngheţuri, grindină, revărsări de apă ş.a. Deasemenea părţile pot conveni asupra limitelor în care fiecare din ele vor acoperi prejudiciul cauzat. Proporţiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% ş.a. La stabilirea acestor limite trebuie să se ţină cont de faptul cine poartă, de regulă, riscul pierii fortuite a bunului şi cine va fi obligat să asigure bunul arendat. În alin.1 al acestui contract se prevăd două categorii de bunuri – obiectul contractului şi fructele. ) În contractul de arendă părţile contractante pot stabili, de comun acord, cazurile şi limitele suportării prejudiciilor cauzate de calamităţi naturale.

(2) De comun acord, părţile pot să prevadă repartizarea pierderilor totale sau parţiale ale bunurolor arendate ca urmare a unor cazuri furtuite, sau unor cazuri de forţă-majoră.1.Activitatea agricolă este supusă unor riscuri naturale, care pot surveni independent de voinţa persoanelor implicate în această activitate. Articolul dat stabileşte dreptul părţilor contractului de arendă printr-un acord comun de a stipula în contract o condiţie separată, care se referă la consecinţele calamităţilor naturale.

2.În primul rînd părţile trebuie să convină asupra cazurilor şi parametrilor prejudiciilor cauzate de calamităţile naturale suportate de fiecare din ele. De regulă aceste cazuri pot fi calamităţile naturale, care au loc în Republica Moldova – cutremure de pămînt, alunecări de pămînt, îngheţuri, grindină, revărsări de apă ş.a. Deasemenea părţile pot conveni asupra

limitelor în care fiecare din ele vor acoperi prejudiciul cauzat. Proporţiile pot fi diferite: 50%x50%, 40%x60% ş.a. La stabilirea acestor limite trebuie să se ţină cont de faptul cine poartă, de regulă, riscul pierii fortuite a bunului şi cine va fi obligat să asigure bunul arendat. În alin.1 al acestui contract se prevăd două categorii de bunuri – obiectul contractului şi fructele.

Locaţiunea încetează:a) la expirarea termenului contractului;b) în cazul pierderii bunului închiriat;c) în late cazuri prevăzute de lege sau de contract.

1. Legea stipulează două temeiuri tradiţionale de încetare a locaţiunii:a) la expirarea termenului contractului;b) în cazul pieirii bunului închiriat.

2. Expirarea termenului contractului poate servi ca temei de încetare a locaţiunii dacă părţile au convenit astfel şi bunul închiriat a fost restituit locatorului. În cetarea locaţiunii din acest temei poate avea loc şi în cazul, cînd nici una din părţi nu a declarat cu un preaviz părţii opuse despre intenţiile sale de a continua raporturile contractuale şi dacă prin tăcere prelungirea folosirii bunului după expirarea termenului nu a avut loc.

3. Pieirea bunului închiriat este un temei ondescutabil de încetare a locaţiunii, deoarece în acest caz dispare un element principal al contractului – însuşi obiectul locaţiunii. Prin urmare, dispare şi interesul părţilor.

4. Prin acordul părţilor, în dependenţă de obiectul contractului, scopul părţilor şi alte circumstanţe, în contract pot fi stipulate şi alte temeiuri de încetare a locaţiunii. Acest lucur poate avea loc şi în alte cazeri prevăzute de lege.

Art 915 cc prevede posibilitatea prelungirii tacite, sau prungirii de fapt a raporturilor contractuale. Condiţiile acestui fapt sunt:

a) expirarea termenului contractului;b) arendatorul nu cere restituirea (înapoierea) terenului;c) arendaşul continuă exploatarea terenului arendat.

Legea stabileşte şi consecinţele prelungirii tacite a contractului de arendă: el se consideră prelungit cu un an. Această situaţie poate fi repetată de nenumărate ori, dar cu condiţia ca în ansamblu să nu depăşească 99 de ani.

Test 17.1. Contract de locatiune1.1.Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi poseisune temporară, iar aceasa se obligă să plătească chierie.lokatiunea are urm caract-sinalagmatic,cu titlu oneros(Oobligaţia de bază a locatarului este achitarea chiriei, care se stabileşte prin acordul comun ale părţilor. La stabilirea cuantumului chiriei se iau în consideraţie un şir de circumstanţe, cum ar fi: termenul, obiectul şi componenţa lui, uzura acestuia, intensivitatea folosirii bunului şi altele. Chiria se stabilesc, de regulă, în bani, dar legislaţia nu interzice şi achitarea ei în natură sau în alt mod. Dacă obiectul locaţiunii este utilizat pentru fabricarea unui bun sau prestarea unor servicii, chiria poate fi achitată prin transmiterea unei părţi a bunului produs sau prin prestarea unor servicii, se plateste o kirie determinata sau determinabila in skimbul folosintei bunului),comutativ,consensual,cu executare succesiva in timp,translativ de folosinta(spre deosebire de vinz-cump lokat transmite nu un dr real ci un dr creanta.

1.2. cazul cînd obiectul contractului este un bun imobil, care se dă în chirie pe un termen ce depăşeşte 3 ani, în acest caz se cere înscrierea contractului în Registrul bunurilor imobile. Mai detaliat vezi Comentariul la art.art.496-511 al prezentului cod. Nerespectarea acestei reguli are ca efect inopozabilitatea contractului faţă de terţ. Prin urmare, acest contract are valoare juridică numai pentru părţile contractului şi nu poate fi invocat faţă de alte persoane.

1.3.contr lokat detine un rol important in sist contr civile.aceasta poate fi dedusa din insasi skopul contr-folosinta temporara sau folosinta si posesia temporara.beneficiul inkeerii unui asemenea contr il au ambele parti a kontr.atit lokatorul kit si lokatarul obtine un oarecare profir in masura necesitatilor fiecaruia.astfel p/u lokator-lokat repr o forma de utilizare mult mai rationala si mai economika a unui bun de care temporar nu are nevoie si nu necesta a fi folosit in activitatea sa gospodareasca kit si alte activitati,la fel permite acoperirea cheltuielilor de exploatare si renta lunara.da posibilitatea sa obtii profit sau alt beneficiu.p/u lokatar rentabilitatea inkeerii unui asemenea kontract se observa la nivel de viata zilnika exemplu in kazul unei nunti sau o alta activitate ce necesiata un spatiu mai mare decit il detine pers..astfel ea poate sa inkirieze un lokal ku tot ku toate atributele necesare nefind nevoita sal obtina ku dr propr,folosindul doar p/u perioada de care are nevoie.

2.1.in forma scrisa si inregistrat la reg bun imobile kind are k obiect un bun imobil.p/u acets tip de contract aplikinduse normele aplikabile viz-cump in masura in kare nu kontravine specifikului kontraprestatiei.

2.2.A are dr de a inlatura viciul bunului indiferent de natura lor sau sa dea un lat bun in schimb lipsit de viciiiar in kazul in kare cealalta parte a contr kunoaste d/e viciu ultima este in drept sa ceara o micsorare de pret in scopul efectuarii inlaturarii viciului.iar in kazul in kare cheltuielile p/u reparare sunt neproportional de mari prima parte adik propr bunului poate refuza acest lukru.in kazul in kare in kontract nu este prevazuta calitatea bunurilor skimbate aceasta se stab in konform ku prevederile legale kare spun k kalitatea se va stabili luinduse in konsiderare kalitatea unui bun asemanator in momentul actual adica treb sa detina calitatile care vor corespunde utilizarii obisnuite a bunului si sa prezinte caracteristici pe care cumparat le poate astepta tinind cont de felul bunului.

3.1.termen de valabilitate-perioada de timp stab de agentul economic care fabrica un produs perisabil care in scurt timp poate deveni periculos p/u sanatatea consumatorilor,in kadrul karuia produsul treb sa si pastreze calitatile specifice,cu konditia respestarii regulilor de transportare,depozitae,manipulare,pastrare utilizare si konsum.p/u produsele alimentare si

medikamente termen de valabil este data limita de consum.termenul de valab nu este aplikabil produselor de folosinta indelungatașfiind caracteristik produselor din industria alimentara. (hot plen csj nr 7)

3.2.termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care curge de la data achizitionarii produsului,serviciului si in kadrul karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe cheltuiala sa a produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint imputabile consumator.p/u produktia alcoolika,termen de garantie cons perioada de tipm stab de produkator in dokumentele normative,care curge de la data imbutelierii si in kadrul careia produsul treb sasi pastreze calitatile prescrise sau declarate.

3.3.durata de funktionare sau de utilizare const perioada de timp stab de produkator in dokumentele normative p/u produsele de folosinta indelungata,in kadrul careia produsele,altele decit cele p/u kare au fost stab termen de valabilitate,treb sasi mentina caracteristicile specifice cu conditia rspect regulilor de transportare....acest termen este specific produselor industriale...prin produs de folosinta indelungata-produsul tehnic complex,const din piese si subansambluri,proiectat si konstruit p/u a putea fi utilizat pe durata de funktionare si asupra carora se pot efectua reparatii sau activitati de intretinere.

Test 18.1.1. Locatorul este obligat să repare prejudiciul care rezultă din perturbarea de către un terţ a folosirii bunului numai în cazul în care terţul este un locator sau dacă locatorul i-a permis folosinţa bunului sau accesul la el.

1. Norma stabilită în acest articol admite posibilitatea folosirii unui bun de mai multe persoane avînd ca bază raporturi contractuale sau alte temeiuri legale. Folorea bunului închiriat de cître una din aceste peroane poate prejudicia careva pagube celorlalte persoane care au acces la acest bun.

2.Răspunderea pentru prejudiciul care rezultă din perturbarea de către un terţ a folosirii bunului faţă de ceicalţi o poartă locatorul, dar numai cu condiţia că terţul este un locatar sau dacă locatorul i-a permis terţelui folosirea bunului sau accesul la el.Locatorul este obligat să efectueze reparaţia capitală abunului închiriat dacă legea sau contractul nu prevede altfel.

(1) Reparaţia capitală se efectuează în termenul stabilit în contract sau cînd reiese dintr-o necesitate strigentă.(1) Nerespectarea de către ocator a obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) acordă locatarului dreptul să efectueze reparaţia

capitală şi să treacă cheltuielile de reparaţie capitală în contul chiriei.alt drept al Locatorului este dr de cere rezilierea contractului dacă locatarul:a) nu foloseşte bunul închiriat la destinaţie sau în conformitate cu prevederile contractului;b) admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării bunului ori creează un pericol real pentru o asemenea înrăutăţire; c) nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea termenului de plată dacă în contract nu este prevăzut altfel;d) încheie un contract de sublocaţiune fără acordul locatorului.

(2) Legea sau contractul pot prevedea şi alte motive re reziliere a contractului de locaţiune din iniţiativa locatorului.(3) Locatorul are dreputl să verifice bunul închiriat, să efectueze lucrări asupra lui, în cazul imobilului, să-l prezinte

eventualilor cumpărători sau locatari, fiind obligat să-şi exercite drepturi în mod rezonabil. Locatorul este în drept să ceară rezilierea contractului dacă locatarul:e) nu foloseşte bunul închiriat la destinaţie sau în conformitate cu prevederile contractului;f) admite intenţionat sau din culpă înrăutăţirea stării bunului ori creează un pericol real pentru o asemenea înrăutăţire; g) nu plăteşte chiria pe parcursul a 3 luni după expirarea termenului de plată dacă în contract nu este prevăzut altfel;

(4) încheie un contract de sublocaţiune fără acordul locatorului

1.2. După încetarea raporturilor contractuale, locatarul este obligat să restituie bunul închiriat în starea în care i-a fost dat sau în starea prevăzută de contract.Prejudiciul cauzat prin înrăutăţirea stării bunului se repară de către locatar dacă nu dovedeşte lipsa vinovăţiei sale. Locatarul poartă răspunbdere în aceeaşi măsură pentru înrăutăţirea admisă de membrii familiei sale, de sublocatar sau de de terţ, cărora le-a permis accesul la bunul închiriar.Locatarul răspunde pentru deteriorarea bunului în mărimea în care s-a micşorat valoarea lui dacă în contract nu este prevăzut altfel.Cu privire la soarta imbunatatirilor aduse bunului in lokatiune legiuitorlui prevede k La expirarea termenului sau la rezilierea contractului de locaţiune, locatarul are dreptul să separe îmbunătăţirile, efectute cu permisiunea locatorului, care pot fă separate fără a se deteriora bunul ori să ceară compensarea valorii lor de către locator dacă legea sau contractul nu prevede altfel.Locatarul are dreptul să separe îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului dacă pot fi separate fără a se deteriora bunul şi dacă locatorul refuză să compenseze valoarea lor. În cazul în care îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului nu pot fi separate fără a se deteriora bunul, ele devin proprietate a locatorului.La cererea locatorului, construcţiile neautorizate de el urmează a fi demolate de către locatar sau pe contul lui.

1.3.În cazul cesiunii locaţiunii are loc schimbarea subiecţilor locaţiunii, deoarece în această situaţie dreptuirle şi obligaţiile contractuale ale locatarului pe deplin trec la un alt locatar. Din aceste considerente legea stipulează că, cesiunea locaţiunii eliberează locatarul anterior de obligaţii faţă de locator. Această regulă are un efect imperativ numai pentru contract de lcoaţiune a unui imobil de locuitDacă obiectul locaţiunii este un alt bun decît un imobil de locuit părţile sunt în drept de a se abate de la regula generală în ce priveşte eliberarea locatarului anterior de obligaţiile sale faţă de locator. Prin urmare, în cazul cesiunii locaţiunii, locatarul anterior, în bază acordului cu locatorul îşi poate păstra răspunderea contractuală faţă de locator. Ceea ce tine de cesiunea de creanta cc prevede faptul ca o creanţă transmisibilă şi sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terţ (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanţă.Cesiunea creanţei nu poate aduce atingere drepturilor debitorului şi nici nu poate face obligaţia acestuia mai oneroasa.Cedentul este obligat sa remită cesionarului actele aferente creanţei şi să-i pună la dispoziţie informaţia necesară realizării ei.Sînt incesibile creanţele privitoare la încasarea pensiei alimentare, la repararea

prejudiciului cauzat vieţii şi sănătăţii persoanei, precum şi la alte drepturi legate de persoana creditorului. Cesiunea de creanţă trebuie să fie încheiată în forma cerută pentru actul juridic în al cărui temei s-a născut creanţa cesionată.

2.1.da.este posibila pluralitatea de parti..adik atit mai multi beneficiari kit si mai multi dobinditori.cod civil al rm stipulează la prevederile contract intretinerii pe viata că în cazul pluralităţii de părţi obligaţia de întreţinere este indivizibilă atît activ, cît şi pasiv. Prin urmare, în cazul pluralităţii părţilor se aplică regulile generale ale contractului de întreţinere pe viaţă.in kazul pluralitatii de beneficiari obilg de transmitere abunului nu se considera intagrala daca nu sa executat integral fata de toti debitorii,intinderea prestatiei fiind in f-e de necesitatile si durata vietii tuturor beneficiarilor.

2.2.Beneficairul întreţinerii este în drept să ceară rezoluţiunea contractului în cazul nerespectării obligaţiilor de către dobînditor la fel cum si dobînditorul poate cere rezoluţuinea contractului în cazul imposibilităţii executării obligaţiilor conrtactuale în virtuatea unor circumstanţe independente de voinţa lui.acest fapt determina si egalitatea partilor in kontractul respectiv.Din conţinutul norme legale rezultă,că dreptul beneficiarului întreţinerii poate fi realizat doar în cazul, cînd nerespectarea obligaţiilor contractuale depinde de însuşi dobînditor. Respectiv, dreptul dobînditorului poate fi realizat în cazul imposibilităţii executării obligaţiilor contractuale din cauza unor circumstanţe, care nu depind de voinţa lui. Aceste circumstanţe pot fi următoarele: invaliditatea, boala, şomajul şi altele, care sunt de ordin obiectiv. Prin urmare, imposibilitatea executării care depinde de voinţa dobănditorului nu poate servi temei pentru rezoluţiunea contractului din iniţiativa acestuia.

In situatia data beneficiarii au dreptul sa ceara executarea contractului de catre dobinditor kiar daca bunul adik casa de lokuit a luat fok din kauza unui fulger deoarece riscul pierii bunului apartine dobinditorului acesta fiind obligat sa si execute obligatiile care si lea asumat in baza de contract.la fel beneficiarii au dr sa ceara si rezilierea contract in kazul in kare dobinditorul nusi executa obligatiile.2.3.in speta data dobinditorul va fi obligat sa execute oblig sale in baza de contract kiar daca bunul pe care la primit in propr a suferit un incendiu(caz de forta majora sau kiar orice alt caz)si necesita reparatii imense.cc prevede k riskul pieirii bunuluiapartine lui...si nu are dreptul sa pretinda neintretinerea beneficiarilor timp de 2 ani din kauza cheltuielilor pe care le va face p/u reparatie..

3.1. termen de garantie-perioada de timp ,prescrisa sau declarata,care curge de la data achizitionarii produsului,serviciului si in kadrul karuia produsul,serviciul treb sasi pastreze caracterstic prescrise sau declarate,iar produkatorul,prestatorul,vinz isi asuma responsabilitatea remedierii sau inlokuirii pe cheltuiala sa a produsului sau serviciului necorespunztor daca deficientele nu sint imputabile consumator.p/u produktia alcoolika,termen de garantie cons perioada de tipm stab de produkator in dokumentele normative,care curge de la data imbutelierii si in kadrul careia produsul treb sasi pastreze calitatile prescrise sau declarate.

3.2.in conform ku legea privind protect dr consumatorului ,konsumator in kazul prokur unui bun ku vicii este in drept sa pretinda de la vinzator remedierea sau inlokuirea gratuita ori restituirea contravalorii produsului precum si despagubiri p/u pierderile folosite ca urmare a deficientelor constatate in kadrul termen de garantie sau termen de valabil cu conditia respect de catre consumator a instruktiunilor de instalare,utilizare si a reg de de pastrare prev in dokumentatia de insotire...Remedierea gratuită a deficienţelor apărute la produs, înlocuirea gratuită sau restituirea contravalorii produsului, în cadrul termenului de garanţie sau termenului de valabilitate, deficienţe care nu sînt imputabile consumatorului, se face necondiţionat de către vînzător, prestator într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării reclamaţiei de către consumator sau în termenul stabilit prin contract.Dacă vînzătorul, prestatorul refuză să satisfacă reclamaţia consumatorului conform prevederilor legale, ei sînt obligaţi să dovedească vina consumatoruluiîn ceea ce priveşte deficienţele apărute la produsul vîndut, serviciul prestat prin expertiza tehnică efectuată de o terţă parte competentă în domeniu, abilitată în conformitate cu legislaţia, într-un termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data înaintării pretenţiei de către consumator.În cazul unor vicii ascunse, apărute după expirarea termenului de garanţie, termenul stabilit curge de la data finalizării expertizei tehnice efectuate de o terţă parte competentă în domeniu, abilitată în conformitate cu legislaţia.Vînzătorul, prestatorul restituie contravaloarea produsului vîndut, serviciului prestat imediat după constatarea imposibilităţii folosirii acestora dacă deficienţa nu este imputabilă consumatorului şi dacă consumatorul a refuzat remedierea sau înlocuirea produsului, serviciului.La restituirea contravalorii se va lua în calcul preţul produsului la data examinării reclamaţiei - în cazul în care preţul lui s-a majorat, şi preţul la data procurării - în cazul în care preţul lui s-a micşorat.

3.3confrom CC al RM cumparatorul poseda anumite drepturi protejate de lege... În cazul în care bunul prezintă vicii, cumpărătorul poate cere remedierea, solicitând înlăturarea viciului sau livrarea unui bun fără viciu.Vânzătorul suportă cheltuielile de remediere utile, în deosebi cheltuielile de transport, de drum, de executare a lucrărilor şi de procurare a materialelor.Vânzătorul poate refuza remedierea viciilor dacă aceasta necesită cheltuieli neproporţional de mari(dacă remedierea viciilor necesită cheltuieli neproporţional de mari, vânzătorul este în drept să refuze remedierea viciilor. În acest caz vânzătorul va fi obligat să livreze un bun fără viciu. Cheltuielile neproporţional de mari pot fi constituite din cheltuielile de transport, de deplasare a specialiştilor la faţa locului şi cazarea acestora, de executare a lucrărilor de remediere şi de procurare a materialelor etc. Dacă aceste cheltuieli sunt mai mari decât cheltuielile pe care le-ar suporta vânzătorul în cazul înlocuirii bunului viciat cu un bun fără vicii, este rezonabil ca vânzătorul să renunţe la remedierea viciilor) În cazul în care în locul remedierii viciilor livrează un bun fără viciu, vânzătorul poate cere cumpărătorului restituirea bunului cu vicii în conformitate cu regulile privind efectele rezoluţiunii contractului.Dacă nu poate restitui vânzătorului bunurile în starea în care le-a primit, cumpărătorul pierde dreptul de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vânzătorului predarea unor bunuri de înlocuire, cu excepţia cazurilor în care imposibilitatea de restituire a bunurilor se datorează acţiunii sau inacţiunii vânzătorului ori inutilităţii bunurilor dacă alterarea lor este o consecinţă a nerespectării condiţiilor de predare (inclusiv de ambalare) ori dacă bunurile au fost utilizate până a se constata neconformitatea lor.Pierderea de către cumpărător a dreptului de a declara rezoluţiunea contractului sau de a cere vânzătorului predarea bunurilor de înlocuire nu afectează dreptul lui la alte mijloace de protecţie juridică prevăzute de lege sau de contract. Drepturile cumpărătorului în privinţa viciilor sunt excluse

dacă, în momentul încheierii contractului, cunoştea aceste vicii.Cumpărătorul poate beneficia numai atunci de drepturile care rezultă din viciul pe care nu l-a cunoscut în urma unei culpe grave când vânzătorul a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici.Cumpărătorul care este comerciant trebuie să verifice sau să pună pe cineva să verifice bunul într-un termen atât de scurt cât permit împrejurările, iar în cazul constatării viciilor, să-l informeze neîntârziat pe vânzător.Cumpărătorul pierde dreptul de a invoca viciul dacă nu l-a comunicat vânzătorului într-un termen rezonabil din momentul în care a constatat sau trebuia să constate viciul şi felul lui. Vânzătorul nu poate invoca dispoziţiile prezentului alineat dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul,deasemenea el nu poate invoca o înţelegere prin care drepturile cumpărătorului sunt excluse sau limitate ca urmare a unui viciu dacă a trecut sub tăcere în mod dolosiv viciul sau a preluat o garanţie pentru existenţa unei caracteristici.Dacă prin lege sau contract, este obligat să controleze calitatea bunului, vânzătorul trebuie să prezinte cumpărătorului dovezi de efectuare a controlului calităţii bunului...

Testu 191.1.Donatia poate fi revocata daca donatarul a atentat la viata donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, daca se face vinovat de o alta fapta ilicita fata de donator sau fata de o ruda apropiata a acestuia, situatii care atesta o ingratitudine grava, sau daca refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea datorata. (2) Daca donatia este revocata, se poate cere restituirea bunului donat. (3) Revocarea donatiei poate fi facuta doar in decursul unui an din momentul in care cel indreptatit sa revoce a luat cunostinta de motivul de revocare.(4) Actiunea de revocare a donatiei nu poate fi inaintata contra mostenitorilor donatarului, nici de mostenitorii donatorului impotriva donatarului, cu exceptia cazului cind donatorul a decedat pina la expirarea termenului stipulat la alin.(3). Revocarea donaţiei nu operează de drept, ci printr-o declaraţie scrisă faţă de donatar. În caz de litigiu, revocarea donaţiei se va decide de instanţa de judecată competentă. În cazul în care sarcina este executată parţial, instanţa de judecată este în drept să aprecieze dacă măsura neexecutării justifică rezoluţiunea contractului, putînd oferi donatarului un termen de graţie pentru executare.

1.2. Donatia conditionata....(1) Partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie conditionate de indeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi si de utilitate publica(atunci cînd bunul donat urmează a fi utilizat nu în scopuri personale, familiale sau casnice a donatarului ci în folosul întregii societăţi, în folosul unei comunităţi sau în folosul unor categorii de persoane (persoane concrete))..Va constitui donatie numai partea excedentara cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. (2) Indeplinirea sarcinii poate fi ceruta, in afara de donator, de oricare persoana in al carei interes este stipulata sarcina.(3) Daca donatarul nu indeplineste sarcina, donatorul poate revoca donatia. Odată find încheiat, contractul de donaţie condiţionată obligă donatorul să execute sarcina impusă. Fiind un contract sinalagmatic, donatarul nu poate renunţa la îndeplinirea obligaţiilor stipulate decît sub sancţiunea reparării prejudiciului cauzat prin neexecutarea contractului. În conformitate cu normele generale, dacă donatarul nu execută sarcina, donatorul este în drept fie de a cere executarea sarcinii fie de a revoca donaţia (de a cere rezoluţiunea contractului).Alin.2 al articolului comentat oferă dreptul donatorului de a-l impune pe donatar să execute sarcina. Alături de donator, cu acest drept aparţine şi oricărei alte persoane în al cărei interes este stipulată sarcina. În cazul contractelor de donaţie condiţionată care stipulează realizarea unui scop de utilitate publică, orice persoană – potenţial beneficiar al donaţiei care consideră că are un interes legitim este în drept să ceară donatarului executarea sarcinii. Dacă donatorul a decedat, realizarea sarcinii poate fi cerută de succesorii săi în drepturi.Fiind un contract sinalagmatic în limitele sarcinii impuse, revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii nu este altceva decît rezoluţiunea contractului, care urmează a fi solicitată conform prevederilor generale (Art.733 – 746). Revocarea donaţiei nu operează de drept, ci printr-o declaraţie scrisă faţă de donatar. În caz de litigiu, revocarea donaţiei se va decide de instanţa de judecată competentă. În cazul în care sarcina este executată parţial, instanţa de judecată este în drept să aprecieze dacă măsura neexecutării justifică rezoluţiunea contractului, putînd oferi donatarului un termen de graţie pentru executare.Dreptul de a cere revocarea donaţiei aparţine doar donatorului şi creditorilor acestuia prin intermediul acţiunii oblice (Art.599), precum şi succesorilor săi legali, care benefciază de efectele revocării. Terţul beneficiar (în interesul cărui a fost instituită sarcina), nefiind parte la contract nu poate cere revocarea donaţiei (Art.722), el fiind în drept să solicite doar realizarea sarcinii, în conformitate cu prevederile alin.2.

1.3.konform CC daca donatorul, dupa executarea donatiei, nu mai este in stare sa-si asigure o intretinere corespunzatoare si sa-si indeplineasca obligatiile legale de intretinere fata de terti, poate cere de la donatar restituirea bunurilor donate pe care acesta le mai poseda. (2) Cererea de restituire este inadmisibila cind donatorul si-a provocat intentionat sau prin culpa grava starea de nevoie.Spre deosebire de alin.2, Art. 830, care-i oferă posibilitatea donatorului de a renunţa unilateral la executarea obligaţiei de a dona în cazurile cînd prin executare i-ar deveni imposibil să-şi asigure întreţinerea proprie corespunzătoare sau să-şi execute obligaţiile legale faţă de terţi, articolul comentat instituie dreptul donatorului de rezoluţiune unilaterală a contractului de donaţie executat, pentru aceleaşi temeiuri.Datorită faptului că rezoluţiunea în condiţiile Art. 836 este cerută după ce contractul de donaţie a fost executat şi donatarul a devenit titularul dreptului primit, prin derogare de la prevederile Art. 738, legea limitează efectele rezoluţiunii doar la restituirea bunurilor donate pe care donatarul le mai posedă. Dacă bunurile nu mai există în natură sau au fost înstrăinate, rezoluţiunea contractului de donaţie este inadmisibilă, donatorul nefiind în drept să ceară despăgubiri. Rezoluţiunea pentru temeiurile prevăzute nu are efect asupra drepturilor terţilor referitor la bunul donat, indiferent de faptul dacă dreptul a trecut la terţ cu titlu gratuit sau oneros. În cazurile cînd bunul este în posesia donatarului, însă este grevat de drepturi ale terţilor, donatorul va accepta restituirea bunului grevat de drepturi, fără a putea cere despăgubiri.Starea de nevoie în care a ajuns donatorul după executarea contractului de donaţie trebuie să nu fie condiţionată de comportamenul vinovat al lui. Dacă donatorul şi-a provocat intenţionat sau prin culpă gravă starea de nevoie, rezoluţiunea contractului de donaţie pentru temeiurile invocate la Alin.1 este inadmisibilă. Despre donatia in kazul unei maladii letale legea prevede k Contractul de donatie incheiat in timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator, urmata de insanatosirea acestuia, poate fi declarat nul la cererea donatorului.Instituind norma comentată, legiuitorul fixează prezumţia că încheierea contractului de donaţie în timpul unei maladii considerate a fi letale este dictată de conştientizarea de către donator a inevitabilităţii decesului său. În cazul în care donatorul, contrar prezumţiei letalităţii, se însănătoşeşte, legea îi oferă posibilitatea de a cere declararea

nulităţii contractului de donaţie.Prin maladii prezumate letale urmează de înţeles acele procese patologice (boala), indiferent de natura lor, care afectează organismul uman şi duc în mod inevitabil la decesul celui bolnav. Prezumţia letalităţii maladiei trebuie să fie fundamentată din punct de vedere medical şi nu doar bănuită de donator sau alte persoane.Pentru a putea cere nulitatea contractului de donaţie încheiate în timpul unei maladii prezumate letale, însănătoşirea donatorului trebuie să fie de aşa natură, încît să înlăture pericolul decesului care se prezuma. Însănătoşirea parţială, care doar îdepărtează survenirea decesului pe o perioadă scurtă de timp nu-i oferă dreptul donatorului de a cere nulitatea contractului.Donatorul va putea cere nulitatea contractului de donaţie în decursul termenilor generali de prescripţie, în condiţiile Art. 218. Alte persoane interesate (ex. rudele) nu vor putea cere declararea nulităţii contractului în baza art.833. În rezultatul declarării nulităţii contractului vor surveni consecinţele declarate de Art. 219.Dacă pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti donatorul decedează, contractul nu va fi declarat nul.

2.1.prevederile CC stabilesk dr lokatar de a da in sublokatiune bunul inkiriat.p/u aceasta e nevoie de avea consimtamintul lokator.astfel lokatar treb sal informeze pe lokator despre intentia sa si sa indice numele sau denumirea,adresa pers careia intentioneaza sai subinkirieze.Locatorul nu poate să nu dea consimţămîntul la subînchiriere sau la cesiunea locaţiunii dacă, după încheierea contractului de locaţiune, se naşte interes legitim pentru locatar de a da bunul, integral sau parţial, unui terţ. Această prevedere nu se aplică dacă persoana terţului constituie un impediment, spaţiul ănchiriat devenind astfel supraîncărcat sau dacă, din alte motive temeinice, nu i se poate impune locatorului să permită subînchirierea sau cesiunea locaţiunii.Dacă nu consimte la sublocaţiune sau la cesiunea locaţiunii, locatorul este obligat să comunice, în termne de 15 zile, locatarului motevele; de astfel, se consideră că a consimţit.Locatorul care consimte la sublocaţiunea sau la cesiunea locaţiunii nu poate cere decît compensarea cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublocaţiune sau cesiune.

2.2.contr de sublok produce efecte asupra lokator deoarece acesta are careva avantaje dar care sunt limitate de lege doar prin posibilitatea compensarii cheltuielilor rezonabile care pot rezulta din sublokat..astfel daca lokator cere aceste compensari el treb sa prezinte probele respective precum k lea suportat.art 896 al CC preved e si un alt efect asupra lokator-În cazul în care neexecutarea unei obligaţii de către sublocatar cauzează un prejudiciu esenţial locatoraului sau altor locatari, locatorul poate cere rezilierea contractului de sublocaţiune.Această normă stipulează un drept legal a locatorului de a cere rezilierea contractului de locaţiune indiferent de faptul că el nu este parte al acestui contract. Ca persoane responsabile în acest caz vor fi atrase atît locatarul, cît şi sublocatarul, acţiunile căruia servesc ca temei iniţierea rezilierii contractului de sublocaţiune înainte de termen. Pentru ca o asemenea cerere a locatorului să fie satisfăcută legea stabileşte unele condiţii care ţin de culpa sublocatarului şi care se manifestă prin următoarele:a)neexecutarea unei obligaţii contractuale de către sublocatar;b)cauzarea prin această neexecutare a unui prejudiciu esenţial însuşi locatorului sau altor locatari.

2.3.deoarece partile au hotarit sa desfaca contr de lokatiune atunci in baza preveder legale ale CC si anume k termenul kontr de sublokat nu poate depasi termenul kontr de locatiune rezulta k contr de sublok va fi desfacut la fel...adik sublok exista atit timp kit exista contr de lokatiune...reprezentind un element accesoriu al lokatiunii...si respectiv inexistenta lokatiunii-element principal-face inexistenta si sublokat...

3.1.contr schimb –contr incheiat intre 2 parti prin care mabele se obliga sa transmita reciproc cu dr propr un bun...astfel ambele parti au atit kalitatea de vinz al bun pe care il instraineaza cit si kumparator al bunului pe care il primeste in schimb.contr schimb are urm caractere-*carac sinalagmatic *caracter civil(inkeiat p/u satisfacerea necesitatilor personaleal participantilor la circ civil de bunuri si valori)cit si caracter comercial(inkeiat ku scop lukrativ intre particip la circuitul komercial)in f/e de obiectul kontr.*asemaninduse ku kontr vinz/kump skimb este un kontract consensual,sinalagmatic,ku titlu oneros,comutativsi translativ de propr.3.2.regulile aplikabile skimbului sint regulile aplikate kontr vinz/kump in limita in kare nu contravine specifikului kontraprestatiei.

3.3.cu toate reglement comune ale viz/kump si a skimb.cel din urma repr un kontr de sinestatator avind partikularitati cei determina individualitatea.asemanarile skimb ku vinz/kump nu pot servi k temei p/u a konsidera skimbul drept varietate a contr vinz/kump sau kontr complex,continind atit element ckimb cit si a vinz/kump.spre deosebire de vinz/kump kare

ăpresupune implikit predarea de catre o parte in propr celeilalte parti kontra unei sume determinate sau determinabile de bani numite pret skimbul presupune in mod necesar predarea unui bun p/u alt bun adik in kalitate de kontraekivalent al prestatiei unuia din kopermutanti apare nu pretul k valoare baneasca ce determina kostul bunului transmis in propr celuilalt kopermutant ci un alt bun.

Testu 201.1. Prin contractul de antreptiză o parte (antreprenor) se obligă să efectueze pe riscul său o anumită lucrare celeilalte părţi (client), iar aceasta se obligă să recepţioneze lucrarea şi să plătească preţul convenit.Din definiţia contractului de antrepriză rezultă elementele tradiţionale şi obligaţiile principale ale participanţilor acetui contract, şi anume: a)lucrarea este efectuată pe riscul antreprenorului;b)se efectuiază nu oarecare, dar o anumită lucrare, care după cum rezultă din esenţa legii, este comandată de client;c)clientul este obligat să recepţionaze lucrarea şi să plătească preţul convenit.

1.2. Antrepriza este un kontr sinalagmatic,cu titlu oneros,comutativ,cu executare succesiva,consensual.spre deosebire de alte contr consensuale care pot fi executate in momentul inkeerii lor in kazul antreprizei aceasta posibilit este exclusa deoarece p/u execut lukrarii este necesar de a consuma un anumit interval de timp.caracter consens se mentine si atunci kind antreprenor incepe execut lukrarii imediat dupa inkkerea contr sau o executa in prezenta clientului chiar si in aceste sitautii executarea lukrarii este anticipata de incheerea contr prin kare se determina obiect contr...in principi antrepriza e un kontr

inkeiat intuito personae,acest caracter vizeaza numai organizarea si konducerea lukrarii de catre antreprenor nu si executarea ei efectiva.antreprenor va fi oblig sa execute personal lukrarea numai daca contr prevede acest fapt sau daca aceastarezulta din imprejurari...1.3. Evidenţiaţi principalele deosebiri şi asemănări a contractului de antrepriză în raport cu alte contracte translative de

proprietate, precum şi cu contractul de muncăContractul de antrepriza se aseamana cu contractul de munca prin faptul ca ambele reglementeaza procesul de munca dar se deosebesc astfel obiectul contractului de munca este activitatea antreprenorului in profesia, specialitatea respectiva.Salariatul in contractul de munca se plateste dupa cantitatea si cantitatea muncei depuse.Obiectul contractului de antreprinza este rezultatul; muncii si in functie de acest rezul;tat se plateste remuneratia antrprenorului.In contractul de munca exista raporturi de subordonare fapt ce nu exista in contractul de antrepriza.In contractulk de munca angajatul nu poate apela la alte persoane pentru efectuarea unei lucrari sau activitati iar in contractul de antrpriza antrprenorul este liber de a alege antreprenori.Pentru dauna cauzata de angajat altor persoane resppnsabil este patronul fapt ce nu exista in antrepriza.In cazul antrprizei antreprenorul efectueaza lucrarea pe propriul sau ris, riscind de a nu fi renumerat daca acesta din circumstante neimputabile lui nu preda bunul.In cazul contractului de munca rezultatele muncii angajatului devine proprietate a patronului.Antrepriza se deosebeste de v-c prin faptul ca in momentul incheierii v-c obiectul acestuia de regula exista se transmite cumparatorului iar in antrepriza obiectul contractului nu exista si urmeaza a fi produs.Antreprenorul poate efectua lucrarea din propriile sale materiale fapt care nu este caracteristic pentru v-c. Acesta se deosebeste de locatiune dupa obiectul contractului, dupa faptul ca plata locatiunii este determinata in functie de volumul bunului inchiriat, de durata folosintii obiectului, fapt ce nu exista in antrepriza. Antrepriza se deosebeste de contractul de mandat prin faptul ca obiectul antrprizei este rezultatul muncii antreprenorului, rezultatul unor actiuni de ordin material dar nu de ordin juridic ca in cazul mandatului.

2. . Contractul de locaţiune.2.1. Enumăraţi tipurile de îmbunătăţiri;

Toate inbunatatirile aduse bunurilor inchiriate pot fi grupate in 2 categorii: 1.inbunatatiri aduse cu acordul locatorului; 2.inbunatatiri aduse fara acordul locatorului.La rindul lor acestea pot fi specificate in 2 tipuri: a)inbunatatiri care pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate; b) inbunatatiri care nu pot fi searate fara a se deteriora bunurile inchiriate.In functie de aceasta legiuitorul a stabilit urmatoarele: a)inbunatatirile aduse bunurilor cu acordul locatorului la expirarea termenului contractului sa la desfacerea lui inainte de termen trebuie reconpensate de catre locator adica acordul presupune caracterul oneros al inbunatatirilor.In cazul inbunatatirilor care pot fi separate fara a se pricinui paguba bunurilor inchiriate acestea pot fi ridicate de catre locatar. Din categoria inbunatatirilor aduse fara acordul locatorului fac parte inbunatatirile ce pot fireparate fara a se deteriora patrimoniul inchiriat si in caz ca nu este de acord locatorul sa achite costul lor inbunatatirile pot fi ridicate de catre locatar. Costul inbunatatirilor efectuate fara acordul locatorului si care nu pot fi separate fara a se deteriora bunurile inchiriate nu se reconpenseaza adica aceste inbunatatiri devin proprietate a locatorului.

2.2. Cine, potrivit legii, are obligaţia să facă reparaţia curentă şi cea capitală? Care sunt consecinţele neefectuării reparaţiei? Conform prevederilor legale locatorul este obligat sa efectueze reparatia capitala a bunului inchiriat daca legea sau contractul nu prevede altfel.Consecintele neexecutarii reparatiei deasemenea sunt cuprinse de continutul legii si anume nerespectarea de catre locator a obligatiei prevazute acorda locatarului dr. Sa efectueze reparatie capitala si sa treaca cheltuielile de reparatie capitala in contul chiriei.

2.3. Soluţionaţi speţa. Se va schimba soluţia, dacă îmbunătăţirile au fost efectuate cu acordul lui A?

3.Contractu de instrainare cu conditia intretinerii pe viata 3.1. .Definiţi contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă; In baza contractului de instrainare a bunului cu conditia intratinerii pe viata o parte(benificiarul intretinerii) se obliga sa dea celeilalte parti (dobinditor) in proprietate un bun imobil sau mobil iar dobinditorul se obliga sa asigure benificiarului intretinere in natura-locuinta, hrana, ingrijire si ajutorul necesar pe timpul cit va trai precum si inmormintarea.

3.2. Caracterizaţi elementele şi conţinutul contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă; Partile contractului sint beneficiarul intretinerii-persoana care datoreaza predarea bunului proprietate si dobinditorul- cel care se obliga sa presteze primului intretinerea in natura.Benificiar al intretinerii poate fi doar persoana fizica cu capacitate necesara de a efectua acte juridice.Dobinditor-persoanele fizice cu capacitate civila deplina.Consideram ca persoanele juridice nu poty fi parte la acest contract. Obiect al contractului este unul complex constind pe deoparte din actiunile benificiarului de atransmite dr. De proprietate asupra bunului si pe de alta parte din actiunile dobinditorului de a presata intretinerea datorata.Are un obiect material dublu reprezentat de bunul transmis dobinditorului si intretinerea propriu zisa prestata de acesta. Forma contractului este scrisa.Nerespectarea ei decade partile in posibilitatea stabilirii existentei contractului cu proba cu martori.In cazul cind pentru instrainarea bunului transmis se cere forma autentica contractul urmeaza a fi autentificat notarial sub sanctiunea nulitatii absolute. Termenul contractului este egal cu durata vietii benificiarului intretinerii.El nu se fixeaza intro data calenaristica si nu se stabileste in alt mod si depinde de un eveniment viitor-survenirea mortii dobinditorului. Continutul acestui contract este exprimat in obligatia benifeciarului intretinerii de a transmite dr. De proprietate asupra bunului care reprezinta obiectul propriei prestatii si predarea nemijlocita a acestuia obligatia dobinditorului de a receptiona bunul, obligatia de a asigura in natura intretinerea benificiarului.

3.3. Stabiliţi deosebirile şi asemănările existente între contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă şi contractul de rentă. Delimitaţi modificarea judiciară şi convenţională a contractului de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă. 1) contractul de instrainare a bunului de intretinere pe viata se incheie in scris,numai daca pentru instrainarea bunului se cere respectarea formei autentice, contractul se incheie in forma autentica,iar in cazul rentei forma acesteia pentru valabilitatea contractului prin care se permite o renta este necesara atit forma scrisa cit si autentificarea ei notariala.2)renta poate fi si cu titlu gratuit, fapt ce nu poate fi in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinerii pe viata3)renta poate fi instituita in favoarea uneui tert spre deosebire de instrainarea bunului cu conditia intretinerii pe viata4)benificiar in cazul instrainarii bunului cu conditia intretinwerii pe viata poate fi numai persoana fizica spre deosebire de renta unde poate fi si persoana juridica5)termenul contractului de instrainare a bunului cu conditia intretinerii pe viata intotdeauna este limitat de durata vetii benificiarului in timp ce la renta pe linga limitarea data termenul poate fi determinat

Test 221.1. Arenda este contractul încheiat între o parte – proprietar, uzufrucruar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) – şi altă parte (arendaş) cu privire la expluatarea acestora pe o perioadă determinată şi la un preţ stabilit de părţi.caracter jur-*car sinalagmatik(inkeerea lui da nastere la dr si oblig reciproce si interdependente p/u ambele parti)*ku titlu oneros(fiecare dintre parti urmareste un interes patrimonial propriu)*ku executare succesiva(oblig reciproce ale partilor se executa de acestea in timp pe toata durata kontr carae este stab de parti)*trans de foosinta(deoarece prin el se transmite doar folosinta unor bunuri agrikole expres stab in kontract..prin urmare arenda este un kontr netranslativ de propr)*komutativ(din momentul inkeerii partile kunosk intinderea prestatiilor la kare se obliga)1.2. Elementele contr adenda sunt urm......Subiecţii acestui contract sunt arendatorul şi arednaşul, care pot fi atît persoane fizice , cît şi juridice. De regulă arendatorul este proprietarul obiectului contractului şi care dispune de toate documentele necesare de proprietate asupra acestui bun. Arendatorii terenurilor, care aparţin statului şi unităţilor administrativ-teritoriale sunt Guvernul RM şi organele administraţiei publice locale în dependenţă de competenţa lor (art.41 al Legii 828/1991 ). În această calitate pot activa şi alţi titulari legali, cum ar fi uzufructuarul, superficiarul, debitorul gajist sau alt posesor legal. Deoarece aceste persoane poartă o denumire generală – popsesor legal, se consideră că ele dispun de titlurile prevăzute de lege, prin care este legalizată posesia, de regulă, contractul respectiv. Arendaş poate fi orice suciect de drept al Republicii Moldova. În această calitate, în baza art.41 Legii 828/1991, pot activa şi persoanele fizice şi juridice străine, organizaţiile şi asociaţiile internaţionale. Persoanele fizice trebuie să fie apte de muncă şi în stare de a se ocupa cu acticitatea agricolă. Pentru persoanele juridice această activitate trebuie să fie prevăzută de statut sau alt document constituitiv.1. Obiectul contractului de arendă este terenul de pămînt şi alte bunuri agricole. O detalizare în acest sens găsim în Legea 828/1991 în redacţia Legii 1006/2002. Astfel, art. 41¹ stipulează, că “obiect al contractului de arendă pot fi terenurile de orice categorie de destinaţie, inclusiv dreptul asupra cotei de teren echivalent. Dreptul de arendă a terenului se extinde şi asupra construcţiilor, instalaţiilor, amenajerilor, inclusiv asupra plantaţiilor multianuale de pe terenul respectiv, dacă contractul nu prevede altfel”.Contractul de arendă se încheiei în scris...Legislatorul a formulat acest criteriu faţă de forma contractului de arendă luînd în consideraţie obiectul, scopurile părţilor, termenul contractului şi altele. Această normă este condiţionată , de asemenea, de necesitatea asigurării intereselor patrimoniale ale părţilor, de necesitatea evitării consecinţelor negative în caz de nerespectare a obligaţiilor contractuale.Forma scrisă a contractului de arendă se aplică indiferent de faptul cine este parte a contractului - persoană fizică sau juridică. În afară de norma generală stipulată în acest atricol faţă de forma contractului de arendă, pentru acest contract se aplică de asemenea şi condiţiile suplimentare prevăzute de lege în dependenţă de obiectul şi termenul contractului. Astfel, conform aliniatului 2 al art. 877 CC RM contractul de arendă a unui teren încheiat pe un termen ce depăşeşte trei ani trebuie să fie înscris în registrul bunurilor imobile.Plata arendei se face în natură, în bani sau în natură şi bani, potrivit acordului dintre părţi, şi se execută în termenul şi în locul stabilit în contract. (2) Elementele în funcţie de care se determină arenda pentru fiecare categorie de folosinţă a bunului pot fi: suprafaţa terenului, potenţialul de producţie, structura parcelară, relieful şi gradul posibilităţii de efectuare a mecanizării, posibilităţile de acces, distanţa faţă de locurile de depozitare, industrializare sau de comercializare, starea clădirilor, amenajărilor sau altor dotări, gradul de amortizare a tehnicii agricole arendate.

2.1DA..in baza prevederilor CC al RM...astfel Pentru încălcarea termenului de livrare se pot cere despăgubiri doar dacă, în termen de 21 de zile din momentul în care încărcătura a fost pusă la dispoziţia destinatarului, este înaintată o obiecţie scrisă către cărăuş. Alta prevedere stab faptul k la calculul termenelor stabilite în prezentul articol nu se ia în considerare ziua recepţionării sau ziua în care încărcătura a fost pusă la dispoziţia destinatarului....

2.2.in kontr trans se aplika regula ku privire la prezumtia kulpei karausului.in noul cc aceasta reg.poarta denumirea de sarcina probatiunii si este stipulata la art 1009 cc,unde se mentioneaza k sarcina probei faptului k distrugerea,pierderea,deteriorarea ori depasirea termen de livrare se datoreaza uneia din imprejurarile prev de lege revine carausului..daca prejud a fost cauzat ku intentie sau din kulpa grava a carausului acesta nu poate invoka dispozitiile legale care exclud sau limiteaza rsp sa sau kare rastoarna sarcin aprobatiunii....

2.3. in baza prevederilor legale Cărăuşul răspunde pentru distrugerea, pierderea totală sau parţială ori pentru deteriorarea încărcăturii în măsura în care distrugerea, pierderea sau deteriorarea a avut loc între momentul preluării şi cel al livrării, precum şi pentru depăşirea termenului de livrare. Cărăuşul este ţinut, de asemenea, să repare prejudiciul cauzat prin neexecutarea altor obligaţii contractuale. Mărimea pretenţiei de despăgubire poate fi limitată prin contract.Pentru întîrzierea transportării încărcăturii la destinaţie, cărăuşul poartă răspundere în proporţie de 100% din taxa de transport şi este obligat să repare prejudiciul cauzat astfel.Cărăuşul nu poartă răspundere şi nu-şi poate limita răspunderea decît în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

3.1. La expirarea contractului de locaţiune, locatarul are dreptul prioritar la încheierea contractului pe un nou termen dacă:

a) şi-a onorat anterior obligaţiile contractuale;b) bunul se dă în locaţiune pe un nou termen;c) este de acord cu noile condiţii contractuale stabilite de locator.

Dacă raporturile contractuale continuă în mod tăcit după expirarea contractului de locaţiune, aceasta se consideră prelungir pe un termen nedeternimat.....

Test231.1.concesiunea este un kontr prin kare statul cesioneaza unui investitor in skimbul unei redeventadr de a desfasura activitati de prospectare,explorare,valorifikare sau restabilirea resurselor naturale pe terit rm de a presta servicii publice de a exploata obiect propr de stat care conform legisl sunt retrase integral sau partial din kircuitul civil precum si dreptul de a desfasura anumite genuri de activitate inklusiv cele kare konst monopolul statului preluind gestiunea obiect concesiunii,riscul prezumtiv si rsp patrimoniala.caractere jur..*solemn-rezida in faptul k kontr concesiun treb sa fie inkeiat in forma scrisa..*sinalagmatik-deoarece partile isi asuma dr si oblig reciproce..8la momentul inkeerii kontr partile isi kunosk deja intinderea prestatilor la kare se obliga,fapt ce rezulta din karacter komutativ..*ku titlu oneros-ambele parti urmaresk obtinerea unui beneficiu ku executare succesiva,concesionarul isi executa prestatille prev de contr in mod kontinuu pe toata durata concesiunii iar concedentului ii revine oblig k pe parcursul koncesiunii sa nu intervina in aktivit economika a concesionarului...*intuito personae-adik pers care a obtinut koncesiunea treb sasi execute personal oblig care ii revin din contract

1.2.partile-concesionar(pers fiz/jur din rm si din alte state)concedent(in kazul kocesionarii terenurilor si altor resurse naturale o are guvernul in pers organ central al adm publice autorizata.in kazul bunurilor intreprinderilor de stat precum si alte obiecte economice in kalitate de concedent apare org centrale de specialitate si autoritatile adm publ lokale)Obiect-gestiunea privata a unui serviciu publik,a unui bun publik sau executarea unei aktivit publ de catre o pers partikulara.insa nu toate serv publice,bun sau activit publice pot fi concesionate doar acele care au o importanta deosebita p/u stat si prdine publika nu pot const obiectul unei koncesionari.Termen-poate fi stab de catre concedent sau de ambele parti de comun akord dar nu poate depasi 50 ani.la expirarea concesiunii daca au fost respect clauzele lui koncesionarul beneficiaza de dr preferential de a prelungi kontr..Redeventa-repr o suma de bani platita koncedentului de catre cesionar in skimbul r de a gestiona un serv publi,un bun publik sau de a executa o lukrare publika.ea poate fi stab in natura,bani sau in ambele modalitati sub forma de plati unice,arenda,plati p/u extractia resurselor naturale sau p/u fabrikarea produktiei.

2.1Mandatarul este obligat sa transmită mandantului toate informaţiile necesare, sa dea lămuririle cerute de mandant asupra executării mandatului, iar la executarea acestuia, sa-l informeze neintirziat si sa prezinte darea de seama.....Mandatarul este obligat sa nu divulge informaţia care i-a deveni cunoscuta in cadrul activitatii sale daca mandantul are un interes justificat in păstrarea secretului asupra lor si daca nu exista, in baza dispoziţiilor legale, o obligaţie de dezvăluire sau dezvăluirea nu este permisa de mandant....Obligaţia de păstrare a confidentialitatii subzista si dupa încetarea mandatului... Mandatarul este obligat sa remită mandantului tot ceea ce a primit pentru executarea mandatului si nu a utilizat in acest scop, precum si tot ceea ce a dobindit in executarea obligaţiilor sale contractuale.

2.3.mandantul este oblig sa compenseze cheltuielile efectuate de mandatar pe parcursul execut mandat pe care acesta in f/e de imprejurari konsidera oportun de ale efectua.in acasta privinta se mentioneaza k keltuielile pe care mandatarul le efectueaza p/u executarea oblig kontract si pe care acesta le konsidera necesare treb compensate de catre mandant..mandantul nu este in dr sa refuze restituirea cestor keltuieli kiar daca aktul jur in vederea carora a fost eliberat mandatul nu a fost inkeiat.mandantul este in dr sa refuze kompensarea cheltuielilor efectuate de catre mandatar doar in kazul mandantului oneros si numai ku indeplinirea conditiei k keltuielile suportate de catre mandatar se compenseaza prin remuneratie deci nu pot fi inaintate pretentii atunci kind keltuielile urmeaza a fi kompensate prin remuneratie.

3.1.forma verbala a contr.a fost exclusa.cc admite forma verbala ku exceptia kontr de lokatiune a unui imobil kare treb sa fie intokmit in scris.konform prevederilor legale daca partile inkeind un kontr de lokatiune a unui imobil nu vor respecta forma scrisa atunci ele vor fi lipsite de posibilitatea dovedirii faptului inkerii kontr prin proba ku martori.in privinta inregistrar lokatiunii se aplika reg specifice.lokatiunea unui bun imobil pe un termen ce depaseste 3 ani treb inscris in reg bun imobile,nerespectarea aceste reguli duce la inopozabilitatea kontr fata de terti.inregistrar se efectueaza conform legii kadastrului bun imobile.

3.2. Bunul este considerat liber de orice viciu material cînd are caracteristicele convenite. Bunul este liber de vicii materiale în cazul în care poate fi folosit conform destinaţiei stabilite în contract, dacă nu s-a convenit asupra unor anumite caracterisitce, sau conform destinaţiei obişnuite a unor asemenea bunuri nu s-a convenit asupra folosinţei.de aici reiese oblig lokatorul de a efectua reparatia kapitala a bunului inkiriat daca legea sau kontr nu prevede altfel. Locatorul este obligat să efectueze reparaţia capitală abunului închiriat dacă legea sau contractul nu prevede altfel..in kaz k inkaperile nu au fost amenajate oblig lokatarul este de a folosi bunul inkiriat in strikta conform ku destinatia lui...inka o oblig este de a transmite lokatorului bunul inkiriat impreuna ku imbunatatirile aduse daca acestea sunt efectuate fara acordul lui si nu pot fe separate...

Test 241.1.evictiunea estepierderea totala sau partiala a lukrului vindut k urmare a unei hot judec care pornind de la kauza anterioara ii recunoaste unui tert fie un drept de propr fie un alt drept din kategoria dr reale asupra aceluiasi lukru.1.2.vinz rsp p/u evictiunea care provine din fapta tertei pers daca sunt indeplinite urm konditii-*fapta tertei pers este o tulburare de dr adik constitue tulburare de dr cazul kind pers considera k are un dr legitim asupra bunului,pers terta poate invoka k dispune de un dr real asupra bunului sau de un dr de creanta..*cauza evictiunii este anterioara vinz(vinz nu poate fi fakut raspunzator decit de drept naskute anterior vinzari in favoarae tertului evingator.p/u dr naskute dupa inkeerea contr vinz cump raspunzator va fi kump insasi..exceptie kind vinz vinde din nou bunul unei alte pers si aceasta reuseste sasi faca mai

intyi opozabil aktul de dobindire)*cauza evict nu este cunoskuta de cumparator(rsp viz p/u eviktiune va surveni doar in kazul kind in momentul inkerii kontr cump nu a kunoskut faptul k o pers terta are dr asupra lukrului kumparatmdaca cump a cunoskut cauze eviktiunii se presupune k el sia asumat riskul ce tine de pierderea sau afectare dr propr...) 1.3.Stabiliţi corelaţia dintre:

a) obligaţia vânzătorului de a-l garanta pe cumpărător împotriva evicţiunii – vicii de natură juridică a bunului vândut;b) evicţiunea parţială – efectele evicţiunii;

evicţiunea – rezoluţiunea contractului de vânzare-cumpărare

2.1.lokatorul are dr sa alega ku akordul lokatarului ekipamentul si vizatorul...numai ku akordul lokatarului ,lokator poate sa aleaga bunul ce urm a fi dat in leasing si vinz acestiua..din aceste considerente lokatorul nu se obliga fata de lokatar in vederea modului in kare vinz executa contr de vinz/kump..potrivit legii lokatorul nu poarta rsp fata de lokatar p/u modul in kare vinz executa clauzele din kontr de vinz cump de echipament si nici de prejudiciul adus vietii si sanatatii cetatenilor,bunurilor lokatar sau ale tertilor in procesul folosirii echipamentului ku exceptia kazului in kare rsp p/u alegerea vinz a revenit lokatorului iar acesta inklakind clauzele kontr de leasing a intervenit in alegerea ekipamentului si vinzator acestuia.

2.2.dat fiind faptul k potrivit reg generale lokatar are dr de a alege atit bunul kare urmeaza afi kumparat si dat in leasing kit si vinz bunnului beneficiind de acest dr lokatar totodata pierde dr de a inainta pretentii lokatorului in kazul nerespekt oblig kontractuale de catre vinz..mai mult k atit tinind kont de faptul k de cele mai multe ori vinz transmite bunul direct lokatarului acesta va fi indreptatit sa exercite dr cumparator rezultate din kontr vinz/kump dintre lokator si vinzator ku exceptia dr de a rezolvi sau modifika kontr p/u realizarea carora lokatar treb sa obtina akordul locator

2.3.conorm prevederilor legale din momentul preluarii posesiunii lokatar isi asuma toate riskurile p/u pieirea bunului inklusiv cele datrorate unei forte majore,precum suporta si toate keltuelile de intretinere si reparatia bunului..lokatorul nu rsp p/u executar aoblig de catre vinz ku exceptia kazului kind vinz a fost ales de catre lokator daca in kontract nu este prev altfel.

3.1. Locatorul este obligat să efectueze reparaţia capitală abunului închiriat dacă legea sau contractul nu prevede altfel.3.2.imbunatatirile aduse bunurilor inkiriate pot fi grupate in 2 categ-ku akordul lokatorului si fara akordul kare la rindul lor pot fi specifikate in 2 tipuri..imbunatatiri kare pot fi separate fara a se deterioara bunul inkiriat si kare nu pot fi separate fara a se deterioara bunul inkiriat..imbunatatirle aduse fara akordul lokator ku konditia k ele nu pot fi separate fara a se deterioara bunurile inkiriate nu se recompenseaza adik acest imbunatatiri devin propr a lokator(daca pot fi separate fara deterioarare si okator nu este deacord sa akite costul lor ele pot fi ridikate de catre lokatar).

3.3.reiesind din prevederile legale nerespectarea de către ocator a obligaţiei prevăzute la alin. (1) şi (2) acordă locatarului dreptul să efectueze reparaţia capitală şi să treacă cheltuielile de reparaţie capitală în contul chiriei insa daca lipseste acordul Locatarul are dreptul să separe îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului dacă pot fi separate fără a se deteriora bunul şi dacă locatorul refuză să compenseze valoarea lor. În cazul în care îmbunătăţirile efectuate fără permisiunea locatorului nu pot fi separate fără a se deteriora bunul, ele devin proprietate a locatorului.deci oblig lokatar este de atransmite bunul inkiriat impreuna ku imbunatatirile aduse daca acestea au fost aduse fara acordul lokator si nu pot fi separate precum si oblig de plataa a chiriei p/u perioada restanta.... Test251.1 Notiunea Si caracterele Juridice contractul de leasing Prin contractul de leasing, o parte - creditorul financiar (locator) - se obliga sa dobindeasca in proprietate sau sa producă bunul mobil specificat in contract si sa-l dea in posesiune si folosinţa, pentru o perioada determinata in contract, celeilalte parţi (locatar),iar aceasta se obliga la plata in rate a unei sume de bani (redevenţa). Caractere jur-*consensual(este necesar doar acordul de vointa a partilor contractante in privinta klauzelor esentiale ale kontr)*sinalagmatik(fiecare dintre parti se obliga reciprok astfel inkit oblig fiecareia din ele este corelativa ku oblig celeilalte)*ku titlu oneros(kontr de leasing prevede plata in rate a unei redevente in kalitate de remuneratie p/u execut oblig lokator)..*executare succesiva(executare contr este continua fiind determinata de intinderea acestuia in timp)..

1.2 Partile. Ob. Pret. Termen. Forma- locatorul(pers fiz/jur care practika aktivit de intreprinzator si kare prokura ku titlu de propr ekipament de la un anumit vi nz p/u al da in kirie),- lokatar(pers fiz/jur care practika aktivitatea de intreprinzator si carev primeste in posesiune si folosinta temporara in baza contr leasing ekipamentul komandat la alegerea sa de la vinz desemnat de el),- vinz(este intreprinderea produkatoare ori alta pers jur/fiz kare practika activit de intreprinzator si kare vinde lokator in propr ekipament p/u k acesta sal dea in posesiune si folosinta temporara unui tert..drept parte la leasing pot fi antreprenori rezidenti ai rm kit si pers fiz/jur straine Obiectul–sunt bun mobile neconsumptibile. Conform L obiect poate fi - mijl de transport, masini, ekipamente, fondurile fixe si alte obiecte mobile care circula liber pe piata Pretul-redeventa pe care se obliga so akite lokatarul. P/u folosirea ekipamentului lokatar plateste lokator kirie, valoarea totala a acesteia se const din m/m sume (a ekipamentului,rata dobinzii,komisionul platit lokatorlui,suma p/u asigurare s.a) kiria poate fi stab de catre parti atit in forma baneaska kit si in forma mixta, aceasta se akita periodik in rate, termenele si marimea carora sint stab de parti la akordul lor Termenul-se stab prin akordul partilor contractante, el korespunde ku termen de amortizare a bunului si nul poate depasi..in acest mod contr de leasing este inkeiat p/u o perioada determinata de timp ceea cel deosebeste de kontr de lokatiune care are o perioada nedeterminata. Deci leasingul este un kontract pe termen lung, insa legea admite inkeierea acestuia si pe un termen mai mik dekit termen de amortizare a ekipamentului...

Forma contr in scris si intra in vigoare la data semnarii lui sau la o data stab in kontract(forma scrisa este impusa de legislatie resind din specifikul kontr, komplexitatea, partikularitatile de exercitare si kontinuitatea acestora)

2. Contract de imprumut2.1.contr de impumut urmeaza a fi inkeiat ku respect normelor generale referitoare la form aktului juridik..nerespect oblig de a intocmi un simplu inscris nu duce la nulitatea kontr insa priveaza partile de posibilitatea dovedirii existentei lui prin proba ku martori..o simpla recipisa eliberate de imprumutat este suficienta p/u a dovedi existenta in konditiile kontr de imprumut..imprumuturile oferite de asociatiile de economii si imprumuturi ale cetatenilor se perfecteaza in scris iar cele akordate de lombar prin intokmirea kitantei de amanet...2.2 În cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă datorată o dobîndă în mărimea prevăzută la art. 619 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Dacă în contract este prevăzută restituirea împrumutului în rate şi împrumutatul nu restituie în modul stabilit nici cel puţin o rată, împrumutătorul poate cere restituirea imediată a întregului împrumut şi a dobînzii aferente..(3) în cazul în care nu poate restitui bunul, împrumutatul trebuie să plătească valoarea acestuia calculată în funcţie de locul şi timpul execuării obligaţiei..2.3.imprumutator poate cere in orice moment restituirea imprumut, imprumutatul avind la dispoz 30 zile p/u executarea oblig mentionind k fixarea termen in kontr de imprumut leaga imprumutatul de o anumita data p/u restituirea imprumut iar p/u imprumutator face imposibila solicitarea restituirii inainte de termen ku exceptiile prev de lege

3. Contract de mandat3.1.Prin contractul de mandat o parte (mandant) împuterniceşte cealaltă parte (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice, iar aceasta, prin acceptarea mandatului, se obliga sa acţioneze in numele si pe contul mandantului..carater consensual(deoarece se considera valabil inkeiat prin simplu akord de vointa a partilor contractante,in acest sens mandatorul isi poate da konsimt in mod expres sau tacit deoarece acceptarea mandatului este expresa sau tacita)*de reg are caracter unilateral,ku titlu gratuit in sens k il obliga doar pe mandatar si ni presupune remuneratii,legea insa nu interzice k mandatorul sa fie remunerat de catre mandant..mandatul profesional este prezumat ku titlu oneros..deci daca mandatul este gratuit putem vb de caracterul unilateral iar daca acesta este oneros are caracter sinalagmatik..*intuito personae-rap jur aparute in baza contract de mandat sint de obicei judiciare in raport ku terii mandatarul aktioneaza in numele mandantului,in baza kontr de mandat mandatarul se obliga sa actioneze nu numai in numele acestuia dar si pe kontul acestuia..*acestui kontr ii sunt aplikabile normele ce regl reprezentarea si procura,acceptarea mandatului este expresa sau tacita si* mandatul este de regula ku titlu gratuit.3.2.partile-mandatarul(kare treb sa aiba capacit exerc deplina deoarece actele jur pe care aceasta le inkee in numele si pe kontul mandantului treb sa manifeste un konimtamint valabil exprimat)mandantul(kapac sa jur prezinta interes doar daca se refera la natura jur a aktelor inkeiate de care mandatar ku tertele pers.aici treb distinse aktele de administrare konservare si dispozitie)..CC presupune posibilitatea desemnarii mai multor mandatari p/u inkeerea unui akt jur,mandatul produce efecte numai in kazul in kare este acceptat de toti mandatarii..obiect-reprezentarea mandantului la inkeerea de acte jur de catre mandatar adik savirsirea de catre mandatar a actiunilor jur in numele si pe kontul mandantului indreptate spre aparitia ,modifikare si stingerea dr si oblig civile.deci obiect il formeaza serv jur de reprezentare care nu pot fi materializate ex imputerniceste pe mandatar sa inkee un kontr de lokatiune ,vinz/kump,skim si altele..obiectul treb sa fie licit,sa reprezinte o prestatie posibila si sa fie altele decit testamentul kasatoriei,exercitarea dr parintesti etc....legea nu stab konditii speciale in cea ce priveste forma kontr de mandat..acesta se inkee prin simplu akord de vointa a partilor kontractante avind caracter consensual..accepatrea mandatului poate fi expresa sau tacita adik sa rezulte din aktele sau kiar din tacerea mandatarului.in kazul mandatului tacit dovada acestuia se poate face prin martori sau prezumtii.termenul este regl de normele generale ale kod civil..fapt ce ofera partilor conbtractante posibilitatea sa stab de sine statator termenele kontruale speciale si general in f/e de perioada necesara executarii mandatului si de partikularitatile acestuia sau sa inke kontr pe un termen nedeterminat..pornind de la faptul k mandatul si prokura in unele cazuri se prezinta k un tot indivizibil termenul kontr poate fi determinat de termen p/u kare mandatarului i se elibereaza prokura..pretul-k element al mandatului poate figura numai in kazurile kind este vb de mandat oneros deoarece de reg mandatul se prezinta k un kontr ku titlu gratuit..mandantul este oblig sa plateasca mandatarului remuneratie numai in kazurile prev de le ge sau kontr..kuantumul retributiei este determinat prin akordul partilor si variaza in f/e de komplexitatea imputernicirilor mandatarului,gradul de califikare a acestuia..

3.3.avind in vedere k komisionul asemenea mandatului se refera la kategoria kontr de prestare a serv de intermediere remarcam faptul k kontr de komision se aseamana in multe privinte ku konbtr de mandat astfel una din asemanarile acestor 2 contr rezida in obiectul lor comun- acordare de catre mandatar sau komisionar a serviciilor ce se raporteaza la inkeerea de acte jur nu pe kontul sau ci pe contul pers care imputerniceste-komitent sau mandant dupa caz..tot asa sunt m mult sau mai putin asemanatoare efectele acestor kontracte adik dr si oblig komisionarului in kontr de comisiuni cu cele ale mandatarului in kontr de mandant.deci intre comitent si komisionar exista aceleasi dr si oblig k intre mandant si mandatar ku deosebirile stab de normele speciale priv kontr de comision..deosebirile dintre aceste contr sunt conditionate preponderent de faptul k reprezentarea cu toate k nu este de esenta mandatului totusi determina nat jur a acestuia..pe cinbd komisionul nu konditioneaza in nici un kaz reprezentarea fapt ce dealtfel konditioneaza dr si oblig deosebite ale komisionarului raportate la cele ale mandatarului in raport ku tertile..astfel komisionarul inkee acte jur aktivind in acest sens fara dr de reprezentare adik in nume propriu dar pe kontul komitentului fapt ce il pozitioaneaza drept parte contractanta in rap ku tertii...din aceste considerente comisionarul participa k subiect de sine statator la rap civile sau comerciale,iar necesitatea prokurii in vederea inkeerii de acte jur este pur si simplu inutila.la rindul sau mandatarul in rap ku tertii apare in kalitate de reprezentant al mandantului inkeeind acte jur pe kontul si din numele mandantului