teza de doctorat - unap.ro doctorat rezumate/2015... · ing. cuturela sandu cristian rezumat teza...

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 1 din 26

ROMÂNIA MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „Carol I“ Exemplar ....

Nr.............din................

Ing. CUTURELA Sandu Cristian

REZUMAT

TEZA DE DOCTORAT

IMPLICAŢIILE VECTORILOR GLOBALIZĂRII

ASUPRA ŞTIINŢEI MILITARE ŞI ASUPRA LOGISTICII

SECURITĂŢII NAŢIONALE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT General de brigadă (r) prof. univ. dr. UDRESCU Mircea

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de DOCTOR în Ştiinţe Militareşi Informaţii

- BUCUREŞTI, 2015 -

NECLASIFICAT


CUPRINS

INTRODUCERE ..................................................... Error! Bookmark not defined.

CAPITOLUL I STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII PROBLEMATICII

CERCETATE .......................................................... Error! Bookmark not defined.

1.1. PROCESUL GLOBALIZĂRII ..................... Error! Bookmark not defined.

1.1.1. CONCEPTUALIZĂRI ALE GLOBALIZĂRII ..... Error! Bookmark not

defined.

1.1.2. IERARHIA ŞI ECHILIBRUL DE PUTERE ÎN LUME ................. Error!

Bookmark not defined.

1.1.3. ACŢIUNE GLOBALIZATOARE, REACŢIUNE GLOBALIZATĂ ŞI

CONSECINŢE .................................................. Error! Bookmark not defined.

1.2. ŞTIINŢA MILITARĂ CA PARTE A ŞTIINŢELOR CE STUDIAZĂ

PROCESUL GLOBALIZĂRII ............................ Error! Bookmark not defined.

1.2.1. CONSIDERAŢII PRELIMINARE ......... Error! Bookmark not defined.

1.2.2. LOCUL ŞTIINŢELOR MILITARE ÎN ANGRENAJUL GENERAL AL

ŞTIINŢELOR .................................................... Error! Bookmark not defined.

1.2.3. ANALIZA ÎN TIMP ŞI SPAŢIU AL EVOLUŢIEI ŞTIINŢELOR

MILITARE ........................................................ Error! Bookmark not defined.

1.2.3.1. Perioada Antichităţii (secolele al VIII-lea î.Hr. – al V-lea d.Hr.)

......................................................................... Error! Bookmark not defined.

1.2.3.2. Perioada Evului Mediu (secolele al V-lea –al XV-lea) .............. Error!


1.2.3.3. Perioada Renaşterii (1500 - 1789) ..... Error! Bookmark not defined.

1.2.3.4. Perioada de la Revoluţia franceză la contemporaneitate ............ Error!


1.3. SECURITATEA NAŢIONALĂ ŞI LOGISTICA ÎN PROCESUL

GLOBALIZĂRII .................................................. Error! Bookmark not defined.

NECLASIFICAT


1.3.1. SECURITATEA NAŢIONALĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII

........................................................................... Error! Bookmark not defined.

1.3.1.1. Evoluţia paradigmei de securitate ..... Error! Bookmark not defined.

1.3.1.2. Mutaţii predictibile în triada securitate-suveranitate-siguranţă .. Error!


1.3.1.3. Evoluţia de la securitate naţională, prin securitate colectivă, spre

securitate globală ............................................ Error! Bookmark not defined.

1.3.2. PRINCIPALELE DEFINIŢII ALE LOGISTICII .. Error! Bookmark not

defined.

1.3.3. CATEGORII DE LOGISTICĂ ............... Error! Bookmark not defined.

1.3.4. LOGISTICA ÎN PROCESUL GLOBALIZĂRII ... Error! Bookmark not

defined.

CAPITOLUL II CONSIDERAŢII ASUPRA VECTORILOR GLOBALIZĂRII,

ŞTIINŢEI MILITARE ŞI LOGISTICII SECURITĂŢII NAŢIONALE ......... Error!


2.1. SCURTĂ PREZENTARE A MECANICII GLOBALIZĂRII - O NOUĂ

TEORIE A EVOLUŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII SOCIETĂȚII UMANE ........ Error!


2.2. VECTORII PRINCIPALI AI GLOBALIZĂRII .......... Error! Bookmark not

defined.

2.2.1. VECTORUL MILITAR .......................... Error! Bookmark not defined.

2.2.2. VECTORUL ECONOMIC ..................... Error! Bookmark not defined.

2.2.3. VECTORUL POLITIC ........................... Error! Bookmark not defined.

2.2.4. VECTORUL RELIGIOS ......................... Error! Bookmark not defined.

2.2.5. VECTORUL CULTURAL ..................... Error! Bookmark not defined.

2.3. VECTORII SECUNDARI AI GLOBALIZĂRII ......... Error! Bookmark not

defined.

2.4. CONSECINŢE SECTORIALE ALE ACŢIUNILOR VECTORILOR

GLOBALIZĂRII .................................................. Error! Bookmark not defined.

2.4.1. CONSECINŢE ASUPRA ECONOMIEI Error! Bookmark not defined.

NECLASIFICAT


2.4.2. CONSECINŢE POLITICE...................... Error! Bookmark not defined.

2.4.3. CONSECINŢE SOCIALE ...................... Error! Bookmark not defined.

2.4.4. CONSECINŢE ASUPRA SECURITĂŢII ŞI SUVERANITĂŢII .. Error!


Capitolul III IMPLICAŢIILE VECTORILOR GLOBALIZĂRII ASUPRA

ŞTIINŢEI MILITARE ............................................ Error! Bookmark not defined.

3.1. IMPLICAŢIILE VECTORILOR GLOBALIZĂRII ASUPRA ŞTIINŢEI,

TEHNICII ŞI TEHNOLOGIEI ............................ Error! Bookmark not defined.

3.2. DEZVOLTAREA ŞTIINŢEI MILITARE ÎN PROCESUL GLOBALIZĂRII

.............................................................................. Error! Bookmark not defined.

3.3. NECESITATEA REANALIZĂRII ŞTIINŢEI ŞI ARTEI MILITARE Error!


Capitolul IV ............................................................. Error! Bookmark not defined.

IMPLICAŢIILE VECTORILOR GLOBALIZĂRII ASUPRA LOGISTICII

SECURITĂŢII NAŢIONALE ................................ Error! Bookmark not defined.

4.1. SECURITATEA NAŢIONALĂ – O ANALIZĂ COMPARATIVĂ A

CONCEPTULUI .................................................. Error! Bookmark not defined.

4.1.1. NATURA SCHIMBĂRILOR ÎN CONŢINUTUL SECURITĂŢII . Error!


4.1.2. ANALIZA CONCEPTULUI DE SECURITATE NAŢIONALĂ .... Error!


4.1.3. COMPONENTE ALE SECURITĂŢII NAŢIONALE SUB

INFLUENŢA VECTORILOR GLOBALIZĂRII ............ Error! Bookmark not

defined.

4.2. LOCUL ŞI ROLUL LOGISTICII ÎN CADRUL SISTEMULUI DE

SECURITATE NAŢIONALĂ ............................. Error! Bookmark not defined.

4.3. LOGISTICA SECURITĂŢII NAŢIONALE – CONSECINŢĂ A

ACŢIUNILOR VECTORILOR GLOBALIZĂRII ............. Error! Bookmark not

defined.

NECLASIFICAT


4.4. STANDARDIZAREA LOGISTICII ÎN ARMATELE STATELOR

MEMBRE NATO ................................................. Error! Bookmark not defined.

4.5. CONCEPTUL ,, SMART DEFENCE” ŞI INFUENŢA ACESTUIA

ASUPRA LOGISTICII SECURITĂȚII NAȚIONALE A ROMÂNIEI....... Error!


CONCLUZII ŞI PROPUNERI ................................ Error! Bookmark not defined.

LISTĂ DE ACRONIME ŞI ABREVIERI .............. Error! Bookmark not defined.

BIBLIOGRAFIE ..................................................... Error! Bookmark not defined.

ANEXE ................................................................... Error! Bookmark not defined.

Noțiuni cheie: ameninţare, autoritate, communicațional, comunitate, conflict,

cultură, cunoaştere / cunoştinţe, economic / economie, financiar, globalizare / global,

graniţă, habitat, local, logistică, informație, management, matrice, mediu, militar,

naţional / multinational, paradigmă, politic / politici, putere, război, regional, religios

/ religie, resurse, risc, securitate, social, spațiu, știință, tehnologie / tehnologic,

vector, zonă / zonal

NECLASIFICAT


REZUMAT

Lucrarea de faţă analizează vectorii globalizării şi influenţa acestora asupra

ştiinţei militare şi logisticii securităţii naţionale prin prisma examinării mai multor

premise, pe care noi le-am considerat esenţiale.

Prima dintre aceste premise s-a construit pe faptul că fenomenul globalizării

se dezvoltă concurenţial şi conflictual , în spaţiu şi timp în societatea actuală prin

cei cinci vectori principali, vectorul militar, vectorul economic, vectorul politic,

vectorul religios, vectorul cultural, ca și prin cei cinci vectori secundari, vectorul

financiar, vectorul tehnologic, vectorul comunicaţional, vectorul informaţional şi

vectorul ocult.

A doua premisă constă în existenţa unei mari complexităţi de fenomene şi

procese specifice globalizării societăţii umane, care sunt caracterizate de uriaşe

creşteri cantitative şi schimbări calitative (economice, politice, culturale, sociale,

religioase, militare, tehnologice etc.) care influenţează dezvoltarea ştiinţei militare

şi logisticii securităţii statelor. Motoarele globalizării sunt puse în mişcare atât de

puterea economică, politică şi militară a marilor state industrializate, cât şi de

organizaţiile internaţionale, organizaţiile non-guvernamentale şi marile companii

transnaţionale, cărora li se opun forţele de reacţiune ale comunităţilor locale,

zonale sau regionale, în principal prin vectorul cultural şi vectorul religios.

Creşterea populaţiei, producţiei mondiale de bunuri, de energie etc. a impus

o dezvoltare din ce în ce mai complexă a proceselor ce interconectează

comunităţile, procese de producţie, comerţ, transporturi, telecomunicaţii,

energetice, ştiinţifice, culturale etc.

A treia premisă conceptuală a analizei noastre consacră ideea conform căreia

globalizarea este un fenomen inevitabil, caracteristic epocii noastre de dezvoltare,

care pune pentru prima oară în balanţă modul în care societatea umană poate

supravieţui, poate evolua sau poate sucomba.

NECLASIFICAT


A patra premisă a analizei noastre susține ideea conform careia globalizarea,

ca fenomen socio-istoric, s-a manifestat continuu, dar el, de abia târziu, în secolul

XIX, a fost iniţial analizat doar teoretic și mult mai târziu, ca necesitate practică.

De câteva decenii, în lumea contemporană, globalizarea a devenit o strategie de

dezvoltare, de constituire a unei pieţe unice, întinsă pe o suprafaţă uriaşă, ce

coagulează în interior state, regiuni, continente ce se angajează în direcția unor

forțe ce obiectivează economic.

Concluziile lucrării pun în discuţie atât modalităţile de înţelegere, de control

şi maximizare a efectelor pozitive ale fenomenului, cât şi modalităţile de

înţelegere, de control şi diminuare a efectelor negative şi a pierderilor colaterale

care apar de la iniţierea fenomenului de globalizare până la echilibrarea şi

stabilizarea acestuia într-o regiune.

Prin analiza momentelor formale ale apariţiei globalizării în viaţa societăţii

umane, am demonstrat că definiţiile tradiţionale de până acum ale globalizării,

securităţii, logisticii şi politicilor globale sunt din multe puncte de vedere depăşite

de realitate şi de aceea aceste fenomene şi procese trebuie urmărite dintr-o nouă

perspectivă. Considerăm că această nouă perspectivă de înţelegere a fenomenului

complex al globalizării şi al securităţii trebuie cercetată, analizată şi înţeleasă prin

prisma schimbărilor apărute în sistemul relaţiilor sociale.

În conţinutul său, lucrarea analizează pe scurt, dintr-o perspectivă de tip

transformaţionalist, evoluţia societăţii umane şi arată, atât din punct de vedere al

analiştilor hiperglobalişti cât şi din punct de vedere al scepticilor, faptul că se

interpretează în mod unilateral evoluţia globală contemporană.

Globalizarea, ca orice fenomen social, are efecte pozitive şi efecte negative,

dar fenomenul interconectează comunităţile umane şi are multiple aspecte şi efecte

pozitive, ceea ce ne face să afirmăm că ea nu trebuie privită ca un fel de nou

imperialism, ci ca pe o formă de intrare a societății pe o nouă treaptă de

dezvoltare. Globalizarea este un proces complex, istoric şi continuu, care

evoluează odată cu societatea umană.

NECLASIFICAT


Considerăm că societatea umană a apărut, s-a extins şi s-a dezvoltat odată cu

fenomenul globalizării, şi vom susţine teoria noastră prin analizarea câtorva

momente semnificative din evoluţia societăţii omeneşti. Analizele şi studiile

recente au demonstrat că omenirea, în convulsiile evoluţiilor sale istorice, a

cunoscut, a înţeles şi s-a folosit de fenomenul globalizării pentru a găsi sensul

evoluţiei şi dezvoltării sale.

Ca şi consecinţă, în prezenta lucrare am analizat ce se înţelege prin

globalizare, ce trebuie urmărit când se analizează acest fenomen şi, nu în ultimul

rând, să exemplificăm câteva din acele evenimente care, prin apariţia lor într-o

anumită perioadă istorică şi/sau într-un context social dat, au adus societăţii umane

o anumită energie informaţională specifică, cu un potenţial care a generat ulterior

sisteme de globalizare.

Din cercetările noastre a rezultat că fenomenul globalizării se dezvoltă

simultan prin toţi vectorii săi dar, în funcţie de etapa istorică şi de dezvoltarea

societăţilor globalizate şi a celor globalizatoare, vectorii au importanţe diferite.

Analizând, de-a lungul timpului, importanţa celor cinci vectori ai globalizării

putem spune că vectorul militar este vectorul primordial al dezvoltării

comunităţilor umane şi principalul vector care a acţionat în cadrul fenomenului

globalizării, până la sfârşitul secolului XX. În antiteză, vectorul cultural este

vectorul prin care s-a manifestat şi se manifestă întotdeauna cea mai mare forţă de

reacţiune din partea societăţii globalizate.

Sistemele sociale abordate în lucrare au fost privite şi analizate ca momente

iniţiale generatoare de globalizare, care s-au concretizat odată cu dezvoltarea

istorică a societăţii umane în vectori de acţiune pricipali, astfel: vectorul militar,

vectorul economic, vectorul politic, vectorul religios şi vectorul cultural. Pe

parcursul unui eveniment sau perioadă istorică, vectorii principali ai globalizării nu

au avut şi nu au intensitate egală, nu întotdeauna rezultatul evenimentului în

analiză a fost dat şi este dat de vectorii antrenaţi direct în eveniment.

Comunităţile umane reacţionează, au răspuns şi răspund stimulilor externi

sau interni, generaţi de informaţiile noi cu care interacţionează şi, mai mult decât

NECLASIFICAT


atât, s-au opus şi se vor opune acestor stimuli prin vectorii latenţi, relativ pasivi,

generaţi de forţa de reacţiune, respectiv prin vectorul religios şi cel cultural, uneori

şi prin forţă armată.

Vectorul cultural este cel care reprezintă cultura intrinsecă şi totală a unei

comunităţi. Acest vector are la baza strucurii sale Matricea Culturală Identitară,

unde se sedimentează continuu acel „ceva” înscris în ADN-ul comunităţii

respective. Această cultură este rezultatul a mii de ani de interacţiune a

comunităţilor cu habitatul, cu vecinii, cu natura, cu resursele şi, mai mult decât

atât, este esenţa relaţiilor sociale în interiorul comunităţii, fapt care a făcut posibilă

trecerea de la supravieţuirea hominidului la supremaţia globală a omului.

Câmpul vectorial generat de fenomenul globalizării, prin cei cinci vectori ai

săi, a modelat astfel viteza, modul, forţa şi direcţia de curgere a consecinţelor

produse de evenimente istorice şi a marcat evoluţia societăţii umane prin momente

semnificative care au avut ca rezultantă o etapă, un fragment de istorie, o anumită

fază de globalizare. Prin abordarea de tip transformaţionalist, am reuşit să

surprindem problemele generate de evoluţia societăţii umane într-un mod

interdisciplinar.

În evoluţia societăţii umane au existat momente care au schimbat, atât în

mentalitatea socială, cât şi în mentalitatea colectivă a societăţilor, a naţiunilor, a

statelor, modul de a înţelege şi de a percepe noţiunile/conceptele de ameninţare,

risc şi securitate. Odată cu aceste momente au evoluat şi s-au schimbat

paradigmele care au generat modelele de securitate. Aceste paradigme de securitate

sunt şi ele influenţate de cei cinci vectori ai globalizării şi analiza arată că

schimbările de paradigmă a modelului de securitate marchează de fiecare dată un

ciclu evolutiv al societăţii umane.

Trecerea de la un moment temporal la altul are în principal un aspect de

continuitate, dar nu are neapărat o semnificaţie istorică. Societatea umană face

schimbări atunci când într-o etapă istorică, un moment semnificativ aduce şi

implementează informaţii noi, făcând astfel posibil un salt şi o diferenţă calitativă.

NECLASIFICAT


Cercetările şi analizele specialiştilor au adus şi aduc din ce în ce mai

pregnant în atenţia factorilor de decizie ai tuturor tipurilor de actori implicaţi,

direct sau indirect, în evoluţia societăţii umane, că există o relaţie intrinsecă între

securitatea umană, ca şi deziderat, şi procesul globalizării. Această relaţie scoate

în evidenţă necesitatea înţelegerii complexităţii sale, atât la nivelul decizional al

actorilor globali, dar şi la nivelul factorilor de punere în aplicare a deciziilor.

Globalizarea, ca şi fenomen politic şi economic firesc al evoluţiei umane,

este generată de progresele pe care atât statele care au forţă globalizatoare, cât şi

statele globalizate, le-au făcut în toate domeniile vieţii sociale. Într-o lume din ce

în ce mai interdependentă şi interconectată, în care informaţia este transmisă la

nivel global, aproape instantaneu, este o consecinţă normală ca paradigma

securităţii naţionale să se schimbe, astfel încât să ofere unei comunităţi, oricât de

mică sau oricât de mare ar fi, ceea ce îşi doreşte pentru a putea evolua în linişte,

ceea ce presupune securitatea socială.

Progresul tehnico-ştiinţific impulsionează dezvoltarea fenomenului

complexităţii care creşte vertiginos în toate domeniile. Din această cauză, a

complexităţii fenomenului globalizării, este dificilă înţelegerea implicaţiilor pe

care vectorii acestuia o exercită asupra ştiinţelor militare şi logisticii securităţii

naţionale, şi de aceea am făcut apel la unele metode și modele prin intermediul

cărora se pot cunoaşte mai profund fenomenele, procesele şi sistemele reale ale

globalizării şi modul în care acestea influenţează ştiinţele militare şi logistica

securităţii naţionale.

Această metodă de cercetare, modelarea, se bazează pe existenţa unor

similitudini între obiectul de studiu real, original, şi modelul creat de noi. Dacă

între cele două obiecte reuşim să stabilim o similitudine în raport cu una sau câteva

caracteristici atunci înseamnă că între ele există o corespondenţă univocă sau

biunivocă, atât între elementele şi legăturile sistemului real al globalizării, cât şi

modelul ei sau modelele ei de reprezentare.

Avantajele acestei metode constau în faptul că nu sunt necesare cheltuieli

mari, sunt eliminate detaliile nesemnificative, permite cercetarea pe părţi, dar şi pe

NECLASIFICAT


ansamblu a sistemului şi vectorilor globalizării şi, de asemenea, permite înlocuirea

parametrilor reali cu alţii care au valori aproximative sau medii. Cu toate acestea,

corectitudinea concluziilor obţinute în urma cercetării pe modelele alese se poate

verifica numai pe sistemul real al globalizării.

Procesul de modelare utilizat în prezenta lucrare este, evident, un instrument

ştiinţific în analiza şi sinteza sistemului globalizării şi influenţei acesteia asupra

ştiinţelor militare şi logisticii securităţii naţionale datorită proprietăţilor sale de

reflexivitate, antisimetrie şi tranzitivitate. Tranzitivitatea permite ca procesul de

abstractizare să determine trecerea de la sistemul real la modelul (modelele)

adoptat (adoptate) sub forma unui proces deschis. În afară de modelare, în lucrare

am mai utilizat şi alte metode, tehnici şi instrumente de cercetare astfel: metoda

cantitativă, calitativă, comparativă, inductivă, deductivă, statistică, metoda analizei

documentare şi analiza critică a discursului (ACD), precum şi metode grafice.

Pentru culegerea datelor am folosit următoarele tehnici de cercetare: analiza

documentară, anchete, observarea participativă şi combinarea acestor tehnici, iar ca

şi instrumente de cercetare ştiinţifică am utilizat: investigarea documentelor,

susţinerea de comunicări ştiinţifice, publicarea de articole, participarea la

conferinţe şi simpozioane, focus grupuri sau întâlniri tematice. Aşadar, lucrarea

abordează un domeniu transdisciplinar, inter, pluri şi multidisciplinar, cu un

conţinut multietajat şi de mare întindere (suprafaţă), focalizat pe esenţe, în care s-a

acordat o atenţie deosebită şi nuanţelor.

Un prim obiectiv de cercetare îl constituie identificarea şi analiza

principalelor probleme care privesc vectorii globalizării. Al doilea obiectiv constă

în identificarea şi cercetarea impactului pe care aceştia îl au asupra ştiinţelor

militare. Al treilea obiectiv al lucrării îl reprezintă analiza impactului pe care

aceştia îl au asupra logisticii securităţii naţionale.

Cel de al patrulea obiectiv a constat în extinderea ipotezelor şi concluziilor

bazei teoretice a acestei problematici, în ideea de a-i asigura un caracter practic-

aplicativ, prin analiza consecinţelor globalizării asupra economiei românești şi a

NECLASIFICAT


influenţei conceptului „smart defence” asupra logisticii securităţii naţionale a

României.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, am realizat o structură care să permită

un demers teoretico-metodologic şi ştiinţific unitar, logic şi coerent, lucrarea

explorând un domeniu transdisciplinar în care se îmbină, în mod armonios, ştiinţele

securităţii naţionale, ştiinţele militare, politice, economice cu filosofia, cu religia

etc. În acest demers ştiinţific, analiza critică a discursului (ACD) este unul dintre

instrumentele vitale pentru analiza informaţiilor, culese din bibliografia prezentată

la sfârşitul acestei lucrări, în scopul descifrării corecte a mecanismelor globalizării

şi a mecanismelor culturale, ideologice şi religioase ce interacţionează în cadrul

fenomenelor cercetate.

În Capitolul 1 se tratează stadiul actual de cunoaştere a problematicii

cercetate, se analizează conceptele globalizării, ierarhia şi echilibrul de putere în

lume, acţiunile globalizatoare, reacţiunile împotriva globalizării şi implicațiile

acestor procese asupra ştiinţei militare, ca parte a ştiinţelor ce studiază procesul

globalizării, locul ştiinţei militare în cadrul ştiinţelor, evoluţia ştiinţei militare de-a

lungul mileniilor, securitatea naţională şi logistica acesteia în procesul globalizării,

evoluţia paradigmei de securitate, mutaţiile produse în triada securitate-

suveranitate-siguranţă, principalele definiţii ale logisticii, categoriile de logistică,

precum şi logistica în procesul globalizării.

Capitolul 2 cuprinde consideraţii asupra vectorilor globalizării, ştiinţei

militare şi logisticii securităţii naţionale și reprezintă atât o analiză aprofundată a

fenomenului, cât și o propunere pentru o nouă teorie privind mecanica globalizării

şi a vectorilor globalizării, atât a celor principali (vectorul militar, vectorul

economic, vectorul politic, vectorul religios şi vectorul cultural), cât şi a vectorilor

secundari, cu scopul de a conștientiza consecinţele acţiunilor acestor vectori, care

pot fi: consecinţe asupra economiei (inclusiv asupra celei româneşti), consecinţe

politice, consecinţe sociale şi consecinţe asupra securităţii şi suvernităţii naţionale.

În cel de al treilea capitol sunt analizate implicaţiile vectorilor globalizării

asupra ştiinţei militare, vizându-se organizarea militară, dotarea, regenerarea

NECLASIFICAT


forțelor etc., descriindu-se unele dintre momentele semnificative ale binomului

știință și artă militară.

Capitolul 4 analizează implicaţiile vectorilor globalizării asupra logisticii

securităţii naţionale, face o analiză comparativă a conceptului securitate naţională,

analizează locul şi rolul logisticii în cadrul sistemului de securitate naţională,

prezintă logistica securităţii naţionale ca o consecinţă a acţiunilor vectorilor

globalizării, standardizarea logisticii în armatele statelor membre NATO şi

conceptul „Smart Defence” şi influenţa acestuia asupra logisticii securităţii

naţionale a României.

Anexele fac parte integrantă din lucrare deoarece ajută la argumentarea

problemelor prezentate şi completează conţinutul tezei cu informaţiile strict

necesare acestui demers. Vectorii globalizării influenţează puternic procesul de

dezvoltare a ştiinţelor militare prin Revoluţia în Afaceri Militare, revoluţia în

informatică şi comunicaţii, precum şi prin libera circulaţie a cunoştinţelor

ştiinţelor, inclusiv a celor din domeniul militar.

Determinările luptei armate şi războiului reprezintă spaţiul de luptă

multidimensional de mişcare a forţelor armate şi legea de comportare a

fenomenului militar în bifurcaţiile teoriei haosului, iar tehnologia şi logistica sunt

izvoarele schimbării artei militare şi ştiinţelor militare. Noile tehnologii sau

tehnologiile de vârf au generat Revoluţia în Afaceri Militare (terminologie

americană), adică schimbarea vechii paradigme a războiului. Spre exemplu,

revoluția tehnică ce are drept conținut electronica şi informatica, continuă şi astăzi,

având un impact deosebit şi în domeniul militar.

Progresul tehnico-ştiinţific are întotdeauna influență asupra logisticii

militare şi artei militare, prin nivelul de dotare tehnică și prin nevoile de

aprovizionare și reaprovizionare. În consecință, trebuie analizate noile tipuri de

războaie: terorist, financiar, economic, mediatic, informatic, cibernetic, hibrid,

geofizic, energetic deoarece noile suporturi de putere determină noile politici şi

strategii ale conflictelor atipice, ale noului război. Iată de ce se impune, astăzi, cu

stringenţă o nouă analiză (cercetare) a ştiinţelor militare şi artei militare, pentru a

NECLASIFICAT


se fundamenta cum se cuvine strategia de organizare a forțelor armate și principiile

de susținere logistică a acestora.

Din cercetările noastre a rezultat că cele mai puternice armate nu sunt cele

care au un număr cât mai mare de luptători/militari, ci acelea care deţin cele mai

noi tehnologii, cele mai performante echipamente (armamente, sisteme de arme,

sisteme de sisteme, sisteme de comandă şi control, adică sisteme de comandă,

control, comunicaţii, computere, informaţii, intelligence, supraveghere, cercetare şi

recunoaştere) şi care pot deţine supremaţia tehnologică, informaţională şi logistică.

Fără logistică nu pot exista nici celelalte două, iar armata nu ar mai putea dispune

de echipamente militare în stare de funcţionare, ceea ce ar reduce-o la o armată

lupsită de putere. Prin urmare, din arta militară (care ar avea trei elemente:

strategia, arta operaţională sau operativă şi tactica) nu poate lipsi logistica, cea care

face ca acestea să poată avea finalitatea dorită.

Cercetarea luptei armate şi a războiului necesită combinarea cercetării

rezultate din studierea războiului şi luptei armate (artei militare) cu psihologia

militară, istoria militară, geografia militară, tehnica şi tehnologia militară, medicina

militară, sociologia, economia, chimia militară etc. Fiecare din aceste discipline se

apropie de domeniul războiului sau de cel al luptei armate din punctul său de

vedere teoretic, dar specific, şi de aceea există numeroase şi diferite definiţii ale

luptei armate şi războiului şi ale ştiinţei militare, precum şi ale artei militare. Unele

analize tratează mai mult aspectele geografice şi istorice, altele aspectele

tehnologice sau psihologice şi morale etc. Ca atare, definirea şi caracterizarea

războaielor sau luptelor armate sunt procese foarte complexe, care necesită căutări

asidui şi frecvente actualizări.

Pentru delimitarea empirică a câmpului de cercetare, este necesară stabilirea

de criterii pentru definirea războiului sau a luptei armate ori a artei militare

(războiului) astfel încât să se poată distinge clar care fenomen trebuie să fie inclus

şi care să fie exclus; în acest fel se poate da mai multă consistenţă utilizării

termenilor/noţiunilor/conceptelor. Definirea războiului, luptei armate sau artei

militare (războiului) trebuie să fie suficient de largă (generală) pentru a nu fi

NECLASIFICAT


aplicată doar unei perioade istorice particulare sau unei zone geografice specifice

ori unui tip de război, unei lupte armate, sau arte militare (a războiului), ci pentru a

le include pe toate.

În concluzie, evoluţia ştiinţei militare (atât temporală, cât şi spaţială) a trecut

prin două faze: practic-empirică şi teoretică; prima fază a fost primordială, dar

după ce ştiinţa militară şi-a cucerit statutul de ştiinţă, cele două faze au devenit de

importanţă egală şi totodată de strânsă interdependenţă. Ştiinţa militară, ca parte a

ştiinţei, a devenit astăzi globală/internaţională şi universală prin continuitate,

diversitate (datorită caracterului naţional), dinamism, interacţiunea cu celelalte

discipline ştiinţifice şi globalitate (întrucât descoperirile din ştiinţa militară au

devenit un bun comun al tuturor comunităţilor şi oamenilor de pe planetă prin

generalizarea cunoştinţelor din domeniul ştiinţelor militare).

Lucrarea analizează modalităţile de înţelegere, de control şi diminuare cu

preponderenţă a efectelor negative ale fenomenului de globalizare. Definiţiile

tradiţionale de până acum ale globalizării, securităţii şi logisticii sunt uneori lipsite

de actualitate şi de aceea noi am cercetat aceste fenomene şi procese dintr-o nouă

perspectivă de înţelegere a fenomenului complex al globalizării şi a securităţii prin

prisma schimbărilor apărute în sistemul relaţiilor sociale, schimbări generate de

evoluţia societăţii umane în compartimentele sale esenţiale.

Am analizat, dintr-o perspectivă de tip transformaţionalist, evoluţia societăţii

umane şi am constatat că nu numai hiperglobaliştii, ci şi scepticii acesteia

interpretează în mod unilateral, şi deci insuficient, evoluţia globală contemporană.

Societatea umană a apărut, s-a extins şi s-a dezvoltat odată cu fenomenul

globalizării, aşa cum a rezultat din analizarea câtorva momente semnificative ale

evoluţiei societăţii omeneşti.

Am demonstrat că fenomenul globalizării se dezvoltă simultan prin toţi

vectorii săi dar, în funcţie de etapa istorică şi de dezvoltarea societăţilor globalizate

şi a celor globalizatoare, vectorii au importanţe diferite. Vectorul militar a fost şi a

rămas principalul vector care a acţionat şi acţionează în sens de consolidare asupra

fenomenului globalizării. În schimb, vectorul cultural a exercitat mereu cea mai

NECLASIFICAT


mare forţă de reacţiune din partea societăţii globalizate. Vectorii generatori de

globalizare au fost şi au rămas: vectorul militar, vectorul economic, vectorul

politic, vectorul religios şi vectorul cultural.

Comunităţile umane s-au opus prin vectorii latenţi, relativ pasivi, generaţi de

forţa de reacţiune, respectiv prin vectorul religios şi cel cultural, dar uneori şi prin

forţă armată (războiul terorist, ISIS etc.). Fenomenul globalizării, prin cei cinci

vectori principali ai săi, a modelat viteza, modul, forţa şi direcţia de curgere a

efectelor de-a lungul secolelor.

Analiza noastră are la bază o abordare de tip transformaţionalist, care ne-a

permis să surprindem problemele generate de evoluţia societăţii umane într-un

mod interdisciplinar, inter-disciplinaritatea fiind deci o metodă eficientă de

cercetare. Odată cu evoluţia societăţii s-au schimbat paradigmele de securitate,

care sunt şi ele influenţate de cei cinci vectori ai globalizării; analiza a arătat că

schimbările de paradigmă a modelului de securitate au marcat de fiecare dată un

ciclu evolutiv al societăţii umane.

Într-o lume din ce în ce mai interdependentă şi interconectată, în care

informaţia este transmisă la nivel global aproape instantaneu, este firesc, în opinia

noastră, ca paradigma securităţii naţionale să se schimbe periodic.

Globalizarea a impulsionat progresul tehnico-ştiinţific al societăţii, dar

datorită complexităţii globalizării nu se înţeleg uşor implicaţiile pe care vectorii

acesteia o exercită asupra ştiinţelor militare şi logisticii securităţii naţionale. De

aceea, am făcut apel la cele câteva modele şi metode prin intermediul cărora am

reuşit o cunoaştere mai reală a fenomenelor, proceselor şi sistemelor globalizării şi

a modului în care acestea influenţează ştiinţele militare şi logistica securităţii

naţionale. Una din aceste metode de cercetare - modelarea - se bazează pe existenţa

unor similitudini între cele două obiecte de studiu (între cel real, original şi

modelul creat de noi). Între cele două obiecte am reuşit să găsim o similitudine în

raport cu câteva caracteristici, ceea ce înseamnă că între ele chiar există o

corespondenţă între elementele şi legăturile sistemului real al globalizării şi

modelul ei. Eliminând detaliile nesemnificative am cercetat pe părţi, dar şi pe

NECLASIFICAT


ansamblu, sistemul şi vectorii globalizării, după ce am înlocuit parametri reali cu

valori aproximative (medii).

Aşadar, lucrarea am elaborat-o ca pe un domeniu transdisciplinar, inter, pluri

şi multidisciplinar, şi am structurat-o multietajat şi pe o mare întindere, am

focalizat-o pe esenţe, dar am scos în evidenţă şi nuanţele.

De-a lungul mileniilor, vectorul militar a determinat desfăşurarea

conflictelor armate care, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, s-au succedat cu

pauze mai lungi sau mai scurte, iar acum se diversifică, apărând şi operaţii pentru

impunerea păcii, precum şi altele adiacente. Pe viitor, spectrul acestora se va

extinde în cadrul unui proces de instaurare a unei societăţi informaţionale, probabil

sub conducerea unui Guvern Mondial (Global), despre care au făcut comentarii

mari personalităţi ale istoriei.

Din Antichitate şi până acum arta militară a avut continuitate şi o dezvoltare

în trepte, cu stagnări şi accelerări ciclice la nivel strategic întrucât în fiecare

perioadă istorică studiată de noi, teoria şi practica luptei armate şi războiului reia

ciclul, repetând fazele fiecărui ciclu istoric. Fiecare perioadă (Antică, Evul Mediu,

Renaştere, Modernă, Contemporană şi Postbelică) a cunoscut la finele ei un

conflict armat atât de puternic, de distrugător încât devenea imposibil de suportat.

Aşa a fost la sfârşitul antichităţii a Evului Mediu, a Epocii Moderne şi

Contemporane, ultimele două încheindu-se cu cele două conflagraţii mondiale şi

respectiv cu cele două explozii nucleare (de la Hiroshima şi Nagasachi). Epoca în

care trăim, Epoca informaticii, a început cu strategiile militare de gestionare a

crizelor, cu războiul terorist şi cu cel antiterorist.

Logistica armatelor antice se rezolva, la comunităţile sedentare direct de la

surse, iar la comunităţile nomade rezervele pentru subzistenţă erau luate de la

populaţia locală din zona prin care treceau trupele. De aceea popoarele sedentare

foloseau tactica pământului pârjolit, ca o lovitură logistică dată inamicului

invadator. În campaniile sale, Alexandru Macedon a avut formaţiuni destinate

rechiziţionărilor de război pentru aprovizionarea trupelor şi ceva asemănător din

punct de vedere logistic organizează şi armatele contemporane.

NECLASIFICAT


În Antichitate, logistica era o parte a activităţii comandanţilor de unităţi

(mari unităţi), care se soluţiona prin rechiziţii, iar rezervele strategice se constituiau

încă din timp de pace, sau chiar pe timpul desfăşurării campaniilor şi se dispuneau

în raioanele alese cu grijă și bine protejate.

Între secolele al XIX-lea şi al XX-lea s-au descoperit şi s-au produs

mijloacele tehnice care au revoluţionat arta militară, în special strategia şi logistica,

uşurând efectuarea manevrei strategice. Logistica a devenit o problemă strategică

de cea mai mare importanţă deoarece uneori transporturile se făceau la mii de

kilometri. Astfel, căile ferate au devenit o infrastructură logistică şi strategică, dar

nu puteau satisface în totalitate necesităţile de transportat trupe, echipamente şi

materiale de toate felurile (adică transporturile logistice). Aceeaşi problemă se

ridica şi pentru transportul pe mări şi oceane, care presupunea existenţa unei

marine comerciale puternice și a unei flote militare care să o protejeze.

Ca urmare a revoluţiei tehnologice de la începutul secolului XX, Primul

Război Mondial a fost revoluţionar din punct de vedere al folosirii echipamentelor

militare industriale: autocamionul, calea ferată etc. Prin calitatea şi cantitatea

noilor echipamente militare (mii de mitraliere, tunuri, tancuri, avioane etc.) acest

război nu se aseamănă cu nici unul din războaiele precedente.

Revoluţia în echipamentele militare a influenţat arta militară care a

prefigurat-o încă de pe atunci pe cea din cel De-al Doilea Război Mondial. Dar

Revoluţia tehnologică de la începutul secolului XX nu a avut timp suficient pentru

a aduce schimbări radicale în domeniul artei militare. Al Doilea Război Mondial se

evidenţiază prin folosirea pentru prima oară a operaţiei întrunite (utilizarea tuturor

categoriilor de forţe armate), a forţelor mecanizate şi de tancuri sprijinite de aviaţie

(de sprijin nemijlocit şi aviaţiei strategice); în Normandia s-a desfăşurat o operaţie

maritimă-aero-terestră, iar operaţii aero-terestre au fost pe toate Teatrele de

Operaţii ale războiului. Germanii au pus în aplicare Blitzkrieg-ul (Războiul-fulger)

pe care Gingis-Han îl folosise cu şapte secole în urmă. Ruşii au folosit strategia

retragerii strategice profitând de imensitatea spaţiului euroasiatic în scopul uzării

armatei hitleriste, prin contraatacuri şi contralovituri.

NECLASIFICAT


Pierderile umane au început să fie din ce în ce mai mari, astfel, în cea de a

doua conflagraţie mondială au murit aproximativ 55 milioane de oameni din lumea

întreagă. După prăbuşirea Tratatului de la Varşovia şi a URSS-ului, arta militară

cunoaşte o mutaţie, ajunge într-o nouă etapă, în care confruntarea între naţiuni are

loc într-o nouă arhitectură, cea a societăţii informaţionale împotriva forţelor care se

opun acesteia, forţe teroriste, care ameninţă libertatea şi drepturile fundamentale

ale fiinţei umane.

În contextul reducerii bugetelor destinate securităţii şi apărării, se impune o

cooperare mai strânsă între statele membre UE şi NATO, iar iniţiativele Pooling

And Sharing şi Smart Defence contribuie din plin la realizarea acestui deziderat.

Aceste idei care asigură executarea celor două iniţiative determină o foarte

bună relaţie NATO-UE, care va asigura interoperabilitatea necesară, ceea ce

asigură dezvoltarea logisticii securităţii conform reuniunilor frecvente ale şefilor

EDA (Agenţia Europeană de Apărare) şi Comandamentul Aliat pentru

Transformare (Allied Command Transformation - ACT), organisme angajate în

monitorizarea eforturilor de folosire a Smart Defence şi Pooling and Sharing.

Consiliul European, care a avut loc în decembrie 2013, a luat măsurile

menite să consolideze apărarea europeană şi să sprijine NATO şi UE în înfăptuirea

celor două concepte. Principala problemă care trebuie abordată pentru aplicarea

„apărării inteligente” este cea legată de înlăturarea unor dezechilibre economice

create la nivelul statelor în domeniul militar (industria de apărarea a unui stat poate

suferi repercusiuni negative prin renunţarea la un proiect în favoarea altuia).

În realizarea cu succes a celor două iniţiative, un rol important îl au statele

europene şi relaţiile dintre acestea. Deşi succesul economic a constituit elementul

principal de edificare al Uniunii, acesta s-a erodat, pe măsură ce criza economico-

financiară a luat amploare, iar „europenii” nu au mai reprezentat o realitate

(psihologică, mentală, socială) la fel de sigură ca înainte. Cu alte cuvinte, în

anumite probleme, cetăţenii UE erau „europeni”, iar în altele erau „germani”,

„britanici” sau „francezi”. Criza a accentuat stagnarea Uniunii în exprimarea

opţiunii sale strategice: federaţie sau simplă piaţă comună.

NECLASIFICAT


În ciuda rezultatelor negative la nivelul economiilor statelor membre NATO

şi UE, criza economică şi financiară a desemnat un cadru favorabil implementării

conceptelor Pooling and Sharing şi Smart Defence, iar proiectele desfăşurate sub

auspiciile lor aduc beneficii în plan economic şi militar.

Transformarea Armatei României şi, implicit, a sistemului logistic naţional,

trebuie să asigure premisele necesare pentru abordarea potenţială a noilor

modalităţi de ducere a războiului, să aducă schimbări esenţiale în conţinutul

conceptelor şi strategiilor operaţionale, în structura de forţe armate, precum şi în

sistemul de planificare, programare şi bugetare. În acest sens, pregătirea pentru

viitor va necesita o gândire necesară dezvoltării de forţe şi capabilităţi care se pot

adapta în mod rapid la noile provocări ale actualului început de mileniu.

Logistica este, fără îndoială, dacă nu factorul cheie, cel puţin elementul

principal al oricărei acţiuni militare, cu atât mai mult cu cât tipul confruntărilor

militare s-a diversificat, iar rapiditatea cu care acestea se desfăşoară pot face uneori

inoportună şi neutilizabilă o logistică neadecvată noilor cerinţe de securitate.

În spaţiul conflictului armat al viitorului, logistica împreună cu intelligence

şi tehnologia militară vor avea un rol hotărâtor, generând un sprijin oportun şi

eficent forţelor operaţionale, o cunoaştere aproape instantanee a situaţiei militare

globale şi punctuale din teatre, o reală superioritate informaţională, o nouă

dinamică, precizie şi eficacitate a forţelor aflate în operaţii, asigurând, în timp

scurt, înfrângerea şi capitularea inamicului.

Cercetarea Ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică militară şi producţia de

sisteme noi, cu un grad de integrare ridicat, vor trebui să se facă prin participarea,

în comun cu firmele occidentale de prestigiu, la programe multinaţionale, în

domenii cheie ale conflictelor viitoare, pentru realizarea cărora să se apeleze la

tehnologii asigurate de către acestea în folosul asigurării Logisticii Sistemului

Naţional de Securitate. Prezentul statut al României de membru al NATO ne obligă

la o ridicare treptată, la parametri de performanţă a interoperabilităţii

(standardizării) pentru întreaga armată a României.

NECLASIFICAT


Securitatea personală sau colectivă sunt concepte care privesc atât

conducerea politico-administrativă cât şi pe simpli cetăţeni, ca beneficiari ai stării

de securitate. Ca atare, programele de achiziţii este indicat să fie orientate spre

sisteme de armament bazate pe tehnologii moderne, ce asigură interoperabilitatea

cu forţele NATO, iar standardizarea să răspundă acestor exigenţe de

interoperabilitate.

În concluzie, vectorii globalizării acţionează activ şi reactiv, sprijină

procesele globalizării şi influenţează securitatea naţională şi colectivă, precum şi

logistica forţelor. Vectorul globalizării impune mutaţii calitative care favorizează

globalizarea, dar obligă, în aceeaşi măsură, acţiuni naţionale de creare a condiţiilor

menite să asigure noul, performanţa şi standardizarea. Toate acestea se regăsesc, în

plan naţional, în modul în care se exprimă performanţele forţelor.

Actualul statut de membru N.A.T.O. conferă României autoritatea de a

gestiona cu responsabilitate riscurile şi ameninţările la adresa mediului de

securitate euroatlantic, sens în care ţara noastră îşi concentrează eforturile pentru a

fi un furnizor credibil şi durabil de securitate regională şi internaţională, printr-o

politică coerentă, susţinută pe baza progreselor economice şi sociale, prin

îndeplinirea misiunilor şi obiectivelor ce revin structurilor de securitate în

cooperare cu partenerii externi.

Metoda de abordare reală a interdependenţei şi interconectivităţii societale

din lumea contemporană, prin indentificarea şi înţelegerea acţiunilor atât a celor

cinci vectori principali cât şi a vectorilor secundari, va îndrepta analiza şi soluţiile

factorilor de decizie a tuturor actorilor la nivel global către securitatea umană.

Revenim în acest sens cu propunerea noastră din primele două Rapoarte de

Cercetare ştiinţifică de cercetare din cadrul Şcolii doctorale ce vizează constituirea

în cadrul Ministerului Apărării Naţionale a unei Structuri interdisciplinare

permanente de analiză şi cu propunerea de formare a unui Grup de Informare şi

Analiză pentru Apărare şi Securitate Naţională la nivel ministerial care să aibă

următoarele atribuţii:

NECLASIFICAT


a. În vederea urmăririi interesului naţional şi a îndeplinirii obiectivelor

urmărite de România, ca stat membru al UE şi membru NATO, structura de analiză

va face un raport lunar către Primul Ministru şi Preşedinte

b. Structura de analiză va participa trimestrial sau de câte ori va fi nevoie la

şedinţele de guvern pentru a discuta şi a stabili domeniile de interes specifice ce se

doresc a fi monitorizate şi analizate

c. Structura de analiză va avea semestrial întâlniri comune de informare şi

discuţii cu Preşedintele statului şi cu Primul Ministru

d. Structura de analiză va stabili contacte cu alte structuri de acelaşi tip

create în alte state pentru a putea face analize cât mai eficiente.

Procesul de globalizare în lumea modernă de astăzi aduce la aceeaşi masă de

negociere state cu viziuni diferite faţă de dezvoltarea socială, state ce se află în

etape de dezvoltare diferite, state ale căror structuri sociale funcţionează după

modele culturale diferite, state care înglobează comunităţi cu religii diferite şi, nu

în ultimul rând, state globalizatoare şi state globalizate.

Orice analiză care se face fenomenului globalizării trebuie să ţină cont de

faptul că acest fenomen pătrunde adânc în structura societăţii unei comunităţi şi

creează forţe de reacţiune care influenţează la rândul lor evoluţia atât a dezvoltării

relaţiilor sociale cât şi securitatea socială în ansamblu. Globalizarea este un proces

complex şi firesc al evoluţiei umane care este generat de progresele de cunoaştere

pe care le-au făcut atât statele care au generat forţa globalizatoare cât şi statele

globalizate, deoarece aceste progrese, dar şi fenomenul cunoaşterii se răsfrânge

asupra tuturor domeniilor vieţii sociale.

Concluzia care rezultă este că avem nevoie de un nou concept de reaşezare a

societăţii într-o nouă ordine mondială a securităţii umane fapt ce va implica în

primul rând necesitatea definirii şi implementării unui proces de securitate globală

care va permite găsirea de soluţii pentru ameninţările vechi şi noi, va permite

gestionarea şi reducerea riscurilor ţinând cont de resursele colective sau

transfrontaliere.

NECLASIFICAT


Cel mai important fapt rămâne regândirea soluţiilor în ideea unei dezvoltări

durabile a habitatului şi a societăţii umane, dezvoltare care trebuie să analizeze în

mod real, fără idei preconcepute dar şi eficient în acelaşi timp atât forţa

globalizatoare a statelor puternic dezvoltate generată în principal prin vectorii

militar, economic şi politic, cât şi influenţa forţelor de reacţiune a comunităţilor şi

statelor globalizate datorata influenţelor vectorilor religios şi cultural.

Gândirea securităţii după cel de-al doilea război mondial şi necesitatea

revenirii la normalitate, stabilirea şi păstrarea controlului adecvat a generat o

paradigmă a securităţii atât interne cât şi internaţionale având ca referinţă Carta

ONU, Consiliul de Securitate si Războiul Rece.

Influenţa celor cinci vectori principali a generat după eliberarea ultimelor

colonii, mişcări sociale, religioase, etnice, culturale, rasiale iar încetarea

Războiului Rece şi prăbuşirea comunismului, modificând harta lumii după anii 90.

Apariţia noilor state, unele aderând la diverse structuri internaţionale, a introdus

cultura protecţiei habitatului ca şi securitate socială în politicile guvernamentale ale

acestora împreună cu strategiile de dezvoltare durabilă agreate de actorii

internaţionali.

Migraţia populaţiei datorată mişcărilor economice, administrative sau sociale

a facilitat transferul odată cu indivizii şi a matricei lor culturale identitare. Apariţia

internetului şi dezvoltarea sistemelor de comunicare au condus la evoluţia

structurii şi relaţiilor sociale, atât în comunităţile globalizate cât şi în comunităţile

globalizatoare. Comunităţile tradiţionaliste au în interiorul matricei identitare un

sistem de simboluri şi markeri care creează o unitate ce separă popoare, grupuri

etnice, grupuri religioase si colectivităţi primare, şi face ca acestea să se reflecte şi

în atitudinea faţă de habitat şi mediul înconjurător.

Globalizarea nu poate omogeniza culturile şi religiile deoarece cultura

comunitară locală face ca noile modele culturale să genereze reacţiuni diferite faţă

de noile politici globale de dezvoltare durabilă a societăţii umane, facând necesară

regândirea implementării paradigmei de securitate socială astfel încât strategiile şi

politicile comune ale actorilor internaţionali să poată fi aplicate local sau zonal.

NECLASIFICAT


BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

I. LEGI, ORDONANŢE ŞI HOTĂRÂRI DE GUVERN 1. Constituţia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,

Bucureşti, 2003; 2. HG nr. 30/2008 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Apărare a

Ţării, Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 799, 28/11/2008; 3. Hotărârea nr.77 – Concepţia şi procedurile generale privind acordarea de

către România a Sprijinului Naţiunii Gazdă (HNS) pentru acţiunile militare ale statelor membre NATO şi partenere pe teritoriul naţional, aprilie 2004;

4. L – 1, Regulamentul logisticii operaţiilor întrunite, Bucureşti, 2008;

II. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE ROMÂNEŞTI 1.Concepţia remodelării sistemului logistic al Armatei României, Bucureşti, 2007 2.Concepţia standardizării instrucţiei, Bucureşti, Editura S.M.G., 2003. 3.Doctrina Armatei României, Statul Major General, Bucureşti, 2011 4.Strategia de Transformare a Armatei României, S.M.G., Bucureşti, 2007

III. REGULAMENTE ŞI INSTRUCŢIUNI MILITARE STRĂINE

1.Modular Force Logistics Organizations, in „Army Logistician”, Volume 39, Issue 3, 2007. 2.FMI 4-90.7 - Striker Brigade Combat Team Logistics, Headquarters Department of the Army, 2007. 3.FMI 3-0.1 - The Modular Force, Headquarters Department of the Army, 2008. 4.Joint Publication 3-16, Multinational Operations, March 2007 5.Army Doctrine Publication 3-0 - United States Army, Jan-Feb 2013 6.Joint Publication 3-16, Multinational Operations, 16 July 2013

IV. LUCRĂRI DE AUTORI ROMÂNI

1. ANDRONIC, Benone, MOCANU, Bixi-Pompiliu, Sprijinul logistic al grupării de forţe de tip divizie, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,, Carol I” , Bucureşti, 2008; 2. BĂDĂLAN, Eugen, UDRESCU, Mircea, MINCU, Constantin, Condiţionări logistice în epoca globalizării, Editura Academiei Oamenilor de Ştiinţă, Bucureşti, 2012; 3. DOBRESCU, Paul, Un deceniu cât un secol. Secolul lumii emergente, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2014; 4. FROLU, Simona, Securitatea naţională şi geopolitica integrării, Editura Militară, Bucureşti, 2010; 5. FRUNZETI, Teodor, ZODIAN, Vladimir, Lumea de azi 2015. Enciclopedie Politică și Militară, Editura Rao Books, București, 2015;

NECLASIFICAT


6. HARET, C., Spiru, Mécanique sociale, Libraire Gauthier-Villars, Franța, Paris,1910; 7. ILIESCU, I., RASMUSSEN, P.N., ZOEPEL, C., Social-democraţia şi globalizarea. Soluţii social democrate pentru o ordine globală, Editura MondoMedia, Bucureşti, 2004; 8. MINCULETE, Gheorghe, Abordări moderne ale managementului logistic, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,, Carol I” , Bucureşti, 2015; 9. NEGUT, Silviu, Introducere în geopolitică, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006; 10. ONIŞOR, Constantin, Teoria strategiei militare, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1999; 11. PETRESCU, Stan, FUNIERU, Nicolea, MANAFU, Alexandru, DRAGHICI, Traian, Logistica acţiunilor militare, mic tratat,Editura Justin şi George Iustinian Tambozi, Bucureşti, 2003; 12. POPESCU, Luminiţa Gabriela, Administraţie şi politici publice, Editura Economică, Bucuresti, 2006; 13. POPESCU, Mihai, ARSENIE, Valentin, VĂDUVA, Gheorghe, Arta militară de-a lungul mileniilor, Vol. I, Centrul Tehnic Editorial al Armatei, 14. SARCINSCHI, Al., Operaţiile de stabilitate şi securitatea umană, Editura Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I” Bucureşti, 2008; 15. TOMA, Gheorghe şi alţii, Evoluţia Arhitecturilor de securitate sub impactul globalizării, Editura ANI, 2007; 16. UDRESCU, Mircea, MINCULETE, Gheorghe, ANDRONIC, Benone, Elemente de logistică economică, Editura Universităţii Naţionale de Apărare ,, Carol I” , Bucureşti, 2010; 17. ZISU, Cătălin, SCRIECIU, Liviu, MOCANU, Pompiliu-Bixi, DOGARU, M., Coordonate ale sprijinului logistic în operaţiile internaţionale, Centrul Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2009;

V. LUCRĂRI DE AUTORI STRĂINI

1.ACEMOGLU, Daron, ROBINSON, James, Why Nations Fail?, Crown Business Publisher, USA, 2012; 2.ADLER, Alexandre, presente, Le nouveau rapport de la CIA, Editions Robert Laffont, Paris, 2009; 3.ALBROW, Martin, KING, Elizabeth, Globalization, Knowledge and Society, Sage Publications Ltd, London, 1990; 4.BAYAT, Asef, Making Islam Democratic: Social Movements and the Post-Islamist Turn, Stanford University Press, CA, USA, 2007; 5.BECK, Ulrich, Reframing Power in the Globalized World, Organization Studies, Volume 29, Number 5, 2008; 6.BOIN, A., The NewWorld of Crises and Crisis Management: Implications for Policymaking and Research, Review of Policy Research, Vol. 26, Number 4, 2009;

NECLASIFICAT


7.BUTCHER, Melissa, Managing cultural change, Open University, Ashgate Pub Co, UK, 2011; 8.CASTELLS, Manuel, The Rise of the Network Society: The Information Age: Economy, Society, and Culture, Wiley-Blackwell, 2009; 9.CHAMSY, el-Ojeili, HAYDEN, Patrick, Critical Theories of Globalization, Palgrave MacMillan, 2006; 10.COTTEY, A., Security in the New Europe, Palgrave MacMillan, Basingstoke. Council of the European Union 2003, A secure Europe in a better world: European Securi Strategy, Brussels, 12 December, 2007; 11.DOWER, Nigel, Global Citizenship: A Critical Introduction, Routeledge Publisher, NY, USA, 2002; 12.GARDELS, Nathan, trad. CONCEATU, Marius, Schimbarea ordinii globale, Editura Antet; Bucureşti, 1998. 13.GUILLERMO, Dehesa, Învingători şi învinşi în globalizare, Editura Histonia, Bucureşti, 2007. 14.HERVE, Coutau-Begarie, Traite de Strategie,Editura Economica 2011; 15.HOPKINS, Antony, Gerald, Globalization in World History, Norton, London, 2004; 16.HUNTINGTON, S. P., Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, trad. Stan, L, Editura Litera internaţional, Bucureşti, 2012; 17.KUGLER, L. Richard, Case Study in Army Transformation: Creating Modular Forces, Center for Technology and National Security Policy, 2008; 18.LEYS, Colin, The Rise and Fall of Development Theory, Indiana University Press, Indiana, 2009; 19.LIVRE Blanc, Les Debats, Defense et Securite nationale, Editura Odile Jacob, La documentation Francaise, Paris, 2008; 20.NYE, Joseph jr. S., Viitorul Puterii, Ed. Polirom, Bucuresti, 2012; 21.O’HANLON, Michael, Technological Change and the Future of Warfare: Understanding the Revolution in Military Affairs, Brookings Institution Press, 2000; 22.PORTER, E. Michel, Despre concurență, Editura Meteor Business, București, 2008 23.ROBERTSON, Roland, Globalization: social theory and global culture, Sage, 1992, London. 24.STIGLITZ, Joseph E., Mecanismele globalizării, Editura Polirom, Bucureşti, 2008; 25.TZU, Sun, Arta războiului, Editura ANTET, Bucureşti, 2007; 26.Von CLAUSEWITZ, Carl, Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1982;

VI. SURSE WEB 1. www.cia.gov 2. www.crisisweb.org 3. www.csis.org 4. www.cssas.unap.ro

NECLASIFICAT


5. www.ec.europa.eu 6. www.eurasiareview.com 7. www.gcsp.ch 8. www.grip.org 9. www.ilo.org 10. www.imf.org 11. www.iwar.org.uk 12. www.marshallcenter.org 13. www.nato.int 14. www.presamil.ro 15. www.rand.org 16. www.sipri.org 17. www.stratfor.com 18. www.strategypage.com 19. www.terrorism.com 20. www.un.org 21. www.vieuws.eu 22. www.worldbank.org

VII. REVISTE 1.Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din anii 2006-2013 2.Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2003-2013 3.Globalization: Threats or Opportunity, IMF Publications,12th April, 2000 4.Revista Impact Strategic, colecţia din anii 2007-2013 5.Revista NATO Review din anii 2007-2012

VIII. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 1.Carta Naţiunilor Unite, www.onuinfo.ro/documente_fundamentale/ carta_natiunilor_unite/ 2005 2.Dicţionar enciclopedic, Editia a-II-a., Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2008 3.Dicţionarul explicativ al limbii române, Ediţia a III-a, Editura Univers Enciclopedic, , Bucureşti, 2009 4.Jurnalul Oficial al UE, Versiune consolidata a Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, raport privind Tratatul de la Lisabona, 2010

teza de doctorat - unap.ro doctorat rezumate/2015... · ing. cuturela sandu cristian rezumat teza...

Documents