Testul unu1. 1. Teoria general a dreptului n sistemul tiinelor.a) Stiinta poate fi definita ca o activitate care are drept scop cunoasterea naturii si a societatii. Una dintre particularitatile stiintei consta in aceea ca ea aduna, sistematizeaza si analizeaza faptele referitoare la un domeniu sau altul al realitatii. Fiecare stiinta elaboreaza un sistem intreg de metode speciale de cercetare:observarea,colectarea de informatii, organizarea de exerimente. Principalul scop al stiintei consta in descoperirea legilor care domina in natura si societate. Ca forma a constiintei sociale stiinta reprezinta un sistem de cunostinte despre natura, societate si gindire, cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. Principalele tresaturi ale stiintei sunt:-veridicitatea se reda in enunturi adevarate ceea ce descopera in domeniul ei de cercetare.;-rationalitatea enunturile sa fie corecte sub aspect logic.-verificabilitatea enunturile ei sa fie conforme in valoarea lor generala de adevar, prin metode de verificare riguroasa, referitoare la domeniul de referinta;-perfectibilitatea disponibilitatea de a integra noile descoperiri in sistemul sau explicativ.b) Toate stiintele pot fi clasificate in trei mari grupuri: stiinte despre natura, stiinte despre societate, stiinte despre gindire. Potricit datelor UNESCO existau peste 1150 de stiinte actualte, structurate in: stiinte fundamentale, particulare, tehnico-legislative. Potrivit viziunii profesorului Nicolaie Popa sistemul stiintelor sociale poate fi divizat in: stiintele de tip mnemotetic(economia politica, psihologia, sociologia etc.);stiintele istorice; stiintele juridice; cercetarea epistemologica.Profesorul Gheorghe Avornic scoate in evidenta urmatoarele stiinte juridice:stiinte juridice istorico-teritoriale, stiinte juridice de ramura; astiinte juridice auxiliare. O alta clasificare astiintelor juridice este: teoria generala a dr si statului ca stiinta juridica de sinteza; stiinte juridice istorice; stiinte juridice de ramura; stiinte juridice interramurale; stiinte juridice auxiliare, stiinta dreptului international.c) 2.Scop ideal i funcii n drept. a) Termenul scop desemneaza tinta catre care tinde cnv, ceea ce isi propune cnv sa obtina. in viziunea profesorului Alexandru Vallaimarescu

Testul 20.1. Principiile organizrii i funcionrii aparatului de stat.a) Cuvintul principiu vine de la latinescul principiu care poate insemna inceput, obirstie. In sensul obisnuit cuvintul principiu se folosesre pentru a desemna: element fundamental,idee de baza pe care se intemeiaza o teorie stiintifica un sistem politic.; legea fundamentala a unei stiinte, a unei arte, a unei discipline. Prin principiile de organizare si activitate a aparatului de stat intelem cele mai importante idei si tezze care stau la baza constructiei si activitatii aparatuli de stat. . Importanta principiului separatiei puterilor este pusa in valoare si prin includerea normelor respective in dispozitiile constitutionale stipulate care poate fi gasita sau care se subintelege in majoritatea constitutiilor statelor moderne. Principiu democratic un rol important in stat. Ea are ca fundament respectarea fiintei umane si a statului de drept, deoarece caracterul democratic si acaracterul statului de dr se implica reciproc. Democratia statului presupune pluralismul politic social, aplicarea principiului majoritatii la deliberare, participarea poporului la rezolvarea treburilor publice. Principiu legalitatii are un rol insemnat deoarece influentiaza fiecare individ in parte, il insotesc peste tot, sunt uneori singura morala a poporului si sunt mereu parte componenta a libertatii sale.b)-separarea si colaborarea puterilor. Orice proces de conducere social-politic, care se desfasoara in vederea realizarii unor obiective de interes general sau prin care se urmareste bn comul al natiunii. Teoria separerii puterilor isi are originea in cele mai vechi timpuri. In formularea moderna principiu presupune ca in stat exista puterea legislativa, executiva si judecatoreasca, separate una de alta. Separarea puterilor are menirea de a asigura realizarea guvernarii democratice, evitarea abuzului de putere. Statul ca entitate politico-juridica si functionala are de indeplinit are de indeplinit trei functii:functia legislativa(realizata prin emiterea legulilor general obligatorii);executiva(realizara prin aplicarea sau axecutarea actelor legislative);jurisdictionala(exprimata prin rezolvarea litigiilor care apar in procesul aplicarii si realizarii actelor normative. In R.M. conform Constitutiei puterile se identifica astfel: puterea legislativa cu parlamentul, puterea exeutiva cu Presedintele R.M.; puterea judecatoreasca cu autoritatile punblice. Intre puterile mentionate trebuie sa existe mereu un echilibru.-principiul democratismului. Democratic este statul in care forma de guvernamint, competenta autoritatilo, modul de organizare, politica interna si externa sunt stabilite de catre popor. Prin caracterul democratic al statului si aparatului se intelege ca taote autoritatile publice se intemeiaza pe vointa poporului, exprimata prin alegeri libere sin concrete. Democratia statului implica:proclamarea si garantarea libertatilor punblice;un sistem pluralist; responsabilitatea guvernantilor si obligatia lor de a se conforma legilor.-principiu legalitatii. Aceasta presupune infaptuirea tuturor functiilor functiilor proprii organelor de stas si persoanelor oficiale in strita coonformitate cu legile si actele subordonate legii in vigoare.-principiu stiintific. Stiinta are in societatea contemporana un dublu statut de valoare si de cunoastere a omului si de institutie. Principiu stiintific este conditionat de faptul ca functionarea de succes a aparatului de stat esde de neconceput fara abordarea a solutionarii problemelor concrete.c) Principiu separarii si colaborarii puterilor in R.M. conform constitutiei este astfel: puterea legislativa cu parlamentul , organ reprezentativ suprem silegislativ(art.60-art.76); puterea executiva cu presedintele R.M.(aflat in fruntea puterii executive);puterea judecatoreasca cu autoritatile judecatoresti, reprezentate prin curtea suprema de justitie, cutile de apel,si judecatorii de drept comun sau specializate(art.114-art.121). Pentru principiu democtatic constitutia R.M. contine o serie de articole: suveranitatea ce apartine poporului(art.2); parlamentul este un orgam reprezentativ suprem si legilativ, ales prin vot universal direct, secret si liber exprimat(art.60-61);exprimarea vointei poporului prin referentum(art.75); democcratia si pluralismul politic(art.5);drepturile si libertatile fundamentale (titlul II); Constitutia- legea suprema a statului(art.7). prin principiu legalitatii Constitutia R.M. spune ca nici o lege nici un alt act juridic care contravine preveredilor constitutiei nu are putere juridica.2.Categoriile normelor juridice.a)Norma juridica poate fi definita acea norma sociala ce contine o regula de conduita , stabilita sau autorizata de stat, menita sa reglementeze cele mai importante domenii de activitate umana si octotita, in caz de necesitate prin forta de constringere a statului. Nicolaie Popa defineste norma juridica ca o regula generala si obligatorie de conduita al carui scop este de a asigura ordinea sociala. In viziunea lui Ion Dogaru norma juridica este o regula de conduita generala,impersonala si obligatorie, care exprima vointa electoratului infatisat de organul legislativ, regula a carui respectare e asigurata de ordinea sociala. Dumitru Baltaga sustine ca noma juridica ca element constitutiv al dreptului este o regulade conduita a carei respecatre este asigurata la nevoi prin forta coercitiva a statului. Giorgio del Vecchio considera ca trasaturile normei juridice sunt bilateralitatea si generalitatea. Alex Will retine caracterul coercitiv, statal si abstract al normei al normei juridice, cel din urma implicand generalitatea, permanenta si impersonalitatea. Nicolaie Popa dezvolta patru caractere alei normei juridice: general si impersonal, tipic, implicatia unui raport intersubiectiv si caracterul obligatoriu. Dupa parerea unor autori normei juridice ii sunt inerente urmatoarele trasaturi caracteristice, fara de care ea nu poate fi conceputa:a. a. Caracterul statal.Cunoastem ca fenomenul juridic nu se poate separa de cel statal, si invers. O regula de conduita devine regula de drept numai in masura in care substanta ei este vointa statala, adica poarta pecetea autoritatii publice.b. Caracterul statal al regulilor de drept rezulta in primul rind din elaborarea lor de catre stat, prin procesul de legiferare in special. Asadar o regula de conduita sociala poate deveni vointa de stat, prin elaborarea ei de catre organul component, prin recunoasterea si validarea sau prin acceptarea ei, ceea ce implica si validarea.c. b. Caracterul coercitiv. Dreptul se realizeaza in chip liber. Aceasta este regula. Constrangerea este o exceptie. Ea imbraca haina raspunderii juridice. In statul de drept ea se realizeaza numai pe baza regulii de drept si in limitele ei.d. Mijloacele de realizare a constrangerii sunt multiple si apartin administratiei si justitiei in special: judecatorul, procurorul, politistul, institutia penitenciara. e. Caracterul coercitiv este inerent normei juridice.f. Impreuna cu substanta statala a normei juridice, caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine in cimpul social normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de norma morala.g. c. Generalitatea normei juridice.. Generalitatea normei de drept rezulta din caracterul sau abstract, tipic, impersonal si permanent. Ea nu reglementeaza situatii concrete si creeaza tipare, ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc in situatia diferita in prealabil de lege. Regula are un caracter permanent care ii asigura generalitatea. Ea subzista pine cind este aprobat si poseda o virtualitate de aplicare la un numar indeterminat de ipoteze viitoare.h. d. Caracterul obligatoriu.Se traduce simplu in ideea ca regula de drept trebuie respectata. Elaborata in vederea unui scop determinat incalcarea ei ar contraveni finalitatii sale. Intreaga activitate umana se desfasoara sub semnul unui tel, care da sens vietii individuale ca si vietii colective.b) A clasifica normele juridice inseanma a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in oceanul de norme juridice care ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul realizari lor. Normele juridice se clasifica dupa urmatoarele criteria:-Dupa ramura de dr.care constituie un criteriu important pentr clasificare. Ele se clasifica in:norme de dr constitutional;norme de dr administrative;norme de dr civil;norme de dr penal,dorme de dr familial;norme de dr al muncii etc.-Dupa forta juridical normele juridice se clasifica in:norme juridice in legi,care la rindul lor pot fi(norme juridice cuprinse in constitutie,norme juridice cuprinse in legi organice cuprinse in legi ordinare);norme juridice cuprinse in acte normative subordinate legii.- Dupa structura tehnico-legislativa normele juridice se clasifica in:norme juridice complete;norme juridce incomplete.-Dupa caracterul conduitei prescrise normele juridcese clasifica in:norme imperative(norme onerative si prohibitive) si norme dispositive(permissive si supletive)-Dupa gradul si intensitatea incidentei normele juridice se impart in:norme-principii sau norme cardinal si norme-mijloace normative.-Dupa sfera de aplicare se clasifica in:norme generale,norme special si norme de exceptie.-Dupa criteriul sociologic-juridic se clasifica in:norme punitive si norme stimulative.c)Testul 211.Puterea public exclusiv, sau suveran (suveranitatea).a)Suveranitatea este cel mai caracteristic element specific al statului. Intro societate societate exista mai multe tipuri de putere:puterea unnor partide,puterea unor organizatii sociale. Puterea statale este ceai mai autoritara. Puterea de stat este suverana. Termenul de suveranitate este folosit pentru prima data cu prilejul analizei constitutiei franceze din 1791. Art.2 alin1 al Constitutiei R.M prevede ca suveranitatra nationala apartine poporului R.M, care o exercita in mod direct si prin oragenele sale reprezentative, in formele stabilitede Constitutie.b) Pornind insasi de notiunea de suveranitate prezentidu-se sub o forma de atribut al statului care nu poate fi simtita , perceputa insa exercitind putere asupra atributului respectiv este o prioritate a statului atit la nivel national cit si la nivel international.Suveranitatea poporului si suveranitatea nationala se identifica cu suveranitatea de stat in cazul in care puterea de stat apartine poporului si natiunea s-a constituit intr-un stat suveran si independent. Putem mentiona faptul ca suveranitatea de stat inglobeaza suveranitatea nationala si suveranitatea poporului odata ce nu a fost adusa atingere asupra acesteia.Asemanarile dintre aceste notiuni care au ca scop plasarea poporului in centrul cimpului politic precum si oferirea prerogativelor fundamentale denota faptul ca atributul principal al statului apartine poporului care il exercita in mod direct si prin organele sale reprezentative.O prerogativa sau o asemanare intre notiunile date se rezuma la dreptul statului impreuna cu societatea cu poporul de a-si rezolva principalele treburi interne si externe fara careva imixtiuni din partea altor state.c)2. Interpretarea dreptului.Definiti interpretarea dreptului si rolul acesteia in procesul aplicativ.Interpretarea constituie o operatie logico-rationala care, lamurind intelesul exact si complet al dispozitiilor normative, ofera solutiile juridice adecvate pentru diferitele situatii cu care ne confruntam.Asadar, interpretarea este operatiunea prin care se stabileste o legatura logica intre dreptul astfel conceput si executia lui, incercindu-se sa se deduca aceasta din urma din cel dintii".Rolul interpretarii rezulta din insasi necesiatatea de a putea fi inteles dreptul de catre orice cetatean. Nu toti pot percepe lucrurile in egala masura , asa cum nu toti poat avea studii juridice, ba chiar uneori si cei cu studii juridice se confrunta cu unele probleme la aplicarea dreptului. De aceea si este necesar o astfel de institutie de interpretare a dreptului.

b)Particularitatile interpretarii oficialeOrganele care emit acte normative procedeaza uneori la interpretarea acestora prin acte interpretative. Interpretarea oficiala are forta juridica obligatorie. Actul de interpretare oficiala se echivaleaza dupa forta juridica cu actul normativ supus interpretarii.Interpretarea oficiala poate fi atit generala, cit si cazuala.Generala este interpretarea care imbraca forma unor norme obligatorii cu caracter general.Interpretarea cazuala este forma interpretarii oficiale care se realizeaza cu prilejul solutionarii de catre organele competente a unor cazuri concrete.

Particularitatile interpretarii neoficiale Interpretarea neoficiala este interpretarea facuta de subiecti ce nu dispun de dreptul de a interpreta oficial actul normativ. Interpretarea neoficiala se face de catre savanti, de catre avocati, de catre alti cetateni etc. Fiind facuta de subiecti ce nu sint purtatori ai unei parti din puterea de stat, interpretarea neoficiala nu are forta juridica obligatorie.

c)O contributie importanta a Curtii Constitutionale la interpretarea dreptului se prefigureaza prin activitatea de control a constitutionalitatii legilor, in aceasta activitate Curtea Constitutionala, utilizind principiile generale ale dreptului, ajuta organelor juridice sa interpreteze corect legile.1 Curtea Constitutionala in activitatea sa de interpretare adopta hotariri. Hotaririle Curtii Constitutionale sint definitive si nu pot fi atacate (vezi alin. (2) al art. 140 al Constitutiei). Atributia de interpretare a Constitutiei de catre Curtea Constitutionala este una fundamentala, caci solutionarea oricarui caz cere interpretarea normei sau norme lor supuse controlului de constitutionalitate in raport cu Constitutia. Actele interpretative ale Curtii Constitutionale sint considerate parti constitutive ale actelor supuse interpretarii si au aceeasi forta juridica ca si acestea, fiind obligatorii pentru toti subiectii dreptului.Legile organice si legile ordinare pot fi interpretate si de catre Parlamentul Republicii Moldova. Parlamentul va interpreta legile, in ansamblu, sau anumite parti ale acestora, prin adoptarea unor acte interpretative -legi interpretative. Legile interpretative nu vor genera noi norme juridice. Ele doar vor explica, talmaci acele prevederi normativ-juridice, care deja exista in legile supuse interpretarii, dar care nu sint intelese la justa lor valoare de catre cei care urmeaza sa le transpuna in viata.Legile interpretative, prin urmare, nu modifica, ci doar completeaza continutul deja existent al normelor juridice. Ele nu sint legi noi. Ele sint parti componente ale legilor in vigoare si vor avea aceeasi forta juridica ca si acestea. Modalitatea de adoptare a legilor interpretative este echivalenta cu modalitatea de adoptare a legilor (organice, ordinare) supuse interpretarii.

Testul 221.Accepiunile dreptului.a) Cuvintul drept cunoaste mai multe acceptiuni:-dr obicetiv,subiectiv, pozitiv;-national,strain,international;-dr public si dr privat.Vorbind de dr obiectiv si subiectiv,cuvintele obiectiv si subiectiv in cazul dat nu sun taplicate in sesnsul lor strict filosofic. In sens strict filosofic cuvinti=ul obiectiv desemneaza o insusire inalienabila a obiectelor si fenomenelor de a exista in afara constiintei omului si independent de ea, in timp ce subiectiv desemneaza o insusire care depinde de vointa umana,se bazeaza pe o judecata partinitoare. Fiind o categorie sociala dre e un produs social complex in care se intruchioeaza vointa umana. Expresia "drept" poate fi luat ntrei sensuri si anume:n primul su sens, noiunea de drept desemneaz totalitatea regulilor deconduit impuse de stat n scopul reglementrii relaiilor inter-umane.Acesta este sensul dreptuluiobiectiv deoarecesedefineteprinraportarelaobiectulsu(regulile deconduit). Ansamblul normelor juridice n vigoare la unanumit momentdat, ntr-un stat, constituiedreptul pozitiv.naldoileasens,noiuneadedreptreprezintprerogativa,facultatea,posibilitatea unei persoane de a avea o anumit conduit i de a pretinde celorlali oanumit conduit. ntr-un asemenea sens este folosit cuvntuldreptn expresii ca:am dreptul la salariu sau am obinut dreptul de proprietate. Acesta este sensul dedreptsubiectiv,deoarecesedefineteprinraportarelapersoanacareexercitprerogativa respectivn sfrit, ntr-un al treilea sens, cuvntul drept desemneaz tiina socialcarestudiazstatuliregulileadoptatedeel,instituiilepoliticeijuridice,principiile generale de conducere i reglementare a societii.Este sensul n carefolosim aceast noiune cnd ne referim la disciplina destudiu drept civil.b) dreptul obiectiv se prezinta ca o totalitatte de norme adoptate sau sanctionate de stat. Intre dr obiectiv si subiectis exista o legatura indisolubila, legatura care consta in aceea ca dr subiective exista si se pot exercita numai in masura in care sint recunoscute de dr obiectiv. In timp ce dr obiectiv include reguli de dr, are oricit de multe ar fi la nr sunt limitate dr subiective sunt infinite la nr. Dr obiectiv si subiectiv sunt doua fete logice ale unei si aceiasi realitati si nu se poate vb de o prioritate a unei fata de alta. Dr pozitiv este totalitatea normelor juridice in vigoare dintrun stat, un dr aplicabil imediat si contunuu,obligatoriu si succeptibil a fi dus la indeplinire printro forta exterioara. Dr pozitiv se aplica intro societate.c) 2.Categoriile normelor juridice.a)Norma juridica poate fi definita acea norma sociala ce contine o regula de conduita , stabilita sau autorizata de stat, menita sa reglementeze cele mai importante domenii de activitate umana si octotita, in caz de necesitate prin forta de constringere a statului. Nicolaie Popa defineste norma juridica ca o regula generala si obligatorie de conduita al carui scop este de a asigura ordinea sociala. In viziunea lui Ion Dogaru norma juridica este o regula de conduita generala,impersonala si obligatorie, care exprima vointa electoratului infatisat de organul legislativ, regula a carui respectare e asigurata de ordinea sociala. Dumitru Baltaga sustine ca noma juridica ca element constitutiv al dreptului este o regulade conduita a carei respecatre este asigurata la nevoi prin forta coercitiva a statului. Giorgio del Vecchio considera ca trasaturile normei juridice sunt bilateralitatea si generalitatea. Alex Will retine caracterul coercitiv, statal si abstract al normei al normei juridice, cel din urma implicand generalitatea, permanenta si impersonalitatea. Nicolaie Popa dezvolta patru caractere alei normei juridice: general si impersonal, tipic, implicatia unui raport intersubiectiv si caracterul obligatoriu. Dupa parerea unor autori normei juridice ii sunt inerente urmatoarele trasaturi caracteristice, fara de care ea nu poate fi conceputa:i. a. Caracterul statal.Cunoastem ca fenomenul juridic nu se poate separa de cel statal, si invers. O regula de conduita devine regula de drept numai in masura in care substanta ei este vointa statala, adica poarta pecetea autoritatii publice.j. Caracterul statal al regulilor de drept rezulta in primul rind din elaborarea lor de catre stat, prin procesul de legiferare in special. Asadar o regula de conduita sociala poate deveni vointa de stat, prin elaborarea ei de catre organul component, prin recunoasterea si validarea sau prin acceptarea ei, ceea ce implica si validarea.k. b. Caracterul coercitiv. Dreptul se realizeaza in chip liber. Aceasta este regula. Constrangerea este o exceptie. Ea imbraca haina raspunderii juridice. In statul de drept ea se realizeaza numai pe baza regulii de drept si in limitele ei.l. Mijloacele de realizare a constrangerii sunt multiple si apartin administratiei si justitiei in special: judecatorul, procurorul, politistul, institutia penitenciara. m. Caracterul coercitiv este inerent normei juridice.n. Impreuna cu substanta statala a normei juridice, caracterul ei coercitiv o individualizeaza cel mai bine in cimpul social normativ si o fac sa se deosebeasca mai ales de norma morala.o. c. Generalitatea normei juridice.. Generalitatea normei de drept rezulta din caracterul sau abstract, tipic, impersonal si permanent. Ea nu reglementeaza situatii concrete si creeaza tipare, ramane deschisa tuturor persoanelor care se gasesc in situatia diferita in prealabil de lege. Regula are un caracter permanent care ii asigura generalitatea. Ea subzista pine cind este aprobat si poseda o virtualitate de aplicare la un numar indeterminat de ipoteze viitoare.p. d. Caracterul obligatoriu.Se traduce simplu in ideea ca regula de drept trebuie respectata. Elaborata in vederea unui scop determinat incalcarea ei ar contraveni finalitatii sale. Intreaga activitate umana se desfasoara sub semnul unui tel, care da sens vietii individuale ca si vietii colective.b) A clasifica normele juridice inseanma a le grupa pe categorii pentru a ne orienta in oceanul de norme juridice care ne inconjoara, a le recunoaste, a le deosebi mai usor in cazul realizari lor. Normele juridice se clasifica dupa urmatoarele criteria:-Dupa ramura de dr.care constituie un criteriu important pentr clasificare. Ele se clasifica in:norme de dr constitutional;norme de dr administrative;norme de dr civil;norme de dr penal,dorme de dr familial;norme de dr al muncii etc.-Dupa forta juridical normele juridice se clasifica in:norme juridice in legi,care la rindul lor pot fi(norme juridice cuprinse in constitutie,norme juridice cuprinse in legi organice cuprinse in legi ordinare);norme juridice cuprinse in acte normative subordinate legii.- Dupa structura tehnico-legislativa normele juridice se clasifica in:norme juridice complete;norme juridce incomplete.-Dupa caracterul conduitei prescrise normele juridcese clasifica in:norme imperative(norme onerative si prohibitive) si norme dispositive(permissive si supletive)-Dupa gradul si intensitatea incidentei normele juridice se impart in:norme-principii sau norme cardinal si norme-mijloace normative.-Dupa sfera de aplicare se clasifica in:norme generale,norme special si norme de exceptie.-Dupa criteriul sociologic-juridic se clasifica in:norme punitive si norme stimulative.c)Testul 231. Originea statului i dreptului.a)Statul si dreptul fac parte din fenomenele sociale ale caror existenta se limiteaza la o anumita perioada de dezvoltare a societatii. Cea dintii forma de convetuire a stramosilor oamenilor a fost Hoarda. Care era un grup de indivizi reuniti fara nici o regula fixa. Vioata hoardei era nomada.la acea perioada hoarda se manifeta numai in masura si forma in care era folosita pentru consevarea specieiin lupta pentru existenat. Principalele mijloace de existenta rezulta din vinatoare si pescuit. Incetul cu incetul acest regim se schimba, apare agricultura,se stabilesc locuinte.prima forma specifica umana de comunitate ce a luat locul coardei a fost ginta, o unitate de oameni bazata pe rudenia de singe. Pe o treapta superioara de evolutie, in epoca destramarii comunei primitive,ginta matriarhala va ceda locul gintei patriarhale,unde tatal devine centru vietii sociale. Conducerea gintii a vietii economice,militare, spirituale, apartinea unui organis cu caracter obstesc. Hotaririle erau laue de adunarea generala a membrilor adunli al gintii. Probleme curente erau solutionate de un sfat, in frunte cu un fef ales de ginta. Nu era o categorie speliala de oamnei ce conduc , nu era un organ special de constringere. Relatiile sociale sunt reglementate de anumite reguli de conveuire sociala cum ar fi:obiceiul,morala,prescriptiile religioase. In aceasta perioada nu era diferenta intre drepturi si indatoriri. Fiecare individ se considera obligat sa urmeze exemplele stramosilor sai. La o etapa mai avansata apare tribul,care constitutie o comunitate etnica si de organizare sociala a mai multor ginti sau familii inrudite.b) Conditiile aparitiei statului si dr sau format destul de lung si greu, atit ptin evolutia treptata a fortelor si a relatiilor de productie cit si prin modificarea structurii si organizarii societatii primitive. O premisa care a dus la aparitia statului si dr a schimbarile care au avut loc in domeniul agriculturii, a pastoritului,mestesugaritului, schimbului etc.,care constituie un pas enorm atit pentru societate cit si pentru fiecare individ. Astfel are loc treecerea de la economia pradalnica la economia productiva. Apare familia. Cercetarile efectuate de sociologi istorici au scos la iveala faptul ca intre comunitati rap[orturile membrilor lor siau gasit reflecatre o serie de norme sociale,devenind cu timoul niste tabuuri corespunzaroare. Sonfost acestor tabuuri se interzicea incesul intre frtate si sora, si era nenatural si neinchipuit incesul cu mama. Asta la fel a constituit o premiza. O alta premiza a fost introducerea modalitatii de razbunare, care se baza pe conceptul egalitatii. In acest moment incepe sa se schiteze elementele statului.c) cele mai raspindite conceptii care au adus contributii la cercetarea unor sau altor aspecte ale fenomenului statului se atribuie urmatoarele:-Teoria teologica potrivit aceste teorii statul este creatia divinitatii, iar monarhul ,seful statului este reprezentantul lui d-zeu pe pamint. Conceptia teologica sustine ca d-zeu este creatorul univeruslui. Se mentioneaza faptul ca la inceptu omenirea a fost condusa de d-zeu. Cind omenirea sa intreptat de d-zeu prin pacate, d-zeu a rinduit ca oamenii sa fie condusi prin proroci. Pacatuind in continuare,oamenii nu mai doreau sa asculte de proroci si d-zeu a trimis regii care sa ii conduca. Regele are putere dumnezeiasca sa conduca. Regela era suveran pentru toti. Masoneria a urmarit distrugerea monarhiei si bisericii, pregatind venirea la putere a presedintelui. Dreptul apare sub forma unei legislatii,a unui comandament a lui d-zeu. Cele 10 porunci cuprind reguli ordonate de divinitae.-Teoria patriarhala. Partasii aceste conceptii sustin ca statul isi are originea de la familie. Statul reglementeaza vointa cetatenilor prin mijlocul legilor. In perioada medievala teoria patriarhala a fost dezvoltata de englezul Robert Filmer. Il lucrarea sa el sustine ca monarhul detine puterea de stat in caliatate de mostenitor a lui Adam. Monarhul nu se alege,nu se numeste .-Teoria patrimoniala aparuta in perioada medievala,teoria afirma ca statul a aparut din dr de proprietate asupra pamintului.-Teoria rasiala. Aceasta teorie porneste de la ideea inegalitatii raselor, a dominatiei raseo superioare. In vizinea partasilor acetei conceptii,statul se transforma intrun mecanism centralizat excesiv, axat pe o ierarhie militar-birocratica, in fruntea careia se afla fiurerul. Rasismul ca ideologie si practica porneste de la inegalitatea fizica si psihologica a raselor umane.-Teoria psihologica. Dupa parerea partasilor acestei teorii in societate existe doua categorii de oameni, unii care din punct de vedere psihic sunt reprezentanti pentru functii de conducere, iar ceilalti pentru a fi condusi.-Teoria contractualista. Aceasta teorie cunoaste mai multe variante. In viziunea lui Thomas Hobbes, adept al monarhiei absolute,pina la aparitia statului o fost o perioada de dezastru, a fost un razboi impotriva tuturor. Pentru a se salva,oamenii au incheiat un contract social.-teoria juridica a statului-natiune. Prin aceasta teorie se afirma ca statul este personificarea juridica a unei natiuni.-Teoria materialista constituie o orientare filosofica opusa idealului ce recunoaste ca factor prim materia,existenta obiectiva.Teoriile aparitie dreptului sunt:-Scoala dr natural. Aceasta scoala isi are originea in antichitatea greaca. Dupa paretea lui Aristotel omul face parte din natura in dublu sens:el este o parte a materiei participind la experienta acesteia, pe de alta parte el este dotat cu ratiune activa care il deosebeste de celelalte parti ale naturii.-Scoala istorica a dr. Potrivit aceste scoli formarea si dezvoltarea dr a avut loc in conditiile unui anunit mediu, care difera la unumite popoare.-Scoala socialistica a dr. Se considera a dr se naste din lupta dintre interesele sociale diferite si ca el constituie instrumentul fundamental al vietii sociale.-Scoala normativa a dr. Potrivit acestei scoli sistemul normelor juridice se infatiseaza in forma de piramida. La baza acestei piramide este asezata norma de conduita sociala fondata pe dr. 2. Principiile organizrii i funcionrii aparatului de stat.a) Cuvntul principiu" vine de la latinescul principium" care poate nsemna nceput", obrie". In sensul obinuit cuvntul principiu" se folosete pentru a desemna:,,a) element fundamental, idee de baz pe care se ntemeiaz o teorie tiinific, un sistem politic etc. Prepoziie admis ca adevrat care servete la deducerea propoziiilor unui sistem deductiv;b) legea fundamental a unei tiine, a unei arte, a unei discipline" (Dicionarul limbii romne moderne, editura Academiei, Bucureti, 1958).Prin principiile de organizare i activitate a aparatului de stat nelegem cele mai importante idei i teze care stau la baza construciei i activitii aparatului de stat care dezvluie esena i destinaia social a acestuia.Rolul acestor principii consta in faptul consolidarii unei pozitii legale din partea organelor statale precum respectarea acestor principii atit de ordin national cit si de ordin international. De asemenea prezinta importanta principiile de organizare si de functionare ale aparatului de stat prin prisma faptului reglementarii de Legea suprema a statului.b)-separarea si colaborarea puterilor. Orice proces de conducere social-politic, care se desfasoara in vederea realizarii unor obiective de interes general sau prin care se urmareste bn comul al natiunii. Teoria separerii puterilor isi are originea in cele mai vechi timpuri. In formularea moderna principiu presupune ca in stat exista puterea legislativa, executiva si judecatoreasca, separate una de alta. Separarea puterilor are menirea de a asigura realizarea guvernarii democratice, evitarea abuzului de putere. Statul ca entitate politico-juridica si functionala are de indeplinit are de indeplinit trei functii:functia legislativa(realizata prin emiterea legulilor general obligatorii);executiva(realizara prin aplicarea sau axecutarea actelor legislative);jurisdictionala(exprimata prin rezolvarea litigiilor care apar in procesul aplicarii si realizarii actelor normative. In R.M. conform Constitutiei puterile se identifica astfel: puterea legislativa cu parlamentul, puterea exeutiva cu Presedintele R.M.; puterea judecatoreasca cu autoritatile punblice. Intre puterile mentionate trebuie sa existe mereu un echilibru.-principiul democratismului. Democratic este statul in care forma de guvernamint, competenta autoritatilo, modul de organizare, politica interna si externa sunt stabilite de catre popor. Prin caracterul democratic al statului si aparatului se intelege ca taote autoritatile publice se intemeiaza pe vointa poporului, exprimata prin alegeri libere sin concrete. Democratia statului implica:proclamarea si garantarea libertatilor punblice;un sistem pluralist; responsabilitatea guvernantilor si obligatia lor de a se conforma legilor.-principiu legalitatii. Aceasta presupune infaptuirea tuturor functiilor functiilor proprii organelor de stas si persoanelor oficiale in strita coonformitate cu legile si actele subordonate legii in vigoare.-principiu stiintific. Stiinta are in societatea contemporana un dublu statut de valoare si de cunoastere a omului si de institutie. Principiu stiintific este conditionat de faptul ca functionarea de succes a aparatului de stat esde de neconceput fara abordarea a solutionarii problemelor concrete.c) Respectarea principiilor de organizare si functionare ale aparat de stat a RM constituie actual o dilema. Asta nu inseamna ca organele statale nu-si indeplinesc obligatiunile si atributiile dar pornind de la rolul acestor organe care urmeaza sa activeze doar p/u popor si in interesul acestuia si nu in interes propriu sau colectiv al personalului. Numarul de dosare pierdute de RM la CEDO denota faptul unei functionari ineficiente a autoritatilor judecatoresti care pina la urma prejudiciul se achita din bugetul statului. Daca aparat de stat s-ar conforma intru totul principiilor fundamentale legislatiei actuale cit si celei internationale nu am avea atitea probleme la momentul actual. Oricum nu se incalca in mod abuziv principiile legea insa in sistemul nostru de drept avem prea multe lacune, coruptia joaca un rol de destabilizare a situatiei ceea ce duce la formarea unei imbolnaviri a societatii care din pacate incepe de sus de la organele stataleTestul 241.Forma organizrii de stat.a) Forma de guvernamint desemneaza modul de formare si organizare a arganelor statului, atributiile care le revin lor, caracteristicile si principiile care stau la bara raporturilor dintre acestea. Rousseaus considera ca guvernamintul poate imbraca trei forme diferite de guvernamiint:democratia(prezenta atunci cind suveranul confera guvernamintului intregului popor sau celei mai mari parti ai lui);aristocratia(prezenta atunci cind guvernamintul este conferit unui nr mic de magistrati);monarhia(cind guvernul este in miinele unui singur magistrat). Din punct de vedere ai formei de guvernamint cele mai frecvente intilnite sunt monarhia si repunblica. Monarhia este acea forma de guvernamint in care seful statului este monarhul. Monarhul avind diferite denumir:rege, tar,sultan,faraon,sah etc,de regula detine puterea pe viata si o transmite ereditar. In evolutia sa monarhia cunoaste mai multe forme:absoluta,parlamentara,limitata.Monarhia absoluta este cea mai veche forma de monarhie,atributiile monarhului sunt foarte intinse,in monarhia constittionala atributiile monarhului sunt restrinse.Republica este forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unui organ ales pe un timp limitat. Republica la rindul ei poate fi parlamentara se caracterizeaza prin faptul ca seful statului lipseste, sau prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului de stat de catre cetateni, fie direct sau indirect.b) Statul este unitar daca reprezinta o singura formatiune statala,cu un regim constitutional unic, are un singur rind de autoritati legislative, executive si judecatoresti la nivel central. Caracteristicile principale ale statului unitar sunt: are o singura formatiune statale;un singur regim constitutional;o singur rind de organe ale puterii de stat,divizata in putere legislativa;exista o singura cetatenie;un singur subiect al dr constitutional si international este statul insusi.Statul federativ are urmatoarele caracteristici: federatia este constituita din unitati federale(statele in SUA, india, australia etc.); subiectele federatiei nu sunt state in sensul deplin al cuvintului si nu beneficiaza de suveranitate,in pofita proclamarii ei formale in unele federatii;paralel cu constitutia comuna actioneaza si constitutiile proprii ale subiectelor federale;paralel cu autoritatile legislative executive si judecatoresti ale federatiei functioneaza si organe executive,legislative,judecatoresti ale subiectelor ei;persoanele de pe acest teritoriu eu de regula o cetatenie;parlamentul este de regula bicameral etc.c)2.Metoda logic de interpretare a dreptului.a) prin metoda de interpretare inteleg totalitatea procedeelor folosite pentru clasificarea continutului prevederelor normelor juridice. Metoda logica este cea mai larg intilnita intre procedeele de interpretare a normei juridice. Ea consta in folosirea unor procedee ale logicii formale generale. Metoda logica nu poate fi separata de celalte metode sau procedee,deoarece orice lamurire a sensului normei juridice se sprijina utilizarea judecatii logice.b) Regulile de interpretare a dreprului sunt:exeptia este de stricta interpretare. Exceptiile nu pot fi create prin interpretare. In cazul interpretarii nu se genereaza, nu apar noi norme juridice, ci este doar lamurit continutul normelor existente.Unde legea nu distinge nici interpretul no poate face este regula potrivit careia in cazul unei formulari generale a textului normativ subiectul interpretarii nu poate introduce distinctii, deosebiri.Legea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei,si nu invers. Este regupa potrivita careia nu trebuie cautate principii pentru a nu aplica legea. Atit timp cot o lege este in vigoare ea urmeaza sa fie realizata practic.Metoda logiza se sprijuna si pe unumite argumente sau procedee de demonstratie. La ele se atribuie urmatoarele:-Argumentul per a contrario. Acest argument se bazazea pe legea logica a tertului exclus. Conform argumentului dat in cazul notiunilor contradictorii care se neaga una pe alta, doar una poate fi adevarat, cealalta este falsa. Acest princiupiu logic se bazeaza pe ideea neconcordantei.-Argumentul ad absurdum-reducere la absurd. Cu ajutorul acestui argument se demonstreaza ca o anumita solutie propusa prin interpretare este singura posibila. Deoarece arice alta solutie as duce la consecinte inadmisibile, absurde.-A majori ad minus. Acest argument desemneaza situatia in care o autoritate publica, cu putere mai mare,poate sa face ce face o autoritate publica, subordonata ei. De acest argument ne conducem in cazurile interpretarii extensive.-Argumentul a fortiori. Este argumentul sensul caruia consta in aceea ca ratiunea aplicarii unei norme juridice este si mai puternica intro alta ipoteza decit cea indicata expres in norma respectiva.-Argumentul a pari. Acesta este un argument de analogie care are la baza ideea potrivit careia aceeasi cauza produce aceleasi efecte. De aici rezulta ca pentru situatii identice trebuie sa se pronunte solutii identice.-Argumentul in dubia pro reo. Acest argument este aplicabila in materia dreptului penal.c) Analiza procesului de interpretare a normelor juridice nu poate fi considerata completa daca nu se va lua in consideratie rezultatul acestui proces.

Testul 251.Raportul juridicNormele juridice sunt realizate n via prin raporturi juridice.Premisele fundamentale ale apariiei raportului juridic sunt, existena normei juridice, subiectele de drept i faptele juridice. Orice raport juridic nseamn n acelai timp o conexiune ntre planul general i impersonal al normei juridice i planul concret al realitii n care prile sunt determinate i au anumite drepturi i obligaii bine individualizate.Trsturile definitorii ale raportului juridic sunturmtoarele:1. Raportul juridic este un raport social, stabilinduse de fiecare dat ntre oameni. Omul nu poate tri dect n relaiile cu ali oameni, aceste relaii fiind foarte diverse: de la simplu contact la relaii care au la baz trsturi sau interese comune, nevoi de schimb i mai departe la cele menite s asigire conservarea i dezvoltarea sa ca fiin uman. Relaiile se pot stabili ntre persoane individuale sau ntre subieci colectivi.2. Raportul juridic este un raport de voin. Caracterul voliional al raportului juridic este dat de faptul c aici intervine att viona statal exprimat n norme juridice, ct i voina subiecilor participani la raportul juridic.3. Istoricitatea este o alt trstur a raportului juridic, fizionomia sa fiind puternic marcat de istoria societii, variabilitatea elementelor constitutive putnduse constata cu uurin de la o etap la alta, de la o ar la alta.4.Raportul juridic are un caracter normativ. Aceastanseamn c aprecierea nu are ca obiect ceea ce exist, ci cum trebuie s fie o activitate. n virtutea acestei normativiti, un debitor trebuie s napoieze suma de bani la scaden. n cazul invocat aprecierea normativ este un comandament, un ordin, adic debitorul este supus ordinului de a plti suma de bani.b) Structura raportului juridic include:subiectele raportului juridic;continutul raportului juridic si obiectul raportuluij juridic.Subiecte ale raportului juridic pot fi:subiecte individuale sau subiecte colective. Celemai multe raporturi juridice apar intre persoane fizice:cetateni ai statului dat,cetateni ai unui stat strain,persoane fara cetatenie. In baza recunoasterii calitatii de subiect de dr omul participala raporturi juridice. Aptitudinea de a avea dr si obligatii doaprta denumirea de capacitate juridica. Capacitatea juridica poate fi de folosinta sau de exercitiu. Capacitatea de folosinta este capacitatea persoanei de a avea anumire dr si obligatii. Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei e marcata de nasterea persoanei. Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a dobindi si exercita dr si de asi asuma oblugatiile prin savirsirea de catre ea a actelor juridice. Pentr dobindirea capacitatii de folosinta e necesara doar existenta atunci pentru e o executa e necesar de a avea capacitate juridica. Inceputul capacitatii de exercitiu e legata de virsta persoanei. Nimeni nu poate fi limitat e capacitatea juridica, acest lucru poate fi facut doar de catre instantele de judecata. Cele mai multe raporturi juridicese incheie intre persoane fizice. Parti ale unui raport juridic pot fi anumite colective,organe de stat, organizatii obstesti sau chiar statul continutul raportului juridic este format din ansamblu de drepturi si obligatii ale subiectilor de dr ce participa la raporturi juridice. Exista unele raporturi juridice simple. Majoritatea absoluta a raporturilor juridixe aparute au un caracter complex. Obiectul raportului juridic reprezinta este diferit. Obiectul raportului juridic poate fi:actiunile pe care titularul dr subiectiv le indeplineste ori le poate pretinde pe care celalalt subiect este obligat a le savirsi sau a se abtine de la savirsirea lor;lucruri si alte bunuri materiale;valori nemateriale;rezultatul creatiei intelectuale.c)2 .Principiile dreptului.a) Prin principii ale dreptului nelegem att un fundament al sistemului de drept ct i o modalitate de coordonare a normelor juridice din cadrul sistemului n jurul unei idei cluzitoare. Principiile dreptului snt acele idei conductoare ale coninutului tuturor normelo juridice.Principiile fundamentale ale dreptului snt acele idei dirigiuitoare care se degaj ca urmare a raportului dintrelegea fundamental i celelalte legi, n principiu din Constituie, i care se gsesc i va trebui s se gseasc nntregul sistem de drept.Principiile dreptului se caracterizeaz prin urmtoareletrsturi:- principiile dreptului difer de la un sistem naional la altul, ns n acelai timp anumite principii pot ficaracteristice mai multor sisteme naionale de drept;- principiile fundamentale ale dreptului sunt reflectate n Constituie;- principiile fundamentale ale dreptului snt idei dirigiuitoare , idei de baz i i gsesc reflectare n ntreaga legislaie;- principiile dreptului se pot nfia fie sub forma unei axiome, fie sub forma unei deducii, fie sub forma unei generalizri de fapte experimentale.Astfel, n lumina unor documente fundamentale i a numeroase concluzii doctrinare, distingem mai multe principii generale ale dreptului, dintre care:Principiul asigurrii bazelor legale de funcionare a statului, care constituie o premis a existenei statului dedrept fiind principiul cheie al oricrui stat. ntr-o societate democratic puterea nu poate s aparin poporului.Acesta trebuie s-i gseasc formele juridice potrivite i structuri organizatorice oportune care iar permite un cuvnt hotrtor n soluionarea problemelor principale ale statului.Principiul libertii i egalitii. Libertatea i egalitatea snt dou categorii al cror coninut formeaz coninutul principiilor fundamentale ale libertii i egalitii. Acest principiu ca principiu fundamental, const n consacrarea n drept a celor dou fundamente, libertatea i egalitatea, ale vieii sociale.Principiul responsabilitii. Responsabilitatea se nfieaz ca un fenomen social ntruct exprim un act de angajar a individului n contextul relaiilor sociale, deasemenea determin un anumit comportament al individului fa de ali indivizi, al individului fa de societate i al societii fa de individ. Ca principiu fundamental al dreptului responsabilitatea apare ca un raport contient al individului la valorile i normele sociale. Ca principiu fundamental de drept ridic problema precizrii coninutului celor dou categorii, echitatea i justiia. b) Teoria dreptului difereniaz trei categorii de principii ale dreptului: principiile generale, principiile interamuralei principiile ramurale.Din punct de vedere a continutului principiile dr pot fi de inspiratie filosofica,politica,sociala,juridica.In dependente de functiile care le indeplinesc se impart in functiefundamentala si fubctie tehnica.Dupa sfera de aplicare principiile dr pot fi divizare in:principii de dr national,principii de dr cpmunitar,principii de dr international. Dupa diviziunea dr deosebim principii de dr public si de dr privat.c) Principiile dr au atit importanta teoretica cit si practica. Importnta teoretica a principiilor dr rezida din din aportul lor la opera de creatie e a dr. Acest rol este exercitat sub influenta traditiei si invatiei. Traditia presupune o mostenirede obiceiuri, datini, credinte care se transmit din generatie in generatie si costituie o trasatura specifica a unui popor. Inovatia asigura transformarea permanenta a dr confosrm noilor cerinte sociale. Importanta teoretica a principiilor generale dr rezulta din faptul ca ele stau la baza principiilor de baza si a celor inerramurale. Importanta practica a principiilor dr rezulta din urmatoarele: principiile generale a le dreptului sunt principii cratoare ale dr; principiile generale ale drimpun sa se faca dr sa biruiasca justitia nimeni sa nu fie favorizat;principiile dr privesc omul, libertatea su demnitatea lui.Testul 261.Organizarea politico-etatic a Republicii Moldova.a) In viziunea noastr, statului contemporan i snt caracteristice ase atribute, sau elemente, i anume:S Puterea publicS PopulaiaS TeritoriulS Elaborarea i aplicarea dreptuluiS Sistemul de impoziteS Suveranitatea.1. Puterea public, element indispensabil, definitoriu al statului, adesea nfiat ca unitate "politic i juridic", "coeziune politic" (Marcel Pr61ot), "legtur juridic i suveranitate" (Giorgio del Vecchio), este acea putere care i d statului forma i caracterul propriu. Teritoriul ofer cadrul, populaia furnizeaz substana creia statul i d forma sa. Potrivit adagiului scolastic, "sicut materia appetit formam", aa cum materia tinde spre form, societatea aspir la stat, care ns nu se nate dect sub influena aciunilor umane deliberate.18"Statul nu este niciodat un dat", cum snt populaia, teritoriul, mediulnatural, statul este ntodeauna creat" (Lucien Febvre) sau, dup cum spuneaun jurist, discipol al lui Fr.G6ny, "statul nu este niciodat dat, el este ntotdeauna construit". Aceast construcie se realizeaz de ctre putere, prin forelesale de convingere i de constrngere, iar puterea, adugm noi, rmne unatribut inerent al statului.Puterea de stat, puterea public se distinge de altp raporturi prin faptul ceste reglementat juridic, adic indivizii care exercit puterea cu titlu de guvern -lato sensu - al statului snt abilitai printr-o ordine juridic s exercite putereaprin crearea i aplicarea normelor juridice; altfel spus i mai concis, puterea destat are un caracter normativ.19^- Puterea este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaz prin posibilitatea de a comanda, de a da ordine, iar obligaia celui care le primete este de a se supune acestor comenzi; Aceast autoritate exist nc din cele mai vechi timpuri. La nceput ea a fost personificat n eful colectivitii umane respective (gint, trib etc.) care i impunea autoritatea prin calitile sale. Cu timpul autoritatea s-a desprins, instituindu-se ca o realitate distinct de persoana celui care deinea puterea sau care o exercita. S-a constituit, aadar, un aparat, s-a creat un sistem de organizare mai complex. In felul acesta, autoritatea s-a organizat ca o instituie de sine stttoare, devenind ceea ce astzi numim stat.Puterea de stat este o putere politic. Asupra conceptului de politic avemmultiple accepiuni, unele controversate. n general, politica este denumit tiinaguvernrii statelor, ea reprezint tot ceea ce se refer la arta de a guverna unstat. Fenomenul politic fundamental care trebuie studiat n legtur cu statul iputerea politic l reprezint distincia dintre guvernani i guvernai, dintre ceice dein puterea, care comand i cei care snt condui, care se supun acesteiconduceri. Pentru a cunoate caracterul puterii este esenial a cunoate cine deineputerea, cum o dobndete (cucerete) i cum o exercit. Aceasta depinde destructura social-economic a societii, de condiiile istorice, politice etc. Puterea politic determin conducerea societii n direcia politicii preconizate deforele politice i sociale care se afl la guvernare, care dein puterea. Puterea de stat este o putere organizat (instituionalizat) n sensul c ease desprinde de persoana care o exercit; Puterea de stat este o putere de comand, ea instituie norme obligatorii,dispoziii obligatorii, fie sub forma normelor generale, fie sub forma dispoziiilor concrete; Puterea de stat este unic, ea deine monopolul constrngerii: numai eaare posibilitatea s foloseasc constrngerea, dispunnd n acest sens de un aparat specializat; Puterea de stat are vocaia globalizrii, n sensul c ea se aplic n societatea respectiv asupra tuturor aspectelor, in toate domeniile vkii, ea singuri stabilete limitele. Aadar, statul estep instituie politic cu o personalitatejuridic deosebit, n care puterea politic este instituionalizat prin stat i nfelul acesta statul, exercitndu-i puterea suveran, determin organizarea societii potrivit unei anumite concepii, conform unei anumite ordini de drept nsocietate, asigur aprarea acesteia.20Aceast putere, ca form a instituiilor publice prin care ea se realizeaz, devine vizibil i concret: parlament, preedinte sau rege, guvern, justiie, armat, poliie, nchisori etc. Ea nseamn autoritate i for.2. Populaia (poporul, cetenia). Fr populaie, puterea statal asupra unei colectiviti umane (de regul, o naiune) nu poate fi exercitat. ntre stat i fiecare individ al colectivitii statale se stabilesc anumite relaii specifice, drepturi i obligaii reciproce cuprinse n statutul ceteanului fiecrui stat. Puterea statului nu se limiteaz numai la cetenii respectivi, ea se exercit, ntr-un mod specific, i asupra cetenilor strini sau fr cetenie aflai ntr-o anumit perioad de timp pe teritoriul respectivei ri.O prim trstur a statului, ca form specific a vieii sociale, este c se prezint, mai nti, ca o colectivitate uman, care grupeaz brbai i femei, n diverse etape ale vieii lor: copilrie, adolescen, maturitate, btrnee. Acetia se afl deja reunii n familie, n sate, n trguri, n orae. De aici se desprinde o prim trstur a statului. El nu este o societate primar, ci, dup o formul consacrat, el reprezint "o unitate de suprapuneri".A doua trstur a statului, prin care el se difereniaz de alte colectiviti, este aceea de a fi un fenomen de mas. Din acest punct de vedere, el se deosebete vdit de cetatea antic care era puin populat. Astfel, Atena, n timpul splendorii sale, nu avea mai mult de jumtate de milion de locuitori, dintre care numai 40000 de atenieni, restul erau femei, copii, strini i sclavi.21Este adevrat c unii autori pun pentru existena acestui element - populaia - anumite criterii numerice (spre exemplu, existena unui minim necesar de 10000 de indivizi), care snt ns considerate "pur empirice i, din punct de vedere raional, inadmisibile". Este totui necesar, tiinific vorbind, de un numr de oameni destul de mare pentru a permite mulimii s aib o organizaie desvr-it i o via autonom, independent de puterile externe, deoarece statul ai|e n mod esenial caracterul de autoritate, adic trebuie s fie suficient sie nsui/Dou noiuni snt folosite adesea ca sinonime, anume: este vorba de termenii "popor" i "naiune". i nu o dat se fac trimiteri exagerate, ca s nu zicem demagogice, la popor, precum: "aleii poporului", "prin voina poporului", "la sfat cu poporul" etc. Cei care apr conceptul de naiune, deosebind-o de popor, consider c ea se ntemeiaz pe dou elemente eseniale. Primul este un element psihologic, adic unitatea profund i nnscut de gndire i sentimente care alctuiete contiina naional i implic credina ntr-un destin comun, cimentat de o istorie proprie. Al doilea element este limba, care constituie exteriorizarea sensibil a celui dinti. Limba este dovada unei seculare viei comune care unete comuniti umane, nlesnete raporturile sociale ntre membrii acestei comuniti, fixeaz, pstreaz i transmite ntreaga spiritualitate a unui popor ca temei al culturii sale.Pe scurt, naiunea a fost definit ca "o mare comunitate uman, cel mai adesea instalat pe acelai teritoriu i care posed o unitate istoric, lingvistic, cultural, economic, mai mult sau mai puin puternic". n concluzie, ceea ce trebuie de reinut, indiferent de denumire: comunitate uman, populaie, popor, naiune, este faptul c un element necesar i obligatoriu pentru abordarea conceptului de stat este o colectivitate uman care trebuie s rspund anumitor cerine ce i confer o anumit unitate intern, fireasc, natural i o imagine proprie, autonom i distinct de entiti asemntoare.3.Teritoriul. Al treilea element structural al statului este teritoriul, n sensulde spaiu delimitat ntr-un mod net. Dar, cum afirm Hans Kelsen, aceasta nunseamn numai delimitarea unei suprafee terestre, ci este un spaiu cu treidimensiuni, din care face parte spaiul subterestru, spaiul aerian i ntindereade pmnt delimitat de frontiere. Credem c destul de amnunit am rspuns laaceast ntrebare n Capitolul "Aciunea normei juridice (a actelor normative)n timp, n spaiu i asupra persoanelor". Practic, cele mai importante acte normative conin reglementri juridice n acest domeniu. Aa bunoar, noul Codpenal a dedicat un articol aparte teritoriului, intitulat "Aplicarea legii penale nspaiu" (art. 11).S-a spus, i pe drept cuvnt, c exigenele teritoriale nu snt numai elemente cantitative. Cu certitudine, statul este "un fenomen esenialmente spaial", cum afirm Hauriou; "o form geografic a vieii sociale", dup C. Vallaux. Dar el, teritoriul, reprezint ceva mai mult, i anume: o legtur intim, profund, deosebit de puternic dintre om i pmntul pe care el i regsete mereu identitatea i care se exprim n dragostea nemrginit a fiinei umane fa de locul pe care s-a nscut, a trit i pe care nu vrea s-1 prseasc nici dincolo de nefiin. "N-avem oti, dar iubirea de moie e un zid, care nu se-nfioreaz de-a ta faim, Baiazid!" Este un adevr cruia numai Eminescu putea s-i gseasc o asemenea expresie artistic.n limitele acestui teritoriu se organizeaz societatea statal, unitile sale componente i se exercit puterea public, suveranitatea i alte atribute fr de care nu poate fi definit un stat.4.Elaborarea i aplicarea dreptului. Un alt atribut, rar ntlni n literaturajuridic, este elaborarea i aplicarea dreptului. Dreptul este instrumentul necesaral existenei i al dezvoltrii statului, el este inerent oricrei puteri de stat. nsocietatea prestatal dreptul nu a existat, apariia lui este indisolubil legat deapariia statului. Viaa statului este strns legat de cea a dreptului. Statul idreptul constituie o unitate de contrarii. Dreptul are rolul de "corset" al forei,de ncadrare a acestei puteri n limite de ordine, de "calmare" a tensiunilor cese ivesc n procesul exercitrii conducerii sociale prin intermediul activitii destat. Pe de alt parte, statul garanteaz realizarea dreptului i reintegreaz ordi-nea juridic lezat prin activiti ilicite.Din definiiile aduse de noi fenomenelor sociale stat i drept rezult c dreptul reprezint ansamblul de norme juridice adoptate (edictate) sau sancionate de ctre stat, care, la nevoie, snt asigurate, snt impuse de ctre stat prin fora lui de constrngere. Totodat, statul deine monopolul nu numai asupra forei de constrngere, dar i asupra elaborrii i aplicrii dreptului. Aceasta nseamn c statul, prin intermediul organelor sale oficiale ale puterii de stat, n mod direct adopt diferite categorii de acte cu caracter normativ, altfel spus -compuse din norme juridice (de exemplu, Parlamentul adopt legi, hotrri i moiuni; Guvernul adopt hotrri i dispoziii; Preedintele Republicii Moldova adopt decrete etc), sau sancioneaz alte acte sau categorii de norme, adoptate de alte organe i instituii nestatale (de exemplu, diferite obiceiuri, norme elaborate de sindicate, organizaii nonguvemamentale, religioase, profesionale, comerciale etc), ntr-un fel le recunoate, le legifereaz existena.5.Sistemul de impozite. n societatea primitiv, nestatal nu au fost cunoscute impozitele, taxele i alte contribuii bneti sau n natur impuse populaieide puterea public. Astfel de instituii nu erau necesare organelor societiigentilico-tribale, deoarece ea nu dispunea de un aparat de constrngere. Doarexistena aparatului (a mecanismului) de stat presupune suportarea cheltuielilorlegate de ntreinerea lui de ctre populaie asupra creia se exercit aceast putere.Organizaiile nestatale, cum ar fi diferite partide politice, organizaii cu caracter social, cultural, sportiv, de asemenea organizaiile religioase ale diferitelor culte, percep de la membrii lor cotizaii i donaii bneti, dar, spre deosebire de impozite, aceste contribuii bneti snt suportate nu de ntreaga populaie, ci numai de anumite categorii de persoane. De asemenea, pe lng faptul c nu au un caracter general, aceste contribuii bneti snt, de regul, benevole, iar neonorarea lor aduce dup sine alte sanciuni dect cele statale, cum snt, de exemplu: excluderea din organizaii, excomunicarea din biseric etc.Acest atribut este obligatoriu oricrui tip de stat, din momentul apariiei i pn la etapa contemporan, cu toate c n literatura de specialitate el ntr-un anume fel este trecut sub tcere. n prezent, existena i funcionarea statului nostru fr acest atribut, fr acest element obligatoriu este de neconceput. Una dintre cele mai importante legi organice pe care o adopt Parlamentul n fiecare an calendaristic este Legea bugetului pe anul respectiv, care prevede dou componente de baz: prima - de acumulare (veniturile statului acumulate n urma impozitelor, taxelor i a altor contribuii la buget), iar a doua - de mprire (cheltuielile pentru fiecare structur bugetar, de stat).6.Suveranitatea. Termenul "suveranitate" este folosit pentru prima dat cuprilejul analizei pe care a fcut-o Constituiei franceze din 1791 juristul francezClermant Tennerre, definind-o "libertatea colectiv a societii". Autoritatea suprem (suprema potestas) cu care este nzestrat statul se numete suveranitate. Ca putere suprem recunoscut statului, ea "implic exclusivitatea competenei sale asupra teritoriului naional i independena n ordinea juridic internaional" unde el nu este limitat dect prin propriile sale angajamente.c)

2.Supremaia legii - exigen a statului de drept.a) Statuk de dr exprima o conditie cu privire la putere, o miscare de rationalizare si de ordine a acesteia. Conceptul de stat de dr este o creatie teoretica. Statul de dr s caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: este fundament pe suprematia legii; presupune realizarea stricta a legilor de catre toti;se prevede raspunderea reciproca a statului si cetatenilor;sunt asigurate dr si liberatile omului si cetateanului;exista o reala separatie si independenta a puterilor. Pentru a garanta realizarea exigentelor statului de dr este necesara respectarea urmatoarelor reguli:stabilirea unui statut suprem decare sase conduca puterea; organizarea puterii si realizarii prerogativelor ei in conditiile si limitele stabilite de lege;unirea tuturor normelor juridice intrun sistem de unificare a legislatiei si conformarea unor norme cu lelelate;convocarea,garantarea si realizarea efectiva a dr;respectarea regulilor din raportul cetatean-puteresi viceversa;egalitatea tuturor in fata kegii si a puterii;pluralismul politic etc.b)c)Testul 271.Populaia (naiunea) ca dimensiune a statului.a) Populatia constituie dimensiunea demografica,psihologica si spirituala s atatului. Populatia are un rol important pebtru stat deoarece un stat fara populatie nu poate exista si este de neonceput. Staul este o societate uman organizata, o societate stabilita in interiorul unei frontiere permanente. Cei ce locuiesc pe un teritoriu delimitat de frontiere si sunt supusi aceleiasi puteri pot avea fata de acestea ori calitatea de cetatean, de menbru al statului respectiv, oric calitatea de strain,ori pe cea de apatrid. Comunitatea indivizilor xare se afla pe teritoriul strict determinat al statului si asupra caruia se exercita puterea de stat este o categorie complexa.b) Natiunea desemneaza o calitate de oameni, cel mai adesea instalata pe un acelasi teritoriu si care are o unitate ostorica,lingvistica,religioasa,economica. Ea este o asociatie de oameni avind aceiasi limba,aceiasi origine,aceleasi obiceiuri,aceleasi idei si sentimente, dezvoltata printro lunga convetuire impreuna. O caracteristica a natiunii est ec aea inglobeaza oamneii din cadrul unui popor bn determinat,intre care exista interactiuni si interdependente,respectiv aceleasi norme si dezvolta aceleasi relatii economice. Categoria natiune reprezinta nu intreaga populatie ci doar o parte din ea. o atentie deosebita merita,de asemena, si problema minoritatii nationale. Prin Minoriatea nationala se ingelege un grup numeric inferior restului populatiei unui stat, ai caruimembri, care au cetatenia acestui stat, poseda caracteristicile etnice, religioase sau lingvistice diferite de cele ale restului populatiei si sunt animati de vointa de a-si pastra cultura, traditiile,religia sau limba. Expresia minoritate nationala desemneaza un grup de persoane dintrun stat care: isi au resedinta pe teritoriul acestui stat si sunt cetateni ai sai;intretine legaturi vechi,solide si durabile cu acest stat,prezinta trasaturi etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice; sunt suficient de reprezentative, desi sunt mai putin numeroase decit restul populatiei acestui stat sau a unei regiuni a sa. Termenul de minoritate desemneaza un grup etnic numeric inferior restului poppulatiei, ai carui membri au caracteristici etnice, religioase, lingvistice, culturale comune. c) Populaia Republicii Moldova este de 3572,7 mii de locuitori (2008). Conform datelor recensmintelui populaiei din 2004, n Republica Moldova locuiau: moldoveni 2564,8 mii; ucraineni 282,4mii; rui 201,2 mii; gguzi 147,5 mii; romni 73,3mii; bulgari 65,6 mii; igani (romi) 12,2 mii; evrei 3,6 mii i alte naionaliti 18,5 mii.2.Evenimentele legislative.a) b) Rectificarea actului normativ consta in intreruperea temporata a actiunii actului normativ, in ansamblu sau a unor prevderi a acestora. Suspendarea poate avea loc doar in cazuri speciale. Suspendarea este dictata printrun act normativ de acelasi nivel sau de nivel superior. In actl de suspendare trebuie sa se bada in mod expres data la care se produce durata concreta de suspendare si prevederile supuse suspendarii. La data prevazuta in text sau la expirarea duratei de suspendare,actul normativ sau prevederile afectate de suspendare, reintra de dr in vigoare.Rectificarea actelor normative intervine in cazul in care, dupa publicarea actului normativ se descopera erorimateriale in cuprinsul acestuia, prevederile publicate nu corespund celor votate. Rectificarea se face de catre autoritatea care a emis actul normativ respectiv.c) Sistematizarea este aranjarea,ordonarea,clasarea unui material dupa un anumit sistem. Sitematizarea actelor normative constituie o activitate juridica deosebit de importanta atit pentru elaborea,cit si pentru realizarea dreptului. Ea are dr scop o anumita organizare a actelor normative in vigoare conform unor criterii obiective si subiective. Principalele formede siste,atizare a legislatiei in vigoare sunt:incorporarea si codificarea. Incorporaea este o fosrma simpla de modificare de sistematizare a actelor normative ce consta in gruparea,aranjarea actelor normative conform unor criterii. Incorporarea este de doua feluri:oficiala si neoficiala.Codificarea este o forma superoiara de sistematizare a actelor care consta in procesul de prelucrare si alcatuire a unui singur act normativ cu putere de lege, numit cod, din toate sau aproape toate actele normative dintro ramura de dr.Testul 281.Drepturile i libertile omului n condiiile statului de drepta) Principiile legalitatii suntuniversalitatea dr, libertatilor si intatoririlor fundamentale;neretroactivitatea legii;elalitatea in dr a cetatenilor;ocupaea functiilor si demnitatilor publivce numai de persoane care au cetatenia R.M.;protectia cetatenilor r.M. in strainatate;protectia juridica a cetatenilor straini si apatrizilor;cetatenii r.M. nu pot fi extradati sau expulzatii din tara;prioritatea reglementarilor inernationale fata de cele nationale.accesul liber la justitie;caraterul de exceptie al restringerii exercitiului unor dr sau al unor libertati.Constitutia enumera dr si libertatile omului care in ansamblul lor formeaza un tot unitar. Distingem urmatoarele categorii de dr si obligatii. Prima categorie o formeaza inviolabilitatile,adiva acele dr si obligatii care prin continutul lor asigura viata,siguranta fizica si psihica,posibilitatea de miscare libera. Din aceasta categorie fac parte:dr la viata,dr la integritatea fizica si psihica;libertatea individuala,dr la aparare;dr la liberarea circulatiei;dr la ocrotirea vietii intime,familiale;inviolabilitatea domiciliului.A doua categorie este formata din dr si liberatilesocial-economice si culturale. Din aceasta categorie face parte:dr la invatatura;dr la ocrotirea sanatatii;dr la un mediu inconjurator sanatos;dr la munca si la protectia muncii;dr la greva;dr la proprietatea privata si la protectia acesteia;dr la asistenta si la protectie sociala;dr copiilor si al tinerilor laprotectie si asistenta;dr pers.handicapate la asistenta sociala.A treia categorie cuprinde dr exclusiv politice. In aceasta categorie se include:dr de vot si dr de a li ales;dr la administrare.A patra categorie o form dr si libertatile social-politice:libertatea intrunirilor;dr de a intemeia si de a adera la sindicate;libertatea constiintei;libertatea opiniei,creatiei;dr la informatie;secretul corespondentei.A cincea categorie este formata formata din dr-garantii. Din aceasta categorie fac parte:dr la petitionare;dr persoanei vatamate de autoritaea buplica.b) Dreptul la via i la integritate fizic i psihic este reglementat de ctre Constituia noastr prin art. 24. Dreptul la via este cel mai important i cel mai natural drept al omului. De la acest drept deriv, indiscutabil, i toate celelalte drepturi i liberti. Din aceste considerente, toate principalele izvoare i documente internaionale, care in de drepturile i libertile omului, l plaseaz pe primul loc. Astfel, Declaraia Universal a Drepturilor Omului prevede n articolul 3 c orice om are dreptul la via", iar Pactul privitor la drepturile civile i politice, n 'articolul 6, consfinete c dreptul la via este inerent persoanei umane. Acest Drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu poate fi privat de viaa sa n mod arbitrar".Respectul vieii, integritii fizice i psihice a omului implic, n mod firesc, interzicerea torturii, pedepsele sau tratamentele crude ori degradante. Acest lucru se face prin alin. (2) al art. 24 al Constituiei. O asemenea prevedere constituional e n strns conformitate cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului (art. 5), Pactul internaional privind drepturile civile i politice (art. 7) i, mai ales, cu un document internaional ce ine n special de problema n cauz, cum ar fi Convenia ONU contra torturii i altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante din l O decembrie 1984.Libertatea individual i sigurana persoanei i-a gsit reglementare n art. 25 al Constituiei Republicii Moldova. Dup coninutul su, articolul dat include dou probleme: libertatea individual i sigurana persoanei.Libertatea individual privete libertatea fizic a persoanei, dreptul ei de a se putea comporta i mica liber, de a nu fi inut n sclavie, de a nu fi reinut, arestat sau deinut n mod arbitrar.Sigurana persoanei include un sistem de garanii a libertii individuale. Aceste garanii in de legalitatea msurilor ce pot fi dispuse de ctre autoritile publice, cum ar fi percheziia, reinerea, arestarea .a.Dreptul la aprare este reglementat de art. 26 al Constituiei Republicii Moldova.Dreptul la libera circulaie este receptat n Constituia noastr (vezi art. 27) din Pactul internaional cu privire la drepturile civile i politice. Astfel, dreptul dat prevede:a) orice persoan, care se afl n mod legal pe teritoriul unui stat areacolo dreptul de a circula liber i de a-i alege liber reedina;b) orice persoan este liber s prseasc orice ar, inclusiv propria ar. In baza celor expuse, Constituia Republicii Moldovastabilete c oricrui cetean... i este asigurat dreptul de a-istabili domiciliul sau reedina n orice localitate din ar, de aiei, de a emigra i de a reveni n ar".Bineneles, acest drept nu poate fi absolutizat. Fiecare stat e n drept s fac unele restricii necesare pentru a ocroti securitatea naional, ordinea public, sntatea ori moralitatea public i libertile altora.Dreptul la ocrotirea vieii intime, familiale i private este reglementat de art. 28 al Constituiei. Legea suprem utilizeaz trei categorii: viaa intim, viaa familial i viaa privat. In acelai timp ns ea nu le definitiveaz, cci categoriile date in nu numai de tiina dreptului, ci i de alte tiine. La cele spuse mai menionm i faptul c viaa intim, viaa familial, viaa privat conin nu att un caracter juridic, ct moral.La cele spuse mai adugm c orice persoan are dreptul s dispun de ea nsi aa cum consider, cu condiia c nu ncalc drepturile i libertile altora, ordinea public, bunele moravuri.Inviolabilitatea domiciliului, consfinit prin art. 29 al Constituiei Republicii Moldova, exprim interdicia ptrunderii sau rmnerii n domiciliu sau n reedina unei persoane fr consimmntul acesteia. Pentru a evita interpretarea absolut a acestui drept, Constituia prevede situaiile n care se admite, totui, abaterea, n condiiile legii, de la aceast interdicie general. La ele se atribuie:a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotrri judectoreti;b) nlturarea unei primejdii care amenin viaa, integritatea fizicsau bunurile unei persoane;c) prevenirea rspndirii unei epidemii.

c) Ataat idealurilor democraiei moderne, n care recunoaterea i garantarea drepturilor omului reprezint un element central, Republica Moldova pete pe drumul crerii cadrului instituional i legislativ al unui stat de drept.n aceast ordine de idei, un loc major revine puterii judectoreti chemate s reacioneze prompt la orice atentare la drepturile i libertile omului. Temeiul juridic al rolului de garant al drepturilor omului atribuit puterii judectoreti l constituie art. 20 al Constituiei Republicii Moldova, n care se regsete dispoziia art. 8 al Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, conform cruia orice persoan are dreptul la satisfacie efectiv din partea instanelor judectoreti competente mpotriva actelor care violeaz drepturile, libertile i interesele sale legitime". Nici o lege nu poate ngrdi accesul la justiie.Aceast misiune a justiiei se poate realiza astzi, dat fiind faptul c unul din principiile puse la baza conceptului constituional, e principiul separaiei puterilor n stat n putere legislativ, putere executiv i putere judectoreasc. Cea de-a treia putere - puterea judectoreasc - activeaz numai n limitele sistemului instanelor judectoreti, acestea fiind singurele autoriti publice chemate s nfptuiasc justiia n stat cu sprijinul procuraturii, organelor de anchetare, avocaturii.Constituia proclam c justiia se nfptuiete n numele legii i stabilete principiul potrivit cruia judectorii snt independeni, impariali i se supun numai legii.Conform concepiei constituionale i concepiei reformei judiciare i de drept, sistemul instanelor judectoreti include, precum urmeaz: judectorii, Curile de Apel, Curtea Suprem de Justiie.Prin acest sistem se permite ocrotirea mai deplin i eficace a drepturilor i libertilor omului, deoarece, formnd o reea judectoreasc destul de deas, creeaz posibiliti reale ca orice ntrebare de drept s fie soluionat prin intermediul judecii.Constituia prevede posibilitatea crerii pentru anumite categorii de cauze a judectoriilor specializate. Acestea permit soluionarea eficient a litigiilor de orice natur: civil, economic, administrativ, penal, comercial etc.Extrem de important e prevederea alin. (3) al art. 115 din Constituie care interzice nfiinarea instanelor judectoreti extraordinare. Aceast restricie, justificat istoric i politic, se fundamenteaz pe principiile ce guverneaz statul de drept.Se poate afirma c protecia celor mai importante drepturi ale persoanei va fi garantat de organele judiciare, iat doar cteva drepturi ce vor fi garantate cu ajutorul puterii judectoreti: dreptul la libertate, la sigurana persoanei, la viaa sa privat, la aprare, inviolabilitatea domiciliului i secretul corespondenei etc.n privina drepturilor menionate, organele judiciare snt obligate s respecte anumite reguli procesuale:Orice persoan acuzat de un delict este prezumat nevinovatpn cnd vinovia sa va fi dovedit n mod legal, n cursul unuiproces judiciar public, n cadrul cruia i s-au asigurat toate garaniile necesare aprrii sale (art. 21 al Constituiei).9 Nimeni nu va fi condamnat pentru aciuni sau omisiuni care, n momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeaps mai aspr dect cea care era aplicabil n momentul comiterii actului delictuos (art. 22 al Constituiei).6 Percheziionarea, reinerea sau arestarea unei persoane snt permise numai n cazurile i cu procedura prevzute de lege. Reinerea nu poate depi 72 de ore. Arestarea se face n temeiul unui mandat emis de judector pentru o durat de cel mult 30 de zile. Asupra legalitii mandatului, arestatul se poate plnge judectorului, care este obligat s se pronune prin hotrre motivat. Termenul arestrii poate fi prelungit cel mult pn la 12 luni. Celui reinut sau arestat i se aduc de ndat la cunotin motivele reinerii sau ale arestrii, iar nvinuirea-n cel mai scurt termen; motivele reinerii i nvinuirea se aduce la cunotin numai n prezena unui avocat, ales sau numit din oficiu (art. 25 al Constituiei).n tot cursul procesului prile au dreptul s fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu (art. 26 al Constituiei). Persoana vtmat ntr-un drept al su de o autoritate public, prin-tr-un act administrativ sau prin nesoluionarea n termenul legal a unei cereri, este ndreptit s obin recunoaterea dreptului pretins, anularea actului i repararea pagubei. Statul rspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile svr-ite n procesele penale de ctre organele de anchet i instanele judectoreti (art. 53 al Constituiei).s mpotriva hotrrilor judectoreti, prile interesate i organele de stat competente pot exercita cile de atac (art. 119 al Constituiei).Este obligatorie respectarea sentinelor i a altor hotrri definitiveale instanelor judectoreti, precum i colaborarea solicitat deacestea n timpul procesului, al executrii sentinelor i a altor hotrri judectoreti definitive (art. 120 al Constituiei).Ne-am referit doar la unele garanii ale drepturilor i libertilor omului ce rezult din activitatea puterii judectoreti, n condiiile statului de drept, ele, bineneles, snt mult mai largi i rezult i din alte prevederi ale Constituiei Republicii Moldova.n realizarea practic a drepturilor, libertilor i garaniilor enumerate sntem la nceput de cale. Spunem la nceput, deoarece multe din acestea fie c au lipsit complet, fie c au avut un alt sens, fiind limitate de ctre regimul totalitar comunist ntr-un cadru strict, departe de cel ce ine de standardele internaionale. Actualmente, cnd are loc revenirea la valorile social-umane, urmeaz s facem totul ca spiritul uman ce se conine n toate documentele internaionale la care Republica Moldova este parte s triumfe la justa lui valoare n legislaia naional.

2.Constituia- legea suprem a statului i societiia)b)c)Testul 291.Ideologia apariiei statului.a) Conditiile aparitiei statului si dr sau format destul de lung si greu, atit ptin evolutia treptata a fortelor si a relatiilor de productie cit si prin modificarea structurii si organizarii societatii primitive. O premisa care a dus la aparitia statului si dr a schimbarile care au avut loc in domeniul agriculturii, a pastoritului,mestesugaritului, schimbului etc.,care constituie un pas enorm atit pentru societate cit si pentru fiecare individ. Astfel are loc treecerea de la economia pradalnica la economia productiva. Apare familia. Cercetarile efectuate de sociologi istorici au scos la iveala faptul ca intre comunitati rap[orturile membrilor lor siau gasit reflecatre o serie de norme sociale,devenind cu timoul niste tabuuri corespunzaroare. Sonfost acestor tabuuri se interzicea incesul intre frtate si sora, si era nenatural si neinchipuit incesul cu mama. Asta la fel a constituit o premiza. O alta premiza a fost introducerea modalitatii de razbunare, care se baza pe conceptul egalitatii. In acest moment incepe sa se schiteze elementele statului.

b)cele mai raspindite conceptii care au adus contributii la cercetarea unor sau altor aspecte ale fenomenului statului se atribuie urmatoarele:-Teoria teologica potrivit aceste teorii statul este creatia divinitatii, iar monarhul ,seful statului este reprezentantul lui d-zeu pe pamint. Conceptia teologica sustine ca d-zeu este creatorul univeruslui. Se mentioneaza faptul ca la inceptu omenirea a fost condusa de d-zeu. Cind omenirea sa intreptat de d-zeu prin pacate, d-zeu a rinduit ca oamenii sa fie condusi prin proroci. Pacatuind in continuare,oamenii nu mai doreau sa asculte de proroci si d-zeu a trimis regii care sa ii conduca. Regele are putere dumnezeiasca sa conduca. Regela era suveran pentru toti. Masoneria a urmarit distrugerea monarhiei si bisericii, pregatind venirea la putere a presedintelui. Dreptul apare sub forma unei legislatii,a unui comandament a lui d-zeu. Cele 10 porunci cuprind reguli ordonate de divinitae.-Teoria patriarhala. Partasii aceste conceptii sustin ca statul isi are originea de la familie. Statul reglementeaza vointa cetatenilor prin mijlocul legilor. In perioada medievala teoria patriarhala a fost dezvoltata de englezul Robert Filmer. Il lucrarea sa el sustine ca monarhul detine puterea de stat in caliatate de mostenitor a lui Adam. Monarhul nu se alege,nu se numeste .-Teoria patrimoniala aparuta in perioada medievala,teoria afirma ca statul a aparut din dr de proprietate asupra pamintului.-Teoria rasiala. Aceasta teorie porneste de la ideea inegalitatii raselor, a dominatiei raseo superioare. In vizinea partasilor acetei conceptii,statul se transforma intrun mecanism centralizat excesiv, axat pe o ierarhie militar-birocratica, in fruntea careia se afla fiurerul. Rasismul ca ideologie si practica porneste de la inegalitatea fizica si psihologica a raselor umane.-Teoria psihologica. Dupa parerea partasilor acestei teorii in societate existe doua categorii de oameni, unii care din punct de vedere psihic sunt reprezentanti pentru functii de conducere, iar ceilalti pentru a fi condusi.-Teoria contractualista. Aceasta teorie cunoaste mai multe variante. In viziunea lui Thomas Hobbes, adept al monarhiei absolute,pina la aparitia statului o fost o perioada de dezastru, a fost un razboi impotriva tuturor. Pentru a se salva,oamenii au incheiat un contract social.-teoria juridica a statului-natiune. Prin aceasta teorie se afirma ca statul este personificarea juridica a unei natiuni.-Teoria materialista constituie o orientare filosofica opusa idealului ce recunoaste ca factor prim materia,existenta obiectiva.c) -Teoria contractualista. Aceasta teorie cunoaste mai multe variante. In viziunea lui Thomas Hobbes, adept al monarhiei absolute,pina la aparitia statului o fost o perioada de dezastru, a fost un razboi impotriva tuturor. Pentru a se salva,oamenii au incheiat un contract social.2Elementle de structur ale rapotului juridic.a) Normele juridice sunt realizate n via prin raporturi juridice.Premisele fundamentale ale apariiei raportului juridic sunt, existena normei juridice, subiectele de drept i faptele juridice. Orice raport juridic nseamn n acelai timp o conexiune ntre planul general i impersonal al normei juridice i planul concret al realitii n care prile sunt determinate i au anumite drepturi i obligaii bine individualizate.b) Structura raportului juridic include:subiectele raportului juridic;continutul raportului juridic si obiectul raportuluij juridic.Subiecte ale raportului juridic pot fi:subiecte individuale sau subiecte colective. Celemai multe raporturi juridice apar intre persoane fizice:cetateni ai statului dat,cetateni ai unui stat strain,persoane fara cetatenie. In baza recunoasterii calitatii de subiect de dr omul participala raporturi juridice. Aptitudinea de a avea dr si obligatii doaprta denumirea de capacitate juridica. Capacitatea juridica poate fi de folosinta sau de exercitiu. Capacitatea de folosinta este capacitatea persoanei de a avea anumire dr si obligatii. Inceputul capacitatii de folosinta a persoanei e marcata de nasterea persoanei. Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a dobindi si exercita dr si de asi asuma oblugatiile prin savirsirea de catre ea a actelor juridice. Pentr dobindirea capacitatii de folosinta e necesara doar existenta atunci pentru e o executa e necesar de a avea capacitate juridica. Inceputul capacitatii de exercitiu e legata de virsta persoanei. Nimeni nu poate fi limitat e capacitatea juridica, acest lucru poate fi facut doar de catre instantele de judecata. Cele mai multe raporturi juridicese incheie intre persoane fizice. Parti ale unui raport juridic pot fi anumite colective,organe de stat, organizatii obstesti sau chiar statul continutul raportului juridic este format din ansamblu de drepturi si obligatii ale subiectilor de dr ce participa la raporturi juridice. Exista unele raporturi juridice simple. Majoritatea absoluta a raporturilor juridixe aparute au un caracter complex. Obiectul raportului juridic reprezinta este diferit. Obiectul raportului juridic poate fi:actiunile pe care titularul dr subiectiv le indeplineste ori le poate pretinde pe care celalalt subiect este obligat a le savirsi sau a se abtine de la savirsirea lor;lucruri si alte bunuri materiale;valori nemateriale;rezultatul creatiei intelectuale.b)c) Obiectul raportului juridic poate fi:actiunile pe care titularul dr subiectiv le indeplineste ori le poate pretinde pe care celalalt subiect este obligat a le savirsi sau a se abtine de la savirsirea lor;lucruri si alte bunuri materiale;valori nemateriale;rezultatul creatiei intelectuale.Testul 301.Dreptul obiectiv i dreptul subiectiv.a)b) Cuvintul drept cunoaste multe acceptiuni, cum ar fi de exemplu: dreptul obiectiv, dreptul subiectiv, dreptul pozitiv; dreptul national, dreptul strain, dreptul international;dreptul public, dreptul privat s.a.Vorbind de drept obiectiv si subiectiv mentionam faptul ca cuvintele obiectiv " si subiectiv " in cazul de fata nu sint aplicate in sensul lor strict filosofic. Fiind o categorie sociala, dreptul este un produs social complex in care se intruchipeaza vointa umana. Aceasta permite de a spune ca dreptul este o reflectare subiectiva a intereselor sociale. Din aceste considerente, rezulta ca categoria drept obiectiv" e chemata sa sublinieze o realitate sociala, o necesitate fara de care societatea nu poate fi conceputa la o anumita etapa de dezvoltare istorica. Astfel, indiferent de vointa umana dreptul se impune societatii in scopul organizarii vietii in comun a acesteia. Dreptul este acela ce contribuie la disciplinarea societatii, la ocrotirea ei de anumite excese.Dreptul obiectiv se prezinta ca o totalitate de norme adoptate sau sanctionate de stat. Dupa cum mentioneaza Nicolae Popa el imbina necesitatea si libertatea. Necesitatea, ca un domeniu specific dreptului, rezulta din chiar scopurile generale ale vietii sociale, scopuri prefigurate in ansamblul normelor legale. Acest ansamblu alcatuieste dreptul obiectiv. El priveste aceea coordonare imperativa prin norme ..., fiind premisa necesara a coexistentei libertatilor. Regulile stabilite prin norme trebuie sa-si gaseasca un cadru minim de legitimitate pentru a putea fi conditia existentei posibile a comunitatii".intre cele doua sensuri exista o legatura indisolubila, legatura care consta in aceea ca drepturile subiective exista si se pot exercita numai in masura in care sint recunoscute de dreptul obiectiv. Cu alte cuvinte, dreptul obiectiv (pozitiv) se infatiseaza ca fiind totalitatea normelor juridice ce activeaza intr-un stat, in timp ce dreptul subiectiv este legat de titularul lui.in timp ce dreptul obiectiv include reguli de drept, care, cit de multe ar fi ele la numar sint totusi limitate la numar, drepturile subiective sint infinite ca numar.Relatia dintre dreptul obiectiv si dreptul subiectiv a dat nastere la diverse discutii, in viziunea unor autori in prima jumatate a secolului XIX in relatia drept obiectiv" - drept subiectiv" primordial este dreptul subiectiv. Se lamureste acest lucru prin faptul ca fara un drept al cuiva fata de altcineva nu poate fi inteleasa existenta normei. Norma nu face decit sa constate drepturile partilor si, prin urmare, norme, dreptul obiectiv rezulta din dreptul subiectv.Din aceasta discutie credem ca se poate trage o concluzie. Dreptul obiectiv si dreptul subiectiv sint doua fete logice ale unei si aceleisi realitati si nu se poate vorbi de o prioritate a uneia fata de cealalta.12.Funciile teoriei generale a dreptului i statului ca tiin i ca disciplin de studiu. a)b) Functiile teoriei generale a dr si tatului sunt:-Functia teoretica consta in elaborarea ipotezelor,teoriilor,conceptelor,principiilor prin care sunt interpretate domeniile pe care le cerceteaza;-Functia practica consta in cunoasterea modalitatilor in care fenomenele juridice se manifesa in viata sociala,prin propuneri de reformare a relatiilor juridice;-Functia cognitiva. Cunoasterea stiintifica a realitatii sociale a dr.ne ofera posibilitatea de a patrunde dincolo de normele juridice, pe care o ridica stiinta pozitiva a dr.;-Functia explicativa. El va dori sa stie dc si cum au aparut fenomenele respective,sa cunoasca cauzalitatea lor. Cauzalitatea va fi definitiva doar atunci cind explicatia va lua forma unei legi stiintifice,a unei legi cauzale.-Functia Critica. Descoperirea si interpretarea fenomenelor juridice sunt indiscutabile,absolut necesare dar nu si suficiente in procesul cognitiv-Functia practica deriva din faptul ca orice stiinta nu se limiteaza numai cu statul de stiinta teoretica. Ea tinde si la cele de stiinta aplicativa sau la sumarea unor functii practice.-Functia didactica. Concomitent cu procesul de afirmare a teoriei generale a dr si statului si sitemul general al stiintelor,asistam si la impunertea valentelor ei stiintifice in procesul de pregatire a viitorilor juristi.-Functia metodologica fata de stiintele juridice de ramura. Teoria generala a dr si staului furnizeaza celorlalte domenii ale stiintelor juridice de ramura premisele si categoriile conceptuale si metodologice.c)Testul 311.Consideraii privind sistemul tiinelor juridice.a) Stiinta poate fi definita ca o activitate care are drept scop cunoasterea naturii si a societatii. Una dintre particularitatile stiintei consta in aceea ca ea aduna, sistematizeaza si analizeaza faptele referitoare la un domeniu sau altul al realitatii. Fiecare stiinta elaboreaza un sistem intreg de metode speciale de cercetare:observarea,colectarea de informatii, organizarea de exerimente. Principalul scop al stiintei consta in descoperirea legilor care domina in natura si societate. Ca forma a constiintei sociale stiinta reprezinta un sistem de cunostinte despre natura, societate si gindire, cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. Principalele tresaturi ale stiintei sunt:-veridicitatea se reda in