teza de doctor habilitat
TRANSCRIPT
DEFINIRE
Entitate participantă direct la relaţiile
internaţionale
Actor al societăţii internaţionale
Cel căruia i se adresează regulile de drept
internaţional
Titular de drepturi şi obligaţii
ELEMENTE CARACTERISTICE
CREATOR
DESTINATAR
PARTICIPANT
CATEGORII
STATELE
ORGANIGAŢIILE
INTERNAŢIONALE
MIŞCĂRILE DE
ELIBERARE NAŢIONALĂ
STATELE
SUBIECTE ORIGINARE ŞI DEPLINE
ÎN DREPTURI
COMPETENŢA STATULUI
RATIONE MATERIAE
RATIONE PERSONAE
RATIONE LOCI
RATIONE TEMPORIS
IMUNITATEA DE JURISDICŢIE
Un stat beneficiază, pentru el şi bunurile
sale, de imunitate de jurisdicţie în faţa
instanţelor unui alt stat
Imunităţile jurisdicţionale ale statului
(Germania c. Italiei), hot. din 3 februarie
2012
EFECTUL
Obligația unui stat de a se abţine de a-și
exercita jurisdicţia într-un proces, care
se derulează în faţa instanţelor sale
contra unui alt stat şi când, în acest
scop, veghează ca instanţele să
stabilească din oficiu că imunitatea
acestui alt stat este respectată.
EXCEPŢIICedare expresă printr-un acord, declaraţie, contract
Proces intentat la iniţiativa sa
Tranzacţii comerciale, de muncă cu persoane fizice
Acţiune în reparaţie pecuniarã în caz de deces sau de vãtãmare a integritãţii fizice
Procedurã relativã la proprietatea, posesia şi utilizarea bunurilor
Procedurã relativã la proprietatea intelectualã
Proces relativ la participarea sa într-o companie
Procedurã relativã la exploatarea unui nave de stat
BUNURI DE STATinclusiv conturile bancare, destinate misiunii diplomatice sau ale oficiilor consulare, misiunilor speciale, misiunilor la organizaţiile internaţional
cu caracter militar sau utilizate în exerciţiul funcţiilor militare;
ale bãncii centrale sau ale unei autoritãţi monetare a statului;
care fac parte din patrimoniul cultural sau al arhivelor sale şi nu sunt destinate punerii în vânzare;
bunurile care fac parte dintr-o expoziţie de obiecte de interes ştiinţific, cultural sau istoric şi care nu sunt destinate punerii în vânzare.
RECUNOAŞTEREA
Un act unilateral al unui stat prin care el se pronunţă faţă
de o situaţie nou apărută în comunitatea internaţională
sau în viaţa unui stat, sau popor, de natură să determine
raporturi juridice între statul care face recunoaşterea şi
entitatea recunoscută de el.
PARTE ÎN
STAT GUVERN POPOR RĂZBOI CIVIL
RECUNOAŞTEREA STATELOR
• Actul conferă calitatea de subiect
• Numărul necesar de recunoaşteri???
Teoria constitutivă
• Act de constatare
• Statul este subiect din momentul constituirii sale
Teoria declarativă
TIPURILE
DE FACTO DE IURE
FORMELE
EXPRESĂ TACITĂ
COLECTIVĂ
SUCCESIUNEA STATELOR
Substituirea unui stat altuia în răspunderea pentru
relaţiile internaţionale ale unui teritoriu
Instituţie prin care este transmisă masa drepturilor
şi obligaţiilor de la statul predecesor la statul
succesor
Stat predecesor Stat succesor
SUCCESIUNEA STATELOR
NOI STATE INDEPENDENTE
UNIREA
DIVIZAREA
SECESIUNEA
TRECEREA UNUI TERITORIU
TRATATE
BUNURI,
ARHIVĂ,
DATORII
CALITATEA DE
MEMBRU AL OI
NEUTRALITATEA STATELOR
Poziția unui stat faţă de o situație, fapt, eveniment, produs în
cadrul societății internaționale.
Poziția unui stat faţă de două sau mai multe subiecte de drept
internaţional care sunt angajate într-un conflict, prin care
statul respectiv se abţine de a întreprinde orice acţiune care ar
putea prejudicia interesele uneia dintre părţile participante la
conflict, sau care ar determina rezultatul conflictului.
FORMELE DE NEUTRALITATE
NEUTRALITATEA PERMANENTĂ
Situaţia în care se află unele state ce şi-au
asumat obligaţia permanentă de a nu
participa la nici un conflict armat, la alianţe
politico-militare sau la pregătirea războiului,
de a nu permite folosirea teritoriului lorpentru amplasarea de baze militare străine,
precum şi obligaţia de a nu deţine, sau
produce, sau experimenta arme nucleare sau
alte arme de distrugere în masă.
STATE NEUTRE
NEUTRE
RECUNOSCUTE
ŞI-AU PROCLAMAT
NEUTRALITATEA
NEUTRE ÎN TRECUT
• Austria 1920-1938
1955-1994
• Costa Rica 1945
• Finlanda 1935-1939
• 1956-1994
• Liechtenstein 1868
• Malta 1980-2004
• Panama 1989
• San Mario 1862
• Suedia 1814-1918
• 1918-1994
• Elveţia 1815
• Turkmenistan 1995
• Ucraina 1990
• Vatican 1923
• Cambodia 1993
• Ghana 2012
• Mexico 1939
• Moldova 1994
• Serbia 2007
• Belgia 1839-1914
• Danemarca 1864-1940
• Estonia 1938-1939
• Ungaria
• Irlanda 1939-1945
• Laos 1962-1964
• Letonia 1938-1939
• Luxemburg 1839-1914
1920-1940
• Norvegia 1905-1940
• Portugalia 1932-1945
• Spania 1914-1918
• 1940-1945
• Olanda 1839-1940
ORGANIZATIILE
INTERNAȚIONALE
Convenția internaționala asupra reprezentării statelor în
relațiile lor cu organizațiile internaționale cu caracter
universal, 1975:
O asociere de state, constituite printr-un tratat,
înzestrata cu o constituție și organe comune și
posedând o personalitate juridică distinctă de aceea a
statelor membre.
NATURA JURIDICĂ A ORGANIZAȚIILOR
INTERNAȚIONALE
Subiecte derivate:
Crearea lor derivă din
voința statelor
fondatoare
Subiecte limitate în
drepturi:
Competența funcțională
este limitată de statutul
lor
ELEMENTELE CONSTITUTIVE
Parti contractante: Statele, alte OI
Statut: tratat internațional
Scopuri și obiective comune
Structura instituționala proprie
Personalitate juridică distinctă
CLASIFICAREA ORGANIZATIILOR
INTERNATIONALE
Dupa aria de acțiune:
• Organizație cu vocatie universala
• Organizație cu caracter regional
Dupa domeniul de activitate:
• Organizații politice
• Organizații economice
Dupa gradul de integrare:
• Organizatii internationale de cooperare
• Organizatiile de integrare/supranationale
ALŢI PARTICIPANŢI
• UMANITATEA
• PERSOANA FIZICĂBENEFICIARI
• VATICANUL
• ORAŞELE INTERNAŢIONALIZATE
• MIŞCĂRILE DE ELIBERARE NAŢIONALĂ
ENTITĂŢI STATALE
CONTESTATE
• PERSOANELE JURIDICE
• ORGANIZAŢIILE INTERNAŢIONALE NONGUVERNAMENTALE
ALŢI ACTORI
TERMENI UTILIZAȚI
COMUNITATE INTERNAȚIONALĂ
SOCIETATE INTERNAȚIONALĂ
UMANITATEA
OMENIREA
UMANITATEA
BENEFICIAR: titular de drepturi
CONVENŢIA 1982
TRATATUL SPAŢIAL 1967
REGLEMENTĂRI INTERNAȚIONALEDISPOZIȚII CONȚINUT
Convenția asupra dreptului
tratatelor, art. 53
O normă a dreptului internaţional general, acceptată şi
recunoscută de comunitatea internaţională a statelor în
ansamblul ei.
Convenția din 1967, art.1 Explorarea și utilizarea spațiului extra-atmosferic ... sunt
apanajul întregii umanități.
Convenția din 1982,
art.136
Fundurile oceanice dincolo de limitele jurisdicției
naționale, precum și resursele lor sunt elementele
patrimoniului comun al umanității.
Proiectul de articole
asupra clauzei ncm, art.23
Comunitatea statelor în ansamblul lor vizează a
determina aplicabilitatea anumitor sisteme de preferințe
generalizate.
Proiect de articole asupra
răspunderii statelor, art. 19
Crima internațională – faptul internațional ilicit care
rezultă dintr-o încălcare de către un stat a unei obligații
internaționale și esențiale pentru protecția intereselor
fundamentale ale comunității internaționale ....
Hotărârea din 27
octombrie 1997 a TIPIu
Cooperare și extrădare – obligații față de comunitatea
internațională în ansamblul ei.
PERSOANA FIZICĂ
DREPTUL INTENAȚIONAL AL DREPTURILOR OMULUI
DREPTUL INTENAȚIONAL PENAL
STATUT JURIDIC DISTINCT AL UNOR CATEGORII
VATICANUL
SFÂNTUL SCAUN
SFÂNTUL SEDIU
PAPALITATE
EVOLUȚIE
1870 anexarea Romei de către Italia
1871 Legea garanțiilor
1929 Acordurile de la Latran
1984 Concordatul încheiat cu Italia
ORAŞELE INTERNAŢIONALIZATE
Principiul neutralizării
Mecanism de autonomie
administrativă
Control internaţional
Independenţă fragilă
EXEMPLE
CRACOVIA
DANTZIG
MOSTAR
IERUSALEM
TRIESTE
TANGER
CRACOVIA
Tratatul de la Viena 1815
Administraţie comună din partea:
Austriei
Prusiei
Rusiei
Tehnică de neutralizare reciprocă a revendicărilor
teritoriale
TANGER
Convenţia din 1923
Administrare prin directoratul constituit din:
Franţa
Marea Britanie
Spania
Se pune capăt prin dobândirea independenţei a
Marocului în 1956.
DANTZIG
Tratatul de pace de la Versailles din 1919 îl separă de
Germania pentru a servi drept port polonez
Nu este incorporat în teritoriul Poloniei
Pentru a garanta interesele populaţiei germanofone –
oraş liber, statut garantat de Societatea Naţiunilor
Este plasat sub autoritatea Înaltului Comisar
Competenţele sunt exercitate cu acordul Poloniei şi
dreptul de veto al Înaltului Comisar
În 1945 este incorporat în teritoriul Poloniei – Gdansk.
TRIESTE
Revendicări concurente
din partea Italiei şi
Ex-Iugoslavia
Tratatul de pace cu Italia
din 1947 – regim îngheţat
Plasat sub autoritatea directă a Consiliului de
Securitate al ONU
Guvernator desemnat direct de CS al ONU
Tratatul de la Londra din 1954 şi Tratatul de la Osimo
din 1975 pune capăt regimului.
MOSTAR
Capitala Herţegovinei
Prin acordul din 5 iulie 1994 administrarea
temporară este conferită Uniunii Europene
Administraţia Mostarului – Administrator desemnat
de Consiliul Uniunii + consilieri europeni + consiliu
consultativ al comunităţilor etnice + contingentul
U.E.O (poliţia).
Regimul internaţional ia oficial sfârşit la 30 aprilie
1997.
IERUSALEM