teste romana bac

75
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Proba A Examenul de bacalaureat naţional 2014 Proba A 10 iunie Biletul nr. 1 Citeşte textul cu voce tare. Fiindcă moștenitorii proprietarului nu se putuseră învoi, vânduseră casa unui străin, căruia vecinii, neputându-i pronunța numele, îi ziceau englezul. Zidită în stilul pe care arhitecții noștri ne-au obișnuit să-l credem românesc, – cu streașinile ieșite afară, cu cerdac de jur-împrejur, cu ferestrele mici și puține și cu ușa scundă rezemată pe trei trepte de piatră tocită pe margini – casa își ascundea bătrânețea în dosul unor castani presărați fără nicio regulă într-o curte mare cu iarbă multă și fără poteci. Noul proprietar adusese însă un arhitect și un grădinar – amândoi străini ca și dânsul – și după trei luni nimeni dintre vecini nu mai recunoștea dărăpănătura din fundul cur ț ii. Un singur lucru nu puteau pricepe. Ce gust îi venise oare englezului să pună geamuri portocalii la ferestre? Privită din stradă, în timpul verii, casa avea aspectul mai mult al unui tablou în care un pictor impresionist nu pusese decât verde, alb și portocaliu. (Ion Minulescu, Versuri și proză) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre efectele conservării clădirilor/caselor vechi în peisajul urbanistic contemporan? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi. Brasov - 2027 COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV Brasov - 2027 COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Upload: andrasi-carla-maria

Post on 15-Dec-2015

47 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

Competente

TRANSCRIPT

Page 1: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 1 Citeşte textul cu voce tare.

Fiindcă moștenitorii proprietarului nu se putuseră învoi, vânduseră casa unui

străin, căruia vecinii, neputându-i pronunța numele, îi ziceau englezul .

Zidită în stilul pe care arhitecții noștri ne-au obișnuit să-l credem românesc, – cu

streașinile ieșite afară, cu cerdac de jur-împrejur, cu ferestrele mici și puține și cu ușa

scundă rezemată pe trei trepte de piatră tocită pe margini – casa își ascundea

bătrânețea în dosul unor castani presărați fără nicio regulă într-o curte mare cu iarbă

multă și fără poteci.

Noul proprietar adusese însă un arhitect și un grădinar – amândoi străini ca și

dânsul – și după trei luni nimeni dintre vecini nu mai recunoștea dărăpănătura din fundul curții.

Un singur lucru nu puteau pricepe. Ce gust îi venise oare englezului să pună

geamuri portocalii la ferestre?

Privită din stradă, în timpul verii, casa avea aspectul mai mult al unui tablou în

care un pictor impresionist nu pusese decât verde, alb și portocaliu.

(Ion Minulescu, Versuri și proz ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre efectele conservării clădirilor/caselor vechi în peisajul urbanistic contemporan? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 2: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 2 Citeşte textul cu voce tare.

Privea și însemna în gând, de parcă ar fi făcut un inventar; [...]. O masă rotundă,

cu diametru mic, împrejmuind umbrela de soare; pe masă, numeroase mărunțișuri care

nu spun nimic despre nimeni, ori, poate, dacă se adună într-o anumită combinație, spun

totul despre cine ar trebui să spună, chiar dacă este un necunoscut. [...]

Începuse să le noteze în caietul unde, la fel ca și pictorii de odinioară care își

făceau caietul de schițe ca să folosească vreodată ceva, își așeza câteodată fragmente

din ceea ce ar fi putut să existe ori, de-a dreptul, ceea ce credea că apare de la sine și

se naște astfel fără zgomot, poate enigmatic. Scrisese toate acestea, până aici,

înțelegând că, de fapt, în povestea scriitorului care descrie lucrurile de pe masa lui –

observând, chiar atunci, cum se naște imaginea ve șnic ă despre toate acestea –

apăreau, ca într-un șir de oglinzi paralele, nesfârșite alte scene identice, ecou și

oglindire, răsfrângere de realități ipotetice față de o singură altă realitate, unică,

palpabilă, sigură. Care să fi fost?

(Artur Silvestri, Perpetuum mobile )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre observație ca metodă de lucru pentru artiști/scriitori? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 3: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 3 Citeşte textul cu voce tare.

De câteva nopți începuseră marile vânturi de toamnă. În lungile sale insomnii,

Raluca Holban auzea mereu foșnetul copacilor din parc umplând întunericul: ceva ca

niște haotice acorduri de orgă.

Peste zi, un cer tulbure închidea atmosfera. Toamna, mai mult decât oricând,

castelul izbutea să fie în nota peisajului, cu aparențele sale de cavou istoric. Fără nicio

legătură cu arhitectura solului, reședința de la moșie a familiei Holban putea să aducă

aminte contemporanilor actul de excentricitate al cutărui miliardar american care a ținut

să cumpere [...] și apoi să reconstituie, pe meleagurile sale de peste ocean, un autentic

castel de Ev Mediu francez. De fapt, zidurile masive și posomorâte, cu ogive gotice,

fuseseră ridicate cu stângăcie de un strămoș din partea Ralucăi Holban, strămoș cu

ceva sânge polonez, care înțelesese pe vremea domniei lui Ștefan cel Mare să se

conformeze marelui stil feudal. [...]

În cenușiul acelei dimineți de toamnă în care galbenul frunzelor din parc

ajunsese să aibă reverberări de lămpi aprinse în plină zi, Raluca Holban simțise deodată

o tulburătoare identitate de atmosferă cu o epocă de mari sfâșieri din copilăria ei. Cum

mai puteau să stăruie amintiri de la vârsta de cinci ani? Și ce neașteptată intuiție o

făcea, după atâta amar de ani, să se regăsească fetiță, să-l regăsească pe tata Andu

din zilele sfârșitului său, să retrăiască lucrurile de atunci, deopotrivă în amândoi?

(Dinu Pillat, Așteptând ceasul de apoi )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța amintirilor în formarea viitorului adult? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 4: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 4 Citeşte textul cu voce tare.

Originile comediei grecești trebuie căutate în farsele populare. Încă din vremuri

străvechi, grupuri de comedianți colindau satele jucând scurte scenete, rudimentare ca

structură, numite „mimi”. Mimul nu dezvolta o acțiune propriu-zisă, ci se mulțumea doar

să înfățișeze – sub forma unui dialog – simple scene din viața zilnică. Comedianții imitau

cu umor persoane cunoscute, satirizau anumite apucături ale oamenilor și caricaturizau

diferite tipuri [...].

În același timp – deci în secolul al V-lea î.Hr. – în Grecia formarea comediei

capătă un impuls și din partea serbărilor câmpenești dionisiace. Sărbătorile lui Dionysos

se încheiau cu procesiuni vesele [...]. Și aici, ca și în Sicilia, comedia a fost mult timp

ținută departe de oraș, atât din cauza tonului său trivial, cât mai ales din cauza

caracterului său satiric. Spre deosebire de Sicilia, în Grecia comedia va fi admisă în oraș

și va progresa considerabil, datorită libertății cuvântului și luptelor de opinii favorizate de

regimul democrat atenian.

(Ovidiu Drîmba, Istoria teatrului universal )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul spectacolelor de comedie în societatea de astăzi? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 5: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 5 Citeşte textul cu voce tare.

Ce este, în fond, o gramatică?

Când spunem orice lucru, cât de simplu, pe înțelesul celorlalți, punem în mișcare

un număr de reguli, fără de care nu am fi în stare să legăm nici două cuvinte între ele.

Regulile acestea, de care de multe ori nici nu ne dăm seama, formează în mintea

noastră o gramatică, nu numaidecât învățată la școală, ci deprinsă de la părinți, odată cu

primele cuvinte, cu jocurile, cu cele dintâi poezii copilărești învățate pe de rost, o

gramatică folosită mereu, ori de câte ori vorbim sau scriem, ascultăm sau citim spusele

altora. Ea seamănă cu un mecanism, bunăoară cu cel de ceasornice, dintre care unele

arată, cum știm, orele și minutele, altele și numărul zilei din lună, altele chiar luna anului.

Orele și minutele sunt indicate de un mecanism, pentru ziua lunii și luna anului e nevoie

de încă unul sau mai multe mecanisme angrenate într-un tot cu cel dintâi. Tot astfel,

cine vorbește despre lucruri simple, se folosește de o gramatică asemănătoare cu

mecanismul ceasornicelor care arată orele și minutele. Cine vorbește despre știință,

artă, literatură sau tehnică are nevoie de o gramatică mai dezvoltată. De aceea ne

trebuie o gramatică mai bogată și mai nuanțată decât cea deprinsă fără studiu.

(Ion Coteanu, Gramatica de baz ă a limbii române )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța respectării normelor limbii în comunicarea cotidiană? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 6: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 6 Citeşte textul cu voce tare.

Ultimele zile ale lui Dante Alighieri aveau să fie însemnate de o altă tragică

ambasadă. Dacă prima, cea de la Roma, avea să-l trimită pe căile exilului, aceasta,

ultima, la Veneția, avea să-l exileze, pentru totdeauna, pe căile infinite ale morții.

În vara anului 1321 izbucnise un conflict între Ravenna și Veneția. Ravennații

capturaseră nave și marinari. În luptă căzuseră și unii marinari venețieni. Se trimite

pentru aplanarea conflictului o ambasadă, în care se afla și doctul și elocventul maestru

al retoricei din Ravenna, poetul florentin Dante Alighieri. Nu există nicio mărturie directă

despre felul în care s-au desfășurat tratativele la Veneția. Doar o serie de anecdote care

scot în relief inteligența supremă și causticitatea lui Dante Alighieri. Drumul de întoarcere

a fost pe uscat. [...] Dante se îmbolnăvește grav. [...]

De altfel, întreaga Ravenna este consternată, urmărind cu neliniște agonia, lupta

dintre viață și moarte a acelui străin care acum era o altă lumină a cetății. Dante a murit

în noaptea de treisprezece spre paisprezece septembrie 1321, avea cincizeci și șase de

ani și patru luni. Murea astfel, din pricina indirectă a unei bande de marinari, prematur,

cel mai mare poet al Italiei și unul din cele douăzeci de înalte spirite pe care le avusese

omenirea de-a lungul celor șase mii de ani de istorie.

(Alexandru Balaci, Dante Alighieri )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul poetului în societate? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 7: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 7 Citeşte textul cu voce tare.

Poten ţialul natural al turismului reprezintă totalitatea elementelor fizico-geografice

dintr-un teritoriu care au capacitatea de a exercita o atrac ţie asupra unor potenţiali turişti. Prin

îmbinarea parţială sau totală a trăsăturilor dominante ale elementelor mediului natural se

conturează aprecieri cantitative şi calitative asupra potenţialului turistic natural al unui teritoriu.

Nu toate elementele mediului natural au însă acelaşi grad de atractivitate pentru

turişti. Astfel, se detaşează ca atracţii deosebite unităţile montane, formele ciudate de

relief, masivele acoperite cu zăpadă tot anul sau o mare perioadă dintr-un an,

elementele deosebite ale vegetaţiei, fauna cinegetică, râurile şi cascadele, gheizerele şi

lacurile, izvoarele minerale. Deşi reprezintă principalul element de atractivitate pentru un

flux turistic, ele nu trebuie desprinse din ansamblul componentelor mediului natural din

care fac parte. Din această cauză, elementele mediului natural ce devin obiective ale

circulaţiei turistice trebuie studiate în contextul peisajelor din care fac parte, evaluând

gradul de integrare al acestora în peisaj, nivelul lor de asociere, starea de echilibru a

componentelor peisajului. Tot acest ansamblu generează în final gradul de atractivitate a

mediului natural dintr-un teritoriu, care însă trebuie apreciat la scări geografice distincte:

la nivel local, naţional şi global.

(Mihaela Dinu, Geografia turismului) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre promovarea turismului național? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 8: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 8 Citeşte textul cu voce tare.

În infinita Lui bunătate, Dumnezeu oferă fiecărei minţi alegerea între adevăr şi

tihnă. Alegeţi, prin urmare, pentru că niciodată nu le veţi putea avea pe amândouă. Ai

optat, cineva te întreabă: „Ei, ce ai ales?”. Răspunzi mândru: „Cum ce! Adevărul pur şi

simplu.” Şi ai căzut în capcană, căci adevărul nu e niciodată pur şi rareori e simplu. Bun!

Cauţi altă cale, una de tip detectivistic, şi ajungi la concluzia că, după ce ai eliminat

imposibilul, tot ceea ce rămâne, oricât de improbabil ar părea, trebuie să fie adevărul.

Nu ai ieşit din capcană, nu te grăbi, pentru că adevărul nu trebuie s ă fie , adevărul este .

Sfârşeşti atunci cu Blaga şi spui cu vorba filosofului-poet: „Minciuna este vacanţa

adevărului. Să nu aibă oare şi adevărul nevoie de vacanţă?” Şi mai zice Blaga:

„Dragostea de minciună naşte în chip cert minciuna. Dragostea de adevăr nu naşte

neapărat adevărul”. Sfârşeşti cu Blaga, am spus? Retractez şi reamintesc că Pilat îi zice

lui Iisus – nu-L întreabă, atenţie: „Ce este aceea adevăr?”. Şi, pentru că nu-l întreabă,

nici nu aşteaptă răspunsul. Iese şi le spune iudeilor că nu a aflat la acest om nicio vină.

(Luminiţa Adămuţ, Anton I. Adămuţ, Filosofie ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a.Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b.Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modul în care adevărul influențează relațiile interumane? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 9: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 9 Citeşte textul cu voce tare.

1939: vara e în tot nordul Elveţiei mult mai frumoasă şi mai caldă ca de obicei.

Lucerna: oriunde ai privi, numai ordine, curăţenie, lumină, eleganţă, strălucire. Şi

cerul e senin, lacul de-un albastru străveziu, râul Reuss de asemenea (doar că bate mai

puţin spre verde), văzduhul parcă imobilizat în calm şi neprihănire. Străzile, casele,

vitrinele magazinelor dau impresia unui oraş pentru păpuşi, păpuşi luxoase şi alintate.

Lume e multă, venită pentru concertele simfonice de curând organizate aici după

modelul celor din Salzburg, Florenţa şi alte locuri. Se împlinesc şaptezeci de ani de când

în vila sa de la Triebschen, la numai câţiva kilometri de Lucerna, pe malul aceluiaşi Lac

al Celor patru Cantoane, Wagner a compus, cu prilejul sărbătoririi unui an de la naşterea

fiului său, celebra Siegfried Idyll . [...]

Cât de îndepărtate, de nu şi ireale, li se înfăţişează vizitatorilor Lucernei – în

acest decor de prăvălie cu jucării, de carte poştală ilustrată, de nou „munte vrăjit” –

zvonurile şi alarmele care totuşi izbutesc a străbate din alte spaţii mai cenuşii, mai

nesigure ale continentului. Cromatismul acelor zone rămase la dispoziţia istoriei e bine

diferit de al Lucernei; iar în domeniul sonor precumpănesc nu sunetele melodice şi

desfătătoare pentru ureche, ci vociferările, şoaptele spaimei, tropotele marşurilor militare.

Deocamdată însă nimeni nu ţine seama de ele; orarul muzical e prea bogat,

atracţiile prea numeroase, puterea fermecătoare a lacului şi plimbărilor prea eficientă.

Problemele încâlcite ale Europei se pierd în negură, aici împărăţesc nestingherit lumina,

fericirea, arta.

(N. Steinhardt, Ispita lecturii )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre natură ca sursă de inspirație pentru artiști? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 10: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 10 Citeşte textul cu voce tare.

În anul 1501, la vârsta de douăzeci şi şase de ani, Michelangello a primit din

partea Republicii Florentine sarcina de a sculpta o statuie de mari dimensiuni care să-l

întruchipeze pe David, eroul biblic care l-a învins pe Goliat, tânărul păstor care avea să

devină regele Israelului. [...] Blocul colosal de marmură de Carrara utilizat pentru crearea

operei David a fost excavat cu mulţi ani în urmă şi a devenit obiect de interes al

guvernatorilor florentini, care, nu de puţine ori, au dorit să-l transforme într-o sculptură.

[...] Statuia gigantică era destinată pentru unul dintre contraforturile Bisericii Santa Maria

del Fiore, acesta fiind scopul unei sculpturi impozante, respectiv de a putea fi admirată de jos.

Michelangello şi-a propus să desăvârşească lucrarea în termen de doi ani, contra

unei compensaţii de şase florini de aur pe lună.Totuşi, finalizarea lucrării s-a prelungit

peste termenul-limită, fie din cauza muncii dificile, fie din cauza faptului că sculptorul

prefera să lucreze singur, fără ajutoare, fie pentru că era dificil să se lucreze la un

proiect deja început de alţii, chiar dacă materialul era virgin. În cele din urmă, în anul

1504, statuia a fost desăvârşită.

O sculptură atât de impunătoare nu se mai văzuse din Antichitate. Este

impresionant faptul că Michelangello a sculptat această operă cu mijloacele avute la

îndemână, într-un laborator construit în vecinătatea Domului, unde acesta lucra zi şi

noapte, mulţumindu-se să doarmă doar câteva ore pe podea, fără a se dezlipi niciodată

de opera sa.

(Enrica Crispino, Viaţa şi opera lui Michelangello ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b.Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii biografiilor oamenilor de cultură? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 11: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 11 Citeşte textul cu voce tare.

Pentru a putea însă vorbi cu adevărat despre relaţia sportului cu beletristica, să ne

punem înainte de toate întrebarea: cum se aleg subiectele în literatură? În toate epocile

s-a manifestat un spirit al vremii care a înrâurit fără îndoială pe creator. Astfel obţinem

raportul aproape statistic dintre viaţă şi artă.

Toate datele cunoscute nouă dovedesc că alegerea subiectului la un creator de

literatură este determinată de elementele predominante în ambianţa sa. Ceea ce –

pentru a ne exprima popular – atinge coarda sensibilă a artistului, acel ceva decide sfera

sa de interes. Astăzi încă, exegeţii literaturii se întreabă cu uimire: cum de a putut

subiectul sportiv să fie atât de pregnant prezent în marile opere ale Antichităţii? [...]

Răspunsul vine firesc: ei trăiau într-un mediu, într-o societate în care cultivarea corpului

prin exerciţii, prin ceea ce noi astăzi numim cu un termen generic sport , era o

îndeletnicire fundamentală asumată. Educaţia fizică (cu toate formele ei aparent „de

joacă”) şi agonistica elină făceau parte din mentalitatea vremii, îşi aveau locul în

spiritualitatea cetăţii antice, aparţineau structural oamenilor epocii. Astfel, reacţia

creatorului de literatură devine firească. Nu vorbeşte oare chiar Aristotel de mimesis , de

reproducere, de reproducerea transfigurată a realităţii?

(Victor Bănciulescu, Virgil Ludu, Sport şi art ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea practicării sportului de către adolescenți? Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 12: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 12 Citeşte textul cu voce tare.

Argumentarea se materializează într-un ansamblu structurat de enunţuri, numit

adesea „text argumentativ”, indiferent dacă discursul îmbracă formă orală sau scrisă. În

textul argumentativ se regăsesc formulate atât teza (tezele) susţinută (susţinute) de

argumentator, cât şi temeiurile oferite de acesta în sprijinul ei (lor).

În situaţii concrete, când ne dăm seama că ne aflăm în faţa unei argumentări şi

nu suntem în faţa altei forme de discurs, de pildă forma descrierii, relatării, [...],

naraţiunii? Sunt situaţii când textul argumentativ este mixt, deci conţine atât porţiuni

argumentative, cât şi altele neargumentative.

De obicei, un text argumentativ conţine o serie de cuvinte sau expresii cu funcţie

specială: de a semnala legăturile logice dintre enunţuri. Astfel de cuvinte sau expresii se

numesc „indicatori ai argumentării” sau „mărci ale argumentării”. Indicatorii sau mărcile,

ca semne de cele mai multe ori exterioare, structurează logic textul argumentativ. [...]

Aceste cuvinte sau expresii (sunt şi altele care pot fi descoperite cu uşurinţă) au

rolul esenţial de a ne semnala în ce direcţie se mobilizează argumentarea şi care este

dimensiunea argumentării. Pe scurt, ele exprimă relaţii logice, iar în cazurile descrise

mai sus relaţii logice de condiţionare sau de opoziţie dintre argumentele expuse în

vederea susţinerii sau respingerii tezei.

(Aurel M. Cazacu, Teoria argument ării ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relația dintre argumentare și comunicarea eficientă? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 13: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 13 Citeşte textul cu voce tare.

O a doua dovadă de vechime a vieţii romane la gurile Dunării e marea

răspândire, aşa de timpurie, a sărbătorii Rusaliilor (Rosalia) , nu numai la ţară, dar chiar

în oraşele greceşti, care nu o cunoscuseră niciodată până atunci. În adevăr, dacă

cercetăm pietrele scrise, găsite în Sciţia Mică, vedem că dintre toate sărbătorile

ţărăneşti, cele mai des pomenite erau sărbătorile din mijlocul verii, prăznuite în cinstea şi

spre amintirea răposaţilor, la mormintele lor: Rosaliile , aduse din Italia de coloniştii

romani şi răspândite repede în tot ţinutul tracic dintre Marea Egee şi gurile Dunării.

Sărbătoarea se potrivea foarte bine cu datinile şi obiceiurile tracilor, care credeau – toţi –

în nemurirea sufletului. Acel care serba Rosaliile arăta că nădăjduieşte în dăinuirea

fiinţei noastre şi după moarte, măcar aşa ca un somn blând şi împăcat. Răposatul era

închipuit în lumea cealaltă ca un duh apărător al celor rămaşi dincoace, un erou , cum se

zicea atunci şi de greci şi de romani şi de traci, suflet bun, căruia i se aduceau prinosuri

şi închinări ca sfinţilor şi zeilor, care locuiesc în adâncurile pământului. La Rosalia se

făceau în toate târgurile şi satele greco-romane din Sciţia Mică marile sărbători cu

praznice pentru vii şi morţi deopotrivă. Astfel, la „sărbătoarea trandafirilor”, viii se

întâlneau oarecum aevea cu morţii, în acel mare praznic ţinut pe iarbă în cimitire şi

înfăţişat de săpătorii în piatră pe mai toate stanele de mormânt din părţile noastre.

(Vasile Pârvan, Începuturile vie ţii romane la gurile Dun ării )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța păstrării tradițiilor/sărbătorilor în viața unui popor? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 14: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 14 Citeşte textul cu voce tare.

Dominicanii sunt primii călugări care, în mod pragmatic, părăsesc mănăstirea

pentru a sta între oameni şi a predica. Cunoaşterea lor, pe care sunt îndemnaţi să şi-o

perfecţioneze, este folosită pentru a răspândi cunoaştere şi astfel să se ajungă la

consolidarea credinţei.

La finalul secolului al XII-lea încep să apară Universităţile, mai întâi cele din

Paris, Bologna şi Oxford, apoi cele din Napoli, Roma, Toulouse, Palencia, Salamanca,

Praga, Viena, Heidelberg, Köln şi Erfurt. Elitele intelectuale părăsesc biserica şi se

regăsesc într-un mediu nou care, cu spijinul papalităţii, stimulează schimbul de idei şi,

mai ales, dezbaterea. Pentru restul oamenilor, în principiu neştiutori de carte, se

amplifică rolul predicatorilor, se dezvoltă centre şi metode de instruire a acestora, se

editează manuale de teologie pentru uzul lor, lucrări dedicate tehnicilor de predicare,

culegeri de texte şi antologii de predici model, care să poată fi folosite în diversele

prilejuri populare, de-a lungul întregului an liturgic. [...]

Această organizare a predicării contribuia la mai buna diseminare a mesajului,

avându-se în vedere creşterea pregnanţei mesajului central, cel pe care publicul trebuia

să-l înţeleagă, să-l reţină şi apoi să-l repovestească altora care nu fuseseră prezenţi.

(Bogdan Teodorescu, Cinci milenii de manipulare ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a.Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul educatorului în societate? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 15: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 15 Citeşte textul cu voce tare.

Istoria culturii române cunoaşte până la el (Titu Maiorescu) câteva mari vocaţii

ale începutului şi niciun început indiscutabil. La cei dintâi cronicari, voinţa de a se

întoarce la origini apare ca foarte explicabilă. Miron Costin continuă pe Ureche (semn că

ţine seama de minima tradiţie care se crease), dar nu poate rezista gândului de a se

întreba el însuşi „din ce ţară au ieşit strămoşii” moldovenilor. Cu timpul, această

permanentă căutare a originilor merge tot mai des paralel cu cronica propriu-zisă.

Muntenii sunt numai aparent mai puţin preocupaţi de problema originii; Stolnicul

Constantin Cantacuzino o ia, în Istoria sa, din nou de la capăt. Enciclopedismul lui

Cantemir exprimă o mentalitate prea puţin deosebită; fiul neştiutorului de carte

Constantin Cantemir nu se mai mărgineşte să reflecteze asupra originilor; vrea cu orice

chip să impună un început propriu. Enciclopedismul este, de altfel, o formă de

nemulţumire faţă de realizările anterioare şi o încercare de a inaugura cultura pe mai

multe planuri deodată; enciclopediştii cred că pot compensa un gol istoric de câteva

secole printr-un efort intensiv. Cantemir se ocupă de toate – de ştiinţe, de istorie, de

filosofie, de muzică, de literatură, de politică – şi împinge întrebările despre început cu

mult mai departe decât se întinde „vechimea româno-moldo-vlahilor”.

(Nicolae Manolescu, Contradic ţia lui Maiorescu ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre nevoia unui popor de a-şi cunoaşte originile? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 16: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 16 Citeşte textul cu voce tare.

Retras în defensivă în zona capitalei, dar păstrând contacte cu aliații buri și

roxolani, Decebal a încercat în iarna 101-102 răsturnarea situației critice în care se afla,

printr-o manevră strategică de învăluire a armatei romane, care a constat în declanșarea

unui atac în provincia Moesia Inferior. Scopul era de a determina retragerea forțelor

romane care ocupaseră o parte din Dacia. Traian nu intenționa reluarea ofensivei înainte

de începerea primăverii.

Informațiile despre această campanie au fost deduse exclusiv din studierea

reprezentărilor de pe Columna lui Traian și de pe monumentul triumfal de la Tropaeum

Traiani (Adamclisi). Niciun izvor narativ nu se referă la ea, cu excepția unei informații

vagi din Getica lui Iordanes. La incursiune au participat și triburile de buri, bastarni și

roxolani care îi dăduseră un ultimatum lui Traian în campania din toamna anului 101 și

care acum îl susțineau pe aliatul lor Decebal. Din Moldova, atacatorii au trecut Dunărea

în Dobrogea, cu scopul de a avansa spre vest pentru a distruge garnizoanele romane

din Moesia și să rupă astfel legătura trupelor staționate în Dacia cu imperiul. Fiindcă

Dunărea nu era suficient de înghețată, o parte din atacatori, pedestrași și călăreți, au

pierit înecați. Cei care au supraviețuit au lovit fortificațiile din Moesia Inferior.

(***, 100 de mari b ătălii din istoria României ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cunoașterii istoriei unui popor? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 17: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 17 Citeşte textul cu voce tare.

În viața de toate zilele – inclusiv în armată – hărțile au un rol determinant. Și asta

nu de ieri sau de azi, ci din timpuri foarte vechi. Omul zilelor noastre, familiarizat cu

hărțile, cu greu își poate imagina o lume în care călătoriile să se efectueze fără ajutorul

unui asemenea ingenios instrument. Cu câteva mii de ani în urmă noțiunea de hartă

reprezenta tot atât cât ar fi pentru noi ideea de a străbate distanțele cu ajutorul

biocurenților. Când s-au inventat totuși hărțile?

Răspunsul la această întrebare rămâne încă o problemă deschisă. Probabil,

primele hărți au apărut la popoarele de navigatori. Care anume dintre acestea, constituie

deocamdată un mister al istoriei. Grecii, autori ai multor lucrări de geografie,

confecționau un soi de tăblițe de bronz, având pe ele gravate traseele maritime.

Romanii, mari constructori de drumuri, au perfecționat aceste tăblițe, adaptându-le la

necesitățile cărăușiei terestre. Ultimul cuvânt al cartografiei, pe acea vreme, îl

constituiau un soi de reprezentări prelungi, orizontale, închipuind lumea antică: o bandă

lată reprezenta Dalmația și Grecia; sub ea, altele, înfățișând Marea Adriatică, Marea

Mediterană, Africa, Oceanul Atlantic. Această „ultimă” expresie a geografiei și-a păstrat

intactă valoarea, peste 1000 de ani.

(Valentin Rădulescu, Iscusin ța min ții ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilizarea hărților în orientarea turistică? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 18: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 18 Citeşte textul cu voce tare.

E ciudat cum personalitatea literară a lui Cezar Petrescu întruneşte atâtea

paradoxuri. Sămănătorist ca formaţie şi structură, indică în acelaşi timp cel mai precis şi

cel mai susţinut efort de a scoate epica noastră din făgaşurile obişnuite şi atmosfera

sămănătoristă. Cunoscător şi ironizator, în atâtea pagini, al clişeelor şi trucajelor literare,

le uzează candid în tot atâtea pagini. Personajele sale sunt sau aşa cum toţi ne-am

obişnuit să le ştim în literatură, sau, ostentativ aproape, inversul acestora. [...] Realist

prin efortul de a cunoaşte viaţa românească în toată complexitatea ei – mergând până la

ambiţia balzaciană a închegării unui dosar tipologic complet pentru toate clasele sociale

– e totuşi un imaginativ tipic, ale cărui cele mai bune pagini sunt de proză fantastică şi a

cărui principală vocaţie ni se pare că e în acest sens. De aceea, deşi psiholog lucid, nu e

acel fin seismograf care să înregistreze tot tumultul de nuanţe al unei vieţi sufleteşti. Îşi

vădeşte cele mai preţioase calităţi nu în analiza propriu-zisă, ci în crearea unei

atmosfere sufleteşti prin procedee de sugestie elementară, printr-o tehnică ce se

îndreaptă firesc spre domeniile aparte: obsesie, halucinaţie, fantastic, – unde are unele

dintre cele mai caracteristice realizări.

Prin urmare, încă o dată: un imaginativ, un constructiv. Ceea ce a determinat

diferenţierea sa de Mihail Sadoveanu. Apropiaţi prin punctul de plecare, Cezar Petrescu

i-ar fi rămas pentru totdeauna în umbră dacă nu ar fi fost această diferenţă de

temperamente.

(Cezar Petrescu, Calea Victoriei , postfaţă de Ovidiu Papadima) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul criticii literare în înţelegerea unei opere artistice? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 19: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 19 Citeşte textul cu voce tare.

Bucureştiul secolului XIX era colorat la propriu, fiind împărţit în cinci culori, de

roşu (matca viitorului Centru Istoric, cu prăvălii şi viaţă socială), de galben (lumea bună),

de albastru, de verde şi de negru (mica burghezie). [...] De pildă, Caimata, cu celebra ei

biserică dărâmată de Pache, când a construit bulevardul cel nou, însemna, în greceşte,

copilărie, deci se poate ca acolo să fi fost mahalaua natală a ctitorului. Batiştea îşi trage

numele de la obiceiul femeilor de a bate pânza în apa Bucureştioarei, care trecea prin

mahalaua cu pricina, izvorând din lacul Icoanei. [...]

Sigur că Bucureştiul nu avea numai străzi, despărţite pe culori, avea şi case, de

la cele monumentale [...] până la casele locatarilor de rând, ce nu aveau nici măcar

podelele vopsite. Avea biserici, ctitorite, dărâmate, reconstruite, şi câteva spitale. Aveau,

Bucureştii de altădată, şi un meniu al lor, din care nu lipseau specialităţile turceşti,

baclavaua şi sarailia (cinstite chiar şi pe masa de Crăciun), braga, salepul. Aveau

petreceri. De Crăciun se mergea cu colindatul la rege, apoi la mitropolit. Abia pe urmă,

uliţele Bucureştiului se umpleau de colinde. [...]

La praznicele sorocite, cu obiceiurile şi meniurile lor, se adăugau zile

onomastice, plimbările la Şosea, promenada pe Calea Victoriei, tot atâtea motive de

ritual şi de sărbătoare. [...] Erau cenacluri şi berării, cafenele şi teatre, circuri, grădini.

Divertisment pentru toate gusturile.

(Simona Vasilache, Bucure știul pitoresc , în România literar ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre cunoașterea istoriei orașului în care locuiești? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 20: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 20 Citeşte textul cu voce tare.

Nu e deloc uşor de înţeles ce au în minte oamenii de ştiinţă cînd numesc

„frumosˮ un obiect al interesului lor. Are, cu siguranţă, legătură cu emoţia pe care ţi-o

stârnesc plăcerea înţelegerii raporturilor ascunse dintre fenomene, descifrarea unei

enigme, contemplarea simetriei, a ordinei şi armoniei naturii [...]. Printre fizicieni şi

matematicieni e obişnuită convingerea că o ipoteză/o teorie/o ecuaţie are cu atât mai

multe şanse să fie adevărată cu cât e mai simplă şi mai elegantă – mai frumoasă, în definitiv.

Cum ajunge un cercetător să se ocupe de un subiect şi nu de altul? Cum se

orienteză? Cred că, dincolo de răspunsurile uzuale (fiecare face, în primul rând, ce ştie;

caută subiecte importante, eventual cu aplicaţii; urmează o direcţie generală, chiar la

modă; e curios; e mânat de spiritul de competiţie etc.), contează enorm ca subiectul să-i

placă. Frumuseţea e unul dintre mobilurile importante ale oricărui cercetător, din orice

domeniu şi se conjugă cu toate celelalte [...].

În ştiinţă, frumuseţea nu poate fi atinsă în lipsa libertăţii. De multe ori, privit din

afară, totul pare un joc gratuit. Joc poate fi, dar nu gratuit. Descoperirea adevărului nu e

niciodată un „act pur de narcisismˮ.

(Liviu Ornea, Bifurca ții. Frumuse țe și libertate în cercetare , în

Observator cultural )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța activității de cercetare în societatea contemporană? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 21: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 21 Citeşte textul cu voce tare.

Decizia sărbătoririi limbii noastre are valoarea unui certificat de nobleţe, căci cel

de naștere rămâne, până la alte, eventuale, descoperiri textuale, declaraţia cursivă de

identitate a martorului Neacșu din Câmpulung; [...] româna este, cum se știe, o limbă

oficială a Uniunii Latine – organizaţie înfiinţată în 1954, devenită funcţională în 1983 – și,

de la 1 ianuarie 2007, și a Uniunii Europene. Stabilirea unei zile a limbii noastre nu poate

fi decât urmarea identificării forţei de perpetuare și de regenerare a frumuseţii și a

complexităţii generatoare de efecte benefice, ca și a rolului și statutului său internaţional.

Limba română s-a afirmat ca limbă de creaţie culturală și de înaintare în cunoaștere încă

de la începuturile ei greu de retrasat în detaliu, dezvoltîndu-şi elementele constitutive [...]

prin contactul, voit și nevoit, dar explorativ, viu, cu limbi învecinate; cu slava, în primul

rând, dar și cu greaca și cu fino-ugrica maghiarilor, cu germana.

Aceste demersuri generate de nevoile de comunicare au continuat, din secolul al

XIX-lea încoace, și în direcţia îmbogăţirii vocabularului cu elemente desprinse din

patrimoniul neolatin, iar mai recent și prin împrumuturile și adaptările masive din anglo-saxonă.

Româna nu este o limbă încremenită în tipare eterne, ea evoluează și se diversifică, fiind o

participantă vie și senzitivă la transformările și accelerările istoriei. Cultura scrisă

dezvoltată de ea are o vechime de cel puţin cinci secole și a atins performanţe

discursive, cognitive și estetice cu totul remarcabile.

(Ovidiu Pecican, Ziua limbii , în Observator cultural )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța celebrării limbii române? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 22: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 22 Citeşte textul cu voce tare.

Un salt uriaş pentru omenire, dar un pas infim pentru galaxie. Aşa poate fi

descrisă performanţa extraordinară a sondei spaţiale Voyager 1, prima creaţie umană

care a reuşit să depăşească limitele sistemului nostru solar.

Lansată de pe Terra pe data de 5 septembrie 1977, la două săptămâni după

sora sa Voyager 2 , Voyager 1 a ieşit din sistemul nostru solar, după 35 de ani de

călătorie. Astfel, conform calculelor făcute de specialiştii de la NASA şi publicate apoi în

revista Science , evenimentul ar fi avut loc pe data de 25 august 2012.

De ce am aflat cu mai bine de un an întârziere despre acest lucru? În primul

rând, pentru că este foarte greu să înţelegem care sunt limitele sistemului solar şi prin ce

se caracterizează spaţiul învecinat. Cercetătorii de la NASA au publicat această ştire

doar în momentul în care au fost siguri că există o diferenţă netă între compoziţia

actuală a spaţiului pe care îl străbate sonda şi cel traversat până de curând. A fost

necesar peste un an de teste, verificări şi confirmări, pentru ca specialiştii să poată

ajunge la concluzia că Voyager 1 a ieşit deja din sistemul solar. Ei au observat că,

începând cu finalul verii anului trecut, instrumentele de la bordul sondei au început să

măsoare o concentraţie din ce în ce mai mare de protoni în spaţiul străbătut de

Voyager . Acest fapt a confirmat modelele conceptuale existente, care arătau că aceste

particule pot fi detectate în număr mult mai mare în spaţiul ce nu mai este controlat de

vântul solar.

(Adrian Stănică, 17 ore-lumin ă, în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța accesului la informații în societatea de astăzi? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 23: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 23 Citeşte textul cu voce tare.

M-am amuzat răsfoind jurnalele pe care le-am ţinut în adolescenţă. Tot felul de

agende şi caiete, cu liste interminabile de cărţi citite noaptea, cu însemnări grave, cu un

aer definitiv, cu consemnări minuţioase ale casetelor şi topurilor pe care le ascultam la

radio, ale discuţiilor de la şcoală, ale poveştilor firave de amor care ni se întâmplau în

grupul nostru de fete. [...] eram mai generoasă cu descrierea expediţiilor la munte, cu nu

ştiu ce vârf pe care urcam, cu izolarea şi riscul pe care le experimentam fascinată. [...]

Ştiu că, dacă mi s-ar oferi şansa să mă mai întorc acolo o dată, aş zice

politicoasă şi fără să stau prea mult pe gânduri: „Mulţumesc, dar nu-mi doresc.ˮ Asta nu

înseamnă că nu-i privesc pe adolescenţii de azi cu o mare curiozitate. Şi, puţin, tot îi

invidiez pentru norii pufoşi pe care păşesc nonşalanţi, încălţaţi în converşii lor coloraţi

strident.

(Ana Maria Sandu, Pe muchie de cu țit , în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre generația din care faci parte? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 24: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 24 Citeşte textul cu voce tare.

Cum în meseria aceasta materialele de valoare şi, implicit, prestigiul, se

acumulează lent, apare tentaţia de a accelera „succesul”. În efortul de a obţine constant

imagini „spectaculoase”, aspiranţii trebuie să altereze realitatea. Poate fi ceva „simplu” –

cum ar fi să mut un obiect din cadru sau în cadru ca să arate mai bine – sau mai

„avansat”, cum ar fi să-i influenţez pe o cale (de pildă, o recompensă) pe oamenii care

apar în poze să facă lucruri pe care nu le-ar fi făcut în mod normal sau să îi fac să

repete o acţiune până când îmi iese o fotografie mai deosebită. [...] Trebuie însă să fim

conştienţi de nişte lucruri foarte importante: în momentul în care intervenim, renunţăm la

onestitate şi încetăm să mai documentăm realitatea. Practic, min ţim conştient.

Produsele fotojurnalismului sunt oricum subiective, prin natura firească a lucrurilor –

fiecare vede prin prisma sensibilităţii sale, începând de la alegerea subiectului şi

terminând cu felul în care îl fotografiază. Subiectivismul acesta e firesc – e o amprentă

sau un stil, pentru cei mai amabili cu ei înşişi, al fiecărui fotograf.

(Ruxandra Irina Ciocârlan, „Fotojurnalismul nu e despre tine” , interviu cu Vadim Ghirdă, în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța fotografiei artistice? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 25: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 25 Citeşte textul cu voce tare.

Maramureşul este una dintre acele regiuni din ţară, în care arhitectura populară

şi culturală se distinge prin particularităţi specifice, de înaltă valoare tradiţională şi

estetică. Ne referim la bisericile din lemn, dar şi la porţi, unele monumentale, comparate

adesea cu arcuri de triumf. Secole de-a rândul, Maramureşul (dar şi Banatul şi Ardealul)

au fost sub ocupaţie austriacă, lăsând urme adânci în contextul arhitectural, al sistemului

de organizare administrativă şi, nu în ultimul rând, al mentalităţii, conduitei în viaţa

socială, al educaţiei ... [...]. Porţile din lemn de stejar cu acoperişul din şindrilă, înclinat,

de-o parte şi de alta, din stâlpi şi un fruntar (partea superioară), au început să fie

construite la începutul perioadei de ocupaţie, în secolul al XVIII-lea. [...]

Meşterii recurgeau la o serie de reprezentări simbolice, de motive cu conotaţii

mitice şi religioase, cum ar fi: funia răsucită, sub diverse forme, care reprezenta infinitul

şi legătura dintre cer şi pământ; Soarele, simbolul divin dătător de viaţă, atoateştiutor şi

atoatevăzător (este prezent şi pe lăzile de zestre, pe leagăne, diverse obiecte din lemn,

ceramică); arborele vieţii, care trimite la tinereţe fără bătrâneţe şi la veşnicie. [...]

Acest meşteşug este departe de a fi pierdut. Tâmplarii, sculptorii autohtoni

lucrează de zor la făurirea porţilor. Comenzile nu vin atât din partea maramureşenilor,

cât mai ales din Occident. Turiştii care le-au văzut au rămas înmărmuriţi. Unii şi-au dorit

să intre în posesia unor astfel de lucrări, unice în lume.

(Dorin Măran, Por ţile maramure şene, în Magazin )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre păstrarea tradițiilor populare în lumea de astăzi? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 26: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 26 Citeşte textul cu voce tare.

Aşa cum soarele încălzeşte pământul şi dă viaţă tuturor fiinţelor, aşa cum apa şi

aerul hrănesc clipă de clipă tot ce creşte pe pământ – aşa lumina cărţii dă viaţă

oamenilor. Fără de această viaţă, cea interioară, omenirea n-ar putea exista. De aceea

este necesară reînnoirea gândurilor despre carte, a importanţei ei în toate domeniile,

dragostea pentru a păstra cartea, biblioteca personală, bibliotecile publice şi şcolare. [...]

Cu toată amploarea pe care au luat-o mijloacele audio-vizuale în difuzarea

culturii, cartea şi lectura ei rămân printre cele mai importante mijloace de formare a

culturii generale, de formare a personalităţii cititorului. Lectura este considerată, pe bună

dreptate, un instrument dintre cele mai preţioase ale activităţii intelectuale şi de

petrecere minunată a timpului liber. [...]

Se consideră că sunt trei feluri de a citi: lectura lentă sau aprofundată – constă în

parcurgerea unei cărți, având alături creion și hârtie, dicționar și enciclopedie. [...] În mod

obișnuit, nu ne oprim fără a descifra trimiteri, ridicăm din când în când ochii de pe carte

pentru a medita câteva minunte; al treilea mod de lectură este rapidă, care are mai

multe rețete: parcurgerea paginii în diagonală, oprirea periodică la anumite pasaje,

parcurgerea lor ceva mai atentă, citirea unei cărți într-o singură ședință compactă și

altele. Esențial pare a fi faptul că lectura rapidă nu funcționează decât în domeniul cel

mai familiar cititorului.

(Simona Şerbu, Să citim pentru sufletul şi mintea noastr ă!, în Zeit )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța cărților în formarea personalității tinerilor? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 27: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 27 Citeşte textul cu voce tare.

Cum v-a ți deschis c ătre publicul larg?

În primul rând, am creat o poziționare pentru festival. Când eu am intrat în

echipă, se vorbea despre festival ca brand cultural de țară. Ca să fie un brand cultural,

orice produs are nevoie de adeziune. Să-l asume publicul – „festivalul este și al meu”.

Principala provocare a fost să creăm starea de adeziune. Așa a apărut conceptul

„Bucureștiul creativ”. [...]

Ce-a însemnat aceast ă edi ție, 2013, pentru România cultural ă?

Deocamdată cred că este un brand cultural foarte puternic al Bucureștiului. Dar

poate și o mare șansă de diplomație culturală. Asta dacă ai gândire strategică, dacă

consideri cultura o prioritate strategică. Apoi, pentru români, poate fi o mică

transformare. Dacă starea nostră obișnuită este să fim plictisiți și resemnați, atunci ar

trebui să ne bucurăm atunci când ni se oferă prilejul să fim altfel. Iar Festivalul Enescu

ne poate arăta că putem fi creativi, deschiși, prietenoși, comunicativi. Cred că nu trebuie

să ne definim, ca nație, numai prin lucruri rele. Festivalul Enescu este o poveste reală,

despre noi, atunci când ne dăm voie să arătăm ce e frumos în noi. Și e un festival din

care au toți de câștigat, [...] dar în primul rând publicul.

(Ovidiu Șimonca, Festivalul Enescu aduce în Bucure ști un al cincilea

anotimp , în Observator cultural )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea mediatizării evenimentelor culturale? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 28: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 28 Citeşte textul cu voce tare.

A fi în Europa nu înseamnă neapărat să te referi la poziția geografică. A fi în

Europa înseamnă a te integra într-o comunitate de interese materiale, [...] spirituale și

culturale, nu în ultimul rând. În acest sens pașoptiștii au deschis larg ferestrele spre

Occident, pentru a pătrunde de acolo suflul modern al unor idei menite a ne schimba

viața, scoțându-ne definitiv de sub pecetea Fanarului, a Levantului, mult prea mult

zăbovită asupra destinelor noastre naționale. Atunci am făcut pasul uriaș de intrare în

Europa, în așa fel încât în perioada interbelică – arzând până atunci etapele istorice,

cum ar zice Blaga – ne-am aflat în deplin sincron cu tot ceea ce era, ideatic vorbind,

european. Mai mult chiar. Noi am avansat în cultura, în spiritualitatea lumii, idei și fapte

cu adevărat de pionierat, dând universalității personalități de geniu, care înseamnă tot

atâtea puncte de referință pentru dinamica civilizației. Să nu-i numim dintre aceștia decât

pe un Vuia și Aurel Vlaicu, pe Coandă și Oberth, pe Brâncuși sau Tristan Tzara, pe

Eugen Ionescu sau Mircea Eliade și încă n-am epuizat nici pe departe lista celor a căror

nume se înscriu ca promotori ai gândirii civilizației moderne.

Istoria a făcut ca o perioadă mai apoi, să avem între noi și Europa o cortină de

fier care, chiar și după ce a căzut, ne-a marcat existențialitatea, asupra noastră căzând,

în cel mai bun caz, însemnul unei apartenențe sud-europene.

(Constantin Cubleșan, Cu ferestrele spre Europa , în Noi )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul pe care îl are cultura națională în integrarea europeană a României? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 29: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 29 Citeşte textul cu voce tare.

Întemeiată la 1348, Universitatea Carolină din Praga se numără printre cele mai

vechi instituţii de învăţământ superior din lume. Studiul limbii române beneficiază aici de

o bogată tradiţie, acesta fiind introdus la catedra de limbi romanice a Universităţii încă

din anul 1882 [...]. Este notabil şi faptul că Universitatea Carolină a devenit, astfel, a

cincea universitate din afara României la care limba română a început să fie predată

(după cele din Torino, Petrograd, Viena și Budapesta). Un moment esenţial în privinţa

învăţării limbii române la Praga, precum şi pentru relaţiile româno-cehe în ansamblu, a

fost înfiinţarea Secţiei de Limba şi Literatura Română în anul 1950, în cadrul Facultăţii

de Litere a Universităţii Caroline. Un an mai târziu [...] a fost iniţiată activitatea

lectoratului de limba română. Acesta a presupus prezenţa neîntreruptă a câte unui lector

de limba română detaşat de la o universitate din România pentru a preda îndeosebi

cursuri practice studenţilor cehi. Începând cu anul 2009, secția de Limba și Literatura

Română face parte [...] din Departamentul de Studii Sud-Slave și Balcanice, alături de

limba, literatura și istoria sârbă, croată, slovenă, bulgară și albaneză.

(Vasile Anton Bâgiu, Studen ţi boemi în graiul valah: limba român ă la

Praga , în www.oglindaliterara.ro )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa promovării limbii şi literaturii române în spaţiul european? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 30: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 30 Citeşte textul cu voce tare.

Adina Mocanu: Cum ai descrie experien ţa ta în România şi de ce este atât

de important ă pentru tine?

Xavier Montoliu : Experienţa mea la Bucureşti a durat patru ani de zile, la

Facultatea de Limbi Străine. Când am ajuns, m-am trezit într-un context total diferit.

Veneam dintr-o ţară vestică şi dintr-un oraş în care tocmai se desfăşuraseră Jocurile

Olimpice, la a căror organizare participaseră o mulţime de voluntari. [...]

Aşadar, m-am trezit, pe de o parte într-o societate nouă, cea a României anilor

‘90, în care totul se înnoia de la o zi la alta, iar pe de altă parte într-o cultură cu o nouă

limbă de care mă lăsam ademenit puţin câte puţin. Nu voi uita niciodată primele zile în

Bucureşti: am ajuns cu o săptămână înainte de începerea cursurilor şi am avut timp nu

numai pentru încâlcitele demersuri administrative, ci şi să mă plimb pe jos dintr-un capăt

în altul al capitalei, pe străzile pe care, deşi pline de oameni, auzul meu, obişnuit cu

agitaţia Barcelonei, le percepea prea tăcute. Totuşi, muzica exista şi aveam să o simt.

Într-una din primele zile, la Catedră, a venit la mine o profesoară de la Academia de

Muzică, interesată de limba catalană, de muzica şi compozitorii din Barcelona, din nou

mi s-a vorbit în catalană, şi, mai mult decât atât, mi-a cântat un cântec popular de-al

nostru. Aproape că mi-au dat lacrimile de emoţie, simţeam ţesându-se pânzele

prieteniei, şi, odată cu ele, interesul pentru cultura română.

(Adina Mocanu, Xavier Montoliu:„în România am avut

senza ţia că am tot timpul din lume ...” , în Mozaicul )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/ de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanţa promovării culturii române în spaţiul european? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 31: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 31 Citeşte textul cu voce tare.

Realitatea complexă şi diversă a cărţii ne trimite la lectură. Există apoi şirul

reprezentărilor artistice ale cărţii şi ale lecturii cu particularitatea lor expresivă, dar există

şi discursul despre carte şi lectură care a fost în ultimele decenii persistent şi substanţial.

Mă refer la vizibilitatea ei în zona creaţiei literare şi la relieful dobândit în spaţiul teoriei

literaturii. De la început formularea temei vârstele lecturii a fost resimţită destul de

ambiguă. La ce se referă? La vârstele cărţilor sau ale cititorilor? Dacă ne referim la

vârstele cărţilor atunci s-ar putea încerca o categorisire simplă, convenabilă din punct de

vedere didactic, de tipul: cărţi născute moarte şi cărţi care, indiferent de vechimea lor, îşi

păstrează tinereţea. Dar ne putem opri şi la modul în care s-au citit în timp diferite cărţi şi

la scopurile lecturii în diferite epoci. Cărţi care ne interesează din perspectivă strict

culturală sau, în anumite cazuri, cărora le descoperim o latură estetică au fost socotite o

sinteză a tuturor cunoştinţelor omenirii la un moment dat.

În egală măsură întrebarea se poate referi la vârstele cititorului. Știm bine că

aceeași carte citită la vârste diferite nu ne spune niciodată același lucru. [...]

Pe de altă parte, este cunoscut faptul că una și aceeași carte se adresează diferit

cititorilor ei, chiar dacă au aceeași vârstă. Sensibilitatea înnăscută sau cultivată,

cunoștințele și lecturile anterioare, starea de spirit prezentă fac cititorii să reacționeze

diferit la unul și același text.

(Mirela Mitu, Vârstele lecturii , în Scrisul românesc )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre nevoia de lectură a tinerilor? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 32: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 32 Citeşte textul cu voce tare.

Sunt adolescen ţii de azi diferi ţi de genera ţiile anterioare?

Cred că e foarte important să-i contextualizăm puţin pe adolescenţi. [...]

Diferenţele sunt mari. Una peste alta, cred că, particularizând puţin, la noi, adolescenţa

durează, cultural, mult mai mult. La noi e o adolescenţă lungă, care duce până spre 30

de ani. O tendinţă, de altfel, vizibilă, relativ recent, şi în Occident este dependenţa de

părinţi – de toate felurile, nu doar statul acasă la mama şi la tata.

Şi totu şi, cum negociezi în acest caz? Ce raport po ţi stabili cu un

adolescent pe care îl ai acas ă?

Aici sunt un milion de lucruri, care se reduc la nenumăratele variante în care se

foloseşte conceptul de „comunicare“. Important e să ştii să comunici. [...] Dificultatea

mare pe care o are de negociat orice adolescent e că, în mod consecutiv şi cu pas rapid

de schimbare, e când mult mai mic decît vârsta lui, când mult mai mare. […] E ceva

spectaculos, e suficient să ne amintim că am trecut şi noi pe-acolo; ai o plajă de mişcare

de cel puţin zece ani – cinci, în sus, şi cinci, în jos, dacă nu mai mult: o gândire foarte

matură, pe de o parte, temeri de copil, care persistă, elanuri publice în care te arunci,

faci tot felul de tâmpenii care, eventual, îţi pun sănătatea sau viaţa în pericol.

(Ana Maria Sandu, „O gândire foarte matur ă și temeri de copil care persist ă” , interviu cu Alfred Dumitrescu, în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre generația de adolescenți de astăzi? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 33: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 33 Citeşte textul cu voce tare.

Un studiu recent spune că 35% dintre americanii de peste 16 ani au tablete.

Ritmul de adopţie al acestor dispozitive este exploziv, iar trendul din SUA este, în linii

mari, acelaşi cu cel din Uniunea Europeană sau România, chiar dacă în alte locuri,

procentul e mai mic de 35%. Care sunt explicaţiile şi mai ales consecinţele acestei

transformări?

Studiul citat [...] dă şi o defalcare interesantă pe vârste. Posesorii de tablete sunt

mai numeroşi printre tineri – 46% la intervalul de vârstă 16-17 ani, de exemplu.

Previzibil, procentul creşte la categoriile cu venituri mai mari, cu educaţie mai bună sau

din mediul urban. [...]

Deocamdată, pe tabletă, utilizatorul mediu poate accesa internetul în condiţii

optime. Poate asculta muzică, vedea filme (în regim de streaming – transmisie online)

sau poze, poate trimite şi primi e-mail-uri şi poate conversa cu apropiaţii, prin Skype sau

FaceTime, nu numai în regim audio, ci şi video. O tabletă ieftină, contemporană,

funcţionează pentru toate aceste tipuri de consum mai bine decât un calculator vechi de

cinci ani. La capitolul jocuri, cele gen Angry Birds, născute pe tabletă, se răspândesc din

ce în ce mai tare şi nu au nevoie de tastatură, care, oricum, nu era favorita gamerilor în

căutare de joystickuri […].

(Iulian Comanescu, Noi și tableta , în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre avantajele utilizării tehnologiei comunicațiilor în societatea contemporană? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 34: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 34 Citeşte textul cu voce tare.

Memoria noastră individuală intangibilă cuprinde emoţii, amintiri răzleţe, frânturi

de imagini, culori, gusturi şi mirosuri. Memoria noastră colectivă, în schimb, e formată de

cele mai multe ori din obiecte, documente, dovezi, mărturii vizuale sau scrise ale unor

evenimente şi întâmplări. Între aceste semne ale trecutului, fotografia ocupă un loc

aparte, forţa ei de expresie şi de transmitere directă a unei informaţii făcând din ea o

unealtă indispensabilă, mai ales în presa scrisă, fie ea tipărită sau online.

De câte ori nu am auzit, în ultimii ani, că „o imagine spune cât o mie de cuvinte”?

Trecând de convingerea iniţială a unora, la apariţia fotografiei, că ar fi capabilă să „fure”

sufletul oamenilor, am ajuns la arhive nesfârşite de poze, stocate pe harduri şi stickuri

de memorie. Obişnuinţa de a ne trece ochii peste imagini felurite ne-a determinat şi

senzaţia că le putem şi stăpâni, şi chiar produce noi înşine. [...]

Fie că vorbim despre fotografia documentară, cea de război sau din zone de

conflict, de imagini din natură, de momente din viaţa de zi cu zi sau de portrete,

fotojurnalistul trebuie să-şi asume alegerea făcută în momentul în care apasă butonul,

având în minte, în fiecare clipă, că îndeplineşte un rol de mesager.

(Patricia Mihail, Distan ța de la ochi la deget , în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre forța de sugestie a fotografiei în societatea contemporană? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 35: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 35 Citeşte textul cu voce tare.

Aşa şi zilele trecute în metrou. Când am urcat, era destul de liber, aşa că m-am

aşezat pe un scaun cu o carte în poală. În situaţiile astea, las’ că nu văd nimic în jur, dar

mă mai şi trezesc la câteva staţii depărtare de locul unde trebuie să cobor. Aveam la

mine, în ziua aceea, o carte a unei specialiste americane în ştiinţe cognitive [...]. Cartea

e o poveste a îndemânării de a observa neobservatul, comunul, banalul. Scrie despre

locurile pe care le locuim, despre străzile pe care mergem, casele pe lângă care trecem,

despre textura imediată a lumii din jur. [...]

Cu această carte în braţe şi cu îndemnul de a deschide bine ochii la ce se

întâmplă în jur, începusem să observ scânteierile de cuarţ ale podelelor din vagon,

pantalonii la dungă ai băiatului aşezat în faţa mea, mâneca pardesiului bine periat al

fetei serioase de lîngă mine, care citea o revistă cu fotografii ale unor călugări cu bărbi

cenuşii până la brâu. Tot atunci văd, chiar în faţa mea, o pereche de pantofi bătrâni, dar

lustruiţi bec, peste care se aşeza cuminte manşeta unui pantalon gri. Lângă pantofii ca

un soare zbârcit, odihnea şi capătul cauciucat al unui baston. Ridic uşor ochii într-o

filmare lentă […]: poalele unui fulgarin, nasturi mari de plastic bleumarin, un cordon

strâns bine pe un trup uscăţiv, reverele late ale hainei, gâtul cu pieile lăsate – colane de

carne uscată şi muşchi obosiţi, minunata medalie vie care i-a încununat viaţa acestui

bătrîn care stă în picioare, în faţa mea. Mă ridic imediat şi-i ofer locul.

(Selma Iusuf, O lume complicat ă, în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța observării detaliilor din jurul tău? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 36: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 36 Citeşte textul cu voce tare.

Dintre toate meseriile teatrului, cea mai simplă și, totodată, cea mai complicată

este meseria de actor. În termeni înalți, complicația survine acolo unde începe discuția

(interminabilă, căci imposibil de tranșat) despre specificul – și mai ales cuantumul – de

creativitate al acestei meserii, pe care unii dintre practicanții ei nu înțeleg să o numească

altfel decât artă; și e amuzant să constați că persoanele cele mai intransigente pe

această temă sunt, cu mici excepții, tocmai acelea a căror relație cu arta (cu oricare

artă) suferă de o fragilitate periculoasă. În serile și nopțile de după premiere, dar, și mai

adesea, de după repetițiile neobișnuit de bune sau neobișnuit de proaste, în jurul unui

pahar (care, contrar legendelor în circulație, poate avea uneori înăuntru doar apă plată

cu lămâie), actorii își descriu profesia fie în expresii exaltate, fie (cu o umilință ce nu

încetează, de ani întregi, să mă surprindă și să mă emoționeze) în culori modeste și,

cumva, amare [...].

În realitate, după cum știe oricine (și, în primul rând, orice regizor), când ajunge

pe scenă față în față cu publicul „său” actorul e suveran și atotputernic: de el depinde tot

ce se întâmplă acolo, el controlează timpul și spațiul, el modelează (ba, câteodată, și

inventează!) cuvintele, prin el autorul poate părea genial sau imbecil, datorită lui teatrul

poate deveni artă și mai-mult-decât-viață.

(Alice Georgescu, Crea(c)torii , în Dilema veche )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre meseria de actor în societatea de astăzi? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 37: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 37 Citeşte textul cu voce tare.

Jurnalul Na ţional: Spunea ţi la conferin ţa de pres ă despre „Câinele

japonez”: „ ... în Casa lui Giurgiu, un film de Jur giu, filmat la Giurgiu”. Cine este

nea Costache al lui Victor Rebengiuc din acest film ?

Victor Rebengiuc: Costache Moldu este un om care îmi este foarte drag, pentru

că a avut puterea să treacă prin foarte multe necazuri de-a lungul vieţii, o viaţă

îndelungată. A suportat necazurile cu stoicism, a ştiut întotdeauna să se păstreze drept,

să se păstreze curat şi să aştepte ca totul să se termine cu bine. [...]

Este debutul în lungmetraj al lui Tudor Cristian Ju rgiu şi aţi contribuit la

succesul filmului. Accepta ţi uşor s ă filma ţi la debutan ţi?

Victor Rebengiuc: El era debutant, acum are un film la activ şi nu mai este

debutant ... Nu, nu m-a speriat. Nu e primul debutant cu care am lucrat. Nu am timp să

lucrez cu toţi debutanţii care mă cheamă şi îmi pare rău că îi refuz pe mulţi dintre ei. Aici

m-a atras şi rolul. M-am convins că regizorul ştie despre ce este vorba, căci a lucrat la

scenariu, iar eu sunt un actor disciplinat: nu caut niciodată să-mi impun punctul de

vedere, pentru că nu eu conduc un film; am un rol de rezolvat şi atât. Şi încerc ca rolul

acesta să-l rezolv în limita esteticii ideilor pe care le are regizorul.

(Maria Sârbu, Victor Rebengiuc, într-un film delicat și tandru , în Jurnalul Na țional )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța înfruntării cu stoicism a necazurilor? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 38: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 38 Citeşte textul cu voce tare.

— Ce se repet ă mereu în istorie și nu poate fi remediat prin „lec țiile

istoriei”?

— O temă controversată: unii susțin că istoria se repetă, alții, dimpotrivă, că nu

se repetă – pe cine să crezi? Se afirmă bunăoară că, dacă nu înveți din lecțiile istoriei,

va trebui să le repeți. Unii istorici au pretins că văd în istorie o repetiție ciclică a mereu

acelorași faze; alții o descriu, dimpotrivă, ca pe o evoluție continuă, lineară, propulsată

fie prin acțiunea unor personalități, fie (ca în materialismul istoric) de „motorul” luptei de

clasă; sau, după alții, istoria ar urma o mișcare în spirală, elicoidală, revenind mereu pe

un plan superior. În fine, să nu uităm teza după care istoria este rescrisă continuu,

conform cu interesele prezentului și ale locului [...].

Prin urmare, fie-mi totuși îngăduit să răspund, [...] eu unul nu cred în „lecțiile

istoriei” și că, indiferent dacă se repetă ori ba, nimic nu poate fi „remediat”, pur și simplu

deoarece mersul istoriei are o determinare atât de complexă, încât întrece cu mult

capacitatea de intervenție fie și a unei supraputeri mondiale. De aceea nu cred nici în

teoriile conspiraționiste; după mine, starea îngrijorătoare a lumii este cea mai bună

dovadă că nimeni nu-i conduce, din umbră, destinele.

(Cornel Secu, Nu cred în „Lec țiile istoriei” ,

interviu cu Gheorghe Săsărman, în Orizont )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre „lecțiile” pe care istoria le oferă oamenilor? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 39: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 39 Citeşte textul cu voce tare.

Am procedat și eu ca mulți telespectatori sastisiți de intruziunea reclamelor

agresive în pacea căminului. În pauza meciului cu Franța, transmis de la Constanța, am

început să zapez strașnic, doar-doar voi scăpa de obsesia că în repriza secundă vom

primi bătaie. Am scăpat cu un egal, dar putea să fie mai rău. Așa am ajuns la

Profesioni știi Eugeniei Vodă care-l avea ca invitat pe nimeni altul decât pe seniorul

teatrului românesc, Radu Beligan. [...]

Dar cel mai mult m-a impresionat sfatul maestrului în legătură cu ceea ce el

numea starea de elev: „Marii învingători sunt cei care păstrează până în ultima clipă

starea de elev” spunea cu modestia-i cunoscută maestrul sau, mai bine, elevul

nonagenar de pe ecran care amintea că el nu și-a pierdut nopțile pe la petreceri pentru

că se plictisea, îi era ciudă că pierde vremea când ar putea face altceva. Să se

instruiască, de pildă. Să citească sau să scrie. [...]

Nu la fel mărturisea și Tudor Arghezi că este un elev etern? Că numărul matricol

de pe uniformă i-a trecut direct pe braț? [...] Starea de elev e o stare de grație pe care

trebuie să știi să o cucerești și să o meriți, ba chiar să o practici ca etern învățăcel

nerodat de rutină și manierisme.

(Adrian Țion, Starea de elev , în Tribuna )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea de a menține „starea de elev”? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 40: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 40 Citeşte textul cu voce tare.

27 decembrie 1977. Casa pe care am cumpărat-o astă-primăvară are cămin și

de câteva săptămâni facem în el foc de lemne. Sunt uimit de capacitatea mea de a sta

nemișcat și de a privi focul ore în șir. Mă fascinează buturugile groase și noduroase din

care se răsucește în sus fum negru, apoi trosniturile, șuierăturile și scânteile galbene

care sar și se pierd în aerul viu din coș, apoi jocul tot mai înalt și mai luminos al limbilor

de flacără, incandescența pâlpâitoare, lucirea adâncă a jăraticului prăbușindu-se delicat

în sine, coroanele efemere de flăcărui albastre de alcool … Și-au mai trecut două, trei

ore. [...] Când focul arde în cămin, nu mai pot face aproape nimic. Ascult știrile la

televiziune, dar fără să-mi arunc ochii pe ecran. Nici să-mi adun atenția ca să citesc nu

pot. Doar să ascult muzică privind focul. Curioasă pulverizare a timpului – orele se

răsucesc ca fumul pe coș, absorbite de aerul tare, geros de afară. Timpul nu mai are

nicio greutate, trecerea lui se purifică de griji, preocupări, angoase. Noțiunea de timp

pierdut își pierde sensul. Simpla întreținere a focului apare ca o folosire înțeleaptă a

timpului.

(Matei Călinescu, Un fel de jurnal )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre lectura paginilor de jurnal? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 41: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 41 Citeşte textul cu voce tare.

3 august

Fiul meu a împlinit astăzi 27 de ani. Stă de opt ani în Japonia. Este, cred eu,

cineva , în orice caz un tip cu totul special. [...] La formaţia lui nu am putut contribui de

vreme ce, ca orice fiu adevărat, s-a definit în adolescenţă opunându-se tatălui lui. Nu a

acceptat niciodată sugestiile de lectură pe care i le făceam, nici pe cele de literatură, nici

pe cele de istorie sau filozofie. A preferat să descopere totul, singur, după vârsta de 20

de ani. La 16 ani, când îi propuneam Gogol sau Mănăstirea din Parma , îmi răspundea,

în răspăr, cu lecturi „ştiinţifice” şi-mi amintesc că a avut o revelaţie când a citit cartea lui

Hawking, Scurt ă istorie a timpului . [...] Tot ce am putut să fac pentru el a fost să-i

semnalez, la jumătatea primului an de facultate, existenţa unui concurs pentru o bursă

Mombushu, ceea ce însemna perspectiva de studii complete la o universitate din

Japonia. [...] Fiul meu a concurat pentru economics şi nu ştiu nici cum, nici de ce a

câştigat. Testele erau de matematică, istorie universală, engleză şi japoneză. Acesta a

fost începutul drumului lui. Avea 19 ani. Tot ce-i putusem trece până atunci era o

anumită tehnică a învăţării, reţinerea esenţialului într-o formă logică cu ajutorul schemei

şi al fişei. Ştiam de asemenea că trebuie să-i cultiv încrederea în el şi că metoda cea

mai eficace era să-i spun la nesfârşit, cât de des cu putinţă, două lucruri: că este

inteligent şi că îl iubesc, că îl iubesc mai mult ca orice pe lume.

(Gabriel Liiceanu, Ușa interzis ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul pe care îl au părinții în orientarea opțiunilor din viața adolescenților? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 42: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 42 Citeşte textul cu voce tare.

Vineri, 8 ianuarie [1937], Sinaia

Sunt de luni seara aici, la vila Roman, casă admirabilă, care la început mi s-a

părut somptuoasă și severă, dar cu care am început să mă împrietenesc. Mi se pare că

aș putea trăi o viață întreagă aici. Voi pleca însă duminică – și voi regăsi un București în

care sunt așa de dezorientat …

Am venit cu gândul să scriu. Nu prea merge însă. Alaltăieri, în vreo patru ore de

lucru încordat, abia am reușit să scriu vreo trei pagini – și ele pline de ștersături. De

atunci – nimic. Mă dezolează dificultatea mea de a scrie. [...] Condeiul meu e plin de

obstacole, plin de scrupule, de ezitări. Nu aşa se scrie un roman. De altfel, trebuie să

convin că nu sunt un romancier. Pot scrie lucruri delicate de reflecţie, de reverie

interioară, de solilocviu – dar nu pot să mă avânt cu uşurinţă între mai multe personaje

pe care să le las să trăiască.

M-am gândit bine la asta, ieri, în cursul unei plimbări pe munte. E în mine o

anumită lipsă de spontaneitate, care nu poate fi anulată de nicio calitate. Ceea ce scriu

este puțin schematic, puțin liniar, puțin abstract, chiar când e grațios, chiar când e

străbătut de o undă de emoție (căci sunt așa de sentimental) … Pot, prin urmare, să fac

mici povestiri de 200 de pagini, cu accent de jurnal intim – dar un roman nu. De

asemenea, mi se pare că aș putea foarte bine scrie teatru. Sunt anumite tipare

mecanice în teatru, care mă ajută pe mine care sunt așa de lipsit de imaginație.

(Mihail Sebastian, Jurnal. 1935-1944 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea scrierii unui jurnal la vârsta adolescenței? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 43: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 43 Citeşte textul cu voce tare.

Marți, 19 noiembrie 1935

Simt nevoia să scriu sau să spun ceva cuiva, ceva, dar nu ceva abstract. Ceva

ce e în mine. Prefer să scriu. Acum câtva timp mi-am dat seama că, dacă n-o fac, îi voi

spune totul mamei. Și asta n-ar fi bine, mai întâi pentru că simt că m-aș compromite (cel

puțin asta e impresia mea) și al doilea pentru că mama, neînțelegând nimic, s-ar alarma

peste măsură.

Am spus „îi voi spune tot mamei” … Da, da, eu am scris „tot”, în definitiv ce fac

eu aici decât că vreau să scot ceva din mine? Și acest „ceva” l-am înălțat la grad de

„tot”. Fapt e că în momentul în care am scris am avut impresia că am de spus un tot.

Și simt, într-adevăr, și acum ca și când aș avea un „tot” de destăinuit. Parcă mi s-ar fi

întâmplat cine știe ce întâmplare.

E ora 12 […]. Am citit până târziu noaptea. Mi-i sufletul puțin pe dos și mintea

tare încâlcită. Mă doare și puțin capul. Ce-o fi și asta?

Să-ncerc să spun. E greu, pentru că nu știu ce să spun. Ceea ce s-a întâmplat e

nimic. Și totuși, din acest nimic a ieșit „totul”, tot vârtejul din suflet. Trebuie să spun.

Dacă nu spun, asta o să mă preocupe mereu. Și o să mă doară capul din ce în ce mai rău.

(Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mul țumit. 1932-1947 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre nevoia adolescenților de a se destăinui în anumite momente? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 44: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 44 Citeşte textul cu voce tare.

Mă apucasem de scris pe la mijlocul lui septembrie. Pe nesimțite, m-am trezit că

venise toamna; pădurea [...] ruginise și munții Odorheiului se zăreau tot mai anevoie,

înecați în brumă. Apoi au început ploile; întâi, sfioase și parcă depărtate, de mă

întrebam dacă plouă cu adevărat sau sunt doar frunzele uscate frământate de vânt. Dar

curând s-a așternut ploaia lungă, măruntă, de toamnă, pe care o auzeam căzând blândă

pe acoperiș, parcă ar fi încercat să-mi spună că se apropie sfârșitul unui an, al unui ciclu,

poate al vieții, și că ar trebui să mă grăbesc, să închei romanul cât mai e timp ... [...]

Nae Ionescu mă întreba uneori „cum merge”. Îi spuneam că visez un „roman de

dragoste” care să nu semene cu nimic din ce scrisesem până atunci; o dragoste care

era, și ar fi trebuit să rămână „perfectă”, dacă n-ar fi intervenit un element mistic, și

anume dorința de a o prelungi indefinit într-o durată biologic-temporală, făcând-o

„roditoare”. Subiectul era, în aparență, simplu: doi bărbați, întâlnindu-se întâmplător la o

vânătoare, își povestesc, în aceeași noapte, „marea lor dragoste”.

(Mircea Eliade, Memorii , vol. II)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre raportul dintre realitate și ficțiune în artă/literatură? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 45: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 45 Citeşte textul cu voce tare.

Oricum, ecourile ajung foarte repede la Paris, de oriunde ar veni, iar în literatură,

nu văd de ce Parisul ar fi depășit. Interesant e că Parisul nu e depășit în puterea de

inovare (se pot da o sumedenie de exemple, mai ales în literatură) cât în capacitatea

publicului (chiar evoluat) de a recepta. Francezii, luați în general, în medie, sunt un

popor mai degrabă conservator; cei câțiva intelectuali care se străduiesc să „înțeleagă”

sunt prea puțini – într-o țară democratică –, pentru a impune un punct de vedere nou.

Mentalitate retrogradă, dezinteres față de cultură, în general și față de căutările artistice

în special, superficialitate tipic latină toate astea își spun până la urmă cuvântul. Deși,

dacă stai să te gândești, la sfârșitul secolului trecut, când a fost acea formidabilă pleiadă

de artiști „neînțeleși”, burghezul părea și mai neclintit în principiile sale conservatoare.

Pe urmă, a fost însă o explozie, imediat după Primul Război Mondial, epoca de glorie a

avangardei, a suprarealismului. E foarte greu de judecat, chiar dacă te afli în „inima”

lucrurilor; și oricum trebuie să mă duc și în America, să văd la fața locului ce se

întâmplă. Mai întâi, să învăț englezește!

(Dumitru Țepeneag, Un român la Paris ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre interesul adolescenților pentru cultură în societatea actuală? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 46: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 46 Citeşte textul cu voce tare.

Copilăria mea bucureșteană s-a petrecut în mare parte, și datorită proximității, în

ceea ce Baudelaire ar fi etichetat drept „verdele paradis al iubirilor copilărești”: Cișmigiul.

Îi cunoșteam toate aleile, toate statuile: Maica Smara, Eroul francez, George Panu,

atâtea și atâtea … Minigrădina zoologică, cu o vulpiță care privea șireată și disperată,

printre gratiile micii ei cuști, lacul cu lebede, izvorul lui Eminescu, Cetatea, Monte Carlo –

restaurantul unde eram duși să luăm prânzul când acasă se curăța parchetul cu

benzină. Plimbările cu barca vara, patinoarul – la care mă uitam cu jind – iarna. Chioșcul

cu fanfara, duminica. Buturuga, cele două poduri, platanul cel mare … […]. Mai târziu,

tot Cișmigiul îl traversam, în drumul spre școala germană și înapoi, după aceea spre

Liceul „Carmen Sylva” și înapoi.

(Micaela Ghițescu, Între uitare și memorie )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre nevoia omului de a se reîntoarce, din când în când, în vremea copilăriei? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 47: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 47 Citeşte textul cu voce tare.

Sus pe strada Traian, la un număr mare, e o casă simplă, dar nu fără confort: o

grădină cu globuri de sticlă colorată, patru camere spaţioase în jurul unui hol, cu mobile

vechi; doar în odaia fetelor sunt două divane moderne, joase, capitonate în albastru. În

casa aceasta socotită – ca aşezare, construcţie şi împărţeală – drept cu totul conformă

onorabilităţii de către Manole, locuieşte familia inginerului Sorin, familie unită şi fericită.

Părinţii trăiesc doar pentru a le face fetelor toate plăcerile. Şi sunt fete bune, de-altfel,

studente amândouă, nu lipsesc de la niciun curs, seminar, piesă de teatru, film. Citesc

toate cărţile noi, sunt veşnic ocupate şi vine la ele toată lumea, studenţi, elevi, verişori

din provincie şi capitală, scriitori debutanţi, poeţi modernişti, intelectuali de stânga.

Aceştia predomină.

Într-una din camere e biblioteca, mare, cu volume, broșate și legate în piele; în

hol e patefonul, în sufragerie doamna Sorin pregătește tratații.

Sevastia şi Silvia scriu uneori mici articole [...], Silvia a deţinut câtva timp o

cronică cinematografică, dar nu ele sunt centrul preocupărilor literare din strada Traian,

ci câţiva tineri poeţi foarte avangardişti şi câţiva ziarişti specializaţi în reportaje.

Verişoara fetelor Sorin, Sirena Rabinovici, e sufletul salonului acestuia literar şi politic, o

fată cu părul cât o claie, negru şi creţ; fostă studentă în medicină (acum urmează

filosofia), e bună şi tandră cu cei pe care-i susţine, care dau dovadă de activism

(acesta-i cuvântul pe care-l foloseşte), dar şi capabilă să arunce priviri ucigătoare şi

vorbe tăioase celorlalţi.

(N. Steinhardt, Jurnalul fericirii )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relația dintre părinți și copii în societatea contemporană? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 48: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 48 Citeşte textul cu voce tare.

M-am uitat sâmbăta trecută [...] la un film de spionaj, atras de prezentarea dintr-

un program TV. Nu că prezentarea ar fi ieșit în evidență printr-o observație inteligentă;

ea era la fel de stupidă și de convențională ca toate celelalte (pe care, oricum, le

regăsești reproduse, aidoma, în majoritatea ziarelor și revistelor; aproape nimeni nu se

ostenește, în redacțiile nenumăratelor „ghiduri TV” ce apar la noi, să facă un efort de

documentare și de imaginație). Eroul filmului, ni se aducea la cunoștință în cele câteva

rânduri ale prezentării, un anumit Crawford, agent CIA, primește misiunea de a recupera

un fost agent, Higbe, fugit cu ani în urmă la Moscova și care vrea să se întoarcă în Vest.

Higbe ajunge în România și de aici cei doi, urmăriți de KGB, încearcă să plece mai

departe.

Cum să nu te atragă un film a cărui acțiune se petrece, fie și preț de zece-

cincisprezece minute, în România? Cu atât mai mult cu cât datarea peliculei – 1988 –

îmi sporea curiozitatea. Să fi putut oare regizorul (american, pe deasupra) turna un film

cu un asemenea subiect în România anilor ʼ80? Și dacă nu i s-a dat voie, cum a reușit el

să redea „culoarea locală”?

(Alexandru Călinescu, Adriana și Europa )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea consultării unor cronici de film? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 49: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 49 Citeşte textul cu voce tare.

Nu voi spune nimic despre această primă călătorie în Transcaucazia, fiindcă,

vizitând-o din nou un an mai târziu, și de astă-dată nu oficial, voi vorbi atunci de ea. Dar

îi datorez una dintre cele mai frumoase întâlniri din viața mea; și spunându-ți, cititorule,

ce a însemnat această întâlnire, voi face o nouă digresiune, dar îți voi dovedi, dacă ești

mizantrop, că viața este demnă de a fi trăită, atunci când ea însăși te face să urli, ca și

când ai fi fost mușcat de o viperă.

Între toate, dragostea pentru om, pasiunea pentru prieten este ceea ce crește

acolo ca un stejar al cărui creștet ar atinge aștrii, iar rădăcinile lui s-ar cufunda în focul

pământului. [...]

Există, oare, în viață altceva mai mult? Pentru mine este totul. Afară numai dacă

nu intervine amărăciunea despărțirii, absurdă ca o mască pe o față omenească.

Și acum, iată frumoasa întâlnire:

În mijlocul unui furnicar de invitați, printre care căutam zadarnic privirea în care

zbucnesc pasiuni vaste, se ivi într-o zi un om. [...] Vrea să fie banal, potrivit cu

circumstanța care ne-a unit, dar el își înfige lăncile privirii sale în fața mea și de îndată

cuvintele sale abordează universalitatea [...].

Înțeleg de îndată că am de-a face cu cineva mai puternic decât mine, în multe

domenii, și mai ales în cel al viziunilor trecutului și al conjuncturilor viitorului.

(Panait Istrati, Spovedanie pentru învin și)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța prieteniei în viața adolescenților? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 50: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 50 Citeşte textul cu voce tare.

Copou – Iaşi, 20 septembrie [1]930

Stimate domnule Stan,

Ducându-mă în Bucureşti, am trecut pe la Steinberg, unde am găsit cartea de

cl[asa] a II-a gata, tipărită în foarte bune condiţiuni. D[om]nii Steinberg mi-au prezentat o

scrisoare comercială care stabileşte dreptul de autor pe care am semnat-o. [...]

Ieri, în Iaşi, prietenul meu Topîrceanu, colaborator al nostru, mi-a atras atenţia că

un asemenea contract de editură ar trebui să specifice anume lucruri, care să garanteze

un control al tirajului şi al vânzării. Topîrceanu are perfectă dreptate.

M-am gândit că formula de învoire pe care mi-au prezintat-o d[omniile]lor

d[omnii] Steinberg este a lor, nu a dumitale.

Te rog să intervii, ca într-o formă oarecare drepturile autorilor să fie complet

clarificate şi garantate.

Pe Steinberg tatăl şi fiul îi ştiu oameni oneşti. Dar contractele nu se fac pentru

oamenii neoneşti, căci aceştia găsesc totdeauna mijlocul să înşele.

Contractele se fac între oameni cinstiţi şi de bună-credinţă, stabilindu-se

drepturile şi datoriile fiecăruia.

Cu prietenie, Mihail Sadoveanu

(Scrisori de la Mihail Sadoveanu , în România literar ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța respectării cuvântului dat? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 51: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 51 Citeşte textul cu voce tare.

9 octombrie 1964

Către Ilie Murgulescu

Volumele II și III din Istoria literaturii române sunt în substanța lor întocmite, iar

manuscrisele predate în cea mai bună parte. Discuția lor, în intenția mea, trebuie să

înceapă în cursul acestui an.

O greutate serioasă de aci încolo, depășind faza culturală, este judecata literară,

arta de a desfășura didactic valori literare. Totodată unii colaboratori sunt istorici literari

în vârstă, profesori universitari [...], a-i stimula și organiza cere prestigiu din partea

secretarului de redacție, a cărui muncă alături de redactor nu se poate reduce la simpla

corespondență. Acest secretar de redacție alături de redactor (care întocmește el însuși

unele capitole) trebuie să fie un intelectual de mare cultură, prestigiu și cu o îndemânare

literară de toți recunoscută. Consultând felurite cercuri, socotesc că cel mai bun secretar

de redacție la volumul II și III ar fi Vladimir Streinu, literat și istoric literar cu multă

experiență, editor, critic de texte, respectat de toți, muncitor și stăruitor și ca atare

capabil de a colabora cu redactorul-șef într-un spirit înalt la întocmirea celor două

volume.

Academician profesor G. Călinescu.

(G. Călinescu, Scrisori și documente )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conținut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul recomandărilor în evoluția profesională a unui tânăr? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 52: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 52 Citeşte textul cu voce tare.

MAMEI, la Brașov

Berlin, 8 noiemvre 1858

Ninge, mamă, ninge pe aci. Și în Viena. Când mă deșteptasem, pe calea de fer

de la Timișoara, lângă Pesta, erau ferestrele vagonului acoperite cu flori de gheață.

Două perechi de ciorapi, cizme, galoși, șoșoni și tot îmi înghețaseră degetele picioarelor.

Și iacă-mă în fine în Berlin de 4 zile. Viena n-ajunge nici la unghia Berlinului. Mai

întâi aci nu e nicio stradă strâmbă, toate fără excepție sunt drepte și large; [...] Toate

casele mărețe, comode. Numărarea lor începe cu numărul 1 și merge regulat până la

cap, așa de se poate găsi îndată o casă căutată. [...]

Cât pentru mine eu am 2 odăi cu intrare de tot separată; una e salon de priimit,

cu două oglinzi mari, patru perdele frumoase, două cadre, o canapea de catifea roșie

închisă, două jețuri asemenea, patru scaune, o masă mare, o masă de toaletă, un scrin

de scris mare și frumos, podine ceruite, trei covoare peste ele, cu șnur de tras clopoțelul

la servitoare. Dimineața când trag clopotul, mi se aduce cafeaua și hainele șterse, focul

e deja făcut când mă scol. Și pentru toate aste, cu serviciu (afară de cafea), se plătesc

19 taleri, adecă 28 fiorini argint pe lună. Așa o făcu Câmpeanu cu tata. Dar de ce toate

aste? Nu știu de ce. Cel puțin, dacă veniți unul până la Berlin, aveți loc destul să ședeți

la mine.

(Titu Maiorescu, Jurnal și epistolar, vol. III)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/ de conținut. c. Ce elemente de conținut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre lectura paginilor epistolare din literatură? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 53: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 53 Citeşte textul cu voce tare.

Paris, 4/16 august 1845

Scumpul meu Ghica,

Iată o scrisoare care a sosit de la Brașov pentru tine. După ștampilă vei vedea că

ea a trecut prin ghearele cenzurii …

La Paris, nimic nou în colonia noastră care să te poată interesa. Negri este încă

la Londra, dar noi îl așteptăm din zi în zi.

Prin poșta următoare îți voi trimite scrisorile despre care ți-am vorbit. În așteptare,

începe să pipăi terenul, căci țin mai mult ca niciodată să plec de-aici, și scrie-mi neîntârziat

asupra posibilităților rezultatului, căci în acest caz aș renunța la călătoria mea în Spania.

Tu-ți dai seama că n-aș putea să am mari pretenții; dar, după toate, trebuie să

mai și trăiesc. Mi-ar plăcea mult în învățământ, dar mă tem că nu sunt bine văzut. În

fine, orânduiește cum e mai bine, și tot ce vei face tu va fi bine făcut.

Bun rămas, scumpe Ghica, răspunde-mi de îndată.

M. Kogălniceanu

(M. Kogălniceanu, Scrisori. Note de călătorie)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conținut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul publicării paginilor de memorii? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 54: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 54 Citeşte textul cu voce tare.

Iaşi, în 29 august 1867

Stimabilul meu domn!

De la apariţia acestei foi, am avut de gând să mă adresez către dumneavoastră

cu rugămintea de a patrona această încercare, dar dumneavoastră eraţi dus în

străinătate şi mi-a fost cu neputinţă să vă aflu adresa. Acum, când am aflat că v-aţi

reîntors de curând în ţară, îmi iau libertatea de a vă trimite toate numerele Convorbirilor

ce au ieşit până acum şi vă rog să binevoiţi a-mi da părerea domniei-voastre despre

această foaie şi dacă timpul vă permite a-mi trimite şi vreo scriere spre publicare. În

zadar ne-am încerca, noi tinerii de astăzi, a susţine o foaie literară, la înălţimea ce

trebuie să ocupe, fără concursul veteranilor care au pus glorios fundamentul literaturii

noastre. [...]

Până astăzi cei câţiva care se ocupă puţin, puţin de literatură în Bucureşti, chiar

membri de ai Atheneului, adresează ceea ce voiesc să publice nu foaiei lor din capitală,

ci Convorbirilor din provincie. Dacă s-ar vedea figurând în coloanele acestei foi şi

scrieri semnate de V. Alecsandri, cu altă mândrie aş păşi şi m-aş prezenta înaintea

întregului public cetitor din toate ţările române!

Aşteptând binevoitorul dumneavoastră răspuns, vă rog să primiţi încredinţarea

respectului şi veneraţiunii mele,

Iacob Negruzzi

(Scrisori c ătre Vasile Alecsandri )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul publicaţiilor culturale? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 55: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 55 Citeşte textul cu voce tare.

Sinaia, 25 ianuarie 1938

Vila Wendy

Stimate domnule Camil Petrescu,

Deşi mă întorc peste câteva zile în capitală – unde nu am întârziat rândul trecut

decât pentru plăcerea de a vă vedea piesa –, mă grăbesc să vă mulţumesc pentru toată

simpatia ce mi-aţi arătat şi cu acest prilej. Am urmărit piesa cu un interes care nu era

numai cel obişnuit faţă de orice produs al dumneavoastră: cu interesul unuia care crede

în teatru şi ar fi fericit să poată şi el scrie cândva o piesă de nivelul celor scrise de

dumneavoastră.

Am admirat în Suflete tari siguranţa tehnică, deasupra oricăror însuşiri.

Adâncimea temelor, inteligenţa detaliilor nu puteau fi o surpriză pentru cineva care

cunoştea pe autor. [...] Trebuie o pricepere tehnică rară pentru a putea păstra măsura

chiar în tratarea unor teme care la prima vedere îngăduie grandilocvenţă şi efecte. Şi

m-aţi făcut să înţeleg, spre deznădejdea mea, că teatrul este o încercare literară unde

nu-ţi trebuie numai inspiraţia temei şi a întregului, ci mai ales a momentului unic, în aşa

fel încât cine nu are decât idei generale poate să le păstreze pentru alte realizări. Ceea

ce probabil am să şi fac.

Vă doresc din toată inima înţelegerea celorlalţi – deşi publicul din seara aceea nu

mi-a părut destul de lămurit. Şi rămân cu acelaşi devotament al dumneavoastră, călduros,

Constantin Noica

(Scrisori c ătre Camil Petrescu )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea vizionării unui spectacol de teatru de către adolescenți? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 56: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 56 Citeşte textul cu voce tare.

Bucureşti, 30 decemvrie 1939

Iubite domnule profesor Alexandru Rosetti,

Începând să vă scriu, încerc o sfială. Vă văd de multe ori, dar se iveşte atât de

rar prilejul să pot sta de vorbă cu Domnia Voastră, încât aceasta este singura cale în

care pot tălmăci sentimentele ce mă însufleţesc faţă de domnia-voastră. Ştiţi, iubite

domnule profesor, că dragostea te face timid şi sfiala mea este aşadar firească, o sfială

îndoită când ştiu că mă adresez unui om refractar felicitărilor şi elogiului, dar vorbindu-vă

deschis sper să vă încredinţez de sinceritatea şi dezinteresul ce stau la baza acestor

rânduri.

Dându-mi seama că opera dumneavoastră de factor cultural şi activitatea pe

tărâmul literar şi filologic e mai presus de elogiu [...], nu mă pot opri totuşi să nu

materializez în scris sincera mea admiraţie pentru bogăţia plurală ce se desprinde din

activitatea dumneavoastră care, în ultimul an editorial – ce se întinde pe traiectul 1939-1940 –

a atins o culme în acest sens. [...]

Să vă ţie Domnul sănătos şi voinic mulţi ani, hărăzit cu voie bună şi nesupărat pe

necazuri sau oprelişti [...].

Să trăiţi mulţi ani, vă urez şi în numele meu şi rămân cu alese sentimente de

preţuire, admiraţie şi dragoste, devotatul,

Camil Baltazar

(***, Scrisori c ătre Al. Rosetti, 1916-1968 )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța modelelor în adolescență? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 57: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 57 Citeşte textul cu voce tare.

Dragă Ilarie,

Ai avut o idee fericită scriindu-mi în nemţeşte şi regret că nu posed îndeajuns

limba lui Heine pentru a-ţi răspunde şi eu tot astfel. Regret mult lacuna asta din educaţia

mea, mă mângâi numai gândindu-mă că dacă nu aş fi fost ursit să scriu versuri, poate

nu învăţam nemţeşte nici cât ştiu.

Am descifrat scrisoarea ta nu tocmai greu, repet însă că mi-a făcut o mare plăcere.

Două zile de când m-am întors a fost o vreme strălucită, zile înecate în lumină,

nopţi fermecate de lună. Şi, ascuns în pădure, lucram şi mă minunam când amurgul mă

surprindea fără veste lucrând. Dar azi de dimineaţă, ce coviltir posomorât de neguri

acoperă văzduhul! Munţii nu se mai zăresc şi e frig. E potrivită vremea asta când ştii că

trebuie să lucrezi, dar parcă te apasă şi te-ndeamnă la somnolenţă. De s-ar însenina

odată! Nu plouă, dar picură lacrimi grele din zarea văzduhului, picură încet şi rar,

monoton şi trist. E toamnă. Până şi cuvântul ăsta toamn ă are ceva posomorât [...].

Încheind scrisoarea asta, îţi doresc multă voie bună şi te rog comunică salutări la

toţi ai noştri.

Salve!

Iosif

(***, Coresponden ţă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emiţătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenţii)? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța studiului limbilor moderne în educația tinerilor? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 58: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 58 Citeşte textul cu voce tare.

București 28 Decemvrie ’879

Dulcea și mânioasa mea amică,

În genunchi te rog, acoperindu-ți picioarele cu sărutări, să mă ierți fie pentru cea

din urmă oară de neglijența extremă de care m-am făcut vinovat și dacă-ți spun de ce n-am

scris, nu crede că voiesc să mă scuz, căci nu am scuză și nu merit iertarea ta. Una crede că

săptămâna trecută a fost plină cu insipide discuții asupra drumului de fier – discuții care

țineau până la 9-10 seara [...].

Sărbătorile, îngerul meu cel dulce care nu vrei să mă crezi, le-am petrecut bolnav

între cei patru pereți ai miei. Numai într-o zi a venit Maiorescu la locuința mea din

mahala și m-a luat la masă, căci deși invitat n-am voit să mă duc nicăiri. [...]

Dacă aș fi aproape de tine, mi-ai întinde cel puțin vârful piciorului să-l sărut și

poate m-ai ierta, dar așa – neavând altă cale de a te face să te înseninezi – decât un

condei și o coală de hârtie, desper de a te putea desmânia. [...]

Necutezând a-ți săruta mânile, Veronica mea cea dulce, te rog, te rog să mă ierți

și rămân robul tău pentru totdeauna

Emin

(Mihai Eminescu, Dulcea mea Doamn ă/Eminul meu iubit )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situația de comunicare din textul citat: a. Ce se poate deduce din text despre emițătorul acestui mesaj (atitudine, perspectivă, intenții)? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conținut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul scrisorilor în comunicarea sentimentelor? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 59: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 59 Citeşte textul cu voce tare.

(1) Apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată,

element indispensabil pentru viaţă şi pentru societate, materie primă pentru activităţi

productive, sursă de energie şi cale de transport, factor determinant în menţinerea

echilibrului ecologic.

(11) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural

care trebuie protejat, tratat şi apărat ca atare.

(2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoaşterea, protecţia,

punerea în valoare şi utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acţiuni de interes general.

(3) Dreptul de folosinţă, cât şi obligaţiile corespunzătoare rezultate din protecţia

şi conservarea resurselor de apă vor fi exercitate în conformitate cu prevederile

prezentei legi, cu excepţia apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări

specifice. [...]

(6) Conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea mediului acvatic, în condiţiile utilizării

durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauţiei, prevenirii, evitării daunelor

la sursă şi poluatorul plăteşte şi trebuie să ţină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor

acvatice situate în Delta Dunării şi în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este

strâns influenţat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea.

(Legea apelor )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre protejarea resurselor naturale de apă? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 60: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 60 Citeşte textul cu voce tare.

Educa ţia în domeniul mass-media şi sensibilizare

Statele membre s-au angajat să consolideze educaţia în domeniul mass-media.

Există numeroase iniţiative în acest domeniu, cum ar fi parteneriatele public-privat sau

proiectul Copiii UE on-line. Cu toate acestea, implicarea tuturor copiilor şi a părinţilor,

precum şi armonizarea între şcoli şi statele membre rămân în continuare provocări

semnificative, chiar dacă integrarea educaţiei în domeniul mass-media în mediul şcolar

înregistrează rezultate pozitive.

Restric ţionarea accesului la con ţinut

Statele membre nu sunt în continuare de aceeaşi părere în ceea ce priveşte

utilitatea, relevanţa (din perspectiva dreptului la informare şi a riscului de cenzură),

fezabilitatea tehnică şi fiabilitatea sistemelor tehnice. În plus, statele membre subliniază

nevoia de transparenţă în includerea unui anumit conţinut pe o „listă neagră” şi

posibilitatea eliminării acestuia de pe listă. [...]

Jocuri video

Prezentul raport indică faptul că ar fi oportune măsuri suplimentare de

sensibilizare în scop preventiv, îndeosebi în şcoli. În plus, sunt necesare în continuare

progrese pentru a asigura respectarea sistemelor de rating pe categorii de vârstă în

ceea ce priveşte vânzarea jocurilor video şi pentru a extinde aplicarea unor sisteme

precum PEGI la jocurile on-line.

(Raportul CE: Protec ția copiilor în lumea digital ă)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre educația oferită de mass-media copiilor și adolescenților? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 61: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 61 Citeşte textul cu voce tare.

15. Abordarea peisajului istoric urban reflectă faptul că disciplina şi practica

conservării patrimoniului urban au evoluat semnificativ în ultimele decenii, permiţând

celor care stabilesc politicile, precum şi managerilor, să se ocupe mai eficient de noile

provocări şi oportunităţi. Aceste politici în domeniul peisajului istoric urban ajută

comunităţile în eforturile lor de dezvoltare şi adaptare, menţinând, în acelaşi timp,

caracteristicile şi valorile legate de istoria şi de memoria lor colectivă, precum şi de mediu.

16. În ultimele decenii, datorită creşterii importante a populaţiei mondiale urbane,

a proporţiilor şi vitezei de dezvoltare şi a schimbărilor economice, în numeroase regiuni

ale lumii, aşezările urbane şi zonele istorice ale acestora au devenit centre şi motoare

ale creşterii economice şi şi-au asumat un rol nou în viaţa socială şi culturală. [...]

17. Pe de o parte, urbanizarea furnizează oportunităţi economice, sociale şi

culturale, care pot spori calitatea vieţii şi caracterul tradiţional al zonelor urbane. Pe de

altă parte, schimbările privind densitatea şi creşterea urbană, care nu sunt ţinute sub

control, pot submina sentimentul de apartenenţă la un spaţiu, integritatea dezvoltării

urbane, precum şi identitatea comunităţilor. Unele zone istorice urbane îşi pierd

funcţionalitatea, rolul tradiţional şi comunităţile.

(Recomand ările UNESCO privind peisajul istoric urban ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre tendința actuală de urbanizare excesivă? Susține cu argumente opinia prezentată.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 62: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 62 Citeşte textul cu voce tare.

Art. 93. Comunicările comerciale audiovizuale trebuie să respecte, indiferent de

formă şi de durată, principiile de protecţie a minorului, de informare corectă a publicului,

de respectare a demnităţii umane, de asigurare a unei concurenţe loiale.

Art. 94. În scopul unei informări corecte, orice informaţie sau avertizare conţinută

într-o comunicare comercială audiovizuală se difuzează astfel încât aceasta să fie clar

percepută de public, în special prin asigurarea următoarelor măsuri:

a) să fie prezentată static, lizibil şi pe o durată suficientă, în cazul informaţiei difuzate

sub formă de videotext;

b) să fie redată la viteză normală de citire.

Art. 95. În sensul prezentului titlu, prin reminder se înţelege clipul publicitar sub

formă prescurtată care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este o parte, o continuare şi/sau o completare a aceleiaşi campanii publicitare la un

anumit produs sau serviciu, realizată în cadrul aceluiaşi serviciu media audiovizual;

b) reaminteşte publicului elemente din mesajul difuzat în spotul principal al campaniei

publicitare;

c) are o durată de maximum 10 secunde.

(Decizie privind Codul de reglementare a con ținutului audiovizualului )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul clipurilor publicitare în cadrul emisiunilor de televiziune? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 63: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 63 Citeşte textul cu voce tare.

Art. 2. În sensul prezentei legi, prin deținător de animale se înțelege proprietarul,

persoana care deține, cu orice titlu valabil, precum și orice persoană fizică sau juridică în

îngrijirea căreia se află animalul.

Art. 3. Deținătorii de animale au obligația de a asigura aplicarea normelor

sanitare veterinare și de zooigienă privind adăpostirea, hrănirea, îngrijirea, reproducția,

exploatarea, precum și a celor referitoare la protecția și bunăstarea animalelor.

Art. 4. Deținătorii de animale au obligația de a avea un comportament lipsit de

brutalitate față de acestea, de a asigura condițiile elementare necesare scopului pentru

care sunt crescute, precum și de a nu le părăsi sau izgoni.

Art. 5.

(1) Deținătorii de animale au obligația de a asigura acestora, în funcție de nevoile

etologice, specie, rasă, sex, vârstă și categorie de producție, următoarele:

a) un adăpost corespunzător;

b) hrană și apă suficiente;

c) posibilitatea de mișcare suficientă;

d) îngrijire și atenție.

(Legea privind protec ția animalelor )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre obligațiile pe care le au deținătorii de animale? Susține cu argumente opinia pe care o enunți.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 64: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 64 Citeşte textul cu voce tare.

Art. 95. În sensul prezentei legi, prin artişti interpreţi sau executanţi se înţelege:

actorii, cântăreţii, muzicienii, dansatorii şi alte persoane care prezintă, cântă, dansează,

recită, declamă, joacă, interpretează, regizează, dirijează ori execută în orice altă

modalitate o operă literară sau artistică, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de

varietăţi, de circ ori de marionete.

Art. 96. Artistul interpret sau executant are următoarele drepturi morale:

a) dreptul de a pretinde recunoaşterea paternităţii propriei interpretări sau execuţii;

b) dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul său să fie indicat ori comunicat la

fiecare spectacol şi la fiecare utilizare a înregistrării acestuia;

c) dreptul de a pretinde respectarea calităţii prestaţiei sale şi de a se opune oricărei

deformări, falsificări sau altei modificări substanţiale a interpretării ori execuţiei sale sau

oricărei încălcări a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputaţia sa;

d) dreptul de a se opune oricărei utilizări a prestaţiei sale, dacă prin această utilizare se

aduc prejudicii grave persoanei sale.

(Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe ) 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre utilitatea reglementării prin lege a dreptului de autor? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 65: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 65 Citeşte textul cu voce tare.

Art. 40. Oricare cetățean al Uniunii are dreptul de a alege și de a fi ales în cadrul

alegerilor locale în statul membru în care își are reședința, în aceleași condiții ca și

resortisanții acestui stat.

Art. 41.

1) Orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un

tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor,

oficiilor și agențiilor Uniunii.

2) Acest drept include în principal:

a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale

care ar putea să îi aducă atingere;

b) dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor

legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial;

c) obligația de a-și motiva deciziile. [...]

3) Orice persoană se poate adresa în scris instituțiilor Uniunii într-una din limbile

tratatelor și trebuie să primească răspuns în aceeași limbă.

(Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre respectarea drepturilor cetățenilor europeni? Susține cu argumente opinia prezentată.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 66: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 66 Citeşte textul cu voce tare.

Art. 38. – (1) În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii

dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt

obligaţi:

a) să întreţină, să folosească şi să exploateze imobilul numai cu respectarea

prevederilor prezentei legi [...];

b) să asigure paza monumentelor istorice şi să ia măsuri pentru apărarea împotriva

incendiilor;

c) să înştiinţeze de urgenţă, în scris [...] despre orice modificări sau degradări în starea

fizică a monumentelor istorice deţinute şi aflate în teritoriul unităţii administrativ-

teritoriale;

d) să înştiinţeze de urgenţă, în scris [...] despre descoperirea întâmplătoare a oricăror

construcţii, elemente de construcţii, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui

vestigiu arheologic necunoscut anterior, asigurând păstrarea descoperirilor în condiţiile

legii, până la sosirea delegatului instituţiei de specialitate, dar nu pentru mai mult de 15

zile;

e) să asigure, în condiţiile legii, accesul specialiştilor desemnaţi de Ministerul Culturii şi

Cultelor sau de direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, în vederea

constatării stării de conservare sau pentru efectuarea de cercetări, inclusiv arheologice,

de expertizare a monumentelor istorice şi pentru operaţiunile de evidenţă.

(Legea privind protejarea monumentelor istorice )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța protejării patrimoniului național? Susține cu argumente opinia prezentată.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 67: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 67 Citeşte textul cu voce tare.

Art. 7.

(1) În sensul programului de acțiune comunitar „Tineret”, tânăr voluntar este persoana

cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani care încheie, în condițiile legii, un contract de

voluntariat pentru o perioadă limitată, urmărindu-se dezvoltarea aptitudinilor și formarea

experienței personale și interculturale, contribuind în același timp la binele comunității.

(2) Tânărul voluntar participă într-un stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în

care își are reședința ori domiciliul, sau într-un stat terț la o activitate nelucrativă și

neremunerată, care prezintă importanță pentru comunitate și are o durata limitată de

maximum 12 luni, în cadrul unui proiect recunoscut de statul respectiv și de Uniunea

Europeană.

(3) Stagiile comunitare de voluntariat pentru tineri, în funcție de durata prevăzută, se

diferențiază în stagii pe termen lung, cu durata între 3 luni și un an, și stagii pe termen

scurt, cu durata între 3 săptămâni și 3 luni. [...]

(5) La sfârșitul stagiului de voluntariat, în cadrul programului de acțiune comunitar

„Tineret”, se va elibera de către Comisia Europeană un certificat nominal care să

recunoască prestarea activității de voluntar, precum și experiența și aptitudinile

dobândite.

(Legea voluntariatului )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre implicarea tinerilor în acțiunile de voluntariat? Susține cu argumente opinia prezentată.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 68: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 68 Citeşte textul cu voce tare.

Art. 4. Funcțiile principale ale muzeului sunt: a) constituirea, conservarea și

restaurarea patrimoniului muzeal; b) evidența, protejarea, cercetarea și dezvoltarea

patrimoniului muzeal; c) punerea în valoare a patrimoniului muzeal în scopul cunoașterii,

educării și recreării.

Art. 5. Funcțiile principale ale colecțiilor publice sunt: a) gestionarea, evidența,

cercetarea, dezvoltarea, protejarea, conservarea și restaurarea patrimoniului propriu; b)

punerea în valoare a patrimoniului propriu.

Art. 6. Statul, prin autoritățile administrației publice centrale, precum și autoritățile

administrației publice locale, protejează muzeele, colecțiile publice și colecțiile private

accesibile publicului, garantează libera lor funcționare și dezvoltare și poate acorda

proprietarilor și titularilor de alte drepturi reale sprijin financiar și logistic, conform

prevederilor legale.

Art. 7. Cultele susțin propriile muzee și colecții publice și pot beneficia în acest

scop de sprijin financiar și logistic din partea autorităților administrației publice centrale și

locale, conform prevederilor legale în vigoare.

(Legea muzeelor și a colec țiilor publice )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Menționează două caracteristici formale/de conținut. c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța vizitării muzeelor de către tineri? Susține cu argumente opinia prezentată.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 69: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 69 Citeşte textul cu voce tare.

Câtă vreme nu se va fi ridicat deasupra condiţiei sale actuale, omul nu va ajunge

să crească asemenea unei plante: nonşalant şi ireproşabil în acelaşi timp – ireproşabil,

dar cu acea graţie incomparabilă cu care sfinţii fac binele (aproape fără să o ştie), cu

acea supremă dezinvoltură cu care planta îşi realizează natura, ca şi cum ar fi lucrul cel

mai simplu de pe lume. Tot ceea ce poate el – şi trebuie să facă – este să nu se

complacă în această decădere în care se află, ci să încerce să iasă din ea, fie şi fără

graţie şi dezinvoltură, cu condiţia însă de a lua seama la rectitudinea demersului său.

Desigur, simplitatea îi va lipsi întotdeauna, acea simplitate care iradiază din

orice fiinţă circumscrisă de planul spontaneităţii, fie că este vorba de spontaneitatea

infraumană a plantei care, fără dezbateri interioare (şi pe bună dreptate), îşi urmează

calea, fie că e vorba de spontaneitatea de un ordin superior a sfinţeniei, unde binele se

face la fel de natural, era să spun: la fel de inconştient, cum se respiră la acest nivel

ontologic intermediar la care ne aflăm.

(Mihai Şora, Despre dialogul interior )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre simplitate ca trăsătură a omului contemporan? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 70: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 70 Citeşte textul cu voce tare.

Chiar dacă te-ai risipi în zeci de lucruri peste zi (sau tocmai de aceea), o pagină

scrisă la sfârşitul ei adună totul într-un sens, într-o împlinire, fie ea şi provizorie. Să scrii

pur şi simplu. Să te eliberezi de o tensiune psihică, de un dor sau, mai terestru, de un

simplu of.

Tot ce-ai făptuit sau n-ai făptuit peste zi nu se încheagă în idei clare, ci mai

degrabă în stări confuze, necristalizate. Scrisul e un act pe jumătate inconştient.

Manifestarea lui obişnuită e ţâşnirea. Ca şi a muzicii. Dacă n-aş şti să scriu, ar trebui să

cânt ori să dansez un ceas în fiecare seară, ca să mă liniştesc pentru somn.

Există o oboseală consistentă şi o alta inconsistentă. Pe prima o resimt de obicei

după încheierea unei perioade de studiu sistematic. De pildă, după o sesiune de

examene. Am în urmă câteva texte traduse din greacă şi latină, discutate şi comentate

în amănunt. Oboseala consistentă atrage după sine şi relaxarea, odihna consistentă. De

fapt, e vorba, mai degrabă, de un alt fel de oboseală fizică.

Cealaltă oboseală se resimte în mod fatal după o perioadă de lecturi barbare,

„fără nicio noimă”. În timpul unei vacanţe, să spunem. [...] Citeşti tot ce apare nou. Te

racordezi la prezent. După câteva săptămâni, privind în urmă, te simţi complet

debusolat. Simţi că te năpădeşte o oboseală teribilă, o lehamite de cărţi vecină cu

scârba. Şi te întorci, umilit, ca fiul risipitor, la Biblie, la Platon, la Homer.

(Cristian Bădiliţă, Nodul gordian )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța studiului sistematic în atingerea performanțelor școlare? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 71: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 71 Citeşte textul cu voce tare.

Repertoriul de amănunte biografice este foarte vast. El cuprinde atât amănunte

biografice faste, cât şi amănunte biografice nefaste. Poate include nu numai accidente

sociale, ci şi evenimente importante în viaţa cuiva: întâlniri cu oameni care ne schimbă

viaţa, mari iubiri, mari nenorociri, un accident sau o boală, un război, dar şi ceea ce se

înscrie în ideea de noroc, cum ar fi câştigul la loterie, o căsătorie neaşteptată, care

aduce o fată banală pe tronul unei ţări, găsirea unei comori şi multe altele. […]

Amănuntul biografic poate fi un obiect, un om, o situație. […]

Nu-i aşa că amănuntul biografic poate schimba în bine viaţa cuiva? Dar oare de

ce unii au parte de unul sau mai multe amănunte biografice care-i fac fericiţi, iar alţii au

parte de unul sau mai multe amănunte biografice îngrozitoare, cumplite? Nimeni nu ştie.

Oamenii preferă să creadă că altcineva le dictează viaţa. Că altcineva le desenează

cursul vieţii.

(Aurora Liiceanu, La taifas )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul evenimentelor în viaţa oamenilor? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 72: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 72 Citeşte textul cu voce tare.

Munţii înconjurau casele ţărăneşti şi-ţi aminteau zilnic, prin frumuseţea lor, că

Dumnezeu există. Ne jucam fotbal pe uliţă, între noi, puştii. Tata venea de la spital cu

servieta lui de piele, în care-şi ţinea tensiometrul. Venea domnul doctor. Copiii, în semn

de respect, se opreau. Domnul doctor lua mingea şi, nedespărţit de servietă, ne trăgea

şuturi la poartă. Copiii uitau că a venit domnul doctor şi se jucau fantastic cu noul

prieten.

Aşa am descoperit copilul frumos – tatăl meu.

Apoi, când jocul se încingea, tatăl meu se retrăgea discret şi urca pe uliţă, în sus.

La capăt, soarele asfinţea. Aşa, privit din spate, umbră de neşters, tatăl meu părea că se

duce să mai facă un consult. Să consulte soarele.

Undeva, pe marginea râului de munte, stătea o băbuţă care avea casa şi gardul

parcă crescute din râu. De fapt, râul îi făcuse gardul, căci timpul adunase acolo tot:

copaci desfrunziţi, buşteni, bolovani. [...]

Râul îşi lua tributul la câte cinci ani printr-o mare inundaţie. Vedeam în valurile

furtunoase coteţe cu câini cocoţaţi pe micul acoperiş, garduri duse de ape, ziduri şi case

întregi. Oamenii se înfricoşau, dar după câteva săptămâni îşi puneau gardurile tot în

buza râului. Socoteala lor cu natura nu era negociabil ă. Oamenii se speriau de furia

naturii, dar nu rămâneau înfricoşaţi.

Aşa am cunoscut frumuse ţea statorniciei .

(Dan Puric, Despre omul frumos )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre modelul pe care părinții îl oferă copiilor? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 73: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 73 Citeşte textul cu voce tare.

Aşadar la ce sunt bune cărţile? Povestea lui Don Quijote ne-a arătat, contrar

opiniei comune, că omul care citeşte nu se alege neapărat cu minţile rătăcite, dar că el

se poate schimba cu totul, schimbându-i şi pe cei din jurul lui. Aceasta este ambiguitatea

profundă a unui roman considerat de multe secole paradigmatic pentru nebunia care-l

cuprinde pe cel care trăieşte prea mult în mijlocul cărţilor. [...]

Aşa că mă întreb: la ce sunt bune cărţile? Îmi vine să răspund: la totul şi la nimic.

Poţi trăi foarte bine fără să citeşti. Milioane de oameni n-au deschis niciodată o carte. A

vrea să le explici ce pierd e totuna cu a explica unui surd frumuseţea muzicii lui Mozart.

În ce mă priveşte, mă număr printre cei care nu pot trăi fără cărţi. Sunt un vicios al

lecturii. Am nevoie să citesc aşa cum am nevoie să mănânc şi să beau. Hrana pe care

mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca şi aceea materială. Resimt fiecare

zi fără o carte ca pe o zi pierdută. Înainte de a mă culca seara, îndată ce mă trezesc,

dimineaţa, în călătorii (ba chiar şi în tramvai), pretutindeni şi oricând, citesc. Nu mă pot

închipui fără să ţin o carte în mână. Îmi e uneori de ajuns s-o răsfoiesc. Gestul mecanic

al cititului mă satisface adesea. [...] O carte nouă este lucrul cel mai frumos care mi se

poate întâmpla.

(Nicolae Manolescu, Viaţă şi cărţi)

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre nevoia de a citi în societatea contemporană? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 74: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 74 Citeşte textul cu voce tare.

Aud tot mai des o formulă care mă contrariază: „a citi cărţi”. „Ce faceţi în timpul

liber?” „Citesc cărţi.” „Mai citeşte şi tu cărţi, că nu strică!” „Am auzit că X citeşte cărţi.”

Până mai ieri, cititul îşi subînţelegea complementul direct. Puteai, desigur, să citeşti şi

gazete, sau scrisori, sau inscripţii, dar, în genere, a spune despre cineva că „citeşte”, că

e „un tip citit”, că e „un mare cititor” implica, necesarmente, obiectul numit „carte”. Citim

cărţi, ce altceva? Există, e drept, formula celebră a lui Miron Costin despre „cetitul

cărţilor”. Dar ea se referea la o ocupaţie încă minoritară, care trebuia definită precis. În

plus, cronicarul folosea pluralul având în minte, inevitabil, Cartea, pe care multiplicitatea

„cărţilor” nu face decât să o reflecteze edificator. [...] „A citi” nu mai e, astăzi, o ocupaţie

atât de răspândită, încât să fie enunţată ca atare, fără detalii. De citit, mai citim câte

ceva. Dar cărţi nu prea mai citim.

Pe de altă parte, cărţile continuă să apară, să se înmulţească epidemic, să

alimenteze galopant librăriile şi bibliotecile. Se scrie imens. De aceea, a vorbi numai de

„declinul lecturii” e a neglija un straniu fenomen complementar: „inflaţia textului”. În ziua

de azi, pierdem contactul cu universul cărţii, nu doar pentru că nu mai avem timp, nu

doar pentru că preferăm computerul şi televizorul, ci şi pentru că suntem înconjuraţi de

prea multe cărţi. Abandonăm, uneori, lectura mai degrabă din cauza saţietăţii decât din

cauza subţierii apetitului. Dacă nu mai citim nu este întotdeauna pentru că nu avem ce,

pentru că bibliotecile s-au golit sau pentru că avem alte tentaţii, ci, dimpotrivă, pentru că

bibliotecile stau să pocnească, pentru că oferta e inhibitorie.

(Andrei Pleşu, Despre frumuse ţea uitat ă a vie ţii )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul lecturii în formarea personalității? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana

Page 75: Teste romana bac

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proba A

Examenul de bacalaureat naţional 2014

Proba A 10 iunie

Biletul nr. 75 Citeşte textul cu voce tare.

A-ți da cuvântul – sau, cum se spunea odinioară, a-ți da cuvântul de onoare –

revine la a te angaja ferm că vei face un lucru anume până la un termen anume.

Cuvântul dat este ca iscălitura în josul unui contract. Atâta că într-un contract se

stipulează că neîndeplinirea lui atrage după sine o anumită penalizare, în timp ce

încălcarea cuvântului dat, care consfințește o convenție pur verbală, nu. Cel care nu se

ține de cuvânt într-o chestiune cât de cât mai importantă nu poate fi nici măcar acționat

în justiție, pentru că nu se poate invoca împotriva lui niciun document doveditor. Numai

că impunitatea omului care nu-și respectă cuvântul dat este iluzorie: după o vreme

pierde însuși temeiul convenției verbale, care este încrederea . Cuvântul unui om

discreditat nu mai are trecere și, lucru chiar mai grav, cel lezat, mai ales dacă este

neîncrezător în fire, tinde să generalizeze și să nu mai aibă încredere în nimeni. De aici,

infinita complicare și îngreunare a relațiilor dintre oameni.

(Petru Creția, Luminile și umbrele sufletului )

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (argumentativ, descriptiv, epistolar, informativ, memorialistic, narativ etc.)? Motivează-ţi răspunsul. c. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanța respectării cuvântului dat? Susține cu argumente opinia pe care o enunţi.

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Brasov - 2027

COLEGIUL NATIONAL DR IOAN MESOTA BRASOV

Proba_A_Limba_si_Literatura_Romana