1

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE LITERE ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

DOMENIUL FILOLOGIE

TEZĂ DE DOCTORAT

Real și imaginar în opera lui Fănuș Neagu

(Rezumat)

Conducător ştiinţific:

prof. univ. dr. Vasile Spiridon

Doctorandă,

Ana-Maria Olaru (Ticu)

Suceava – 2018

2

Cuprinsul tezei

Argument .................................................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

INTRODUCERE – Profilul unei generații literareEroare! Marcaj în document nedefinit.

Capitolul I

REALUL ȘI IMAGINARUL – REPERE, TEORII, APLICAȚIIEroare! Marcaj în document nedefinit.

I.1. „Real în comparație cu ce?” ............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

I.2. Paradigme ale imaginarului .............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

I.3. Heterotopii brăilene? ........................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Capitolul al II-lea

MITURILE, INSTRUMENTE ALE REALULUI ȘI IMAGINARULUI ÎN OPERA LUI

FĂNUȘ NEAGU ....................................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

II.1. Toposul mitic ................................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

II.1.1. Romanele .................................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

II.1.2. Proza scurtă (nuvele, povestiri) ................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

II.2. Ființe și acțiuni mitice .................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

II.2.1. „… niciodată apă…” ................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

II.2.2. „… niciodată pământ…” .......................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Capitolul al III-lea

SCRIERILE LUI FĂNUȘ NEAGU, OGLINZI ALE EVOLUȚIEI PERSONAJELOREroare! Marcaj în document nedefinit.

III. 1. Inițierea prin sine ....................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III.1.1. Nașterea gnoseologică ............................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III.1.2. Mirajul adâncurilor ................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III.1.3. Atingerea thanatică ................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III.2. Inițierea prin celălalt .................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III.2.1. Erosul împlinit ........................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III.2.2. Erosul întrerupt ....................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III. 2. 3 Erosul ratat ............................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III. 3. Confruntarea cu istoria ............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

3

III.3.1. „Spaima” conștientizării realității ........... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III. 3. 2. Autoconservarea.................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

III. 3. 3. Mahalaua încoronată ............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Capitolul al IV-lea

Realul și imaginarul vieții lui Fănuș Neagu. Oglinda deformată a Securității.Eroare! Marcaj în document nedefinit.

IV. 1. Note literare în Note de informare – „Noi suntem cu toții niște refulați literar”Eroare! Marcaj în document nedefinit.

IV. 2. Legături cu lumea literară – consemnări și interpretăriEroare! Marcaj în document nedefinit.

Concluzii ......................................................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Bibliografie ................................................................................................................................ 8

4

Rezumatul tezei

Cuvinte cheie: real, imaginar, heterotopie, mit, evoluție, inițiere, eros, trup, casă, câmpie,

cal, dropie, hoț de cai, apă, Dunăre, Brăila, Balcania, comunism, politică, Securitate, dosar,

secret, evadare, oglindă, mască.

Scopul și motivația cercetării

Generația literară ’60 cuprinde scriitori care au încercat să abordeze o varietate de

teme care să surprindă oscilația între obediența ideologică impusă de regimul comunist și

revolta împotriva acestuia. Ne-am propus să demonstrăm faptul că opera lui Fănuș Neagu este

fie o mască, fie o oglindă a realității sociale și politice. Receptăm în scrierile brăileanului un

realism în favoarea căruia putem aduce fapte istorice, dar mare parte din operă camuflează și

transfigurează literar contextul comunismului. Vom arăta că mitul este folosit drept un

instrument de protejare a literaturii, așa cum se constată în cazul generației literare ’60, și vom

identifica elemente de evoluție a personajelor, care particularizează stilul lui Fănuș Neagu.

Demersul nostru vizează stabilirea unor mărci și a unor teorii ale realului și ale imaginarului,

care pot arăta felul în care literatura a reușit nu doar să reziste în comunism, ci să și devină un

transmițător de mesaje pentru cititorul interesat de (non)conformism și de (non)comunism.

Fănuș Neagu este un reprezentant al scriitorilor care încercau să supraviețuiască literar

în timpul regimului comunist, fie revoltându-se, fie acceptând tacit mici compromisuri. Este

vorba despre sacrificii, dar, în primul rând, este vorba despre rezistența prin cultură. Scrierile

lor trebuiau să descrie degringolada generală, dar să o și camufleze de ochii cenzurii pentru a

putea fi publicate. Este paradoxul tuturor prozelor scurte și al romanelor cu mesaj apărute în

acea perioadă, acest aspect fiind valabil și în cazul scrierilor lui Fănuș Neagu.

Propunându-ne ipoteza demonstrării unei interferențe, pe alocuri, a planului real cu cel

imaginar, constatăm că întreaga operă a lui Fănuș Neagu este, de fapt, un joc al celor două

planuri, un joc al textului cu subtextul. Pentru el, ca pentru majoritatea scriitorilor șaizeciști,

mitul este un instrument de protejare a literaturii autentice. Reînvierea unor miteme arhaice și

5

mixarea lor cu miteme moderne, unele politice, permite jonglarea cu ideile de frondă, ce

constituie, de obicei, mesajele scrierilor publicate. Dacă mitul face posibilă publicarea

operelor, tot mitul este și cel care dă frâu liber interpretării cititorilor, care uzează, fără

discuție, de imagini și simboluri puternice.

Ne dorim, de asemenea, o justificare documentară a ideii că, în perioada

comunismului, individul ducea o luptă aprigă pentru salvgardarea ideilor sale și, în cazul

scriitorului, a literaturii sale. Propunem spre analiză, în acest sens, fragmente din dosarul de

Securitate al lui Fănuș Neagu.

Structura lucrării

Lucrarea este structurată în patru capitole, fiecare dintre ele cuprinzând argumente

care să valideze ipoteza potrivit căreia putem vorbi, în cazul operei lui Fănuș Neagu, despre o

interferență a planurilor, realul și imaginarul având piloni solizi în scrieri, dar existând și

suprapuneri heterotopice ale acestora. Dovedim prin acestea că literatura scriitorului șaizecist

poate constitui singura modalitate de a-și manifesta, în același timp, și revolta, și obediența de

conjunctură față de regimul politic opresiv.

Primul capitol, Realul și imaginarul – repere, teorii, aplicații, urmărește clarificarea

celor două concepte cu care se operează: realul și imaginarul. Am clarificat ideea de real,

raportând-o mai întâi la ideal, apoi la fantastic. O opinie obiectivă se poate obține trecând în

revistă elemente de realism social și mitic, de evoluție a personajelor sau de asumare literară a

istoriei. În ceea ce privește imaginarul, am trecut în revistă o serie de teorii, pe care le-am

exemplificat prin elemente din opera lui Fănuș Neagu. Pornind de la mimesis, până la teoriile

moderne ale lui J. Wunenburger, am conturat mecanismele imaginarului, care conectează

opera scriitorului la „constelația lumilor” în care acesta trăiește. De altfel, plecând de la

abordarea filozofică a spațiului, propusă de Michel Foucault, am identificat reflectarea în

scrierile lui Fănuș Neagu a principiilor existenței unei heterotopii.

Al doilea capitol, Miturile, instrumente ale realului și imaginarului în opera lui Fănuș

Neagu, motivează, prin metoda mitocriticii și a mitanalizei, faptul că anumite structuri mitice,

identificate în scrierile analizate, reflectă aspecte ale epocii în care trăiește scriitorul. Aceste

trimiteri explicite sau reinterpretări ale miturilor clasice și moderne punctează fie ancorarea

într-un real crud, fundamentat istoric, fie glisarea spre imaginarul izbăvitor. Toposul câmpiei,

al Brăilei, al Deltei și al Bucureștiului se înscriu într-o mitologie evoluată, care nu anulează

6

valențele mitologiei clasice, ci o adaptează mitologiei autohtone, pline de miteme ce se

manifestă în mod patent (G. Durand). Ne-am raportat la termenul de mit în abordarea lui

Leszek Kołakowski, iar pentru termenul de simbol am apelat la abordarea lui G. Durand.

Spațiul prozelor scurte l-am gândit sub forma unei puppa russa, evidențiind incluziunea

consecutivă (trup – cameră – casă – câmpie), ce permite o analiză structuralistă și o abordare

sistematică mult mai clare. Ființele și acțiunile mitice le-am împărțit în două categorii, ființe

cu legături acvatice și ființe cu legături chtonice, după același principiu pe care îl afirmă

scriitorul referitor la spațiu, „niciodată apă, niciodată pământ”.

Al treilea capitol al tezei, Scrierile lui Fănuș Neagu, oglinzi ale evoluției personajelor,

urmărește ipoteza potrivit căreia constatarea unei evoluții a personajelor din prozele

brăileanului poate fi privită drept dovadă a existenței unei oglinzi literare pentru cei care, din

cauza comunismului, decădeau în plan exterior, dar evoluau spiritual, gnoseologic, psihologic.

Am stabilit o serie de pattern-uri în acest sens, constatând, mai întâi, evoluția individului prin

sine însuși (nașterea gnoseologică), prin celălalt (evoluție erotică) și prin confruntarea cu

istoria (bildungsromanul politic). Unele reconfigurări mitice la care am apelat subliniază

inițierea, altele arată eșecul, dar toate pot fi justificate printr-o evoluție a stării inițiale.

Evident, raportarea la timpul istoric căruia i se circumscriu textele este inerentă.

Ultimul capitol al tezei, Realul și imaginarul vieții lui Fănuș Neagu. Oglinda

deformată a Securității, este unul cu valoare documentară. Propunem spre analiză fragmente

din dosarul de Securitate al lui Fănuș Neagu, pentru a ilustra o altă față a operei și a vieții sale.

Notele informative prezentate sunt extrase din cele cinci volume ce alcătuiesc dosarul de

urmărire a „obiectivului și din arhivele Serviciului Român de Informații. Am completat

tabloul urmăririi scriitorului cu documente din dosarul de Securitate al lui Marin Preda

(studiat de Ioana Diaconescu), pentru a rotunji profilul de „urmărit” al scriitorului brăilean.

Numele conspirative ale scriitorului au fost „Negoiu”, „Grădișteanu Vasile”, „Brăileanul” și

„Fane”. Evident, informatorii au, la rândul lor, nume de cod care sunt, pe alocuri, ușor

deconspirabile, prin natura informațiilor oferite.

Urmărind criteriul cronologic în prezentarea documentelor, am organizat, astfel, în

două părți această secțiune documentară, una prezentând informațiile referitoare la opera lui

Fănuș Neagu, la stilul său literar și la tematica abordată, iar cealaltă parte schițând legăturile

scriitorului cu alte persoane din viața literară a vremii, așa cum reies ele din înscrisurile

oficiale din dosare.

7

Concluzii generale

Nicio periodizare nu are avantajul de a surprinde exact limitele între care un scriitor

sau un concept literar își desfășoară exclusiv forțele artistice. În cazul generației ʼ60, figurile

marcante au reușit cu greu să-și facă un loc în conștiința critică a posterității. Fie că îi numim

pe Ștefan Bănulescu, Nicolae Breban, George Bălăiță, pe Nicolae Velea, Fănuș Neagu sau pe

alți câțiva, vorbim despre oscilația între obediența ideologică impusă de regimul comunist și

revolta împotriva acestuia. Era nevoie de crearea unor stiluri originale, care să ilustreze noua

lume literară, corespondentă „noului om”.

În urma cercetării noastre, analizând fapte literare și contexte politice, interpretând

simboluri și identificând mituri reînviate, am constatat faptul că Fănuș Neagu, asemeni

congenerilor săi, s-a lovit de o problemă de ordin literar: lipsa modelelor viabile, interzise,

deoarece erau considerate fasciste; modelele literare erau cele ale literaturii universale.

Atât realul, cât și imaginarul din scrierile lui Fănuș Neagu stau sub semnul

pluriperspectivismului. Criteriile de analiză a acestora, dar și modalitățile de contextualizare a

elementelor definitorii, nu fac decât să certifice ideea potrivit căreia, în cadrul generației sale

literare, atât mitul, cât şi toposul sau organicul clădesc edificii nu doar la limita realului şi

imaginarului, ci şi pe zona heterotopică, de suprapunere a celor două planuri. Dacă arealul

mitic îi permite acestui topos asocierea cu imaginarul, este doar meritul literar al scriitorului,

care, uzând de procedee artistice aparent banale, reușește detașarea de canonul-menghină.

Pe lângă abordările spațiului, a personajelor sau a miturilor, analiza dosarelor de

Securitate ale lui Fănuș Neagu și dezvăluirea unor documente (până acum secrete) privind

relațiile scriitorului cu regimul, cu cenzura, cu alți oameni de cultură și de litere, au avut drept

scop recuperarea unor părți importante din biografia scriitorului brăilean. Bineînțeles, se

proiectează, prin informațiile prezentate, direcții noi de interpretare și cercetare a operei

scriitorului șaizecist.

Felul cum am ales noi să abordăm relațiile dintre personaje și raporturile lor cu istoria

pe care o trăiesc/ construiesc în mod forțat trimite, întâi de toate, către o critică socială și către

o determinare implicită a antropologicului de către topos și cronos. Cu alte cuvinte,

considerăm că omul este rezultatul interacțiunii spațiului cu timpul în care acesta trăiește și

este nevoit să-și valorifice resursele intrinseci.

8

Decelarea mitemelor din scrierile lui Fănuș Neagu are drept consecință identificarea

unor figuri consacrate, precum Moise, Saragon, Hermes, Ulise, Casandra sau Prometeu,

grefate pe figurile locale ale sudicului deșert campestru. Dropii, cai sălbatici, flamingi, lebede,

cocoși sau căței ai pământului ies la iveală din lectura oblică a textelor scriitorului brăilean,

laolaltă cu imaginea reconfigurată macabru a dictatorului, cu cea a alienaților sau a

funcționarului mutilat spiritual de regim. Toate aceste elemente alcătuiesc un bestiar pe care

am încercat să-l situăm într-un topos cu valențe mitice, ale cărui coordonate, sensibil

variabile, sunt pilonii realului.

Dacă analiza noastră a prefigurat o evoluție a personajelor, putem translata această

evoluție și creatorului lor? Se pare că da, deoarece a supraviețui în comunism impunea

rezistență. Înseamnă că a face literatură adevărată are drept efect o evoluție.

Bibliografie

A. Bibliografia operei lui Fănuș Neagu – ediții consultate

• Somnul de la amiază, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1960

• Apostolii (în colaborare cu Vintilă Ornaru), București, Comitetul de stat pentru Cultură

și Artă, Casa Centrală a Creației Populare, 1966

• Vară buimacă, București, Editura pentru Literatură, 1967

• Cantonul părăsit, București, Editura pentru Literatură, 1968

• Îngerul a strigat, București, Editura pentru Literatură, 1969

• Fântâna, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 1974

• Frumoșii nebuni ai marilor orașe, București, Editura Eminescu, 1977

• În văpaia lunii, București, Editura Eminescu, 1979

• Insomnii de mătase, București, Ed. Cartea Românească, 1981

• Scoica de lemn. Echipa de zgomote, București, Editura Eminescu, 1981

• Pierdut în Balcania, București, Editura Sport-Turism, 1982

9

• Întâmplări aiurea și călătorii oranj, București, Editura Sport – Turism, 1987

• Scaunul singurătății, București, Editura Cartea Românească, 1987

• Povestiri din drumul Brăilei, București, Editura Eminescu, 1989

• Partida de pocher, București, Editura Eminescu, 1994

• O corabie spre Bethleem, București, Editura Cartea Românească, 1997

• Zeul ploii, Chișinău, Editura Litera, 1997

• Rapid nu oprește în gările mici, București, Editura Intact, 1999

• Amantul Marii Doamne Dracula, București, Editura SemnE, 2001

• La umbra crailor de ghindă, Convorbiri cu Mihai Ispirescu, București, Editura SemnE,

2001

• Punți prăbușite, București, Editura SemnE, 2002

• Asfințit de Europă, răsărit de Asie, București, Editura SemnE, 2004

• Jurnal cu fața ascunsă, vol. I, București, Editura SemnE, 2004

• Caii albi din orașul București, București, Editura SemnE, 2007

• Jurnal cu fața ascunsă, vol. II (postum), București, Editura Muzeul Național al Literaturii

Române, 2013

B. Monografii despre autor

• COMAN,Viorel, Fănuș Neagu: Povestirile magice, Brăila, Editura Istros a Muzeului

Brăilei, 2011

• GRIGOR, Andrei, Fănuș Neagu. Monografie, Brașov, Editura Aula, 2002

• POPA, Marian, Viscolul și carnavalul, București, Editura Eminescu, 1980

C. Studii și articole despre autor, în volum

• COMAN, Viorel, Drumuri în poveste…, București, Editura SemneE, 2007

• COSMA, Anton, Romanul românesc contemporan I, București, Editura Eminescu,

1988

• DIMISIANU, Gabriel, Nouă prozatori, București, Editura Eminescu, 1977

• GORCEA, Petru Mihai, Structură și mit în proza contemporană, București, Editura

Cartea Românească, 1982

10

• LEONTE, Liviu, Prozatori contemporani, Iași, Editura Junimea, 1984

• LOVINESCU, Monica, Unde scurte. Jurnal indirect, București, Editura Humanitas,

1990

• MANOLESCU, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură,

Pitești, Editura Paralela 45, 2008

• MICU, Dumitru, Scurtă istorie a literaturii române, vol. 3, București, Editura Iriana,

1996

• MICU, Mircea, Fănuș Neagu, frumosul nebun al marilor metafore, Colecția „Fănuș

70”, București, Editura SemnE, 2002

• MICU, Mircea, Întâmplări cu scriitori și alte năluciri, București, Editura Sport–

Turism, 1985

• NEGOIȚESCU, I., Scriitori contemporani, Pitești, Editura Paralela 45, 2000

• POPA, Marian, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. 2, București, Fundația

Luceafărul, 2001

• SIMION, Eugen, Scriitori români de azi, vol. III, Bucureşti, Editura Cartea

Românească, 1984

• SIMUȚ, Ion, Literaturile române postbelice, Cluj-Napoca, Editura Școala Ardeleană,

2017

• ULICI, Laurenţiu, Literatura română contemporană. I – Promoţia 70, Bucureşti,

Editura Eminescu, 1995

• UNGHEANU, Mihai, Interviuri neconvenționale, București, Editura Cartea

Românească, 1982

• UNGUREANU, Cornel, Literatura română azi, Muntenia, volumul 1, Pitești, Editura

Paralela 45, 2003

D. Studii și articole despre autor, în periodice

• ***CAIETE CRITICE, nr. 10 (240)/2007 – număr omagial, Fănuș Neagu 75

• APOSTOIU, George, Fănuș Neagu și tentația politicii, în „Cultura”, nr. 326, din 2

iunie 2011

• BALOTĂ, Nicolae, Mult zgomot și multă furie (Echipa de zgomote), în „România

literară”, nr. 15, mai 1971

11

• BEJENARIU, Ionel, In memoriam – cu Fănuș Neagu prin Botoșani, în „Luceafărul”,

nr. 6, iunie 2011

• CODREANU, Theodor, Metafora declinului la Fănuș Neagu, în „Literatorul”, nr. 378

– 382, 3 iul. – 7 aug. 2002

• DIMISIANU, Gabriel, Amintiri cu Fănuș Neagu, în „România literară”, nr. 13/2002

• MANOLESCU, Nicolae, Rar scriitor mai risipitor cu darurile sale..., în

„Contemporanul”, nr. 33, 13 august 1971

• MARINESCU, Violetta, Imaginea Dunării în proza scurtă a lui Fănuș Neagu, în

„Transilvania”, nr. 3/2017

• MUNTEANU, Cristinel, Observații privind stilul lui Fănuș Neagu, în „Limba

română”, nr. 1–3, anul XVII, 2007

• NEGOIȚESCU, I., Un roman al fabulosului, în „Luceafărul”, nr. 47, 23 nov. 1968

• STĂNESCU, C., Fănuș Neagu pierdut și regăsit în Balcania, în „Cultura”, nr. 438 din

19.09.2013

• ȘTEFĂNESCU, Alex, Formula realismului magic, în „Tomis”, nr. 9, septembrie 1971

• UNGHEANU, M., O culminație a carierei și a artei de prozator („Scaunul

singurătății”), în „Luceafărul”, nr. 9, 27 febr. 1988

E. Studii și articole teoretice, în volum

• ***Conceptul de realism în literatura română. Idei și atitudini literare, Antologie și

studii de Al. Săndulescu, Marcel Duță și Adriana Mitescu, București, Editura

Eminescu, 1974

• ANTOHI, Sorin, Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, Editura

Științifică, 1991

• AUERBACH, Erich, Mimesis, în românește de Ion Negoițescu, prefață de Romul

Munteanu, București, Editura pentru literatură universală, 1967

• BACHELARD, Gaston, Dialectica spiritului științific modern, traducere, studiu

introductiv și note de Vasile Tonoiu, vol. I, București, Editura Științifică și

Enciclopedică, 1986

• BACHELARD, Gaston, Poetica spațiului, trad. Irina Bădescu, pref. Mircea Martin,

Pitești, Editura Paralela 45, 2003

12

• BATTAGLIA, Salvatore, Mitografia personajului, traducere de Alexandru George,

București, Editura Univers, 1976

• BELMONTE, Marisa; BURGUEÑO, Margarita, Dicționar de mitologie, trad. Daniela

Ducu, București, Editura ALL EDUCATIONAL, 2013

• BERDAN, Lucia, Totemism românesc: structuri mitice arhetipale în obiceiuri,

ceremonialuri, credințe, basme, Iași, Editura Universității „Al. I. Cuza”, 2001

• BLAGA, Lucian, Aspecte antropologice, Timișoara, Editura Facla, 1976

• BOGZA, Alexandru, Realismul critic, București, Editura Științifică și Enciclopedică,

1982

• BRAGA, Corin (coord.), Morfologia lumilor posibile: Utopie, antiutopie, science-

fiction, fantasy, București, Editura Tracus Arte, 2015

• BREAZU, Marcel, Realism și modernitate în artă, București, Editura politică, 1973

• BREBAN, Nicolae, Spiritul românesc în faţa unei dictaturi, Bucureşti, Editura All,

2000

• BURGOS, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și

Mihaela Gulea; prefață de Gabriela Duda, București, Editura Univers, 1988

• CAILLOIS, Roger, Abordări ale imaginarului, traducere din limba franceză de

Nicolae Baltă, București, Editura Nemira, 2001

• CĂLINESCU, G., Cronicile optimistului, București, E.P.L., 1965

• CHEVALIER, Jean; Gheerbrant, Alain, Dicționar de simboluri, vol. I, II, III,

București, Editura Artemis, 1993

• COMAN, Mihai, Studii de mitologie, București, Editura Nemira, 2009

• CREȚULESCU, Ioana, Mutațiile realismului, București, Editura Științifică, 1974

• DIACONESCU, Ioana, Marin Preda: un portret în arhivele Securității, București,

Editura Muzeului Literaturii Române, 2015

• DIEACONU, Daniel; Nicolau, Viorel; Ungureanu, Alexandru Ioan; Juncănaru, Emil

Pedemonte, Haiduci și tâlhari – contribuții de mitologie și antropologie istorică, pref.

Lucian Strochi, Piatra-Neamț, Editura Cetatea Doamnei; Florești, Editura Limes, 2013

• DURAND, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei – de la mitocritică la

mitanaliză, traducere din limba franceză de Irina Bădescu, București, Editura Nemira,

1998

13

• ECO, Umberto, Limitele interpretării, Traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă,

Constanța, Editura Pontica, 1996

• EVSEEV, Ivan, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, ediția a II-a revăzută și

adăugită, Timișoara, Editura Amarcord, 2001

• FOUCAULT, Michel, Cuvintele și lucrurile, trad. Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu,

Studiu introductiv de Mircea Martin, București, Editura Rao, 2008

• FOUCAULT, Michel, Theatrum philosophicum – studii, eseuri, interviuri 1963 –

1984, traducere de Bogdan Ghiu (partea I), Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian

Blaga (partea a II-a), ediție îngrijită de Ciprian Mihali, Cluj-Napoca, Editura Casa

Cărții de Știință, 2001

• FREUD, Sigmund, Opere I, Traducere, Cuvânt introductiv și Note de dr. Leonard

Gavriliu, București, Editura Științifică, 1991

• FRYE, Northrop, Anatomia criticii, în românește de Domnica Sterian și Mihai

Spăriosu, prefața de Vera Călin, București, Editura Univers, 1972

• GRIGORESCU, Dan; Alexandrescu, Sorin, Romanul realist în secolul al XIX-lea,

București, Editura Enciclopedică Română, 1971.

• KERNBACH, Victor, Miturile esențiale, București, Editura Științifică și

Enciclopedică, 1978

• KOŁAKOWSKI, Leszek, Prezența mitului, traducere din limba polonă de Constantin

Geambașu, București, Editura Curtea Veche, 2014

• LĂZĂRESCU, George, Dicționar mitologic, București, Editura Niculescu, 2008

• McHALE, Brian, Ficțiunea postmodernistă, Traducere de Dan H. Popescu, Iași,

Editura Polirom, 2009

• MIHĂILESCU, Vintilă, Lecturi geografice, București, Editura Albatros, 1974

• NEGOIȚESCU, I., Engrame, București, Editura Albatros, 1975

• NEGOIȚESCU, I., Scriitori moderni, București, Editura pentru literatură, 1966

• NEGRICI, Eugen, Iluziile literaturii române, București, Editura Cartea Românească,

2008

• NEGRICI, Eugen, Literatura română sub comunism. 1948–1964, vol. 1, București,

Editura Cartea Românească, 2010

• NIȚESCU, M., Atitudini critice, București, Editura Cartea Românească, 1983

14

• PATRICHI, Tudora, De la „Miorița” la „Mitrea Cocor” sau De la „Ianua caeli” la

„Ianua inferni”, Roman, Editura PapiruS Media, 2014

• PEREZ, Herta, Ipostaze ale personajului în roman, Iași, Editura Junimea, 1979

• PETROȘEL, Daniela, Ficțiunea metodelor critice, Iași, Editura Pim, 2015

• POP, Mihaela (coord), Imaginarul – Teorii și aplicații, București, Editura Universității

din București, 2011

• POPA, Marin, Realismul, București, Editura Tineretului, 1969

• RADU MOCANU, Marin, Literatura română și cenzura comunistă (1960-1971),

București, Editura Albatros, 2003

• RANK, Otto, Mitul nașterii eroului, Traducere și îngrijire ediție: Monica Medeleanu,

București, Editura Herald, 2012

• SIMUȚ, Ion, Diferența specifică, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1982

• SÎMBOTIN, Dan Gabriel, Imaginarul: construcția și deconstrucția lumii, Iași,

Institutul European, 2016

• TAINE, Hippolyte, Studii literare, traducere și note de Any Florea și Virgil Florea,

cap. „Marile personaje”, București, Editura Minerva, 1983

• TOMA, Pavel, Lumi ficționale, trad. Maria Mociorniță, București, Minerva, 1992

• VĂCĂRESCU, Ioan Radu, Spațiul inefabil, vol. 1, Bărăganul și Bălțile Dunării în

cultura română, Sibiu, Editura InfoArtMedia, 2009.

• VULCĂNESCU, Romulus, Mitologie română, București, Editura Academiei

Republicii Socialiste România, 1987

• WUNENBURGER, Jean-Jacques, Imaginarul, Traducere de Dorin Ciontescu-

Samfireag, Ediție îngrijită şi prefaţă de Ionel Buşe, Cluj, Editura Dacia, 2009

• WUNENBURGER, Jean-Jacques, Imaginariile politicului, Traducere de Ionel Buse,

Laurentiu Ciontescu-Samfireag, București, Editura Paideia, 2015

F. Studii și articole teoretice, în periodice

• HETEROTOPOS, nr. 1–8 (2009–2015): Vers l’Orient européen : Voyages et images.

Pays roumains, Bulgarie, Grèce, Constantinople, 1/2009; Ruines et lieux funèbres,

2/2009; Maisons états d'âme, 3/2010; Villes réelles – villes imaginaires, 4/2011;

15

Espaces sacrés I, 5/2012; Espaces sacrés II, 6/2013, Femmes d’extérieur. Les

déplacements féminins dans la littérature et les relations de voyage, 7/2013; Logique

de l'ex-centrique, 8/2015; Editura Universității din București.

• PECIE, Ion, Realitate și epifanie în Balcania, în „Ramuri”, nr. 8, august 1982

• SIMUȚ, Ion, Cele patru literaturi, în „România literară”, nr. 29/1993

• SPIRIDON, Vasile, Contra-spații, în „Ateneu”, nr. 1, ianuarie 2011

G. Bibliografie auxiliară

• *** Doine și balade, Antologie și prefață de V. Adăscăliței, București, Editura

Tineretului, 1966

• ARISTOTEL, Poetica, Studiu introductiv, traducere și comentarii de D. M. Pippidi,

București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1965

• LERMONTOV, Mihail, Poezii, București, Editura Enciclopedică, 1956

• ORWELL, George, O mie nouă sute optzeci și patru, traducere Mihnea Gafița,

București, Editura Univers, 1991

• TUDORAN, Dorin, Eu, fiul lor. Dosar de securitate, eBook, București, Ed. Polirom,

2011

H. Documente

• DOSAR nr. 161937, vol. 1–5, ACNSAS, FOND INFORMATIV

• SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAȚII, Cartea Albă a Securității. Istorii literare și

artistice 1969–1989, București, Editura Presa Românească, 1996

I. e – bibliografie

• CONSTANTIN, Pompiliu Nicolae, Fănuș Neagu, fotbalul și Securitatea, pe

www.contributors.ro, la 18 ianuarie 2017, disponibil la adresa

16

http://www.contributors.ro/cultura/fanu%C8%99-neagu-fotbalul-%C8%99i-

securitatea/

• CORBIN, Henry, Mundus imaginalis ou l’imaginaire et l’imaginal, apărut în Cahiers

Internationaux du Symbolisme 6, Brussels, 1964, pp. 3 – 26, disponibil la adresa

https://ia800201.us.archive.org/28/items/mundus_imaginalis_201512/mundus_imag

inalis.pdf

• ENGEL, Manfred, Variants of the Romantic 'Bildungsroman' (with a Short Note on

the 'Artist Novel'), în volumul: Gerald Gillespie, Manfred Engel and Bernard Dieterle

(eds.), Romantic Prose Fiction(= A Comparative History of Literatures in European

Languages, vol. XXIII; ed. by the International Comparative Literature Association),

Amsterdam, Philadelphia: John Benjamins, 2008, pp. 263–295, disponibil la adresa

https://books.google.ro/books/reader?id=uXE6AAAAQBAJ&hl=ro&printsec=frontcov

er&output=reader&source=gbs_atb_hover&pg=GBS.PP

• GRANGER, G. G. „Janus Bifrons”, în Revue Internationale de Philosophie, nr. 150,

vol. 38, Bruxelles, 1984, pp. 257 – 261, disponibil la adresa

https://www.jstor.org/stable/23945396?seq=1#page_scan_tab_contents

• HIRSCH, Marianne, The Novel of Formation as Genre: Between Great Expectations

and Lost Illusions, apărut în Genre, Vol. 12, University of Oklahoma, 1979, pp. 293–

311, disponibil la adresa

http://www.columbia.edu/~mh2349/papers/Novel%20of%20Formation%20as%20Ge

nre.pdf

• In memoriam – interviu cu scriitorul Fănuș Neagu realizat de Angela Baciu, publicat

pe www.agențiadecarte.ro, la 5 aprilie 2017, disponibil la adresa

http://www.agentiadecarte.ro/2017/04/in-memoriam-interviu-cu-scriitorul-

fanu%C8%99-neagu-realizat-de-angela-baciu/

• MARCU, Luminița, Zaharia Stancu, duplicitarul perfect, publicat pe

www.contributors.ro, la 9 aprilie 2014, disponibil la adresa

http://www.contributors.ro/cultura/zaharia-stancu-duplicitarul-perfect/

• TISMĂNEANU, Vladimir, CIA, Doctor Jivago și Războiul rece, publicat pe

www.contributors.ro, la 8 aprilie 2014, disponibil la adresa

http://www.contributors.ro/cultura/cia-%E2%80%9Cdoctor-jivago%E2%80%9D-si-

razboiul-rece/

17

• ULIERIU, Marc, Black & White voodoo, publicat pe www.descopera.ro, la 28 iulie

2009, disponibil la adresa http://www.descopera.ro/fenomenele-paranormale/929095-

black-white-voodoo

• www.cnsas.ro