ŢESUTURI VEGETALE ŞIŢESUTURI VEGETALE ŞI ANIMALE

Cap 1. l Xclasa a X-a

Prof. R. BeicuColegiul Naţional Bănăţean Timişoarag ţ ţ ş

GENERALITĂŢIG ŢCelula reprezintă unitatea de structură şi de funcţie a organismelor vegetale şi animalefuncţie a organismelor vegetale şi animale.Celulele se specializează în cursul procesului de diferenţiere şi se grupează înprocesului de diferenţiere şi se grupează în ţesuturi, care îndeplinesc diferite funcţii în cadrul organismelor respectivecadrul organismelor respective.Procesul de formare a ţesuturilor se

t hi t ănumeşte histogeneză.

1.1. Ţesuturi vegetale

După gradul de diferenţiere a celulelor se di ti d ă ti i d ţ t i t ldisting două tipuri de ţesuturi vegetale:

ţesuturi embrionare ţţesuturi definitive.

A. Ţesuturile embrionare (ţesuturi formative, Ţ (ţ ,meristeme)

sunt formate din celule care se divid. Se formează astfel celule noi, care se specializează şi generează ţesuturidefinitive;celulele meristematice sunt mici, cu pereţicelulele meristematice sunt mici, cu pereţi subţiri, fără spaţii libere între ele;sintetizează substanţe organice;sintetizează substanţe organice;embrionul este format la început numai din meristem primordial;meristem primordial;

Meristeme primareMeristeme primarePe măsură ce plăntuţa se dezvoltă, majoritatea celulelor se specializează şi nu se mai divid.p ş

Rămân câteva celule meristematice primordiale, din care derivă meristeme primare cederivă meristeme primare, ce asigură creşterea în lungime:

de obicei, sunt situate la vârfurile rădăcinilor şi tulpinilor - meristeme apicale;

La unele familii (graminee) existăLa unele familii (graminee) există meristeme primare intercalare,situate deasupra nodurilor tulpinii.

B Ţ t il d fi itiB. Ţesuturile definitive

Ţesuturile definitive conţin celule specializate, care nu se mai divid.

Sunt reprezentate de:Sunt reprezentate de:ţesutul de apărare, ffundamental, de susţinere (mecanic)de susţinere (mecanic)conducător, secretor.

1 ŢESUTURI DE APĂRARE - formate1.ŢESUTURI DE APĂRARE formate din unul sau mai multe straturi de celule care acoperă organele. Sunt

reprezentate de mai multe structuri, printre care şi de epidermă

Epiderma:este situată la exteriorul tuturor organelor plantei;este unistratificată, peretele extern fiind îngroșat, cu excepţia rizodermei - epidermarădăcinii;unele celule se transformă înstomate, iar altele în peri, care pot fi: absorbanţi (la rădăcină),senzitivi, secretori.

2.ŢESUTURI FUNDAMENTALE Ţ(parenchimatice) - produc sau depozitează substanţe. Pot fi de asimilaţie şi de depozitareţ ţ ş p

De asimilaţie:se găsesc în organele g gverzi care producsubstanţe organice prin fotosinteză.

În frunză sunt reprezentate deÎn frunză sunt reprezentate de ţesutul palisadic şiţesutul lacunar.ţ

2.ŢESUTURI FUNDAMENTALE Ţ(parenchimatice) - produc sau depozitează substanţe. Pot fi de asimilaţie şi de depozitareţ ţ ş p

De depozitare:depozitează substanţe de

rezervă, ă hi if (lapă - parenchim acvifer (la plantele de deşert)

sau aer - parenchim aerifersau aer parenchim aerifer (la plantele acvatice).

3.ŢESUTURI DE SUSŢINERE (mecanice) t t t i d ti t l t l j l d h l t- sunt tesuturi de sustinere care pentru regnul vegetal joaca un rol de schelet

datorita rezistentei lor la îndoiri. În funcţie de cum se îngroaşă pereţii celulari ai acestor ţesuturi, ele se împart în: colenchim şi sclerenchim.

Colenchimul - ţesut viuale cărui cel au pereţii î ţi l l ă S

Sclerenchimul - ţesut mort care caracterizează plantele mature care şi auîngroşaţi cu celuloză; Se

găseşte în stratul superficial ale scoarţei

plantele mature, care şi-au încetat creşterea şi pot avea struct primară sau p ţ

primare din tulpini, în peţiol şi în limbul frunzelor, în dreputl nervurilor;

secundară; Acest ţesut este situat de obicei între periciclu şi ţesutuldreputl nervurilor;

Este flexibil, puţin elastic şi opune mare rezistenţă la

periciclu şi ţesutul conducător;este un ţes dur, dar şi l ti d bi drupere; elastic, spre deosebire de

colenchim; poate fi fibros sau scleros.

4.ŢESUTURI DE CONDUCERE4.ŢESUTURI DE CONDUCERE- transportă seva

Lemnos (xilem) - asigură circulaţia sevei brute. Prezintă celule specializate numite vase. Vasele lemnoase ale angiospermelor se

t h i t li it dnumesc trahee şi sunt lipsite de citoplasmă,Liberian (floem) - asigură circulaţia

i l b t C l l l lsevei elaborate. Celulele sale - vase liberiene, sunt vii între ele fiind plăci ciuruite.V l d ăt ă îVasele conducătoare se găsesc încilindrul central. Grupări de vase conducătoare formează fascicule,fiind însoţite de celule cu rol defiind însoţite de celule cu rol de hrănire şi susţinere.

5. ŢESUTURI SECRETOARE

Sunt formate din celule/structuri care produc şi elimină diferite substanţe: răşină nectarsubstanţe: răşină, nectar, latex, arome.

1.2. Ţesuturi animalePrincipalele ţesuturi animale sunt:Principalele ţesuturi animale sunt:

epitelial;p ;conjunctiv;muscular;nervos.

GeneralităţiŢesutul epitelial - formează la suprafaţa corpului epiderma, constituie mucoase, ce căptuşesc organele cavitare intră în structura glandelor şi a unorcavitare, intră în structura glandelor şi a unor receptori;Ţesutul conjunctiv - leagă, susţine, protejează şi Ţ j g ţ p j şînveleşte diversele părţi ale corpului şi intervine în generarea elementelor figurate ale sângelui;Ţ t l l i t ă î t t hilŢesutul muscular - intră în structura muşchilor;

Ţesutul nervos - împreună cu ţesutul conjunctiv şi cu vasele de sânge formează organele nervoasecu vasele de sânge formează organele nervoase.

1 ŢESUTURI EPITELIALE1. ŢESUTURI EPITELIALE (EPITELIILE)

Epitelii de acoperireSunt formate din celule

Pot fi:unistratificate, pluristratificate şistrâns unite,

avasculare şi aşezate b ă

pluristratificate şi pseudostratificate

pe o membrană bazală.

Epiteliile de acoperire unistratificatesunt traversate de diverse substanţe;pot avea formă cilindrică, ca în cazul celulelor care ă i il ităţilmărginesc vilozităţile

intestinale şi care realizează absorbţiarealizează absorbţia.forma poate fi cilindrică, cubică saucilindrică, cubică sau pavimentoasă

Epiteliile de acoperire pseudostratificateEpiteliile de acoperire pseudostratificateau celule de înălţimiau celule de înălţimi variate, prevăzute cu cilisau microcili. Nucleii celulelor sunt situaţi la niveluri diferite, ceea ce creează impresia decreează impresia de stratificare;intră în structura mucoaseiintră în structura mucoasei ce căptuşeşte traheea şi bronhiile mari.bronhiile mari.

Epiteliile de acoperire pluristratificateEpiteliile de acoperire pluristratificatepot avea formăppavimentoasă,cubică, cilindrică

- au stratul superficial format din celule turtite:

cheratinizate - ca în cazulcheratinizate ca în cazulepidermei necheratinizate - ca în cazul mucoasei esofaguluimucoasei esofagului

- celulele din stratul profund alcătuiesc stratul generator şi se află pe membrana bazalămembrana bazală.

Epitelii glandulare (secretoare) -g ( )Intră în alcătuirea glandelor, care se clasifică în:

glande endocrine - nu auglande exocrine - îşi varsă

produşii de secreţie într-o cavitate sau la exterior,

glande endocrine nu au canal excretor şi îşi varsă produşii de secreţie -hormonii direct în sânge,

printr-un canal (de exemplu glandele salivare lacrimale

hormonii - direct în sânge (de exemplu tiroida, paratiroidele, hipofiza

salivare, lacrimale, sebacee, sudoripare, gastrice etc.). Pot fi:

etc.);

glande mi te a atâttubuloase, simple sau ramificate;acinoase;

glande mixte - au atât porţiuni exocrine, cât şi endocrine (de exemplu

tubulo-acinoase. pancreasul şi gonadele -testicul, ovar).

E it lii i lEpitelii senzoriale

Sunt formate din celule senzoriale

Epiteliile senzoriale intră în structura unor

specializate pentru recepţionarea stimulilor din mediul

organe de simţ:Limbă

stimulilor din mediul intern sau extern,transformând

UrechePieletransformând

energia stimulilor în impuls nervos.

2 ŢESUTURI CONJUNCTIVE2. ŢESUTURI CONJUNCTIVESunt bogat vascularizate şi inervate, cu excepţiaSunt bogat vascularizate şi inervate, cu excepţia ţesutului cartilaginos;Prezintă mai multă substanţă fundamentată decât celule;Se află în simbioză cu ţesutul epitelial, de care sunt separate prin membrana bazală;Din punct de vedere structural ţesuturile conjunctiveDin punct de vedere structural, ţesuturile conjunctive sunt formate din:

celule conjunctive (adipocite, osteocite, hematii, j ( pleucocite etc.)fibre conjunctive (de reticulină, elastină şi colagen)

b t ţă f d t lă ( l id ă d ă)substanţă fundamentală (moale, semidură, dură)

A) Ţ t i j ti iA) Ţesuturi conjunctive moiA.1. Ţesut conjunctiv laxA.1. Ţesut conjunctiv lax

Are celulele, substanţa fundamentală şi fibrele în proporţii egale.Conţine vasele de sânge şi nervii.Hrăneşte epiteliile.

A.2. Ţesut conjunctiv reticulatAre fibre care alcătuiesc o reţea, în ochiurile căreia

flă l lse află celule.Acestea generează, prin diviziune, elementele figurate ale sângeluifigurate ale sângelui.

Ţesuturi conjunctive moiŢesuturi conjunctive moi

A.3. Ţesut conjunctiv elasticConţine predominant fibre de elastină.Intră în alcătuirea pereţilor vaselor de sânge şi în plămâniplămâni.

A.4. Ţesut conjunctiv fibrosC ţi d i t fib d l â dConţine predominant fibre de colagen, având o bună rezistenţă mecanică.Formează capsulele diverselor organe, fascii o ea ă capsu e e d e se o o ga e, ascmusculare, tendoane, aponevroze şi ligamente şi intră în structura dermei.

A.5. Ţesut conjunctiv adipos Conţine celule ce depozitează grăsimi de rezervă.

B) Ţesuturi conjunctive semidureB) Ţesuturi conjunctive semidureB.1. Ţesut cartilaginos hialinB.1. Ţesut cartilaginos hialin

Formează cartilaje costale, traheobronhice, laringeale.Are puţine fibre şi elasticitate redusă.

B.2. Ţesut cartilaginos elasticŢ gEste prezent în structura pavilionului urechii, având multe fibre elastice.

B.3. Ţesut cartilaginos fibrosEste bogat în fibre, având o bună rezistenţă.Formează discurile intervertebrale, meniscurile articulare.

C) Ţesuturi conjunctive dure (osoase)Substanţa fundamentală conţine o

proteină - oseina care se impregnează cuproteină - oseina, care se impregnează cu săruri minerale, formând lamele osoase.

După modul de dispunere a lamelelor, ţesutul osos poate fi:

spongios, format din trabecule (lamele osoase) ce delimitează areole (cavităţi pline cu măduvă roşie)delimitează areole (cavităţi pline cu măduvă roşie)compact, format din unităţi morfofuncţionale numite osteoane (sisteme haversiene)( )

O t lOsteonul

este ansamblul alcătuit dintr-un canal Havers(care are vase, ţesut conjunctiv şi nervi),lamele osoase (carelamele osoase (care înconjoară canalul Havers) şi osteoplasteHavers) şi osteoplaste(în care se aflăosteocite).

D) Ţesut conjunctiv fluidD) Ţesut conjunctiv fluid

Sângele este un tip particular de ţesut conjunctiv, în care elementele figurate reprezintă celulelereprezintă celulele, filamentele de fibrină-fibrele iar plasmafibrele, iar plasma este substanţa fundamentală

3. ŢESUTUL MUSCULAR3. ŢESUTUL MUSCULAR

Intră în alcătuirea muşchilor -principalele organe efectoare în organismorganism. Este alcătuit din celule alungite fibrecelule alungite - fibre musculare, care au proprietatea de a se p op e a ea de a secontracta.

Ţ t l l t fiŢesutul muscular – poate fi:

Ţesut muscular striat - în muşchii scheletici, dar şi în musculatura unor organe interne (limbă faringe laringe(limbă, faringe, laringe, prima parte a esofagului)esofagului).

Are celule polinucleate, nucleii fiind periferici.

Ţesutul muscular netedŢesutul muscular neted

în pereţii organelor interne (stomac, intestin uter)intestin, uter).

Fibrele musculareFibrele musculare sunt celule sub formă de fus, cu un nucleu, situat central.

Ţesut muscular cardiac

în structura miocardului (muşchiul inimii);( ş );- are celule striate, dar cu un singur nucleu (central).

4. ŢESUTUL NERVOS4. ŢESUTUL NERVOSNeuronii sunt celule

specializate înspecializate în generarea şi conducereaconducerea impulsurilor nervoase.

Un neuron este format din corp celular şi Celulele gliale sunt mult

mai numeroase decâtdouă feluri deprelungiri: una sau mai multe dendrite şi

mai numeroase decât neuronii şi au forme şi mărimi variate.mai multe dendrite şi

un singur axon.mărimi variate.

N l Corpul neuronal formează substanţa cenuşie aNeuronul Corpul neuronal formează substanţa cenuşie a sistemului nervos.Prelungirile (fibre nervoase) intră în alcătuirea nervilor şi a substanţei albe Dendritele conducnervilor şi a substanţei albe. Dendritele conduc impulsul nervos spre corpul celular, iar axonii, de la corpul celular spre terminaţiile dilatate ale acestora (butoni terminali)acestora (butoni terminali).

Neuronii comunică atât între ei, cât şi cu efectorii (muşchi şi glande) prin structuri numite sinapse(muşchi şi glande) prin structuri numite sinapse,unde transmiterea impulsului nervos se face cu ajutorul mediatorilor chimici. Când impulsul nervos ajunge la butonul terminal, mediatorulnervos ajunge la butonul terminal, mediatorul chimic este eliberat în fanta sinaptică (spaţiul sinaptic) şi acţionează asupra membranei neuronului următor (postsinaptic).(p p )

C l l l li lCelulele gliale

au funcţii: de susţinere şi de hrănire a neuronilor, de sinteză a mielinei (teacă protectoare a fibrei nervoase) de a fagocitanervoase), de a fagocita neuronii distruşi etc.

Sunt reprezentate decelulele Schwann, ce u e e Sc a ,oligodendrocite, microglii.