tezaurul-clinicianului-ed.a7a.docx
TRANSCRIPT
TEZAURUL CLINICIANULUI
ediția a 7-a
Ghid de Realizare a Interviurilor și de Redactare a Rapoartelor Psihologice
Edward l. Zuckerman, phd
Despre Autor
Edward L. Zuckerman a primit titlul de doctor in psihologie clinică la Universitatea
din Pittsburgh și a continuat acolo ca profesor adjunct de psihologia personalității și
sexualității umane timp de 14 ani. A predat psihologie anormală la Universitatea Carnegie
Mellon timp de 9 ani, iar acum oferă consultații la Divizia de Securitate Socială a
Determinării Dizabilităților. El a practicat psihologie clinică și în cabinetul său privat timp de
peste 15 ani și a lucrat in spitale de stat și centre comunitare de sănătate mintală. El trăiește
într-o o mică fermă din Pennsylvania cu soția sa și caii, puii, câinii, pisicilie, gâștele și rațele
lor.
Cuprins:
Acomodarea cu Tezaurul Clinicianului........................................................................17
Ce este Tezaurul Clinicianului și ce face el?..........................................................17
Cum este organizată cartea....................................................................................18
Înțelegerea stilului și formatului capitolelor........................................................20
Un ghid funcțional pentru construirea rapoartelor.............................................25
Îndrumări suplimentare și sfaturi pentru scrierea rapoartelor.........................34
Câteva moduri de a folosi Tezaurul Clinicianului...............................................37
Notă de prevenire....................................................................................................39
Partea I..........................................................................................................................41
Efectuarea unei evaluări de sănătate mintală................................................................41
1. Începerea şi încheierea interviului......................................................................42
1.1. Structurarea interviului............................................................................42
1.2. Prezentinta-te şi observă posibile dificultăţi de comunicare.................42
1.3. Evaluarea nivelului de înţelegere a clientului despre situaţia interviului
44
1.4. Obţinerea consimtamântului................................................................44
1.5. Alte puncte pentru toate evaluările..........................................................45
1.6. Extragerea problemei/ plângerii/ îngrijorării prncipale........................45
1.7. Evidenţierea înţelegerii clientului asupra problemei............................46
1.8. Dimensionalizarea problemei/ îngrijorării.............................................46
1.9. Încheierea interviului.............................................................................47
2. Evaluarea statusului mental - Întrebări/ Sarcini..................................................47
2.1. Introducere spre întrebările de status mental.............................................48
2.2. Informaţii generale legate de starea mentală..............................................49
2.3. Scala cognitivă Rancho Los Amigos.............................................................49
2.4. Scala de comă Glasgow..................................................................................50
2.5. Orientarea........................................................................................................51
2.6. Atenţia................................................................................................................52
2.7. Concentrarea...................................................................................................53
2.8. înţelegerea limbajului.....................................................................................54
2.9. Coordonare ochi-mâna/ integrarea perceptual-motorie/dispraxie/
capacitate de construcţie....................................................................................................54
2.10. Memoria........................................................................................................55
2.11. Fond de informaţii.........................................................................................58
2.12. Opuse..........................................................................................................61
2.13. Diferenţe..........................................................................................................61
2.14. Similarităţi/Analogii......................................................................................61
2.15. Absurdităţi......................................................................................................62
2.16. Calcularea Abilităţilor...................................................................................63
2.17. Raţionamentul Abstract/Proverbe...............................................................64
2.18. Perechi de proverbe.......................................................................................65
2.19. Gândirea practică..........................................................................................66
2.20. Hotărâre socială.............................................................................................66
2.21. Luarea deciziilor...........................................................................................67
2.22. Imaginea de sine............................................................................................68
2.23. Introspecţie în dezordine...............................................................................68
2.24. Punctele forte şi Coping.................................................................................69
2.25. Lista de verificare a evaluării stării mintale................................................69
3. Întrebări despre semne, simptome şi alte patern-uri comportamentale..............73
3.1. Introducere la întrebările despre semne, simptome şi pattern-uri
comportamentale.................................................................................................................73
3.2. Abuzul (Nonsexual)/Neglijarea soţului/Bătrâneţea......................................74
3.3. Abuzul (Nonsexual)/Negljarea copilului.......................................................75
3.4. Abuzul (sexual) a unui copil sau a unui adult.........................................76
3.5. Afect/Dispoziţie..........................................................................................77
3.6. Anxietate..........................................................................................................78
3.7.Tulburări dismorfice corporale.......................................................................79
Vezi secţiunea 12.6, „Tulburări dismorfice corporale”, pentru descriptori..............79
3.8. Complianţa-Noncomplianta la tratament.....................................................80
3.26. Identitate sexuală/ Probleme transsexuale..................................................81
3.27. Somnul............................................................................................................82
3.28. Abuzul de substanțe: droguri și alcool.........................................................84
3.29. Uz de substanțe: Tutun și cafeină.................................................................95
Partea a II-a.................................................................................................................101
Termeni și Declarații Standard pentru
Redactarea Rapoartelor Psihologice.......................................................................................101
A. Introducere în Raport........................................................................................102
4. Începerea raportului: Informaţii preliminare..........................................................103
4.1. Titlul şi datele pentru raport.......................................................................103
4.2. Surse de informare pentru raport................................................................103
4.3. Identificarea informaţiilor despre client......................................................104
4.4 Autonomie în prezentarea la consultaţie......................................................106
4.5 Declaraţii de consimţământ...........................................................................107
4.6 Acurateţe/ Validitatea declaraţiilor...............................................................108
4.7 Menţiuni cu privire la confidenţialitate........................................................112
4.8 Consideraţii Etice în Scrierea Raportului....................................................114
5. Motivele trimiterii către specialist..........................................................................115
5.1. Formularea motivelor trimiterii către specialist........................................115
5.2. Motive generale ale trimiterii spre examinare a comportamentului copiilor
acasă...................................................................................................................................116
5.3. Motive generale ale trimiterii spre examinare a comportamentului copiilor
în şcoală..............................................................................................................................118
5.4. Motive generale ale trimiterii spre examinare a comportamentului copiilor
atât acasă cât şi în şcoală..................................................................................................120
6. Informații generale și istoric de viață......................................................................122
6.1. Istoricul de viață/ Cursul evenimentelor din prezent/ Simptomele
principale/ Preocupare/ Problemă/ Boală.......................................................................123
6.2. Istoric medical şi alte descoperiri.................................................................124
6.3. Istoria personală, de familie, socială, şi situaţia socială curentă...............126
6.4. Istoricul de adaptare......................................................................................130
6.5. Istoric social pentru examinarea în vederea descoperirii unei dizabilități
.............................................................................................................................................132
6.6. Genograma familiei/arborele genealogic/pedigree.....................................133
B. Persoana în timpul evaluării..............................................................................135
7. Observaţii comporamentale....................................................................................137
7.1. Aspectul fizic...................................................................................................137
7.2. Îmbrăcăminte.................................................................................................143
7.3. Activitatea motrică.........................................................................................145
7.4 Comportamentul discursului.........................................................................149
7.5. Alte Observatii ale Comportamentului........................................................154
8. Raspunsuri la Aspectele Examinarii.......................................................................154
8.1. Reactia la Contextul Evaluarii......................................................................155
8.2. Atentia/Concentratia/Efortul........................................................................158
8.3. Răspunsul la Metodele de evaluare / Teste /Întrebări................................158
8.4. Staruinta/Motivatia........................................................................................160
8.5. Relatia cu Examinarea..................................................................................161
8.6. Răspunsul la Succes / Esec/ Feedback..........................................................164
9. Prezentarea Sinelui.................................................................................................166
9.1.Dependența Vezi și secțiunea 9.3 de mai jos, precum și punctele 13.13,
"personalitate dependentă," și 13,17, "Personalitatea narcisista”.......................................166
9.2. Prezență/Stil....................................................................................................166
9.3 Imaginea de sine/Stima de sine......................................................................167
9.4 Rafinament social/Maniere...........................................................................168
9.5.Caldura-raceala...............................................................................................169
9.6.Alte aspecte ale personalitatii.......................................................................169
10. Simptome si disfunctii emotionale/affective........................................................172
10.1 Aspecte generale ale starii si afectelor........................................................172
10.2 Furia...............................................................................................................174
10.3.Anxietate/Teama...........................................................................................175
10.4. Tulburare Bipolara I...................................................................................178
10.5.Tulburarea Bipolara II.................................................................................178
10.6. Ciclotimia......................................................................................................178
10.7. Depresia........................................................................................................178
10.8 Vinovatie/Rusine...........................................................................................186
10.9. Mania............................................................................................................187
10.10. Panica..........................................................................................................190
10.11. Tulburarea Afectiva Sezoniera.................................................................190
10.12. Sexualitate...................................................................................................191
10.13. Alte afecte/reacții emoționale....................................................................191
11. Starea cognitivă și mintală...................................................................................192
11.1. Fără patologii: declarații rezumative.........................................................192
11.2. Aritmetica.....................................................................................................193
11.3. Atenția...........................................................................................................193
11.4. Concentrare/ Persistență în sarcină...........................................................194
11.5. Nivele de conștiență......................................................................................195
11.6. Luarea de decizii..........................................................................................196
11.7. Demența........................................................................................................196
11.8. Informații......................................................................................................197
11.9 Înțelegerea de sine.........................................................................................198
11.10. Inteligență, dezvoltare și cogniție: evaluare............................................199
11.11 Scoruri ale inteligenței: clasificări.............................................................201
11.12. Memoria......................................................................................................202
11.13. Judecata morală/socială și cunoașterea...................................................206
11.14. Motivația pentru schimbare: Declarații rezumative..............................208
11.15. Orientarea...................................................................................................209
11.16. Testarea realității.......................................................................................209
11.17 Raționarea/Gândirea abstractă/Formarea conceptelor..........................209
11.18. Maturitatea socială....................................................................................211
11.9. Fluxul gândirii..............................................................................................212
11.20 Test de judecată: Declaraţii sumare..........................................................216
11.21 Alte declaraţii sumare pentru statusul mental.........................................216
12. Semne, simptome şi sindroame anormale.............................................................217
12.1 Abuzul............................................................................................................217
12.2 Complexul demenţei SIDA...........................................................................219
12.3 ADHD- Deficitul de atenţie Tulburarea de hiperactivitate.......................219
12.4 Tulburările de spectrul Autism...................................................................226
12.5 Sindromul femeii abuzate.............................................................................227
12.6 Tulburarea dismorfică corporală................................................................229
12.7 Sindormul de Oboseală Cronică..................................................................231
12.8 Compulsiile....................................................................................................232
12.9 Tulburarea de conduită................................................................................233
12.10 Iluziile...........................................................................................................234
12.11 Negarea........................................................................................................237
12.12 Depersonalizarea şi derealizarea...............................................................238
12.13 Diagnostic dublu..........................................................................................238
12.14 Tulburări alimentare..................................................................................239
12.15. Sindromul alcoolic fetal.............................................................................242
12.16. Jocul de noroc patologic............................................................................243
12.17. Halucinațiile................................................................................................244
12.18. Iluziile..........................................................................................................246
12.19. Tulburările controlului impulsului..........................................................247
12.20. Simulare......................................................................................................248
12.21. Obsesii.........................................................................................................251
12.22. Tulburarea opoziționismului provocator................................................252
12.23. Tulburarea algică/ Sindromul durerii cronice........................................252
12.24. Paranoia......................................................................................................254
12.25. Fobiile..........................................................................................................255
12.26. Sindromul postcontuzional.......................................................................256
12.27. Tulburarea de stres posttraumatic...........................................................257
12.28. Tulburarea disforică premenstruală........................................................259
12.29. Sindromul traumei violului.......................................................................260
12.30. Tulburarea reactivă de atașament...........................................................263
12.31. Schizofrenia................................................................................................264
12.32. ”Fobia”/Refuzul/Evitarea școlii................................................................266
12.33. Comportament Auto-Distructiv...............................................................267
12.34. Abuzul sexual al Copilului........................................................................268
12.35. Impulsivitate sexuală/ “Dependenta”/ “Compulsivitate”.......................269
12.36. Efectele secundare ale medicamentelor psihotrope/Reacţiile adverse ale
medicamentelor.................................................................................................................270
12.37. Tulburări ale somnului..............................................................................272
12.38. Hartuirea....................................................................................................275
12.39. Consumul de substanţe, Abuzul şi Dependentă......................................276
12.40. Suicidul........................................................................................................281
12.41. Comportamente violente...........................................................................288
13. Modele de personalitate........................................................................................290
13.1. Modele de diagnosticare ale personalitatii................................................290
13.2 . Metode de evaluare.....................................................................................294
13.3 . Stiluri cognitive sau de gândire.................................................................295
13.4 .Tipuri de personalitate A și B....................................................................296
13.5 . Personalitate Dependenta...........................................................................298
13.6. Personalitate Agresiv...................................................................................299
13.7 Personalitatea Antisociala..............................................................................300
13.8 Personalitatea Autoritara.............................................................................303
13.9 Personalitatea Evitanta................................................................................304
13.10 . Personalitate Borderline...........................................................................305
13.11 . Personalitate codependenta......................................................................307
13.12. Personalitatea Compulsivă........................................................................312
13.13 . Personalitate Dependentă.........................................................................314
13.14. Personalitate disociativa............................................................................316
13.15. Personalitatea Histrionică.........................................................................318
13.16. Personalitatea ipocondrială.......................................................................320
13.17. Personalitatea narcisică.............................................................................321
13.18. Personalitatea Nervoasă............................................................................323
13.19. Personalitatea Normală/Sănătoasă...........................................................324
13.20. Personalitatea Obsesivă.............................................................................325
13.21. Personalitatea Paranoidă..........................................................................326
13.22. Personalitatea Pasiv-Agresivă...................................................................328
13.23. Sadistic Personality....................................................................................329
13.24. Personalitate schizoidă..............................................................................330
13.25. Personalitate Schizotipală.........................................................................331
13.26. Personalitate auto-defensivă.....................................................................332
C. Persoana şi mediul..................................................................................................333
14. Activitățile de zi cu zi...........................................................................................334
14.1. Evaluare........................................................................................................334
14.2. Nivelul de asistență necesară / gradul de independent.............................334
14.3. Îngrijirea Copilului......................................................................................335
14.4. Treburi / Îngrijirea casei / Abilităţii de uz casnic.....................................335
14.5. Gătit...............................................................................................................336
14.6. Abilităţi financiare.......................................................................................336
14.7. Identificarea riscului şi capacitatea de adaptare la risc..........................336
14.8 Situaţia locuinţei/Nivelul necesar de îngrijire............................................338
14.9. Calitatea performanţei................................................................................338
14.10. Abilităţi de auto-ingrijire..........................................................................338
14.11. Cumpărături...............................................................................................339
14.12. Transport....................................................................................................340
14.13. Povara însoţitorului...................................................................................340
14.14. Sumarizare..................................................................................................340
15. Funcţionare socială/ Comunitară..........................................................................341
15.1. Stil de viaţă general......................................................................................341
15.2. Implicare în activităţile sociale/comunitare...............................................342
15.3. Probleme/Conflicte în relaţiile....................................................................343
16. Relaţii familiare şi de cuplu..................................................................................344
16.1. Structura sistemului familiar......................................................................344
16.2. Evaluarea familiei.......................................................................................345
16.3. Metoda de intervievare a familiei..............................................................348
16.4. Creşterea copilului.......................................................................................349
16.5. Relaţia de cuplu............................................................................................349
16.6. Sumarizare....................................................................................................350
17. Abilităţi academice...............................................................................................350
17.1. Abilităţi de bază...........................................................................................350
17.2. Istoria locului de muncă..............................................................................355
17.3 Abilităţi de comunicare: abilităţi de citit şi de scris...................................356
17.4. Abilităţi matematice.....................................................................................357
17.5. Observaţii speciale pentru rapoartele de dizablitate................................358
17.6. Competenţă vocaţională/Recomandări......................................................358
18. Funcţionarea recreaţională....................................................................................361
18.1. Distracţie: TV/Radio/muzică......................................................................361
18.2. Hobby-uri......................................................................................................361
18.3. Sport..............................................................................................................362
18.4. Materiale de citit..........................................................................................362
18.5. Calitatea participării...................................................................................363
19. Alte evaluări specializate......................................................................................363
19.1. Abilităţi de coping/Toleranţă la stres.........................................................363
19.2. Formulări sensibile din punct de vedere cultural.....................................364
19.3. Stadiile dezvoltării.......................................................................................366
19.4. Competenţe financiare/Abilitatea de a gestiona fonduri..........................367
19.5. Identitate homosexuală: Stadiile formării.................................................369
19.6. Efectele unei afecţiuni asupra persoanei....................................................370
19.7. Pubertate.......................................................................................................370
19.8. Procesul refugiaţilor....................................................................................371
19.9 Preocupări religioase si spirituale..............................................................373
19.10 . Competenţa de a lasa un testament.........................................................375
D. Completarea raportului..........................................................................................376
20. Sumarul rezultatelor şi concluziilor......................................................................377
20.1. În ansamblu..................................................................................................377
20.2. Partea de început a sumarizării..................................................................377
20.3. Sumarizarea informaţiilor anterioare........................................................377
20.4. Rezultate relevante şi/sau concluzii............................................................377
20.5. Specificarea diagnsticului............................................................................378
20.6. Consultaţii şi evaluări ulterioare................................................................378
20.7. Sumarizarea tratamentului.........................................................................378
21. Stabilirea diagnosticului şi impresii......................................................................379
21.1 Formularea diagnosticului...........................................................................380
21.2. Versiunea ICD..............................................................................................380
21.3. DSM IV – ediţia revizuită............................................................................380
21.4. Tulburări de anxietate.................................................................................381
21.5. Tulburări de dispoziţie................................................................................382
21.6 Tulburarea de Stres şi Schimbare...............................................................387
21.7 Tulburare de Personalitate..........................................................................388
21.8. Tulburările de control al impulsurilor neclasificate în altă parte...........390
21.9. Tulburările copilariei...................................................................................391
21.10 Tulburări ale alimentaţiei şi ale eliminării...............................................396
21.11 Condiţii Cognitiv-Organice........................................................................397
21.12. Tulburări induse de substanţe..................................................................399
21.13. Tulburările Psihotice................................................................................406
21.14. Tulburări de somn....................................................................................408
21.15. Tulburări somatoforme............................................................................410
21.16. Factori psihologici care afectează o condiţie medicală..........................411
21.17. Tulburări disociative.................................................................................412
21.18. Disfuncţii și Tulburări Sexuale.................................................................413
21.19. Tulburări nefireşti....................................................................................416
21.20. Tulburări de mişcare induse de medicaţie..............................................416
21.21. Codurile V, etc...........................................................................................417
21.22 Axa IV: Probleme psihosociale și de mediu.............................................421
21.23. Axa V: Evaluare Globala a Scalei de Funcționare.................................421
22. Recomandări.........................................................................................................422
22.1 Nevoia de tratament......................................................................................422
22.2 Alegerea Tratamentului...............................................................................424
22.3 Opțiunile de tratament.................................................................................425
22.4 Tipuri de Terapie/Servicii............................................................................426
23. Afirmaţii legate de prognostic..............................................................................428
23.1 Afirmaţii legate de prognosticul general.....................................................428
23.2 Alte afirmaţii.................................................................................................429
24. Afirmaţii de încheiere...........................................................................................430
24.1 Valoarea Informaţiei....................................................................................430
24.2 Recunoştiinţă faţă de cel ce ţi-a introdus cazul..........................................430
24.3 Disponibilitate ulterioară.............................................................................430
24.4 Semnătură, Etc..............................................................................................431
Partea a III-a................................................................................................................433
Resurse Utile...............................................................................................................433
25. Planificarea tratamentului și formate ale planului de tratament...........................434
25.1 Derularea și natura planificării tratamentului..........................................434
25.2 Sfaturi pentru scrierea planului de tratament...........................................434
25.4. O structură de plan de tratament pentru Conceptualizare Cazuri........441
25.6. Componente ale planului de tratament pentru intervenții în criză........462
25.7. Listă de verificare a punctelor tari.............................................................462
25.8. Măsurarea rezultatului/atingerea țelului...................................................465
Capitolul 26. Formatul rapoartelor, evaluarilor si sumarizarilor................................466
26.1. Formatul standard petru rapoartele de evaluare.....................................466
26.2. Formatul pentru Evaluările psihodinamice: model de dezvoltare..........468
26.3. Manualul de diagnostic psihodinamic........................................................469
26.4. Teme pentru evaluare dintr-o perspectivă existențială............................469
26.5. Evaluări adleriene........................................................................................470
26.6. Analiza Tranzactionala...............................................................................471
26.7. Diagnostic Nursing și planificarea tratamentului.....................................472
26.8. Evaluari ale personalitatii nonclinice si vocationale.................................472
26.9. Formatul pentru notitele din terapie..........................................................473
27. Tratamente pentru tulburari specifice...................................................................475
27 .1 . Abuze, agresivitate, violenta, comportamente impulsive.......................475
27.2. Anorexia Nervosa si Bulimia Nervosa........................................................475
27.3. Tulburarea de personalitate antisociala....................................................476
27 .4. Tulburare de anxietate...............................................................................476
27 .5. Sindrom Asperger.......................................................................................476
27 .6. Deficit de atentie/hiperactivitate................................................................476
27 .7. Tulburare bipolara.....................................................................................477
27.8. Tulburare dismofica corporala...................................................................477
27.9. Tulburare de personalitate borderline.......................................................478
27.10. Dementa......................................................................................................478
27.11. Tulburarea de identitate disociativa........................................................478
27.12. Diagnostic dual...........................................................................................478
27.13. Dependenta de jocuri.................................................................................479
27.14. Personalitatea ipohondrială......................................................................479
27 .15. Tulburarea obsesiv-compulsiva...............................................................479
27.16. Durerea cronica..........................................................................................480
27.17. Fobii.............................................................................................................480
27 .18. Tulburarea de stres posttraumatic..........................................................480
27.19. Ingrijorarii religioase si spirituale............................................................481
27.20. Schizofrenia................................................................................................481
27.21. Tulburari de somn.....................................................................................482
27.23. Abuzul de substante...................................................................................482
27.24. Tipuri de terapii.........................................................................................483
28. Lista medicamentelor psihiatrice si psihoactive...................................................483
28.1. Lista medicamentelor dupa trasaturi si nume..........................................484
28.2. Găsirea denumirilor argotice ale medicamentelor şi ale drogurilor.......498
28.3. Descriptori pentru rezultatele tratamentului medical..............................498
28.4. Resurse pentru clinicieni.............................................................................499
29. “Mascarada Psihiatrică” a Afecţiunilor Medicale.................................................500
29.1. Introducere...................................................................................................501
29.2. Anxietatea.....................................................................................................502
29.3. Disfuncţiile sexuale.......................................................................................503
29.4. Depresia........................................................................................................503
29.5. Mania............................................................................................................504
29.6. Sindromul organic cerebral/ Demenţa.......................................................504
29.7. Psihoza..........................................................................................................508
Acomodarea cu Tezaurul Clinicianului
Ce este Tezaurul Clinicianului și ce face el?
Această carte este mai mult decat o colecție gigant de sinonime; este o comoară de
termeni, exprimări standard, concepte frecvente, și informații practice pe care clinicienii le
folosesc in munca lor zilnică. De-a lungul ei, această carte cuprinde limbajul sănătății
mintale americane. Este organizată să vă ajute, în primul rând, să adunați informațiile despre
client de care aveți nevoie; în al doilea rând, să organizați acele constatări într-un raport de
înaltă calitate; în al treilea rând, să găsiți cei mai potriviți termeni pentru a vă exprima
constatările; iar în al patrulea rând, să realizați diagnostice, planuri de tratament și
recomandări potrivite.
Dacă scrieți evaluări de sănătate mintală, relatări psihosociale, rapoarte bazate pe
testări, note de progres, planuri de tratament dirijate, rezumate de încheiere pentru tratamente,
sau altele, Tezaurul Clinicianului vă va ușura munca, îmbunătățindu-vă scrierea pentru că
face următoarele:
Prezintă zeci de termeni din domeniu pentru a îmbunătăți claritatea, precizia și
intensitatea rapoartelor dvs.
Oferă descrieri de comportament pentru o serie de psihopatologii pentru a vă ajuta să
vă documentață observațiile, formulările și concluziile.
Sugerează exprimări care pot individualiza și personaliza un raport sau o descriere.
Vă stimuează rememorarea caracteristicilor unui client (cu toții putem să ne amintim
mai mult când ne ascuțim memoria citind termeni din domeniu)
Sugerează „afirmații rezumative” unde e nevoie doar de o scurtă indicație, ca atunci
când funcționarea cognitivă este în limitele normale.
Înlocuiește munca neplăcută a raportării narative cu joacă, spontaneitate și chibzuință.
(Știu că asta este o promisiune mare, dar când veți răsfoi carte veți găsi atât familiarul
cât și romanul).
În plus, datorită formatului și structurii, Tezaurul Clinicianului vă poate ajuta să faceți
următoarele lucruri:
Să structurați un interviu sau o evaluare pentru a fi sigur că nu ați uitat niciun aspect
important.
Să vă organizați gândurile când scrieți sau dictați un raport pentru a fi sigur că ați
abordat toate problemele relevante pentru acel client.
Să accesați baza de cunoștințe pe care v-ați construit-o din pregătirea și experiența
dvs., folosind-o pentru planificarea tratamentului sau alte decizii clinice pe care
trebuie să le luați.
Să revizuiți, elaborați sau intensificați un raport pe care l-ai întocmit. Marea diversitate
de termeni oferiți vă oferă posibilitatea să reîmprospătați și să vă variați lucrările, chiar
despre un subiect familiar.
Să invațați, realizați sau să predați scrierea de rapoarte (vezi mai jos).
Tezaurul Clinicianului poate fi văzut ca o imensă listă de verificare. Este conceput să
se apropie de lista interioară a dvs. – cea pe care o folosiți pentru a realiza interviuri, pentru a
înțelege și a răspunde la întrebări și pentru a vă construi rapoartele. Totuși, pentru că e mult
mai ușor să lucrezi pe baza unei liste de verificare exterioară, el transformă sarcina de
rememorare liberă într-una mult mai simplă, de recunoaștere. Dumneavoastră nu trebuie decât
să citiți, să evaluați și să selectați cea mai bună exprimare pentru sarcina respectivă.
Cum este organizată cartea
Tezaurul Clinicianului este organizat în aceeași ordine de ațiuni pe care ați alege-o
pentru a vă apropia de client, a evalua funționarea clientului, iar apoi pentru a construi
raportul. Partea I cuprinde desfășurarea evaluării de sănătate mintală. Partea a II-a oferă
moduri de a începe, dezvolta și de a încheia un raport; include toate subiectele de bază
abordate în rapoartele de sănătate mintală, prezentate în ordinea în care sunt abordate într-un
raport tipic. Partea a III-a oferă structuri de planuri de tratament, formate alternative de
rapoarte și alte resurse utile.
Partea I oferă un ghid pentru intervievare, plus sute de întrebări și asistență pentru a
obține anumite tipuri de informații despre client.
Capitolul 1 oferă indicații pentru realizarea unui interviu valid și etic și îndrumare
pentru începerea și finalizarea interviului.
Capitolul 2 cuprinde toate aspectele tradiționale abordate în evaluarea stării mintale
(Mental Status Evaluation - MSE). Oferă întrebări frecvente (și mai multe variante
ale lor) pentru examinarea funcționării cognitive.
Capitolul 3 oferă sute de întrebări proiectate să obțină informații despre toate tipurile
de indici, simptome și tipare de comportament, incluzându-le pe cele care sunt în
mod special dificil de abordat în contextul intervievării (cum ar fi paranoia, experiențe
disociative și istoric sexual).
Partea a II-a a acestei cărți este concepută să vă îndrume în scrierea unui raport. Este
organizată în aceeași ordine ca un raport de evaluare tradițional. (Pentru mai multe despre
acest format și despre construirea rapoartelor, vezi mai jos.) Capitolele oferă o serie de
descriptori și sintagme în funcție de subiect. Aproape orice raport poate fi modelat din
termenii și domeniile cuprinse. Sfaturi clinice folositoare și capcane de formulare des întâlnite
apar, de asemenea, de-a lungul textului.
Capitolele 4-6 cuprind introducerea raportului: informații preliminare, motivele
sesizării(trimiterii) și informații de bază.
Capitolele 7-13 vizează persoana în timpul evaluării: observații despre
comportament, reacții la aspectele examinării, prezentarea personală,
emoții/sentimente, starea mintală și a percepției, simptome anormale și tipare de
personalitate.
Capitolele 14-19 cuprind persoana în mediul înconjurător: activități de zi cu zi
(Activities of Daily Living – ADLs), funcționarea socială/în comunitate, relațiile
familiale și de cuplu, performanțele vocaționale și academice, funcționarea
recreațională, și alte variabile pe care clinicienii trebuie deseori să le evalueze.
Capitolele 20-24 conțin completarea raportului: rezumate, declarații de
diagnosticare, recomandări, prognoze și încheieri profesionale.
Partea a III-a a acestei cărți oferă resurse clinice folostoare. Acestea includ:
Modele de planuri de tratament.
Modele pentru scrierea unei game largi de rapoarte si rezumate.
O scurtă listă cu manuale de tratament pentru anumite tulburări și alte resurse de
tratament.
O listă cu medicații psihotrope frecvente, după firmă și denumiri generice.
Indicii pentru recunoașterea prezentării psihiatrice („mascarada”) a afecțiunilor
medicale.
În plus, Anexele conțin abrevieri utile și o listă adnotată de lecturi pentru scrierea de
evaluări, interviuri și rapoarte.
Înțelegerea stilului și formatului capitolelor
Așa cum s-a descris, cele trei părți principale ale acestei cărți cuprind: întrebări pentru
aspectele generale ale unei evaluări (în Partea I), formulări pentru părțile unui raport (în
Partea a II-a) și resurse clinice (în Partea a III-a). Capitele fiecărei părți sunt subdivizate în
subiecte mai specifice. Spre exemplu, Capitolul 10, „Simptome și afecțiuni
emoționale/afective”, are 13 secțiuni principale – fiecare abordează un anumit simptom sau
afecțiune afectivă, variind de la furie la depresie și până la panică. Fiecare dintre aceste
subiecte principale are propriul număr de secțiune (de exemplu, a treia secțiune în capitolul
10, „Anxietate/Frică”, este numerotat 10.3). Trimiterile încrucișate din întreaga carte sunt la
aceste numere de capitole și secțiuni.
Pentru a găsi termeni și descriptori pentru un client anxios, ați putea să vă întoarceți la
cuprinsul cărții, să găsiți Capitolul 10, să vedeți că Secțiunea 10.3 este „Anxietate/Frică”, și
apoi să vă întoarceți la acea secțiune pentru o gamă completă de termeni referitori la anxietate
și teamă grupați în funcție de maniferstare. Puteți, de asemenea, să căutați „anxietate” în index
pentru a găsi alte secțiuni relevante.
Desigur, nu toate temele de secțiune din cadrul unui capitol trebuie să fie cuprinse în
fiecare raport. Ele reprezintă o gamă de opțiuni posibile pentru diferite tipuri de clienți și
diferite tipuri de rapoarte. Selectați dintre aceste subiecte și termeni pe acelea relevante pentru
fiecare client și pentru fiecare tip de raport pe care îl scrieți.
Tipuri de informații în secțiunile de capitol
Cea mai mare parte a acestei cărți este formată din liste și grupări de termeni standard
utilizate în sănătatea mintală nord-americană. Alte tipuri de informații utile pot apărea, de
asemenea, în capitolele:
Comentarii introductive și explicative.
Referințe încrucișate pentru secțiuni aferente ale cărții.
Sfaturi și avertismente pentru practică.
Trimiteri la lucrări de bază din domeniu.
Descriptori, termeni și expresii pentru formularea rapoartelor.
Exemple de „afirmații rezumative”.
Exemple de întrebări și sarcini de evaluare (în special în capitolele 1, 2 și 3).
Figura 1 (vezi mai jos) oferă un ghid vizual rapid pentru identificarea acestor diferite
tipuri de informații în cadrul structurii capitolelor. De asemenea, ilustrează multe dintre
formatele și convențiile tipografice descrise mai jos. (Rețineți că figura reprezintă un amestec
de mai multe pagini, pentru a ilustra o gamă mai largă de formate. Unele conținuturi au fost
omise din acest compozit.) Puteți selecta cei mai potriviți descriptori pentru a-i incorpora în
rapoartele dumneavoastră. Formatul pentru pentru aceștia este explicat mai jos.
Descriptorii și frazările oferite în această carte sunt utilizări standard ale englezei
americane și reprezintă limbajul convențional în domeniul sănătății mintale. Pentru că
termenii oferiți sunt doar rareori definiți aici, poate considerați folositoare folosirea unui
dicționar psihiatric specializat (de exemplu, Campbell, 2009; Stedman’s Medical Dictionary,
2006; Stedman’s Psychiatry Words, 2007)
După cum veți vedea în Figura 1 și de-a lungul cărții, descriptorii și termenii pot
apărea sub diverse forme, cum ar fi într-un paragraf, într-o listă, sau ca o coloană de cuvinte
de-a lungul paginii. Unele formate indică faptul că termenii au fost ordonați în funcție de
gradul de însemnătate. Înțelegerea aranjamentelor vă oferă mai multe informații despre acești
termeni. Aceste formate sunt explicate mai jos.
Pentru că atâta informație valoroasă este acum valabilă pe internet, zeci de website-uri
au fost incorporate în această ediție. Majoritatea acestor adrese web pot fi tastate cu ușurință
în orice browser. Altfel, dacă introduceți primii câțiva termeni ai adresei într-un motor de
căutare (cum ar fi Google.com) se va produce o colecție de site-uri, incluzându-l pe cel pe
care îl căutați.
Formate pentru descriptori și termeni
Termenii și descriptorii oferiți în Tezaurul Clinicianului sunt întotdeauna afișați în
următorul font, potrivit să-i diferențieze de alte tipuri de text. Aceștia ar putea fi aranjați în
unul dintre cele patru moduri, de la un grup neordonat de termeni asemănători până la
aranjamente tot mai ordonate:
1. Grupuri neordonate de cuvinte și fraze similare, dar nu sinonime, într-o linie sau
un paragraf. De exemplu:
Prezentabil, acceptabil, potrivit, aspectul și îmbrăcămintea potrivite pentru vârstă și
ocupație, aspect profesional, nimic nu atrăgea atenția, îmbrăcat modest.
Aceste cuvinte sunt de obicei utilizate ca alternative unul pentru celălalt. Acestea sunt
prezentate într-o linie sau paragraf fără niciun principiu de ordonare. În exemplul de
mai sus, termenii și sintagmele sunt toate descriptori pentru „adecvarea”
ținutei/îmbrăcăminții.
2. Un spectru ordonat de cuvinte și fraze, indicat de un grafic cu săgeată dublă (↔), într-
o linie sau un paragraf. De exemplu:
(↔ după grad) Jenant, stângaci, „prostuț”, se rănește adesea singur, „predispus la
accidente”, mișcări imprecise/ineficiente, sacadat, necoordonat, <normal>,
consecvent, fluent, îndemânatic, grațios, agil, ager.
În exemplul de mai sus, mișcarea sau activitatea unui client este caracterizată de-a
lungul unu spectru de abilitate, de la necoordonare („ciudat”) până la coordonare înaltă
(„agil”). Capetele de săgeți (< >) care încadrează cuvântul „normal” indică faptul că
acela este punctul de mijloc al spectrului.
3. Coloane de cuvinte orodonate după grad (↔) pe lățimea paginii. De exemplu:
Calități ale imbrăcăminții (↔ după grad)
soios șifonat necesită reparații simplu curat stilat
pătat despletit ros învechit îngrijit la
modă
murdarneglijat ponosit demodat preocupat elegant
Coloanele de mai sus sunt ordonate de-a lungul unui spectru de grad a trăsăturii, în
acest exemplu, de la "soios" la "stilat". Fiecare coloană conține unul sau mai mulți
termeni alternativi neordonați, cu semnificații ușor diferite. Cu toate acestea, atunci
când un cuvânt este un termen standard utilizat de către clinicieni pentru un cluster,
acesta este prezentat în partea de sus a coloanei cu litere îngroșate. În exemplul de mai
sus, cele trei cuvinte din prima coloană indică toate același grad asemănător de
"Calitate a îmbrăcăminții", dar au diferite nuanțe. "Soios" este un termen standard
pentru acest grad de calitate.
4. Linii sau paragrafe ordonate după grad (↔) și eșalonate în jos pe pagină. De
exemplu:
Incapabil să recunoască scopul interviului/raportului care trebuie efectuat...
Indiferent, fad, detașat, distant, neimplicat, nepăsător...
Dependent, caută/necesită mai mult sprijin/liniștire/îndrumare...
Anxietate corespunzătoare/proporțională cu situația interviului...
Înțelege normele/așteptările/convențiile sociale...
În exemplul de mai sus, fiecare nivel reprezintă un grad de calitate de-a lungul unu
spectru ordonat. Cuvintele sau frazele de la fiecare nivel sunt sinonime brute. În acest
exemplu, calitatea răspunsului unui client variază de la „incapabil să recunoască
scopul ...” la „înțelege ...”.
Convenții tipografice pentru descriptori și termeni
Săgeata dublă (↔): Indică faptul că termenii sau sintagmele sunt ordonate de-a lungul
unui spectru gradat pentru acea trăsătură, calitate sau comportament.
Slash-ul (/): Indică faptul că urmează unul sau mai multe cuvinte alternative. De
exemplu:
Înțelege normele/așteptările/convențiile sociale...
Aici, termenii „norme”, „așteptări” și „convenții sociale” sunt descrieri alternative, ficare
dintre ei putând fi folosiți cu termenul „Înțelege” pentru a indica o calitate a răspunsului
clientului la evaluare.
Ghilimelele („ ”): Indică faptul că un cuvânt este argotic sau nepotrivit pentru un raport
profesional. De exemplu:
Jenant, stângaci, „prostuț”, se rănește adesea singur, „predispus la accidente,” ...
Argouri și alte cuvinte nepotrivite sunt deseori oferite de persoanele evaluate. Acestea
sunt plasate în Tezaurul Clinicianului la rubricile corespunzătoare pentru a ajuta
clinicianul nefamiliar cu aceste exprimări în înțelegerea semnificațiilor acestora. De
exemplu, descriptori pentru mișcarea necoordonată în exemplul de mai devreme include
„prostuț” și „predispus la accidente”. Plasarea lor indică semnificația, dar ghilimelele ar
trebui să vă atenționeze să nu utilizați acești termeni în raportul dumneavoastră.
Bifa (✓): Indică îndrumări, comentarii, avertismente și sfaturi clinice. Acestea variază de
la scurte comentarii la tabele de informații; ele sunt utile în înțelegerea clientului sau a
fenomenelor, dar nu trebuie trecute în raport. De exemplu:
✓Observație: Dacă clientul este incapabil să vă ofere aceste informații, ar trebui
căutat un membru al familiei sau alt informator.
Acoladele ( { } ): Indică sintagme sau cuvinte învechite, complicate sau doar de interes
istoric. De exemplu:
(↔ după grad) Sociabil, simpatic, dramatic, amuzant, plăcut, vivace, seducător,
glumeț, franc, naiv, infantil, prostesc, {WITZELSUCHT}.
Descriptorii de mai sus constituie un spectru de termeni asociați maniei. Cuvântul
„WITZELSUCHT” este acum considerat învechit, de aceea apare în paranteze. (Majusculele
mici indică, în acest caz, originea non-engleză a cuvântului.)
Sublinierea și scrierea cu litere mari a inițialelor unei sintagme: Indică un acronim
utilizat frecvent. De exemplu, Activities of Daily Living (activități de zi cu zi) este adesea
menționat ca ADLs. (Rețineți că această convenție este, de asemenea, folosită în câteva
titluri de capitole și în alte părți ale textului propriu-zis).
Rubrici speciale: Cele mai multe formulări se aplică atât la adulți, cât și la copii. Totuși,
cuvintele folosite doar în evaluarea copiilor sunt enumerate la sfârșitul fiecărei zone în
care se aplică, și sunt indicate cu titlul „Pentru un copil”. În mod similar, sunt indicate și
alte utilizări, cum ar fi „Pentru un raport de dizabilități”. În cele din urmă, în unele
cazuri sunt oferite exemple de propoziții pentru a indica modul în care ați putea să
rezumați o situație; acestea sunt indicate cu titlul „Afirmații rezumative”.
Convenții tipografice pentru descriptori și termeni dintr-o privire
Convenție Semnificație
↔ Spectru de semnificații ordonat
/ Urmează unul sau mai multe cuvinte alternative
„ ” Argou sau nepotrivit pentru un raport profesional
< > Punctul de mijloc într-un spectru
✓ Comentarii, îndrumări, avertismente și sfaturi
clinice
{ } Învechit, complicat; doar de interes istoric
Inițiale
Subliniate
Indică acronimul, ca în Activities of Daily Living
(ADL)
Note referitoare la gramatică
Pentru un aspect compact și simplitate, adjectivele, adverbele, verbele și substantivele sunt
uneori amestecate într-o listă. Doar modificați cuvântul pentru a se potrivi cu propoziția la
care vă gândiți.
Formele pronominale utilizate în această carte sunt menite să reducă asocierile și implicațiile
sexiste ale căror efecte dăunătoare sunt bine documentate în acest domeniu. Cartea utilizează
combinații, cum ar fi „ei/lui” și „el/ea”, într-o ordine care variază, sau alternează pe rând între
„el” și „ea”, pentru a evita mai multe asocieri de gen. Când un pronume de un singur gen este
utilizat, nu trebuie să se considere că acea exprimare implică asocierea unui gen cu acel
comportament.
Un ghid funcțional pentru construirea rapoartelor
Natura rapoartelor, etapele construirii lor și porțiunile corespunzătoare din
Tezaurul Clinicianului
Scopul unui raport este de a comunica rezultatele evaluărilor dumneavoastră (și, pentru
rezumatele terapeutice, ale intervențiilor) celor care au nevoie de aceste informații. Pentru a
realiza acest scop, dumneavoastră, autorul, trebuie să îndepliniți simultan două sarcini:
1. Să creați o relatare coerentă, integrată. Ceea ce aveți de spus trebuie sa fie relevant,
important, și trebuie să se încadreze într-o structură profesională cunoscută.
2. Să concentrați relatarea pe nevoile cititorului. Cititorul poate fi un supraveghetor,
următorul terapeut al clientului, un avocat, un profesor, un fizician, un alt profesionist,
sau persoana examinată și familia ei. Fiecare dintre ei îți va înțelege cuvintele din
prisma mediului și experienței sale.
Păstrarea acestor două sarcini în minte este esențială pentru producerea de rapoarte
care comunică bine și sunt utile.
Următoarele câteva pagini trec de la o privire mai generală la aspectele cele mai
particulare ale scrierii unui raport. Veți vedea cum este organizat fluxul de informații pentru a
produce un raport ale cărui idei sunt valoroase pentru cititori, și a cărui exprimare este precisă,
adaptată pacientului, și semnificativă.
Construirea raportului începe atunci când începeți să culegeți informații relevante despre
client. Trebuie apoi să organizați informația pe care ați cules-o. În general, ordinea subiectelor
într-un raport începe cu informații vechi, cum ar fi istoricul clientului și motivele trimiterii.
Urmează noile informații pe care le-ați adunat în timpul interviului sau evaluării. Se prezintă
apoi noua înțelegere pe care v-ați format-o despre client, bazându-vă atât pe informațiile
vechi, cât și pe cele noi. Această imagine integrată duce în final la o nouă planificare, care
presupune generarea de intervenții potrivite și eficiente. Acest proces în etape corespunde
componentelor principale ale unui raport de evaluare tradițional, așa cum se vede mai jos:
Procesul construirii Principalele componente ale Subdiviziuni ale Părții II
unui raport unui raport de evaluare din Tezaurul Clinicianului
Informații vechi Introducerea raportului A
Informații noi – personale Persoana evaluată B
Informații noi – rezulta- (Modele standardizate (nu sunt acoperite de
tele testării de comportament) această carte)
Informații noi – sociale Persoana în mediul social C
Noi înțelegeri și planuri Completarea raportului D
Modelul de mai sus este o versiune extrem de generală a logicii de construire a rapoartelor.
(Cititorii pot citi Braaten, 2007, pentru o îndrumare detaliată despre raportarea rezultatelor
testării pentru copii și adolescenți.) Fiecare dintre cele patru componente principale ale unui
raport cuprinse în această carte include o serie de probleme specifice sau preocupări pe care le
puteți aborda, așa cum se vede în Tabelul 1. Desigur, niciun raport nu le va include pe toate
acestea. Mai degrabă, trebuie să folosiți scopul raportului combinat cu judecata
dumneavoastră clinică pentru a selecta cele mai utile aspecte pentru cititorul raportului.
Acum haideți să ne uităm mai atent la aceste preocupări (și la capitolele și secțiunile aferente
din Tezaurul Clinicianului), astfel încât să se înțeleagă natura muncii clinice implicată în
fiecare. Ce face un clinician ia în considerare fiecare zonă de de funcționare personală și
socială? Care sunt întrebările adresate implicit sau explicit de către cititorul raportului care îl
va ajuta să facă ceea ce este cel mai bine pentru client? Capitolele și secțiuni din Partea a II-a
a Tezaurului Clinicianului sunt concepute pentru a oferi modalități de elaborare a
răspunsurilor. Următoarea discuție este destinată să vă ghideze în elaborarea întrebărilor.
A. Introducerea raportului
ÎNCEPEREA RAPORTULUI: INFORMAȚII PRELIMINARE (CAPITOLUL
4)
Începutul unui raport se cuprinde informații vechi: fapte și aspecte dinainte ca această
evaluare să aibă loc. Nu includeți orice fel de informații istorice pe care le-ați putea avea. Mai
degrabă, includeți numai informațiile relevante pentru obiectivele raportului. Utilizați
informațiile pentru a clarifica de ce realizați o evaluare sau scrieți un rezumat.
Rapoartele încep de obicei cu informații de identificare (identitatea clientului, vârstă,
stare civilă, etc.). În plus, aspecte importante ale întâlnirii cu clientul, cum ar fi abilitatea și
consimțământul clientului de a participa la interviu, sunt de obicei incluse aici, deși acestea nu
sunt istorice. Acest lucru se face pentru a evita întreruperea fluxului ulterior de informații
clinice.
Cine ești tu? Când, unde și de la cine ai primit această informație? Cine este clientul?
Cât de bine înțelege clientul procesul interviului și rezultatele? (A se vedea capitolul 1, în
special punctele 1.3 și 1.4, pentru asistență cu explicarea scopurilor, consecințelor, precum și
confidențialitatea interviului pentru client.) Au existat limitări interviu? Cât de credibil a fost
clientul?
TABELUL 1. Formatul generalizat pentru un raport de evaluare
Capitolele/secțiunile din
Componentele unui raport Tezaurul Clinicianului
A. Introducerea raportului (informații vechi)
Informații preliminare Capitolul 4
Poate include ecestea:
Titluri si date Secțiunea 4.1
Surse ale informațiilor dvs. despre client Secțiunea 4.2
Identificarea informațiilor despre client Secțiunea 4.3
Auto-suficiența în apariția pentru examinare Secțiunea 4.4
Declarația de acord pentru evaluare Secțiunea 4.5
Credibilitatea clientului/valabilitatea informațiilor Secțiunea 4.6
Notificări cu privire la raportul de confidențialitate Secțiunea 4.7
Motivele sesizării Capitolul 5
Poate include acestea:
Natura problemei/lor cu care se confruntă clientul sau solicitantul Secțiunea 5.1
Cine a trimis clientul, pentru ce servicii și pentru în ce scop/uri Secțiunile de la 5.2 la 5.4
Informații despre mediu și istoric
Poate include acestea:
Istoric al problemei prezentate Secțiunea 6.1
Istoricul modificărilor medicale, familiale, sociale Secțiunile de la 6.2 la 6.5
Folosirea unei genograme Secțiunea 6.6
B. Persoana în evaluare (informații noi – personale)
Poate include acestea:
Observații de comportament Capitolul 7
Reacții la aspecte ale examinării Capitolul 8
Prezentarea personală Capitolul 9
Simptome și afecțiuni emoționale/afective Capitolul 10
Statutul mintal și al cogniției Capitolul 11
Semne, simptome și sindroame anormale Capitolul 12
Tipare de personalitate Capitolul 13
C. Persoana în mediul înconjurător (informații noi – sociale)
Poate include acestea:
Activități de zi cu zi Capitolul 14
Funcționarea socială/în comunitate Capitolul 15
Relațiile familiale și de cuplu Capitolul 16
Competențele vocaționale/academice Capitolul 17
Funcționarea recreațională Capitolul 18
Alte evaluări specializate
D. Completarea unui raport
Noi interpretări
Poate include acestea:
Rezumat al rezultatelor și concluziilor Capitolul 19
Mascări psihiatrice posibile ale afecțiunilor medicale Capitolul 20
Declarații/impresii despre diagnostic Capitolul 21
Noi planuri
Poate include acestea:
Recomandări Capitolul 22
Afirmarea prognosticului Capitolul 23
Planul de tratament detaliat Capitolul 25
Declarații de încheiere Capitolul 24
MOTIVELE TRIMITERII (CAPITOLUL 5)
Care este natura problemei/problemelor cu care se confruntă clientul? Cine a trimis
clientul, când, pentru ce servicii, și în ce scop? Cu cât mai mare precizia acestui țel, cu atât e
mai ușor de a scris raportul, pentru că vă veți întoarce întotdeauna la el. Petreceți cât timp este
necesar pentru a vă perfecționa înțelegerea nevoilor clientului.
INFORMAȚII DESPRE MEDIU ȘI ISTORIC (CAPITOLUL 6)
Ce a condus la această evaluare? Ce știți despre funcționarea precedentă a acestei
persoane și despre contextul în care a trăit?
B. Persoana evaluată
Scopul următoarei componente principale a raportului este de a precizeza ce face
această persoană în viața lui în prezent sau în trecutul apropiat. Această componentă, precum
și cea care urmează, constă în noi informații, care sunt informații despre funcționarea
clientului in contact cu tine (în timpul evaluării sau al interviurilor terapeutice).
Ce ai observat legat de acest aspectul persoanei, comportament, modalități de
relaționare cu tine, funcționare cognitivă, reacții emoționale, simptome, și personalitate?
Descoperirile dvs. ar putea constitui fie date de test pentru o evaluare psihologica, fie lucruri
pe care le-ați învățat despre dinamica, personalitatea sau funcționarea clientului în timpul
sesiunilor terapeutice pe care le revizuiți acum.
Pentru fiecare dintre primele trei aspecte cuprinse mai jos, întrebarea principală este
aceasta: Ce indică sau ilustrează aceste comportamente observabile despre aspecte importante
ale stărea mintală și funcționarea interpersonală a clientului? Informații irelevante pentru
aceste aspecte ar trebui excluse.
OBSERVAȚII ALE COMPORTAMENTULUI (CAPITOLUL 7)
În ce fel ar putea aspectul clientului, îmbrăcămintea, mișcarea, vorbirea, etc., să indice
fenomene de interes clinic?
RĂSPUNSURI LA ASPECTELE EXAMINĂRII (CAPITOLUL 8)
Cum a relaționat clientul cu dumneavoastră și cu întrebările sau materialele dvs.? De
cât de mult efort și persistență a dat dovadă? Cum a reacționat clientul la dificultăți, la eșec,
frustrări, succes, sau la feedback?
PREZENTAREA PERSONALĂ (CAPITOLUL 9)
Cum prietenos sau deschis a fost clientul? Cât de încrezător în sine? Cât de dependent
sau independent? Cât de bine cunoștea comportamentele adecvate social? Cât de cald sau cât
de rece? Cât de competent social?
Următoarele patru aspecte cuprinse mai jos sunt cele văzute de obicei drept cele mai
psihologice: emoții; gândire; alte semne, simptome, și sindroame; și tipare de personalitate.
SIMPTOME ȘI AFECȚIUNI EMOȚIONALE/AFECTIVE (CAPITOLUL 10)
Care au fost starea de spirit și afectul clientului? Cum s-au schimbat acestea în timpul
interviului, ca răspuns la subiectele discutate sau pentru alte motive? Clientul a afișat sau sau
a acuzat furie, anxietate/teamă, depresie, manie, vinovăție/rușine, sau alte sentimente?
STATUTUL MINTAL ȘI AL COGNIȚIEI (CAPITOLUL 11)
Cât de bine putea clientul să gândească, să proceseze informații, să tragă concluzii, să
ia decizii, precum și să ia atitudine? Putea să-și amintească și să integreze informații relevante
și să le excludă pe cele irelevante? Înțelegea lumea, pe ea/el însuși, și ceea ce se întâmpla în
mod obișnuit? Își organiza gândurile și cuvintele în mod normal și comunica eficient? Ce
dovezi de judecată, înțelegere, și funcționare la nivel superior ai văzut? (A se vedea Capitolul
2 pentru întrebări de evaluare a tuturor aspectelor legate de funcționarea cognitivă.)
SEMNE, SIMPTOME ȘI SINDROAME ANORMALE (CAPITOLUL 12)
Ce alte comportamente simptomatice (de exemplu, nu pur emoționale/afective sau pur
cognitive) ați observat, ați cercetat, și doriți să-i spuneți cititorului despre acestea? Cât de
severe sunt? Cât de limitatoare? (A se vedea Capitolul 3 pentru întrebări de evaluare a
comportamentelor anormale și simptomatice.)
TIPARE DE PERSONALITATE (CAPITOLUL 13)
Ce modele durabile și trans-situaționale ați observat pentru participare, gândire,
simțire și purtare? Ce semne de trăsături sau tipare ale celor mai cunoscute tulburări de
personalitate și tipare de caractere (de exemplu: agresiv, autoritar, codependent, sadic,
autodistructiv, etc.) ați văzut?
C. Persoana în mediul înconjurător
A treia componentă principală a raportului continua cu noi informații. Scopul său este
de a descrie modul in care functioneaza aceasta persoana din lume mai mare de activități de zi
cu zi, relații apropiate și formale, și domenii similare. Întrebarea centrală care se pune este
aceasta: Cum de succes sau afectata este aceasta persoană în fiecare zonă de?
ACTIVITĂȚI DE ZI CU ZI (CAPITOLUL 14)
Poate persoana să aibă gijă singură de sine? Cât de bine sunt realizate sarcini zilnice
precum îngrijirea personală, gătitul, curățenia, îngrijirea copiilor, cumpărăturile?
FUNCȚIONAREA SOCIALĂ/ÎN COMUNITATE (CAPITOLUL 15)
Ce ți-a spus spus clientul sau alții despre relațiile sociale și cele din comunitate? Cât
de abil și implicat este clientul? Cât eșec și conflic a experimentat?
RELAȚIILE FAMILIALE ȘI DE CUPLU (CAPITOLUL 16)
Ce v-a spus clientul sau alții despre relațiile mai intime și mai durabile cu membrii
familiei, partener și/sau copii? Cât de eficientă sau de limitată este persoana în aceste zone?
Dacă ați evaluat și membrii familiei, cât de capabili au fost ei? Care erau tiparele lor
structurale și sistemice?
COMPETENȚELE VOCAȚIONALE/ACADEMICE (CAPITOLUL 17)
Ce știți despre realizările academice și vocaționale ale clientului? Care sunt
competențele lui de citire, matematice și vocaționale curente? Ce fel de probleme și conflicte
au apărut?
FUNCȚIONAREA RECREAȚIONALĂ (CAPITOLUL 18)
Cum își petrece persoana timpul liber? În ce activități este implicată și la ce nivel de
performanță sau intensitate? Cât de satisfăcută este?
ALTE EVALUĂRI SPECIALIZATE (CAPITOLUL 19)
Vi s-ar putea cere să evaluați competențele clientului de a-și gestiona finanțele, de a
scrie un testament, de a face față stresului sau de a se adapta la statutul de refugiat, printre
altele. Sau vi se poate cere să-i descrieți preocupările și problemele religioase sau spirituale.
D. Completarea raportului
Ultima componentă principală a raportului cuprinde noi interpretări și noile planuri ce
rezultă. Groth-Marnat (2009) spune că un raport bun ar trebui să integreze nu numai
informații vechi, ci și să ofere o perspectivă nouă și unică asupra unei persoane. Aceasta este
o sarcină descurajantă. Este nevoie de o organizare a datelor în jurul subiectelor de interes, dar
există un număr de foarte mare de teme sau idei pe care vă puteți concentra. Dacă un raport
este valoros, acest lucru se întâmplă datorită integrării informațiilor și formulării de
diagnostice precise, recomandări bine considerate, și planuri de tratament realizabile.
Noi interpretări
REZUMAT AL CONSTATĂRILOR ȘI CONCLUZIILOR (CAPITOLUL 20)
Oferiți o integrare de istorie, constatări, și/sau observatii, și felul în care înțelegeți
dumneavoastră modului de funcționare a clientului în zonele cele mai relevante pentru nevoile
cititorului. Condensați această informație într-un paragraf: informațiile demografice relevante,
motivul trimiterii, istoric, și concluziile dvs. majore cele mai relevante pentru chestionarea
sesizării, istoricul de tratament, sau pentru orice alt scop al raportului.
Ar putea fi nevoie să abordați aspecte suplimentare la acest punct în unele rapoarte. De
exemplu, ce informații suplimentare aveți nevoie și de la cine? De asemenea, simptomele
psihologice prezentate s-ar putea datora unei afecțiuni medicale? (A se vedea Capitolul 29,
"Mascarea psihiatrică a afecțiunilor medicale.")
Pentru rapoartele de testare, concluziile pot fi organizate după subiect (integrarea
rezultatelor diferitelor teste, cum ar fi functionarea cognitivă, controlarea emoțiilor, relațiile
interpersonale, etc., în funcție de întrebările de sesizare). Este, de asemenea, nevoie de o
declarație cu privire la fiabilitatea probabilă a constatărilor (a se vedea Capitolul 4, secțiunea
4.6, "Declarații de încredere/valabilitate").
DECLARAȚII/IMPRESII DESPRE DIAGNOSTIC (CAPITOLUL 21)
Un diagnostic este o prescurtare profesională care integrează mai multe tipuri de date.
În general, ar trebui să includeți toate cele cinci axe ale unui diagnostic DSM și orice „reguli
de departajare.” Plasarea lui aici îndumă cititorul către recomandările și planificarea
tratamentului care urmează. ICD-9-CM înlocuiește DSM-IV-TR din anumite motive; ambele
sunt oferite în Capitolul 21.
Noi planuri
Ultimele câteva elemente ale raportului implică utilizarea întregii și noii înțelegeri a
clientului (generată mai sus), pentru a face noi planuri pentru servicii care sunt în interesul pe
termen lung al clientului: recomandări și planificarea tratamentului (pentru mai multe detalii
despre acesta din urmă, a se vedea Capitolul 25, „Planificarea tratamentului și modele de
planuri de tratament”).
RECOMANDĂRI (CAPITOLUL 22)
E nevoie să se facă alte evaluări pentru clarificarea diagnosticelor sau altor puncte? Ce
niveluri și zonele de funcționare curentă indică necesitatea unui tratament? Ce fel de sprijin ar
putea avea nevoie clientul? Ce fel de tratament ar restabili cel mai bine funcționarea? Cât de
motivat este clientul pentru tratament? În termeni generali, ce intensitate de tratament,
abordări, și metode ar fi cele mai bune? (Pentru a crea un plan de tratament detaliat, a se
vedea din nou Capitolul 25. Pentru o listă de medicamente psihiatrice des întâlnite, a se vedea
Capitolul 28, „Lista de medicamente psihiatrice și psihoactive des întâlnite.”)
AFIRMAREA PROGNOSTICULUI (CAPITOLUL 23)
Ce vă așteptați să se întâmple cu acest client dacă nu primește tratamentele și serviciile
recomandate? Ce vă așteptați să se întâmple cu acest client dacă primește tratamentele și
serviciile recomandate?
DECLARAȚII DE ÎNCHEIERE (CAPITOLUL 24)
Mulțumiți trimițătorului, indicați disponibilitatea dumneavoastră în continuare (dacă e
așa), și semnați raportul.
Nu vă fie teamă să faceți ciorne și schițe (Ownby, 1997). Ați putea începe cu rezumate
ale informațiilor vechi și nou-dobândite. Puteți crea apoi o imagine longitudinală: În analiza
dvs. inițială a traiectoriei vieții clientului, cum se potrivesc mediul și istoricul cu concluziile
actuale (ale unei singure perioade de timp) și cu prognosticul și recomandarea dvs. de
tratament? O revizuire ulterioară ar fi să editați materialele într-o relatare restrânsă care leagă
în mod clar elementele de probă de concluziile desprinse din ea. În cele din urmă, folosiți
înțelegerea dumneavoastră a motivelor de sesizare sau nevoile cititorilor pentru a micșora
raportul și pentru a vă concentra doar asupra răspunsurilor la aceste nevoi.
Atribuții
Referiri la profesioniști ar putea fi exprimate după cum urmează:
Clinicianul, terapistul, psihologul, lucrătorul social, psihiatrul, asistenta, consilierul,
specialistul în comportament, consultantul, evaluatorul, intervievatorul, scriitorul,
subsemnatul, autorul, reporterul, corespondentul.
Despre profesioniști se poate spune că fac următoarele:
Raportează, oferă, observă, notează, documentează, înregistrează, declară, rezumă, etc.
Referiri la client pot fi exprimate după cum urmează:
Clientul, pacientul, solicitantul, {examinatul}, rezidentul, {subiectul}, individul,
persoana, cetățeanul, consumatorul, bărbatul, femeia, copilul, elevul, etc.
Despre client se poate spune că face în timpul unui interviu următoarele:
Spune, afirmă, raportează, notează, vorbește despre, descrie, indică, menționează,
recunoaște, prezintă, dezvăluie, elaborează, întreține, oferă, neagă, dezaprobă, declină,
expune, dovedește, înregistrează, dezvăluie, etc.
Sau, pentru un limbaj și mai legalistic, puteți folosi acești termeni:
Pretinde, prezintă, revendică, susține, opinează, certifică, etc.
Utilizarea prenumelor, numelor de botez sau a poreclelor este neprofesională cu
excepția copiilor. Pentru adulți, Dl. sau Dna. (da, chiar și pentru femeile căsătorite care
folosesc numele de familie al soțului) reprezintă standardul profesional. Folosiți „Dr.” sau alte
titulaturi doar acolo unde este necesar pentru a preveni neînțelegeri, sau acolo unde este
relevant pentru scopul raportului.
Îndrumări suplimentare și sfaturi pentru scrierea
rapoartelor
Spre deosebire de rapoartele din trecut, care relevau un diagnostic precis și înțelegere a
etiologiei, modelele curente se concentrează mai mult pe descrieri ale persoane și ale
comportamentului ei specific. Modelele curente de rapoarte și-au mutat accentul de la
concentrarea pe simptome, dereglări și zone care au nevoie de schimbare; ele subliniază
acum evaluarea punctelor forte și a mecanismelor prin care fac față situației.
Folosiți titluri și subtitluri pentru a ajuta cititorul să vă urmărească gandirea și să înțeleagă
când schimbați niveluri de analiză.
Rapoarte de evaluare care necesită includerea rezultatelor testării cer ca rezultatele să fie
clar accesibile (de obicei, așezate în tabele) și integrate în imaginea clientului dezvoltat în
evoluția raportului. Pentru un raport de rezultate ale testării, Lichtenberger et al. (2004)
rezuma trei moduri des întâlnite de a organiza paragrafele de informații: (1) acestea pot fi
mutate de la un domeniu de funționare la altul, cu titluri precum „Inteligență”,
„Funcționare adaptivă” și „Realizări academice”; (2) se pot raporta abilități sub titluri ca
„Memorie”, „Judecată” și „Limbaj expresiv”; și (3), se pot raporta rezultatele test cu test.
În opinia mea, acestea sunt cele mai potrivite doar pentru rapoarte pripite și simple, pentru
că obiectivul unei bune evaluări este integrarea datelor în funționarea și înțelegerea întregii
persoane. O altă îndrumare utilă pentru rapoartele despre date de test este de a trece de la
testele și constatările mai degrabă generale la instrumente și constată mai particulare
(Lichtenberger et al., 2004).
Din cauza preocupărilor cu securitatea testelor și drepturile de autor, nu repetați întrebările
din teste standardizate sau întrebările de stare mintală în rapoartele dvs., ci doar
răspunsurile pe care le-ați primit. (Sau vă referiți la întrebare în mod îndirect)
În ceea ce privește stilul de scriere, Ownby (1997) solicită o „stil profesional”, prin care
vrea să spună evitarea jargonului, folosirea cuvintelor mai scurte cu semnificații precise,
scrierea de paragrafe scurte axate pe un singur concept, și varierea lungimii și structurii
pentru a menține interesul cititorilor.
Luați în considerare modul în care eventualii cititori ai raportului dvs. îl vor interpreta.
Luați în considerare nivelul lor de sofisticare psihologică, orientarea lor teoretică sau
profesională, deciziile și opțiunile lor, și relația lor cu dumneavoastră. Deși rapoartele sunt
de obicei scrise la nivelul de lectură al scriitorului (absolvent de școală) și se adresează
colegilor, rapoarte sunt acum puse pe scara largă la dispoziția părinților, a profesioniștilor
mai puțin instruiți sau instruiți diferit, și a clienților. Prin urmare, acestea ar trebui să fie
formulate pentru cititorii cu 12 clase sau chiar niveluri inferioare de citire (Harvey, 1997).
Folosiți testarea lizibilității a procesorul de text pentru a verifica. Este de preferat sa
folosiți un nivel mai scăzut de citire (atât timp cât sensul nu se pierde), folosiți propoziții
scurte, reduceți acronime, și omiteți vocea pasivă. Brenner (2003) susține rapoartele care
(1) sunt scrise pentru consumator, (2) elimină jargonul, (3) răspund pe deplin la întrebările
de sesizare, (4) individualizează și adaptează toate concluziile, (5) subliniază punctele
forte, și (6) face recomandări concrete. Segal și Hutchings (2007) oferă o listă amănunțită
pentru a fi sigur că un raport de intrare este complet, bine scris și profesional.
Doar acele detalii care sunt relevante și au sens pentru scopul raportului ar trebui oferite.
Nu raportați ca date ceea ce doar vi s-a spus. În schimb, precizați de unde vine informația.
(Pentru formulări variate, vezi „Atribuții”, mai jos.)
Țineți minte să raportați și rezultatele negative (absente), precum și pe cele pozitive
(prezente).
Evitați utilizarea neclară de acronime, abrevieri, și nume pentru furnizorii de servicii și
programe în cazul în care raportul se adresează sau ar putea fi utilizat de către cei
nefamiliarizați cu astfel de referințe. În schimb, folosiți limba locală și apoi descrieți
programul în termeni generali, de exemplu, "TSI, o comunitate de tranziție furnizor de
servicii rezidențiale" sau "7 West, secția de dezintoxicare alcoolică."
În cazul în care sunteți preocupat de confidențialitate și totuși ștți că veți lansa raportul
cititorilor cu care doriți să mențineți anonimatul subiectului, ați putea folosi această
metodă: Scrieți numele subiectului din partea de sus a paginii 1 numai, și folosiți prima
(pentru un copil) sau ultima (pentru un adult) inițială a subiectului în toate trimiterile
ulterioare la acesta. În acest fel, veți avea doar o apariție a numelui care să o eliminați.
(Vezi și secțiunea 4.7, „Observații despre confidențialitate.”)
Pentru prevenirea falsificării și pierderea paginilor unui raport, ele pot fi numerotate ca
"Pagina 1 din 6", "Pagina 2 din 6," etc.
Asigurați-vă că declarațiile dumneavoastră sunt coerente. Nu faceți judecăți diferite în
relatare și nu afirmați concluzii diferite pe baza datelor diferite.
Fiți curat și lizibil. Foloseți corect ortografia și gramatica, și utilizați un dicționar sau un
verificator de ortografie.
Cereți feedback cu privire la rapoartele dumneavoastră, indiferent cât de intimidant poate
părea acest lucru. Rugați colegii și beneficiarii raportului să contribuie.
Se obișnuiește să se scrie rapoarte de intrare și evaluări similare (de exemplu, note de
progres) la timpul prezent, și timpul trecut să fie folosit pentru evenimente și experiențe
raportate la trecut (la fel ca în încheieri și istorii) și, de asemenea, pentru rezultatele stării
mintale. Utilizați cu grijă formulări cu atribuții în timpul prezent pentru materialele din
trecut care sunt controversate, potențial false sau defăimătoare, și pentru care nu aveți nicio
dovadă care să confirme dincolo de afirmațiile clientului. De exemplu, exprimări cum ar fi
"Clientul își descrie părinții ca fiind grav alcoolici" sau "El declară că a fost abuzat sexual
de un preot" sunt de preferat în loc de "Părinții ei erau alcoolici" sau "El a fost abuzat
sexual de un preot."
Sfaturile lui Sattler și Hoge (2005) privind scrierea rapoartelor sunt folositoare:
Preferați specificul în locul generalului, definitul în locul vagului, concretul în locul
abstractului.
Nu căutați scurtături în detrimentul clarității.
Eviteți cuvintele extravagande.
Omiteți cuvintele inutile. Asigurați-vă că fiecare cuvânt spune ceva.
Utilizați o ordine clară a prezentării, astfel încât ideile dvs. să poată fi urmărite.
Evitați utilizarea termenilor precum: „mai degrabă”, „oarecum”, „posibil”, „poate” –
acestea sunt lipitorile care infestează iazul prozei și sug sângele cuvintelor.
Puneți afirmațiile la forma pozitivă. Faceți declarații clare, evitați limbajul îmblânzit,
incolor, ezitant.
Nu exagerați. Evitați excesul de generalizări și interpretări și „declarațiile Barnum” –
cele atât de generale încât să fie universal aplicabile.
Esser (1974) subliniază aceste probleme des întâlnite în rapoarte:
Imposibilitatea de a răspunde la întrebările de referință sau de a furniza informațiile
dorite.
Un raport prea lung sau prea scurt. Raportul ar trebui să fie cea mai scurtă cale de a
transmite informațiile esențiale. Echilibrați concizia și rigoarea.
Ați spus solicitantului ceea ce știa deja, sau, dimpotrivă, ați eșuat în utilizarea
informațiilor furnizate de solicitant.
Furnizarea doar de date brute: constatări fără interpretări, judecăți sau impresii.
Prezența de contradicții în raport.
Reticența de a oferi constatări realiste sau negative.
Crearea de planuri nerealiste pentru client.
Eșuarea în a susține recomandările și planurile cu motive și date.
Eșuarea în a lua în considerare recomandări, cursuri de acțiune și obiective alternative.
Oferirea unui rezumat care nu e un rezumat: nu reușește să reunească informațiile și să
creeze o imagine de ansamblu din acestea.
Zimmerman și Woo-Sam (1973) oferă alte puncte:
Formulează informația clar și concis.
Dacă citați o autoritate, fiți sigur că este calificată și neutră.
Nu treceți peste datele pe care le dețineți.
Identificați bazele justificate ale concluziei dvs. de tip cauză-efect, și aveți grijă la
capriciile acestor interpretări.
Câteva moduri de a folosi Tezaurul Clinicianului
Când ții un interviu
Poți utiliza partea I a acestei cărți pentru a-ți fi de folos la un interviu. Poți citi câteva
dintre simptome clientului ,poți extrage câteva pentru intrebări sau le poți folosi pentru a-ți
reîmprospăta memoria în ceea ce privește întrebările adecvate subiectului. Spre deosebire de
interviurile structurate, aceste capitole oferă multe întrebari pentru fiecare zonă. Dacă o
întrebare nu oferă un răspuns satisfăcător, vei avea altele similare care vor fi de folos.
Când scrii sau dictezi un raport
Așa cum am menționat anterior, partea a doua a acestei cărți este organizată asemenea
raportului de sănătate mintală clasic. Dacă formulezi alte tipuri de raport, vei descoperi că poți
selecta secțiuni importante care sa se muleze pe nevoile tale în materie de conținut și
structură. Fiecare capitol este diferit și poate fi văzut ca un modul adecvat unor nevoi diferite.
Titlul fiecărui capitol în parte corespunde rubricilor raporturilor standard : observații
comportamentale, statusuri mentale , rezumatul diagnosticului. În fiecare capitol, secțiunile
numerotate acoperă aspectele care sunt de obicei evaluate în domeniul respectiv. Numerotarea
celor mai importante secțiuni din cadrul fiecărui capitol vă va aminti să abordați fiecare
domeniu relevant din raport. Dacă aveți nevoie să realizați o evaluare completă, puteți folosi
toate titlurile numerotate ca o listă de verificare pentru a vă asigura că nu ați uitat niciun
aspect important.
Capitolele din partea a doua conțin cuvinte si fraze specifice care au mai multe
ințelesuri. Dintre acestea, puteți alege cei mai buni descriptori pentru pacientul dvs. Vă puteți
întoarce la un capitol anume pentru a vă putea concentra pe un subiect anume și pentru o
descriere mai detaliată.
Pe măsură ce utilizați Tezaurul Clinicianului , poate că vă va fi util să hașurați cu
colori, să subliniați sau să încercuiți cuvintele sau frazele care se potrivesc cel mai bine și care
sunt relevant pentru situația prezentă. Vă mai pot fi de ajutor scurtăturile negre de la marginea
fiecărei pagini pentru a accesa capitolele mai ușor.
Când predai
Ca profesor, nu poţi oferi studenţilor tăi decât o parte din comportamentele pe care un
clinician trebuie să le înţeleagă . Când te focusezi asupra câtorva diagnostice sau procedee,
studenţii pot raţa latură de care au nevoie. Dacă discuţii teorii, studenţii pot omite concretul;
dacă prezinţi cazuri , ei pot anvata doar câteva exemple şi nu o imagine de ansambul a bolii.
Ca profesor, m-am luptat cu aceste alegeri. Această carte pune la dispoziţie o altă opţiune:
toate aspectele fiecărui sindrom şi patern sunt incluse în “Tezaurul Clinicianului”. Totul
despre sănătatea mintală este aici. Când studenţii trebuie să intervieveze, întrebările de aici le
vor permite să urmărească orice (aproape) întrebare sesizată. Când stau jos şi îşi notează
însemnările , toate opţiunile de limbă sunt aici. Ei şi tu vă puteţi concentra pe funcţii mult mai
complicate- cântărire şi integrare – nu pe reiventarea limbajului standard.
Studenţii iubesc această carte deoarece le reduce anxietatea şi îi face mult mai
competenţi. Când văd că (aproape) tot ce le trebuie se găseşte în această carte, răsuflă uşuraţi.
Cartea nu le înlocuieşte educaţia în domeniul clinic, dar asista la proces. Este echivalent cu a-i
da un calculator unui student de la facultatea de matematică : studentul se poate concentra pe
natura problemei, nu pe detaliile calculării.
Când supervizezi
Specialişti mai puţin calificaţi sau studenţii pot da greş câteodată în a gândi în
profunzime sau pot scrie rapoarte volubile. Răspunsul supervizorilor în această situaţie este să
intervieveze studenţii, încercând să afle de la ei observaţii despre pacienţi pe care probabil nu
le-au făcut deoarece nu aveau termenii pentru etichetarea fenomenelor de interes.
Când supervizezi încearcă acest lucru în schimb: indeamnă aceşti studenţi spre cea
mai apropiată secţiune din Tezaurul clinicianului şi punei să geseasca, să spunem, trei sau mai
multe cuvinte care să descrie aspectele cognitive ale unui pacient care suferă de depresie. Nu
doar că transformă problema supervizării într-un joc în loc să devină un concurs în care se
remarcă cine e mai deştept dar şi pune sarcina de discriminare -asupra studenţilor, acolo unde
îi este locul de fapt. Mai mult, acest process de cântărire a aleternativelor antrenează o
judecată clinică care eu o găsesc aproape imposibil de predat în alte moduri.
Tezaurul clinicianului nu este o “foaie de trişat” . Puţini indivizi au mii şi mii de
cuvinte şi afirmaţii în minte din care să aleagă, şi nu este nici o limitare în a introduce unele
noi în carte. Nu scrie rapoate pentru nimeni; studenţii tot trebuie să înveţe definiţia cuvintelor
şi să evalueze adecvat pentru fiecare client în parte.
Notă de prevenire
Intrările din această carte sunt prezentate simplu ca întrebări de proba şi liste cu
termeni care au fost folosiţi în domeniu. Prezenţa lor aici nu implică nici o aprobare de la
autor sau editor. Aceste formulări sunt oferite garanţie, implicite sau explicite, care contituie
singură sau cea mai bună cale de a profesa că un profesionist sau clinician .
Când persoanele folosesc oricare din aceste cuvinte, fraze, descrieri, propoziţii sau
proceduri descrise în această carte, trebuie să îşi asume întreagă responsabilitate pentru toate
consecinţele- clinice, legale, etice, şi financiare. Autorul şi editorul nu pot şi nu îşi vor asumă
nici o responsabilitate pentru folosirea sau punerea în aplicare a conţinutului acestei cărţi în
practică sau cu orice persoană, pacient, client sau student.autorul şi editorul nu vor fi
raspnzatori în cazul unui eveniment incidental sau consecinţe , în legătură cu sau decurgând
din orice utilizare a cărţii de către cumpărători şi utilizatori. Prin folosirea acestei cărţi ,
utilizatorii acceptă limitele de lucru şi acceptă asumarea totală a responsabilităţilor.
Autorul şi editorul presupun (1) că utilizatorii acestei cărţi sunt calificaţi prin educaţie
şi/sau instruiţi pentru a o folosi etic şi legal, şi (2) că utilizatorii nu vor depăşi limitele
competenţei atestate în disciplinal lor după cum este indicat de codurile de practică.
Dacă este nevoie de mai mult decât este prezentat în această carte pentru a rezolva un
caz , cititorii sunt îndemnaţi să apeleze la serviciile unui consultant competent.
Partea I
Efectuarea unei evaluări de sănătate
mintală
Capitole:
1. Începerea şi închierea interviului
2. Evaluarea sănătăţii mintale Întrebări/sarcini
3. Întrebări despre semne/simptome şi ale patern-uri
comportamentale
1. Începerea şi încheierea interviului
1.1. Structurarea interviului
Există zeci de metode specializate de interviu (vezi Hersen& Turner, 2003) şi
numeroase interviuri structurate, care ar trebui folosite pentru a creşte fiabilitatea şi
valabiliatatea asupra abordărilor de durata nederminată. Un ghid excelent pentru clinicianul
care se îndreaptă în această directțe este Rogers(2001).
Formatul de mai jos lansează unele puncte esenţiale pentru începerea tuturor
interviurilor, fie ele structurate sau nestructurate. Deoarece un client poate nu înţelege scopul
unei întrebări, sau răspunsul nu este atât de plin de informaţii aşa cum ai sperat , Capitolul 2
(“ evaluarea statusului mental întrebări/sarcini “) şi 3(“întrebări despre semne, simptome şi
paternuri comportamentale”) oferă multiple întrebări despre fiecare subiect astfel încât poţi
întreba o a două sau a treia interbare.
1.2. Prezentinta-te şi observă posibile dificultăţi de comunicare
Când intervievezi un client pentru tratament, ţine minte că “ atunci când clientul se
prezintă pentru o evaluare, ei sunt de obicei într-o stare emoţională extreme de dureroasă.
Sunt, în general, demoralizaţi şi fără speranţă deoarece eforturile lor de a-şi împărtăşi
problemele au eşuat sau au avut impact limitat. Pot beneficia printr-o simplă ocazie de a-şi
împărtăşi povestea unui ascultător plin de compasiune şi atent”(Segal & Hutchings,
2007,p. 115).
Realizează contact vizual şi prezintă-te fiecărui client după cum urmează : „ Bună
ziua, sunt (profesia)(numele). Şi tu eşti?” . Acest format evita încălcarea confidenţialităţii prin
strigarea unui nume. Dacă perimentrul este aglomerat, poţi anunţă cine eşti şi poţi întreba,”
Cine este aici să mă vadă la acesta ora?”.
Cu fiecare client, trebuie să fi atent la posibilele limitări de a auzi sau vedea ale
clientului, şi întreabă dacă ai vreo suspiciune că există o dizabilitate . Întreabă clientul dacă
are nevoie de ochelari/ lentile de contact sau aparate auditive dacă nu eşti la curent cu acestea
despre client, scrie în raportul tău despre efectele asupra performanţei clientului. Întreabă
clientul dacă are sugestii pentru a îmbunătăţii condiţiile, cum ar fi minimizarea sunetului de
fundal sau schimbarea luminii. Nu îţi acoperi gură; ai grijă să vorbeşti clar. Când intervievezi
clienţi cu deficienţe de auz sau utilizatori ai limbajului semnelor(care se numesc pe sine
surzi), este legal cerut de Americans with disabilities Act(ADA) din 1980(a fost modificat în
1990 şi 2008), şi de asemenea şi preferat clinic, să beneficieze de serviciile unui interpret
certificat. Nu forţă clienţii să citească sau să scrie într-un limbaj structurat altul decât ASL sau
citirea pe buze. Sunt mult prea multe exemple despre persoanele cu deficienţe de auz care au
fost diagnosticaţi greşit cu retard mintal sau psihotici.¹
Evaluările şi rapoartele, cu concluziile tale, să conţină oricare dintre următoarele:
1. Deficienţe vizuale: astigmatism, catarcata, hemianospia, orbire, etc.;
total/parţial/ nu sunt compensate cu ochelari.
2. Deficienţe auditive: surzire totală/parţială la urechea dreapta/stânga/ ambele,
necesitatea unui aparat auditiv/ citire pe buze/ limajul semnelor; înţelegere
amplificată/simplificată/ conversaţii repetate.
3. Disabilităţi motorii(în special la nivelul mâinii în cazul în care aplici teste) şi
abilitatea de a stă pentru anumite perioade de timp.
4. Tulburări de vorbire(vezi secţiunea 7.4, „comportament vorbirii”).
5. Nu cunoaşte limba engleză, engleză este a două limba cunoscută, nu este
vorbitor nativ. Foloseşte sau are nevoie de un interpret (în cazul în care clientul are deficienţe
de auz sau dificultăţi în a vorbi limba).
6. Alfabetizare : capabil / incapabil să citească/înţelege/ refraza un paragraf dintr-
un ziar sau revista; să găsescă o locaţie pe harta; să complete un formular de angajare; să
întelega instrucţiunile pentru un medicament prescris; să urmeze o reţeta;etc.(evita să să
foloseşti termeni ce semnifică nivelul, deoarece te induc în eroare şi nu sunt relevanţi).
• Poate fi greu pentru clinicieni să înţeleagă acestea la jumătate din clienţi, în
funcţie de ceea ce a stabilit. Oricum, deoarece analfabetismul nu este acceptat social, puţini
clienţi vor recunoaşte dacă sunt întrebaţi. Evaluarea corespunzătoare ar trebui să devină
rutină. Administrarea unui instrument numit Estimare Rapidă de Alfabetizare la Adulţi în
Medicină (Rapid estimate of adult literacy în medicine)(Davis el. Al.,1993) poate fi mult mai
relevant decât prin a pune clientul să citească cu voce tare şi să rezume conţinutul a câtorva
paragrafe dintr-o revista. Nivelul de alfabetizare duce la înţelegerea greşită şi complianţa
scăzută şi nu trebuie confundate cu rezistenţă sau nivel de inteligenţă scăzut.
În cele din urmă, ia în considerare toate variabilele cunoscute care afectează
comunicarea interpersonală, cum ar fi vârstă, sexul, etnia, diferenţe socio-economine şi
rasiale, limba vorbită sau stilul de comunicare; caracteristicile cerute la interviu; expectanţele
din partea fiecărei persoane despre natură şi scopul interviului; şi altele pentru situaţia ta .
1.3. Evaluarea nivelului de înţelegere a clientului despre
situaţia interviului
Întreabă înainte, în special dacă clientul pare ezitant în a deschide subiectul:
„Ce ai spus despre acest inerviu/ inalnire a noastră?”
„Ce te aştepţi să se întâmple aici?”
„Ce ai gândit şi simţit înainte să vi aici/ să mă întâlneşti?”
„Pentru că am vorbit cu_____________/ citit rapoarte de la______________/ te
cunosc din ____________. Ştiu deja câteva lucruri despre ţine/ de ce ai venit aici/ de ce
vorbim. Oricum, aş vrea să ştiu de la ţine de ce ai venit să mă vezi/ ai venit aici.”
„Aş vrea să vorbesc cu ţine câteva minute pentru a _________.”
1.4. Obţinerea consim ăț mântului
Vezi secţiunea 4.5,”Declararea acordului”
Trebuie să obţii consimţământul voluntar, total informat, competent cognitiv pentru a
intervieva şi evalua.
Explică scopul interviului. Participa la aşteptările percepute de client şi examinator
despre agent de trimitere; ce informaţii trebuie strânse, de ce; ce trebuie făcut; şi, dacă un
raport va fi scris cine îl va citi( ex, judecătorie, organizaţii ce se ocupă de persoane cu
dizabilităţi, alte instituţii la care pot fi trimise fără acordul clientului ).
După ce îi explici fiecare aspect relevant, întreabă-l: „ Este în regulă?”.
Dacă anumite date personale sunt făcute public, nu pot fi ignorate, şi de aceea trebuie
să îi explici consecinţele evaluării şi raportului tău şi apoi să îi oferi clientului oportunitatea de
a nu participa şi să ştie că poate opri participarea să oricând. Eu de obicei folosesc afirmaţii că
„ia în considerare ceea ce cel mai bine pentru ţine pe termen lung” sau „Dacă eşti în dubii,
haide să discutăm despre ele înainte să trecem mai departe.” Încurajează întrebările dacă
depistezi orice urmă de reticenţă.
Desigur, dificultăţi se vor ivi pe parcurs, iar în acest caz vei spune ceva de genul „Mă
poţi opri oricând în timpul interviului dacă nu mă înţelegi sau trebuie să mă întrebi despre
ceea ce îţi cer să faci.”
Pentru situaţiile în care eşti consultant, ar trebui să explici că interviul nu este folosit
pentru tratament, tu nu vei fi doctorul sau îndrumă-l spre un alt terapeut, nimic nu este
confidenţial, iar clientul poate alege să nu răspundă la orice întrebare.
Când scopul sarcinii este de a-l ajută pe client să se califice pentru servicii
educaţionale speciale, să se angajeze, sau să primescă ajutor financiar, fă-l să înţeleagă că
raportul tău nu îi îndeplineşte scopul- şi că orice ar face, decizia finală îi aparţine agenţiei la
care a aplicat, şi nu ţie. Într-o notă mai pozitivă, îi poţi expilca că şi dacă scopul sau nu este
atins, rezultatele îi pot da mult mai multe informaţii utile despre activităţi viitoare sau
intervenţii.
În cele din urmă, explică şi cere-i să semneze o autorizaţie prin care să se poată elibera
rezultatele evaluării. Acesta autorizaţie poate include punctele de mai sus printr-o afirmaţie că
acesta : „ înţeleg că nici un rezultat specific nu poate fi garantat de rezultatele evaluării.”
1.5. Alte puncte pentru toate evaluările
Întreabă pe toată lumea despre următoarele:
Medicaţie prescrisă de curând: nume, dozaj, frecvenţa.
Toate formele de abuz(vezi secţiunea 3.2-3.4).
Pierderi sau perioade de doliu.
Toate substanţele folosite(vezi secţiunea 3.28 şi 3.29).
Ideaţia suicidală şi omucidere şi controlul impulsurilor(vezi secţiunea 3.17).
Ridică oricare alte probleme care se pot ivi din cauza naturii lucrurilor, populaţiei,
locaţie, şi aţi factori, şi orice ar putea fi nefamiliar pentru o persoană obişnuită.
1.6. Extragerea problemei/ plângerii/ îngrijorării prncipale
Vezi secţiunea 6.1 pentru mai multe adresări
„ Îmi poţi spune te rog de ce eşti aici/ ai venit să mă vezi/ ce se evaluează?”
„ Ce te aduce la spital/ clinică/ birou?”
„ Ce te îngrijorează cel mai mult?”
„ Ce se întâmplă?”
„ Ce s-a întâmplat cu ţine?”
„ Ce speri să se întâmple/ să iasă din intalniria noastră?”
1.7. Evidenţierea înţelegerii clientului asupra problemei
Vezi şi secţiunea 19.2
Câteva întrebări iniţiale pentru a observă nivelul de înţelegere al clientului asupra
problemei(bazat pe întrebări similare ale lui Reimer et al., 1984) sunt următoarele:
„ Ce crezi că a cauzat problema?”
„ Ai idee de ce a început şi când a început?”
„ Cât de severă este problema/ boală/ plângerea/ dizabilitatea?”
„ Cât crezi că va dura?”
„ Că alte probleme ţi-a cauzat problema ta/ dizabilitatea/ boală/ ingrijorerea?”
„ De ce anume te temi în legătură cu problema/ boală/ îngrijorarea/ dizabilitatea ta?”
„ Ce fel de tratament crezi că ar trebui să primeşti?”
„ Ce rezultate speri să obţii din acest tratament?”
1.8. Dimensionalizarea problemei/ îngrijorării
„ De cât timp se întâmplă asta?” (durata)
„ Cât de des de întâmplă ?” (frecvenţa)
„ Când se întâmplă, cât de (intensitatea)
puternică este când începe,
când este cel mai purnic, etc.”
„ Ce a dus la declanșare?” antecedente, stimuli , controlabili,
secvențe , progresia
„Ce ai gândit și simțit?” expectanțe,semnificație,
efecte
„Cine a mai fost acolo, și ce au gandit
și simtit?”
suport social,inși care au
definit problema)
„Ce s-a intâmplat apoi?” (secvențe, întăritori, consecințe)
„Cât de tipica a fost acesta ocazie? dezvoltarea problemei,intensitatea)
„A fost prima dată când s-a întamplat
altfel?
(ințelegerea clientului aspura
dezvoltării)
„ Ce putea face o diferența în acest
incident?”
așteptări, tratament, înțelegerea cauzei
* Notă : factorii care cauzează problema pot fi diferiţi de cei care întreţin problema.
1.9. Încheierea interviului
Este cel mai bine să dezvolţi un set standard de afirmaţii de inchieire a interviului tău.
Acestea asigura notarea potenţialelor informaţii importante să nu fie pierdute, că şi
consecvenţă între clienţi şi ocazii să se menţină pentru fiabilitate şi validitate, şi că probleme
clientului sau probleme legale sunt discutate.
„Este ceva ce ai vrea să mai adugi/ să îmi spui/ vrei să ştiu/ să înţelegi?”
„Este ceva important/relevant/care contează şi pe care nu l-am discutat?”
„ Ai vreo întrebare legată despre ce am făcut astăzi/despre evaluare/despre raportul pe
care-l voi scrie?”
„ Ai vreo întrebare legată despre ce vom face în continuare/ care va fi următorul pas?”
„Următorul pas este ________________ te voi contacta pentru ______________ prin
telefon/mail, în __________ zile.”
„Va trebui să îţi faci programare la ______________ cu ___________”.
„ îţi apreciez efortul pe care l-ai făcut să vi la acest interviu şi că mi-ai oferit
informaţiile necesare”.
„ Îţi mulţumesc pentru timpul şi eforturile de a veni şi de a vorbi cu mine.”
„Mă aştept să ai ceva beneficii din toate acestea.”Sau „ Cu toate că nu vei beneficia
direct din ceea ce am făcut astăzi, vei asista la instruirea în profesie / în colecţionarea de date
pentru cercetări care îi vor ajută pe ceilalţi care se află în situaţia ta. ”
2. Evaluarea statusului mental - Întrebări/ Sarcini
Întrebările din acest capitol sunt despre funcţiile cognitive. Întrebările despre
simptome şi comportamente anormale sunt în capitolul 3.
2.1. Introducere spre întrebările de status mental
În decursul anilor, clinicienii au formulat întrebări pentru evaluarea stării mentale(în
special funcţii cognitive) şi le-au dat mai departe studenţilor lor. Dar cu examinarea empirică,
multe dintre acestea au fost catalogate că nefiind valide, de încredere, sau amândouă, şi toată
aria de interpretare a răspunsurilor pacienţilor nu este standardizată. Aşa că, pentru o siguranţă
mai mare, un număr scurt de teste standard pentru starea mentală şi baterii scurte valabile,
cum ar fi clasicul Mini examinarea stării mentale de Folstein et al.(1975)(se găseşte pe
www.3părinc.com) şi Scala de determinare globală de Reisberg et al.(1982). Aparate de
screening mai recente includ examenul de stare mentală al universităţii Saint Louise ( se
găseşte pe www. Aging.slu.edu) şi Evaluarea cognitivă Montreal(se găseşte pe
www.moctest.org) . ambele au sensibilitate superioară decât testul lai Folstein et al. MMSE,
în special pentru depistarea deteriorării cognitive uşoare/ demenţă uşoară(Smith et al. 2007) şi
pentru disfuncţionalităţi cognitive în boală Parkinson(Gill et al.,2008). Examinarea cognitivă
Cambrige- revizuită discriminează disfuncţionalităţile cognitive uşoare.(Heinik&
Solomesh,2007). NEPSY-ÎI( Korkman et al.,2007) evaluează copii cu vârste între 3-16 ani în
6 domenii.
Poţi, desigur, să foloseşti întrebări din secţiunile de vârstă corespunzătoare din
Stanford-Binet , sau din subteste din Wechsler din informaţii, aritmetică, similarităţi sau cifre,
pentru avantajul unui scor şi inerpretare precise ale raspunsurillor. Cu toate aceste teste,
normarea şi validarea pot fi mai scăzute decât îţi doreşti pentru consecinţele importante care
au ieşit din MSE.
Întrebările oferite mai jos pot fi alternative pentru clienţii care au fost testaţi formal
recent cu instrumentele citate ai sus , sau au fost folosite pentru un alt motiv. Aceste întrebări
sunt folosite doar că instrumente de screening; răspunsurile neobişnuite trebuie investigate
mai departe cu teste standardizate, şi pattern-urile răspunsurilor neobişnuite trebuie
investigate cu metode specifice neuropsihologiei, neurologiei.
Nici o afirmaţie sau implicare de orice fel despre validitate, nu este făcută sau nu ar
trebui dedusă despre folosirea acestor întrebări prezentate. Din câte ştiu eu, nici o cercetare
nu a fost efectuată pe acestea , şi nici o normă de publicare nu este disponibilă pentru a ghida
clinicieni în interpretarea răspunsurilor obţinute . Profesioniştii bine intruiti şi „normele ”
interne experimentate constituie baza pentru evaluarea unor astfel de răspunsuri. De
asemenea, vei găsi îndrumare în aproape orice text de psihiatrie, cele mai bune cărţi pentru a
învaţă să faci MSE sunt Trezpacz şi Baker(1993) şi Morrison(2008). Cea din urmă are o
simplă dar excelenţă schiţa de opt pagini care include procesul de adunare a datelor şi
structura unui interviu formal. Roger(2001) oferă revizuiri ale MSE şi interviuri structurate.
De asemenea, ţine minte că observaţiile şi concluziile tale despre procesele de gândire
ale clientului („simptome”) sunt în totalitate deduse din observaţiile tale(„ semne”), din
moment ce nu ai acces direct la aceste procese. Expresile verbale sau nonverbale pot fi
afectate de condiţii că limitare senzorială, dificultăţi de învăţare,că memoria, similarităţi, sau
gândire socială, o explicare este inclusă în secţiunea apropiată din capitolul 11, „ Cognitia şi
starea mentală”. Acolo vei găsi termenii care descriu funcţiile cognitive.
2.2. Informaţii generale legate de starea mentală
Vezi şi capitolul 6,” informaţii generale şi istorie”
• Notă : dacă clientul este incapabil să dea aceste informaţii, un membvru al
familiei sau un alt informator va fi chemat şi inclus în raportul tău.
„ Până când ai mers la şcoală/ câte clase ai terminat la şcoală/ai terminat liceul?”
„ la şcoală, ai rămas repetent/ai fost lăsat în urmă un an?”
„ Ai fost în vreo clasa specială/ educaţie specială/clase pentru elevi cu dificultăţi de
învăţare/retard mental/dizabilităţi sociale şi emoţionale ?”
2.3. Scala cognitivă Rancho Los Amigos
Această scala evaluează nivelul de funcţionare a comportamentului intenţionat.
Adaptat după Hagen, Malkmus şi Durham(1979). Utilizabil cu permisiune. Vezi şi Scala
Nivelurilor de comă Rancho Los Amigos(copyright 1997; vezi
www.waiting.com/rancholosamigos.html; o versiune mult mai detaliată poate fi găsită pe
www.northastcenter.com/rancho_los_amigos_revised.html).
Nivel I Nici un răspuns la durere, atingere, sunet sau lumina.
Nivel II Reflex generalizat apare la durere.
Nivel III Răspuns localizat. Clipeşte la lumina puternică,se întoarce înspre sau
departe de sunet. Răspunde la discomfort psihic. Răspuns incompatibile cu comada.
Nivel IV Agitat-confuz. Alert, foarte activ,agresiv,sau comportamente bizare.
Prezintă activitate motorie, dar comportamentul nu este intenţionat. Atenţie extrem de scurtă.
Nivel V Confuz-calm. Atenţie brută asupra mediului. Este distras uşor, necesită
redirecţionare continuă. Dificultăţi în învăţarea unor sarcini noi. Agitat de mulţi stimuli. Se
poate angaja într-o conversaţie socială, dar cu verbalizare neobişnuită.
Nivel VI Confuz –potrivit. Orientare grea în spaţiu şi timp. Durata de retenţie/
memorie recentă afectată. Începe să îşi amintească din trecut. Urmează instrucţiuni simple.
Scopul-comportament dirijat cu ajutor.
Nivel VII Automat-potrivit. Îşi face rutină zilnică într-un mediu extrem de familiar
într-o manieră mecanică, că un robot, dar nu confuză. Abilităţile se deteriorează într-un mediu
nefamiliar. Puţin nerealistic în planificarea viitorului.
Nivel VIII Intenţionat-potrivit.
2.4. Scala de comă Glasgow
Această scala poate fi folosită mult mai precis în evaluare numerală a funcţionarii
mentale, în special după o truma la nivelul creierului. Este pentru copii (peste 4 ani) şi adulţi
şi este adaptat după Teasdale şi Jenvet(1974). Este folosit cu permisiune. SCG poate fi găsită
şi online (www.northastcentre.com/glasgow_comă_scale.html), că şi versiunea pentru
copii(www.northeastcentre.com/modified-glasgow-comă-scale-for-infants-and-
children.html).
Ochi : Deschis: Spontan 4
La comanda verbala 3
La durere 2
Fara raspuns 1
Cel mai bun
raspuns motor:
La comanda verbala:
La stimuli durerosi:
Se supune 6
Durere localizata 5
Flexie-cu retragere 4
Flexie- anormala 3
Extensie 2
Fara raspuns 1
Cel mai bun
raspuns verbal:
Orientat si converseaza
Dezorientat si converseaza
Cuvinte nepotrivite
Sunete de neinteles
Fara raspuns
5
4
3
2
1
• În general, scorurile de 12 sau mai mari indică uşoare răni, şi scorurile de 8 sau
mai puţin indică răni severe.
2.5. Orientarea
Vezi secţiune 11.15, „orientarea” pentru descrieri
Pentru a evalua şi documenta dezorientarea şi confuzia după o rana traumatică la
nivelul creierului mai formal, s-a folosit Testul de Amnezie şi Orientare Galveston(disponibil
pe www.utmb.edu/psychology/adultrehab/goat.htm). Oricum, pentru cei ale căror dificultăţi
au alte cauze, Jurnalul de orientare de 10 itemi poate fi mult mai folositor(vezi
tbims.org/combi/olog).
Persoanei
„ Cine eşti?”
„ Cum te numeşti?”( fi atent la porecle, versiuni de nume din copilărie, ezitări,
inlociuri de nume)
„ Eşti căsătorit/a?”
„ Ce meserie ai?”
Pentru un copil
„ La ce şcoală mergi?”
„ În ce clasa eşti?”
„ Care este numele profesorului tău?”
Locuri
„ Unde suntem/ eşti?”(locaţia, adresa/clădirea,orqasul,statul)
„ Unde locuieşti?”( locaţia, adresa/clădirea,orqasul,statul)
„ Cât de departe este acest loc de locul în care locuieşti?”
Timp
Observă dacă clientul poartă un ceas şi dacă are şi timpul este indicat corect,iar
clientul poate citi corect. Dacă acesta nu poată ceas şi pare că nu are idee de cât este ceasul,
roagă-l să ghicească sau să aproximeze.
„ Cât este ceasul?” „Este zi sau noapte?” Este A.M sau P.M?”
„ Câţi ani ai?”„Când este ziua ta?”
„ Ce zi este azi?” „Ce zi din săptămâna este azi?” „ Ce luna a anului este?” „ Care este
dată de azi?”
„ Ce anotimp este?” „În ce an suntem?”
„ Când ai venit prima dată aici?” „ Cât de mult ai stat aici?” „ Ai mai fost aici
înainte?” (Dacă da:) „ Cât de mult ai stat atunci?”.
Situaţie
„ Cine sunt eu?”
„ Ce fac eu aici?”
„ Ce scop are discuţia noastră?”
„ Dece eşti aici?”
Obiecte familiare
Ţine mâna ridicată şi inteaba, „ Este această mâna mea dreapta sau stânga?” „ Te rog
numeşte-mi degetele de la mâna”.
Ţine sus /arată spre un creion, un ceas, ochelari, şi întreba-l pe client să numescă
obiectele, la ce folosesc şi părţile lor.
Altor persoane
„ Care este numele mamei/tatălui/soţie/soţului?”
„ Care îi cheamă pe copii tăi?”
„ Care este numele meu?”
„ Care este meseria mea/ titlul meu?”
„ Când a fost ultima dată când ne-am întâlnit?”
„ Care sunt numele unor membrii din staff?”(întreabă despre ocupaţia , funcţia lor)
„ Care este numele altor persoane de aici/pacienţi?”
2.6. Atenţia
Vezi secţiunea 11.3, „ atenţia” pentru descrieri. Pentru întrebări despre atenţie vezi
secţiunea 2.7, „concentrarea” şi 2.10,”memoria”
Întrebările şi cerinţele de mai jos, aranjate în ordine crescătoare de dificultate, acoperă
procesarea activă a informaţiilor despre un singur sau stimul particular fără filtru sau stimuli
irelevanţi.
„ Te rog spune alfabetul cât de repede poţi.”( notează timpul necesar; viteză normală
3-10 secunde )
„ Spune pe litere „pământ/casă” Acum te rog să îl spui invers.”
„Repetă codul numeric personal invers, te rog.”( este posibil să fi nevoit să clarifici
prin „ Câte un număr pe rând, de la coadă la cap.” Notează timpul şi acurateţea).
„Loveşte creionul de masă de fiecare dată când spun litera C.”( spune o serie de litere
la întâmplare la interval de o secundă, cu litera C distribuită la fiecare trei sau opt litere.)( O
performanţă normală este cu una sau doau erori(neobservand litera C ) în 45 se secunde/ 45 de
litere).
Control înainte şi înapoi: cu alte cuvinte , roagă clientul să asculte, repete, şi apoi să
repete invers o serie de cuvinte/ cifre, etc. Pe care o spui mai întâi tu.(vezi secţiunea 2.10
„memoria”).
Numeşte trei obiecte şi pune clientul să le repete. Întregistrează secvenţele până când
clientul este capabil să le repete pe toate.(vezi secţiunea 2.10).
„Numără şi apoi spune câte bătăi am făcut.”( Bate sub masă, sau într-o manieră serii
de 3-15 sunete fără că acesta să le poată vedea.)
2.7. Concentrarea
(după grad)
Vezi secţiunea 11.4, „ Concentrarea/ persistenţa sarcinilor,”pentru descrieri.
Întrebările şi sarcinile aici acoperă întreţinerea / păstrării atenţiei, sau îndeplinirea unor
sarcni mentale care necesită excluderea stimulilor irelevanţi.
„ Te rog să spui pe litere numele tău. Acum te rog să îl spui invers”
„ Spune zilele săptămânii de coadă la cap, începând cu duminică.”
„ Spune lunile anului. Acum te rog să le spui de la coadă la cap”
„ Spune alfabetul de la coadă la cap cât de repede poţi”
Roagă clientul să scrie o propoziţie destul de lungă şi complexă pe care o vei dicta.
Roagă clientul să spună când trece un minut în timp ce tu vorbeşti/ nu vorbeşti cu
el/ea, şi înregistrează timpul trecut.
Roagă clientul să arate/să sublinieze fiecare litera A într-o lista plină de litere: de
exemplu, B,F,H,K,A,X,E,P,A,etc.
Pune clientul să facă exerciţii mentale aritmetice.(vezi secţiunea 2.16, „abilităţi de
calcul”, pentru exemple-inclusiv faimosul „ seria de şapte” ).
2.8. înţelegerea limbajului
Receptiv
Abilităţile lingvistice receptive pot fi evaluate prin rqaspunsuri la intebari simple că
„Mătuşa fratelui este bărbat sau femeie?” sau „ Leul a ucis tigrul. Care dintre ei este mort?”.
Următoarele că şi complexitate sunt răspunsuri clientului la o serie de comenzi cum ar fi :
„Închide ochii. Deschide ochii. Ridică o mâna. Ridică mâna stânga.”
„Arată-mi cum te speli pe dinţi/cum te piepteni.”
„Pune mâna dreapta pe genunchiul stâng de trei ori, apoi atinge urechea stânga cu
mâna dreapta. ”
„ Dacă azi este marţi, ridică o mâna;dacă nu ridică ambele mâini.”
(O comandă de nivel trei:)„Ridică aceea hârtie, indoie foaia pe jumătate, şi apoi pune
foaia pe podea. ”
„ Te rog citeşte şi ascultă acesta propoziţia.” (Prezentată pe un card: „închide ochii
pentru 5 secunde.”)
Fluentă
„Spune-mi câte de multe cuvinte poţi care încep cu litera F. Nu îmi spune nume sau
substantive proprii sau să te repeţi, şi continuă până te opresc eu. ”(opreşte clientul după 30 de
secunde, şi poate vei repetă procesul cu literele A,P,sau S. Numărul total de cuvinte care au
îndeplinit criteriile constituie scorul.)
Expresiv
Roagă clietul să citească şi să explice câteva propoziţii dintr-o revista sau un ziar.
Arată o fotografie şi întreabă-l care sunt numele obiectelor.
Roagă-l/o să descrie o fotografie care include câteva acţiuni.
2.9. Coordonare ochi-mâna/ integrarea
perceptual-motorie/dispraxie/ capacitate de construcţie
Întreabă clietul:
Ridică câte o moneda cu fiecare mâna de pe masă.
Învârte o agrafă pe masă, folosind fiecare mâna în parte.
Atinge fiecare deget mare de fiecare deget în timp ce le denumeşti.(nu în ordinde)
Întreabă clientul:
Copiază formă a două pentagoane care se suprapun de pe un card ilustrat.
Desenează o casă/pom/persoană/ o persoană de sex opus/şi de acelaşi sex.
Roagă clientul să deseneze după dictarea taS
Un diamant
O pipă
Marginile unui cub transparent
Schiţa unei cruci
Roagă clientul să deseneze un ceas şi apoi să indice cât este ora în momentul acela
după cum estimează că ar fi, sau „şase şi douăzeci de minute”.( acesta este cunoscut că testul
ceasului. Vezi Juby,1999; Heinik& Shaikewitz,2009).
2.10. Memoria
Vezi secţiunea 11.12, „ Memoria” pentru descrieri
Dacă este posibil, cel mai bine ar fi să foloseşti Scala IV de memorie
Wechsler(Wechsler,2009) sau un test similar validat pentru acurateţe şi precizie în evaluare.
Întrebări introductive
„ Memoria ta este bună?”
„Ai întâmpinat vreo dificultate în a te concentrasau în aţi aminti ce ai citit/văzut la
televizor/reţete/numere de telefon/programări?”
„ Te-ai pierdut recent/ uitat un eveniment important/uitat ceva ce găteai?”
„ Ai întâmpinat dificultăţi în aţi aminti numele persoanelor sau locul de unde le
cunoşti?”
„ Ţi-a spus cineva că nu mai ai o memorie la fel de bună că înainte?”
Memoria imediată/ interavalul de memorie
Memoria de scurtă durata acoperă o perioada de 10-3- de secunde în laborator, sau ce
a fost spus sau intavat în timpul evaluării în clinică.
„Intervalul de memorie”, atât înainte cât şi înapoi, e o sarcina comună dar complexă
care necesită mai multă concentrare decât memoria imediată. Începe prin a spune clientului:
„Îţi voi spune câteva numere. Când termin, te rog să le repeţi. Eşti pregătit?”
Începe cu două elemente(1,7, nu 17,36). Când clientul le repetă corect din prima sau a
două încercare (cu elemente diferite, măreşte lungimea primei liste printr-un element până
când clientul eşuează în ambele încercări/ sau număr de secvenţe oferite. Scrie numerele când
le spui.
• Spune câte un element pe secundă; nu prelungi finalul numărului prin
schimbări de voce; şi evita numerele consecutive sau uşor de recunoscut că date sau secvenţe
familiare, sau folosite în codul numeric personal sau de telefon.
Apoi spune :
„ Acum voi mai spune nişte numere, dar de această dată vreau să le repeţi dar de la
coadă la cap. Ex: dacă spun 6,2 ce ai spune?”
• Scorul maxim este format din numărul maxim de secvenţe repetate corect în
oricare din încercări.
„ patru înainte şi o greşeală” înseamnă patru înainte.
• Educaţia(nu vârstă) afectează scorul, aşa că fi atent. Nivelul normal la adult
este de la cinci la opt secvenţe de înainte şi de la patru la şase de secvenţe spuse invers. O
diferenţa de trei sau mai multe între spusul „înainte ”şi invers poate scoate în eveidenta un
deficit de atenţie. Normele se găsesc în manualul de teste Wechsler( Weschler,
2003,2008,2009)
Retenţia pe termen scurt
Retenţia pe termen scurt acoperă o perioada de câteva minute până la 1-2 ore.
Numeşte(pentru retenţie auditivă) sau arată spre( pentru retenţia vizuală) trei obiecte
conexe(ex: măr-pară-piersică). Spunei clientului că îl vei întreba mai târziu de ele; apoi
întreabă pentru a-şi aminti după 5 minute de activităţile intercalate.Scorul este numărul
amintit din trei fără şi apoi cu determinant.
Oferă patru itemi din cele patru categorii(ex. casă, masă, creion, dicţionar) şi
înregistrează numărul de încercări luate pentru a învaţă lista.Întreabă ce îşi aminteşte în 5 şi în
10 minute.Dacă itemii nu sunt amintiţi, ajută-l cu categoria descrisă(ex. o construcţie, o piesă
de mobilă, instrument de scris, un fel de carte).Dacă tot nu îşi aminteşte, pune clientul să
selecteze cuvintele dintr-o lista cu patru itemi similari(ex.pentru creion oferă stilou, pastel,
pensula).
Da-i clientului trei culori sau forme să îşi amintească şi pune-l/o să şi le amintească în
5 minute.
Spune-i clientului numele tău şi cere-i să i-l ţină minte pentru că îl vei întreba care este
mai târziu.Întreabă-l în 5-10 minute.Dacă nu este corect amintit, reinformeaza-l şi
reaminteşte-îl: apoi întreabă-l din nou, la fiecare 5 sau 10 minute şi notează numărul de
încercări luate până la masterare sau până la renunţarea dumneavoastră la test.
Cere clientului să citească un paragraf narativ dintr-o revista sau un ziar şi să facă
sinteză poveştii după finalizare, fără a putea să se refere la sursă.
Întreabă-l despre evenimentele de la începutul interviului(Spre exemplu: „Au mai fost
şi alte persoane prezente?Ce a fost întrebat întâi şi mai apoi?Care itemi din istorie s-au
căutat?”).
Memoria recentă
Memoria recentă acoperă o perioada de câteva ore până la 1-4 zile, şi deasemenea
evenimentele de astăzi.
Întreabă despre mesele de ieri/programele de televiziune/activităţi/tovarăşi(dar numai
dacă acestea pot fi verificate).
Întreabă despre traseul urmat/distanţă spre biroul sau, numele tău(dacă nu a fost
suprasolicitat în interviu), evenimente din ştiri recente.
Întreabă:” Ce haine ai purtat ieri?”.
Memoria trecutului recent
Memoria trecutului recent se referă la ultimele săptămâni sau luni.Pune următoarele
întrebări numai dacă răspunsurile pot fi verificate:
„Ce ai făcut weekendul trecut?”
„Unde şi când ţi-ai luat ultima vacanţă?”
„Ce cadouri ai primit ultima oară de ziua ta/Crăciun?”
„Ce ai făcut de cea mai recentă sărbătoare naţională(4 Iulie,Ziua Muncii, Crăciun)?”
„Numeşte câţiva doctori pe care i-ai văzut/orice spitalizare/teste primite, când a
început prezenţa suferinţă/te-ai simţit la început îngrijorat/bolnav.”
Memoria îndepărtată
Memoria îndepărtată se extinde pe o perioada de aproximativ cu 6 luni în urmă până la
întreagă viaţă a clientului, incluzând perioada premorbida(înainte de apariţia
simptomelor).Întreabă următoarele:
Evenimentele din copilărie(în secvenţă lor corectă), locurile unde a trăit, şcolile
frecventate, numele prietenilor.
„Unde te-ai născut?”
„Care este dată naşterii tale?”
„Prima ta amintire?”
„Care a fost numele şcolii tale primare/gimnazială şi liceul urmat?”
„Te rog spune-mi numele a câţiva dintre prietenii tăi de la şcoală.”
Istoria vieţii: numele întreg al părinţilor, numele fraţilor şi dată naşterii,
decesele în familie, primul job, dată căsătoriei, numele/dată naşterii/vârstă copiilor.
Mai multe dificultăţi alternative: dată naşterii a fraţilor, date despre spitalizare, numele
doctorilor, numele profesorilor din şcoală,” Cum te-ai îmbrăcat de Halloween?”.
Activităţi din vacanţe cu câţiva ani în urmă sau alte date care să iasă în evidenţă.
Locaţia evenimentelor istorice.
Evenimente istorice:Atacul de la Pearl Harbor( 7 decembrie, 1941); Sputnik(1957);
primul om care a ajuns pe luna(20 iulie, 1969); numele preşedintelui U.S. care a
demisionat(Nixon, 9 august, 1974); preşedinţii U.S. pe timpul războiului( WW ÎI-F.D.
Roosevelt; Korean War-Truman, Eisenhower;Vietnam-Johnson, Nixon; Iraq and Afghanistan-
G.W.Bush, Obama); Dezastrul navetei spaţiale Challenger(28 ianuarie, 1986); Spargerea
Zidului Berlinului( 9 Noiembrie, 1989); bombardarea oraşului Oklahoma(19 aprilie, 1995);
World Trade Center/ Atacurile Pentagonului(11 septembrie, 2001); etc.
2.11. Fond de informaţii
Orientarea de baza a informaţiilor
„Care e dată naşterii tale?Cod numeric personal?”
„Care e numărul tău de telefon?Prefixul zonei?”
„Care e adresa ta?”Codul poştal?”
„Care este înălţimea ta?Greutatea?Numărul purtat la încălţăminte?Măsură
rochiei/costumului?”
„Spune-mi cât e ceasul.Ce ora va fi peste o ora şi un sfert?”
„Cât mai este până la Crăciun?”
„Câte zile sunt într-o luna/ într-un an?”
„Numeşte zilele săptămânii/lunilor unui an.”
„Ünde suntem noi?”(Întreabă de state, ţară, oraş, spital/construcţie, etaj, birou)
„Numeşte echipele locale sportive.”
„Care este capitală acestui stat?”
„Care ţări o înconjoară pe această?”
„Numeşte cele mai mari cinci oraşe din U.S.”
„ Cât de departe este de aici până la...(unul dintre cele mai mari oraşe numite mai
sus)?”
„Ce distanţă este de la New York până la San Francisco?”
„În ce ţară este Roma/Paris/Londra/Moscova?”
„Numeşte trei ţări din Orientul Mijlociu/Europa/Sudul Americii.”
„Care este populaţia curentă a acestui oraş/stat/a Statelor Unite(aproximativ 308
milioane în 2010)?”
Informaţii despre oameni
„Cine este preşedintele actual?Şi înainte de el?Şi înainte de acesta? Numeşte
precedenţii preşedintelui, începând cu actualul.”( preşedinţii U.S. începând cu 1901 în ordinea
inversă: Obama, G.W.Bush, Clinton, G.H.W.Bush, Reagan, Carter, Ford, Nixon, Johnson,
Kennedy, Eisenhower, Truman, F.D.Roosevelt, Hoover, Coolidge, Harding, Wilson, Taft,
T.Roosevelt.)
„Unde locuieşte preşedintele?”(În Casă Albă;Washington, D.C.)
„Cine a fost primul preşedinte al Statelor Unite?”
„Cine este guvernatorul acestui stat/primarul acestui oraş?”
„Cine este....?”( Numeşte câţiva animatori prezenţi sau din trecut şi/sau figuri sportive
pe care clientul ar vrea să-i cunoască).
„Pentru ce a fost/este Booker T. Washington/Thomas Edison/Jonas Salk/Albert
Einstein/ Steve Jobs/ Bill Gates faimos?”
„Cine a inventat aeroplanul?”(fraţii Wright, Wilbur şi Orville)
„Ce face un farmacist?”
„Cine este/a fost John F.Kennedy/Martin Luther King, Jr./Fidel Castro?”
Pentru copii:
„Cine este Mickey Mouse/Mr.Rogers/Big Bird/ Ronald McDonald/Harry
Potter/Barney/Sponge-Bob?”
„Care este numele profesorilor tăi?”
Numele în câteva dintre aceste întrebări pot desigur varia în funcţie de vârstă
clientului, genul, locurile de reşedinţa, etnie, precum şi de popularitatea actuală ori importantă
diverselor figuri.
Informaţii despre lucruri
„Numeşte cinci lucruri de mâncat.”
„Numeşte cinci animale.”
Întreabă-l despre locuri geografice:râuri, munţi, străzi,centru, parcuri, autostrăzi,
magazine, mall-uri, şcoli.
„Câte fete are un pentagon?”(cinci)
„Numeşte trei animale care încep cu C.”
„Numeşte trei oraşe care încep cu D.”
„Din ce e făcută o casă?”
„Care este cel mai lung rău din Statele Unite?”(Mississippi)
„Din ce direcţie apare soarele?”(vest)
„Te rog identifica astea.”(arată-i câteva monede şi bacnote comune de valută în U.S.)
„Care/ce faţă este pe un penny/nichel/moneda de zece cenţi/bacnota de cinci
dolari?”(Lincoln/Jefferson/F.D. Roosevelt/Washington/Lincoln)
„La ce temperatura îngheaţă apă?”(32 de grade Fahrenheit sau 0 grade Celsius)
„Din ce obţinem gazolină?”(ulei, ulei crud)
Informaţii despre Evenimente
„Ce sărbătorim pe 4 iulie/Crăciunul/Ziua Recunoştinţei/Ziua Muncii/Paştele/Paştele
Evreiesc/Ramadanul/Kwanzaa?”
„Cine a câştigat ultimul Super Bowl/World Series?”
„Te rog, numeşte câteva evenimente/ştiri importante care sunt recente în ziare/pe care
le-ai citit în ziare sau pe care le-ai văzut la televizor.”
„Ce s-a întâmplat recent în...(numeşte un loc)?”
„Între ce ani s-au luptat Statele Unite în cel de-al doilea Război
Mondial/Korea/Vietnam/Golful Persiei/Afghanistan/Iraq?”(1941-1945, 1950-1953, 1965-
1975, 1990-1991, 2001-? şi 2003-?, respectiv)”De ce a avut loc acest război?”
(pentru cei peste 75 de ani)„Care a fost dată atacului de la Pearl Harbor?”(7
decembrie, 1941)
(pentru cei peste 55 de ani)”Pe ce dată a fost asasinat Preşedintele John
F.Kennedy?”(22 noiembrie, 1963)
„Care a fost dată atacurilor asupra World Trade Center şi asupra Pentagonului?”(11
septembrie, 2001)
2.12.Opuse
„Te rog să îmi spui opusele pentru fiecare dintre aceste cuvinte.”
Tare Repede Larg Afară Înalt Copil
2.13. Diferenţe
Utilizează formatul”Care este diferenţa între............şi.................?” sau”În ce model
sunt.....................şi...................diferite sau nu sunt la fel?”
minciună-greşeală pitic-copil zmeu-avion
rată-porumbel portocale-baseball apă-pământ
băiat-faţă mâna-picior limba-nas
Întreabă:”Care dintre acestea sunt diferite de perechea să şi de ce?”
Birou, măr, scaun, lampa.(Mărul nu este mobilă, nu este artificial, este comestibil)
Ceramică, statuie, pictură, poezie.(Poezia nu este tangibilă; statuia nu începe cu P,
etc.)
2.14. Similarităţi/Analogii
Utilizează formatul”În ce model sunt....................şi........................la fel sau similare?”
Perechi de cuvinte, grupate în funcţie de dificultate, sunt enumerate mai jos.
Uşor (pentru că sunt de obicei cuvinte utilizate pentru un comun abstract, dar acestea
au nivele concrete şi funtionale)
galben-verde dolar-moneda de 10 cenţi măr-portocală foarfeca-ferăstrău
bucurie-furie vioara-pian pisica-leu oaie-avion
De dificultate moderată (deoarece un cuvânt dintr-un comun abstract nu este uşor
disponibil)
camion-maşină-autobuz autobuz-avion rată-pui cot-
genunchi
soare-luna hambar-casă şosete-pantofi ceas-ceas
Dificil (deoarece cuvintele comune sunt uşor abstracte şi sunt dificil de găsit
similarităţi)
teatru-biserica aripi-picioare muncă-joacă închisoare-zoo
munte-lac telefon-radio abur-ceaţă conducător-
termometru
Întreabă atunci când ai un răspuns vag, până ce obţii o estimare clară în funcţie de
nivelul de înţelegere şi abstracţie implicat.Spre exemplu, „autobuz-avion” poate fi interpretat
pe un spectru în creştere a abstracţiei:”Amândouă au roţi/Oamenii călătoresc în
amândouă/Amândouă sunt mijloace de transport/Amândouă sunt artefacte tehnologice.”
În cazuri ambigue, întreabă clientul:”Te rog spune-mi mai multe despre asta.”Dacă
este necesar, adaugă:”Din ce tip/clasa de lucruri fac parte?”
2.15. Absurdităţi
Poţi, desigur utiliza Absurdităţi verbale din Scala Inteligenţei Standford-Binet, Ediţia
V(Roid, 2003), sau poţi selecta din exemplele din experienţă ta, adaptate în funcţie de
persoană care urmează să fie examinată.
Întreabă clientul:”Ce e în neregulă cu/este o prostie/nu are sens cu această?”
„Doctorul s-a grăbit să meargă în camera de urgenţă, a dat jos bandajele şi apoi
mănâncă un sandviş şi a bandajat un bărbat care sângera.”
„Proiectele lui Bill au fost atât de mari încât a trebuit să îşi tragă pluovarele sale pe
toate picioarele.”
„Un pilot de avion a rămas fără benzină la jumătatea drumului peste ocean, deci pentru
a fi în siguranţă, a întors, a zburat înapoi şi a aterizat de unde a plecat.”
„Un bărbat a fost implicat în două accidente rutiere.Primul accident l-a omorât, dar în
cel de-al doilea şi-a revenit foarte repede.”
Doar dacă consideri că este util, întreabă-l despre absurdităţi/contradicţii/paradoxuri
din viaţă de zi cu zi:
„Te rog da-mi un exemplu din Catch-22.”
„Prevenirea este mai eficientă decât tratamentul, dar există un deficit de finanţare.”
2.16. Calcularea Abilităţilor
Întrebările de mai sus presupun atenţie, concentrare, memorie şi educaţie.Pe tot
parcursul problemelor ţine cont de răspunsurile date actuale;efortul depus;timpul
necesar;acurateţea/performanţă schimbată atunci când i-ai oferit ajutor, răspunsul corect în
următoarea secvenţă sau când i-ai dat hârtie şi creion pentru a efectua
calculele;etc.Deasemenea notează corectările sale, utilizarea degetelor pentru a conta pe,
cererile de hârtie şi creion, reclamaţii, scuze, etc..
Exemple de întrebări aritmetice de baza
„Cât fac 2+2?Şi 4+4?şi 8+8?”( continuă şirul în aceeaşi secvenţă şi notează limitele de
calificare.Versiunea mai grea este 3+3 şi 7+7)
Primul pas:”3+4=?” „6+4=?”
Pasul doi:”7+5-3=?” „8+4+9=?” „4+6+3=?”
„Care e mai mare:1/3 sau1/2?”
Probleme aritmetice verbal prezentate
„Câte sferturi sunt în 1.75$?”(7)
„Dacă boxele sunt vândute la preţul de două pentru 18 cenţi, cât de mult ar
costă o jumătate de duzină?”(0,54$)
„Cât rămâne dacă sustragi 5,50$ din 14,00$?”
„Câte monezi sunt într-un dolar?”(20)
„Câte monezi sunt în 1.95$?”(39)
Scăderi de serie/”Şeptari de serie”
„Începi cu 100, scazi 7 şi apoi scazi 7 din ce a rămas şi continui să scazi 7.”
Performanţă normală este de 1 minut sau mai puţin în scădere de 2, cu două sau câteva
erori, nu includ corectările sale spontane. În această raportare a răspunsurilor este clar pentru
cititor, dacă tu subliniezi erorile.Fi atent nu numai la precizie, ci şi la viteză şi persistenţa.
Alternative simple pentru Scăderi de serie
Alternativele simple pentru „şeptari de serie”includ numărarea din doi în doi de la 1
până la 20, sau numărarea din trei în trei până la 39 şi scăderea de serii de cinci de la 100.Mai
dificile sunt seriile de 4 de la 50 şi seriile de trei de la 31.Pentru aceia care au „şeptari de
serie”este prea uşor, „seriile de 30” de la 100 sunt mai grele.
2.17. Raţionamentul Abstract/Proverbe
Interpretarea noastră a interpretărilor proverbelor clienţilor noştri trebuie să fie
circumspectă şi informată.Selectarea proverbelor oferite depinde de evaluarea iniţială a
deficitelor clientului şi a diagnosticului acestuia.Unele sunt mai dificil de interpretat
satisfăcător, în timp ce altele dezvăluie strategii de coping, intensitatea disfuncţiilor cognitive
sau personalizare.
Întreabă:”Ce vor oamenii să zică atunci când spun........?”,urmat de un proverb
precum următoarele:
„Nu tot ce străluceşte e aur”/”Poţi judecă o carte după coperta.”(Aparenţele pot fi
înşelătoare.)
„Face fan în timp ce soarele străluceşte”/”Bate fierul cât e cald.”(Foloseşte o
oportunitate, ia iniţiativa)
„Nu plânge peste laptele vărsat.”(Demisie şi priorităţi mature)
„Iarbă este întotdeauna mai verde pe partea cealaltă a gardului.”(Optimism, pesimism,
invidie, regret, insatisfacţie)
„Fiecare nor are o linie de argint.”(optimism, speranţa, încredere, răbdare)
„Roma nu a fost construită într-o zi”/”Carul mare din ghinde mici creşte.”(răbdare,
toleranţă la frustrare, amânare/întârziere a gratificării’)
„Persoanele care locuiesc în case de sticlă nu ar trebui să arunce cu pietre.”(aroganţă
vs. toleranţă, umilinţă, vinovăţie, controlul impulsurilor)
„Cine se aseamănă se adună”/”Aşa tată, aşa fiu”/”Aşchia nu sare departe de
trunchi.”(efectele istoriei, geneticii, învăţării)
„Nu se iau în considerare găinile tale înainte de a fi eclozat”/”Nu da vrabia din mâna
pe cioara de pe gard.”(prudenţă, speranţe realiste/planuri)
„Roată răsuflată devine pastă.”(modestie excesivă vs. comportament de căutare a
atenţiei, afirmare a propriei sale persoane)
„ Când şoarecii nu-s acasă, pisica joacă pe masă.”(control şi rebeliune)
„Un fier adună piatră, nu muşchi.”(interpretarea fie pozitivă, fie negativă a
pietrelor/muşchilor/fier)
O alternativă este a întreba”Ai o poveste favorită din Biblie?”Dacă da, „Spune-mi
povestea.”Apoi întreabă „De ce este favorită ta?”
2.18. Perechi de proverbe
Aceste proverbe pot fi folosite mai departe pentru a evalua abilităţile abstracte ale
clientului.Prezintă un proverb în stânga şi apoi perechea acestuia în dreapta.Întreabă clientul
„Ce vor oamenii să zică atunci când spun....” înainte de fiecare proverb.
Notează când şi cum clientul recunoaşte conflictele prezentate de perechi.Greşeşte
ea/el în observarea conflictelor;pare că observă dar ignoră conflictele;face câteva
glume;comentează natură umană, proverbe în general, examinatorul sau întrebările
examinatorului; încearcă să rezolve conflictul la cel mai înalt nivel al abstracţiei; oferă alte
proverbe conflictuale?
„Nu se schimbă caii în turmă.” şi „Dacă la început nu ai succes, încearcă, încearcă
din nou.”
„Nu da vrabia din mâna pe cioara de pe gard” şi „Nimic aventurat, nimic câştigat.”
„Uită-te înainte să sări.” şi „Cel care ezită este pierdut.”
„Scăpat din vedere, scăpat din minte.” şi „Absenţa face inima să crească mai
mult.”
„O cusătură în timp salvează nouă.” şi „Nu trece puntea până nu ajungi la ea.”
„Grabă strică treaba.” şi „ Bate fierul cât e cald”/”Fă fan în timp ce soarele
străluceşte.”
„Ce ţie nu îţi place altuia nu-i face” şi „Fiecare pentru sine”/”Accidentele cerebrale
vasculare pentru oameni sunt semifabricate.”
2.19. Gândirea practică
Întrebări generale
„De ce congelam noi multă mâncare?”
„De ce avem ziare?”
„De ce ar trebui oamenii să facă un testament?”
„Cine a ales hainele pe care le porţi?”
Recunoaşterea pericolului
„Ce ar trebui să faci înainte să traversezi stradă?”
„De ce nu ar trebui oamenii să fumeze în pat?”
„Ce ar trebui să faci când ia foc o hârtie în coşul de gunoi?”
„Ce ar trebui să faci dacă mâncarea ia foc când tu găteşti pe aragaz?”
„Ce ar trebui să faci dacă te tăi la deget?”
„Ce ar trebui să faci dacă miroşi gaz în casă/vi acasă şi găseşti o ţeavă spartă care a
inundat bucătăria?”
2.20. Hotărâre socială
Întrebările următoare necesită o mai bună înţelegere socială.
„Ce ar trebui să faci dacă pierzi/găseşti o carte de la biblioteca?”
„Ce ar trebui să faci dacă vezi o pungă sau un portofel pe trotuar/pe stradă?”
„De ce trebuie să meargă oamenii la şcoală?”
„Ce ar trebui să faci dacă eşti oprit de poliţie?”
„Ce ai face dacă afli că ţi-ai b locat cheile în maşină?”
„De ce trebuie să punem ştampile pe scrisorile pe care le trimitem?”
„De ce trebuie oamenii să aibă numere de înmatriculare la maşinile lor?”
„Te rog spune-mi o situaţie/incident în care ai făcut o alegere rea/proastă/greşită.”
„Ai avut vreodată avantaje dacă te-ai dat victima?”
„Ai făcut vreodată credite proaste?”
„Ce ar trebui să faci dacă cineva este foarte critic la un job pe care l-ai făcut?”
„Ce ai face dacă cineva ar încerca să te rănească?”
„Te rog spune-mi un nume al unui prieten de-al tău care este închis/cineva în care poţi
să ai încredere/îi povesteşti că ai o problema personală/vorbeşti cu el despre o problema
serioasă.”
„Cum ai cheltui 10,000$ dacă ţi-ar fi daţi/dacă i-ai câştigă la loterie?”
„Cine a fost cea mai importantă persoană din lume/istorie?De ce?”
„Care este rolul presei libere în democraţie?”
„De ce este votul nostru secret?”
„De ce oamenii se simt atât de puternici în legătură cu subiectul avortului?”
„Care crezi că este diferenţa majoră între părţile Republicană şi Democratică?”
Pentru un copil:
„Dacă ai putea fi orice animal, pe care l-ai alege şi de ce?”
„Dacă ai putea avea orice ţi-ai dori, care sunt cele trei lucruri pe care ţi le-ai dori cel
mai mult?”
„Dacă ai putea locui oriunde în lume, unde ai vrea să locuieşti?”
„Ce ai face dacă un alt coleg te-ar împinge/lovi?
„Crezi că ai suficienţi prieteni?”
„Ce ai face dacă cineva pe care nu-l cunoşti se oferă să te ducă acasă de la şcoală/îţi
oferă un joc video/vrea să îţi arate un căţeluş sau o pisicuţă?”
„Dacă ai putea schimbă ceva la ţine, ce ai schimbă?”
2.21. Luarea deciziilor
„Eşti mulţumit de deciziile pe care le iei?”
„Îţi ia mult timp până să iei o decizie?”
„Te hotărăşti foarte încet sau foarte repede atunci când iei o decizie?”
„Ţi-au spus alte persoane vreodată că eşti indecis/insipid?Sunteţi de acord?”
2.22. Imaginea de sine
„Care sunt cele mai bune trei cuvinte care te descriu?”
„Care sunt punctele tale ţări că persoană?”
„Cum te-ai descrie pe ţine?”
„Care a fost cel mai important lucru care s-a întâmplat în viaţă ta?”
„Ce ai vrea să scrie pe piatră ta de mormânt dacă ar fi să mori astăzi?”
„A fost viaţă dreapta cu ţine?”
„Te rog spune-mi despre punctele de cotitură din viaţă ta.”
2.23. Introspecţie în dezordine
„Ce fel de loc este acesta?Ce merge pe aici?”
„De ce eşti aici?Ce te face să fi aici?”
„De ce vorbeşti cu mine?”
„Crezi că e ceva în neregulă cu ţine?”(Dacă da:)”Ce?Crezi că eşti bolnav?”
„Ce crezi că a cauzat problemele tale/durerea/confuzia/faptul că ai fost spitalizat?”
„Cât de bine funcţionează mintea ta?”
„Care sunt problemele tare majore?’
„Care este diagnosticul tău?” „Ce înseamnă asta?”
„Ai avut vreodată o cădere nervoasă/nervi/ceva greşit cu mintea ta?”
„Crezi că ai nevoie de tratament?”
„De ce ai avut/ai nevoie să iei medicamente?”
„Ce rol sau parte gândeşti/crezi ai jucat în această problema/problemele tale?” „Ce
trebuie să faci că să fi bine?”
„Care sunt sugestiile tale pentru tratamentul tău?”
„Ce schimbări te-ar ajută cel mai mult?”
„Cum ţi-ai descrie copilăria/familia/viaţă anterioară?”
2.24. Punctele forte şi Coping
Lista este adaptată de la Tedeschi şi Kilmer(2005).
Auto-eficacitate
„Cât de sigur eşti de lucrurile pe care le vei face pentru ţine, atunci când trebuie să
încerci ceva nou şi interesant?/cineva contează pe ţine să faci ceva important/te confrunţi cu o
problema într-o relaţie importantă?”
Suport social
„Cât de mult poţi conta pe prietenii sau familia ta atunci când ai nevoie de ei?”
„Ai pe cineva care într-adevăr te înţelege cum te simţi?”
„Altcineva decât familia ta/oameni buni, simţi că sunt adulţi şi oameni cărora le pasă
de ţine şi te-ar putea ajută?”
Strategii de Coping
„Ce tinzi să faci când te confrunţi cu o problema sau o situaţie stresantă?Cum te
descurci?”
„Ce faci când eşti stresat?/Când eşti supărat, ce faci deobicei?”
„Ce obţii prin?Ce faci apoi?”
2.25. Lista de verificare a evaluării stării mintale
În orice evaluare a stării mintale, întotdeauna consideri variabile pe cele care ar putea
afecta performanţă clientului, cum ar fi medicamentele curente şi boli, limitări de comunicare
şi altele.
În lista de verificare prezentată în următoarele două pagini este adaptată de la cartea
mea The Paper Office(Zuckerman, 2008).Formă este concisă şi utilă pentru înregistrarea
rezultatelor de la MSE.Poţi să le fotocopiezi şi să le adaptezi în muncă ta cu clienţii fără a
obţine permisiunea, dar nu poţi să le foloseşti pentru învăţare, scris, sau orice risc comercial
fără astfel de permisiune.
Traseu: Rată curentă a performanţei observate, nu a fost raportată istoric sau
proiectată.Încercuieşte cei mai apropiaţi termeni descriptivi în partea C şi nu ezitaţi să scrieţi
în rubrica -altele.Dacă un aspect al stării mintale nu a fost evaluat, tăiaţi rubrica.Scrie
observaţiile suplimentare, clarificările şi citatele în partea D.
Client:__________________________Dată:____________Evaluator:_____________
______Cel mai mare grad finalizat:______________________GED?______Învăţământul
special pentru:__________Ocupaţia principale:___________Altele:___________________
A. Consimţământul informat a fost obţinut cu privire la:
[] Destinatarul acestui raport [] Confidenţialitate [] Competenţă [] HIPAA []Altele
B. Metodele evaluării
1. Informaţia şi evaluarea de mai jos se bazează pe observaţia mea în timpul
conversaţiei cu clientul:
[]Interviu admisie []Psihoterapie []Testarea formală a stării mintale [] Terapia de grup
[]Altele
2. Am interacţionat în total_____minute.
3. Cadrul contactului: []Biroul profesional []Camera de spital []Clinică [] Şcoală
[] Acasă [] Muncă []Temniţă/Închisoare [] Altele:___________
C. Descriptori ai stării mintale (încercuieşte cei mai apropiaţi itemi)
1. Aspect şi auto-îngrijire
Statura Mediu Mic Înalt (pentru vârstă, dacă este copil)
Greutate Greutate medie Peste greutate Obez Sub greutate
Îmbrăcăminte Curată Neglijenţă/Nepotrivită Meticuloasă Dezordonată Murdară
Potrivită pentru vârstă, ocazie, vreme Seductiva Nepotrivită Bizară
Grooming Normal Meticuloasă Uitată Bizară
Folosirea de cosmetice Potrivită Nepotrivită pentru vârstă Excesivă Deloc
Postura/mers Normal Încordat Rigid Aplecat Scăzut Bizar Altele:_________
Activitatea motorie Neremarcabilă Încetinită Repetitivă Agitată Tremur
Alte aspecte notabile:_________________________________________________
2. Sensibilitate
Atenţie Normală Conştient Neatent Distras Vigilent
Concentrare Normală Împrăştiat Variabil Preocupat Confuz Intervine anxietatea
Se concentrează asupra lucrurilor irelevante
Orientare x5 Timp Persoană Loc Situaţie Obiect
Memorie Normală Defectuoasă în:Imediată/pe termen scurt Recentă Îndepărtată
Amnezie
3. Privirea
Contact vizual Normal Efemer Evitant Niciunul Mirat
Expresia facială Sensibilă Constrânsă Tensionată Anxioasă Supărată
Depresivă Furioasă
Atitudinea faţă de examinator Cooperantă Dependenţă Dramatică Pasivă
Neinteresată Slabă Rezistenţă Critică Ostilă Sarcastică Iritabilă Ameninţătoare
Suspicioasă În garda Defensivă Manipulatoare Argumentativă
4. Afectivitatea şi starea de spirit
Afectivitatea Apropiat Labil Limitat Abătut Plat Altele:_____________
Starea de spirit Eutimic Iritant Pesimist Depresiv Hipomaniacal Euforic
Altele:______
5. Gândire şi limbaj
Fluxul de vorbire Normal Mut Tare Blocat Lipsa Sub presiune Zbor de idei
Conţinutul gândirii Stare de spirit congruentă şi condiţii Incongruenţă Personalizată
Persecutantă Indecizii Suspiciuni Iluzii Idei de referinţă Idei de influenţă Iluzii
Preocupări Fobii Somatice Suicidare Ucigaşe Vinovăţie Religioase Altele:
__________
Halucinaţii Auditive Vizuale Altele:____________ Conţinut:_____________
Organizare Normală Logică Ţintă-regizată Ocazională Liberă Perseverenţă
6. Funcţii executive
Fond de cunoştinţe Mediu Peste Medie Sărăcit de:___________________________
Inteligenţă Medie Sub medie Peste medie Are nevoie de investigaţii
Abstracţie Normală Concretă Funcţională Populară Abstractă Prea abstractă
Judecată Normală Echitabilă Săracă Periculoasă
Testarea realităţii Realistică Adecvată Deformată Variabilă Conştientă
Înţelegere Utilizează conexiuni Lacune Flash-uri de Conştientă Zero Negare
Luarea deciziilor Normală Doar simplă Impulsivă Oscilantă Confuză Paralizată
7. Stres
Factori stresori Bani Carcasa Conflicte familiale Muncă Durere/pierdere Boală
Tranziţii
Abilităţi de coping Normale Elastice Epuizate Copleşite Supoturi deficitare
Competenţe deficitare În creştere
Deficite de calificare Niciunul Educaţie Comunicare Interpersonale Luarea
deciziilor Control de sine Responsabilitate Auto-îngrijire Activităţi ale vieţii de zi cu zi
Suporturi Obişnuite Familie Prietenii Biserica Serviciu de sistem
Altele:__________ Nevoi:____________________________
8. Funcţionarea socială
Maturitate socială Competent Iresponsabil Egocentric Impulsiv Izolat
Judecată socială Normală Naivă Nepăsătoare Victimizat Indecentă
D. Alte aspecte ale stării mintale
Acest lucru este dosarul medical strict confidenţial.Dezvăluirea sau transferul este
strict interzisă de lege.Acest raport reflectează condiţia pacientului la momentul consultatiei
sau evaluării.Nu reflectează în mod necesar diagnosticul pacientului sau condiţia să în orice
moment ulterior.
Recunoaşterea pericolului
„Ce ar trebui să faci înainte să traversezi stradă?”
„De ce nu ar trebui oamenii să fumeze în pat?”
„Ce ar trebui să faci când ia foc o hârtie în coşul de gunoi?”
„Ce ar trebui să faci dacă mâncarea ia foc când tu găteşti pe aragaz?”
„Ce ar trebui să faci dacă te tai la deget?”
„Ce ar trebui să faci dacă miroşi gaz în casă/vi acasă şi găseşti o ţeavă spartă care a
inundat bucătăria?”
3. Întrebări despre semne, simptome şi alte patern-uri
comportamentale
Întrebările de aici nu se adresează funcţionarii cognitive sau stării mintale; acestea
sunt acoperite în Capitolul 2’, ”Întrebările Evaluării Stării Mintale/Sarcini.”Pentru
intervievarea şi evaluarea cuplurilor sau familiilor, vezi Capitolul 16, „Relaţiile de cuplu şi de
familie.”
3.1. Introducere la întrebările despre semne, simptome şi
pattern-uri comportamentale
Întrebările din acest capitol se adresează la două tipuri de fenomene: (1) semne şi
simptome ( că anxietatea, halucinaţii şi manie) şi tulburările cu care sunt asociate acestea; şi 2
comportamente care sunt considerate provincia clinicianului dar nu sunt psihopatologice (că
formarea identităţii gay sau lesbianelor afectează şi complianţa la tratament).
Întrebările acestea sunt în general „open-ended” şi se adresează problemelor din mai
multe direcţii.Acest lucru îţi permite să pui două sau trei întrebări despre acelaşi fenomen,
pentru a obţine un sens mai complet sau permite clientului să îţi ofere mai multe informaţii.
Câteva dintre fenomenele cuprinse în acest capitol sunt de o mare importantă clinică,
dar formularea nepermisă sau netransparentă a întrebărilor despre ei este mai
dificilă.Exemplele acesteia includ experienţe disociative, iluzii şi identitate sexuală; acest
capitol prevede întrebări ce îţi fac muncă mai uşoară în adresarea anumitor subiecte.Capitolul
include deasemenea seturi complete de întrebări pentru aflarea istoriei sexuale şi pentru
evaluarea consumului de substanţe de tot felul.În final, cele mai multe simptome sunt
prevăzute în secţiunile din Capitolul 10, „Simptomele emoţionale/afective şi Tulburările”, sau
Capitolul 12, „Semne, simptome şi sindroame anormale.”În aceste capitole vei găsi termenii
pentru descrierea constatărilor tale.
Dacă tu eşti angajat în screeningul persanelor pentru a identifica prezenţa
psihopatologiei, o strategie eficientă este întâi să utilizezi o lista de verificare a simptomelor şi
apoi să foloseşti un interviu pentru urmărirea screening-ului listei de verificare ce a fost
găsită. Sunt sute del liste de verificare validate pentru orice comportament simptomatic şi ele
sunt în ceea ce priveşte timpul şi efortul eficiente.Interviul scump de timp ar trebui să fie
rezervat pentru evaluările în profunzime ale severităţii, impactului, dezvoltării, dinamicii şi
duratei psihopatologiei.Că intervievator, trebuie deasemenea să utilizezi întrebări de sesizări
sau înregistrări istorice pentru a selecta ce subiecte să abordezi cu clientul.
Întrebările despre abuzul sexual şi onsexual, substanţe folosite şi abuz, şuici şi
controlul impulsurilor/violenţă sunt considerate esenţiale la evaluarea riscului;cere-le fiecărui
client pe care îl investighezi.
3.2. Abuzul (Nonsexual)/Neglijarea soţului/Bătrâneţea
Vezi deasemenea Secţiunea 3.17, „Controlul impulsurilor”, şi 3.31, „Violenţă”. Vezi
secţiunea 12.1, „Abuzul”, şi 12.5, „Sindromul femeii-obosite”, pentru descriptorii, „Pentru
abuzul nonsexual/neglijarea unui copil”, vezi Secţiunea 3.3, chiar de mai jos.
Este o bună idee să aveţi o lista de adăposturi şi programe de sprijin pregătite;ar trebui
să găseşti dovezi ale abuzului.
Întrebări deschise
Întreabă toţi pacienţii despre abuzul fizic şi psihic, ameninţări, lupte, argumente.
„Cum merg lucrurile acasă?”
„Eşti singur mult acasă?”
„Îţi este frică de cineva de acasă?”
Negljarea/ abuzul poate prezenţa pierderi în greutate, deshidratare, retragere, etc.
Comportamente ale partenerului
Aceste întrebări se bazează pe întrebări similare lui NiCarthy şi Davidson(1989).
„Te-a lovit(împins, pălmuit,etc.) vreodată pertenerul tău sau te-a muşcat/pe copiii tăi/
altcineva din casă?”
„Ai avut vânătăi în urmă loviturilor?”
„Ai fost vreodată nevoit să stai în pat sau ai fost prea slăbit pentru a munci după ce ai
fost rănit?”
„Ai văzut vreodată un doctor din cauza injuriilor partenerului tău?”
Abuzul Emoţional/Psihologic/Financiar
„Partenerul tău .....
„senil”tot timpul?”
controlează toţi banii din gospodărie şi te forţează să ţi cont pe ce cheltuieşti
banii?”
în mod repetat te acuză că eşti infidel atunci când lipseşti?”
lăudat de ţine despre afacerile lui/ei cu alţii?”
a interferat cu relaţia ta cu familia sau cu prietenii?””
te-a împiedicat să mergi la lucru sau în participarea la şcoală?”
te-a umilit, ţi-a spus pe nume, sau te-a făcut să îţi fie ruşine în faţă altora?”
a ajuns foarte supărat sau te-a înspăimântat când a băut sau consumat droguri?”
a încercat să te lovească pe ţine sau pe copii?”
a încercat să folosească o armă împotriva ta sau a copiilor?”
a încercat în mod repetat să te părăsească?”
a împins copiii sau animalele de companie când a fost furios pe ţine?”
a distrus proprietatea personală sau articolele sentimentale?”
te-a forţat să faci sex împotriva voinţei tale?”
O simplă amintire a întrebărilor abuzului domestic este în Sherin et
al.’s(1998):HITS:Te-a lovit?Insultat?Ameninţat cu armă?A ţipat la?
3.3. Abuzul (Nonsexual)/Negljarea copilului
Vezi deasemenea, Secţiunea 3.2, mai sus, şi Secţiunea 3.4, „Abuzul (Sexual)
Copilului sau Adultului”, de mai jos. Pentru DSM-IV-TR/ICD-9-CM diagnostice, vezi
codurile V în secţiunea 21.21.
Trebuie să şti definiţia locală legală de abuz şi criteriile de prag pentru
responsabilitatea ta legală de a raporta abuzul .Deasemenea, întrucât o confesiune nu poate fi
nespusă, trebuie să avertizezi clientul asupra acestui lucru înainte de a explora orice situaţie de
abuz, care poate apărea.Dacă ai suspiciuni în privinţa apariţiei riscurilor, obţine imediat
experienţă psihologică, medicală şi conultatie legală.Poţi, deobicei sună agenţia locală de
protecţie a copilului pe liniile lor de asistenţă telefonică şi discuta cazul, folosind „ipoteze”
pentru a te ajută să-ţi clarifici neînţelegerile tale, obligaţiile şi opţiunile fără a încalcă
confidenţialitatea.Pentru mai multe, vezi Secţiunea 3.9, „Obligaţia de a proteja(avertiza)”, în
„The Paper Office”(Zuckerman, 2008).
Întrebări deschise pentru un copil
„Eşti un copil fericit sau nu chiar fericit?”
„Cum te înţelegi cu fratele/mama/îngrijitoarea?”
„Sunt părinţii tăi stricţi?”
„Ce se întâmplă când intri într-o problema?”
„Îţi este frică de cineva de acasă?”
„Ai probleme cu un profesor/babyitter/ministerul/antrenor?”
3.4. Abuzul (sexual) a unui copil sau a unui adult
Această este o zona specială; dacă nu ai experienţă şi training-uri, obţine consultaţi
sau referinţe despre clienţi înainte de a merge prea departe cu acest subiect, în scopul de a
evita contaminarea amintirilor şi interpretărilor.Notă de sub Secţiunea 3.3, deasemenea se
aplică aici.
Anchetă iniţială
Câteodată în contextul corect, o anchetă blanda de genul „Ce se întâmplă cu ţine” vor
deschide uşa acestor probleme. Această este de preferat, faţă de „Care este problema ta?”, că
abuzul sexual să nu fie văzut drept o „problema”.
Pentru un copil
„Ce numeşti părţile tale intime?Cum numeşti celelate părţi intime ale sexului?”
„Cine ţi-a atins părţile tale intime?”(Notă:să nu adaugi”atunci când nu ai vrut acest
lucru”, acest lucru îl poate face să nu aibă încredere sau să nu recunoască)
„Cum te-a făcut acest lucru să te simţi?”
„Cui i-ai povestit?Ce au făcut ei după acest lucru?”
Foloseşte alte întrebări”cine, când,de ce”.
Pentru un adult
„Ai fost vreodată forţat într-un act sexual că şi copil sau adult?”
„Vreun partener a insistat vreodată să faci sex atunci când tu nu ai vrut?”
„Prima ta experienţă sexuală a fost alegerea ta sau ai fost forţat/a?”
Victimizarea sexuală
„Te-a atins cineva sexual atunci când nu ai vrut?”
„Ai avut vreodată o experienţă sexuală cu cineva care a fost deasemenea, relativ de-al
tău?”
„Ai fost vreodată forţat să ai orice fel de experienţă sexuală cu cineva?”(Dacă da:)
„Ce s-a întâmplat? Cu cine?”
„Unde?Când?”
„Cât a durat?”
„Cum ţi-a spus?”(Dacă nici unul:)”De ce nu?”
„Ce ai făcut după acest lucru?”
„Cum te-a afectat acest lucru, etc.?
Consideră obligaţia ta legală şi profesională în raportarea mandatelor şi datoria de a
proteja.
Ofense sexuale
„Ai forţat vreodată pe cineva să aibă orice fel de contact sexual cu ţine?”
„Ce s-a întâmplat? Cu cine? Unde?Când?”(continuă cu întrebările din”Victimizarea
sexuală”de mai sus)
„Ai avut vreun contact sexual de orice fel cu cineva care avea sub 18 ani?”
Activităţile din viaţă de zi cu zi (vezi capitolul 14 pentru descriptorii în care tu poţi
pune întrebări în funcţie de scopul evaluării)
3.5. Afect/Dispoziţie
Vezi secţiunea 10.3, „Anxietate/Teamă”, şi 10.7, „Depresia”pentru descriptori.
„Cum ai descrie dispoziţia ta de astăzi?”
„Eşti fericit, supărat sau cum eşti chiar acum?”
„Folosind o scala unde plus 10 este la fel de fericit cum ai fost vreodată, 1 nu eşti
depresiv deloc şi minus 10 este la fel de depresiv cum ai fost vreodată, te rog să notezi starea
ta de astăzi.”(persoanele mai puţin educate au nevoie de o scala de la 0 la 10)
„Care este starea ta obişnuită astăzi?”(Dacă este negativă, întreabă:)”Când a fost
ultima dată bună?”
„Când eşti/ai fost cel mai fericit?”
„În ultima luna, de câte ori ai plâns/strigat/ţi-a fost frică?”
„Cât timp îţi ia să treci peste o stare proastă/supărare?”
„Care a fost starea ta pe parcursul copilăriei/adolescenţei/vieţii anterioare?”
„Au fost vreodată daţi în care nu ţi-ai putut controla sentimentele?”
„Când ai înjurat?Pe cine ai înjurat?Ce ai spus?”
Folosirea alcoolului/Abuzul Vezi secţiunea 3.28, „Abuzul de substanţe: droguri şi
alcool.”
Furie Vezi secţiunea 3.17, „Controlul impulsurilor”, şi 3.31, „Violenţă”, şi
Secţiunea 10.2, „Furie”, pentru descriptori.
Anorexia nervoasă Vezi Secţiunea 3.13, „Tulburări ale mâncării”.
3.6. Anxietate
Vezi Secţiunea 10.3, „Anxietate/Teamă”, pentru descriptori; vezi Secţiunea 29.2,
„Anxietate”, pentru posibile cauze medicale. Pentru anxietatea socială/fobii sociale, vezi
Secţiunea 3.23, „Fobiile”.
„Este ceva de care eşti foarte îngrijorat/ ţi-e teamă să se întâmple?”
„De ce eşti îngrijorat?”
„Cum arată pentru ţine viitorul?”
„Când eşti îngrijorat, ce se întâmplă cu ţine?”
„Ai avut vreodată perioade bune de teamă şi anxietate /atacuri de panică?”(Dacă da,
întreabă despre indici/trigers, frecvenţa, durata, indiferenţă observată la alţii, simtome
psihologice specifice, secvenţă simptomelor, etc.)
„Sunt câteva amintiri dureroase care continuă să vină la ţine?”
„Sunt câteva situaţii dureroase pe care le eviţi pentru că te supără cu
adevărat/înspăimântă?”
3.7.Tulburări dismorfice corporale
Vezi secţiunea 12.6, „Tulburări dismorfice corporale”, pentru descriptori.
„Eşti nefericit cu modul în care arăţi?”(dacă da:) „Ce anume te îngrijorează?”
„Este o anumită parte a corpului tău pe care o consideri cu totul neatractivă, urâtă sau
deformată?”
„Când te gândeşti la înfăţişarea ta, devii depresiv?Anxios?”
„Cât de mult timp îl petreci în oglindă, atingând zona/fixându-te pe defect, căutând
reasigurări de la alţii, camuflând defectul sau făcând exerciţii/ţinând dietă/trăgând de haltere?”
„Cât de mult te gândeşti că acest defect interferează cu concentraţia ta,şcoală/muncă
sau activităţile de zi cu zi precum shopping-ul?”
„Ai evitat unele relaţii din cauza defectului tău?”
„Ai vorbit cu un dermatolog/chirurg plastician/dentist/ alţi profesionişti pentru a
corectă ceva la înfăţişarea ta?”
„Ai avut intervenţii chirurgicale sau tratament pentru acest defect fără orice scutire?”
Din cauza jenei, unele simptome nu vor fi adesea raportate fără anchetă, deci
întreabă despre BDD când prezentarea include gândirea referenţială, anxietatea socială,
depresia/ ideaţii suicidare şi/sau o istorie ce nu necesită chirurgie sau treatament dermatologic.
Bulimia nervoasă Vezi Secţiunea 3.13, „Tulburări ale mâncării”.
Tulburări de comportament ale copilului Vezi Capitolul 6, „Informaţie de fundal şi
Istorie”, şi Secţiune 5.2-5.4(care acoperă problemele copilului).
3.8. Complianţa-Noncomplianta la tratament
Codul relevant DSM-IV-TR şi ICD-9-CM este V15.81, Noncomplianta la tratament
(DSM) sau Noncomplianta la tratamentul medical(ICD).
“Ce medicamente iei zilnic? Ce medicamente ar trebui sa iei?”
“ Ce probleme ai intampinat in gasirea tratamentului/ gasirea unui doctor intelegator/
administrarea medicamentatiei asa cum a fost prescrisa/ pastrarea programarilor medicale?”
“Ai oprit vreodata tratamentul prescris inainteca el sa se termine/ din cauza unui
motiv anume?” (Daca da:) “Care a fost motivul?”
“Exista motive pentru care sa fi reticient in luarea medicamentelor/ tratamentului
prescris?”
3.9 Compulsivitate
Vezi sectiunea 3.19 “Obsesie”; vezi Sectiunea 12.8 “Compulsie”, pentru descriere.
Intrebarile de mai jos se bazeaza pe intrebarile lui Goodman et al. (1989).
Anchete initiale
“Esti o persoana deosebit de atenta in ceea ce priveste siguranta?”
“Exista ceva acasa/la munca ce trebuie sa verifici constant?”
“Trebuie sa faci acelasi lucru iar si iar sau intr-o maniera anume?”
“Ai obiceiuri/ actionezi frecvent/ te comporti pentru ca asa trebuie/te simti obligat sa
faci anumite lucruri intr-o maniera anume sau foarte des? ”
“Exista lucruri pe care trebuie sa le faci ca sa poti sa dormi/ca sa iesi din casa?”
Curatenie/Contaminare
“Exista lucruri pe care trebuie sa le faci ianinte sau in timp ce mananci/mergi la
toaleta?”
“Simti nevoia sa fi atent in legatura cu bolile/mizeria/germenii?”
“De cate ori te speli pe maini intr-o zi?”
“Simti nevoia sa iti schimbi hainele de mai mult de o data pe zi?”
Verificare/Indoiala
“Se intampla sa te trezesti reverificand
geamurile/incuietorile/usile/luminile/utilitatile?“
“Simti nevoia sa te intorci in repetate randuri si sa te asiguri ca toata lumea este OK si
nu ai accidentat pe nimeni din greseala?”
“Simti nevoia sa verifici/sa te asiguri ca nu ai facut nicio greseala?”
”Simti nevoia sa atingi lucrurile de mai multe ori?”
Stocare/Colectare
“Se intampla sa observati ca aveti multe lucruri care nu va sunt de folos dar pe care
pur si simplu nu le puteti arunca?”
Aranjare/Organizare
“Simti ca trebuie sa iti aranjezi lucrurile sau hainele intr-o anumita maniera, altfel te
simti enervat?”
“Te superi cand vezi ca nu sunt toate aranjate/sunt dezorganizate/nu sunt puse la loc/
nu sunt simetrice/nu sunt in ordine?”
Repetitie/Numerare
“Exista cuvinte sau expresii pe care simti ca trebuie sa le spui intr-un anumit fel sau in
anumite momente?”
“Simti nevoia sa numeri anumite lucruri iar si iar?”
“Rescri liste simple iar si iar? ”
“Simti ca desii esti asigurat de alte personae, nu te poti relaxa?”
Constientizarea Excesului/Irationaluilui
“Te simti inconfortabil daca nu sfarsesti anumite actiuni, desii este posibil sa fii
constient ca ele sunt neimportante/nu sunt necesare/ sunt ineficiente?”
“Aceste actiuni ti se par rezonabile sau sunt mai mult decat ar trebuie sa faci? Petreci
mai mult timp savarsindu-le decat ti-ar placea?”
“Cum iti afecteaza viata/locul de munca/relatiile lucrurile acestea?”
“Cat control simti ca ai asupra acestor actiuni? Rezisti sa nu le faci sau le faci?”
Tulburari de Comportament la Copii
Vezi Sectiunea 5.2-5.4(ce acopera prob. tipice la copii)
Vezi Sectiunea 12.9 “Tulburari de comportament”
3.10. Deziluzii
Vezi de asemenea Sectiunea 3.22, “Paranoia”; Sectiunea 12.10, “Deziluzii” pentru
descriptori.
Controlul mintii
“A incercat vreodata cineva sa iti citeasca gandurile/sa foloseasca mijloace
neobisnuite pentru a-ti inocula ganduri/sa iti inlature ceva din gand/sa iti blocheze sau
opreasca gandurile?”
Grandoare/Abilitati Speciale
√ Tineti cont de numarul mare de masini sau alte posesii, abilitati exagerate,
titluri/educatie/pozitii inalte, consum nefiresc de alcool, droguri sau cazierul persoanei.
“Ce este neobisnuit la tine?”
“Consideri ca esti o persoana inzestrata?”
“Ai o sanatate exceptionala/puteri neobisnuite/putere iesita din comun/calitati sexuale
deosebite?”
“Esti capabil sa ii influentezi pe ceilalti/sa le citesti mintea/sa le inoculezi ganduri?”
“Ai primit vreodata mesaje din ceruri/Dumnezeu/cineva neobisnuit?”
“Ai comunicat cu extraterestii/ oameni morti/ Dumnezeu/ Iisus/ Diavolul/ Fecioara
Maria/ personaj Biblic?”
“Crezi ca esti nemuritor/nu poti fi ranit/ucis?”
Impostor
“Esti un impostor?” [ Separati iluzia de nepotrivire, bazata pe stima de sine scazuta –
“fenomenul impostorului”]
“Crezi ca oamenii recunosc cine esti cu adevarat?”
“Ti-e teama sa fi descoperit/identificat/expus?”
“Care este rangul tau real?”
Idei fixe
Este persoana preocupata de anumite idei fixe, teme, evenimente sau personae?
Converg toate conversatiile persoanei spre un singur punct de vedere/topic?
Nihilism
“Crezi ca totul este fara rost/pierdut/fara sens?”
“Crezi ca ziua de maine nu va veni niciodata? Crezi ca timpul s-a oprit?”
“Crezi ca lucrurile din afara nu mai exista?”
“Suspectezi ca nimic nu este real?”
“Mai ai toate partile corpului tau?”
Persecutie Vezi Sectiunea 3.22 “Paranoia”.
Aluzii
“Fac oamenii lucruri/se intampla lucruri pe care doar tu le intelegi/au semnificatie
deosebita pentru tine/sunt menite sa iti transmita un mesaj pe care doar tu il poti intelege?”
“Exista la TV/radio/presa mesaje importante/mesaje speciale personale?”
“Ai avut vreodata premonitii/ ai stiut ca anumite lucruri se vor intampla ianinte ca ele
sa se intample?”
Somatizare/Ipohondrie
“Cum stai cu sanatatea? Cat de des te imbolnavesti? Cat de des mergi la medic? Suferi
de mai multe afectiuni/problem medicale?”
“Ai dureri/ dureri neobisnuite?”
“Ce medicamente iei regulat? Ce medicamente/tratamente naturiste/suplimente ce nu
necesita reteta, iei regulat?”
“Te ingrijoreaza vreo boala anume pe care ti-e frica sa nu o faci sau vreo afectiune pe
care deja o ai, care te ingrijoreaza?”
“Cat de des te gandesti la ea?”
“Cum te face sa te simti atunci cand te gandesti?”
“Crezi ca este posibil sa suferi de o boala ce nu a fost diagnosticata corect?”
“Crezi ca suferi de o boala serioasa, dar nu ai gasit un doctor care sa o trateze?”
Autocritica Vezi Sectiunea 3.11, “Depresie” si 10.7 ”Depresie”
Depersonalizare si Derealizare Vezi Sectiunea 3.12, jos.
3.11. Depresia
Vezi Sectiunea 10.7, “Depresia”, pentru descriere; vezi Sectiunea 29.4,
“Depresia”,pentru cazuri clinice/medicale.
Intrebari de control
“In ultimile 2 saptamani, cat de des ai simtit…
ca esti melancolic sau cu moralul la pamant?
ca esti fara energie sau incetinit?
inutil sau te-ai criticat prea tare?
ca ai mancat mai mult sau mai putin decat de obicei?
ca nu poti sa adormi sau sa stai treaz?
ca ai probleme in a te concentra sau a lua decizii?
ca esti pesimist sau fara sperante in legatura cu viitorul?”
Simptoame Somatice/Vegetative
“S-a schimbat recent starea ta de sanatate?”
“S-au schimbat recent obiceiurile alimentare, apetitul sau interesul pentru mancare?”
“Te simti vreodata descurajat/depresiv/melancolic? Te simti acum melancolic/ trist?”
“Cand te simti trist sau melancolic, cat timp dureaza aceasta stare?”
“S-a intamplat sa te simti foarte oboist sau foarte iritabil?”
“Ai suferit pierderi personale recent?”
“Crezi ca esti mai depresiv iarna, fata de vara sau alt sezon?”
(Vezi Sectiunea 10.11, “Tulburari Afective Sezoniere”)
Functionare Sociala
Vezi de asemenea Capitolul 15, “Functionare Sociala/Comunitara” si Capitolul 18
“Functionare Recreationala”.
“Te trezesti in situatia in care eviti sa stai cu oameni?”
“Iesi mai putin decat obisnuiai?”
“Ai renuntat la anumite relatii de prietenie/activitati sociale?”
Autocritica
“Esti exigent cu tine insuti?”
“Ai fost mai exigent cu tine in ultimul timp?”
“Crezi ca nu valorezi nimic/ca esti urat/ca mirosi neplacut?”
“Exista momente in care sa te injuri singur?” (Daca da:) “Cum iti spui?”
“Consideri ca esti o persoana rea/pacatoasa/ca ai facut ceva de neiertat?” (Daca da:)
“De ce?”
Idei Suicidare Vezi de asemenea Sectiunea 3.30 “Suicidul si comportamentul
auto-distrucitv”; vezi Sectiunea “Suicidul”, pentru descriptori.
“Atunci cand oamenii sunt depresivi, se gandesc cateodata sa moara. Ai avut
asemenea ganduri?”
“Te-ai gandit sa te ranesti vreodata?”
“Te vezi/te poti imagina in viitor?”
“Crezi ca o sa te faci bine/o sa rezolvi problema aceasta?” (Daca da:) “In cat timp?”
Optimism-Pesimism
“Care este cel mai rau lucru care ti s-a intamplat vreodata?”
“Care este cel mai bun lucru care ti s-a intamplat vreodata?”
“Daca ti s-ar putea indeplini trei dorinte, care ar fi acestea? ”
Anhedonia
“Ce faci pentru a te simtii bine/pentru a petrece timpul intr-o maniera placuta/pentru a
te distra?”
“S-a schimbat interesul pentru aceste activitati?”
Scale de Evaluare
Multe informatii despre testele psihologice sunt disponibile online, fara costuri. O
resursa prima este site-ul intretinut de W. E. Benet, PhD, PsyD
(www.assessmentpsychology.com/test.htm; pentru teste de depresie, vezi
www.assessmentpsyhology.com/onlinetest.thm).
Scale de depresie utilizate in mod obisnuit sunt acum disponibile gratuit, inclusiv
Scala Hamilton, la healthnet.umassmed.edu/mhealth/hamd.pdf; Sacala Zung de Depresie, la
healthnet.umassmed.edu/mhealth/ZungSelfRatedDepressionScale.pdf; Centrul de Studii
Epidemiologic (Radlof, 1977), la counsellingresource.com/quizzes/cesd/index.html; Scala de
Depresie Geriatrica la counsellingresource.com/quizzes/geriatric-depression/index.html si
Scala Edinburgh a Depresiilor Postnatale, la health.utha.gov/rhp/pdf/epds.pdf.
3.12. Experiente Disociative
Vezi Sectiunea 12.12, “Depersonalizare si Derealizare”, pentru descriptori.
“S-a intamplat vreodata sa mergi in timpul somnului?”
“In copilarie, ai avut prieteni imaginari?”
“Ti-ai amintit vreodata un eveniment din trecut atat de viu incat sa simti ca il
retraiesti? ”
“S-a intamplat vreodata, brusc sa realizezi ca….
nu iti amintesti inceputul unei excursii in care ai fost?”
esti intr-un loc si nu stii cum ai ajuns acolo?”
porti obiecte vestimentare pe care nu iti amintesti sa le fi ales?”
anumite posesii personale nu sunt de gasit?”
ai lucruri pe care nu iti amintesti cum le-ai dobandit?”
“S-a intamplat ca oamenii sa te salute, folosind un nume care nu este al tau, dar care
pareau ca te cunosc?”
“S-a intamplat sa nu iti poti aminti evenimente importante din viata ta?”
“S-a intamplat sa nu iti poti da seama daca ceva anume s-a petrecut sau doar ti-ai
imaginat?”
Depersonalizare
“Esti constient de schimbarile majore din viata ta?”
“Te simti normal/in regula/real?”
“Esti mereu sigur de cine esti tu?”
“Te simti vreodata detasat/separate de propria persoana?”
“Te comporti vreodata intr-o maniera atat de stranie, incat ai impresia ca esti doua
personae diferite?”
“Simti vreodata ca ti-ai pierdut identitatea/ca esti altcineva?”
“Te intrebi vreodata cine este cu adevarat?”
“Simti vreodata ca te transformi sau devii altceva sau altcineva? ”
“S-a intamplat ca brusc sa nu iti recunosti fata/corpul intr-o oglinda?”
“Ti-ai simtit vreodata corpul schimbat/ciudat/ireal/diferit? ”
“Ai simtit vreodata ca propriul corp nu iti apartine?”
“Ai simtit vreodata ca minte si trupul tau nu sunt conectate?”
“Ai simtit vreodata ca esti in afara corpului tau, separat de el/vazandu-l din afara?”
“Ai simtit vreodata ca altcineva iti misca picioarele in timp ce mergi/te-ai simtit
vreodata ca un robot?”
Derealizare
“Ai visat vreodata cu ochii deschisi atat de intens, incat sa nu iti poti da seama daca
era real sau nu?”
“Omenii, copacii, casele, etc. arata cum arata ele/cum le-ai vazut dintotdeauna?”
“Ai simtit vreodata ca nu esti prezent cu adevarat?”
“Ai simtit vreodata ca esti detasat/desprins/alienat de propria persoana sau de ceea ce
te inconjoara?”
“Ai fost vreodata intr-un loc familiar si totusi sa ti se para
schimbat/ciudat/ireal/bizar?”
“Ai simtit vreodata ca lucrurile din jur/lumea este foarte ciudata/ireala?”
“Lucrurile ti se par reale si naturale sau par inventate?”
“Ti se pare voredata ca obiectele prind viata?”
Abuzul de droguri
Trebuie sa intrebi intotdeauna fiecare client despre folosirea medicamentelor,
drogurilor, altor chimicale si in special espre alcool, in trecut sau in prezent (Ramsey et al.,
2005)
3.13. Tulburari alimentare
Vezi Sectiunea 12.14, “Tulburari alimentare”, pentru descriptori.
√ Evalueaza greutatea, procentul de grasime si proportiile. De asemenea, evalueaza
autoeficienta, preocuparile sau hipervigilenta, atunci cand vine vorba de mancat; frica luarii in
greutate; imaginea corpului; obiceiuri alimentare bizare; etc. Pentru a evalua Anorexia
nervoasa, vezi Garrner si Garfinkel (1979) pentru cei 40 de itemi Eating Attitudes Test
(www.medal.org)
Intrebari de deschidere
“Care este greutatea ta in prezent? Cat ai cantarit cel mai mult? Cand ai avut cea mai
mica greutate ca si adult?”
“Ai luat sau ai pierdut in greutate in ultimul an sau doi?” (Daca da:) “Cat?”
“Ce ai mancat in ultimile 24 de ore?” [Exploreaza pentru tipicalitate, patternuri,etc.]
“Crezi ca obiceiurile tale alimentare sunt iesite din comun?”
“Viata ta este o serie de diete?”
“Ai festine culinare in care sa mananci o cantitate mare de mancare intr-un timp
scurt?”
“Daca ai avut un astfel de festin, a fost cu mancare bogata in calorii cum ar fi dulciuri ,
deserturi, mancare grasa sau sarata?”
“Ai oprit un festin pentru ca ai vomitat, ai adormit sau din cauza durerii?”
“Iti provoci singur greata pentru ca te simti inconfortabil de satul?”
“Te temi ca ai pierdut controlul asupra a cat manaci? ”
“Ai pierdut recent in decursul a 3 luni, mai mult de 6-7 kg?”
“Crezi ca esti gras atunci cand altii iti spun ca esti prea slab?”
“Ai spune ca mancarea iti domina viata?”
Autorul (Morgan et al.), sugereaza sa acordam un punct pentru fiecare raspuns
afirmativ si crede ca un scor de doi poate indica un caz de Anorexie nervoasa sau Bulimie
nervoasa.
Sentimente si Ganduri despre Greutate
“Cat de des te gandesti la greutatea ta/la ceea ce mananci/la dieta?”
“Cum te simti in legatura cu greutatea ta actuala?” [Notati diferentele intre afirmatiile
clientului si ceea ce observati in aspectul acestuia.]
“Simti ca esti prea gras/a?” (Daca da:) “De cat timp te simti asa?”
“Iti este teama sa fi/sa devi supraponderal?”
“Cat control asupra a ceea ce mananci crezi ca ai?”
“Ti-a scapat mancatul de sub control?”
“Eviti anumite mancaruri (ce contin zahar, grasimi, sare, etc.)?”
“In ce fel ar fi diferita viata ta, daca ai pierde/acumula greutatea dorita de tine?”
Instoricul Restrictiilor Alimentare
“Ce fel de diete ai incercat?” [Noteaza istoricul dietei: date, pierderi, restrictiile, diete
urmatoare, etc.]
“Ai disperat sau te-ai suparat vreodata atat de tare in legatura cu greutatea ta, incat sa
faci ceva drastic?”
“S-a intamplat sa: mergi la festine, sa vomiti dupa ce manaci, sa te infometezi pentru
perioade lungi, sa iei pilule pentru slabit/laxative/diuretice pentru a pierde in greutate, ai
pierdut in greutate mult sau te-ai simtit vinovat dupa ce ai mancat?”
Intrebari alternative
“Mananci atunci cand nu iti este foame? Manaci ca sa scapi de griji sau probleme?”
“Este viata ta dominata de ganduri legate de mancare?”
“Te gandesti cu placere la momentele in care vei manca singur?” (Daca da:)
“Planuiesti aceste momente?”
“Ai vreo frica de a te ingrasa sau de a pierde controlul asupra a ceea ce mananci?”
“Te simti vreodata vinovat sau ai remuscari dupa ce manaci mai mult?”
“Mananci cumpatat cand altii sunt prezenti si te rasfeti atunci cand esti singur?”
“Este viata ta o serie de diete?”
3.14. Formarea identitatii homosexuale
Vezi de asemenea Sectiunea 19.5, “Identitatea Homosexuala:
Stadiile formarii” si in “Ajustarea Sexuala”, sub Sectiunea 6.4,
“Istoria Ajustarii”.
Homoxexualitatea nu este bineinteles patologica, dar presiunile sociale si prejudecatile
sunt stresori, necesitand astfel un efort aditional din partea persoanelor homosexuale de a
dezvolta identitati adaptative. In acest capitol sunt incluse intrebari despre dezvoltarea
identitatii homosexuale.
Intrebari generale
“Ai simtit vreodata ca nu apartii sau ca sexualitatea ta difera de a majoritatii
oamenilor?”
“Cunosti barbati homosexuali? Lesbiene? ” (Daca da:) “Cum sunt ?”
“Ce imagine ai asupra homosexualilor si lesbienelor?”
“Te-ai gandit vreodata ca ai putea fi homosexual?” (Daca da:) “Cand te-ai gandit
prima data?”
“Cum a fost sa iei in considerare aceasta idee/sa te confrunti cu aceste sentimente?”
Atractie
“Te simti atras/a de relatiile homosexual/lesbiene sau de ceva specific
homosexual/lesbian? ”
“Ai actionat vreodata bazandu-te pe sentimentele tale?” (Daca da:) “Ce ai facut?”
“Ai incercat vreodata sa ignori sau sa schimbi aceste sentimente, ganduri/ sa te
convingi ca ai putea sa nu fii homosexual?”
Intelegere
“De ce crezi ca persoanele homosexuale sunt in acest fel?” (Ex: “asa s-au nascut”).
“Te vezi ca pe un homosexual si accepti fara sa iti placa?”
Activism identitar
“Spune-mi despre presiunile pe care le simti/esti constient, la care esti supus din partea
societatii ?”
“Eati deschis in legatura cu identitatea ta sexuala fata de prieteni/familie/colegi de
munca?”
“Ei in considerare sa dezvalui fata de ei sau altii?”
“Esti implicat in activitati homosexuale – sociale, politice sau altele?”
3.15. Halucinatiile
Vezi de asemenea Sectiunea 12.17, “Halucinatii”, pentru descriptori; vezi Sectiunea
29.7 “Psihoze”, pentru posibile cause medicale.
√ Nota: Atentie la comportamente ce sugereaza halucinatiile: fixarea cu privirea unui
anumit loc, intoarceri bruste ale capului, ochi care urmaresc ceva in miscare, conversatii fara
interlocutor, bombanit, etc. Daca exista o sugestie a prezentei halucinatiilor, pune intrebari
aditionale in care sa poti diferentia/discrimina starile de veghe (somn), delirul cauzat de
alcool, sevrajul sau abuzul de substante si medicamente.
Intrebari generale
“Ai o imaginative bogata?”
“Visezi atat de intens, incat nu esti sigur daca a fost un vis?”
“Te-ai gandit/ai actionat in maniere ciudate/stranii/suspecte?”
“Ai avut vreo experienta bizara/de neexplicat/stranie?”
“Ti-a jucat vreodata mintea feste?”
“Ai vazut sau ai auzit vreodata lucruri pe care ceilalti nu le-au vazut/auzit?”
“Ai avut vreodata viziuni/ aparitii?”
(Pentru oricare din acestea:) “Unde le-ai experimentat prima data?”
Auditiv
“Ai fost vreodatat surprins ca ai putut sa auzi anumite sunete pe care altii nu le puteau
auzii?” (soapte, ecouri, melodii, parti dintr-o conversatie, oameni certandu-te/dantu-ti ordine,
etc.)
“Ai auzit vreodata sunete ce te nelinistesc?”
“Ai auzit vreodata voci ce vin din interior, din capul tau?” (Daca da:) “Aceste voci iti
comunicau propriile ganduri sau erau ale altcuiva?”
“De unde veneau vocile?”
“Ale cui erau acestea? Barbat sau femeie? Ce varsta aveau?”
“Ce spuneau?”
“Cand se intampla asta? Cat de des le auzi?”
“Cand au inceput?”
“Ce le declanseaza?”
Vizual
“Ai vazut vreodata ceva atat de neobisnuit incat ceilalti nu te-au crezut?”
“Ai avut vreodata fantome/aparitii/ai avut viziuni?”
“Ai vazut vreodata, cand erai treaz, ceva ca intr-un vis?”
“Ai vazut vreodata lucruri pe care nimeni nu le-a mai vazut?” (Daca da:)
“Ce? Ce ai simtit atunci?”
“Cum ai numi aceste experiente?”
“Ce declanseaza aceste lucruri?”
“Cand s-a intamplat prima data?”
Kinestezie/Tactil
“Ai simtit vreodata senzatii stranii (ex.: electricitate)/ senzatii ciudate in corp/ ceva
care se taraste (ex.: gandaci) ?”
Gustativ
“Ai simtit vreodata gusturi ciudate (ex: metal, electricitate, otrava)?”
Olfactiv
“Ai mirosit vreodata ceva ce nu puteai explica (ex.: otrava, moarte, mirosuri ciudate
ale corpului tau, spirite moarte, etc.) ?”
Altele
“Care a fost cea mai ciudata experienta pe care ai avut-o?”
“Ai vizitat vreodata alta planeta? Ai murit vreodata si ai inviat?” (Daca da:) “Cum/de
ce crezi ca se intampla aceste lucruri?”
Dezvoltarea Identitatii Homosexuale Vezi Sectiunea 3.14, “Identitatea homosexual
si lesbiana” si Sectiunea 19.5, “Ïdentitatea homosexual: stadiile formarii”
3.16. Iluzii
Vezi de asemenea “Derealizare”, la capitolul 3.12, “Experiente disociative”; vezi
Sectiunea 12.18, “Iluzii”, pentru descriptori.
“Crezi ca exista o singura realitate?”
“Ti se pare vreodata ca lumea este foarte diferita?” (Daca da:) “In ce fel?”
“Exista lucruri care se simt diferit, intr-un anumit fel, intr-un anumit timp?”
“Se intampla vreodata ca lucrurile sa-si schimbe marimea/sa para mai mici sau mai
mari?”
“Exista parti ale corpului tau care par ca isi schimba forma, marimea sau textura?”
“Par lucrurile cateodata mai aproape sau mai departe decat ar trebui?”
“Pare cateodata ca timpul se misca mai repede sau mai incet?”
3.17. Controlul impulsurilor
Vezi de asemenea Sectiunea 3.31, “Violenta”, pentru intrebari, si Sectiunea 12.19,
“Turlburari Control-Impulsive” si 12.41, “Comportamente violente” pentru descriptori.
“Te trezesti facand lucruri pe care nu le-ai gandit sau nu ai hotarat sa le faci?”
“Te ard banii in buzunar pana sa ii cheltui?”
“Te simti incapabil sa te opresti din a face anumite lucruri?”
“Ai fost vreodata implicat in comportamente sexuale pe care sa le regreti?”
“Furi vreodata din magazine?”
“Te rog povesteste-mi despre toate contactele pe care le-ai avut cu politia.”
“Ai fost vreodata concediat/evacuat/arestat?” (Daca da:) “De ce s-a intamplat asta?”
“Ce faci de obicei atunci cand te enervezi sau te superi foarte tare?”
“Iti iesi des din fire?”
“Ai aruncat vreodata/spart lucruri? Ai lovit/atacat pe cineva?”
“Te implicit in mai multe scandaluri decat cei din cartierul tau?”
“Ai o lista cu oameni cu care nu mai vorbesti din cauza ca mereu intrii in contradictii
cu ei?”
Insight
Vezi Sectiunea 2.23, “Intelegerea tulburarii”; Vezi Sectiunea 11.9,”Insight” pentru
descriptori
Iritabilitate Vezi Sectiunea 3.5, “Afect/Dispozitie”, si 3.11, “Depresie”.
3.18. Mania
Vezi Sectiunea 10.9, “Mania” pentru descriptori; Vezi sectiunea cu s mare 29.5,
“Mania” pentru posibilele cazuri medicale
“A existat vreodata un moment in care…
ai ramas foarte entuziasmat?
ai fost foarte fericit fara vreun motiv anume?
aveai prea multa energie?
ai vorbit mult si nu te puteai opri?’
ai telefonat sau ai mers in vizita prea mult/des?’
ai planuit sau ai inceput mai multe lucruri fara sa le poti finaliza?’
ai stat fara sa dormi o zi sau doua?’
ai fost supraexcitat sexual?
ai muncit peste masura/ai avut mai multe locuri de munca simultan?’
ai cheltuit bani nesabuit/pe care nu ii aveai/ai facut cadouri extravagante/ai
jucat banii?’
“A existat o perioada in care erai foarte nerabdator/iritabil/nu te puteai concentra/nu iti
puteai opri mintea?”
(Daca da la oricare de mai sus:) “Cand au inceput toate astea? Cat a durat? Ce s-a
intamplat din cauza asta?”
“Ai fost vreodata amenintat de conditiile acestea?”
Sindromul Münchausen Vezi Sectiunea 12.20 „Prefacatorie”
Nesupunere Vezi Sectiunea 3.8, „Complianta-Noncomplianta cu Tratamentul”
3.19. Obsesii
Vezi de asemenea Sectiunea 3.9, “Compulsii”; vezi Sectiunea 12.21, “Obsesii”,
pentru descriptori.
√Diagnosticul diferential trebuie sa faca o deosebire intre obsesii si reflectarea
depresiva, ingrijorarile anxioase si deceptii. Pentru inregistrari standardizate, se poate folosi
Scala Obsesiv-Compulsiva Yale-Brown (Goodman et al. 1989;
www.brainphysics.com/ybocs.php). O versiune pentru copii este de asemenea disponibila.
Intrebari initiale
“Ai vreun gand pe care nu il poti uita/ nu poti scapa de el/nu te poti opri din a te gandi
la el?”
“In jurul carui lucru graviteaza aceste ganduri?”
“Exista fraze/nume/date/sloganuri/rime/titluri/melodii care iti suna in minte/nu pare sa
le poti controla?”
“Exista rugaciuni/numere/nume/fraze pe care simti ca trebuie sa le repeti?” (Daca da:)
“Care si cand?”
Ganduri
“Exista posibilitati la care te gandesti/pe care le speculezi/le iei in considerare?”
“Exista vreo decizie banala, de zi cu zi, pe care nu o poti lua sau dureaza prea mult
timp sa o iei?”
“Cat de des te gandesti la sanatatea ta/cum functioneaza corpul tau/daca esti bolnav?”
Constientizarea de catre client a Excesului/Irationalului
„Te gandesti la lucrurile astea mai mult decat ar trebui/ti-ar placea intr-o zi? Iti ocpupa
o perioada mare de timp zilnic?”
„Cum te afecteaza in viata/la locul de munca/in relatii/cu membrii familiei aceste
ganduri?”
„Ai un sentiment de inconfort pana la activarea acestor ganduri, desii stii ca ele sunt
fara sens/neimportante/ineficiente?”
„Cat control crezi ca ai asupra acestor ganduri? Le poti rezista?”
„Cum incerci sa scapi de aceste ganduri/sa le opresti?”
„De unde crezi ca vin aceste ganduri?”
Continutul Obsesiei
Somatic: parti ale corpului, aparenta sau boala
Contaminare: deseuri umane, mizerie, germeni,animale, etc.
Scrupulozitate religioasa
Repetitii, numarare, aranjare, verificare, colectare, adunare, etc.
Sexual: perversitati sau incest, {homosexualitate}, etc.
Simetrie, precizie, aranjare.
Violenta: auto-violenta, imagini grotesti, insulte, obsecenitati.
3.20. Tulburari Cognitive/ Organice
Vezi Capitolul 11, “Cognitie si Status Mental”, pentru descriptori; vezi Capitolul 2,
“Statusul Mental Intrebari de Evaluare/Sarcini”, pentru ghidare in realizarea MSE.
Intreaba de istoricul:
Insolatie Rani la nivelul capului Sifilis
Innec Operatii SIDA
Electrocutare Acnee Febra mare/delir
Otravire Ameteli Convulsii/crize
Expunerea cu material toxice la locul de munca/acasa/in gradina.
Consumul de substante/medicamente intravenoase/supradoze. (Vezi Sectiunea 3.28,
“Abuzul de substante: Droguri si Alcool.”)
Perioade de lesin/coma/pierdere a constientei.
Episoade alternante de constienta.
Efectuati o analiza complete MSE, si luati in considerare testarea neuropsihologica
/neurologica.
3.21. Durere Cronica
Vezi Sectiunea 12.23, „Tulburarea Durerii/Sindromul Durerii Cronice”, pentru
descriptori.
In manualul medical, urmatoarele intrebari sunt puse in masurarea durerii:
Atac: „Ce o provoaca?”
Paliativ si Provocativ: „Ce o face mai intensa/mai putin intensa?” (Momentul
zilei, frigul, miscarea)
Calitatea sau caracterul: „E o durere ascutita sau nu?” „E surda sau muta?”
Regiunea si Raza: „E localizata in ambele parti? Se prelinge
durerea?”
Severitatea: folositi o comparatie cu o afectiune din istoricul
pacientului (o durere de dinti, o taietura, etc.)
Timpul si durata: „Cat de des ai aceasta durere? Cat dureaza?”
O lista este disponibila pe www.painassessmentresources.com/resources/index/thml. ,
iar apoi apasati pe „Notes on psychological assessment tools”.
„Ai frecvent dureri oriunde in corp?” (Daca da:) „Unde?”
„Iti afecteaza acesta durere somnul?” (Daca da:) „In ce fel?”
„Iti afecteaza aceasta durere luarea mesei, mancatul? S-a modificat in vreun fel
greutatea ta?”
„Ti-a afectat aceast durere puterea de concentrare sau abilitatea de a gandi?” (Daca
da:) „Te rog sa imi explici in ce fel.”
„Trebuie sa te intinzi si sa te odihnesti din cauza acestei dureri sau te forteaza sa te
misti in continuare?”
„Consideri ca te gandesti mult la aceasta durere?”
„Povesteste-mi despre activitatile intr-o zi, cu ar fi curatenia, cumparaturile,
hobbiurile, sportul, etc. La ce ora te trezesti?” (si asa mai departe).
„Aceasta durere iti afecteaza procesul de auto-ingrijire, necesitatile zilnice?”
„Ce activitati a trebuit sa le scurtezi sau sa le opresti, din cauza durerii?”
„Este necesar sa folosesti anumite obiecte/ustensile ca sa te poti deplasa/ingriji?”
(Daca da:) „Cand ai inceput sa il/o folosesti? Ce medic ti-a facut recomandarea?”
„Cum s-a modificat durerea in ultimul an?”
„Ce medicamentatiei iei pentru durere? ” [Intreba de numele medicamentului, dozaj,
prescriptie]
„Ce efect are acest medicament asupra durerii?”
„Ai suferit efecte secundare din cauza medicamentelor acestora?”
„Ce alte tratamente ai urmat?” (Chiropractician, terapie recuperatorie). „Cat de bine au
functionat?”
„Ai avut parte de tratament intr-o clinica speciala de durere sau intr-un centru de
managment al durerii? ” (Daca da: ) „Cand, unde, ce efect/rezultat a avut?”
„Ti-a fost data vreodata trimitere catre un psiholog sau un psihiatru, pentru un
managment al durerii?” [Intreaba de nume, date, locatii, numere de telefon, date de
tratament.]
„Doctorii te-au ajutat sau nu?”
„A fost vreun doctor care a spus ca durerea ta este imaginara sau doar in capul tau?”
„Chiar crezi ca cazul tau este irecuperabil?”
3.22. Paranoia
Vezi sectiunea 12.24, „Paranoia” pentru descriptori
Monitorizare
„Atunci cant de urci in autobuz/iei masa in oras/intri in orice loc public, oamenii te
remarca/intorc privirea dupa tine?”
„Ti s-a acordat vreodata atentie speciala/ai fost urmarit/spionat?”
„Oamenii uneori te urmaresc pentru o perioada?”
Suspiciune
„Ai spune ca esti mai suspicios decat alti oameni, probabil justificat?”
„Ai fost vreodata atacat/impuscat?”
„Te-ai simtii mai in siguranta daca ai avea un pistol/cutit/ai avea garda de corp?”
„Crezi ca e cineva sau ceva care vrea sa te prinda?”
„Crezi ca cineva e impotriva ta? Ai inamici?”
„Exista vreun grup de oameni sau organizatie care te vaneaza? Comploteaza cineva
impotriva ta?”
„Exista ceva in legatura cu tine care ii face pe alti oameni gelosi/prejudiciosi? Sau care
vor sa iti faca rau tie sau proprietatii tale?”
„Oamenii vorbesc despre tine mai mult decat vorbesc despre altii? ”
„Oamenii te vorbesc pe la spate? Ce zic?”
„Oamenii te insulta/critica/aduc remarci negative la adresa ta? ”
„Oamenii rad de tine?”
„Crezi ca trebuie sa fi foarte atent/foarte vigilent in preajma oamenilor?”
„A trebuit vreodata sa iei o masura de precautie speciala?”
„Ai schimbat vreodata modul tau de a face lucrurile ca sa te simti in siguranta?”
Supravegheat
„Oamenii incearca sa te pacaleasca/ sa iti joace farse?”
„Öamenii fac lucruri care te afecteaza si pe care tu nu le intelegi?”
„Ti-au fost puse droguri in mancare sau bautura?”
„Oamenii par sa iti stie gandurile? Pot alti oameni sa iti citeasca mintea?”
„Ai avut vreodata ganduri in mintea ta, care nu erau ale tale?”
„Oamenii iti controleaza gandurile sau mintea? ” (Daca da:) „Ce fac? Cum o
fac/incearca asta? De ce se intampla asta?”
„Mintea ta este controlata de altii prin unde/electricitate/radio/TV?”
3.23. Fobii
Vezi sectiunea 12.25, „Fobii” pentru descriptori.
„Iti este frica de vreun lucru de care majoritatea oamenilor nu par infricosati?” (Daca
da:) „De ce anume?”
„Exista vreo activitate sau loc care te face sa te simti incorfotabil sau anxios si astfel, il
eviti?” (Daca da:) „Spune-mi mai multe despre asta.”
„Acest comportament de evitare/frica pare rezonabil/normal pentru tine?” (Daca nu:)
„Cum ai incercat sa iti depasesti aceste frici?”
Fobia Sociala/Anxietatea Sociala
„Te rusinezi des? Limitezi lucrurile pe care le faci ca sa nu fi rusinat?”
„Iti este foarte frica sa tii discursuri/sa fi observat/criticat/sa pari stupid?”
„Eviti adunarile sociale cum ar fi petrecerile si sa vorbesti cu strainii, deoarece te fac
anxios?”
„Rosesti/transpirp/tremuri/ai palpitatii in public?”
3.24. Auto-vatamarea
Vezi Sectiunea 12.33, „Comportamentul de Auto-vatamare” pentru informatii
aditionale.
„Te-ai ranit vreodata ca sa te simti mai bine sau ca sa simti o usurare?”
„Ce se intampla in viata ta la acel moment?”
„Ce anume ti-ai facut? De cate ori?”
„Ce anume ai simtit in timp ce faceai asta sau dupa aceea?”
„Ce s-a intamplat dupa aceea?” (Nimic, a ignorat,a apelat la medici,operatii, psihiatrie,
etc.)
Atunci cand se dezvolta legatura, ati putea intreba detalii despre metodele folosite:
taiat, ardere, frecare/scarpinat, lovit cu obiecte, cu pumnul, muscat/mestecat, scobit/ciupit, tras
de par, ingerarea unor obiecte necomestibile (monede, cuie, sticla, etc.), inserarea de obiecte.
3.25. Istoricul sexual
Daca un client se prezinta cu o problema de natura sexuala, vezi „Ajustari sexuale”,
la sectiunea 6.4 „Istoria ajustarii” sau sectiunea 10.12 „Sexualitatea”. Daca se suspecteaza
abuzul sexual, vezi sectiunea 3.4 „Abuzul(sexual) la copii sau adulti”.
Aceasta sectiune este pentru un istoric fara o problema anume si se deruleaza in
ordinea in care au fost concepute. Vezi Kaplan (1983) si Ross et al. (2000) pentru mai multe
informatii despre cum se obtine un istoric sexual complet. Levine (2006) ofera un ghid
excelent. O schema se poate gasi si pe site-ul Centrului de Control si Prevenire a Bolilor
(www.cdc.gov/std/see/HealtCareProviders/SexualHistory-H.pdf). Aceasta este o arie sensibila
pentru toata lumea, in special pentru membrii minoritatilor sexuale si etnice, sau cei abuzati,
asa ca este recomandata o specializare a terapeutului in acest ses.
Intotdeauna intreaba clientul despre un posibil istoric de abuz sexual.
Copilaria
„Cand ai fost prima data constient de diferentele intre sexe?”
„Cu ce jucarii te jucai cand erai mic?”
„Ai fost vreodata numit baietoasa/papa-lapte ?”
„Ai purtat vreodata hainele celuilalt sex ca si copil?”
„Care au fost primele tale experiente/sentimente sexuale? Ce varsta aveai? Care era
situatia? „La ce te-ai gandit atunci?”
„Ce jocuri sexuale ai jucat cu fetele si baietii?”
”Cand te-ai masturbat prima data? Cum ai aflat despre masturbare? Cum s-a simtit si
la ce te-ai gandit cand ai inceput? ”
„Ce comportament sexual ai boservat intre adulti? Care erau gandurile si sentimentele
tale in legatura cu asta?”
Adolescenta
„De la cine sau de la ce ai invatat/ai invatat cel mai mult despre sex?”
„Ai avut cursuri de educatie sexuala in scoala?” (Daca da:) „Despre ce ai invatat?”
„Te-ai simtit liber sa pui intrebari de natura sexuala acasa?” (Daca nu:) „La cine/ unde
te duceai cu aceste intrebari/pentru informatii?”
(Pentru femei:) Intreba despre varsta primului ciclu menstrual, regularitatea,
schimbarile, sarcini/avorturi/avorturi spontane, etc.
(Pentru barbati:) Intreaba despre varsta pubertaii (ingrosatul vocii, ejaculari nocturne,
par pe corp, ejaculari/orgasm prin masturbare, etc.)
„Cum si cand ai invatat prima data despre menstruatie, relatiile sexuale si sarcina?”
„Cat de pregatit ai fost pentru mestruatie/visuri umede si schimbarile corpului tau?”
„Ai fost vreodata implicat in voaiorism (scopofilie)/te-ai uitat la oameni cand se
dezbracau sau exibitionism/iti arati organele genitale/sex cu animale?”
„Ce materiale erotice (sau pornografice), cum ar fi cartile, revistele, filmele ai vazut?
Ce anume vedeai in aceste materiale? (heterosexual, homosexual, sex in grup, oral, cu copii)”
„La ce varsta ai inceput intalnirile?”
„Cu cati oameni te-ai intalnit si pentru cat timp?”
„Cum a fost prima ta experienta cu pipaitul (pupatul)?”
„Ce varsta ai avut atunci cand ai facut prima data sex cu o persoana?” [Genul f/m, nu
este specificat in mod deliberat.]
„A fost heterosexual sau homosexual?”
„Care au fost sentimentele si gandurile tale?”
„Ce metode de contraceptie ai folosit?”
„Vrei sa devii gestanta/tatal unui copil?”
„Cat de des ai avut sex neprotejat?”
„Ce boli cu transmitere sexuala ai avut?”
Viata adulta tanara
„De cate ori crezi ca ai facut sex fara prezervativ/metode contraceptive?”
„Ai avut orice fel de relatie sexuala cu un barbat/femeie/amandoua, in ultimii 20 de
ani?”
„In ultimii 20 de ani ai avut un partener sexual masculin care a facut sex cu alti
barbati?”
In baza acestor raspunsuri, vezi daca trebuie sa ceri informatii despre riscul HIV-ului.
„Ai impartit sau imprumutat ace ca sa te injectezi cu un drog sau crezi ca o persoana
cu care ai facut sex, ar fi putut face asta?”
„Ai facut sex neprotejat cu cineva de care ai stiut sau ai aflat ulterior ca este infectat cu
HIV sau are SIDA?”
„Esti ingrijorat ca ai fi putut lua HIV?”
„Te-ai testa vreodata pentru HIV/SIDA?”
„Despre ce sunt fanteziile tale sexuale?”
„Exista printre fanteziile tale sexuale unele care te inspaimanta sau te ingrijoreaza?”
„Ai o problema sexuala acum? Ai avut in trecut?” (Daca da:) „Ce problema?”
(Pentru barbati:) „Cand ai avut probleme cu erecia sau mentinerea ei,
orgasmul/ejacularea/ ejacularea rapida sau deloc?”
(Pentru femei:) „Cand ai avut probleme cu excitarea/incitarea sau orgasmul/climaxul
sau sexul dureros?”
„In opinia ta, aceste probleme, te afecteaza doar pe tine, in principal pe tine, si pe tine
si pe partenerul tau, in principal pe partenerul tau?”
„Ce ai facut ca sa incerci sa depasesti aceasta problema?”
„In retrospectiva, care au fost punctele tari si punctele slabe ale vietii tale sexuale?”
„Ce lucruri din dezvoltarea ta sexuala, ti-ar fi placut sa fie diferite?”
Doar pentru femei:
„In ce mod ciclul menstrual iti afecteaza starea/atitudinea/comportamentl/apetitul
sexual?”
„Te rog descrie-mi toate sarcinile tale”
Notă: Pentru că medicamentația și bolile afectează libidoul și performanța, întreabați
despre medicamente (cu sau fără prescripție medicală), droguri și alcool (refrindu-ne la itemul
3.28) și boli (în special diabetul zaharat și bolile de circulație).
Relații
„În fiecare dintre relațiile dumneavoastră anterioare, cum era relația sexuală?”
„Care a fost motivul pentru care s-a terminat fiecare relație?”
„În relația dumneavoastră actuală, cum s-a realizat ajustarea sexuală?”
„Cât de atras(ă) vă simțiți față de partenerul/a dumneavoastră?”
„Cât de atractiv(ă) vă simțiți pentru partererul/a dumneavoastră?”
„Sunteți satisfăcut(ă) de frecvența relațiilor sexuale? Dar partenrul/a dumneavoastră?”
„La ce imagini sau fantezii vă gândiți în timp ce sunteți cu partenerul/a?”
„Ce fel de conflicte aveți cu parterul/a legat de orice aspect al vieții sexuale?” (Sex
oral; poziții; frecvență; stimulare; circumstanțele actului sexual; cmunicarea preferințelor;
inițiere; etc.)
„Ce alte incompatibilități există în alte aspecte ale relției dumneavoastră?”
3.26. Identitate sexuală/ Probleme transsexuale
Vezi de asemenea și „Ajustarea sexuală”, în subcapitolul 6.4, ”Istoria ajustării.”
Trebuie făcută diferența între identificarea transsexuală și travestism, îmbrăcăminte de
sex opus, insatisfacție față de propriul corp și deziluzii.
„La ce vârstă ai știut pentru prima dată că ești băiat/fată?”
„Te-ai îmbrăcat vreodată cu haine potrivite pentru sexul opus sau te-ai jucat cu
jucăriile potrivite pentru sexul opus?”
„Ai vrea să arăți ca cineva de sex opus?”
„Îți displac hainele sau corpul sexului tău?”
„Ești convins(ă) că ar fi trebuit să fii de sex opus?”
„Ai vrea să te căsătorești cu o persoană de același sex?”
„Organele tale sexuale sunt normale?genitale? Îți displac? Ți se par dezgustătoare
organele tale ”
„Ai căutat vreodată să îți faci schimbare de sex?”
„Ai încercat vreodată să îți rănești organele genitale?”
Doar pentru femei:
„Erai băiețoasă? Încă ești?”
„Te simți mai bine atunci când porți haine bărbătești?”
„Stai în picioare atunci când urinezi?”
„Te simți ca un bărbat blocat în corp de femeie?”
Doar pentru bărbați:
„Te îmbraci în haine de damă, porți lenjerie de damă sau machiaj?”
„Când faci asta? Cum te face să te simți? Ce obții din asta?”
„Te simți ca o femeie blocată în corp de bărbat?”
3.27. Somnul
Vezi subcapitolul 12.37, „Probleme de somn” pentru descriptori.
Unele declarații privind somnul minimal sau problematic pot fi exagerate sau eronate.
Completarea unui jurnal al somnului și practicarea unei igiene a somnului sunt mereu
binevenite. Pittsburgh Sleep Quality Index este un test standard care măsoară multe aspecte
ale somnului (este disponibil la www.sleep.pitt.edu/content.asp?id=1484&subid=2316).
Întrebări generale
„Aveți probleme cu somnul?” (Dacă da:) „Ce fel de probleme?” (Insomnii,
parasomnii, coșmaruri, episoade confuze, paralizii de somn, treziri terifiante, vise vii,
halucinații hipnagogice sau hipnopompice, cataplexie, atacuri in somn, bruxism, etc.)
„Cum vă afectează asta viața?”
„Au avut loc modificări în modul în care dormiți?”
„La ce oră vă băgați în pat de obicei? La cât adormiți? La cât vă treziți?”
„Vă este somn în timpul zilei? De obicei aveți nevoie să dormiți în timpul zilei?”
„Vă treziți odihnit(ă) sau iritat(ă) și obosit(ă)?” [Calculați timpul total de somn al
clientului și comparați-l cu cel al prsoanelor de aceeași vârstă și cu tiparele de somn ale
clientului pe parcursul vieții. Asta poate fi mult mai corect decât să întrebați, „Cât de mult
dormiți de obicei pe noapte?”]
„Despre ci visați?se rele sau neobișnuite? Aveți v”
„De obicei aveți același vis în fiecare noapte pentru o anumită perioadă?”
„Există vise care se repetă încontinuu?”
Dificultăți de adormire (Insomnie inițială)
„Ce faceți exact înainte de merge la culcare?”
„Ce faceți în pat?” (Vă uitați la televizor, citiți, studiați, mâncați, folosiți telefonul,
faceți sex, etc.)
„De obicei, la ce oră adormiți?”
„Cât timp vă ia să adormiți, după ce v-ați băgat în pat?” [15-20 de minute sunt
normale]
„Ce vă ține treaz(ă)?” (Activități, partenerul, recapitularea zilei, condițiile din
dormitor, etc.)
„La ce vă gândiți înainte de a adormi?”
„Vedeți, auziți sau simțiți lucruri neobișnuite înainte de a adormi?”
„Faceți ceva anume pentru a adormi?/ Ce faceți ca să adormiți?”
Tulburări ale continuității somnului (Insomnie de mijloc)
„Aveți un somn foarte ușor/ușor/adânc/foarte adânc?”
„Vă treziți în mijlocul nopții?” (Dacă da:) „De câte ori, în medie?”
„Există ceva care vă trezește astfel încât să nu puteți dormi pe timpul nopții?” (Nevoia
de a urina, comportamentul partenerului de somn, nevoile copilului, zgomotele străzii, etc.)
„Cât timp vă ia să adormiți la loc?”
„La ce vă gâniți în timp ce stați în pat?”
„Ce ați încercat să faceți pentru a vă ajuta să readormiți?”
Trezitul dimineața devreme (Insomnie finală)
„La ce oră vă treziți de obicei?”
„Vă treziți prea devreme dimineața și nu mai puteți adormi la loc?” (Dacă da:) „Ce
faceți atunci?”
„La ce vă gâniți în timp ce stați în pat?”
Altele
„Cât de multă cafea/cola/ceai beți zilnic?”
„Folosiți medicamente sau droguri care conțin cafeină?”
„Câte țigări fumați într-o zi?”
„Ce medicamente luați? Luați vreo pastilă pentru somn, pentru a adormi mai ușor? ”
„Ce mâncați și ce beți înainte de culcare?”
„Lucrați în ture/ schimburi prin rotație?”
„Sunteți foarte stresat(ă)?”
„A mai avut cineva din familie pronleme cu somnul/ probleme similare?”
„Sforăiți zgomotos?”
„Vă treziți gâfâind/ cu crampe/cârcei/durere de picioare?”
Pentru copii:
Întrebați despre orele de somn obișnuite, frici (de întuneric, de „bau-bau”, rude,
animale periculoase, violență, pericol față de îngrijitori), ritualuri de somn, reticența de a
adormi, nevoia de lumini aprinse/ companie, dormitul în patul părinților, vise rele/ coșmaruri/
terori ale nopții, somnambulism, incontinență.
Fobie socială
Vezi secțiunea 3.23, „Fobii”.
3.28. Abuzul de substan e: droguri i alcoolț ș
Vezi subcapitolul 12.39, „Uz de substanțe, abuz și dependență”, pentru descriptori.
Vezi secțiunea 3.29 pentru consumul de tutun și cafea.
Nu există delimitări clare sau criterii unanim acceptate pentru consum, consum greșit
și abuz, sau între „a bea/ a consuma droguri” și „alcoolism/ dependență de droguri”, deoarece
acum oamenii intră în tratament în orice fază s-ar afla. În acest subcapitol, abuzul și aspectele
de consum greșit se referă la oricare dintre următoarele substanțe:
Alcoolul din bere, vin, lichior, medicamente fără prescripție medicală, substanțe
nepotabile, etc.
Medicamentele prescrise/ drogurile legale, cum ar fi amfetaminele, barbituricele,
antidepresivele, piaceele, sedativele, hipnoticele și anxioliticele.
Drogurile „de stradă”/ ilegale/ neidentificate/ de sinteză („de designer”), incluzând
canabisul/ marijuana/ „iarba” etc., cocaina, haluciongenele, narcoticele.
Medicamentele fără prescripție cum ar fi stimulantele.
Substanțele inhalate, cum sunt adezivii, gazul, substanțele chimice.
Sedative/ Hipnotice/ Anxiolitice
INTOXICAREA
Atenție de scurtă durată, stare de spirit labilă.
Vorbire neclară, pierdera coordonării, ataxie cu căderi/ vânătăi, nistagmus, pupile
micșorate.
Somnolență.
RETRAGEREA
Insomnie, vise perturbatoare.
Neliniște, tahicardie, palpitații, diaforeză, tremur, pupile dilatate, reflexe accentuate,
amețeală, stare de vomă, dureri de cap, dureri, convulsii.
Senzația de ireal, halucinații, dezorientare, pierderi de memorie.
Anxietate, iritabilitate, despresie, ideție suicidară, agorafobie.
Depresori (Barbiturice, Benzodiazepine, GBH, Rohypnol)
INTOXICAREA
Anxietate redusă, stare de bine, inhibiție redusă.
Atenție de scurtă durată, impulsivitate, stare de spirit labilă.
Funcționare fizică și mentală încetinită.
Dezorientare, dificultăți de judecată, gânduri bizare, discuții.
Lipsă de coordonare, vorbire neclară, nistagmus, ataxie, convulsii.
Moțăială sau somn prelungit.
RETRAGEREA
Iritabilitate, depresie, anxietate acută.
Coșmaruri, insomnie.
Slabiciune, nelinisște, tremur, amețeală și stare de vomă, dureri de cap, convulsii și
risc de moarte.
Delirium Tremens: dezorientare, agitație, halucinații vizuale/ tactile, febră, pupile
dilatate.
Alcool
INTOXICAREA
Miros de alcool (cauzat de alte substanțe din băuturi, necorelat cu nivelul alcoolului în
sânge).
Efectele variază puternic între persoane, dar mai jos sunt câteva dintre efectele tipice
la concentrații mari de alcool în sânge (ordonate după grad):
↓ Dezinhibare, vivacitate, înroșirea pielii/ căldură, judecată diminuată.
↓ Vorbire neclară, motricitate fină diminuată, , perplexitate, labilitate emoțională, râs
nepotrivit.
↓ Vorbire foarte neclară, amețeală, vedere dublă, letargie, cădere, amintiri vagi.
↓ Stupoare, ușor antrenabil, cu dureri, sforăituri profunde.
↓ Comă, inactivitate, incntinență, presiune sanguină scăzută, respirație neregulată.
↓ Moarte posibilă datorată opririi repsirației, sau presiunii sanguine mult prea scăzută,
sau vomei în interiorul plămânilor cu reflex de tuse.
RETRAGEREA („MAHMUREALA”)
Oboseală, slăbiciune, durere de cap și dureri musculare.
Sete, amețeală, greață, dureri de stomac.
Somn redus.
Vârtejuri și hipersensibilitate la lumină și la suntete.
Depresie, anxietate, iritabilitate.
Tremur, transpirație, rata pulsului mărită și presiune sanguită sistolică, reflexe
accentuate.
Posibilă și variabilă apaiția Deliriumului Tremens.
Stimulante (Amfetamine și Variante, Nicotină, Cafeină)
INTOXICAREA
Atenție mărită și lipsa obosealii, activitate și vorbire intensă, apetit scăzut.
Insomnie.
Euforie, sentimente intense de competență și putere, grandoare, bucurie.
Respirație accelerată, hipertermie, tahicardie, pupile dilatate, tremur fin, transpirație,
orgasm întârziat.
Spasme musculare, agitație, iritabilitate.
Efecte halucinogene ușoare (pentru MDMA).
Efectele pe termen mai lung:
Psihoză, paranoia, halucinații, activități motorii repetitive.
Agresivitate, impulsivitate, accident vascular cerebral, pierdere în greutate.
RETRAGEREA
Apatie, depresie, iritabilitate, agitație, anxietate.
Oboseală, creșterea apetitului alimentar, somn prelungit.
Suicid, pofte, vise bizare.
Opiacee/ Narcotice (Heroină, Morfină, Opium, Fentanil, Oxicodonă,
Metadonă, Codeină)
INTOXICAREA
Euforie. Ameliorarea durerii.
Apatie, scăderea puterii de concentrare, scaderea activității fizice, vorbire neclară și
înceată, mers clătinat.
Alternare între somn și somnolență.
Pupile contractate, salivare, mâncărime.
RETRAGEREA
Vărsături, strănut, diaree, anorexie.
Ochi înlăcrimați, secretii nazale abundente, căscat, tremur, agitație, creșterea
respirației, frisoane, febră și transpirație, oboseală, convulsii (lovituri) musculare, dureri și
crampe (la picioare, abdominale).
Dilatarea pupilelor, ridicarea părului pe corp ("pielea de găină").
Insomnie.
Comportament de căutare a drogurilor, pofte.
Canabis (Marijuana, Hashish)
INTOXICAREA
Dezinhibiție (chicotit, prosteală).
Conștiință curgător-vistoare, percepție modificată a timpului și a impulsurilor
senzoriale.
Scăderea capacității de comunicare și coordonare, timp de reacție și de gândire
încetinit.
Creșterea poftei de mâncare, gură uscată.
RETRAGEREA
Hiperactivitate, insomnie, scăderea poftei de mâncare.
Anxietate.
Halucinogenele (LSD, Mescalină, Psilocibină)
INTOXICAREA (O „Călătorie”- până la 12 ore)
Efecte variază foarte mult în funcție de decor, personalitate, starea de spirit, așteptări,
cantitate, etc.
Sensibilitate crescută la culoare, textură, forme, muzică și stimuli interni;
percepție deformată vizuală și a adâncimii.
Judecată slabă, comportament riscant.
Schimbări de dispoziție, de obicei euforică, uneori depresivă.
Dilatarea pupilelor, transpirație, anorexie, insomnie, uscaciunea gurii, tremur.
RETRAGEREA
Fără efecte imediate.
Flashback-uri, în special împreună cu utilizarea unui alt medicament timp maxim un
an.
Posibile stări psihotice persistente.
MDMA („Ecstasy”)
INTOXICAREA
Stimulare mentală, caldură emotionala, empatie față de alții, un sentiment general de
bunăstare, percepți senzorială crescută, anxietate scăzută.
Pierderea memoriei, judecată slaba.
Deshidratare.
Halucinații rare.
Anestezice Disociative (Fenciclidină sau "PCP" / Ketamină /
Dextrometorfan)
Amnezie disociativă ("în afara corpului", plutire), afectarea memoriei recente și
imediate
(pentru viol/ jaf).
Euforie amețitoare, urmată de multe ori de explozii de anxietate.
Percepția alterată a timpului și a spațiului, paranoia, delir, scăderea puterii de
concentrare.
Creșterea ritmului cardiac, transpirație, greață, senzație de amorțeală, reflexe
încetinite.
Salivație excesivă, nistagmus rotativ și vertical, ataxie, convulsie.
Anxietate și panică; retragere și catatonie.
Stare psihotică prelungită.
Ketamina este mai puțin puternică și cu o durată mai scurtă de acțiune decât PCP.
Dextrometorfanul, din medicamentele pentru tuse, produce efectele sale în "platouri”
cu doză dependentă.
Inhalantele (Inhalarea solvenților industriali/ Gazolină/ Nitrili sau
„Poppers”, inhalarea adezivilor)
INTOXICAREA
Excitație, apoi somnolență, dezinhibare, amețeli, agitație.
Anestezie, o pierdere a senzațiilor, inconștiență.
Amețeală, somnolență, tulburări de vorbire, neîndemânare, mers nesigur.
Iluzii, halucinatii, iluzii, confuzie, labilitate emoțională, gândire alterată.
Euforie, stare visătoare, culminând într-o perioadă scurtă de somn.
Întrebări de screening despre efecte
Un număr mare de instrumente de evaluare pentru abuzul de alcool pentru toate
populațiile poate fi găsit online la
pubs.niaaa.nih.gov/publications/AssessingAlcohol/index.htm).
„Ce se întâmplă cu tine atunci când bei/ consumi droguri? Te schimbi mult/ acționezi
foarte diferit/ faci lucruri ciudate/ ai alte părți ale personalității care ies la iveală?”
„Consumul de alcool/ droguri ți-a afectat mersul la școală/ muncă/ cariera, ți-a cauzat
probleme cu legea sau în relații/ familie/ mariaj, sănătate, sau a schimbat orice altă arie din
viața ta?”
„Ce probleme ți-a cazuat consumul de droguri/ alcool de-a lungul vieții tale? Dar în
ultima lună?”
„Pe care dintre aceste simptome le-ai experimentat: tremurături, pierderi d ememorie,
viziuni sau voci, dureri și febră, răni datorate căzăturilor/ bătăilor/ accidentelor de mașină ?”
„Tu sau cei din jur sunt îngrijorați cu privire la consumul tău de droguri/ alcool? Au
încercat alți oameni să te convingă să renunți la consum?” (Dacă da:) „Ce simți în privința
lor?”
Istoric/ Pattern-uri de consum
O istorie detaliată și individualizată este de dorit, pentru că a patternul individului de
consum/ consum excesiv/ utilizare greșită/ abuz se poate schimba în funcție de disponibilitate,
resurse, mediu ambient, alegere, tratament, și vârstă, și poate implica vicii încrucișate,
substituții temporare sau preferințe, și mulți alți factori. Cu toate acestea, o astfel de adaptare
a întrebărilor nu este posibilă în formatul de aici. Prin urmare, urmați-vă propria intuiție
clinică și direcția clientului (sau evitările) pentru a obține toate faptele și experiențele
relevante.
Ar putea fi folositoare realizarea unui astfel de tabel pe măsură ce adunați informațiile,
în special dacă istoria clientului este complexă.
Numele
drogului/
tipul
Vârsta
începeriiCantitatea Frecvența Traseu Ultima doză
Eforturile de
control și
rezultatele
Începeți cu această întrebare: „Care sunt drogurile tale preferate?” În funcție de
răspuns, mergeți către „Alcool” sau „Droguri”, ca mai jos:
Alcool
Să clarificăm cât de mult alcool este periculos. Institutul National pentru Abuzul de
Alcool și Alcoolism (2000, pp. 429-430) arată că consumul de alcool „în regulă” este de două
pahare pe zi (un singur pahar peste vârsta de 65 ani) pentru bărbați și un pahar pe zi pentru
femei; consumul de alcool „riscant”este de 14 băuturi pe săptămână sau patru pahare pe
ocazie pentru bărbați și de șapte băuturi pe săptămână sau trei băuturi pe ocazie pentru femei;
și consumul de alcool „periculos” este de peste 5-6 pahare pe zi pentru bărbați și peste 3-4
pahare pe zi pentru femei. Orice cantitate de alcool este periculoasă în toate stadiile sarcinii.
„Cât de mult ai nevoie să bei înainte de a începe să simți?”
„Cât îți ia să te îmbeți?”
„Când și unde ai băut prima dată alcool?”
„Când și unde ai băut prima dată până te-ai îmbătat/ intoxicat?”
„Când ai început prima dată să consumi alcool regulat?”
„Cum ai ajus la cantitatea pe care o consumi în prezent?”
„Care este băutura ta preferată? Ce altceva mai bei?”
„Bei vreodată substanțe cum ar fi loțiune de bărberit, medicamente pentru tuse, sau
apă de gură?”
„De unde îți procuri alcoolul?” (De la colegi, magazine, barmani, îl furi, îl ascunzi de
ceilalți?)
„Unde consumi alcool?” (La muncă, acasă, la petreceri, în baruri?)
„Cu cine bei?” (Singur, cu amici, prieteni, soție?)
„Bei pe stomacul gol?”
„Bei zilnic, o dată la două zile sau doar în weekenduri?”
„Ești beat în timpul zilei? În majoritatea zilelor? Când?”
„Atunci când bei, cât de mult consumi? Bei mai mult de o doză de bere/ cincizeci de
ml de whiskey pe zi?”
„În ce moment al zilei începi să bei?” (Imediat după trezire, toată ziua, nu există un
moment anume, la prânz, după muncă, la cină, târziu noaptea?)
„Simți vreodată că trebuie să bei pentru a face față/ că nu poți trece peste zi fără să
bei?”
„Care sunt de obicei situațiile sau starea de spirit înainte de a bea?”
„Bei vreodată foarte mult după o ceartă sau după o dezamăgire?” (Alte emoții posibil
declanșatoare: furie, frustrare, singurătate, plictiseală, agitație)
„Bei mai mult atunci când te aflii într-o perioadă foarte presantă/ stresantă?”
„Când bei la o petrecere sau la altă ocazie socială, furișezi câteva băutri în plus?”
„Ai „dat pe gât” vreodată băutura pentru a te îmbăta mai rapid?”
„Ai ascuns/ mințit vreodată în privința cantității pe care ai băut-o?”
Droguri
„Ce droguri de stradă ai folosit?” (Marijuana, cocaină, heroină, halucinogene, LSD,
„Ecstasy”, analgezice, tranchilizante, etc.?)
„Ai inhalat vreodată adezivi, gasolină, butan, nafta sau diluanți?”
„Ce droguri sau medicamente ai folosit în ultima lună/ 6 luni? Cum ai făcut rost de
ele?”
„Ai folosit vreodată medicamentele care ți-au fost prescrise (analgezice, somnifere,
tranchiliante, barbiturice, etc.) în alt mod decât cel prescris de doctor?”
„Ai folosit vreodată medicamente prescrise pentru altcineva?”
„Când ai folosit pentru prima dată droguri de stradă/ ai folosit greșit medicamentele/ ai
inhalat chimicale?”
„Ce efecte au asupra ta?”
„Ce ai folosit prima dată?”
„Când ai început să consumi regulat?”
„Cum ai ajuns la cantitatea pe care o consumi în prezent?”
„Care sunt de obicei situațiile sau starea de spirit înainte de a consuma?”
„Cât de des consumi? Când începi să consumi? Simți vreodată că ai nevoie de drog
pentru a face față/ pentru a trece peste zi sau peste noapte?”
„Unde consumi?” (Acasă, la muncă, la petreceri, acasă la prieteni?)
„Cu cine consumi?” (Singur, cu amici, prieteni, cu partenerul/a de cuplu?)
„Cum iei fiecare drog/ substanță chimică? Care este doza obișnuită/ maximă pe care o
iei?”
Efecte Pozitive și Negative
„Ce fel de persoană ești atunci când ești beat/ drogat?”
„Care sunt efectele alcoolului/ drogurilor care îți plac cel mai mult?”
„Care sunt efectele care îți plac cel mai puțin?”
Control
„Când a fost prima dată când ai devenit preocupat de consumul tău de droguri sau
alcool?"
„Crezi că ai nevoie să bei pentru a funcționa normal/ a trece prin zi?"
"Odată ce ai început să bei/ te droghezi/ fumezi, ce anume te oprește?" (Forțe interne
precum autocontrolul/deciziile, reguli auto-create cu privire la locație sau timp; forțe externe,
cum ar fi intoxicarea, inconștiența, lipsa de bani, alte persoane, etc.)
„Ai încercat vreodată să te lași sau să te opreaști și nu ai putut? Ce gânduri /
sentimente / dorințe ai avut atunci când ai încercat să te oprești sau să te abții?"
„Prin ce metode ai încercat să controlezi consumul tău de alcool/ droguri?" (Mutarea,
rugăciune/ religie, trecerea la un alt tip de alcool/ un alt drog, voința, planificarea,
detoxifierea, programe de reabilitare, Alcoolicii Anonimi, noi prieteni, izolare, etc.)
„Crezi că ai pierdut controlul asupra utilizării tale a alcoolului/ drogurilor? Când? "
„Care a fost cea mai lunga perioada în care ai fost „treaz”/ „curat”?"
„Ai participat vreodată la o reuniune Alcoolicii Anonimi / Narcoticii Anonimi?"
Aspecte emoționale și psihologice
„Ai regretat vreodată ceea ce ai făcut sau spus când erai beat/ drogat?"
„Te simți vinovat/ jenat/ cu remușcări/ cu păreri de rău despre modul în care bei/
folosești droguri?"
„Minți/ ascunzi/ justifici/ eviți vreodată discuțiile despre utilizarea efectivă a băuturii/
drogurilor?"
Consecințe asupra sănătăți
„Ți-a spus vreodată un doctor să nu mai bei/ consumi droguri, pentru binele sănătății
tale?”
„Consumul de droguri/ alcool înrăutățește vreo problmă de sănătate pe care o ai?”
„Consumul de droguri/ alcool ți-a schimbat vreodată pofta de mâncare/ greutatea? Dar
somnul?” (Patternuri neregulate, inversări zi-noapte, întreruperi, stai treaz 24 de ore sau mai
mult când consumi?)
„Ai avut vreodată oricare dintre acestea, atunci când ai băut/ consumat droguri sau
când te-ai oprit din consum: crampe, transpirație/ febră, rinoree/ ochi înlăcrimați, diaree, stare
de vomă, convulsii, tremur, Delirium Tremens, pierdere în greutate (fără diete), ai auzit voci,
ai văzut lucruri pe care alții nu le vedeau, ai simțit lucruri târându-se prin pielea ta? "
„Ai fost vreodată diagnosticat cu ciroză, pancreatită, icter, hepatită, SIDA, sau altă
boală legată de consumul de droguri? "
„Ai avut vreodată pierderi de memorie/ momente în care nu ai putut să îți amintești ce
ai făcut sau cum ai ajuns în locul în care te aflai?” (Dacă da:) „Când s-a întâmplat asta prima
dată și când anume cel mai recent? Cât de des s-a întâmplat?”
„Te-ai îmbătat vreodată foarte tare, deși ai băut doar un pahar sau două?”
Impact/ Consecințe familiale/sociale
„Ai fost vreodată implicat într-o ceartă serioasă cu/ ai bătut/ lovit/ ai fost bătut de
parterul de cuplu/ copilul tău/ rude/ prieteni când erai beat/drogat ?”
„Parterul tău de cuplu are de asemenea probleme cu alcoolul/ drogurile?”
„Alți membri ai familiei, cum ar fi frații/ surorile/ părinții/ copii au de asemenea
probleme cu alcoolul/ drogurile?”
„Consumul de droguri/ alcool determină sau a determinat apariția unor relații
tensionate cu copii sau cu familia/ neglijență/ abuz fizic, verbal sau sexual?”
„Consumul de alcool a stricat vreodată reuniunile de familie/ a creat o atmosferă
tensionată/ i-a speriat pe copii/ i-a făcut pe alții să vorbească despre tine?”
„Îți eviți familia atunci când ești beat/ drogat?”
„Consumul de droguri/ alcool ți-a cauzat vreodată probleme de natură sexuală?”
(Probleme erectile/ de excitare, comportamente cu risc crescut, etc.)
„Cum ai descrie efectele generale ale consumului de droguri/ alcool asupra mariajului/
copiilor/ familiei/ prietenilor tăi?”
„Cum îți petreci timpul liber și cu cine?”
Consecințe vocaționale/ financiare
„Consumul de droguri/ alcool ți-a cazuat vreodată probleme în timp ce erai la școală?”
„Cât de mult ai lipsit de la muncă din cauză că erai beat/ drogat/ mahmur?”
„Ai fost vreodată mustrat/ concediat/ ai stricat ceva/ ai rănit pe cineva din cazua
consumului de alcool/ droguri?”
„Dacă ai fost în armată, ai băut acolo? Consumul tău a cauzat probleme acolo?”
„Munca ta a avut de suferit din cauza consumului de alcool/ droguri, de exemplu
productivitate scăzută, ratarea unei promovări sau a aunei măriri de salariu, sau alte
probleme?”
„Cum ai făcut/ faci rost de bani pentru a cumpăra droguri?”
Consecințe legale
„Ai fost arestat pentru comportament turbulent, conducere în stare de ebrietate/
conducere sub influența alcoolului, asalt, sau comportament distructiv atunci când erai în stare
de ebrietate/ drogat? "
„Ai fost vreodată arestat pentru posesie, vânzare, distribuire sau de droguri?"
„Cât de mult trafic de droguri ai făcut?"
"Ai acumulat datorii mari/ ai fost evacuat din cauza consumului de alcool sau de
droguri?"
Consecințe spirituale
„Cînsumul de alcool sau de droguri ți-a cauzat vreo problemă spirituală?” (Vezi
subcapitolul 19.9, „Probleme spirituale și religioase”)
Identitate
„Ai spune că ești un/o „băutor/oare social(ă)” sau că ai „o problemă cu băutura”? Sau
cum ți-ai descrie consumul?”
„Te gândești la tine ca la un dependent de alcool/ droguri? De ce sau de ce nu?”
Tratament
Vezi subcapitolul 25.5, „Planul de tratament pentru clenții cu abuz de subtanțe”
„Ai participat vreodată la o reuniune Alcoolicii Anonimi / Narcoticii Anonimi?” (Dacă
da:) „Când s-a întâmplat asta? Cum a fost? De ce ai încetat să mai mergi?”
„Ce fel de tratament ai urmat pentru consumul de alcool/ droguri?”
Ar putea fi utilă realizarea unui tabel pentru astfel de informații.
DataTipul de
tratamentDurata
Locația/
Instituția
Durata
abstinenței
Declanșatorul
recăderii
Comentariile
clientului
„Ce te-a adus la/ înapoi la tratament?”
3.29. Uz de substan e: Tutun i cafeinăț ș
Tutun
"Fumezi țigări/ trabucuri/ pipă? Mesteci/ inhalezi adânc/ utilizezi tutun fără fum?
"(Dacă este așa :)
"Câte/ cât de mult fumezi/ consumi în fiecare zi?"
"În ce parte a zilei fumezi/ folosești tutun prima dată?"
"Unde și când fumezi/ folosești tutun mereu/ niciodată?"
"Ce lucruri pozitive face pentru tine fumatul/ consumul de tutun?"
"Când ai început să fumezi/ utilizezi tutun?"
"Ai fumat/consumat vreodată mai mult sau mai puțin decât o faci acum?"
"Ai schimbat marca pe care o fumezi / utilizezi a reduce cnsumul?"
"Ai încercat să renunți la fumat/ utilizarea de tutun?" (Dacă este așa :) "Cum? De câte
ori? Pentru cât timp? Ceea a funcționat și ce nu a funcționat pentru tine?"
Cofeină
"Cât dintre acestea bei în medie într-o săptămână?"
"Cafea (cu excepția cafelei decofeinizate), cafea rece, latte, cappuccino, etc?"
"Ceai (cald, rece, verde, etc.)?"
"Cola sau alte bauturi racoritoare cu cofeina?"
"Energizante, cum ar fi Red Bull?"
"Cât de des iei comprimate cu cofeina, ca No-Doz?"
"Cât de des servești ciocolată, în orice formă?"
(Pentru toate cele de mai sus :) "Când bei/ iei/ Consumi?"
3.30. Suicid și Comportament Autodistructiv
Vezi secțiunea 12.40, „Suicid”, pentru descriptori
Anchetă inițială
Începeți prin a spune clientului:
"Tu mi-ai povestit niște experiențe foarte dureroase. Trebuie să fi fost greu de
suportat,
și, probabil, te-ai gândit uneori să renunți la luptă / să îți faci rău/ chiar să pui capăt
vieții tale. E adevărat? "
Dacă această idee este acceptată de către client, întrebați despre următoarele domenii.
Dorința morții
"Când a fost ultima dată când ți-ai dorit să nu te mai trezești/ să fii mort sau când te-ai
gândit că tu/ alții /lumea ar fi mai bine dacă tu ai muri? "
"Ai gândit vreodată în acest fel înainte?"
Ideație
Ideația suicidară este mult mai comună decât realizează oamenii. Drum et al. (2009)
oferă date releante pentru studenți.
"În ultima vreme ți-ai spus ție sau altora cuvinte ca " Viața nu merită trăită. "" Eu nu
mai pot suporta asta, '' Cine are nevoie de acest rahat / durere? "," Tu nu va trebui să îți faci
griji pentru mine mult timp, '' În curând se va termina tot "?"
"Când a fost prima dată când te-ai gandit la/ ai luat în considerare încheierea situației/
a-ți face rău/sinucidere?"
" Când a fost ultima dată când te-ai gandit la/ ai luat în considerare încheierea situației/
a-ți face rău/sinucidere?"
"Recent / în ultima lună ți-ai făcut vreun plan de a te răni sau de a te sinucide?"
"Când ai gânduri de sinucidere, cât timp durează?"
"Ce anume aduce aceste gânduri?"
"Cum te simți în legătură cu aceste gânduri?"
"Simți că ai control asupra acestor gânduri?"
"Ce anume oprește / pune stop acestor gânduri?"
Afecte și Comportamente
"Cât de des te-ai simțit singur / fricos / trist / deprimat/ lipsit de speranță?"
"Există mai multe teme de disperare în ceea ce scrii / operele tale de artă / ceea ce
citești / muzica pe care o asculți, decât erau înainte? "
"Te simți acum reenergizat după revenirea dintr-o depresie?"
"Ai pierdut pe cineva apropiat ție?" (Prin mutarea departe, despărțire, divorț, deces?)
"Ți-ai pierdut interesul în / ai dat la o parte unele dintre interesele tale / hobby-uri /
activități sau prieteni?"
"Notele tale / performanța la lucru a scăzut?"
"Esti mai neglijent cu îngrijire ta, mănâncrea, și somnul?"
"Îți asumi mai multe riscuri decât înainte?"
"Din cauza unei stări proaste, ți s-a întâmplat vreodată să. . .
mănânci sau să dormi prost? "
fugi? "
te bați/ să ai probleme/ să fii dat afară din școală? "
vandalizezi o proprietate? "
ai probleme cu poliția sau să fii arestat? "
fii implicat în abuz fizic sau sexual, sau alte acțiuni pe care le-ai regretat mai
târziu? "
rămâi însărcinată / să lași pe cineva însărcinată? "
crești consumul de alcool sau droguri? "
Motivație
"De ce te gândești/ te-ai gândit la sinucidere?"
"Ai simțit vreodată că " Viața mea este un eșec "sau" Situația mea este fără speranță
"?"
"Ce s-ar întâmpla cu tine după ce ai muri?"
"Ce efecte ar avea sinuciderea ta asupra familiei tale / prietenilor / colegilor / altora
care țin la tine? "
"Vreo rudă de-a ta sau vreun prieten de-al tău a încercat/ a reușit vreodată să se
omoare?" [Dacă da, specifică numărul, vârsta / momentul când a încercat, motivele, cea mai
recentă încercare.]
"În ce condiții te-ai sinucide?"
Factori descurajatori / demotivatori
"Ce motive ai pentru a contina să trăiești?"
"Ce te-ar împiedica să te sinucizi?" (Lipsa de curaj, gânduri despre copii / alte rude,
convingeri religioase, rușine, "Nu i-aș oferi lui/ ei satisfacție, dorința de a trăi / bucurie,
speranțe de îmbunătățire?)
"Te-ai gândit ce s-ar întâmpla dacă nu ai reuși?" (Durere și răni permanente, cum ar fi
să rămâi într-un scaun cu rotile, pierderea vederii, auzului, sau vorbiri; sărăcie; dependență;
abandon; deteriorare; "să fii o legumă"?)
Amenințări / Gesturi / Încercări
"Când a fost prima dată când ai încercat să te rănești sau să te sinucizi?"
"Ați încercat de mai multe ori?"
"Când a fost ultima dată când ai încercat să te rănești sau să te sinucizi?"
"Ce gândeai la momentul respectiv despre moarte sau despre a muri?"
"Aveai de gând să mori atunci?"
"Dacă nu, care a fost scopul tau / motivația?"
"Cum ai încercat să o faci?"
"Ai fost singur?"
"Consumai droguri sau alcool?"
"Ce sa întâmplat înainte de fiecare încercare?" (O ceartă, conflicte cu familia, o
experiență umilitoare, dezamagiri, dificultăți școlare, incidente cu poliția, o sarcină, un atac,
abuz fizic / sexual, ți s-a spus "Aș vrea să mori"?)
"Ce sa întâmplat după aceea?" (Spitalizare [unitate de terapie intensivă, psihiatrie,
medicină generală]; efectele asupra familiei și prietenilor, asupra ta ; consiliere sau terapie?)
Pregătiri
„Ai....
donat anumite bunuri ale tale?”
scris un testament?”
verificat asigurarea ta?”
făcut pregătiri pentru înmormântare?”
spus cuiva despre planurile tale?”
scris un bilet de adio?”
Plan/ Mijloace/ Metodă
"Te-ai gândit cum / unde / când ai putea să te sinucizi?"
"Te-ai gândit cât de ușor sau de greu va fi să te sinucizi?"
"Ai făcut vreun plan pentru a te răni/ sinucide?" [Dacă este așa, evaluați gradul de
practicabilitate / efort.]
"Cum ai face-o? Ai mijloacele necesare? "[Daca mijloacele sunt prezente, evaluați
disponibilitatea, oportunitatea, și letalitatea.]
"Ce pregătiri ai făcut?" (ai strâns de pastile, ai păstrat un pistol încărcat, etc.)
O abordare mai interesantă pentru evaluarea intenției suicidare este Scala Vocală
Firestone pentru Comportament Autodistructiv (Firestone, 1991), care ordonează gândurile pe
o scară de 11 trepte, de la autocritic la cinic, vicios, dependent de substanțe, renunțare,
automutilare și suicid. Alte resurse practice pentru evaluarea suicidului se gâsesc în Bongar
(2002), Shea (2002), Jobes (2006), și Rudd și colab. (2001).
3.31. Violența
Vezi și subcapitolul 3.17, „Controlul impulsurilor”, pentru întrebări, și subcapitolul
12.5, „Sindrmul femeii bătute”, și 12.41, „Comportamente violente”, pentru descriptori
În plus față de următoarele întrebări, consultați McCloskey și Grigsby (2005) pentru
proceduri detaliate pentru evaluarea factorilor perpetuatori (precum și a victimelor) a violenței
în parteneriatul intim.
"Când te superi foarte tare/ îți pierzi cumpătul, ce anume provoacă acest lucru? "
"Ce faci de fapt, atunci când te superi foarte tare/ îți pierzi cumpătul?"
"Cât timp îți ia să te calmezi?"
"Ai amenințat vreodată să rănești pe cineva, cum ar fi un membru al familiei /
partenerul / o rudă / a copil / un animal de companie? "
"Ai ridicat vreodată pumnul sau ai amenințat pe cineva în vreun fel? Ai confruntat
vreodată pe cineva/ ai invadat spațiul personal al cuiva? "
"Ai amenințat vreodată pe cineva pentru a face sex cu el / ea?"
"Ai rupt/ aruncat vreodată lucruri atunci când ai fost supărat / frustrat / dezamăgit? Ai
lovit un perete sau ai spart o ușă? "
"Ai apucat / pălmuit / împins / ciupit / lovit / scuipat pe / mușcat / tras de păr / sufocat
pe cineva? "
"Ai lovit vreodată pe cineva cu pumnii / cu o bâtă / cu orice altceva, atunci când ai fost
nervos? "
"Ai folosit vreodată un cuțit sau o altă armă?"
(În ceea ce privește un incident anume:) "Cât timp a durat bătaia? De ce te-ai oprit din
lupta cu altă/e persoană (e)? "
"Cât de mult au fost răniți ceilalți?" (Vânătăi, zgârieturi, haine rupte, a fost
necesarprimul ajutor / îngrijire medicală, a mers la spital, handicap grav, etc?)
"A fost vreodată chemată poliția pentru că ai fost implicat într-o luptă? (Dacă da :) Ai
fost arestat? Cu cât ai fost amendat? Ce s-a întâmplat atunci? "
"Ai planificat vreodată să rănești sau să omori pe cineva? (Dacă da :) Cât de mult ai
planificat? "
Partea a II-a
Termeni i Declara ii Standardș ț
pentru
Redactarea Rapoartelor Psihologice
Subdiviziuni:
A. Prezentarea Raportului
B. Persoana în Evaluare
C. Persoana în Mediul său
D. Completarea Raportului
Partea a II-a acestei cărți este grupată în patru subdiviziuni: A, B, C, și D, care
corespund formatului și secvențelor unui raport de evaluare tipic. Prima componentă
principală a fiecărui raport (A) trebuie să cuprindă informațiile care au fost cunoscute
dinainte. La această bază se adaugă informațiile obținute de dumneavoastră (B și C) și se
încheie cu concluziile și recomandările făcute (D).
Secțiunea "Un ghid funcțional de construire a raportului" în "Orientarea în tezaurul
clinicianului"oferă asistență pas-cu-pas în utilizarea Părții a II-a a acestei cărți, pentru a
genera un format de raport. Dacă v-ați decis să nu utilizați secvența oferite de partea a II-a,
puteți merge la Capitolul 26 pentru a selecta un format diferit.
A. Introducere în Raport
Capitole:
4. Inceperea raportului: informaţii preliminare
5. Motivele trimiterii către specialist
6. Informaţii contextuale şi istorice
Orice raport ar trebui să înceapă cu informaţii orientative despre tine, client şi
despre examinare sau tratament. Capitolul 4 oferă o structură sugerată pentru această
informaţie, frazare standard, precum şi câteva aspecte legale şi etice pe baza cărora ar
trebui să faci comentarii. Capitolul 5 listează posibile motive pentru care clientul se
prezintă la tine iar capitolul 6 sugerează moduri în care să prezinţi istoricul clientului
(medical, social, educaţional, familial şi mecanisme adaptative).
4. Începerea raportului: Informaţii preliminare
Acest capitol acoperă informaţii de bază cu care ai putea începe orice raport.
Motivele trimiterii către specialist sunt prezentate în capitolul 5; informaţii mai detaliate cu
privire la contextul clientului sunt prezentate în capitolul 6.
4.1. Titlul şi datele pentru raport
Foloseşte documente pregătite sau include o identificare completă a evaluatorului prin
nume, grad şi titlu, şi în cazurile în care este potrivit, afilierea, supervizorul, numărul licenţei,
instituţia, adresa şi numărul de telefon.
Foloseşte un titlu pentru raport care să se potrivească conţinutului raportului şi
audienţei – de exemplu, „ Evaluare Psihologică” sau „ Sumarul închiderii de caz”. Majoritatea
titlurilor sunt combinaţii ale cuvintelor de mai jos. Întotdeauna alegeţi-le pe acelea favorizate
de specificul practicii dumneavoastră.
Alegeţi un cuvânt care să descrie disciplina sau activitatea:
Psihosocial, muncă socială, psihiatric, psihologic, neuropsihologic,
psihoeducaţional, îngrijire, multidisciplinar.
Medicină legală, reabilitare, abilitare, diagnostic, testare, caz, statut mental,
deschidere, progres, descărcare, închidere.
Educaţional, intelectual, personalitate, ecologic, individualizat, comportamental,
tratament, organizare, managementl vieţii.
După care alegeţi un cuvânt care să descrie tipul de document:
Sumar, evaluare, raport, examinare, istoric, plan, actualizare, notă, formulare.
Întotdeauna dataţi raportul. Mai mult, oferiţi toate datele şi locaţiile ( ex. Camera de
spital, biroul şcolii, biroul privat, acasă) examinării/ evaluării/ interviului/urilor/ testării..
Indicaţi perioada din zi, timpul total alocat testării, durata interviului, etc. În funcţie de
relevanţă.
4.2. Surse de informare pentru raport
Începeţi prin a descre sursele de obţinere a informaţiilor cu una sau mai multe dintre
următoarele declaraţii, în funcţie de caz:
În pregătirea pentru interviu am primit şi revizuit următoarele informaţii...
Aceste informaţii pe care le-am primit nu aveau origini clare/ erau dintr-o sursă pe
care nu am putut-o stabili.
Informaţiile erau indescifrabile/ indisponibile/ insuficiente/ irelevante/ adecvate/
pertinente/ voluminoase.
Sursele de informare pot include următoarele:
Verificarea documentelor furnizate : sumarul tratamentului şi al rapoartelor, informaţii
şcolare, evaluări anterioare, etc.
Observaţii asupra cientului în timpul interviului clinic.
Interviuri colaterale cu prieteni/ soţ/soţie/ părinţi/ familie/ rude/ îngrijitori/ traducător,
etc.
Testare: Listaţi fiecare test sau chestionar separat după numele său întreg şi utilizaţi
abrevieri/ acronime în corpul raportului. ( Vezi secţiunea 11.10, „ Inteligenţă, Dezvoltare şi
Cogniţie: Evaluare”, şi 13.1, „Modele de diagnoză a personalităţii”, pentru numele testelor).
[ Dacă este cazul adăugaţi menţiunea: „Toate testele au fost administrate, scorate şi
interpretate de către autorul acestui raport fără ajutorul asistenţilor sau a supervizorilor.
Consultare cu alţi profesionişti.
Observaţii ale altor profesionişti/ ale interviurilor altor profesionişti cu clientul/
copilul/ familia.
4.3. Identificarea informaţiilor despre client
Descrierea trebuie să fie îndeajuns de detaliată încât să permită identificarea persoanei
unice. (Vezi capitolul 7, „ Observaţii comportamentale” pentru limbaj specific.)
Nume
Întotdeauna folosiţi numele şi prenumele clientului. Dacă este cazul specificaţi de
asemenea şi familia de origine, numele înainte de căsătorie, schimbări, alias-uri/ cunoscut şi
ca.
Pentru un copil: Indicaţi numele preferat, porecla/ poreclele în citate sau „preferă să i
se spună...”
Alte date de identificare
Oferiţi adresa clientului, numărul de telefon, număr de caz ( dacă există ), precum şi
numele actualului terapeut/ medic/referent/ manager de caz.
Genul/ Sexul
Specificaţi genul sau sexul clientului ( termentul de gen este mai adecvat în acest caz).
Vârsta
Pentru adulţi menţionaţi vârsta în ani.
Pentru un copil: Folosiţi 9 ani şi 3 luni, 9 3/12, 9:3 sau 9`3`` şi nu modalitatea
ambiguă 9.3 ani.
Pentru ordinea naşterii: Clientul este al treilea din patru / clientul este cel de-al treilea
din cei patru copii.
Statut marital
Fiţi consecvenţi în a raporta statutul marital al bărbaţilor/ femeilor. Oferiţi informaţii
despre numărul şi durata acesor căsnicii/ concubinaje, separări/ divorţuri.
Utilizat frecvent: Niciodată căsătorit [ preferabil in loc de „singur” pentru că este mai
puţin ambiguu], locuieşte cu o iubită/ un iubit/ partener/ logodnic/ logodnică, măritat/-ă/în
concubinaj, separat/ în divorţ/ divorţat, văduv/văduvă, necunoscut.
Fără copii/ părinte al ... copii.
(Adăugaţi număr:) ... copii, în prezent locuiesc cu clientul/ sunt în grija clientului.
Copii au fost adoptaţi/ luaţi în grijă, locuiesc temporar cu mama lor/ tatăl lor/ bunici/
alte rude.
Ocupaţie
Specificaţi dacă clientul este angajat/ neangajat, lucrează full-time sau part-time, este
student, pensionar, etc. Descrieţi alte ocupaţii, ocupaţii anterioare, etc., nu doar posturile
deţinute.
Naţionalitate/ Etnie
Oferiţi această informaţie fie pentru toţi clienţii fie pentru niciunul dintre ei. În
raportarea naţionalităţii/ etniei menţionaţi de asemenea şi locul naşterii, precum şi limba
nativă.
Rasă
Fiţi consistenţi dealungul rapoartelor în ceea ce priveşte oferirea de informaţii cu
privire la rasă; nu raportaţi numai în cazul minorităţilor. Rasa nu înseamna culoarea pielii. În
cazul în care aveţi dubii asupra rasei unei persoane sau asupra termenilor uzuali, locali,
acceptabili din punct de vedere personal, întrebaţi acest lucru. Eu persnal nu găsesc nicio
valoare în a folosi descriptori precum „birasial”, „multirasial” sau „din rase diferite” atâta
timp cât conceptul de rasă umană nu are o bază ştiinţifică iar majoritatea dintre noi avem bază
genetică mixtă. În orice caz, termeni precum aceştia sunt folosiţi în cercetarea socială şi
medicală şi pot conduce în unele situaţii către informaţii cu sens, non-genetice deşi
probabilitatea suprageneralizării ca eroare este mare.
African american, „ alb/ american european/ „anglo”, astiatic/ american asiatic
{oriental}/ hispanic/ latin/-ă, american nativ, eschimos, oceanic/ insular Pacific, caraibean,
etc.
Rezidenţă/ circumstanţe de viaţă Vezi secţiunea 14.8, „Condiţii de viată/
Nivel de suport necesar” pentru descriptori.
Religia
Oferiţi informaţii cu privire la orientarea religioasă numai in cazul în care este
relevant.
Orientarea religioasă a părintilor/ născut ca/ botezat ca/ crescut în/ convertit în/ recent
schimbat în.
Fără preferinte: Neimportant, neafiliat, nepracticant, respins, agnostic, ateu.
Preferinţe (<-> în funcţie de grad): Practicant, pios, credincios, zelos, prozelitist,
evanghelist, preocupat ( obsesiv), delirant.
Statut legal al sănăţii mentale
Internări voluntare/ involuntare/ tratament/ angajament (complianţă). ( Eventuala
furnizare a unor articole de lege cu privire la aceste aspecte).
Motivele trimiterii către specialist Vezi Capitolul 5, „Motivele trimiterii către
specialist”
4.4 Autonomie în prezentarea la consultaţie
A venit la prima ( sau a doua, etc.) programare întârziind___ minute/exagerat de
devreme/ cu puţin înainte de ora programată/ la timp/ exact la ora specificată în programarea
consultaţiei.
A venit singur/ fără escortă/ a venit cu un prieten/ cu soţia/ cu copii/ escortă/ cu
lucrător social/ etc. ( Dacă însoţitorul este prezent, specificaţi rolul acestuia în examinare,
dacă are vreunul).
A avut ___ grad de dificultate în găsirea cabinetului.
A condus/ a fost adus de cineva/ a folosit alt mijloc de transport ( specificaţi care).
4.5 Declaraţii de consimţământ
Consimtământ pentru evaluare sau tratament
În ceea ce priveşte informaţiile pe care ar trebui să le furnizaţi pacienţilor, direcţiile
sunt următoarele: „ Ce aspecte ar avea nevoie să cunoască un adult pentru a decide dacă este
cazul să se implice sau să refuze efectuarea evaluării şi/ sau a tratamentului?
Pentru evaluări, clientul trebuie să fie informat cu privire la entităţile care pot avea
acces la raport ( ex. Instanţa de judecată, personalul de ingrijire, referentul, părinţii unui client
adolescent, etc.); să fie informat asupra deciziilor pe care aceste persoane le vor face bazându-
se pe raport; să i se ofere posibilitatea de a refuza participarea sau de a o întrerupe în orice
moment dacă clientul decide că anumite informaţii ar putea fi în defavoarea lui.
În ceea ce priveşte desfăşurarea tratamentului, trebuie să discutaţi riscurile şi
beneficiile care pot fi în mod rezonabil anticipate. Ar trebuie să-ţi conduci discursul către
pacient în termenii următori, bazaţi pe cei sugeraţi de Grupul pentru dezvoltarea Psihiatriei
(US) (1990):
„Cu toate că nu avem la dispoziţie statistici suficient de încurajatoare,
cred că această combinaţie de tratamente ne oferă cele mai bune şanse de reuşită.”
„ Rata de succes a acestui tratament este de aproximativ 85%. Asta
înseamnă că aproximativ 85% din toţi pacienţii care au primit acest tratament au
beneficiat de ameliorarea totală sau substanţială a simptomelor.”
Dezbaterile şi adnotările lui Zuckerman din 2008 pot fi foarte utile în această privinţă.
Consimţământul informat
Am discutat procedurile evaluării/tratamentului; care au fost aşteptările atât din partea
clientului cât şi din partea evaluatorului/terapeutului; ce alte persoane pot fi implicate sau
afectate; riscurile şi beneficiile tratamentului; metode alternative, costuri, riscuri, beneficii.
Clientul înţelege riscurile şi beneficiile oferirii sau a neîmpărtăşirii informaţiilor.
Clientul înţelege procedurile asupra cărora îi este cerut consimţământul, cât şi efectele/
consecinţele acestora, precum şi procedurile alternative şi efectele acestora.
Am informat clientul asupra faptului că informaţiile pe care le furnizează vor fi incluse
în raportul meu, pe care i le voi trimite lui ___, persoană care l-a recomandat spre evaluare.
Am informat clientul că nu sunt psihologul care îl tratează, că nu vom avea o relaţie
profesională prelungită şi că nu vor exista înregistrări ale evaluării în biroul meu.
Clientul ştie că rezultatele acestei evaluări vor fi trimise către___ şi utilizate
pentru___.
Într-un dialog continuu, acestea au fost explicate într-un limbaj potrivit educaţiei,
intelectului şi capacităţii de înţelegere a pacientului.
Consimtământ voluntar
Acest client înţelege şi aprobă de bunăvoie implicarea totală.
Clientul înţelege că poate să îşi retragă consimţământul în orice moment şi să întrerupă
evaluarea/ tratamentul.
Competenţa de a consimţi
Bazându-mă pe interacţiunea cu clientul, nu am motive să apreciez că această
persoană nu este competentă să-şi ofere consimţământul pentru această evaluare/procedură/
tratament luate în considerare.
Clientul nu este minor şi nici nu prezintă dizabilităţi mentale; nici nu are dificultăţi de
comunicare, psihopatologie şi nu prezintă alte aspecte care ar putea compromite competenţa
de a-şi da consimtământul sau capacitatea de înţelegere.
4.6 Acurateţe/ Validitatea declaraţiilor
Baza de date
În baza ...:
Observaţiilor asupra persoanei pentru ___ ore, în ___ sedinţe (descrieţi
împrejurările)...
Consistenţei internă a informaţiilor şi a istoricului de viaţă
Absenţei omiterii/ suprimării informaţiilor negative, a contradicţiilor...
Caracterului şi a coeziunii reacţiilor clientului, a comentariilor spontane, a
comportamentelor sale...
Consistenţei informaţiilor din surse diferite...
Abilităţii clientului de a semnala situaţiile în întregime...
Datele/ istoricul par a fi complet/ aproape complet/ satisfăcător/ mai degrabă/ foarte
puţin/ îndoilenic de incredere.
Îl consider pe pacient ca fiind capabil/ incapabil de a oferi informaţii de încredere.
Condiţii de declinare a responsabilităţii evaluatorului
Cititorii raportului sunt informaţi cu privire la faptul că acesta reflectă numai
informaţiile disponibile la momentul realizării, şi nu informaţii care pot fi primite ulterior/
care pot fi pertinente dar nu sunt disponibile în mod uzual. Orice astfel de informaţii
precizate mai sus pot schimba concluziile şi recomandările evaluatorului.
Acest raport reflectă starea de sănătate a persoanei la momentului consultului şi poate
sa nu constituie starea lui la momentul externării sau a formulării diagnosticului final, cât şi la
momente anterioare sau ulterioare. Imi rezerv dreptul de a reevalua şi revizui declaraţiile şi
concluziile asupra acestui pacient exprimate în acest raport, dacă primesc informaţii
suplimentare. De asemenea, în timp, aceste concluzii si declaraţii pot să nu mai reprezinte
realitatea cu privire la starea de snătate a pacientului.
Acest raport este bazat numai pe sursele de informaţie precizate în raport.
Nu s-a încercat nicio coroborare independentă a informaţiilor factuale sau de context
prezentate de client.
M-am bazat pe informaţiile furnizate de client despre istoricul său şi am presupus că
sunt corecte ( cu excepţia celor menţionate a fi alte), drept urmare nu pot să îmi asum
responsabilitatea asupra niciunei erori de fapt din acest raport.
Diagnosticele şi părerile din acest raport sunt oferite cu un grad rezonabil de acurateţe
psihologică.
Părerile prezentate în acest raport nu au fost influenţate de referent sau de entitatea
referentă.
Reprezentativitate/ Validitate
Rezultatele sunt considerate a fi o mostră validă/ de a reprezenta cu precizie nivelul de
funcţionalitate/ să reprezinte un pattern comportamental tipic/ a reprezenta comportamentul în
situaţii diferite de cele existente în cadrul specific examinării.
Pentru că acest client nu a refuzat niciun item/întrebare a testării, a lucrat susţinut/ a
fost în majoritatea timpului cooperant şi de ajutor, nu a manifestat emoţii care să interfereze
cu evaluare cum ar fi depresie sau anxietate, rezultatele testului/ evaluării sunt cpnsiderate a fi
reprezentative pentru nivelul său minim/ obişnuit/ optim de funcţionare.
Activitatea clientului în timpul [numele testului/ interviului(urilor)
structurat(e)/sarcinilor] nu a fost congurent cu prezentarea clinică , istoricul educaţional,
istoricul profesional, astfel neputând fi o măsură validă a intelectului general/ altor abilităţi.
Rezultatele acestui test sunt plauzibile (în măsura în observaţiilor personale).
Dacă informaţii oferite de o terţă sursă devin disponibile, rezultatele acestui test ar
putea fi reevaluate.
Consistenţă
Estimările personale ale pacientului înclină a fi confirmate/ coroborate de cele ale
mele, cât şi de cele provenite din alte surse.
Pacientul şi-a povestit trecutul într-o manieră spontană, organizat într-o desfăşurare
cronologică cu suficiente detalii, consistenţă, logică şi atenţie.
A fost un slab/ potrivit/ bun excelent povestitor.
(<-> după grad) Completă/ suficient de organizată prezentare, reactualizarea precisă a
detaliilor/ numelor şi secvenţe, informaţii vagi/ zgârcit cu informaţiile/ istoric schematic,
dezorganizat/ împrăştiat/ocazional, nebulos/ vag/ ambiguu, ilogic, contradictoriu, umoristic.
Acurateţe
Autodescrierea clientului a fost credibilă, sinceră şi informată.
Cred că pacientul a fost onest, cinstit, precis, şi s-a bazat în descrieri pe fapte reale.
Deşi oarecum dramatic, informaţia de bază pare a fi precisă şi validă în scopul
diagnosticării/ evaluării.
Clientul se străduieşte din răsputeri să fie precis în amintirea evenimentelor, dar ...
Clientul nu este un observator abil.
El/ea încearcă să dea răpunsuri cu sens la întrebările mele, dar...
A întâmpinat dificultăţi în prezentarea cronologică şi coerentă a materialului istoric.
Clientul a fost chestionat în amănunt, într-un mod creativ, însă nu a fost posibil a se
determina/ a obţine o imagine clară/ a obţine mai multe informaţii despre___/ obţinerea
oricăror conturări ale simptomelor, altele decât cele descrise prin sintagma „ Nu-mi
amintesc”/ „Nu înteleg”.
Pacientul devine evaziv când i se solicită precisări pe un anume subiect.
Pacientul părea convins că a oferit o prezentare precisă a situaţiei personale, cu toate
că în acelaşi timp nu părea conştient de multiplele limitări şi deficienţe.
Se manifestă cu mare încredere, aparent nefiind conştient de prezenţa greselilor si a
confuziilor.
Cu toate că pacientul a părut că prezintă informaţiile de mai sus într-o manieră corectă,
precizia poate fi pusă la îndoială din cauza unor posibile dificultăţi de percepţie a socialului/
consimţământului/ realităţii cronologice/ sensul social acceptat al comportamentelor/
patternuri în relaţii/ etc., sau caracterul neobişnuit al simptomelor/ experienţelor personale
raportate.
Clientul a prezentat un istoric care nu a părut să descrie simptomele , ci mai degrabă
un stil de viaţă profund dezorganizat.
Grad de încredere/ Sinceritate/ Disimulare
A părut a fi cinştit în ceea ce priveşte descrierea personală asupra slăbiciunilor şi
calităţilor.
A părut a fi un martor de încredere şi un povestitor exact.
Nu a părut să inventeze niciuna dintre întâmplări.
Răspunsurile sale la întrebări au părut a fi lipsite de orice încercări conştiente de a
prezenta o imagine distorsionată.
Nu a făcut eforturi speciale pentru a mă convinge de gravitatea sau veridicitatea
problemelor sale.
Nu a prezentat nicio dovadă a vreunei distorsionări deliberate în eforturile sale de a
comunica.
Povestirea oferită de pacient ar trebui luată în calcul cu precauţie/ a fost inventată/
prezentată grandios.
Majoritatea aspectelor pe care le-a prezentat părea lucruri pe care altcineva i le
spusese/ păreau exersate.
A răspuns nerăbdător la toate întrebările, susţinând prezenţa tuturor simptomelor şi
problemelor sugerate.
Sindromul Ganser {pseudodemenţă isterică}
Trebuie menţionat faptul că la fiecare plângere cu privire la simptome descrierea a fost
vagă, prezentând contradicţii, şi nu a fost complet congruentă cu niciun pattern clinic
cunoscut.
Pacientul este motivat doar de obţinerea unor beneficii materiale.
În ciuda aformaţiilor privitoare la durere şi dizabilitate, este capabil să se ridice şi să se
aşeze pe scaun fără dificultate şi să stea aşezat confortabil pnetru perioade lungi.
A minimizat/ exagerat comportamentele sale.
Clientul minte în mod deliberat.
Examinatorul crede că clientul este capabil să reclame stări si să descrie experienţe
care ar favoriza încadrarea sa ca persoană cu anumite dizabilităţi, dar acest lucru corespunde
foarte puţin cu realitatea.
Clientul a fost în mod deliberat un povestitor slab.
Clientul minte foarte încrezător în sine.
A avut o prestaţie regizată.
Si-a considerat îndreptăţite manifestările de ( alcoolism/ violenţă/
iresponsabilitate/etc.)
Atitudinea clientului fată de boala/ dizabilitatea personală sugerează indiferenţă/
toleranţă/ acceptare/ transcendenţă.
Notă: În anumite cercuri medicale, termeni şi concepte diferite de „încredere” şi
„validitate” sunt folosite pentru aceste alineate ( Coulehan & Block, 1987). „Obiectivitatea
înseamnă înlăturarea interferenţelor sistematice datorate credinţelor, prejudecăţilor şi
preconcepţiilor observatorului” (p.5). Precizia se referă la măsura în care observaţiile sunt
dispuse în jurul „valorii reale” (p.9), ca urmare a erorilor întâmplătoare. „ Sensibilitatea unui
test” exprimă abilitatea acestuia de a „evidenţia cazuri reale ale bolii în cauză” (p.11)- care
este abilitatea de a a separa cazurile fals pozitive de cele adevărate. „Specificitatea , prin
contrast se referă la abilitatea testului de a exclude peersoanele examinate dintr-o categorie de
boală psihică” (p.11), ceea ce reprezintă capacitatea de a separa cazurile real negative de cele
fals negative.
4.7 Menţiuni cu privire la confidenţialitate
Orientări
În vederea asigurării confidenţialităţii nu este suficient să stampilăm paginile
raportuluui cu titlul „ Conidenţial” sau „ Doar pentru uz profesional”, deoarece acestea sunt
prea generale şi vagi. În schimb, poţi furniza o notificare ( cel puţin pe prima pagină a
raportului) care să stipuleze următoarele aspecte:
Conţinutul acestui raport este un document medical protejat prin lege.
Informaţiile acestui raport se vor folosi numai în scopul în care a fost elaborat/ cu un
scop precis.
Acest raport va fi folosit numai de către persoanele autorizate.
Acest raport nu va fi dezvăluit niciunei alte părţi, incluzând pacientul/ clientul.[ Orice
excepţie de la aceasta trebuie specificată foarte clar]
Acest raport va fi distrus după ce utilizarea sa specifică s-a încheiat.
O dată cu apariţia Legii cu privire la Asigurarea medicală a portabilităţii şi
responsabilităţii din 1996, trebuie să ştii ce informaţii pot fi dezvăluite şi către cine, în baza
Documentului de Consimţământ tip HIPAA (semnat la începutul relaţiei cu clientul, după ce
acesta a citit Informarea asupra Practicilor de Confidenţialitate) şi în cazul în care este cerută
de către legile statului o autorizare mai complexă. Pentru mai multe informaţii cu privire la
HIPAA, vezi Zuckerman (2006). Vezi Secţiunea 26.9, „Modele pentru adnotări terapeutice”.
Exemple
Oricare dintre aceste exemple poate fi reformulat astfel încât să îndeplinească cerinţele
propriului cadru şi specificului de comunicare.
Această informaţie v-a fost divulgată ca făcând parte din înregistrări protejate
de legile statului în ceea ce priveşte confidenţialitatea terapeut-client. Aceste legi vă interzic
să faceţi dezvăluiri ulterioare a acestor informaţii către terţi, exceptând cazul în care este
specificată această permisiune prin consimţământul scris al persoanei îi aparţin, sau în orice
alt mod permis de legislaţia în vigoare. O autorizaţie cu caracter general de eliberare de
informaţii nu este suficientă în acest scop. Legislaţia federală în U.S. interzice utilizarea de
informaţii de acest gen pentru investigare sau urmărire penală a pacienţilor cu abuz de
substanţe sau alcool.
Acestea sunt informaţii confidenţiale şi personale ale pacientului. Orice
dezvăluire sau copiere neautorizată a acestora constituie o încălcare a legii.
Persoanele sau entităţile cărora li s-a permis accesul asupra acestor înregistrări
pot discuta aceste informaţii cu pacientul numai în măsura în care acest lucru este necesar
pentru a-l reprezenta pe pacient în cadrul legal sau în alte probleme în legătură cu care aceste
înregistrări au fost dezvăluite în baza legii.
Am în posesie o autorizaţie validă, semnată, care permite furnizarea acestor
informaţii pentru dumneavoastră.
Aceste informaţii nu pot fi folosite împotriva intereselor subiectului acestui raport.
Acest material este strict confidenţial şi este destinat numai persoanei către care este
adresat, în scopul informării. Ne declinăm orice responsabilitate în cazul în care aceste
informaţii sunt puse la dispoziţia altor persoane, incluzând şi subiectul acestui raport. Orice
copiere, transmitere, redezvăluire sau retransmitere a acestor înregistrări este interzisă, aceste
acţiuni atrăgând răspunderea civilă şi penală a făptuitorilor.
Acest raport poate conţine informaţii cu privire la client. Ele pot fi dezvăluite numai
către specialiştii care au capacitatea etică şi profesională de a le interpreta şi înţelege.
Acest raport este destinat numai utilizării de către specialişti, datorită faptului că
informaţiile cuprinse au nevoie de interpretare pentru ceilalţi.
Este neadecvată dezvăluirea informaţiilor conţinute în acest raport direct către client
sau terţi. Dacă această informaţie este dezvăluită către persoane interesate înainte ca acestea
să fi avut posibilitatea de a discuta semnificaţia acestora cu un specialist, este posibil ca
conţinutul acestui raport să nu fie înţeles corect, acest fapt putând conduce la afectarea
emoţională a cititorului neavizat.
Pentru un copil:
Conţinutul acestui raport a fost/ nu a fost împărtăşit cu părintele/ tutorele copilului.
Părintele/ tutorele poate să analizeze acest raport cu evaluatorul sau reprezentatul acestuia.
Copii ale acestui raport pot fi eliberate numai de către evaluator sau de către administratorul
de departament, sau în conformitate cu politica instituţiei.
Informaţiile conţinute în acest raport sunt personale, şi confidenţiale. Nu pot fi
eliberate în afara instituţiei, cu excepţia psihologului, evaluatorului, sau a celui care a întocmit
raportul şi numai în baza consimţământului scris al părintelui sau tutorelui. A nu se copia sau
transmite.
4.8 Consideraţii Etice în Scrierea Raportului
Preocupările legate de aspectele etice trebuie să constituie o preocupare permanentă în
activitatea clinicianului. Aceste preocupări sunt inerente profesiei şi nu trebuie să fie atunse
doar ocazional. Următoarele aspecte reprezintă doar câteva linii generale.
Respectul faţă de client.
Clarificaţi nu numai modul în care informaţiile din raportul dumneavoastră vor fi
împărtăşite, ci şi limitele de confidenţialitate, având în vedere faptul că ceea ce clientul vă
dezvăluie poate să constituie informaţii pe care sunteţi obligat să le raportaţi în baza legii, sau
să emiteţi avertismente.
Atunci când vă formulaţi metodele terapeutice trebuie să aveţi în minte interesele pe
termen lung ale clientului. Respectaţi confidenţialitatea clientului şi întocmiţi raportul având
acesta în minte.
Informaţi clientul despre inplicaţii şi discutaţi-le cu acesta înainte de a-i cere
consimţământul.
Înţelegeţi şi ţineţi minte limitele competenţei dumneavoastră
Competenţa este dată de corelarea dintre resursele dumneavoastră şi cerinţele
sarcinilor pe care vi le asumaţi. Competenţa dumneavoastră poate varia în funcţie de
înţelegerea pe care o aveţi faţă de vârsta, sexul, identitatea de gen, etnia, cultura, naţionalitate,
religie, orientare sexuală, limbaj statut socio-economic, localizare,etc.
Amintiţi-vă în permanenţă ceea ce nu ştiţi şi ceea ce nu înţelegeţi.
Faptul că aveţi permisiunea prin lege de a face ceva nu înseamnă că aveţi şi
competenţa de a o face sau că o veţi face la standardul acceptat în practică.
Nu depăşiţi limitele informaţiilor pe care le aveţi.
Selectaţi instrumentele potrivite scopului evaluării şi interpretaţi rezultatele într-un
mod corespunzător pentru client.
Testele şi interviurile sunt doar mostre ale comportamentelor pe care clientul este
capabil să le manifeste,ele nu reprezintă întreaga capacitate de exprimare şi manifestare a
acestuia. Nu extrapolaţi datele obţinute şi în alte situaţii de viată.
A fi intervievat de către un psiholog reprezintă o experienţă şi un tip de relaţie unică şi
de aceea observaţiile dumneavoastră nu trebuiesc generalizate, referitor la alte situaţii şi
persoane. Luaţi în considerare contextul şi specificul cerinţelor impuse de cadrul evaluării.
Utilizaţi numai instrumente valide în momentul evaluării si asiguraţi-vă că le păstraţi
în siguranţă.
Michaels (2006) oferă o descriere mai detaliată a acestor subiecte şi a altora legate de
acestea.
5. Motivele trimiterii către specialist
Acest capitol acoperă numai motivele trimiterii către specialist. Orice alte aspecte care
ar trebui incluse în introducerea raportului sunt precizate în cadrul capitolelor 4 şi 6.
După sugerarea unui mod de exprimare, acest capitol se concentrează asupra
motivelor trimiterii către specialist în cazul copiilor. Acest lucru a fost făcut datorită faptului
că motivele trimiterii către specialist în cazul adulţilor sunt cuprinse în întregime în cadrul
Capitolului 12, „ Semne, simptome şi sindroame anormale”, cât şi în cadrul multor altor
capitole.
5.1. Formularea motivelor trimiterii către specialist
Formularea motivelor trebuie să conţină sursa de referinţă, data, tipul de evaluare/
serviciul furnizat, scopul, precum şi motivul trimiterii în sine.
Clientul a fost trimis de către ____ (sursa de referinţă/ persoana sau instituţia)
în data de _____ (data trimiterii), pentru _____ ( tipul de evaluare sau alte servicii), pentru a
_____ (scopul) în vederea ___ (motivul trimiterii).
În continuare, acest capitol oferă descriptori care pot fi folosiţi pentru a completa
rubricile legate de tipul evaluării sau a altor servicii prestate, precum şi pentru scopul
formulării de bază. Aşa cum este scris şi mai sus, acest capitol prezintă descriptori care pot fi
utilizaţi în formularea motivelor trimiterii în cazul copiilor.
Tipuri de evaluări/ Servicii
Evaluarea Statusului Mental
Interviu Clinic
Clarificarea diagnosticului
Evaluarea competenţelor
Evaluare psihologică în scop juridic
Evaluare psihologică în vederea stabilirii custodiei
Evaluare pretratament şi recomandări
Reevaluare
Plasare educaţională
Recomandări vocaţionale, potenţial/nevoi de reabilitare
Evaluarea capacităţii pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale
Scopuri
Determinarea nivelului de îngrijire / intensitatea tratamentului
Asistare cu plasare într-un centru/ internare/ în baza unei sentinţe.
Determinarea naturii si şi amplorii dizabilităţilor psihologice/psihiatrice
Asistare cu derularea unui tratament/ reabilitare/ program educaţional
Asistare în evaluările pentru angajare/ promovare
Evaluarea calităţilor în vederea beneficierii de ____ program
Evaluarea nivelului de extinderea a pierderilor neuropsihologice şi a abilităţilor de
coping
Evaluarea reperelor de funcţionare psihică actuale
Întâmpinarea nevoilor organizaţionale cu privire la evaluare/ a reglementărilor statale
şi federale/ Direcţiile de bază ale Comisiei de Acreditare a Colegiului Psihologilor
Asistare psihologică în vederea luării unor decizii de natură legală/ juridică
5.2. Motive generale ale trimiterii spre examinare a
comportamentului copiilor acasă
Pentru comportamentul copiilor în cadrul şcolar, vezi secţiunea 5.3. Vezi de asemenea
simptomele adulţilor prezentate în capitolul 12, „ Semne, simptome şi sindroame anormale”
Cele de mai jos sunt prezentate în ordine alfabetică deoarece nu este stabilită o
structură anume.
Abuzaţi, ca o consecinţă a fi : suspectaţi, raportaţi ca fiind investigaţi, găsiţi/
confirmaţi/ negăsiţi, de către cine/ relaţii, durată.
Comportamente de atragere a atenţiei: logoree, provocativ, agresiv, batjocoritor,
sâcâitor, cu pretenţii exagerate de atenţie din partea rudelor/ egalilor/ adulţilor, râvneşte la
atenţia _____, zgomote perturbatoare, „ se prosteşte”, poznaş, cu comportament antisocial,
întrerupe, vorbire compulsivă, manipulator.
Retragere de natură autistică: lipsă de răspuns la stimulările din partea celorlalţi,
rezistenţă la schimbările din mediu.
Conflicte cu părinţii asupra: încălcării persistente a regulilor, cheltuirea banilor,
îndeplinirii sarcinilor casnice, efectuării temelor, notele şcolare, alegerilor în ceea ce priveşte
muzica/ îmbrăcămintea/ coafura/ prietenii.
Trândăveşte/ leneveşte/ amână îndeplinirea activităţilor/ pierde timpul/ începe târziu să
se îmbrace/ mănânce/ meargă la culcare/ să-şi facă temele
Luarea mesei: lipsa manierelor, refuz, schimbări de apetit/ combinaţii ciudate/ tendinţa
de a consuma substanţe nealimentare.
Fantasmează/ are prieteni imaginari.
Probleme legale: chiuleşte, vagabondează, cerşeşte, are în anturaj prieteni delincvenţi,
consumă alcool înainte de vârsta permisă legal, vandalizează, se ia la bătaie, vinde droguri,
furt auto, încălcarea proprietăţii, spargeri, jaf, furt, furt din magazine.
Are nevoie de un grad ___ de supraveghere acasă atunci când se joacă/ cât execută
sarcini/ în organizare.
Opoziţionist/ noncompliant/ se opune.
Rolul părintelui ca disciplinator: utilizeaază predici/ ameninţări/ inducerea vinei/ forţa/
lovituri uşoare/ pedepse/reducerea privilegiilor în mod neregulat/ arbitrar/ regulat, având
rezultate slabe/ combinate/ bune.
Relaţia cu rudele/ egalii: (<->) rivalitate, competiţie, abuzează, sâcâie/ provoacă,
agresează, tiranizează, atacă.
Fugă de acasă/ vagabondaj ( dar nu dispariţie), întârzieri.
Timiditate/ evitare/ reticenţă/ retragere.
Probleme cu somnul: parasomnii, refuză să meargă la culcare, coşmaruri, terori
nocturne, somnambulism, somnolenţă excesivă, refuză să se ridice din pat.
Abuz verbal: critică, ceartă, se exprimă depreciativ, umileşte.
Violenţă: Abuziv, agresiv, ameninţător, bătăuş.
5.3. Motive generale ale trimiterii spre examinare a
comportamentului copiilor în şcoală
Performanţa şcolară
Nu trece testele, are dificultăţi cu ____ ( specificaţi subiectul), conţinutul materiei i se
pare prea diicil, activiăţile extracuriculare intereferează cu cele şcolare.
Note mici/ corigenţă/ repetenţie, promovare socială.
Îi lipseşte ordinea şi planificarea în lucru şi metoda de studiu, este dezorganizat,
nepăsător/ neglijent, neîngrijit, este frecvent/ rar/ niciodată pregătit.
Nu caută ajutorul atunci când este nevoie şi copiază de la colegi.
Înseală, minte, copiază.
Dobândeşte greu cunoştinţe datorită slabei participări la cursuri şi a tendinţei de a
renunţa.
Factori sociali
Cu colegii
Singuratic, comunică cu puţini colegi, se izolează, se consideră pe sine diferit, lipsa
sentimentului de apartenenţă/ nu se adaptează, comunică cu adulţii numai dacă aceştia îl
solicită.
Este membru al unei găşti/ este exclus.
Este uşor de influenţat/ condus, sugestionabil, se implică în activităţi riscante.
Critică verbal/ abuzează/ insultă colegii, pune porecle, atacă neprovocat, se ia la bătaie
cu ___, agresează fizic şi verbal.
Nu respectă drepturile şi proprietatea celorlalţi.
Nu participă la activităţi de grup.
Interacţionează nepotrivit cu colegii.
Comportament sexual inadecvat.
Cu profesorii
Nu se implică în sarcini, se împotriveşte, nu ascultă, refuză să îndeplinească sarcinile,
este rareori pregătit.
Nemotivat, reticenţă în participare, are nevoie de supraveghere directă.
Nu respectă regulamentele şi procedurile clasei, provoacă, întrerupe.
Are comportamente de atragere a atenţiei: logoree, provocativ, agresiv, batjocoritor,
sâcâitor, cu pretenţii exagerate de atenţie din partea rudelor/ egalilor/ adulţilor, râvneşte la
atenţia _____, zgomote perturbatoare, „ se prosteşte”, poznaş, cu comportament antisocial,
clovnul clasei.
Dependenţă excesivă de profesor.
Nu respectă autoritatea/ îi confruntă pe pe profesori/ sfidător, insultă, dispreţuieşte,
minte, caută necazuri.
Conduită/ comportament
Agresiune verbală/ întrerupe/ vorbeşte în timpul orelor.
Indisciplină: agită/ perturbă/ influenţează negativ alţi copii.
Agresează/ intimidează, sâcâie, manipulează.
Hiperactive, neadecvat, neliniştit, agitat ( Vezi secţiunea 12.3, „ Deficit de atenţie/
Tulburare de hiperactivitate”.)
Reacţia şcolii la problemele comportamentale: exmatriculări/ suspendări/ sedinţe
disciplinare/ altele (specificaţi).
Motivaţie/ Iniţiativă
Nu se străduieşte, depune eforturi scăzute, se limitează la „a trece de”.
Are posibilitatea de a realiza mai mult, dar îi lipseşte interesul de a o face, nu îsi arată
interesul faţă de materii/ a învăţa.
Nu perseverează, are nevoie de încurajări permanente, renunţă prea uşor/ la primul
semn de dificultate, toleranţă scăzută la frustrare/ „ Asta este prea greu”.
Nu este atent, este visător, preocupat, priveşte pe fereastră, reacţionează întârziat.
Nu îsi face temele/ sarcinile în clasă.
Nu recuperează sarcinile pe care nu le-a îndeplinit.
Se achită târziu de sarcini.
Lucrează neglijent.
Nu alocă suficient timp lucrului.
Copiază temele de la alţii, nu se implică personal.
Vine la ore fără materialele necesare.
Uituc.
Frecvenţă: Lipseşte prea multe zile, absenteism, întârzieri, chiul, pleacă din ore, chiul.
Are fobie de şcoală/ evită şcoala. (Vezi secţiunea 12.32, „ Refuzul Scolar/ evitare/
fobie.”)
Percepţia de sine a elevului
Percepţie corespunzătoare/ distorsionată asupra: notelor, surselor problemelor, altor
probleme, corectitudinea sistemului, atitudinea colegilor/ profesorilor/ administratorilor.
Un nivel ridicat/ scăzut asupra identităţii de sine, stimei de sine, încrederii în propria
persoană.
Redirecţionează/ neagă/ respinge responsabilitatea acţiunilor.
Este acceptat in cercuri restrânse/ respins/ evitat/ ignorat.
Sâcâit/ insultat/ umilit/ agresat.
Alte aspecte
Comportamentul se deteriorează cât este confruntat cu cerinţele şcolare.
Comportament necorespunzător în situaţii structurate/ nestructurate.
Este prea obosit/ înfometat dealungul zilei şcolare pentru a-şi putea manifesta cele mai
bune abilităţi.
Are probleme în ceea ce priveşte auzul/ vederea/ coordonarea/ alte probleme medicale/
medicamente.
Se comportă duşmănos faţă bunăstarea sau manifestarea drepturilor altor colegi.
(specificaţi)
5.4. Motive generale ale trimiterii spre examinare a
comportamentului copiilor atât acasă cât şi în şcoală
Cognitiv
Uşor de distras, hiperactiv, neatent, abordează situaţiile noi şi provocative într-o
manieră neadecvată, nu are capacitate de anticipare, toleranţă scăzută la frustrare, se
dezorientează în grup, nu îşi termină lucrul, visător, lipsă de concentrare. (Vezi secţiunea
12.3, „ Deficit de atenţie/ Tulburare de hiperactivitate”.)
Comportament
Abuz de alcool/ medicamente/ substanţe. ( Vezi secţiunea 12.39, „Uzul, abuzul,
dependenţa de substanţe”.)
Encoprezie, enurezis.
Piroman, se joacă cu chibritele/ cu echipamentele de gătit.
Ipohondru.
Hiperactiv/ neobosit.
Comportament autodistructiv: se loveşte, se muscă, se dă cu capul de suprafeţe, se
taie, se tatuează/ piercing/ operaţii estetice, etc. ( Vezi de asemenea secţiunea 12.33,
„ Comportament autodistructiv”.)
Comportament sexual:
Preocupare sexuală, masturbare în public, comportament sexual neadecvat,
obscenitate/ injurii/ gesturi şi remarci cu tentă sexuală, exhibiţionism/ se dezbracă/ nuditate în
public/ îmbrăcăminte provocatoare, etc.
Molestează/ a molesta/ este molestat, ameninţă, atinge, froteurism.
Act sexual: oral/ vaginal/ anal/ femural.
Episod repetat/ singular/ recurent.
Atac/ viol/ utilizarea forţei/ leziuni/ ameninţări.
Intervenţii ale serviciilor de securitate/ poliţiei/ tribunalului/ echipajului medical/
şcolii/ familiei.
Prostituţie.
Mobilitate: (<-> în funcţie de grad) reacţii şi miscări lente, letargic, hipoactiv,
<normal>, neobosit, agitat, nu-si găseşte locul, impulsiv, hiperactiv.
Dificutăţi de vorbire, balbism ( Vezi secţiunea 7.4, „ Comportament verbal”)
Suptul degetului, miscări stereotipe.
Ticuri: miscări involuntare rapide, producerea de zgomote sau rostirea de cuvinte.
Agresivitate/ violenţă. (Vezi dedesubt)
Social
Agresiune/ violenţă: Agresivitate verbală, intimidare, ameninţări repetate, aruncarea
obiectelor, manifestări distructive faţă de lucrurile personale/ ale altora/ ale colegilor/ ale
profesorilor/ ale şcolii, se implică în bătăi/ atacuri/ violenţe, loveşte părinţii/ îngrijitorii (Vezi
secţiunea 12.19, „ Tulburări în sfera controlului şi a impulsurilor”)
Noncompliant: antagonic, face pe deşteptul, neobedient, negativist, se opune, se
ceartă, „ gură-mare”, ignoră, dispreţuieşte autoritatea, minte în legătură cu sarcini/ teme/
regulile casei, se supune numai când este ameninţat, independent, autonom, „încăpăţânat”
Imaturitate: slab discernământ, nu îşi asumă responsabilitatea pentru propria muncă/
obiecte personale, propriile cuvinte/ acţiuni, propriile comportamente şi consecinţe, nu îşi
poate manifesta autonomia.
Mutism ( electiv/ selectiv)
Are prejudecăţi, bigot, insultă, vandalizază, ameninţă, urăşte fărădelegea.
Îi lipseşte respectul pentru autoritate, insultă, provoacă, stârneşte.
Înjură, blasfemiază, rosteşte obscenităţi.
Manifestări temperamentale: se aruncă la podea şi loveşte cu călcâiele/ cu capul, are
episoade de oprire voluntară a respiraţiei, aruncă cu obiecte, tipă, plânge, distruge. [ Notaţi
durata acestor episoade, cât şi soluţia d eieşire din ele: pălmuire, ignorare, pedeapsă, este luat
in râs ]
Timid/ dependent/ predispus către anxietate.
Nu este acceptat/ preţuit ca prieten, nu poate susţine o prietenie.
Este obiect al batjocorei/ ridiculizării/ luării in râs/ sâcâielii/ poreclirii/ insultelor/
ameninţărilor/ atacurilor fizice, este ţap ispăşitor/ luat în râs, nu se apără cât este atacat,
ostracizat.
Izolare/ retragere.
Afectivitate
Anxietate, frici, fobii, obiceiuri nervoase (ticuri, bătai, neastâmpăr, manierisme, etc);
evidtă anumite lucruri/ acţiuni/ situaţii, se blochează în aceste situaţii. ( Vezi secţiunea 10.3., „
Anxietate/ frică.”)
supărare, iritabilitate, izbucniri/ furie/ collaps.
Plânge cu uşurinţă, se bosumflă, sensibil, se plânge, sentimentele îi sunt rănite cu
uşurinţă.
Deprimat, trist, nefericit, plânge, rănit, nivel de energie scăzut, oboseşte uşor, apatic,
retras, suicidal. ( Vezi secţiunea 10.7, „ Depresie”)
Restrângere emoţională: Are un spectru limitat de emoii şi îşi exprimă numai
sentimentele de intensitate ridicată.
Expansiune emoţională: Dramatizează, reacţionează exagerat.
Fizic
Probleme cu coordonarea mişcărilor fine ( a tăia, a desena, a scrie, etc.), confuzie între
stânga şi dreapta/ este ambidextru.
Probleme cu coordonarea miscărilor grosiere ( a merge, a alerga, a se căţăra, a merge
pe bicicletă, etc).
Predispoziţie spre accidente, reclamă multe probleme fizice/ medicale.
Disgrafie, dislexie, preferinţa în folosirea unui anumit ochi/ unei anumite mâini.
6. Informa ii generale i istoric de via ăț ș ț
Unul dintre motivele principale pentru obținerea și raportarea informațiilor generale și
a istoricului de viață al clientului este explicarea factorilor stresanți care l-au afectat pe acesta,
metodele de coping utilizate și rezultatele experimentate. Prin urmare, materialul poate fi
descris sub formă de predispoziții, factori declanșatori și problematică afișată, cu o trecere în
revistă și a factorilor de protecție și prevenție. Acest capitol acoperă istoricul de viață al
clientului și modul său de ajustare în mai multe arii ale vieții. Motivele de referință sunt
acoperite în Capitolul 5; alte informații preliminare sunt acoperite în Capitolul 4.
6.1. Istoricul de via ă/ Cursul evenimentelor din prezent/ț
Simptomele principale/ Preocupare/ Problemă/ Boală
Această secțiune cuprinde viziunea pacientului asupra problemei in propriile sale
cuvinte, precum și presupunerile ce sunt legate de sursa/sursele simptomatologiei. Aceasta
poate cuprinde și următoarele:
Pentru copii: Percepțiile asupra problemei oferite de către părinți/ profesori/ sursele
de autoritate.
Pentru persoanele cu handicap: Percepția persoanei ce solicită raportul asupra
deficiențelor create de rănire/ plângere/ dizabilitate.
Debut, circumstanțe și efecte
Declarația formală de prezentare/ Plângerea principală. Durata, evoluția și severitatea
simptomatologiei.
Personalitatea premorbidă și nivelurile de funcționare
Circumstanțe/ evenimente stresante ce grăbesc apariția bolii/ stresori/ evenimente
declanșatoare/ situații/ evenimente/ reacții.
Dezvoltarea semnelor/ simptomelor/ schimbărilor de comportament, secvențele
longitudinale/ cronologice/ biografice, perioadele de încercări de a se întoarce la locul de
muncă/ întoarcere la funcționare de la debutul bolii, statutul curent.
Efectele simptomelor asupra funcționării pacientului.
Efectul tratementului asupra simptomelor.
Motive și scopuri ale căutării tratementului în momentul de față (Notă: Este
importantă întrebarea „De ce tocmai acum?”)
Clarificarea/ reformularea/ elaborarea simptomelor de către evaluator
Declaraţii sumare:
Motivul pentru internarea actuală este/ Internarea actuală este rezultatul a...
Aceasta este internarea numărul (#) ___ la spitalul (numele spitalului) și ____ (#)
spitalizare psihiatrică pe viață, reabilitare, spitalizare parțială etc.
Evoluţia bolii Vezi de asemenea titlul „Descriptorii evoluţiei” de sub Secţiunea
23.1, „Declararea prognosticului general”
Primul episod, sau episoade multiple? Dacă va fi bifată a doua opţiune, aceasta va fi
descrisă ca:
Recurenţe, recăderi, exacerbări, înrăutăţiri, explozii afective, evoluţie fluctuantă
Durata fiecărui episod?
Remisii, dacă există:
Terapeutice/ spontane
Durata fiecăreia?
Întoarcerea la ce nivel de funcţionare/ simptomatologie? Descrie ca grade:
Decompensare, daună, recompensare, recuperare, ajustare, dezvoltare,
supracompensare.
6.2. Istoric medical şi alte descoperiri
Istoric medical
Boli curente/ recente.
Simptome [A se considera utilizarea unei liste de simptome, cum ar fi Symptom
CheckList-Revised 90 (Derogatis, 1994), pentru a completa lista.]
Boli/ tulburări cu aspecte psihologice cunoscute: de exemplu, tulburări tiroidiene,
prolapsul valvei mitrale, SIDA, diabet, cancer de pancreas, abuz de alcool, hepatită (tratament
cu interferon) etc. (vezi capitolul 29, “Mascarada psihiatrică a condiţiilor medicale”)
Operaţii şi tratamente.
(Pentru femei): Sarcini (Gravida), naşteri normale (Para), naşteri ale unor copii morţi,
avorturi spontane/ induse (Abortus). Se notează cu G (#), P (#), A (#). Uneori se renunţă la A,
iar P este extins pentru a include naşterile la termen, naşterile premature, avorturile induse sau
pierderea sarcinii, şi copiii vii. De exemplu, G5P3114 ar însemna 5 sarcini cu 3 naşteri la
termen, o naştere prematură, un avort indus sau pierdere a sarcinii, şi 4 copii vii. G1P1002 ar
însemna gemeni.
Răniri/ accidente, în special leziuni cerebrale traumatice, traumatism cranian închis, şi
toate incidentele ce produc pierderea stării de conştiinţă. (Vezi secţiunea 12.26, „Sindromul
Post-contuzional”.)
Tratament pentru droguri, utilizare, abuz, în special utilizarea de droguri de
stradă/ilegale/ilicite. (Vezi secţiunea 3.28, “Abuzul de substanţe: droguri şi alcool” pentru
întrebări, şi Secţiunea 12.29, “Utilizarea, abuzul şi dependenţa de substanţe”, pentru
descrieri.) De asemenea, utilizarea corectă/incorectă a medicamentelor prescrise de medic şi
utilizarea medicamentelor fără prescripţie medicală (medicamente ce facilitează somnul şi
digestia, remediile pentru răceală şi tuse, vitamine, tratamente pe bază de plante, alte
suplimente etc.)
Istoricul expunerii: Toxine, durată şi cantitate, tip, sursă, tratamente.
Istoric psihiatric
Dificultăţi psihologice din trecut, tratamentele şi ajutorul profesional căutate.
Medicamentele/ terapiile/ tratamentele primite în prezent şi în trecut, efectele şi
reacţiile la tratamente, efectele adverse, condiţiile încetării tratamentului, interacţiunea cu alte
metode de tratament.
Spitalizări: date, nume, locaţii, condiţiile admiterii, terapiile instituite şi răspunsurile la
tratament, durata spitalizării, condiţiile externării, perioadele de timp dintre spitalizări,
evoluţia bolii (vezi mai sus).
Şedinţele anterioare de psihoterapie şi consiliere: date, simptome principale/ probleme,
furnizori, serviciile furnizate, rezultate.
După externare: tratamente, sesizări, complianţă, lipsa urmării tratamentului?
Testări şi evaluări anterioare
Evaluări: Isorice şi fizice, neurologice, intelectuale, educaţionale, vocaţionale,
neuropsihologice, de personalitate, proiective, organice, altele/specializate.
Rezultate/constatări: disponibilitate, scoruri, comparaţii cu rezultatele curente,
omisiuni şi contradicţii, excluderi.
6.3. Istoria personală, de familie, socială, şi situaţia socială
curentă
Construirea unei genograme (vezi secţiunea 6.6.) poate fi de folos pentru
ghidarea întrebărilor şi pentru a înregistra constatările pe măsură ce
intervievaţi.
Atributele părinţilor:
Dăţile naşterii/ ale morţii; cauzele morţii (dacă este cazul); vârsta clientului şi reacţia
la deces şi la consecinţele sale (dacă este cazul).
Starea generală de sănătate fizică şi mintală pe parcursul copilăriei clientului; starea de
sănătate curentă; boli severe sau cronice, dizabilităţi.
Caracteristici de personalitate, moduri de raportare la clientu, metode disciplinare,
percepţia clientului asupra influenţelor parentale.
Căsătorii/divorţuri/separări.
Descriptori ai relaţiei maritale:
Furtunoasă, apropiată, distantă, caldă, funcţională, abuzivă, demonică etc. (Vezi de
asemenea capitolul 16, “Relaţii de cuplu şi familie”).
Altele: Familia extinsă, stiluri relaţionale, obligaţii, “debite şi credite” familiale.
Ocupaţii, efecte ale angajării/carierei asupra clientului.
Istoricul parental şi abuzul sau utilizarea greşită a substanţelor, abuzul fizic/sexual,
traume, pierderi.
Structura familiei pe durata copilăriei şi adolescenţei clientului.
Reacţia familiei la comportamentul/problemele/bolile clientului.
Dezvoltarea clientului şi istoricul medical timpuriu
Sarcina:
Anticipată/plănuită, neplanificată, neacceptată/acceptată.
La termen, prematură/postmatură, cu ___ săptămâni.
Necomplicată/complicată (a se specifica dificultățile/bolile de dinainte/de după
sarcină).
Nașterea:
Naturală, pregătită, nepregătită, dificilă, fără complicații, ușoară.
Durată normală/prelungită (a se specifica numărul de ore).
Necomplicată/complicată (a se specifica dificultățile).
Greutatea la naștere, scorul Apgar, defecte la naștere.
Expunere la toxine, droguri, alcool, boli, alte tulburări pre-, peri- sau porstnatale.
Dezvoltare:
Dificultăți postnatale, creștere în greutate, hrănire, somn, rutine zilnice.
Repere: mersul de-a bușilea, șezutul fără ajutor, mersul, antrenamentul pentru toaletă,
vorbirea și achiziția limbajului; întârzieri în dezvoltare, pierderea achizițiilor anterioare (a se
specifica); patternuri imature de comportament.
Creștere: Nivelurile de creștere a greutății, înălțimii, masei corporale, circumferinței
craniene pentru băieți și fete de la naștere până la vârsta de 3 ani și de la 2 ani la 20 de ani
sunt disponibile la centrele de control și prevenție a bolilor copilăriei sunt disponibile gratuit
(www.cdc.gov/growthcharts)
Boli ale copilăriei, tratamente, condiții incapacitante/de handicap.
Frați și surori/ Frați și surori vitregi/ semi-frați
Vârstă, gen, locațiile nașterii în ordine. Exemplu: Clientul are un frate de 18 ani, și
două surori de 22, respectiv 16 ani; el este al doilea dintre cei patur copii. Sau, mai pe
scurt: Clientul este al doilea dintre 4 frați: F22, M19 (clientul), M18, F16.
Relațiile cu frații în trecut și în prezent.
Stare de sănătate generală fizică și mintală pe durata copilăriei; stare de sănătate
actuală; boli cronice, dizabilități.
Contextul social pentru un copil
Mediul cultural/etnic și, dacă este cazul, țara în care a fost născut și limba vorbită
acasă.
Acordul de trai: A se specifica relațiile aplicabile/ chestiunile legale.
Trăiește cu ambii părinți/părinte vitreg și părintele recăsătorit/familie
amestecată/părinte singur/bunici/alte rude (a se specifica), este adoprat, trăiește într-un
orfelinat/instituție, altfel (a se specifica).
Locație:
Oraș/metropolitan/urban/centrul orașului, suburban, rural, instituție, bază militară, alt
loc (a se specifica).
Ajutoare sociale:
Cu situație financiară precară/fără locuință, sărăcie, „bunăstare”, Ajutor pentru copiii
dependenţi, Securitate socială (pensia suplimentară de securitate, pensia de dizabilitate),
muncitori cu venit sub medie, unul/ambii părinţi lucrează part-time/program complet/mai
multe locuri de muncă, altele (a se specifica).
Stabilitate:
Stabil, părinți separaţi/divorţaţi când clientul avea __ ani, schimbător, instabil, mutări
multiple, plasament, parteneri schimbători ai părinților, tumultuops, haotic.
Relații sociale:
Apartenența în organizații, interese culturale, câțiva/puțini/fără prieteni, prieteni
apropiați/cei mai buni, amici/grup/colegi, izolare/excludere/rejecție/”singuratic”. (Vezi de
asemenea capitolul 15, „Funcţionare socială/în comunitate”).
Istoricul şi situaţia socială pentru un adult
Acest capitol poate fi integrat cu secţiunea 6.4., „Istoricul ajustării”.
Istoricul vieţii amoroase.
Căsătorie/căsătorii: Vârsta la fiecare căsătorie, motivul despărţirii (dacă e cazul). (Vezi
capitolul 16, „Relaţii de cuplu şi familie”).
Numărul copiilor, sexul şi vârsta lor. Exprimare posbilă: Are 2 fii de 3, respectiv 5 ani,
şi o fiică de 6 ani.
Relaţiile cu foştii parteneri (dacă este cazul), parteneri, copii.
Adulter/relaţii extramaritale/relaţii satelit, exclusivitate/monogamie.
Stil de viaţă:
Trăieşte independent, trăieşte cu familia/rudele/prietenii/alte persoane, trăieşte singur,
dar cu suportul familiei/societăţii/comunităţii.
Factori vocaţionali/ocupaţionali:
Istoric de angajare adaptată, angajare competitivă part-time şi full-time.
Tipul, cererile şi durata joburilor anterioare (dacă este cazul).
Ocupaţia din prezent: Aleasă/nealeasă, durata, satisfacţia, cererile intelectuale, cererile
social-comportamentale, aspiraţii, frustrări.
Caracteristici ale serviciului militar:
Fără, respins, serviciu alternativ, evitat, voluntar/participant, recrutat.
Tipul serviciului, antrenament, activităţi efectuate, promoţii/penalizări.
Luptă/ câmp de luptă/ locaţie fără luptă.
Reînrolări, durata serviciului militar, calificativ final, tip de destituire.
Ajustări militare: Articole XV, timp petrecut în palisadă (armată)/ bric (marină), curte
marţială.
Istoric legal/al criminalităţii: Avertizări din partea poliţiei, amendări ca minor,
amenzi/interdicţii, arestări, urmăriri penale, condamnări, încarcerare/perioadă de
probă/cauţiune, procese penale, litigiu curent, faliment, violenţă împotriva altora (a se
specifica).
Altele: Atribute speciale, scopuri în carieră, datorii, adecvarea venitului pentru stilul
de viaţă, probleme de ordin spiritual/religios, uz şi abuz de substanţe.
Activităţi recreative. (Vezi capitolul 18, „Funcţionare recreativă.”)
Istoric şi situaţie sexuală Pentru întrebări, vezi secţiunea 3.25, „Istoricul vieţii
sexuale”.
Situaţia educaţională pentru un copil sau adult
Frecvenţa participării:
Toată ziua, full-time, part-time, alt tip (a se specifica).
Tipul şcolii:
Publică, privată, parohială/religioasă/sectantă, alternativă (a se numi motivele),
profesor itinerant, şcoală la domiciliu (a se numi motivele), şcoală cibernetică.
Locaţia şcolii:
Rurală, suburbană, metropolitană/urbană/în centrul oraşului.
Numele profesorilor, relaţiile cu profesorii, raportarea/descrierea problemelor de către
profesori.
Temele pentru acasă/nivel (a se specifica), diferenţele dintre vârstă şi note (dacă este
cazul).
Suport/plasament educaţional:
Educaţie specială (experienţă de viaţă, suport în învăţare pentru dizabilităţi/alte
tulburări de învăţare/intelectuale/pervazive/de dezvoltare/sociale şi
emoţionale/vizuale/auditive), ajutor la lecţii/personal terapeutic de suport, Secţiunea 504 şi
alte acomodări, ore standard, program de cercetare, program pentru elevi talentaţi/supradotaţi.
Nivel de performanţă/note, calitate/note medii, activitatea la ore.
Aria principală de studiu şi relaţia sa cu jobul actual (dacă există):
Program educaţional:
Acadeic, tehnic/vocaţional, diplomă generală de echivalenţă, pregătire pentru colegiu
etc.
Activităţi extracuriculare:
Atletice, servicii sociale, muzică, de cercetare, religioase, politice, interese speciale (a
se specifica), altele (a se specifica).
Alte aspecte: Materii preferate, relaţia cu colegii şi cu profesorii, poziţia în grupul de
egali, aspiraţii.
Nivel/clase efectuate:
Grădiniţă/preşcolaritate, şcoala elementară/de mijloc/generală/liceu, şcoala tehnică, 2
sau 4 ani de colegiu, facultate; __ clase completate; a renunţat la şcoală în clasa ___, la vârsta
___, din cauza _______ (a se specifica motivul).
Raport sumar:
Clientul a primit servicii speciale/suport educaţional de-a lungul întregii şcolarizări/din
clasa ___/ ]n clasele ___.
Reperele de dezvoltare au fost atinse de către client în limitele normale ale
aşteptărilor.
Nu există factori excepţionali pentru a sugera prezenţa unui potenţial nemăsurat.
Motive de referinţă Vezi capitolul 5, „Motive de referinţă.”
Istoric sexual, nonsimptomatic Vezi secţiunea 6.4, jos; vezi de asemenea
secţiunea 3.25, „Istoric sexual.”
Istoricul abuzului de substanţe Vezi secţiunea 3.28, „Abuzul de
substanţe: drogurile şi alcoolul.”
6.4. Istoricul de adaptare
În această secţiune ne interesează evenimentele şi schimbările importante din viaţa
clientului.
Realizarea unui tabel cu evenimentele semnificative din viaţa clientului poate aduce
clarificări şi poate sugera noi conexiuni. Rândurile vor fi reprezentate de date şi de vârsta
clientului la acele date, iar coloanele ar putea fi „Evenimente din copilărie/tranziţii” şi
„Evenimente familiale şi de mediu.” Acestea ar putea include mutări, schimbări ale şcolii,
schimbări de ordin financiar, dificultăţi legale şi aşa mai departe.
Adaptare sexuală Vezi de asemenea secţiunile 3.4., 3.14, 3.25 şi 3.26
pentru întrebări şi probleme.
Disfuncţii/ performanţă sexuală nesatisfăcătoare:
Pierderea libidoului, inhibarea dorinţei, dificultăţi primare/secundare/ocazionale în
menţinerea unei erecţii/impotenţă, ejaculare rapidă/prematură/întârziată, orgasm inhibat,
dispareunie, vaginism.
Istoric al abuzului sexual/emoţional/fizic:
Implicat/ameninţat exploatator/exploatat, victimizare/victimizat, violenţă, traume,
ramificaţii legale, altele (specifică).
(Pentru abuzul sexual:) Implicat/ameninţat molestare/atingere, penetrare, altele
(specifică). [Atenţie: abuzul sexual este definit foarte diferit în literatura de specialitate şi
poate implica molestarea/atingerea, telefoane obscene, hărţuire/insulte, exhibiţionism etc,
precum şi penetrare (orală, anală, vaginală, femorală etc)]
Orientare şi alegerea de obiect:
Celibatar, „adicţie sexuală”, heterosexual, homosexual, gay, lesbiană, bisexual,
asexual etc.
Parafilii/minorităţi sexuale/variaţii/interese speciale:
Pedofilie, hebefilie, exhibiţionism, voyeurism, pornografie, prostituţie, sadism şi
masochism/sclav şi stăpân, zoofilie, frotteur, legare şi dominare/disciplină/dominaţie şi
submisivitate, fetişism, transvestism, „water sports”/”golden showers”/”toilet
service”/urolagnie, sex grecesc (anal), franţuzesc (oral), englezesc (biciuire), transsexualism
etc.
Raport sumar:
Clientul nu raportează/raportează câteva experienţe sexuale traumatice (specifică).
Pacientul nu a fost intervievat în legătură cu preferinţele/orientarea sexuală, istoricul
sexual sau interesele sexuale.
Adaptarea socială
Cunoştinţe, membru al unei clici/excludere, prieteni/amici/cei mai buni
prieteni/confidenţi, relaţia cu fraţii/alţi membri ai familiei/prieteni/inamici.
Capacitatea de adaptare la căsătorii, naşterea unui copil/rolul de părinte, pierderi,
îmbătrânire, servicii de sănătate/tratamente, tranziţii.
Capacitatea de a se conforma aşteptărilor sociale şi vocaţionale; totalitatea perioadelor
de angajare; avansarea în carieră; adaptarea la superiori/şefi, colegi/parteneri de echipă, colegi
de muncă/alţi muncitori, program, cantitatea de muncă, schimbările de sarcini.
Raport sumar:
Istoricul lui/ei este remarcabil doar pentru... (a se specifica constatările).
Clientul nu are un istoric de serviciu militar/dificultăţi legate de consumul de droguri
sau alcool/antrenamente speciale/implicare a poliţiei.
_______ (patologia) este prezentă în familia/relaţiile/cosangvinitatea/arborele
genealogic al clientului.
Clientul are un istoric de a fi trăit un număr de ___ ani într-o familie
suferindă/abuzivă/sociopată/criminală/tumultuoasă/haotică/patogenică.
Mediul familial a fost instabil, nestimulant și nestructurat.
Situația timpurie de viață a clientului a fost
victimizantă/traumatică/tragică/dezastruoasă.
6.5. Istoric social pentru examinarea în vederea descoperirii
unei dizabilită iț
Vezi și capitolul 17, „Competenţe vocaţionale/academice.”
Descrierea aplicantului asupra stresorilor industriali/de la locul de muncă, debutul
simptomelor, şi (pretinse) răniri sau boli asociate cu debutul.
Reacţii psihologice la (pretinsele) situaţii de rănire:
Istoricul problemelor de sănătate mintală de la (pretinsele) răniri.
Istoricul tratamentelor de la (pretinsele) răniri.
Tratament şi medicamentaţie actuale, incluzând medicamentaţia luată în ziua
examinării.
Pentru fiecare dintre următoarele arii, a se distinge linia de bază, evenimentele de
dinainte şi după rănire:
Nivelul de educaţie şi de formare: profesional, tehnic etc.
Descrierea secvenţială a ocupaţiilor urmate (incluzând serviciul militar):
Antrenamentul şi competenţele necesare.
Responsabilităţi de supervizare.
Avansarea în carieră: în sus, în jos, în lateral, statică.
Dificultăţile şi/sau achiziţiile la fiecare loc de muncă.
Schimbări de viaţă anterioare (stresori externi şi pierderi) şi reacţiile la acestea.
Istoricul legal, dacă se aplică:
Compensaţiile de muncă anterioare şi alte declaraţii de daune personale, cu
circumstanţele şi rezultatele lor.
Cazierul dacă este relevant pentru diagnostic şi/sau dizabilitate.
Utilizarea şi abuzul de substanţe.
Descrierea unei zile obişnuite din viaţa aplicantului.
6.6. Genograma familiei/arborele genealogic/pedigree
Construirea unei genograme vă poate ghida pe dumneavoastră şi pe clientu pe
parcursul interviului şi poate încuraja explorarea şi insight-ul atunci când se observă paralele
în istoria de familie. Realizaţi câte copii ale genogramei credeţi că e necesar, şi revizuiţi-o în
timpul tratamentului dacă e necesar. Simbolurile aferente şi câteva cuvinte pot înregistra
elementele demografice (genul membrilor familiei, numele, datele naşterilor şi morţilor,
căsătoriile, separările, divorţurile, recăsătorire, atribute etnice şi religioase) şi unele relaţii (de
exemplu, triangulări şi balansări).
Figura de mai jos arată convenţiile pentru înregistrarea unei genograme.
Desenaţi o linie în jurul membrilor din familia actuală.
Bărbat
Femeie
Sex nespecificat
Moarte
Anul naşterii 1964, anul morţii 1997 – decedat la 33 de ani
Cuplu trăind împreună din 2004
Cuplu căsătorit din 1996
Cuplu separat din 2000
Cuplu divorţat în 2002
Foarte apropiaţi
Conflictuali
Înstrăinaţi
Apropiaţi şi ostili
Naştere în afara căsătoriei
Sarcină
Avort spontan
Avort indus
Copil născut mort
Copil adoptat
Gemeni dizigoţi
Geneni monozigoţi/identici
Alte informaţii despre familie pentru evaluarea pot fi găsite în capitolul 16, „Relaţii de
familie şi cuplu.” Designul şi utilizarea genogramelor1 în terapia de familie este explorată în
McGoldrick et al. (2008) şi Kaslow (1995).
1 Dacă realizaţi multe genograme sau vreţi să le folosiţi în terapia de familie,
formulare, liste şi alte materiale utile sunt disponibile pe Genoware (www.genogram.org)
B. Persoana în timpul evaluării
Capitole:
7. Observaţii comportamentale
8. Reacţii la diverse aspecte ale examinării
9. Prezentarea propriei persoane
10. Simptome şi probleme afective/emoţionale
11. Cogniţii şi statut mental
12. Semne, simptome şi sindroame anormale
13. Patternuri de personalitate
7. Observaţii comporamentale
Acest capitol acoperă următoarele subiecte: aspectul exterior, incluzând
îmbrăcămintea; mişcările de otice tip; felul vorbirii (dar nu şi conţinutul).
Felul în care clientul răspunde interviului evaluativ, precum şi felul în care el/ea
se prezintă în timpul examinării sunt acoperite în capitolele 8 şi respectiv 9.
Comportamentele verbale ce reflectă cogniţii anormale sunt relatate în secţiunea 11.19,
„Cursul gândirii.”
7.1. Aspectul fizic
Notă: Întrucât frumuseţea fizică este asociată în cultura Nord-Americană cu
bunătatea şi sănătatea, şi are un impact atât de mare asupra cursului vieţii unei
persoane, fiecare clinician ar trebui să fie informat despre distorsiunile de
judecată cauzate de prejudiciile acceptate social (de exemplu sexismul,
rasismul, discriminarea pe motiv de vârstă, discriminarea în funcţie de
atractivitatea fizică) şi să folosească un limbaj adecvat pentru suport.
Aspectul exterior general: Raport sumar
Clientul pare să fie bine îngrijit, bine hrănit, fără vreun stres aparent.
Igiena este menţinută independent, eficient şi corespunzător.
Curat, bine îngrijit, bine îmbrăcat.
Clientul se preocupă de înfăţişarea sa în ceea ce priveşte îmbrăcămintea, igiena şi
îngrijirea corporală.
Aspectul său nu este neobişnuit.
Nu are trăsături neobişnuite/deformări/trăsături dismorfice.
Nu există nimic neobişnuit/remarcabil/notabil legat de postura lui/ei, gesturi, igienă.
Igiena lui/ei şi comportamentele de îngrijire sunt adecvate şi normale pentru un
individ conştient din punct de vedere social, cu un interes activ faţă de propria persoană şi
preocupări sociale obişnuite.
Clientul a arătat unele semne de neglijenţă, în mod specific...
Clientul pare a fi în acord cu vârsta cronologică sau declarată/mai tânăr/mai bătrân.
Pierdut, slăbit, palid, galben, fragil, bolnăvicios, somnolent/obosit. [A se nota
momentul zilei; a se pune întrebări referitoare la programul de somn.]
Desfigurat, incapacitat/”handicapat”, „schilodit” de... (specifică).
Arată semne ale utilizării de droguri/alcool/boală/muncă în exces/vârstă/tulburare,
disipat, bolnăvicios, fără condiţie fizică.
Clientul arată semne ale utilizării curente de alcool sau droguri/ale dependenţei fizice.
[A se nota prezenţa semnelor de înţepături recente, urme, vene ieşite în evidenţă etc.] (Vezi
secţiunea 3.28, „Abuzul de substanţe: Droguri şi alcool” pentru semne.)
Pentru copii:
Pare a fi bine îngrijit/asistat/supervizat/antrenat în propria îngrijire, ignorat/neglijat.
Pentru o evaluare vocaţională:
Clientul are un aspect adecvat muncii care implică un contact cu publicul.
El/ea nu ar putea fi identificat ca neobişnuit într-un grup doar pe baza aspectului fizic.
Statură
sfrijit
maladiv
subnutrit
prost hrănit
sub greutatea normală
caşecxic
fragil
plăpând
subţire
slab
sârmos
suplu
deşirat
costeliv
ciolănos
micuţ
cu oase mici
diminutiv
obişnuit
bine dezvoltat
greutatea proporţională cu înălţimea
bine hrănit
în limite normale
sănătos
cu oase mari
voinic
lat în umeri
robust
aspru
îndesat
durduliu
greu
zbârcit
grăsuţ
cu pieptul în formă de butoi
masiv
corpolent
cărnos
zdravăn
musculos
formidabil
greoi
enorm
bărbie multiplă
fălcos
burtă de bere
burtos
moale
gras [Vezi informaţiile despre obezitate mai jos]
rotund
Înălţime
E mai bine să declarăm înălţimea obiectiv (măsurători) decât să utilizăm
termeni relativi (scund/mediu/înalt), dacă nu includeţi şi propria înălţime.
Greutate
Întrebările obişnuite: “Cât cântăriţi acum?” şi “Este aceasta greutatea dumneavoastră
normală?”
Notă: “Obezitatea” şi “aproape deloc/moderat/extrem/masiv/morbid” sunt
toate denumiri subiective şi schimbătoare în funcţie de gusturi şi stiluri. Este de
preferat să raportăm greutatea şi înălţimea măsurate, precum şi statura
generală. Amintiţi-vă, obezitatea nu este un diagnostic psihiatric.
Tipuri corporale: Android/abdominal/”mere”, obezitatea a trunchiului, “pere”
ginoide/femurale
În cazul copiilor:
Înălțimea în raport cu vârsta – scund/mediu/înalt
Copilul este la percentila ___ în tabelul standard pentru înălțime, greutate și
circumferință craniană pentru copii. [Tabelele pot fi consultate online
(www.cdc.gov/growthcharts ) .]
Copilul este în stadiul Tanner al dezvoltării sexuale ___ (Vezi secțiunea 19.7,
„Pubertate”, pentru o descriere a stadiilor Tanner.)
Ten
Rumen, bronzat, ars de soare, gălbejit, bolnăvicios, palid, gălbui, spălăcit, cu paloare,
cu coşuri, cu negi, pistruiat, arată neglijenţă, semne din naştere, cicatrici, acnee.
Faţă
Aspect general: măruntă, umflată, spălăcită, ofilită, aspect mai tânăr/mai în vârstă
decât vârsta cronologică, faţă de bebeluş, faţă de cal, faţă de lună.
Mişcare: Ticuri, zvâcniri, mobilitatea în timpul interviului/în timpul subiectelor
discutate.
Gumă de mestecat/scobitori/alte obiecte.
Cap: Cu formă ciudată, microcefalic/macrocefalic,
dolicocefalic/mesocefalic/brahicefalic, normal, cretinoid, deteriorat.
Dinţi: Igienă remarcabilă, placă dentară, dinţi lipsă, carii, edentat, dentiţie neobişnuită,
respiraţie urât mirositoare.
Păr facial: Vezi „Barbă” sub „Păr”, mai jos.
Machiaj: Deloc, minimal, doar ruj, machiaj de ochi, sprâncene rase, excesiv, ciudat,
scandalos.
Trăsături notabile: Urechi, nas, obraji, gură, buze, dinţi, bărbie, gât. (Exemplu:
Cearcăne, nas roşu, trăsături mici/mari).
În cazul copiilor:
Suptul degetului, utilizarea suzetei etc. (Vezi secţiunea 12.15, „Sindrom alcoolic
fetal.”)
Expresii faciale Vezi şi capitolul 10, „Simptome şi tulburări
emoţionale/afective”
Atent, alert, interesat, concentrat.
Tensionat, îngrijorat, alarmat, înfricoşat.
Trist, încruntat, necăjit, în dureri, în lacrimi, boceşte în hohote.
(cu un anumit grad) Dramatic, expresiv, se schimbă odată cu subiectul, apatic,
preocupat, neatent, rigid, retras, absent, detaşat, asemănător unei măşti, nu zâmbeşte/nu îşi
schimbă expresia în timpul interviului, hipomaniacal, fără expresie, fără viaţă, îngheţat.
Calm, compus, relaxat, visător, dă din cap.
Zâmbitor, vesel, fericit, mulţumit, încântat, rânjet prostesc/de oaie, strălucitor.
Furios, dezgustat, neîncrezător, dispreţuitor, sfidător, sarcastic, rânjet, întunecat, dur,
cu buzele strânse, încruntat, o expresie cronică de duritate.
Ochi Vezi de asemenea „Contact vizual/privire” sub secţiunea 7.3,
„Mişcare/activitate.”
Mărime, formă etc: Mari, mici, închişi, deschişi, migdalaţi, înfundaţi în orbite, roşii,
înceţoşaţi, bulbucaţi, încrucişaţi, sticloşi, cu strabism.
Expresie: Holbare, fără clipire, goală, chiorâşă, penetrantă, obosită, neobişnuită.
Sprâncene: Mari, masive, ridicate, joase, împreunate, pensate, rase.
Ochelari: Cu lentile corective obişnuite, bifocale, ochelari de citit, lentile de contact,
ochelari de soare, are nevoie dar nu îi poartă, stricaţi/prost întreţinuţi.
Păr
Coafură: Banală, stil şi lungime a părului la modă, strâns în coadă, codiţe, împletit,
tuns periuţă, natural, afro, cârlionţat, dreadlocks, în valuri, drept, nepieptănat, ciufulit, creastă,
mohawk, ras, tunsoare la modă, tunsoare/stil/tratament al părului neobişnuit, permanent,
relaxat, neîngrijit, scurt.
Culoare: Decolorat, vopsit, şuviţe, rădăcini de altă culoare, albit, argintiu, alb, culoare
fadă, păr platinat/blond/deschis, roşu/arămiu/portocaliu, şaten, brunet, maro, negru.
Pierderea părului: Rărire, chelire, frunte înaltă, pattern masculin de chelire, chel.
Păr artifial: Perucă, implanturi, transplanturi, extensii, şuviţe.
Altele: Curat, murdar, gras, cu mătreaţă.
Barbă: rasă, nebărbierită, crescută de câteva zile, început de barbă/subţire/dezordonată,
barbă, barbă întreţinută bine/prost, elegantă, bine tunsă, întreagă, cioc, Van Dyke, stil Moş
Crăciun.
Mustaţă: început de mustaţă, mustaţă, subţire, mandarină, de colonel, îngrijită,
neîngrijită.
Alte aspecte ale aspectului fizic/”Body habitus”
Îngrijire/igienă/curăţenie: Excelentă/bună/obişnuită/marginală/sărăcăcioasă,
jegos/murdar, neglijatt, indiferent, acceptabil dar nu optim, meticuloasă.
Nivelul îngrijirii indică: Sărăcie/resurse limitate, fundal cultural, identificarea cu
anumite subculturi/celebrităţi/idealuri, limitări fizice, limitări cognitive, narcisism.
Miros (al corpului sau hainelor): Miros de mucegai, notabil, ofensiv, deodorant care
nu face faţă, lipsa duşului, parfum în exces, miros de alcool/ţigări/fum.
Unghii: Curate, pătate de tutun, murdare, roase, prea lungi, rupte, pictate/colorate,
date cu ojă, manichiură, artificiale/extensii.
Piele: Vânătăi, tăieturi, bube, cicatrici, răni, tatuaje, pierce-uri, acnee, semne din
naştere.
Respiraţie: Zgomotoasă, greoaie, respiraţie tăiată.
Aspecte notabile: Umeri, piept, burtă, spate, pelvis, picioare, tălpi, glezne, mâini,
picioare, degete.
Bijuterii (inele, cercei, brăţări, broşe, pierce-uri etc.), machiaj.
Altele: Aparat auditiv, proteze, cateter, alte instrumente.
7.2. Îmbrăcăminte
Nu sunt relevante moda, costurile sau gradul de noutate ale hainelor, ci ceea ce
ele indică în legătură cu abilitatea clientului de a se îngriji, precum şi opinia
lui/ei despre ceea ce este acceptabil.
Potrivirea în funcţie de context
Potrivire pentru situaţie/ocazie/vreme, nimic neobişnuit pentru o vizită
oficială/programare.
Prezentabil, acceptabil, potrivit cu vârsta şi ocupaţia, aspect profesionist, nimic care să
capteze atenţia, modest.
Ideea clientului de potrivit/nepotrivit pentru vârsta sa/pentru o persoană mai tânără,
nepotrivit pentru stilul său de viaţă, prea dezinvolt pentru a fi acceptabil.
Altele: Instituţional, ciudat/dubios/bizar, combinaţii unice, dezordonat cu grijă,
îmbrăcat ofensiv, ne/convenţional, căutarea atenţiei, straniu, bizar, ţipător.
Atribute ale îmbrăcăminții (a se specifica gradul)
slinoasă
nespălată
murdară
urât mirositoare
prăfuită
râncedă
pătată cu mâncare
uleioasă
unsuroasă
șifonată
cârpită
neglijată
de mărimea greșită
care nu vine bine pe corp
dezordonată
șleampătă
udă
deformată
noroită
zdrențuită
care necesita reparație
ațoasă
jerpelită
curată dar uzată
sărăcăcioasă
ruptă
neglijată
neîncheiată la nasturi
fără fermoar tras
simplă
demodată
de modă veche
design străin
excentrică
grunge
decentă
sobră
îngrijită
aleasă cu grijă
cu bun gust
supraîmbrăcat
seducător
care arată prea mult
țipător
prea strâmpt
design fără gust
cu stil
la modă
elegantă
îngrijită
meticuloasă
imaculată
Altele
Îmbrăcat ca un tânăr tipic din ziua de azi/dintr-un deceniu trecut (specifică), asortat în
stilul contemporanilor.
Hainele erau prea largi/prea strâmpte, sugerând o schimbare recentă în greutate
7.3. Activitatea motrică
Viteza/Nivelul de activitate
(a se specifica gradul) Înghețat, aproape nemișcat, puțin animat, facies asemănător
unei măști, retard psihomotor, mare economie a mișcărilor, reacții întârziate/latență în oferirea
răspunsurilor la întrebări, normal, normokinetic, agitat, neastâmpărat, iritabil, mișcări
constante ale mâinilor, mișcări continue a ____, hiperactiv, supraactiv, agitat, frenetic.
Pentru copii:
Nivel ridicat de activitate, activ motor, neliniștit, dificultate de a rămâne pe scaun, se
ridică des, agitat, ușor de distras, dificil de redirecționat, investighează toate obiectele din
cameră/de pe masă/materialele de testare, intruziv, hiperactiv/agresiv. (Vezi secțiunea 12.3,
„Deficit de atenţie/Hiperactivitate”.)
Coordonat-necoordonat
(a se specifica gradul) Neîndemânatic, uneori se răneşte singur, mişcări greşite,
predispus la accidentări, necoordonat, normal, cu scopuri precise, mişcări line, dexteritate,
agilitate, graţie, iuţeală.
A se observa nivelul de conştientizare a corpului, ego-ul corporal, încrederea în
propriul corp.
Dexteritate manuală slabă, ţine greşit obiecte precum creioane şi foarfece, îi este greu
să îşi coordoneze mâinile şi degetele atunci când este rugat să copieze anumite imagini, îi
tremură mâinile în timpul sarcinilor, are dificultăţi în a desena linii (specifică).
Pentru copii:
Coordonarea motrică este întârziată cu ___ ani, normală, coordonare motrică fină şi
grosieră bună/slabă.
A se observa preferinţa pentru o anumită mână/ mâna dominantă, prezenţa
astereognozie.
Dominanţă: Stângaci/dreptaci/ambidextru, utilizarea preferabilă a unui ochi, capabil a
folosi o singură mână în aruncarea unei monede sau în prinderea unui obiect.
Praxis
Apucare: Ţine creionul normal/atipic/ciudat/cu pumnul strâns, strâns în palmă,
perpendicular cu masa, cu degetele prea aproape de vârf, cu degetul mare suprapus peste
celelalte degete, cu două degete şi degetul mare, cu trei degete şi degetul mare, cu tensiune.
Scrisul de mână (a se specifica gradul): Elegant, precis, stilizat, neglijent, primitiv,
ilizibil, fără litere recognoscibile.
Strângerea mâinii (a se specifica gradul): Evitată, mâna transpirată, tentativă, slabă,
întârziată, normală, anxioasă, fermă, exagerată, dureros de puternică.
Clientul va fi rugat să meargă, să scrie o propoziţie, şi/sau să îşi lege
şireturile/cravata, şi se vor observa abilităţile/dificultăţile sale.
Particularităţi/Ciudăţenii
Această subsecţiune cuprinde aspecte particulare ale comportamentului motor,
automatisme, utilizarea neobişnuită a mâinilor corpului. (Vezi de asemenea „Mişcări
simptomatice,” mai jos.) Dacă un client nu afişează asemenea ciudăţenii, se va folosi
următoarea afirmaţie:
Nu au existat manierisme, ticuri sau gesturi care ar putea fi indicatori ai oricărui stres
fizic sau psihopatologic.
Mişcări stereotipe: Răsucire, legănare, auto-stimulare, mişcări ale mâinii, mişcări
repetitive/fără scop/neproductive, mişcări ale degetelor, clientul dă din picior, postura,
tragerea de haine, clipitul.
Perseverări: Face pauză şi apoi repetă mişcările în anumite momente, la alegere (ca
atunci când iese din cameră), are aceleaşi răspunsuri la stimuli diferiţi/noi/schimbaţi.
Manierisme ale gurii: Mestecarea limbii, lovirea buzelor, fluierăturile, sunete
ciudate/de animal, strângerea buzelor.
Privire crucişă, feţe ciudate, grimase.
Expresii faciale/vorbire puerilă, chicoteală.
Îşi trage nasul în mod repetat/tare, foloseşte/are neveoie de şerveţele/batistă dar nu le
foloseşte, se scobeşte în nas, îşi curăţă în mod repetat urechile cu degetele.
Cască excesiv/regulat/elaborat, se freacă la ochi.
Respiră zgomotos.
Fumează neîncetat/compulsiv.
Scapă obiecte intenţionat pentru a le ridica.
În cazul copiilor:
Şi-a ţinut degetul în gură pentru ___ minute ale sesiunii de __ ore, și-a supt degetele.
Și-a acoperit fața cu mâinile.
A mers pe degete/călcâie/glezne.
Mișcările simptomatice
Flexibilitate ceroasa (CEREA FLEXIBILITAS), diskinezie tardivă,
disdiadocochinezie, simptome/mișcări parkinsoniene/extrapiramidale, atetoză, hemibalism,
ataxie, coreiforme, akinezie, tremur, „mestecat”, „sindromul picioarelor nelinistite”, deschide
si inchide picioarele in mod repetat, hiper/hipoton, hiper/hipokinetic, ecopraxie, cataplexie,
(Vezi și secțiunea 12,36, "Efecte secundare ale medicamentelor psihotrope / Reacții
adverse").
Tremor: Nici unul / ușor / la repaus / esențial / familial, cu intenție / persistent,
tremurături, fiori, spasme, ticuri.
Hiperactivitate autonoma. (A se vedea punctul 10.3, "Anxietate / Frica.")
Mobilitate
(↔ pe grade) cazut la pat, folosește scaun cu rotile / echipament adaptiv, necesită
sprijin /
asistență / supraveghere, utilizează un ajutor de mers (bretele picior/spate, cadru de mers,
cârje, cârja canadiana), se plimba, lent, atent, evita obstacole, alearga, atletic.
Se ridică frecvent, se plimba prin camera, sta intins/se plimba in jur periodic, a
încercat să
plece.
Mers, transport si staționare
(↔ pe grade) Astazie/abazie, ataxie, mers cu pasi mici balansandu-se dintr-o parte in
alta, mers abatut de la cursul normal/asimetric, mers caracterizat prin scurte alunecari,
fara/partial cu ridicarea piciorului, mers inconstant, mers care necesita un mare efort, pasi
inceti, lipsa usurintei si confortului miscarilor/inflexibilitate, mers cu pasi inegali, greoi, lipsit
de fermitate, trage/favorizeaza un picior, mers bizar, mers cu o postura usoara, greoaie,
inclinata, mers nesigur si balansat, cu miscari abrupte, se ciocneste cu obiecte/persoane,
prezinta o departare anormala a picioarelor, genunchii anormali de apropiati si gleznele
departate, separarea genunchiilor cu apropierea/contactul gleznelor, <normal> mers facil, fara
probleme vizibile/anormalitati ale miscarii sau stationarii, mobilitate deplina (incluzand
scarile), flexibilitate, eleganta, miscari fine, energice/active, suplete.
Eleganta nenaturala, exagerata, cu pasi lungi, dramatic/teatral/pentru o impresie
exagerata, neobisnuit.
Pentru copil:
Dificultate in a urca scarile, frecarea gleznelor una de celalata, mers inainte inconstant,
poticnire la intervale. [Nota: Respectați modelele de uzură de pe pantofi.]
Balansare (↔ pe grade)
Ameteala, vertij, se clatină, se leagănă, temător de cădere / nesigur, instabil, semn
pozitiv Romberg, se plânge de stare de confuzie, <normal>, fara pericol de a cadea, pozitie
stabila/echilibru.
Postura/Autoingrijirea
Mentinerea pozitiei si a elasticitatii, a sta aplecat, postura incomoda, molesita, isi
apleaca umerii dând o formă rotunjită la partea superioară a spatelui, miscari laborioase si
sacadate, capul aplecat in jos, cataplexie, relaxat, <normal>, demn, ferm, postura tensionata,
ingrijita/prudenta, riguroasa, postura verticala, postura „militar”, se aseaza pe marginea
scaunului, se apleaca, atitudine deosebita / atipica / nepotrivita (așezat lateral pe scaun,
inverseaza scaunul ca să stea jos).
Sugereaza boli cronice, aspect slab/fragil, putere/rezistenta sczuta, ușor tărăgănat,
apatic, depune mult efort, impovarat.
Contactul vizual/Privirea intentionata (↔ pe grade) A se vedea, de asemenea,
"ochi" în secțiunea 7.1, "Aspect".
Nici unul, a evitat, se uită în spațiu, privire orientata in jos, contact vizual
intrerupt/tranzitoriu/intermitent, precaut, alert, se uita doar intr-o parte, priviri scurte, flash-
uri, fugitive, pe ascuns, evazive, adecvate, <normal>, de asteptat, modulate, persistente, fixe
si directe, ferme/sigure, se uita urat, penetrant, intens, confruntativ, provocator, se uită fără
mișcări corporale sau alte expresii.
Altele În cazul în care orice mișcare sau postură indică durere, a se vedea secțiunea
12.23, „ Tulburare a durerii/ Sindromul durerii cronice. Pentru comportamente anxioase, a se
vedea punctul 10.3," Anxietate / Frica. „Pentru comportamente depresive, a se vedea
sectiunea 10.7, „ Depresia”.
7.4 Comportamentul discursului
Dă citate / exemple identice. (Vezi și secțiunea 11.19 „Fluxul gandirii”)
Dificultăți constatate în cel puțin primele două zone de mai jos ar trebui să fie urmate
de o evaluare de catre un logoped (un Patolog Logoped cu un Certificat de
Competență Clinica.)
Articularea
Neinteligibila, se balbaie, omite/greseste cuvinte, murmura, sopteste pt sine, vorbeste
nedeslusit in tonuri joase, pronunta gresit sunete, silabiseste, pronunta neclar, deformat, usor
de inteles, clar, precis, agitat si mecanic, dictie si enuntare saraca, omiterea articularii
cuvintelor, neclar, lipsa in abilitatile de vorbire, disartrie (spastică, flască, ataxie), afazii.
Stil/cadenta/rata: Prea incet/repede
Accent: De remarcat, ușoar, puternic, străin, regional, ciudat, intens, confuz,
prelungeste vocale, zumzete.
Pentru copil:
Imatur, propozitii mai simple decat era de asteptat, erori de articulare
asteptate/potrivite varstei/nepotrivite, dificultate in vorbirea articulata ( in special suntele ca
/r/, /sh/, /th/, /z/, or /ch/), a alunecat pe unele sunete consonantice.
Calitatile vocale
Galagios/aproape tipand, strident, nerusinat, aspru, ragusit, gutural, nasal, strigat,
scartiitor, strident, linistit, incet, slab, fragil, susbtire, voce slaba , greu audibil, soptit, afectat ,
tremurator, tern, cantec monoton, scancitor, intonatie ciudata, ton monoton, un ton al vocii
trist, inabusit, bass/bariton/alto/soprano.
Frazeologie : Declaratii Sumare
Acestea sunt relevante atat pentru scriere cat si vorbire.
Clientul are un stil de vorbie infantil/copilaresc/imatur.
Ea a pronuntat gresit cuvintele, a folosit un vocabular neinstruit, ceea ce reflecta o
lipsa de educatie/o depravare culturala, a folosit cuvinte argou, facea greseli gramaticale.
Ea a folosit regionalisme, expresii uzuale si cuvinte straine. Limbajul a fost compus
din clisee, expresii obisnuite, repetarea unor fraze molipsitoare, a folosit mult expresii de
genul „Stii tu” , „precum”.
Vocabularul clientei a fost pedant, pseudointelectual, stilat, excesiv de formal, in
jargon. A folosit termeni familiari inadecvati ( ex. : „draga”, ,,miericica”).
Clienta s-a angajat intr-un joc de cuvinte ritmat.
Limbajul a inclus injuraturi familiare si accidentale, epitete, injuraturi ostile, insulte
rasiste, etince si religioase.
Afazie : Expresiva/nonfluent , receptiv/fluent, global/total , transcortical (afazie
fluenta sau nonfluenta), anomic.
Alexie, erori de sintaxa, agramatism.
Pronuntarea incorecta; cuvinte confuze, ce necesita repetare si investigarea cuvintelor
pentru clarificare.
Pentru un Copil
Copilul are un vocabular nedezvoltat pentru varsta lui.
Conversatia este compusa din trei sau patru fraze , mai degraba decat propozitii.
Importanta discursului/Productivitatea/Energia/Aprecierea
Mod de vorbire
Declaratii Sumare pentru Comunicarea Sumara/Comportamentul discursului
Am consemnsat ca nu exista deficiente in functionarea limbii , reflectant gandirea
dezordonata.
Clientul a putut intelege si parcurge instructiunile si sarcinile testului/evaluarii, si nu a
interpretat sau inteles gresit materialele testului sau intrebarile.
Termeni sau Declaratii Standard pentru Rapoarte
El/ea nu a afisat nicio deteriorare a limbii, deopotriva la receptia acesteia cat si la
exprimare.
Comunicarea nu a fost impiedicata in niciun fel; expresii
satisfacatoare/adecvate/normale.
Intelegerea auditorie a fost adecvata, iar limbajul oral a fost eficient.
Limbajul clientului a fost deficit de articulatie.
Capacitatea clientului de a intelege cuvintele rostite, a fost
normala/imperfecta/anormala.
Abilitatea lui/ei de a intelege cuvintele rostite a fost adecvata in contextul acestei
examinari, dar s-ar putea sa nu fie in alte situatii, precum..(specifica).
Clientul nu a avut nevoie ca intrebarile/instructiunile sa fie
reformulate/simplificate/repetate.
Declaratii Sumare pentru Stilul Conversational
Ea este capabila sa poarte o conversatie spontana.
El este capabil sa initieze discutii cu subiecte in mod corespunzator.
Ea urmareste conventiile/regulile sociale ale comunicarii (incluzand propozitii
corespunzatoare) , si intelege supozitiile si asteptarile ale vorbitorilor nativi.
Clientul a/nu a participat la un dialog social adecvat.
Ea a schimbat comfortul social asteptat al oferirii si asteptarii recunostiintei.
El s-a angajat in discutii mici/normale/asteptate/excesive.
Ea nu a initiat conversatia sau a creat teme spontane.
Discursul clientului a fost sofisticat, cu o considerabila accentuare a problemelor de
familie intelectuale/personale/medicale/istorice.
Clientul a presupus ca eu, asultatorul, am stiut mai multe despre istoria/ideile ei sau
subiectul conversatiei.
Discursul a fost excesiv de familiar pentru relatia noastra.
Discursul a fost alene, deliberat si uneori evaziv
Intreg discursul clientului a fost defeniv/creat pentru a empatiza gradul sau de
incapacitate.
Nu s-a putut baza pe raspunsurile ei, dar au fost pertinente la un anumit punct(vezi de
asemenea Sectiunea .6)
Clientul a folosit vulgaritatea/hula/scatologia/sexualitatea pentru a soca.
Discursul refleca preocuparile(vezi Seciunea 11.19).
Clientul a inceput sa povesteasca o poveste ,des spusa, invatata papagaliceste.
Foloseste un limbaj psihiatric, suficient de sofisticat pentru a sugera ca este de
specialitate.
Alegerile limbajului sau au fost, in realitate, mult mai ciudate decat as putea sa
reproduc aici.
Ea si-a negat simptomele/problemele/plangerile.
Clientul a oferit putina informatie, dar a raspuns cu usurinta la intrebarile directe.
El a fost foarte literal dar nu articulat.
In cazul in care un singur cuvant ar fi raspuns intrebarii, ea a raspuns intr-un paragraf.
El a fost o persoana excesiv de verbala care a avut nevoie de mai multe pauze decat
incurajare.
Clientul a incercat sa fie de ajutor, povestind o mare afacere_____.
Pentru un copil:
Copilul a fost perseverativ imitand limbajul examinatorului.
Este evidenta dobandirea cu intarziere a limbajului.
Copilul a avut dificultati in ceea ce priveste intelegerea sau exprimarea limbajului
verbal.
7.5. Alte Observatii ale Comportamentului
Obiecte aduse la examinare: obiecte personale, tigari, cadouri, hartii, servieta,
cafea/racoritoare/bomboane/mancare, animale de companie, copil.
Eruptii, etc. , fara a-si cere scuze.
Daca raspunsurile unui client par ciudate, considera ca un factor pierderea auzului.
Este des intalnit la populatia in varsta ( de la 25% din femeile cu varste peste 65 de ani la 40%
din barbatii cu varste de peste 65 de ani; mai mult de 80% din populatia de peste 85 de ani),
dar nu este comun la populatia tanara. Pierderea auzului este o cauza comuna a convingerii ca
altii sunt impotriva unuia singur(Holt et al.,1994)
Pentru un copil:
Toane: Asaltul, distrugerea de propietate, agresivitatea fata de altii, o durata
de_____minute.
8. Raspunsuri la Aspectele Examinarii
Acest capitol descrie comportamentele interpersonale, fata in fata, unul la unul ,
reflectand raspusurile clientului la aspectele examinarii, incluzand raspunsuri la
procedurile evaluarii , in raport cu examinatorul , raspunsuri la metodele evaluarii,
concentratiei, motivatiei , raspunsuri la esecuri si abordarea sarcinilor examinarii. Capitolul 9
acopera auto-prezentarea clientului catre examinator.
8.1. Reactia la Contextul Evaluarii
Urmatoarele paragrafe sunt esalonate crescator, in functie de gradul de sensibilitate.
Incapabil sa recunoasca scopurile interviului/raportului ce trebuie facut,
necunoscand conventiile sociale, nu intelege sau nu se adapteaza la situatia de test, nu intelege
, ofera sau preia formatul de intrebari si raspunsuri, nu intelege natura intrebarilor, ofera
raspunsuri inadecvate, irelevante, ilogice, fara un scop anume, nu a fost capabil sa inteleaga
sau sa raspunda la intrebarile create in scopul de a obtine______simptome a_________,
competente, de participare, reduse, abia capabil sa indeplineasca minimul necesar pentru a
avea o interactiune sociala, interpreteaza in mod eronat ceea ce ii se spune, lipsit de
cunostiinta, retras, nerespondent, ecolalic, preocupat, instrainat, nu intelege esenta sau scopul,
autistic.
Indiferent , moderat, detasat, distant, neimplicat, nepasator, apatic, lipsit de
efort, nu incearca, nu este interesat in a face altceva decat sa se joace, raspunde intamplator,
intensiv, plictisit, a aratat prezenta unei emotii de interferenta, hiperprotectiv.
Dependent, cauta/necesita mult suport/ghidare/incurajare din partea
examinatorului, disperat dupa asistenta, indoiala de sine, dubii fata de sine, bolnav cu
usurinta.
Incordat, anxietate apropiata/proportionata cu situatia interviului, initial a
raspuns numai la intrebari, dar mai apoi a devenit mult mai spontan, a inceput interviul cu un
nivel de anxietate ce a scazut pe masura ce interviul a progresat, a avut nevoie de asistenta
pentru a incepe.
Intelegerea aptitudinilor/normelor/asteptarilor/conventiilor/cererilor
sociale, caracteristici ale situatiei de examinare, confortabil, confident, relaxat, interesat,
curios, nerabdator, intens , onitorizand cu atentie situatia de tesatare, orientat, constient,
alertat, cooperativ, fara anormalitati, participant, respondend, reciprocacitate, a continuat, a
participat, a initiat si comunicat efectiv, clar si eficient, o buna calitate a interactiei, cu
profunzime.
Pentru un copil: Declaratii Sumare
A se nota ca , prin parinti, in aceste declaratii se intelege parinte biologic/bunic/parinte
adoptiv sau orice alt simbol de atasament major.
Interviul Parintilor cu Examinatorul
Maniera parintilor referitoare la examinator a fost aronganta, suspicioasa,
neingaduitoare, cooperativa/increzatoare, manipulativa, seductiva, dependenta, jalnica,
invidioasa , etc.
Atitudinea parintilor s-a schimbat/nu s-a schimbat in decursul interviului.
Parintii si-au luat ____________rolul si au alocat ______________rolul
examinatorului, in timpul interviului.
Comportamentul in Prezenta Parintilor
Copilul s-a jucat usor/fara voie/deloc in camera de asteptare, a pus/nu a strans jucariile
utilizate.
Copilul a expus__________nivel de joaca, cu jucarii apropiate
pentru__________vastra.
Parintii au folosit controlul in urmatoarele metode(specifica gradul,
modul/metoda/mijloace, sincronizarea), asupra unor probleme de...(specifica).
Relatia parintelui cu copilul a fost de sustinere/nesuportiv , de negociere/control
unilateral.
Parintii au aratat intelegere/neintelegere/conflic in ceea ce priveste disciplina,
recompensele, limbajul, atentia oferita, etc.
Separarea de Parinti
In timpul separarii copilul a aratat un nivel de anxietate excesiv/asteptat/limitat ,
exprimat prin..(specifica).
Copilul a folosit/ nu a folosit mecanisme adecvate de coping in decursul separarii.
Copilul s-a separat cu usurinta/slab/greu de parinti/examinator.
Reactia copilului la reuninea cu parintii a fost...(specifica).
Copilul/Parintele a descris simptome ale anxietatii de separare: Ingrijorat cu privire la
posibilul rau adus parintilor/parasirea copilului de catre parinti/dezastrul cauzat de
indepartarea copilului de parinti, refuzul de a merge la scoala pentru a sta cu parintii, refuzul
de a dormii fara parinti, un comportament „agatator” , „umbritor” , cosmaruri despre separare,
dureri fizice aparute in urma separarii, istericale/pledoarie pentru a nu se separa, rau de casa
excesiv, redirectionat/distras cu greutate de la parinti, nevoia de reasigurare, discomfortul in
preajma altor adulti, incapacitatea de a-si stapani propria anxietate.
Observatii in timp ce se joaca
Copilul s-a jucat cu nerabdare/de buna voie/fara entuziasm/deloc cu copii de aceeasi
vastra/mai mici/mai mari.
Copilul s-a aratat dornic/limitat/nepsator/interesat fata de jucarii/materiale.
Jucariile/materialele au fost folosite pentru....(specifica).
Modul de joaca a fost extrusiv/intruziv/altul(specifica).
Maniera de joaca a fost
constructiva/dezorganizata/mutuala/paralela/distrasa/distrugatoare/alta.
Copilul a fost maleabil/rigid fata de disciplina, precum .....(specifica).
Atitudinea si sentimentele copilului
Copilul a inteles/nu a inteles scopul vizitei la clinica.
Copilul a parut/nu a parut constient de propriile sale dificultati.
El a aratat reactii excessive/asteptate/limitate/nu a aratat , la propriile sale simptome.
Ea a aratat sentimente pozitive/negative/niciun sentiment referitoare la intoarcerea la
clinica.
Copilul a aratat o atitudine pozitiva/negativa/indiferenta fata de ....comportament,
aparente, corp, sec, intelect.
Copilul a aratat sentimente pozitive/negative/nu a aratat, fata de parinti/frati/scoala/
colegi/autoritati/altii.
Sentimentele trezite de copil in examinator
Copilul a trezit,in examinator, sentimente de iritatie, furie, neplacere,
simpatie/protectie, ingrijorare, mila, admiratie, curiozitate etc.
Pentru un adolescent
A participat la orice spontaneitate limitata care este excesiva dar nu
inadecvata/anormala pentru un adolescent de varsta lui si pentru evaluare/evaluator.
8.2. Atentia/Concentratia/Efortul
Declaratii Sumare
Clientul a aratat o atentie/concentratie adecvata , foarte putina distractibilitate,
anxietate sau frustrare.
Sursa de distragere a fost. . . iar clientul a fost capabil cu succes să reziste distragerii
atenției de. . .. (specifica).
Nu s-a observat nici o anxietate semnificativă care ar fi interferat cu interviul sau care
sa fii distorsionat răspunsurile clientului.
8.3. Răspunsul la Metodele de evaluare / Teste /Întrebări
Înțelegerea Instrucțiunilor / Întrebărilor
Vezi și secțiunea 8.4, "Persistența / Motivatie" și secțiunea 8.1, "Reacția la contextul
Evaluarii. "
(↔ pe grade) Următoarele două grupuri sunt ordonate în ordinea crescătoare a
înțelegerii
Rar intelege instructiile, cere multa repetiție / elaborare, necesita instrucțiuni repetate
de multe ori, a devenit confuz, a cerut restructurare întrebărilor într-un mod de a le face mai
concrete și simpliste, a cerut elaborarea instrucțiunilor standard înainte sa inteleaga natura
sarcinilor, a necesitat timp excesiv și repetiție pentru a înțelege ceea ce i s-a cerut.
Atent, a înțeles, înțelegere buna, s-a prins repede de problemă / cereri / scopuri / natura
situației, a anticipat răspunsul așteptat / dorit, a răspuns bine la normele implicite de
conversație și a procedurilor interviului, a fost respectuos și de cooperant.
Declarații Sumare
Clientul a așteptat/nu a așteptat toate instrucțiunile.
A ascultat cu antentie intrebarile intervievatorului.
Nu au fost probleme referitoare indicatii si instructiile testului.
Nu a fost necesara repetarea sau refacerea/simplificarea instructiunilor/indicatiilor.
A fost necesara doar repetarea prezentarii, nu si simplificarea.
A fost capabila sa urmeze indicatiile in mai multe etape.
A raspuns la toate sarcinile.
Clinetul a fost consistent si organizat.
El si-a organizat ideile inainte de a raspunde la intrebarile testului.
Ea a dat inapoi si si-a revizuit comportamentul cand a gresit; nu a ramas la o aporpiere
, evident, ineficienta.
Clientul s-a descurcat rapid, cu putina deliberare.
Ea a adoptat o abordare marginala a evaluarii, referitoare la...
reducerea capacitatii intelectuale cu blandete/moderare.
strategii/competente de rezolvare a problemelor cognitive slab dezvoltate
procese mentale generalizate si nedisciplinate
lipsa de auto-evaluare/putin ingrijorata pentru calitatea raspunsurilor ei
Clientul a folosit o apropiere aleatorie fata de majoritatea sarcinilor, a aratat o analiza
redusa a sarcinilor, a invatat putin din incercari, capacitate redusa de planificare.
Clientul a perseverat cu dificultatea de a se ajusta si a rasunde in mod adecvat
urmatoarelor intructii/indicatii.
Nu a fost nicio schimbare in atitudinea ei fata de intrebarile mai dificile.
Ea a folosit tehnici de evitare , in decursul examinarii, precum : scaparea materialelor
de test, inceperea unor conversatii in pauzele dintre teste, atentia fata de sunetele de pe
hol, punerea unor intrebari, in mod repetat, referitoare la materiale si proceduri.
El a raspuns impulsiv aratant o slaba capacitate de organizare si planificare, fara
chibzuire, inainte ca instructiile sa fie indicate.
Ea a fost aparent satisfacuta, cu/nestiind de , slaba calitate a performantelor.
8.4. Staruinta/Motivatia
(in functie de grad) Urmatoarele grupari sunt esalonate in ordine crescatoare a
implicarii in sarcini.
Elemente ale testului refuzate/ subteste/intrebari,retragere,a aratat iritatie/furie,
plangeri.
Doar raspunsuri scurte, a trebuit să fie determinat pentru a elabora, a renunțat la
unele elemente ușor, a renunțat cu ușurință , " defetist , " terminat răspunde după depunerea
unui efort minim, a arătat conformitate minima, a răspuns încet /a dat răspunsuri intenționat
eronate ca o formă de rezistență.
Nivel de interes variabil/motivare, a incetinit/variind timpul de reacție la întrebari,
ezitant, efort susținut doar pentru_______ perioada de timp , de multe ori descurajat,
toleranta scazuta la frustrare, prefera doar sarcini simple, putina toleranta pentru ambiguitate ,
inițial a refuzat să încerce sarcini, dar mai tarziu, la re-prezentare, a fost cooperant, nu este
motivat sa reuseasca sa indeplineasca sarcini dificile/indeplineste bine sarcinile pentru
examinato , a devenit frustrat și a vrut să renunte atunci cand materialele de încercare au
devenit complicate, în mod necesar, a avut pauze si si-a recuperat dorința de a continua , a
început să-și piardă interesul în sarcinile de evaluare și în vorbă cu examinatorul
după_______ timp , a oferit doar o superficială cooperare .
Perseverenta și efort mediu au fost demonstrate, doar rareori descurajat sau
neatent, a completat integral și competent toate sarcinile, orientat spre locul de muncă, a fost
cooperant și a depus mai departe toate eforturile pentru fiecare sarcina de evaluare
administrata, de bună voie/a incercat cu nerăbdare fiecare sarcină prezentata, a participat bine
și pe deplin în procesul de evaluare, a demonstrat eforturi serioase pentru a răspunde la
cererile sarcinilor, a devenit destul de implicat în sarcinile, a schimbat atribuțiile in mod
corespunzător.
Nerabdator sa continue, a fost pus la incercare de sarcinile dificile, concentrat pe o
sarcină pentru o lungă perioadă de timp, a terminat fiecare sarcină, distras numai de
circumstanțe extreme, efort susținut, a persistat, harnic, sistematic, conștiincios, a vrut să facă
bine, evaluarea părea să fie o provocare pentru el/ea.
8.5. Relatia cu Examinarea
Comportament de Cooperare/Pozitiv
Coomportamente de Rezistenta / Negativ
Pentru un copil:
"Guraliv", "murmură, "sassaie," a vorbit din nou, imita discursul examinatorului,
necompliant,
arunca lucruri, loveste.
Declarații sumare despre raport Vezi de asemenea capitolul 9, "Auto-prezentarea,"
și Secțiunea 4.6, Declarații Încredere/validitate.
Clientul a părut relaxat și confortabil cu procesul interviului/ a impartasit gândurile
fără ezitare / a dat răspunsuri care au părut autentice și elaborate
Contactul/ raportul a fost ușor/intermitent/absent/stabil mentinut.
Ca răspuns la autoritate a fost cooperant/ respectuos/ adecvat/ productiv/
indiferent/ostil/ provocator/neproductiv/ necompliant.
Clientul necesita si ii este permis un alt raspuns/ a răspunde la niciunul/unele/toate
toate întrebările puse.
Părea să se bucure de atenția primită.
Am putut înțelege cu ușurință semnificații acestuia.
Am găsit greu să-mi placă / empatizez cu această persoană.
Declarații sumare despre cooperare
Clientul a făcut tot posibilul pentru a fi cooperant și a menținut o atitudine cordială
față de examinator.
A depus mai departe efort pentru a colabora în evaluare.
A fost conștient de normele sociale și a fost capabil să se conformeze acestora.
Clientul fost cooperant în limite; a refuzat unii itemi/teste/subiecte.
A fost pe deplin cooperant cu examinarea numai după stabilirea prerogativelor mele.
Clientul nu va accepta indicatii din partea persoanelor cu autoritate.
A intrerupt in mod repetat/ irelevant/ provocator intervievatorul.
A vorbit peste/ intrerupt examinatorul, a facut eforturi pentru a controla interviul.
A fost la fel de neresponziv la un ton empatic, in ceea ce priveste stilul de intervievare,
confruntarea propriei ostilitati/ lipsa de cooperare/ comportamente autodistructive, etc.
Clentul a arătat o abordare nepotrivita față de personalul feminin/masculin.
Evaluarea prin teste/intrebari/ anamneza a fost o încercare speciala pentru acest client.
Contactul vizual A se vedea „Contactul vizual” în conformitate cu secțiunea 7.3,
"Mișcare / activitate."
8.6. Răspunsul la Succes / Esec/ Feedback
Elementele din această secțiune descriu răspunsurile clientului la performanta sa și la
reacția evaluatorului; ele descriu, de asemenea, conștiința de sine / auto-monitorizare / auto-
critica.
(Vezi și secțiunea 8.5, "Relatia cu examinatorul").
(↔pe grade) Următoarele categorii sunt ordonate în ordinea crescătoare a răspunsurilor.
Neconștientizarea esecului, niciun răspuns si la succes si la eșec, neconstientizarea
nivelui scazut la care a performat, abilitati de auto-monitorizare scăzute/ corectare a erorilor,
accepta propria performanta inferioara, satisfacut cu o munca inadecvata, , îngrijorare și
îngrijire minima de a avea o buna performanta la evaluare, indiferent ipocrit, nepotrivit prea
încrezător, întrebările / sugestiile / informatiile oferite de examinator nu a îmbunătăți
performanța, a renunțat cu ușurință.
Agitatat, rușinat, jenat, apologetic, auto-reproș, auto-derogare, sentimente ușor de
ranit, reticența în a expune punctele slabe, eșecuri raționalizate, extrem de critic cu propria
munca, discreditează performanța, nu este mulțumit cu mai puțin de perfecțiune, vulnerabile
la umilire, în schimb nu e dispus să spună ca nu știe, descurajat / abătut / foarte supărat la
eșec, a încercat să
trișeze sau sa faca un compromis.
Tensionat, grimase, respirație încordata, tuse nervoasa, isi roade unghiile, priveste
în jur, a cerut să maerga la baie / acasă / în cazul în care sesiunea s-a terminat.
Reacție normală in a face față cu eșecul, a dat ce-i mai bun, surprins de eșec, greșeli
acceptate cu regret, a acceptat ca trebuie sa mearga mai departe în ciuda eșecului / greșelilor/
răspunsuri incorecte, încrezător, calm, usor de inteles, adaptat, modulat, echilibru bun de auto-
critica și încredere în sine, auto-suficient, invata din erori / experiență, accepta limitările
proprii astfel eșecul a avut un efect redus.
Auto-apreciere, cauta ajutor în mod corespunzător, mândru, mândrie în
realizări, încântat cu succes, perseverent, a lucrat mai greu, s-a auto-monitorizat, a căutat erori
în muncă si și-a auto-corectat-o, a renuntat doar atunci cand itemii ii depaseau in mod clar
capacitatea, a refuzat să recunoască înfrângerea, nu a fost descurajat de erori, a fost ușor
motivat prin "Încearcă din nou, eforturi dublate atunci când se confruntă cu creșterea
dificultate / provocari.
Rezumatul declarațiilor
Clientul necesita/ s-a descurcat bine cu /nu a ignorat / obișnuit /copios cu lauda.
Necesita frecvente/ constanta reintariri / încurajare / reasigurare / laudă pentru
performanță continuă.
Declaratii si Termeni Standard pentru Rapoarte
A răspuns la ajutor cu neîncredere / indiferență / recunoștință, l-a respins cu indignare/
mulțumiri / a învățat și modificat abordarea proprie.
Clientul nu a fost atât de abil pe cat a crezut.
Percepția de statut și a abilităților ei a fost oarecum augmentata.
Eforturile de la compensare prin (de exemplu, un stil pedant) au creat o impresie
negativă de care a fost aparent in necunoștință.
Cadrul evaluarii, care a fost, in general, empatic, consolidant si acceptant in ceea ce
priveste conportamentul clientului, s-a dovedit a fi...(specific).
9. Prezentarea Sinelui
Acest capitol se referă la auto-prezentarea clientului fata de evaluator, așa cum este
vazut de evaluator. Aceste comportamente pot fi, de asemenea, văzută ca abilitati
interpersonale si de management de impresie.
Multi dintre descriptorii din acest capitol sunt deducții și judecăți despre un client, și
nu evaluări obiective. Acestea ar trebui să fie utilizate cu moderație și numai dacă bine
susținută de informații din mai multe surse și repetiții în timp.
9.1.Dependen aț
Vezi i sec iunea 9.3 de mai jos, precum i punctele 13.13, "personalitateș ț ș
dependentă," i 13,17, "Personalitatea narcisista”ș
(↔ pe grade) blând, un adept, servil, dependent, agățator, plangacios, docil,
respectuos, inofensiv, pasiv, supus, maleabil, lipsit de auto-suficiență, imatur social,
compliant, solicitanți, consimtit, cooperant, <Normal>, sigur pe sine, puternic, arogant,
insistent, egocentric, dominant, poruncitor, autocratic, dictatorial, furtunos, bătăios.
9.2. Prezen ă/Stilț
(↔ pe grade)
Vezi și secțiunea 8.5, "Relatia cu examinatorul".
9.3 Imaginea de sine/Stima de sine
Conceptele de imagine de sine / stima de sine sunt componente / funcții legate de
sinele interior și cele referitoare la sinele social. Aspecte ale sinelui interior includ
următoarele:
Conceptia despre sine, identitate, limitele ego-ului.
Perceptia despre sine, constiinta de sine, auto-evaluare, auto-monitorizare, auto-
dezvaluire
Auto-determinarea, auto-gestionare, control, auto-directie, auto-eficacitate, auto-
intarire
Auto-diferentiere, auto-descoperire, cunoastere de sine, auto-realizare, auto-
actualizare.
Și aspecte ale sinelui social includ următoarele:
Vârstă și roluri de gen, identitate de gen, identitate sexuală.
Imaginea corporala, aspectul, ego-ul corp, limite, spațiul personal, proprietate
personală
Alte aspecte ale sinelui în relație cu alții (sinele precum copil, părinte, soț / partener,
prieten, muncitor, etc.).
Fiți atent pentru manifestările clientului ale acestor aspecte. În special, cautati dovezi
de comportamente autodefensive / auto-distructive, cum ar fi ideație suicidară / încercări (a se
vedea secțiunea 12.40, "Suicid"), auto-accidentare (a se vedea secțiunea 12.33,
"Comportament auto-vatamator"), și activități cu risc crescut (acoperire specifica a acestora
este prevăzută în multe alte secțiuni ale acestei cărți).
Următoarele sunt descriptori care se aplică la câteva componente specifice ale imaginii
de sine / stimei de sine.
Niveluri de încredere
Exprimate de o parere exagerată de sine insuși / insasi, crede el / ea este extrem de
capabil, în ciuda dovezilor contrare, grandios, autoîndreptățiri, lăudăroși, are "tupeu",
obraznic, pompos, încrezut.
(↔ pe grade) increzator, acceptant, congruent, respect de sine, modest, umil, auto-îndoială,
nerealist, inadecvat, pesimist, auto-depreciativ, auto-acuzator, umilitor, descris pe sine ca "un
ratat" / netalentat/ eșuat / inadaptabil / nevrednic.
Obiectivele sinelui
Plin de speranță, optimist, dornic, anticipeaza imbunatatirea, proactiv, aspiratii inalte,
orientare pe viitor.
Are planuri, planurile sunt clare / complete / realiste, are soluții alternative /de backup.
Planurile sunt vagi / nerealiste / prost gândite, sub așteptări, rezonabile, pesimiste.
(↔ pe grade) Descrie viata ca stagnanta / destramata, se prezinta pe sine ca o victimă a vieții
ei / lui, nu are nici un interes aparent în îmbunătățire / motivația de auto-depasire în viață, este
cel puțin conștient de faptul că îmbunătățirile ar putea fi făcute, este dispus să încerce să
lucreze pe probleme, este puternic motivat pentru schimbare.
Mandrie (↔ pe grade)
Demnitate, respect de sine/stima/imagine buna/, incredere, vanitate, egoist, „cu nasul
pe sus”, ingamfare, condescendent, narcisism, prezinta consecintele actiunilor sale intr-o
lumina roz.
9.4 Rafinament social/Maniere
(↔ pe grade) Următoarele categorii sunt aranjate în ordinea crescătoare a sofisticarii.
Naiv,simplu,credul,prea increzator,cu ochii mari,sugestibil, ca
Pollyanna,nestudios,inapoiat,inapt,nedezvoltat cultural,medical si psihologic naiv,incearca
intr-un mod naiv sa manipuleze,sincer,suprasolicitat”DA domnule si NU DOMNULE.
Imatur,inapt/nedezvoltat social,neadaptat(incomod),obraznic,abilitati limitate de
interactiune,tocilar,simplu,simplist,constient de sine,bezmetic,zvapaiat.
Sofisticat ,cu abilitati de socializare,cultivat,distinct(clar),capabil sa
influenteze/sa si apere interesele
Oportunist,dur,pradalnic,indignat,drept,inocent/da vina p
altii,neaga,iresponsabil,finete/ascutime,seductiv,manipulator,machiavelic,sociopat.
Maniere(de studiat/observat)
Politicos,manierat,gratios,echilibrat,abil/plin de tact,placut,stie regulile etichetei
lui,grijuliu,neatent,necioplit,direct/sever,fara tact,ofera deschis
critici,provocativ,abraziv,ofensiv,vulgar,grosolan.
9.5.Caldura-raceala
A se vedea sectiunea 8.5.Relatia cu examinatorul.
(de studiat) Urmatoarele categorii au ca raza de actiune gradul de scadere al caldurii.
Necumpatat,blajin/bland,senil,prea afectuos,agreabil,prea
dulce/agreabil,mieros,prefacut.
Afectuos,binevoitor,simpatic,atent cu cei din
jur,compatimitor,confident,amabil,blajin/bland,docil,atent/grijuliu,contemplativ,dragastos/
duios,iubitor,binevoitor,binefacator,uman,iertator,indulgent,tolerant,devotat.
Prietenos,binevoitor/cordial,amabil,gentil,sociabil,petrecaret,sociabil.
Reticent,tacut,abatut,timid,inhibat,cumpatat,ezitant,neinteresat,inflexibil,izolat,distant,
rece,dezinteresat,indiferent,apatic.
Fara dorinta de a
ajuta,insensibil,rece,aspru/impietrit,neindurator,badaran/scandalagiu,sever,respingator.
9.6.Alte aspecte ale personalitatii
Autonomie/Rezistenta(rigiditate) Vezi sectiunea 13,8,Personalitate autoritara.
Autonomie si responsabilitate personala,rezervat(necomunicativ),stapanit,lipsit de
imaginatie,inactiv,mecanic(masinal),stereotipat,obsesiv asupra
exactitatii(claritatii)/ordinii/planificarii,rigid,neexpresiv,persoana
indiferenta(nepasatoare),indispus/limitat.
Aranjat(ingrijit)si aratos,puritan,face pe
rusinosul(pudic),incapatanat,auster,pedant,”om prost si ingamfat”,convins ca numai el are
dreptate,puritanic,pios,face pe evlaviosul,ultrareligios.
Copilarie
Copilaresc, imatur,juvenil,prostut,excesiv in cautarea atentiei,dorind
afectiune,rugator,implorator,incearca sa induplece cu rugaminti si promisiuni,purtare
sugerand o varsta mai frageda/sugerand o persoana mai putin dezvoltata emotional decat
fizic,preocupat cu irelevante,sentimente usor de afectat,usor de suparaat.
Clientul pare sa fie influentat de capriciile si ordinele colegilor care-l
victimizeaza/expun ridicolului.
Ispiteste pe colegi sa ia banii ,cartile sau bunurile astfel incat un adult/altcineva sa
intervina in locul ei
Este adesea atatat/tachinat/imbrancit/hartuit/insultat/umilit/torturat.
Deprimare /deficit de atentie
Deprimat/cu capul in nori,insipid,anost,neatent,uituc,melancolic,preocupat,ganduri
dezordonate.
Grija(neliniste)/anxietate vezi „Fatetele cognitive”in sectiunea
10.3,Anxietate/teama.
Ingrijorator,agasant,prapastios,usor de amenintat,se simte stupid,anxietate manifestata
in timpul interviului indiferent de subiect.
Tipator(strident,impopotonat)/histrionic Vezi si sectiunea 13.15 „Personalitate
histrionica”
Viu colorat(impopotonat),exagerat,dramatic,melodramatic,tetral,peste
masura,prefacut,artificial,tragic,histrionic,vivace,spumos,volatil,labil.
Seducator,ultrasexualizat,cochet,reticent,erotic(excitant),sugestiv.
Raspunde la intrebarile inocente ale intervievatorului,surprins intr-un mod dramatic
ca si cand ar avea mare incarcatura emotionala.
Un caracter individualist,idiosincrazie,marsaluieste dup propria cadenta.,tipuri de
comportament si moduri de perceptie neobisnuite,excentric,nonconformist,nu se
integreaza,straniu,ciudat,bizar
Trasaturi antisociale
Vezi si sectiunea 13.7,Personalitate antisociala”
Arogant,laudaros,ingamfat,dispretuitor,se lauda pe sine,trufas,empatie
limitata,foloseste o atitudine care tolereaza amuzamentul.
Arogant(ingamfat )pentru a impresiona intervievatorul cu tineretea(vioiciunea
)/energia/forta/vigoarea sa,are un aer provocator’,foloseste ornamente pentru a se infatisa ca
un actor rau sau ca o persoana puternica si periculoasa,(ex.foloseste vulgaritatea pentru a
soca)sau si posedand un potential inalt/multi prieteni/putere sociala.
Amenintator,infricosator,impunator,intimidant,manipulator,’fantomatic”,vag dar
intens,infiorator,bucurandu-se de un umor sadic/este poznas.
Intelectualizare
Intelectualizate toate experientele,provenite din jargonul psihologi/,psihanalic/cand a
fost intrebat de descrierile comportamentelor si simptomelor,raporteaza
sentimente,senzatii,trairi.
Sentiment de victimizare
O victima isi povesteste viata ca o serie de ghinioane,enumera melodramatic
nenorociri din viata,face o legenda din viata sa ,ofera un suvoi de cuvinte jalnic/ieremiada de
probleme/povesti nefaste ca povestea lui Oliver twist,prezentandu se ca un nascut
ratat/victima perpetua/proscris.
Se prezinta ca o persoana fragila si inadecvata de la care nu trebuie sa astepti prea
mult.
Vina /Rusine
Vezi sectiunea 10.8,vina/rusine.
Ca o metoda de aparare isi descrie esecurile/greselile/traumele,a cerut scuze
indirect/pur si simplu/corespunzator/calduros.
Jenat,rusinat,se autoblameaza,isi reproseaza,se simte vinovat,lipsit de valoare,devine
receptiv cand vorbim despre comportament ,realizeaza ca era nepotrivit.
Comportamente off-sarcina
Ceas-privit.
Cerut în mod repetat când am fi terminat
Oferit/dorit contact corporal nepotrivit.
Centrat pe examinator/discurs/imbracaminte/infatisare/rol/aparenta/
Alte formulari
Nu există stigmate comportamentale evidente care se vor stabili la acest client în
afară de alte persoane de vârsta lui, sociale, sau grup cultural.
Raspunsurile ei reflecta gandurile visatoare decat planurile realiste.
El este dependent de suportul institutional si multumit sa fie spitalizat/sa aiba grija
de el.
Clientul are o buna acoperire.
Ea a avut grijă să-mi spună ce ea a crezut eu ar trebui să stiu și să știe și apoi se pare
că s-a simțit mulțumita.
El a avut povestea de spus și a continuat fără nici un ajutor de la mine
Clientul descrie simptomele pe care ea le denumeste ca fiind compotamente.
Pentru un copil
Copilul este pseudomatur,independent intr un mod neobisnuit.
Copilul exponat primitiv,neobisnuit social,neagresiv comportamental.
Interactiune verbala
(vezi sectiunea 7.4 comportament verbal si 8.5 relatia cu examinatorul.
10. Simptome si disfunctii emotionale/affective.
10.1 Aspecte generale ale starii si afectelor
(vezi sectiunea 3.5 “Afect/Stare” pentru intrebari)
“Starea” reprezinta paleta de emotii sustinuta de o experienta personala, o manifestare
persistenta a emotiei (precum clima). Este de obicei resimtita personal (dar cateodata si
masurata). “Afectul” este de durata mai redusa, ceea ce observa clinicianul in timpul
interviului, si este mai variabila si mai reactiva (precum vremea) la subiectii in discutie.
Noteaza si documenteaza orice diferente intre cele doua in timpul interviului.
Foloseste citat/reprezentare/textual descrieri ale starii/afectului/emotiei. In plus,
noteaza sau raporteaza urmatoarele:
Comportamentul reflectand starea emotionala: Vezi sectiunile despre emotiile
individuale mai jos. In general, observa lacrimare, nas curgand, miscari (tremurat etc.),
schimbari in respiratie sau cu neregularitati, schimbarea vocii, expresii faciale si colorit,
cuvintele folosite, exprimare somatica ale afectelor prin… (specific).
Natura/sursa: Este emotia reactiva, endogena, exogena, caracteriala, de-o viata?
Gradul: Este clientul usor, moderat, sever, sau profund deprimat (de exemplu)?
Masura/responsivitatea/intervalul afectului. (↔ dupa grad).
Durata Starii sau a Afectului se schimba (↔ dupa grad).(pag133)
Mercurial/argint-viu, volatil, afectivitate nestapanita, dramatic, tranzitoriu, instabil,
capricios, fluctuatie rapida a starii, labil, turbulent, maleabil, schimbator, stari alternante,
excitabil, flexibil, ciclicitate zilnica/sezoniera a starii, ciclicitate scurta (zile), ciclicitate lunga,
variatia tensiunii, mobilitatea starii emotionale, adecvat, coerent, variatie mica/normala/mare
a emotiilor exprimate, blocat, permanent.
Caracterul oportun/Congruenta afectului sau a starii si comportamentului
(↔ dupa grad) Urmatoarele grupari sunt prezentate in ordine crescatoare a
potrivirii/congruentei.
Nepotrivit, incongruent, neconcordanta intre sentimentele afisate/observate si cele
asteptate in circumstantele descrise.
Indiferent la probleme, zboara peste probleme si limitarile proprii, „La belle
indiférence”, prezinta niciun/minim/foarte putin afect fata de normal cand se discuta de
experiente care ar strabatute de sentimente intense, trateaza prea superficial propriile
experiente intense.
Afect variabil dar nepredictibil din subiectul conversatiei, modulatie/schimbare
nepotrivita si fara legatura cu continutul sau semnificatia afectiva a afirmatiilor.
O serie de emotii/sentimente, emotii caracteristice pentru continutul ideatic si context,
reactii emotionale relevante pentru ideea contextului si situatiei, emotii care par adecvate in
timpul interviului/examinarii, desi deprimat e in stare sa zambeasca la elementele comice din
poveste.
Emotii corespunzatoare cu/congruente cu situatia si ideea continutului/subiectului in
discutie, figura reflecta emotiile exprimate, toate gandurile in acord cu starea emotionala.
Episoade ale tulburarii de stare
Este acesta episodul initial/primul? Sau sunt episoade repetitive, recurente, neregulate,
ciclice, sezoniere, anuale, reactii aniversare?
Este tulburarea prezenta exacerbat, cronic, in remisie totala/partiala?
Episoadele recurente par sa se inrautateasca in timp?
Clientul are perioade mai lungi/scurte fara simptome?
Perioadele de imbunatatire rezolva mai putin decat inainte? Si medicatia produce o
imbunatatire mai lenta/putina?
Ia in calcul desenarea unui grafic „stare in functie de timp” pe linia timpului pentru un
diagnostic mai precis (vezi exemplu, graficele de stari la
10.2 Furia
Aspecte generale
Observa urmatoarele:
Surse de manie.
Intensitate si variabilitate.
Directie, tinta.
Metode de autostapanire, controlul impulsivitatii, furie in afara/inauntru.
Situational/starea de personalitate/natura trasaturii de furie.
Ostilitate/ostilitate verbala
-iritare, capricios enervat nemulțumit bosumflat nemultumit,taios,scos din
fire,nelinistit,zburlit,plin de resentimente,sarcastic
-temperamental,”enervat la culme,sare in sus ca
ars,mocnit,tafnos,belicos/razboinic,irascibil,aspru,suparat cronic,bataios.
-ostil,provocativ,exasperant,indignat,care
fierbe,clocoteste,infuriat,insulte,injuraturi,blesteme.
-furios,coleric,indignat,ameninta,striga,combativ,asaltant,violent.
Comportamente violente/agresive(vezi sectiunea3.6)
10.3.Anxietate/Teama
(vezi sectiunea 3.6 anxietate si sectiunea 10.10 panica)
Depresia coexista(este comorbida)cu anxietatea in mai mult din jumatate de cazuri si
este mai mult decat comuna in prevederile principale de ingrijire primara(Rivas-
Vasquez)deci luati in considerare ambele diagnostice.
Sistemul nervos autonom/hiperactivitate somatica
-paloare sau inrosirea fetei,palpitatii ale inimii,tahicardie,diaree,urinare
urgenta,fluturi in stomac,greata ameteala,a simti un nod in gat.
-dificultati de respiratie,dureri in piept,sufocant,respiratie rapida si profunda,foame
de aer,hiperventilatie,stranut,cascat,suspinare,furnicaturi,amorteala.
-ameteala,vertij,filare camera,stare de confuzie,sincopa,ametit,genunchi
nesiguri,slabiciune generala,variabilitate,parestezii.
-umezeala,palme transpirate,transpiratii reci,transpiratie excesiva,frunte
transpirata,gura uscata,piloerectie,pielea de gaina,bufeuri.
Lupta sau zbor de raspuns/excitare:oricare dintre cele de mai sus,plus cel mai acut
simt al auzului,contracturi ale splinei,vasele de sange periferice se dilata,bronhiole
extinse,pupile dilatate,mai multa coagulare si mai multe limfocite in sange,secretie de
adrenalina,se produce mai putin acid in stomac,pierdere de urina,pierderea controlului
sfincterian,se secreta mai putina saliva.
Aspecte comportamentale
Agitatie,tremor,incordare,nervozitate ,convulsii,senzatie de subrezeala,isi leagana
corpul,postura rigida,arogant,dureri musculare,sta pe margine de scaun,miscari
inhibate,agitatie,oboseala usoara.
„Obiceiuri nervoase”
-auto-ingrijire,zgarieturi,obiceiul de a manca unghii,miscari repetitive,agitat,tensiune
musculara,stoarcerea mainilor,maini incrucisate,auto-imbratisare,tuse ,inghitire,curatarea
gatului,respiratie grea.
-nu poate sta locului,picior/brat oscilant,se balanseaza ,se stimuleaza,se intinde isi
leagana corpul,mainie stau imobilizate,,maini rigide,picioare amestecate,evita contactul cu
ochii.
-par rasucit,pieptanat cu degetele,tras de par,expresie faciala de teama,infatisare
speriata,fata tensionata,flash-uri de zambete,plans/lacrimi,cu ochii mari,fruntea ridata.
-panicat , vomita,lesina.
Vorbire/voce(vezi de asemenea sectiunea7.4 „Vorbire comportamentala”)
Incordat,tremurator,tensionat,gangavit,fisuri ale vocii,propozitii incomplete.Ras
nervos,nepotrivit,acces de ras.
Vigilenta si scanare
Ușor speriat, nervos, suprasensibil la stimuli, hiperactiv.
Concentrare diminuata,excentric,mintea se opreste,incapabil sa proceseze,incapabil sa
functioneze,imobilizat,inghetat.
Dificultati in a adormi,se trezeste,minte agitata.
Aspectele afective
-imperturbabil,nepasator,inhibat
-calm ,flegmatic,asezat,neemotiv,stabil,netulburat,nonsalant”grozav”,confident.
-„nervos”,agitat,grabit,iritabil,vulnerabil,fragil,tensionat,aspru,incapabil s se
relaxeze,”crispat/tafnos”,cu nervi.
-temator,ager,infricosator,alarmat,distrat,enervat,afumat/beat,capricios,destresat.
-ingrozit,rigid,inghetat,pietrificat,paralizat,panicat,atacuri de panica.
Aspectele cognitive
Cicalitor,o persoana agasanta,agera,deranjant,artagos,contemplativ,ganduri de moarte
imi nenta,exagereaza pericolul,anticipeaza intamplarile
groaznice/pericolul/catastrofele,”lumea mea se prabuseste,imi scapa din maini”,se simte
amenintat de persoane si evenimente observate frecvent care n –ar trebui sa-l
nelinisteasca,este suparat de fantezii/isi imagineaza
scenarii/critica/atacuri/durere.,frica,groaza,dorinta sa scape,teama ca va pierde
controlul/teama de moarte/ca va fi atacat/ca –si va pierde constiinta/ca va innebuni/ca va fi
respins sau abandonat.
Incurcat/nedumerit/zapacit,confuz,ganduri amestecate,ganduri
neclare,perplexe,concentrare diminuata,incapabil sa-si aminteasca,indecis,fara tinere de
minte,preocupat,face multe erori,initiativa/productivitate/creativitate diminuata.
Depersonalizare,derealizare,preocupat de sezatiile corporale.”alarmat,tremurator”(vezi
sectiunea 12.12 „Depersonalizarea si derealizare”.)
Coplesit/nu poate gestiona/nu poate detine controlul/nu si poate controla
gandurile/tensiune interna mare/se simte inapt/nervos,nu poate face fata
stresului,presiunii,cererilor,”ma simt ca si cum voi exploda,inima meaimi va iesi din
piept,vulnerabil,stima de sine scazuta,eficienta scazuta,nesigur.
Nu simte prea profund atunci cand relateaza evenimente ,excentric,precaut,rigid,auto-
confuzie,auto-inducere a presiunii,sare de la un subiect la altul,toleranta scazuta la
frustrare,toleranta scazuta la stres,toleranta scazuta la ambiguitate.
Pentru un copil
Teama de animale,fantome,demoni,”sperietoarea”,intuneric,ca se va
pierde,boala/dizabilitate/moarte/pierdere a parintilor,pedepse,se va simti
stanjenit/umilit,anxietate de separare
Aspecte interpersonale (vezi de asemenea capitolul 9,Prezentarea sinelui)
Sensibil,usor amenintator,trezit la anxietate,nesigur,vulnerabil,hipersensibil,constient
de sine,timid,timorat,nesigur pe ceea ce spune/ nesigur in ceea ce priveste actiunile
sale,dependent,care se agata.
Evita contactul vizual,retragere,implicare redusa.
Hipercritic,auto-dezaprobare.
Ii blameaza pe ceilalti,impulsiv.
Bolnav cu usurinta,nelinistit,anxios social.
10.4. Tulburare Bipolara I
In ICD-9-CM si DSM-IV-TR ,tulburarea bipolara I are 296.xxcoduri.(vezi sectiunea
21.5 ,”tulburari de dispozitie”)
Prezentarea depresiei si episodului maniacal la diferite intensitati, vezi
sectiunea10.9”mania”.
10.5.Tulburarea Bipolara II
In DSM-IV-TR codul pentru tulburarea bipolara II este 296.89.Acelasi cod este
folosit si pentru alte tulburari bipolare,nespecifice.
Caracteristicile cardinale sunt stare de instabilitate cronica,si cu cel putin un episod
depresiv major,si cu cel putin un episod de manie(dar nu complet manie ca la tulburarea
bipolara I).
Episodul maniacal poate trece neobservat fara cunoasterea istoriei individuale a
fiecarui membru al familiei complete,care ne poate ajuta sa diferentiem tulburarea bipolara II
de la tulburarea de personalitate, tulburare de anxietate,episod depresiv,si tulburare bipolara
I.
Diagnosticul poate fi ascuns de abuzul de substante(60% dintre indivizii cu tulburare
bipolara II au avut de asemenea tulburarea in urma consumului de substante),iar suicidul
poate fi mai mare la tulburarea bipolara IIdecat la tulburarea bipolara I.
10.6. Ciclotimia
In amandoua ICD-9-CM si DSM-IV-TR ,Tulburarea Ciclotimica este codata ca
301.13.(in ICD-9-CM este clasificata mai degraba ca o tulburare de personalitate decat o
tulburare de dispozitie)
Vezi de asemenea sectiunea 10.4 si 10.5 ,mai sus si sectiunea 10.9 mai jos)
Ciclotimia are un curs bifazic ,mai usor decat tulburarea bipolara I sau II alternand
intre simptomele maniei si depresiei.
10.7. Depresia
Vezi sectiunea 3.11,”depresia”,pentru intrebari.Vezi de asemenea sectiunea
10.11,”tulburari afective sezoniere”,si 12.28,”tulburarea disforica premenstruala „).
Aspectele Afective
Anhedonia
Vezi de asemenea sectiunea 10.1,”aspectele generale ale starii de dispozitie si ale
starii afective”.
Lipsa placerii in viata,”nimic nu mai pare bun”,absenta bucuriei,absenta satisfactiei
mai intai in aprecierea activitatilor/pasiunilor,interese scazute/fara dorinta/fara motivatie si
energie de a face ceva,fara distractie in viata ei/lui.,indiferent,”nu –si poate purta de
grija”,apatic,plictisit,dorinte reduse,nimic bun dupa care sa se uite in viata,indiferent la
recampensa/lauda ,impovarat emotional,monoton,fara culoare,rece,gol,”viata este o sarcina
grea,doar pentru a marca timpul”.
Disforie
deprimat/distrus,neconsolabil,infricat,suferind,disperat,induiosator/patetic,in suferinta
melancoli
cdescurajat,abatut,trist,parasit,indurerat,disforic,morocanos,funebru,disperat,grav,profund
suparat,jalnic,profund nefericit,morbid,sumbru,acru ,cinic.
suparat,melancolic,sumbruabatut,total epuizat,mohorat
plangaret,tulburat,posomorat,aspru,nefericit,consternat,deprimat,i s-au intumecat
corabiile,epuizat,extenuat,chinuit ,demoralizat,deprimat.
-irascibil,plangator,pesimist.
Gânduri de suicid Vezi secţiunea 3.30 “Suicide and self destructive behavior” pentru
Întrebări; vezi secţiunea 12.40 “Suicide” pentru descriptori.
Aspecte comportamentale
Se includ aici semen vegetative/ disfuncţii fizice.
Tipare de somn Vezi secţiunea 12.37 “Sleep Disturbances” pentru descriptori.
Mâncatul
Apetitul/foamea creşteri si descreşteri, anorexia, mai multe/mai puţine mese, postul,
pofte selective, “alimente confortabile”, chefuri, creşteri si descreşteri in greutate.
Energia
Slăbit, cu energie scăzuta, încetinit, apatic, distrat, trebuie împins ca sa facă lucruri,
totul e un efort, oboseşte uşor, blazat, deprimat, confuz, letargic, leneş, nu poate scăpa de
tristeţe, nu-i vine sa se dea jos din pat, energia e doar pentru sarcini vitale, nu face fata
sarcinilor de rutina, epuizat, secătuit.
Încetineala/ agitaţie psihomotorie.
Absenta/diminuarea spontaneităţii expresiei verbale/motoare/emoţionale, timp lung
de răspuns la întrebări [ indica numărul de scunde] gândire încetinita/laborioasa/sărăcita/in
fuga.
Libidoul
Reamintim ca libidoul este interesul sexual, fara activitate.
Diminuat/fara interes/indiferent, pasiv, ”mi-ar plăcea dar e prea mare deranjul”, “nu-i
displace darn u se omoară după”, “partenerul vrea darn u-mi pasa”.
Schimbări de obiceiuri (după Bowel/Blader)
Frecventa crescuta a urinarii, diaree, constipaţie, preocupare crescuta asupra excreţiei,
utilizare cronica sau abuz de laxative senzaţie de tensiune sau evacuare incomplete a
intestinelor.
Utilizarea de substanţe
Utilizare crescuta de medicamente (analgezice, laxative, sedative, vitamine) al cool,
cafea, stimulente.
Aspect/Prezenta
Trist/înţepenit/inexpresiv/fara zâmbet/chip abătut , încruntat, priveşte in jos, distras,
privire in gol, zâmbet rece, plânge, plânge in hohote, suspina.
Imprastiat, secătuit, golit sufleteşte, se îngrijeşte intamplator, neglijent cu propria
persoana.
Gesticulează, isi mângâie fruntea, mers dezordonat.
Ton scăzut, voce plata/inexpresiva/monotona.
Gemete, suspine.
Declaratii sumare
Toate poftele sunt dezactivate.
Clientul are simptome persistente fizice care nu raspund la tratament.(in special
dureri de cap,tulburari digestive,si cronice,dureri migratoare)
Fatetele cognitive
Ingrijire /investitie de energie
Nu are planuri pentru sine,pentru viitor,nu asteapta nimic cu nerabdare in viata,doar o
repetare in gol de actiuni fara sens,pierderea ambitiei,fara obiective/planuri,resemnat,fara
viitor,fara anticipare.
Boala psihica
Inadecvat,incapabil sa se descurce,pustiit,epuizat.
Incetinit,contemplativ,indecis,concentrare scazuta,are probleme in mobilizarea
gandirii,abulie(lipsa de vointa).
Confuz,perplex”mintal nu sunt aici”,conditie a memoriei inrautatita,memorie
vaga,neclara.
Ingrijorare excesiva,frustrat.
Autocritica (vezi sectiunea10.8 vinovatie/rusine)
-auto-indoiala,auto-distrugere,stima de sine scazuta,auto-blamare,auto-critica,auto-
repros,cicalitor/carcotas,inapt,incapabil,neproductiv,inadecvat,inferior.
-mahnit,plin de
remuscari,mahnire,stramtorat ,rusinat,umil,vulnerabil,amenintare,critica,respingere-
senzitiva,intimidat,coplesit.
-auto-compatimitor,””saracul de mine”,”viata irosita”,”viata mea s –a
terminat”,amar,sarcastic/ironic,furie reprimata,auto-condamnare,auto-ura,auto-
abuz,caustic,”un inadaptabil,de nici o valoare,un esuat,un ratat,,de rahat”.
Cunoaştere disfuncţionala
Clinicieni precum Beck si al. (1979), Burns (1999) si Ellis si Dryden (1997) au
descris următoarele tipuri de cunoaştere disfuncţionala pentru deprimat:
Inferenţa arbitrara: Extragerea unei concluzii negative ne susţinuta de realitate.
Gândire dihotomica: Suprasimplificare: alb sau negru, bun sau rău, corect sau greşit ,
totul sau nimic
Citirea gândurilor: Presupunerea ca cineva cunoaşte gândurile altcuiva (de obicei
negative)
Amplificare sau minimizare: Pierderea proporţiei; exagerarea sau minimizarea
importantei unui eveniment.
Suprageneralizare: Formarea unei concluzii generate bazate pe prea puţine date sau pe
un singur eveniment; se trece la concluzii “întotdeauna” sau “niciodată”.
Personalizare: Punerea in relaţie cu propria persoana a evenimentelor negative fara o
baza raţionala sau empirica.
Abstractizare selective: Utilizarea numai a aspectelor negative ale unei situaţii si
ignorarea altora (pozitive); filtru mental; atenţie selectiva; eliminarea pozitivului;
Catastrofism: presupunerea ca cel mai prost scenariu se va întâmpla cu siguranţa.
Condensarea timpului si a alternativelor spre un singur si negative rezultat e văzuta ca
inevitabila.
Raţionament emoţional: “Pentru ca mă tem trebuie sa existe un pericol”
“Divinaţia” eronata: {Overprediction} ”Viitorul va fi repetiţia trecutului”
Trebuie; Afirmaţii categorice “Trebuie!”pentru sine sau pentru alţii{“Musterbation”}
Sumarul Afirmaţiilor
Clientul prezintă triada depresiva a lui Aarron Beck (Beck si al. 1979) a imaginii
negative despre sine, lume si viitor.
Procesul ciclic al gândurilor negative/au fost descoperite cunoaşteri disfuncţionale.
Atribuirile clientului sunt negative, stabile/instabile, globale/specifice/ in funcţie de
situaţie, interne/externe
Este fixat pe eşecurile din trecut, oportunităţile pierdute, şansele ratate.
{alexithymia} este evidenta.
{Simulează o stare buna}????
Aspecte sociale
Interpersonale
Căutarea sprijinului
Se plânge de nedreptăţile vieţii, bârfeşte, se tânguie, se indingneaza inutil, caută
înţelegere, plângăcios, isi plânge de mila, manipulator, înfometat emoţional, caută sprijin numai
când este in criza, { …..}
Alte fete ale Depresiei
Tine minte urmatoarele posibilitati:
Clientul este depresiv pentru ca este fortat sa fie dependent de o dizabilitate/pierdere/
traumatism?
Clientul interpreteaza moartea ca abandon, totusi este singur pentru ca a supravietuit mai
mult decat ceilalti?
Depresia este mai rea in timpul iernii? (vezi sectiunea 10.11, „Tulburarea afectiva
sezoniera”)
Clientul este contrar propriilor interese, se autovictimizeaza? (vezi sectinuea 13.26,
Peronalitate siesi daunatoare”)
Exista variatii alea starii in timpul zilei? Simptomele depresiei sunt mai acute dimineata
si se reduc pe timpul zilei?
Se inverseaza activitatile de zi cu cele de noapte?
Depresia la copii (5 – 15 ani)
Nota: Copiii sub 7 ani nu sunt capabili sa descrie diversele stari interne. Majoritatea
simptomelor se aseamana la copii si adulti, dar cateva enumerate mai jos sunt usor
diferite sau in plus fata de cele intalnite la adulti. Scari ale depresiei la copii sunt
„Children’s Depression Inventory” (Kovacs, 1992) pentru7 – 17 ani si „Children’s
Depression Rating Scale – Revised” pentru 6 – 12 ani.
Cognitive: Catrastofeaza, asumarea responsabilitatii pentru rezultate negative.
Lipsa de interes pentru joaca/activitati favorite, izolare, agitatie, disperare,
hipersensibilitate, nesiguranta, plictiseala, capricii exagerate, fuga, sentimente de inferioritate,
ganduri nihiliste, impulsuri suicidale, ganduri obsesive, singuratate.
Iritabilitate, dificultate in a se da jos din pat dimineata.
Probleme la scoala: Dificultati de invatare, refuzul/”fobia” scolii, dislexie, dificultati de
concentrare.
Simptome vegetatitve: Oboseala, somn dereglat, cosmare, schimbare de apetit (foarte
comun la diferite varste), planset, dureri abdominale, alopecia areata, ticuri, eczeme, alergii,
anorexie, bulimie.
Altele: Frica de a muri parintii, agatator, izolare in camera, agresivitate, abuz de
substante.
Mahnire/pierdere grea
Mahnire normala
Framantare, amaraciune, chin, disperare, strangere de inima, durere, jale,
suferinta, napasta, necaz.
Preocupat cu pierderea/persoana iubita/consecinte/amintiri, tulburator.
Usor de intristat, gandire incetinita si raspunsul dat cu pauze, privirea in gol.
Se simte nepuntincios/vulnerabil/inutil/nesigur de sine.
Kübler-Ross (1969) a identificat cinci stadii ale reactiei normale la pierdere: negare,
furie, tratative, depresie si acceptare.
Mahnire nerezolvata/morbida/patologica
Negarea partiala a mortii, absenta durerii, identificare patologica, ipohondrie, depresie
cronica, amaraciune, jale cronica, evitarea aluziilor la decedat, izolare, reatasare.
Diminuarea functionarii sistemului imunitar, utilizarea in exces a drogurilor si alcoolului,
depresie, nevoia exagerata de ingrijire medicala pentru suferinta.
Suicid vezi sectiunea 3.30, „Suicidul si Comportamentul autodistructiv”, pentru
intrebari si 12.40, „Suicidul”, pentru descrieri.
Rusinea vezi sectiunea 10.8, „Vina/Rusine” mai jos.
10.8 Vinovatie/Rusine
Vezi si stadiile dezvoltarii morale ale lui Kohlberg in sectiunea 19.3, „Stadiile
Dezvoltarii mentale”
Identificatori generali
Apologetic, pocait, rugator, staruitor, penitent, mahnit, amarat, chinui de remuscari,
impovarat.
Culpabil, responsabil, predilectie spre vinovatie, mortificat, autocondamnare,
autoreprosare, are un superego punitiv, depaseste granitele superegoului, impulsuri inacceptabile,
frica de anihilare.
Stanjnit, umilit, dizgratios, reprosat, subestimat, devalorizat, distrus, dorinta de a
disparea/a deveni invizibil, evita divulgarea defectelor, ascunde elementele inadecvate.
Jenat, sentiment de inferioritate, teama de respingere/abandon, esueaza in atingerea
obiectivului/de a se ridica la inaltimea asteptarilor.
Ignorant, rece, impietrit, cinic, fara regrete, fara constiinta, fara rusine, fara scrupule,
parazitar, incorigibil, pradalnic.
Diferente intre Rusine si Vinovatie
Urmatoarele diferente sunt adaptate cu permisiunea lui Potter-Effron (1989).
Evaluare
Testele au fost dezvoltate de Mosher (1988), Tangney si Dearing (2002), Harder si
Greenwald (1999), O’Connor et al. (1997), Rüsch et al. (2007), si altii.
10.9. Mania
Vezi sectiunea 3.18, „Mania” pentru intrebari; vezi si sectiunile 10.4 „Tulburarea
Bipolara I”, 10.5, „Tulburarea Bipolara II” si 10.6 „Cyclothimia”.
Aspectele afectivitatii (↔ dupa grad)
Aspecte ale comportamentului
(↔ dupa grad) Neingrijit, dezordonat, nu prea aranjat, supraferchezuit, ultradichisit,
tipator.
(↔ dupa grad) Discurs tensionat, vorbire precipitata, raspunsuri fulger, logoree,
ultravorbaret, superabundent, zgomotos, guraliv, rimat, insistent, jocuri de cuvinte, hiperbole,
debit verbal mare, vorbaret, suvoi de cuvinte, cantaret.
(↔ dupa grad) Perioade animate de hiperactivitate, umblet, gesticulare, neastampar, in
viteza, accelerat, grabit, rapid, urgentat, nu poate fi calmat, danseaza, alearga, delirant, frenetic,
maniac, furios, infuriat, turbat, agresiv.
Superincrezator, supraestimeaza propriile abilitati, incepe multe activitati dar nu termina
sau nu persevereaza, face planuri grandioase.
Insomnie, timpul total de somn este diminuat, scadere a necesitatii somnului, nicio
recunoastere a oboselii.
Imprudent, frivol, slaba apreciere sociala, neinfricat, se angajaza in activitati riscante
(sofat periculos, investitii financiare stupide sau cumparat impulsiv), activitati dezinhibate, fumat
excesiv, abuz de telefon.
Aspecte Cognitive (↔ dupa grad) vezi si indicatorii verbali din „Aspecte
Comportamentale”, mai sus.
Aspecte Sociale/Interpersonale
(↔ dupa grad) Nerabdator, intolerant, iritabil, deranjat, supersensibil, tafnos, insultator,
necooperant, rezistent, negativist, critic, sarcastic, provocator, nervos, se infurie usor/ nemotivat,
meschin, zgomotos, abuziv, grosolan, limbaj licentios, injurios, bleastema, blasfemitor, vulgar,
limbaj cazon, glume de autobaza, obscen.
Suspicios, in garda, sceptic, crede ca ceilalti comploteaza impotriva lui/ei, afirma ca el/ea
a fost pacalit in a ... (specific), neaga corectitudinea sau realitatea tuturor criticilor.
(↔ dupa grad) De gasca, placut, dramatic, antrenant, agreabil, vivace, seducator, spune
glume, poznas, naiv, infantil, caraghios {WITZELSHUCHT}.
Indiscretii sau aluzii sexuale, sexualizarea tuturor interactiunilor, nevoie mare de
activitati sexuale, libido crescut, hipersexual.
Indreptatit, isi da importanta, grandoman, fudul, increzut, „chutzpah”.
Dominant, in control, laudaros, competitiv, agitat, in conflict cu autoritatea, amenintator.
Hipomania
Hipomania presupune un set de simptome mai putin severe decat adevarata manie, dar
este diferita de bucurie sau fericire normala din cauza atacurilor subite, lipsa de discernamant, si
faptul ca este disproportionat fata de situatia care a cauzat starea. Acesta si tulburarile bipolare al
caror component este, sunt consecinte alea tratamentului depresiei cu antidepresive.
Halucinatii vezi sectiunea 12.10, „Halucinatii”.
10.10. Panica
Vezi si sectiunea 10.3, „Anxietate/Frica”
Codurile DSM-IV-TR si ICD-9-CM pentru Tulburarea de panica cu sau fara agorafobie
sunt 300.21 si, respectiv, 300.01.
Teama de frica, cresterea rapida a anxietatii, pierderea controlului asupra anxietatii,
disconfort/teama intensa.
Sentimente de „sfarsit” inevitabil.
Atacuri neasteptate/imprevizibile/”din senin”.
Teama de a pierde controlul/a muri/a innebuni/a se face de ras/a face un act necontrolat
(incontinenta urinara, lesin).
O avalansa de simptome fizice, in special autonome.
10.11. Tulburarea Afectiva Sezoniera
Tulburarea Afectiva Sezoniera se poate identifica in ICD-9-CM dupa codul 296.90
(Tulburare episodica nespecifica de comportament) sau 296.99 (Alte Tulburari episodice
specificate). Nu se aplica niciun cod DSM-IV-TR, dar „Cu Caracter Sezonier” se poate adauga la
diagnosticul tulburarii.
TAS poate fi bipolara sau maniacala, dar se prezinta in principal ca depresie. O forma
mai usoara este numita „winter-blues” (Rosenthal, 2005).
Simptomele sunt mai acute sau apar doar in toamna/iarna. Rata creste de la sud (1,4%)
spre nord (9,7%) in Statele Unite, dar este afectat de nori si furtuni. TAS incepe de obicei la o
persoana in jurul varstei de 30 de ani; 75-80% dintre persoanele cu TAS sunt femei. Tratamentul
cu lumina in ochi controleaza nivelul de serotonina (10.000 lux pentru 30 minute pe zi, incepand
inainte de ora 8 dimineata si toamna, se obisnuieste).
Simptomele includ urmatoarele:
Letargie, usoara oboseala (in special dimineata), somn neodihnitor desi prelungit
(hipersomnie).
Apetit vorace/crestere in greutate/pofta de dulce.
Retragere din relații, libido scăzut.
Incapacitate de concentrare, probleme la locul de muncă, ineficiență.
Anxietate și disperare.
10.12. Sexualitate
Vezi secțiunea 3.25, “Istoria sexualității”, pentru intrebări; vezi, de asemenea,
“Ajustarea sexuală” in secțiunea 6.4, “Istoria ajustării”.
(<-> în funcție de grad) Asexuat, celibatar, abstinent, apatic, inhibat, dezgustat, rușinat,
puritan, pudic, formal, reținut, pasiv, ezitant, permisiv, romantic, amoros, erotic, senzual, asertiv,
pasional, seducător, hiperactiv, solicitant, compulsiv, revendicator, desfrânat, indecent, lasciv,
agresiv, asaltator.
Libido/Dorință crescut(ă) sau scăzut(ă), excitare, activitate/relații, satisfacție, hipo-/hiper-
sexualitate.
Reținere în inițiere, lentoare în răspuns.
Interese inhibate anterior.
Rusinea Vezi secțiunea 10.8, “Vina/Rușinea”
10.13. Alte afecte/reac ii emo ionaleț ț
Simțul umorului
(<-> in funcție de grad) umor spontan, simț al umorului excelent/normal/adecvat/
diminuat/absent, fără simț al umorului, persoană îngâmfată, se ia pe sine prea în serios.
Răspunsul de bucurie este scurt/de moment, zâmbet foarte discret, capabil să răspundă la
umor, dar nu să îl inițieze.
Blând, vesel, jucăuș, jovial, glumeț, neastâmpărat, amuzant, distractiv, spune
povești/glume, face jocuri de cuvinte, bancuri, ia în râs, batjocorește, nătăfleț.
Simț al umorului cosmic/existențial/absurd, crispat, sec, ironic, cinic, sofisticat, spiritual.
Sarcastic, răutăcios, șicanator, ostil, “umor” ofensator, glume inadecvate, remarci
nepotrivite scuzate cu “era o gluma”.
Ambivalența
Sentimente amestecate, conflictuale, scopuri încrucișate, conflicte de apropiere-evitare,
“mâna stângă nu știe ce face mâna dreaptă”, alternează, “vreau și nu vreau, în același timp”,
indecis, nu se poate decide/hotarî, cântărire repetată a alternativelor, căutarea altor opțiuni,
blocare, abulie.
11. Starea cognitivă i mintalăș
Acest capitol conține descriptori pentru toate aspectele funcționării cognitive, evaluate
într-o examinare a stării mintale; intrebările puse pentru a obține aceste comportamente și funcții
sunt furnizate în Capitolul 2.
11.1. Fără patologii: declara ii rezumativeț
Codul relevant în ICD-9-CM și în DSM-IV-TR este V71.09, Fără diagnostic sau condiții
pe Axa I/ Fără diagnostic pe Axa II.
Pe baza comportamentului observat în timpul interviului, consider că…
În opinia mea profesională,…
Examinarea este în intregime normală/benignă.
Examinarea a fost în întregime în limitele normale.
Clientul pare a fi obișnuit/nu se remarcă prin ceva anume/intact.
Nu s-a identificat nimic neobișnuit.
Nicio limitare în vreun domeniu evaluat de aceste instrumente/această examinare.
Nu a reieșit nicio dovadă/niciun semn de tulburare a gândirii sau vreo tulburare majoră
afectivă/cognitivă/comportamentală.
Nu există anormalități la nivelul gândirii, la nivel afectiv, sau comportamental/ nu există
anormalități flagrante/ nimic bizar.
Nu am identificat nimic neobișnuit în ceea ce privește logica, sau asocieri stranii.
Nu există indicatori evidenți pentru psihoze sau probleme organice, nu există halucinații
în niciun câmp.
El/Ea experimentează gândurile într-un mod spontan și normal, este lucid(ă) și
coerent(ă).
Nu există indicatori pentru tulburări mintale, sub forma discursului incoerent sau
incomprehensibil.
Discursul este relevant, atât ca spontaneitate și conținut, cât și ca debit.
El/Ea este în remisie totală/parțială/marginală/recentă/fragilă.
Nu am reușit să obțin niciun indicator/comportament simptomatic, care să țină de
simptomele sau tulburările descrise anterior.
Bazat pe observațiile curente, nu există decompensări, deteriorări, sau exacerbări ale
stărilor trecute.
Nu am găsit niciun indicator pentru un declin notabil al abilitaților intelectuale.
Nicio dovadă a unui abuz de droguri sau alcool/ nicio înregistrare legală/ niciun istoric
psihiatric de diagnoză sau tratament.
11.2. Aritmetica
Vezi și secțiunea 17.4, “Abilități matematice”; vezi secțiunea 2.16, “Abilități de calcul”,
pentru intrebări.
Global (<-> în funcție de grad)
Anumeral, îi lipsesc aptitudinile matematice practice/uzuale/esențiale/de bază,
aptitudinile de calcul sunt aproximativ echivalente cu cele stăpânite în școală, în clasa a _____.
Financiar Vezi secțiunea 14.6, “Aptitudini financiare”.
11.3. Aten iaț
Vezi secțiunea 2.6, “Atenția”, pentru intrebări. Vezi și secțiunea 12.3,
“Atenția-deficit/Tulburarea de hiperactivitate”.
(<-> în funcție de grad) Următoarele grupări sunt eșalonate în funcție de gradul de
creștere a atenției.
Neatent, incapabil să fie atent, neimplicat, visează cu ochii deschiși, reverie de tip autist,
meditativ, ignoră întrebările, nu îi poate fi atrasă ori menținută atenția, atenția limitată de sunete
străine/ activități concurente/ fantezii/ afecte/ amintiri.
Distras, neatent, atenție rătăcită, redirecționabil, atent doar la lucrurile irelevante,
răspunde la lucruri irelevante, incapabil să respingă stimulii ce interferează, din
mediu/organism/de natură afectivă, ghidat de stimuli interni, mai degrabă decât de stimuli
externi, ușor de supraîncărcat prin stimulare, are nevoie de multă repetiție, nu poate repeta
liste/fraze familiare, atent doar pentru intervale scurte de timp, atenție trecătoare, nu poate
absorbi detaliile necesare pentru a emite judecăți dincolo de rutină.
Abilități de atenție scăzute, preocupat, are dificultăți cu sarcinile ce necesită vigilență,
atenție selectivă/ neatenție, prezintă goluri de atenție.
Atent, se poate concentra pe/ poate selecta aspectele relevante, față de cele irelevante ale
unei situații, își poate menține concentrarea/ rezistă distragerii, atenția este suficientă pentru a
răspunde la întrebări/ interviu/ psihoterapie/ managementul efectiv al vieții, prezintă
independență față de distragere, capabil de atenție prelungită, doar ocazional distras, vigilent.
11.4. Concentrare/ Persisten ă în sarcinăț
Vezi secțiunea 2.7, “Concentrarea”, pentru întrebări. Vezi și secțiunea 12.3, “Atenția-
deficit/Tulburarea de hiperactivitate”.
Descriptori generali
Incapabil să își mențină concentrarea pentru mai mult de câteva minute/ pe durata
examinării, deficitar în comparație cu colegii, nu poate urmări o comandă în trei stadii/ indicații
scrise, nu poate fi atent la sarcini de coping/adaptative/intenționate, nu poate silabisi cuvintele de
la început la sfârșit și invers.
Pentru un copil:
Visează cu ochii deschiși, are subiecte puternice/slabe, nu își duce la capăt sarcinile în
clasă/ temele, materialele sunt dezorganizate/dezordonate, uită instrucțiunile profesorului, trebuie
să i se amintească să stea cuminte/ să fie atent, pierde resurse și materiale necesare (Vezi și
secțiunea 8.3, “Răspuns la metodele evaluării…”)
Factori interferenți
Concentrare intactă la întrebările directe, dar deficite subtile sunt evidente în cazul
anumitor subiecte (ex.: simptome sau comportamente negate).
Anxietate de performanță, teamă de eșec, frica de a nu fi dorit/ de a fi inadecvat, anxietate
generală, preocupare față de sine si față de ceilalți.
Performanța la Șeptarii seriali
A fost capabil(ă) să scadă 7 din 100 de _____ ori/ complet/ până la 2, în mod corect.
A scăzut șeptarii până la _____ în _____ secunde cu _____ erori, punct în care eu l-am
oprit/ am oprit-o.
A fost capabil să scadă șeptarii de _____ ori, înainte să facă o eroare.
Și-a corectat singur(ă) erorile.
A avut _____ erori, dar scăderile ulterioare au fost corecte, pe baza numerelor din care se
efectua scăderea.
Și-a putut menține concentrarea doar până la platoul de _____/ până la _____ încercari,
chiar si cu un efort real.
A demonstrat un raționament numeric adecvat, dar a realizat calcule incorecte din cauza
anxietății interferente.
11.5. Nivele de con tien ăș ț
Vezi și secțiunile 2.3, “Scala cognitivă Rancho Los Amigos” și 2.4, “Glasgow Coma
Scale”.
(<-> în funcție de grad) Următoarele grupări sunt eșalonate în funcție de gradul de
creștere a conștienței.
Comă, stare de comă, de netrezit, nu răspunde.
Încremenit, delirant, răspunde doar la stimulare nocivă persistentă, stare de adormire/ de
visare, adoarme, poate fi trezit, semicomă.
Letargic, veghe redusă, somnolent, oferă doar răspunsuri scurte, cu întoarcere la
inconștiență.
Constiență întunecată, somnolent, adoarme, răspunsul necesită un efort special, abilitate
redusă de a îndeplini sarcini, ezitări frecvente, porniri/tresăriri, dezorientat, amețit, “drogat”, sub
influența medicației care . . . (specificați), într-o stare de uluire.
Alertă, răspunde la întrebări, atent, creează contact vizual, interacționează, pune
întrebări, conversează, lucid, intact, spontaneitate verbală.
11.6. Luarea de decizii
Vezi și secțiunea 11.3, “Judecata morală/socială…”; vezi secțiunea 2.21, “Luarea de
decizii”, pentru întrebări.
(<-> în funcție de grad) Următoarele grupări sunt eșalonate în funcție de gradul de
creștere a abilității de luare a deciziilor.
Ușor de confuzat, ușor de copleșit în situații de alegere, nu ințelege opțiunile, eșuează în
evaluarea alegerilor.
Neconcludent, tremură, amână, cugetă la infinit, evită situațiile decizionale, inversează
deciziile, insipid, oscilează, ambivalent, caută/ le cere celorlalți să decidă.
Incapabil să execute alegeri verbalizate, deficient în a executa instrucțiuni/ în a termina
sarcini începute/ poate lua numai decizii simple/ legate de muncă.
Decisiv, eficace, urmează, toleranță la
frustrare/ambiguitate/întârziere/erori/colegi/eșecuri/ schimbări/ambivalență.
11.7. Demen aț
Vezi și secțiunile 11.12, “Memoria”, 11.17, “Raționament…” și 11.13, “Judecata
morală/socială…”; vezi secțiunea 2.10, “Memoria” pentru intrebări de screening.
Tipuri de demență
Demența Alzheimer (cel mai comun tip), demența de multi-infarct/ demența vasculară (al
doilea cel mai comun tip), demența cu corpuri Lewy, demența frontal-temporală/ demența Pick.
Demențe tratabile datorate hipotiroidismului, bolilor cardiovasculare, deficienței de
vitamina B1, deficienței de acid folic, hipoglicemiei, hipercalcemiei etc..
Demențe mai rare: neurosifilis, complexul de demență în cazul bolnavilor de SIDA,
demența pugilistică, demența legata de porfirie.
Memento
În primul rând, nu folosiți termenul de “senilitate” ca să vă referiți la “demență”,
deoarece îmbătrânirea nu cauzează demență. Îmbătrânirea nu este o boală. La nicio vârstă,
demența nu este o stare normală, iar în multe cazuri, demența este reversibilă, în timp ce vârsta
nu este. “În absența bolii, nu există demență”. Diagnosticul diferențial include depresia, lipsa de
rațiune generată de rutină si pasivitate (Langer, 1989), diabet, abuz de alcool, infecții, traumă,
tumori, boli vasculare, restricții senzoriale, hidrocefalie cu presiune normală, tulburări
metabolice, nutriție precară, interacțiuni între medicamente/ toxicitate, deprivare de somn și o
varietate de condiții ale sistemului nervos central (Vezi secțiunile 12.36, “Efecte adverse ale
medicațiilor psihotrope/ Reacții adverse ale medicamentelor” și 29.6, “Sindromul organic al
creierului/ Demența”).
În al doilea rând, fiți atenți la posibilitatea existenței complexului de demență în cazul
SIDA, al cărui atac este insidios. (Vezi secțiunea 12.2, care acoperă acest subiect)
În al treilea rînd, luați în considerare dacă simptomele asemănătoare celor din cazul
demenței nu sunt cauzate de alte tulburări de natură psihiatrică – cea mai comună fiind depresia
(caz în care simptomele sunt denumite “sindromul de demență al depresiei”) și, uneori,
schizofrenie sau tulburări somatoforme. Această stare a fost denumită “pseudodemență”, dar,
funcțional, nu este o “pseudo-“. Să diferențiezi sindromul de demență, de depresie poate fi
dificil, dar un website (neuro.psyc.memphis.edu/NeuroPsyc/np-dx-demen.htm) oferă indrumare.
Fazele declinului în Alzheimer: Scala deteriorării globale
Un model acceptat si detaliat, în șapte stadii, poate fi găsit online
(www.alzinfo.org/clinical-stages-of-alzheimer-disease.asp).
11.8. Informa iiț
Vezi secțiunea 2.11, “Fondul informațional”, pentru întrebări.
Fond informațional/Cultură generală sărăcit(ă)/deficitar(ă), nu cunoaște informațiile
curente/ practice/generale, nu știe aspecte legate de cultura lui/ei, fondul cunoștințelor factuale
este scăzut, nu cunoaște multe concepte de bază legate de fapte/măsurători/istorie/geografie.
Declarații rezumative:
Educația limitată a fost reliefată/demonstrată prin nivele scăzute ale informațiilor
dobândite, în mod obișnuit, în școala generală.
Având în vedere fondul său cultural, nivelul de educație formală si auto-educarea,
informațiile acestui client sunt… (specificați).
11.9 În elegerea de sineț
Vezi secțiunea 2.23, “Conștiința bolii”, pentru întrebări.
Deloc sau foarte puțin
Niciun insight, necritic față de comportamentul propriu, neagă prezența
problemelor/afecțiunilor/simptomelor psihologice, conștient de problemă, dar dă vina pe alții/
circumstanțe/factori fizici/ceva necunoscut sau misterios, respinge interpretările psihologice sau
motivaționale ale comportamentului, se luptă cu sistemul și face foarte puțin sau nimic pentru a
se ajuta, resemnare fatalistă.
Neagă (în ciuda evidenței) că simptomele prezente sunt importante sau că el/ea are
nevoie de ajutor, nu simte nevoia de a-și schimba atitudinea/comportamentul/sentimentele într-
un mod anume, minimizează/neagă/eschivează evaluarea/descoperirile din timpul discuțiilor.
Confuz, perplex, amețit. Nu știe ce să facă în situația sa.
Superficial, dificultate în a fi conștient de prezența problemelor psihologice, se inșala pe
sine, incapabil să se concentreze pe probleme, îi lipsește obiectivitatea.
Într-o oarecare măsură
Înțelegerea este mai mult periferică, decât centrală sau viscerală.
Incapabil să facă uz de insight-urile corecte, are doar flash-uri de insight, nu se înțelege
pe sine prea bine.
Este conștient că nu funcționează la capacitatea/potențialul său.
Pare că recunoaște din simptomatologie, dar nu are întelegerea referitoare la mecanismele
sau procesele sale.
Insight-ul apare/ se reunește/ se acumulează.
Încercare continuă de a da sens propriei gândiri psihotice.
Are un oarecare insight despre comportament, dar aparent nu este capabil să răspundă
corespunzător sau să perceapă soluții satisfăcătoare pentru situațiile de viață.
Totală
Crede/acceptă că el/ea este bolnav(ă), recunoaște nevoia de tratament, a venit voluntar
pentru tratament, își etichetează propria boală, își ia medicația, participă la ședințe de terapie,
lucrează în cadrul terapiei, își dă seama de limitările prezente din plan psihologic/fizic/istoric.
Acceptă că simptomele/comportamentul problematic/eșecurile de adaptare ale lui/ei se
datorează, măcar în parte, gândurilor iraționale/sentimentelor/stărilor interioare/apărărilor/
istoriei personale, poate să își identifice antecedentele emoționale/cognitive și consecințele
comportamentelor simptomatice, recunoaște relația dintre comportamentul simptomatic (ex.:
abuzul de alcool) și stările emoționale, recunoaște impactul acestuia asupra duratei/calității/
satisfacția vieții.
Deschis la idei/perspective noi referitoare la sine și la ceilalți, conștient de sine, gândire
psihologică, acceptă explicațiile oferite de îngrijitori, poate aplica înțelegerea pentru a schimba
acțiuni/direcția din viața lui/ei, înțelege cauzele/dinamica/tratamentele/implicațiile bolii.
Înțelege rezultatele comportamentului și este influențat de conștiința sa, este capabil să
identifice/să distingă/să înțeleagă comportamente contrare valorilor sociale/social neacceptate/
contraproductive în plan personal.
Pentru un raport de dizabilitate: Notați percepția aplicantului despre relația dintre
leziune/boală și stările psihologice.
11.10. Inteligen ă, dezvoltare i cogni ie: evaluareț ș ț
Pentru evaluarea activităților din viața de zi cu zi, vezi secțiunea 14.1. Pentru evaluarea
personalității, vezi secțiunea 13.2. Pentru evaluarea deficitului de atenție/ tulburării de
hiperactivitate, vezi secțiunea 12.3. Pentru evaluarea memoriei, vezi secțiunea 11.12. Pentru
evaluarea vocațională, vezi secțiunea 17.1.
Rețineți faptul că există mai multe tipuri de “inteligență” decît sunt evaluate de testele
disponibile la scară largă. Gardner (2006) a sugerat cel putin 8.
Dacă suspectați prezența unei dizabilități în învățare, o tulburare de procesare a
informației, retard mintal, sau orice altă condiție fizică care ar putea afecta performanța
școlară, este de obicei indicată o consultație sau o sesizare către un psiholog școlar sau un
specialist în educație, care poate utiliza intrumentele specializate pentru evaluare și
remediere.
Există mii de instrumente publicate pentru evaluarea a aproape orice aspect al
funcționării mintale și sute dintre acestea au o exactitate și o validitate bune. Includerea în lista
de mai jos nu indică aprobarea autorului sau editorului cu privire la scopul numit sau la validitate
a nici unui test. Includerea este bazată pe probabilitatea de a întâlni testul respectiv în practica
clinică. Fiecare înregistrare oferă titlul ediției sau versiunii curente a fiecărui test (cu acronim,
abreviere, sau numele obișnuit indicat, ca de obicei, prin subliniere); drepturile sale de autor,
dacă există; editorul sau distribuitorul său curent; și intervalul de vârstă pentru care se aplică.
Dezvoltarea copilului
Batelle Developmental Inventory – 2 (2004), Riverside, de la naștere-8 ani.
Bayley Scales of Infant and Toddler Development – III (2005), Pearson Assessments, 1-
42 luni.
Brigance Early Childhood Complete Assessment Kit (2009), Curriculum Associates, 0-5
ani.
Denver Developmental Screening Test – II, Denver Developmental Materials, de la
nastere-6 ani.
Developmental Activities Screening Inventory – II, PRO-ED, de la naștere-60 luni.
Hawaii Early Learning Profile, Vort, de la naștere-6 ani,
Learning Accomplishment Profile – III, Kaplan Early Learning, 3-6 ani.
Inteligența (Teste de screening)
Slosson Intelligence Test – Revizuit – ediția a 3-a, Slosson, 4-65 ani.
Kaufman Brief Intelligence Test – 2, Pearson Assessments, 4-90 ani.
Reynolds Intellectual Screening Test (2003), Psychological Assessment Resources, 3-94
ani.
Inteligența (Administrare individualizată pentru evaluări mai precise)
Bracken Basic Concept Scale – 3 (2006), Pearson Assessments, 3 : 00-6 : 11 ani.
Das-Naglieri Cognitive Assessment System (1997), Riverside, 5-17 : 11 ani.
Kaufman Adolescent and Adult Intelligence Test, Pearson Assessments, 11-85+ ani.
Kaufman Assessment Battery for Children – II, Pearson Assessments, 3-18 ani.
Stanford-Binet Intelligence Scales, ediția a 5-a (2003), Riverside, 2 ani-vârsta adultă.
Wechsler Abbreviated Scale of Intelligence (1999), Pearson Assessments, 6-89 ani.
Wechsler Adult Intelligence Scale – IV (2008), Pearson Assessments, 16-90 ani.
Wechsler Intelligence Scale for Children – IV (2003), Pearson Assessments, 6- 16 : 11
ani.
Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence – III (2002), Pearson Assessments,
2 : 6-7 : 3 ani.
Wide Range Intelligence Test (2000), Psychological Assessment Resources, 4-85 ani.
Scale nonverbale pentru funcționarea intelectuală
Test Of Nonverbal Intelligence – 3 (1997), PRO-ED, 6-90 ani.
Comprehensive Test Of Nonverbal Intelligence – 2 (2009), PRO-ED, 6-91 ani.
Leiter International Performance Scale – revizuit, Western Psychological Services, 2-20
ani.
Merrill-Palmer Revised Scales of Development (2004), Western Psychological Services,
1 luna-6 : 6 ani.
Naglieri Nonverbal Ability Test – Adminitrare individuala (2003), Pearson Assessments,
5-17 : 11 ani.
Raven’s Progressive Matrices (1986), Pearson Assessments, 5 ani-varsta adulta (3 nivele
pentru diferite varste si grupuri de abilitati).
Universal Nonverbal Intelligence Test (1998), Riverside, 5-17 : 11 ani.
Achiziții educaționale
Peabody Individual Achievement Test – revizuit / actualizare normativa (2001), Pearson
Assessements, 5-22 ani.
Wechsler Individual Achievement Test – III (2009), Pearson Assessments, 4-20 ani.
Wide Range Achievement Test, ediția a 4-a (2006), PAR, 5-94 ani.
Woodcock-Johnson III (2001), Riverside, 2-90+ ani.
11.11 Scoruri ale inteligen ei: clasificăriț
Vezi capitolul 21, “Enunțarea diagnosticului/Impresii”, pentru diagnosticurile din DSM-
IV-TR / ICD-9-CM și codurile pentru retardul mintal (și funcționarea intelectuală borderline din
DSM-IV-TR).
Categoriile de IQ pentru adulți
Categoria Intervalul de scorare al IQ-ului Cât % din populație este
inclus in fiecare
Dotat 130 și mai mult 2.27
Peste medie 115-129 13.59
Media înalta 100-114 34.13
(Media) (85-115) (68.26)
Media scăzută 85-99 34.13
De limită 71-84 13.59
Retard mintal ușor 50-55 până la 70 2.14
Retard mintal moderat 35-40 până la 50-55 0.13
Acest tabel este bazat pe Wechsler (2003, 2008) și DSM-IV-TR (American Psychiatric
Association, 2000).
Validitatea scorurilor: declarații rezumative
Se consideră că scorurile obținute la teste sunt indicatori valizi/semnificanți pentru
funcționarea intelectuală prezentă.
Scorurile sunt consistente cu istoria dezvoltării și cu gradul de degradare funcțională, dar
nu cu potențialul, pentru că … (specificați).
Note
Măsurați nivelele comportamentului adaptativ (activitățile din viața de zi cu zi, nevoia de
asistență), precum și rezultatele testelor de inteligență (și erorile standard ale acestor
scoruri), în diagnosticul vostru.
Luați în considerare potențialele efecte ale educației, depresiei, demenței, anxietății de
distragere, relația cu examinatorul, afecțiuni medicale intercurente etc., asupra
funcționării intelectuale.
După 3 ani de la data evaluării, datele testării și descoperirile (în special la un copil) ar
trebui să fie tratate cu precauție.
În general, scorurile IQ sub 40 (sau cele din apropierea pragului inferior al unui test) nu
sunt discriminatori semnificativi.
Luați în considerare posibilitatea că funcționarea curentă reprezintă un declin; dacă este
așa, oferiți o estimare a inteligenței premorbide bazată pe rezultatele subtestelor prezente,
testările anterioare, nivelele schimbate ale comportamentului adaptativ etc..
11.12. Memoria
Vezi secțiunea 2.10, “Memoria”, pentru întrebări. Vezi și secțiunea 11.7, “Demența”.
Indicatori ai defectului (<-> în funcție de grad)
Uituc, “memorie pătată”, absent, incert/exprimă dubii, perplex, în ceață, ezitant,
prezentare visătoare, aerian, detașat, confuz, amețit, confabulează, falsifică, perseverează,
contaminează, difuzează.
Confundă cadrele/secvențele de timp, nonsecvențial, prea concentrat pe problemele
externe/ situaționale, vag, ghicește/estimează/aproximează, Sindromul Ganser, incoerent, are
goluri, sare peste, povestiri scurte/superficiale, contradicții, o istorie saracă a evenimentelor
trecute.
Poate doar să recunoască, își amintește lent, își amintește doar cu multe indicații,
reproduce/reconstruiește cu multă dificultate/lipsă de acuratețe.
Amnezii
Anterogradă, retrogradă, amnezie totală globală, “infantilă”, fugitivă, tulburare amnezică/
amnestică, sindromul Korsakoff, sindromul Wernicke.
Paramnezii
Recunoașteri false, falsificări retrospective, confabulații, prezicerea evenimentelor/
discursurilor celorlalți, déjà vu, déjà entendu, déjà pensé, jamais vu, hipermnezia, anomia,
agnozia, prosopagnozia, fenomenul “pe vârful limbii”.
Impactul defectului de memorie asupra pacientului (<-> în funcție de grad)
Folosire maximă/eficace/săracă/deloc a mecanismelor de compensare/ abilităților de
coping, stil de viață restrâns, ignoră, neagă.
Declarații rezumative asupra performanței memoriei
Memoria normală
Toate componentele memoriei sunt intacte.
Clientul este capabil să își reamintească istoria personală normal/în toate stadiile.
Amintirile lui/ei îndepărtate, recente și imediate par a fi intacte, atât cat am putut
determina fără verificări independente ale întâmplărilor istorice.
Uitarea normală/ pierderi de memorie legate de vârstă/ declin al memoriei conform
vârstei/ deteriorare a memoriei asociată cu vârsta/ declin cognitiv asociat cu vârsta este
prezent(ă).
AAMI este termenul cel mai des folosit de Institutul Național De Sănătate Mintală și
ARCD este termenul folosit în DSM-IV-TR (codul este 780.9).
Ca istoric
Clientul a fost (in)capabil să ia în calcul activitățile/evenimentele de viață ale sale, într-o
ordine cronologică.
Memoria, ca reflectare a abilității sale de a oferi o istorie/narațiune intactă, substanțială,
secvențială, detaliată și logică, a fost defectuoasă/destul de săracă/adecvată/normală/
excepțională/neobișnuită pentru că … (specificați).
Memoria pentru evenimente în secvențe temporale a fost vagă/incompletă/contradictorie/
haotică.
El/Ea nu a putut să își amintească cadre de timp legate de școală/muncă/dezvoltarea
familiei/ tratamente.
Memorie defectuoasă
Clientul a fost capabil să își amintească niciunul/unul/două/trei dintre obiecte/cuvinte,
după 5/10 minute de activități diferite/fără legătură.
Memoria a fost limitată/deficitară/defectuoasă/o problemă în toate cadrele de timp.
Memoria este intactă din punct de vedere organic, dar anxietatea/depresia interferează.
Pare a fi defectuos/normal/excepțional în retenția imediată/de scurtă durată/memoria
recentă/trecutul recent/memoria îndepartată.
Clientul arată patternul deficitului de memorie tipic acelora cu o istorie de
_______________ (specificați diagnosticul).
Memoria ____________________ nu este afectată/normală, dar memoria
________________ este deficitară/excepțională.
Amintirile îndepărtate și cele recente par a fi intacte, dar a existat un gol și o lipsă de
culoare în descrierile clientului legate de evenimente critice.
Amintirea clientului pare deliberat vagă/evazivă/deformată din cauza lipsei de încredere/
pentru a se proteja pe sine.
Alte aspecte ale memoriei
Tipuri de memorie
Clinic: Recunoașterea (identifică, selectează, alege sau găsește), reproducerea (spune,
repetă sau copiază), Reamintirea (își amintește fără indicații).
Tipuri: Imediată, de scurtă durată/activă/de lucru, generală, eidetică, narativă, declarativă/
explicită vs. procedurală/implicită, automatizată/voluntară, semantică vs. episodică, verbală
(cuvinte, fraze, povestiri, perechi de cuvinte asociate), vizuală (culori, desene, imagini), spațială
(poziția obiectelor), episodică (contexte, situații, componente, detalii, secvențe, teme),
concretă/practică (abilitatea de a demonstra/mima cum să deschizi o conservă, să te speli pe
dinți, să ungi pâinea cu unt etc.).
Funcții sau procese: Achiziție, înregistrare, encodare, recodare, porționare, consolidare,
repetare, transferare, stocare, retenție, descompunere, refacere, amintire, reconstrucție.1
Posibile cauze ale uitării: Descompunerea, destituirea, interferența, inhibarea retroactivă
și proactivă, teoria blocului de consolidare, teoria eșuării regăsirii, deficit de memorie explicită.
Factorii care afectează amintirea: Întâietatea, experiența recentă, intensitatea, frecvența.
Metode de consolidare a amintirii: Metoda loci, mnemonice, repetiția elaborată,
pregătirea, markerii spațio-temporali, fenomenul “pe vârful limbii”.
Caracteristici ale uitării senescente
Urnătorul tabel este adaptat după Kral (1978).
Instrumente de evaluare a memoriei
La fel ca în lista testelor din secțiunea 11.10, fiecare înregistrare oferă titlul ediției sau
versiunii curente a fiecărui test (cu acronim, abreviere, sau numele obișnuit indicat ca de obicei
prin subliniere); drepturile de autor sunt disponibile; editorul sau distribuitorul său; și intervalul
de vârstă pentru care se aplică testul.
Wechsler Memory Scale – IV (2009), Pearson Assessments, 16-90 ani.
Benton Visual Retention Test, ediția a 5-a (1991), Pearson Assessments, 8 ani-vârsta
adultă.
Wide Range Assessment of Memory and Learning 2 (2003), PAR, 5-90 ani.
Rey Complex Figure Test and Recognition Trial (1995), Pearson Assessments, 6-89 ani.
Rivermead Behavioural Memory Test – 3, Pearson Assessments, adulți.
11.13. Judecata morală/socială i cunoa tereaș ș
Vezi și secțiunile 11.6, 11.9, 11.16, 11.17 și 11.18. Vezi secțiunea 2.20, “Judecata
socială”, pentru întrebări.
Înțelegerea deficitară/Lipsa “simțului realității”.
Deficite substanțiale în capacitatea de a aprecia realitatea obișnuită/consensuală.
Abilitatea de a lua decizii de viață rezonabile și realiste este deteriorată.
Ia decizii majore fără suficiente informații/impulsiv/din auzite/ca să nu refuze un prieten,
este impulsiv.
Face erori de decizie, chiar și sub cel mai mic stres.
Pare a fi ghidat de credințe false.
Nepăsător/nechibzuit/slab, iresponsabil.
Pentru un copil:
Imaginație excesivă, confundă dorințele/fricile/impulsurile cu realitatea obiectivă/
consensuală.
Judecata normală/”Simțul realității”
Are înțelegerea simțului realității, realist.
Subscrie la explicațiile obișnuite ale motivațiilor oamenilor.
A căutat tratament pentru problemele medicale/psihologice.
A învățat din experiență/feedback/greșelile altora/corectări/instrucțiuni.
Înțelege/Anticipează cel mai probabil rezultat al comportamentului și gândeste/plănuiește
dinainte în mod eficient.
Are funcții executive puternice/slabe (luarea de deciziii, percepția socială, flexibilitate în
gândire/judecată), generează alternative/soluții/poziții bune/slabe.
Conformism/Nonconformism
Distinge comportamentele acceptate social de cele neacceptate și se comportă conform
acestei înțelegeri.
Capabil să identifice și să controleze comportamente dăunătoare pentru sine și pentru
ceilalți/ contrare regulilor acceptate/de dincolo de limitele comunității.
Nu afișează comportamente ciudate sau bizare, nepotrivite cu interacțiunile sociale.
Se comportă contrar comportamentului acceptabil.
Judecată intactă în termeni de înțelegere (ex.: caracteristicile cerute de societate), dar nu
în termeni de comportamente acceptate social.
Nu înțelege/anticipează/ține cont de consecințele așteptate/obișnuite ale
comportamentului lui/ei sau a impactului/impresiei asupra celorlalți.
Informat/Conștient inadecvat cu privire la convențiile sociale de bază.
Victimizarea
Se angajează în acțiuni dăunătoare pentru sine.
A profitat în repetate rânduri.
Ușor de inșelat și escrocat/uzurpat/profitat de el.
Nu discriminează în alegerea tovarășilor.
Are deficite ostentative și alegeri dăunătoare pentru sine.
Poate, în necunoștință de cauză, intra intr-o situație sau risc, sau poate fi incapabil să se
salveze de altcineva.
Necesită sprijin/monitorizare îndeaproape, ca să evite pierderea/rănirea/exploatarea.
Insuficientă judecată pentru a trăi independent/ a trăi asistat.
Are o istorie de viață cu coping ineficient.
Alte declarații
Clientul are dificultăți în a performa în sarcinile care susțin/execută deciziile luate.
Având în vedere calitatea defectuoasă a gândirii/înțelegerii sale, judecata trebuie să fie și
ea deteriorată.
Evaluarea judecății clientului, bazată pe o comparație cu starea premorbidă sau cu
abilitatea așteptată în baza intelectului/vârstei/educației/experienței sociale, este… (specificați).
11.14. Motiva ia pentru schimbare: Declara ii rezumativeț ț
Vezi și capitolul 23, “Declarații de prognoză”; secțiunea 11.9, “Înțelegerea”;
“Răspunsul la tratament” din secțiunea 12.39, “Uzul de substanțe, abuzul și dependența”; și
“Stadiile modelului de schimbare”din secțiunea 25.3, “Formate variate pentru planurile de
tratament”.
Motivația este limitată de toleranța la frustrare scăzută/dependență/ambivalență/ințiativă
scăzută.
Este nevoie de motivație crescută pentru
schimbare/terapie/abilitare/reabilitare/îmbunătățire de sine.
Clientul este conștient de probleme, dar nu este înca suficient de motivat pentru a trece la
acțiune.
Clientul este puternic motivat pentru schimbare, așa cum s-a vazut în …(specificați).
11.15. Orientarea
(<-> în funcție de grad)
Vezi secțiunea 2.5, “Orientarea”, pentru intrebări.
Identificare incorectă/inadecvată a persoanei după nume, greșește/confundă locația
prezentă/ timpul corect/obiecte/alte persoane, greșește/confundă date/persoane/locuri, are o
eroare de ___ ani/luni/zile.
Pare a fi orientat doar în cel mai simplu sens/în măsurile de bază, orientat în
_____________, dar nu în __________________.
Orientat în totalitate în timp, spațiu și către persoane; în timp, spațiu, către persoane și
către lucrurile obișnuite.
11.16. Testarea realită iiț
Vezi și secțiunea 11.13, “Judecata morală/socială…”
Intactă, funcțională, nu este distorsionată de psihodinamică/mecanisme de apărare/
psihopatologie, percepe lumea socială așa cum o fac majoritatea oamenilor, înțelege legăturile
dintre cauză și efect la fel cum o fac ceilalți, oferă atribuiri obișnuite de cauzalitate, fond de
cunoaștere/conștienta a lumii externe funcțional(ă)/adecvat(ă)/bun(ă)/extins(ă), arată maturitate.
Testarea realității deficientă, emite judecăți slabe în mod repetat, ușor de indus în eroare
și de profitat de el/ea, interpretează greșit realitatea, nu poate anticipa reacțiile altora la
comportamentele lui/ei, răspunde exagerat la stimuli/comportamentul celorlalți, interpretări
distorsionate/idiosincratice a evenimentelor și a semnificațiilor lor, se comportă ca și cum lumea
este așa cum el/ea ar vrea, trăieste într-o lume a fanteziei.
11.17 Ra ionarea/Gândirea abstractă/Formarea conceptelorț
Vezi și secțiunea 11.13, “Judecata morală/socială…”; vezi secțiunile 2.12-2.15 și 2.17-
2.18 pentru întrebări.
Nivele de interpretare (<-> în funcție de grad)
Puternic deficitară, a eșuat să înțeleagă natura întrebărilor, nu a fost posibilă găsirea unor
proverbe suficient de simple pentru ca el/ea să le interpreteze, nicio dovadă a gândirii abstracte
sau a proceselor de gândire extinse, “Am mai auzit asta”(fără elaborare).
Distorsionată de tulburarea de gândire, prezintă personificări/caracteristici
bizare/deziluzii.
Concretă (au fost observate doar caracteristici de suprafață sau aspecte de aparență ale
stimulilor), oferă doar exemple foarte specifice, parafrazează, raționalizează într-o manieră
concretă, asocieri limitate de stimul.
Simplistă, dificultăți cu formarea conceptelor/judecata, abstractizarea,
opoziții/similarități/ diferențe, analogiile comparative, absurdități, proverbe.
Nu a putut folosi nivelele de abstractizare potrivite/așteptate, în lucrul cu materialele
testului, a încurcat categoriile în ierarhii, gândire abstractă și abilitate de a lucra cu conceptele
sărace, gradul de generalizare lărgit/îngustat, ceva dificultăți cu raționalizarea la un nivel
ușor/moderat ca dificultate/dificil, oferă interpretări neobișnuite/idiosincratice/antisociale.
Nivele de interpretare funcționale, răspunde doar în termeni de folosire a stimulilor sau
semnificații literale.
Oferă interpretări populare proverbelor, abilități de raționalizare adecvate, simț al
realității.
Proprietăți obișnuite abstracte ale stimulilor (a observat relațiile verbale sau logice dintre
stimuli), folosește principiile, raționalizează abstract, oferă proverbe similare/refrazări spontane,
nivel de raționalizare comprehensiv.
Foarte abstract, atent doar la aspecte selecționate/irelevante ale stimulilor, stilizează,
referiri foarte filosofice/obscure, foarte teoretic, rationalizare bizantină.
Declarații rezumative
Abstractizare normală
Clientul are o înțelegere a obiectelor de zi cu zi bazată pe simțul realității/funcțională.
A fost capabil să răspundă cu o relaționare abstractă între perechile de termeni/itemi pe
care i i-am prezentat.
A fost capabil să formeze concepte bine si fără concretizare.
A fost capabil să identifice opoziții, similarități, diferențe și absurdități.
Clientul a fost capabil să analizeze semnificația proverbelor simple, toate la nivele
potrivite de abstractizare.
A putut să ofere semnificații profunde ale proverbelor.
Rationalizare defectuoasă
Clientul s-a angajat în inferențe/raționalizări inductive/deductive defectuoase.
A ajuns la concluzii bazate pe premise false/defectuoase.
A făcut erori de logică și de judecată/ a ajuns la concluzii incorecte.
A fost incapabil să susțină în mod relevant răspunsurile date.
Raționalizarea sa pare autistă/idiosincratică.
NON SEQUITURS/PARS PRO TOTO/logica de transă/AD HOMINEM/POST HOC
ERGO PROPTER HOC/alte erori au fost evidente.
Vezi și “Disfuncții cognitive” în secțiunea 10.7, “Depresia”.
11.18. Maturitatea socială
Vezi și secțiunea 11.13, Judecata morală/socială…”
Iresponsabilitate Vezi și secțiunea 13.7, “Personalitatea antisocială”.
Neagă/distorsionează responsabilitățile, fură/distruge bunurile altora, refuză să plătească
datoriile/pentru bunurile distruse, inșală, învinovățește persoane nevinovate, nu se simte vinovat,
nu arată remușcări, nu oferă explicații, simulează vina, oferă doar scuze goale/false, se
roagă/pledează fals, “lacrimi de crocodil”.
La locul de muncă, el/ea are rezistențe/nu cooperează cu/ignoră/sfidează
regulile/indicațiile/ termenele-limită, începe multe sarcini, dar nu duce niciuna la bun sfârșit, își
manipulează colegii pentru a îi face munca lui/ei, contrează, are nevoie de supervizare continuă/
îndeaproape, absentează fără motiv/pleacă, întârzie/își ia perioade de odihnă/pauze prea
multe/prea lungi/ pleacă devreme, intoxicat la muncă, are grijă de treburile personale în timpul
orelor de lucru.
Centrarea pe sine Vezi și secțiunea 13.7, “Personalitatea narcisică”.
Manipulează, îi lipsesc/sunt nerealiste/are doar scopuri imediate, egoist, nepăsător, ia în
nume de rău limitele, indulgent cu sine, impulsiv, caută excitare, interpretează, imatur, infantil.
Comportamentul financiar Vezi secțiunea 14.6, “Abilități financiare”.
Interacțiuni sociale Vezi și capitolele 15, “Funcționarea socială/comunitară” și 16,
“Relațiile de cuplu și de familie”.
Rezistent cu autoritățile (părinți, supervizor, Poliție, profesioniștii de la serviciile
umanitare), alege/imită modele nepotrivite sau patologice.
Îi atinge pe ceilalți fără consimțămînt, se atinge pe sine într-un mod nepotrivit.
Amenință vag că pleacă/se razbună/distruge bunuri/comite acte de violență, amenință
când este confruntat cu propriile comportamente iresponsabile, agresează/intimidează, harțuiește.
Are doar contact limitat cu ceilalți, foarte puține ocazii de a se comporta adecvat.
Clientul niciodată/rar/des/de obicei se joacă/socializează/relaționează cu persoane de
vârsta sa.
Preferă să relaționeze cu lucruri/lucrări/numere/idei/oameni.
Declarații rezumative
Copilul este la fel de matur ca alți colegi de vârsta lui/este doar pseudomatur/i s-au dat
atribuții de părinte în familie/este prea matur.
Comparat cu alții de aceeași vârstă/cultură/educație, a demonstrat un grad ___________
de maturitate.
11.9. Fluxul gândirii
Această secțiune se referă la discurs ca la o reflectare a cogniției. Vezi și secțiunea 7.4,
“Comportamentul discursiv și secțiunea 11.17, “Raționarea…”.
Cantitate/Productivitate (<-> în funcție de grad)
sărăcită laconică normală rapidă fugă de idei
insuficientă încetinită spontană foarte abundentă
restrânsă ezitantă medie “logoreică”
scăzută abundentă copioasă
neelaborată
subproductivă
blocată
viteză scăzută a
procesării cognitive
Continuitate/Coerență (<-> în funcție de grad)
Coerență
(<-> în funcție de grad) Următoarele grupări sunt eșalonate după gradul de creștere a
coerenței:
Nu există progresie pas cu pas, fără secvențe logice, lipsa logicii/structurii interne.
Slăbirea asocierilor, asocieri conectate prin similarități mici sau/și neobișnuite, necesită
reorientare/redirecționare, eșuează să răspundă la întrebările primite.
Gândire clară de tip cauză-efect, răspunde coerent cu/în legătură cu întrebările ce îi sunt
adresate, asocieri obișnuite/realiste, coerentă, la subiect, liniară.
Calitatea conținutului gândirii
Personalizată, idiosincratică, aleasă cu grijă, excentrică, ciudată, monotematică, idei
supravalorizate.
Sexuală, pământească, erotică, scatologică, pornografică, obscenă, profană, blasfemică,
vulgarități.
Teme bizare, gândire magică, fabulează.
Trivială, platitudine, sentimentală, foarte simplă, goală.
Preocupări
Alte probleme cu valenţe de gândire
Pierderea scopului, a sensului, discurs spontan, dar neproductiv, condensare, gândire
suprainclusivă, autoecolalie, întrepătrunderea de teme, pierderea setului segmentar, degradare
cognitivă.
Erori de parafrazare, disnomii, erori sau compuneri neobişnuite de cuvinte şi propoziţii de
sintaxe, dispraxie constructivă, întrebuinţarea greşită a cuvintelor, alexie, alexitimie.
Declarații sumare de conținut normal de gândire
Clientul a prezentat un număr normal de gânduri, care nu s-au dovedit a fi încetinite sau
mult prea rapide, raportate la un ritm normal de idei.
Gândirea ei sau a lui pare normală din perspectiva productivităţii, relevanţei şi a
coerenţei.
Clientul a răspuns adecvat la întrebări.
Ţi-a prezentat ideile într-un ritm normal, inteligibil şi într-o manieră relevantă.
Gândurile sale au fost coerente, bine organizate şi relevante subiectului abordat.
Şi-a atins scopul procesului de gândire fără a introduce material irelevant.
Stocul d eidei a fost orientat cu scop, relevant, logic, coerent, focusat, fără divagaţii,
irelevanţe, perturbări de logică sau bizarerii.
Nu a existat tangenţialitate, circumstanţialitate sau distractibilitate.
Discursul a fost relevant, normal şi fără dovezi de ideaţii neobişnuite.
Discursul a demonstrat o complexitate gramaticală bună.
Clientul nu a preyentat obsesii, fobii, idei de referinţă, halucinaţii, deziluzii, percepţii
eronate, perturbări perceptuale, interpretări eronate ale realităţii consensuale sau distorsiuni
psihotice.
Logica clientului a fost uşor de urmărit, deşi răspunsurile au fost superficiale.
Este foarte îngrijorat de sănătatea sa, dar într-o manieră acceptabilă şi de înţeles.
Gândurile sale despre...(ex. probleme de sănătate) îi domină gândirea, dar nu sunt
exclusive sau obsedante.
Declarații sumare de conținut problematic de gândire
Clientul va afce referire la subiecte de discuţie într-o manieră simbolică sau asociativă,
care necesită decodificare din partea ascultătorului.
Clientul, aparent realizează într-o manieră redusă gândire analitică sau discriminatorie.
Confabulează în răspunsurile la întrebări, mai degrabă decât să răspundă spontan.
Autosuficient în oferirea răspunsurilor, dar oferind puţine informaţii suplimentare.
Ea a prezentat deficite de regăsire a cuvintelor, raportând amnezii, a avut dificultăţi în a
găsi cuvinte, a căutat pe bâjbâite cuvintele, s-a oprit brusc în timpul discursului, a propoziţiei.
El a prezentat dificultăţi în adunarea gândurilor, mai degrabă decât în găsirea cuvintelor.
Ea a înlocuit cuvinte similare apropximând termenul potrivit.
Când a fost întrerupt, el a devenit confuz şi s-a rătăcit în discurs.
Ea a prezentat o tendinţă de gândire anecdotică, care, neverificată, poate deveni
tangenţială.
11.20 Test de judecată: Declaraţii sumare
Clientul a oferit răspunsuri relevante la întrebări ipotetice.
El sau ea au răspuns adecvat la situaţii imaginare, create în mode deliberat, necesitând
judecată socială, cunoaşterea normelor, regulilor uzuale, obiceiurilor şi aşteptărilor sociale.
Performaţe obţinute la întrebările din testele de raţionament şi judecată au fost slabe
/adecvate/ bune/ normale/ de aşteptat/ excelente, ceea ce sugerează că în contextul extern social
real al lumii acest client ar fi... (se specifică).
11.21 Alte declaraţii sumare pentru statusul mental
Clientul pare să aibă funcţii de control mental insuficiente.
El/ ea pare incapabil de a comuta seturi cognitive/ rigid/ infelxibil/ incapabil de a învăţa
sau de a-şi face planuri.
Funcţionarea cognitivă pare mai degrabă limitată decât defectuoasă.
El/ ea a prezentat un bun echilibru al stimei de sine încrederii şi auto-criticismul.
Funcţionarea cognitivă este intactă, conform testării mele ocayionale de birou.
Acest client este prematur/ foarte învăţat/ genial.
Abilitatea de a rezolva probleme este defectuoasă/ cu lacune/ distorsionată/ limitată de
către inteligenţă/ tulburare.
Ţinând cont de vârsta şi educaţia clientului...
Gândirea critică s-a dovedit a fi bună, ţinând cont de răspunsurile ei lui viabile la
situaţiile ipotetice standard.
Pentru un copil:
Acest copil a prezentat incoordonare, echilibru slab, discurs sărac, întârzieri în dezvoltare
etc.
Negare
Susţineri şi concluzii conţinute în acest raport despre procesele cognitive, incluzând...,
sunt bazate în primar pe expresiile verbale şi secundar pe expresiile comportamentale
reprezentând acele procese. Acestea reprezintă inferenţe despre şi nu semne ale acelor procese.
Ca atare, alte condiţii (cum ar fi tulburările de limba expresiv-receptiv, medicamentaţiile şi alte
substanţe folosite, istoria individuală etc.) s-ar putea să fi afectat aceste expresii şi au determinat
inferenţe inexacte, bazate pe ele.
12. Semne, simptome şi sindroame anormale
În acest capitol veţi găsi modalităţi de a raporta arii de psihopatologie care nu sunt
simptome sau tulburări pur emoţionale/ afective (pentru acestea consultaţi Capitolul 10) sau
disfuncţii pur cognitive (pentru acestea consultaţi Capitolul 11). Este, într-o manieră, o colecţie
eterogenă conţinând câteva diagnostice actuale (cum ar fi schizofrenia sau tulburări de
comportament), dar şi multe simptome (cum ar fi compulsii, negări, halucinaţii sau paranoia).
Sunteţi susceptibil de a fi rugat să evaluaţi condiţii care încă nu sunt diagnostice formale,
dar sunt mai mult decât nişte simple simptome izolate. Unele dintre aceste condiţii sunt incluse
aici sindromul femeii abuzate, sindromul oboselii cronice, sindromul durerii cronice, sindromul
dismorfic pre-menstrual şi sindromul post-traumatic de viol. Alte secţiuni din acest capitol
tratează subiecte similare ca interes, cum ar fi: factorii de risc pentru suicid şi omucidere,
efectele secundare comune şi confuze ale medicamentaţiilor psihotropice, adicţiile sexuale şi
simulările.
Subiectele sunt prezentate într-o ordine simplă, alfabetică.
12.1 Abuzul
Vedeţi şi secţiunile 12.5, „Sindromul femeii abuzate”, 12.19, „Tulburările
Comportamental-Impulsive”, 12.34, „Abuzul sexual în copilărie”, 12.41, „Comportamente
Violente” şi 13.6, „Personalitatea agresivă”.
Codurile ICD-9-CM şi DSM-IV-TR sunt complexe. (Consulaţi secţiunea 21.21, „V
Coduri”, Etc.)
Deoarece de multe ori există multe tipuri de abuz, puteţi utiliza acest format „Abuzul
F(izic), V(erbal), E(moţional), M(ental), S(exual)”. Ţineţi cont de faptul că fiecare dintre aceşti
termeni este destul de inclusiv şi ar trebui descris mai complet şi mai puţin ambiguu.
Ţineţi cont de următorii factori de risc pentru familiile abuzate (descrişi de către Nietzel
şi Himelein, 1987):
Istoria parentală: Abuzul/ neglijenţa experimentată, lipsa afecţiunii parentale, familii
numeroase, înfăputirea unei familii mult prea devreme.
Statusul curent al familiei: Izolată social/ lipsa unui suport social, conflictul discordanţa
maritală, impulsivitatea părinţilor, analfabetismul părinţilor pentru creşterea copilului, retardarea
mentală a părinţilor, situaţii stresante (sărăcie, conflict generaţional, încarcerare, absenţa unui
părinte etc.)
Practici parentale de creştere a copilului: Laudele rare faţă de copil, cereri stricte,
ignoranţa dezvoltării copilului/ aşteptări nerealiste, niveluri scăzute de supervizare a copilului,
trainingul de toaletă învăţat din timp, neplăcerea de a îngriji copilul, non-concordanţa celor care
îi poartă de grijă copilului, vizavi de practicile parentale de creştere a acestuia.
Ţinând cont de munca pe care o realizaţi ar trebui să menţineţi o listă de contacte şi
numere de telefon a poliţiei locale, adăposturi pentru femei, programe atât pentru victimele, cât
şi pentru autorii abuzului, agenţii locale de suport social şi legal ş.a.m.d.
Adicţii
Vedeţi secţiunea 12.16, „Pariatul”, 12.35, „Impulsivitatea sexuală...”, şi 12.39,
„Utilizarea de substanţe, abuzul şi dependenţa.”
Copiii adulţi ai părinţilor alcoolici
Vedeţi secţiunea 13.11, „Personalitatea codependentă”.
Afectele Vedeţi capitolul 10, „Simptomele şi tulburările emoţional, afective”.
Agresivitate Vedeţi secţiunea 12.19, „Tulburările de comportament compulsiv.”
12.2 Complexul demenţei SIDA
Codul relevant DSM-IV-TR este 294. Lx, Demenţa datorată Bolii HIV. Codul relevangt
ICD-9-CM este 294.8, Alte tulburări mentale persistente datorate unor condiţii clasificate în altă
parte (se specifică boala HIV).
Alte denumiri includ Tulburarea neurocognitivă blândă HIV-1, Tulburarea cognitiv-
motorie asociativă HIV-1 şi Demenţa asociată HIV-1. Deşi mult mai rar (sub 10 %) din
procentul oamenilor trăind cu SIDA, acest complex este insidios şi încă existent, întâlnit la
indivizii netrataţi. Kalichman (2003) oferă informaţii într-un format accesibil, iar capitolul lui
Grant şi Atkinson (1995) este complet din punct de vedere psihiatric. Un website comprehensiv
este oferit de către Institutul Naţional de Sănătate (www.aidsinfo.nih.gov). Materialul ce
urmează este adaptat după Greenwood (1991) cu permisiune.
Schimbări cognitive (după grad)
Pierderea memoriei, incapacitate de concentrare, pierderea şirului gândurilor în mijlocul
propoziţiei, confuzie uşoară, orizont absent, deficit verbal vizavi de testele de memorie, verbale,
intelectuale, încetinire mentală, uită că trebuie să practice sex protejat, agitaţie, incapacitate de a
vorbi, pierderea funcţiilor de auto-îngrijire, inconştienţa gradului de boală, pierdere, apoplexie,
indiferenţă faţă de mediul înconjurător, hipersomnolenţă, comă.
Disfuncţii motorii (după grad)
Slăbire a membrelor inferioare, mers inconstant, coordonare slabă, dificultăşi ale scrisului
de mână, tremor, paraplegie, incontinenţă.
Alte modificări
Dureri de cap, letargie, libido scăzut, apatie, indiferenţă, risc de suicid, sevraj (în mod
special la personalităţiile anterior-sociabile), atrofie cerebrală/ edem/ arii de demielinizare.
12.3 ADHD- Deficitul de atenţie Tulburarea de hiperactivitate
Vedeţi secţiunile 2.6, „Atenţia” şi 2.7, „Concentrarea”, pentru întrebări; vedeţi
secţiunile 11.3, „Atenţia” şi 11.4, „Concentrarea/ Menţinerea în sarcină”, pentru descrieri
adiţionale.
Codurile relevante DSM-IV-TR sunt: 314.00, ADHD, Tipul predominant neatent 314.01,
ADHD, Tipul predominant Hiperactiv-Impulsiv sau Tipul Combinat. Criteriul de diagnostic din
DSM-IV-TR este acelaşi pentru adulţi şi copii.
Cele mai relevante coduri ICD-9-CM, sunt după cum urmează: 314.000 Tulburarea de
Deficit de Atenţie: Fără menţionarea hiperactivităţii; Tipul predominant neatent; 314.01, ADD:
cu Hiperactivitate; Tipul ADD combinat; Tulburarea simplă de atenţie cu supraactivitate; 314.1,
Hiperkinetismul infantil cu întârzieri în dezvoltare şi 314.2, Tulburarea de comportament
hiperkinetic infantil, fără întârzieri în dezvoltare.
ADHD-ul poate fi văzut ca o tulburare de concentare. De asemenea, ţinând cont de
nivelurile ridicate de plumb, intoxicarea cu metale grele, abuzul de droguri sau alcool pre-natal
etc., ca şi cauze ale impulsivităţii, distractibilităţii, toleranţa scăzută la frustrare etc., (Barkley
2005) este referinţa standard. Deşi ADHD-ul este posibil să se prezinte diferit odată cu
mautrizarea, nu este depăşit faptul că 2 treimi din copiii cu ADHD îndeplinesc criteriile ca adult
(Resnick, 2000). Rate ridicate de comorbiditate există cu: tulburare de comportament
opoziţional, tulburări de comportament, anxietate, depresie, tulburări de învăţare şi tulburări de
procesare cognitivă.
Comportamentul
Nelinişte, nervozitate, agitaţie motorie, entorse, comportament excesiv nefocusat, în afara
sarcinii, nu poate sta liniştit la un interviu sau la o masă, se află mereu pe fugă, preferă să alerge
decât să meargă, se urcă pe mobilă, sare/ ţopăie/ face salturi mai degrabă decât să meargă, se
joacă cu obiectele, apasă/ loveşte şi scoate zgomote, se mişcă când nu este cazul, distruge vizitele
în familie sau momentele când familia merge la cumpărături, acţionează sălbatic în locuri
aglomerate, persoanele care îl ingirjesc se plând constant de comportamentul lui.
Sare de la o sarcină nterminată la alta, nu termină ce a început, jocul său este frenetic,
nomad, se grăbeşte şi sare d ela un subiect al conversaţiei la altul, evită să converseze indiferent
de lungimea conversaţiei.
Non-compliant, nu urmează instrucţiunile, nu stă unde i se spune, încalcă regulile şcolare
sau ale jocurilor, incapabil să urmeze o rutină, rezistent, „pus pe glume”/ “răspunde”,
argumentativ ( şi acest lucru nu se datorează patternurilor opoziţionale sau incapacităţilor de a
urma instrucţiunile, deci copilul nu ar trebui văzut ca fiind sfidător. )
Nu se joacă în linişte, vorbeşte excesiv, face totul într-o manieră zgomotoasă, scoate
gomote ciudate.
Are nevoie de supervizare/ monitorizare/ redirecţionare continuă/ constantă/ unu-la-unu,
are nevoie de apropiere şi contact vizual pentru a înţelege instrucţiunile, nu reuşeşte să fie atent
la detalii la teme sau alte activităţi, desconsoderă instrucţiunile.
Răspunsuri impulsive, izbucniri, reacşioneză fără a şine cont de urmări, acţioneză înainte
de a gândi, funcţii auto-regulatoare limitate, este dezorganizat/ lipsit de grijă şi uită de posesile
sale.
Comportamente repetitive excentrice lipsite de sens, acşioneză fără o ţintă clară, distruge
jucării sau alte bunuri.
Ignoră consecinţele propriului comportament şi astfel se angajează în activităţi fizice
periculoase.
Un nivel de adaptare foarte scăzut la schimbare a situaţiilor/ rutinei sau a persoanelor.
Ablităşi de motricitate fină foarte scăzute, neîndemânatic, concentrare scăzută faţă de
calitatea muncii, acurateţe şi claritate.
Prezintă dificultăţi numai la anumite intervale de timp, deteriorări de comportament, ale
stărilor emoţionale în decursul zilei.
Caracteristici cognitive
Atenţia
Uşor distractibil, se auto-distrage, abilitate scăzută de a-şi susţine atenţia sau concentrarea
pe sarcinile şcolare, muncă sau joacă, abilităţi scăzute de a participa la competiţii, de multe ori se
holbează în gol, raportează des episoade de reveerie.
Are nevoie şi solicită repetiţii ale instrucşiunilor, este uşor confuz, nu ascultă, deşi aude
normal, este neatent la detaliile semnificative, pierde anunţurile, are nevoie de supervizare
invididuală excesivă.
Abilităţi scăzute de memorare de scurtă durată (două sau trei instrucţiuni pe paşi), nu îşi
aminteşte secvenţe, pierde şirul când citeşte, slabă auto-monitorizare, face greşeli lipsit de griji.
Dificultăţi academice
Probleme cu număratul, relatarea timpului, recunoaşterea literelor, adăugarea substituirea
inversarea literelor cuvintelor sunetelor, abilităţi slabe de copiere a literelor şi cuvintelor,
dificultăşi de identificare a cuvintelor, se opreşte în mijlocul unei propoziţii sau a unui gând, se
încurcă în cuvintele care sună similar.
Performează la un nivel scăzut de abilitate, este recalcitrant la instrucţiunile normale
adresate, poate părea non-responsiv la pedepse sau recompense.
Obiceiuri de muncă dezorganizate
Dificultăţi în organizarea temelor pentru acasă, nu studiază/ se pregăteşte/ organizează/
îşi protejează propria muncă/ nu realizează paşii unei probleme pe secvenţe, nu îndeplineşte
sarcinile la timp, începe munca înainte de a primii instrucţiunile complete, prezintă mari
dificultăţi de direcţionare a activităţilor pe scop, slabe abilităţi de a strânge materiale şi
secvenţionare a activităţilor în jurul unui scop, nu reuşeşte să încheie sarcinile, este distructiv cu
materialele, pierde lucrurile necesare unei activităţi (cum ar fi jucării, creioane, chei, cărţi, bilete,
echipamente), este nepregătit pentru cerinţele şcolare, nu utilizează intervalele de studiu.
Afectele
Schimbări emoţionale neprevizibile, irelevante, de cele mai multe ori este trist pesimist
sumbru, are o stimă de sine scăzută şi o imagine de sine similară, se simte inutil, sentimentele
sunt cu uşurinţă rănite sau ofensate, plânge uşor şi frecvent, se supără cu uşurinţă, se
supraemoţionează, uşor iritabil, sensibil, se frustreză cu uşurinţă, prezintă un nivel scăzut de
toleranţă la frustrare, este nerăbdător, impulsiv, excitabil, exploziv, prezintă izbucniri de
temperament, comportament neprevăzut.
Caracteristici sociale
Întrerupe, se implică în discutţii, este invaziv, vorbeşte în clasă când nu este cazul, ţipă
sau izbucneşte când oferă răspunsuri, comenteză, scoate sunete care întrerup, nu îşi aşteaptă
rândul în situaţii de grup, ia posesile şi lucrurile celorlalţi copii, încalcă regulile normele de
comportament şcolar, se ceartă în continuu.
Se luptă cu fraţii, colegii, profesorii, este violent, agresiv, distructiv, se joacă viguros cu
fetele/băieţii, de obicei se implică în activităţi periculoase fără a lua în considerare posibilele
riscuri, consecinţele periculoase, loveşte, trânteşte, muşcă, plânge, insultă, are conflicte verbale,
ameninţă, hărţuieşte, constrânge / intimidează / manipulează / are atitudine de şef, provoacă
întrerupe activităţile celorlalţi copii, trădează prietenii, cei de-o seamă îl evită îl resping, prezintă
mari dificultăţi în a păstra prietenii, îi acuză pe alţii pentru greşelile lui proprii sau
comportamentele neadecvate, îşi manifestă furia faţă de cei din jur, încearcă să se răzbune.
Tolereză doar un minim de întrebări despre starea sau comportamentul lui, reacţioneză
aversiv dacă este presat, evită să discute despre propriile lui probleme.
Pattern-ul de dezvoltare la persoanele cu ADHD
Copilăria mică: Plânge foarte frecvent, are dificultăţi cu somnul, are un somn
neodihnitor, hiperactivitate, este dificil de calmat.
Preşcolaritate: Neatenţie, hiperactivitate, temperamental/ emoţional, agresivitate/ abatere,
respingerea din partea co-vârstnicilor.
Şcoala elementară: Hiperactivitate, impulsivitate, neatenţie, achiziţii şcolare sărace,
agitaţie, stimă de sine scăzută, IQ uşor peste medie, dispersie/ variabilitate subtest,
neîndemânatic, dezorganizat.
Liceu: Lipsă de odihnă, note slabe, rebeliune, dificultăţi de învăţare, minciună, consumd
e droguri sau alcool, sfidător, eşec de absolvire.
Post-liceu: Lipsă de odihnă, concentrare slabă, impulsivitate, accidente de maşină, abuz
de droguri sau alcool, patternuri de personalitate antisocială, stimă de sine scăzută, probleme
emoţionale/ comportamentale. (Vezi „Caracteristici ale adultului cu ADHD”, de mai jos.)
Evaluarea
Pentru acurateţe, multe informări şi multiple măsurări ale trăsăturilor sunt esenţiale.
DuPaul, 2003). Acestea pot include si observaţiile părinţilor sau ale profesorilor, atât în mediul
şcolar, cât şi acasă; măsurători computerizate ale neatenţiei şi impulsivităţii, dar şi evaluări
medicale, intelectuale şi educaţionale. Printre cele mai utilizate scale, se numără următoarele:
Grila de evaluare a ADHD-ului a profesorului (1991, a II-a Ediţie) (ACTeRS; valabilă la
www.metritech.com/Metritech)
Scalele ADHD din formularul părinţilor de auto-raportare din Lista de verificare
comportamentală a luiAchebach (CBCL,/6-18 şi CBCL/ 1-5) şi Chestionarul de auto-raportare
ale profesorilor al lui CBCL pentru vârste cuprinse între 6-18. (Toate valabile la www.aseba.org)
Chestionarul Barkley al evaluării stiuaţiei de acasă şi evaluării situaţiei şcolare (valabil în
Bakley & Murph, 2005).
Scalele Brown ale Deficitului de atenţie (2001), pentru vârstele 3 ani-adult (valabile la
www.pearsonassessments.com)
Conners 3 (2008) cu formele pentru copil, părinte şi profesor, pentru vârstele cuprinse
între 6-18 ani (valabile la www.mhs.com sau www.pearsonassessments.com)
Acestea sunt teste cu limită de timp:
Testul de performanţă continuă a lui Conners-II (valabil la www.mhs.com)
Testul de performanţă vizuală şi auditorie intermediară plus continuă, pentru vârste
cuprinse între 6 ani- adult şi Ediţia avansată a testelor de performanţă continuă pentru adulţi
(valabil la www.brain-train.com)
Testul variabilelor de atenţie valabil la (www.tovatest.com)
Următoarele teste sunt special create pentru a evalua caracteristicile adulţilor cu ADHD:
Lista de verificări Amen a adultului cu ADHD (disponibilă la w3addresources.org/?
9=node/43)
Scalele de evaluare a adultului cu ADHD Conners (disponibile la
www.pearsonassessments.com).
Posibile efecte adverse la medicamentaţia stimulatoare:
Iritabilitate, tristeţe, anxietate, privire în gol, tendinţă de a plânge.
Retragere, izolare, mult prea tăcut.
Neobişnuit de vesel, vorbăreţ.
Apetit scăzut, dificultăţi de adormire.
Dureri de cap, stomac iritabil, ameţeli.
Ticuri, contorsionări, ros de unghii, mișcări neobișnuite ale membrelor.
Caracteristici ale adultului cu ADHD
Tipul neatent
Dificultăţi de iniţializare a sarcinilor, procrastinare, indecizie, evitarea de sarcini sau
joburi care necesită atenţie voluntară.
Uitare cronică, proastă organizare a timpului, pierderea din vedere a trecerii timpului,
lene, neasumarea mai multor sarcini decât pot fi rezolvate, bazarea pe soţ(ie) sau fraţi/surori
pentru a el aminti obligaţiile şi îndatoririle.
Dificultăţi de aducere aminte şi organizare a detaliilor necesare unei sarcini, dificultăţi de
comutare a atenţiei de la o sarcină la alta, dificultăţi de a îndeplini simultan mai multe sarcini.
Tipul hiperactiv-impulsiv
Preferă muncile mai active, stimulante, evită activităţile reduse ca efort fizic sau muncile
sedentare.
Frecvente schimbări de job, poate lucra până la ore târzii sau poate avea chiar două
slujbe, subreuştie în ciuda abilităţilor.
Caută activitate constant, se plictiseşte cu uşurinţă, interes intens urmat de plictiseală
(chiar şi după ce a investit destulă energie), inabilitatea de a rămâne la proiecte pe termen lung.
Nerăbdător, toleranţă scăzută la frustrare, uşor iritabil, îşi pierde temperamentul, râbdarea
rapid, auto-control slab.
Îi intrerupe pe alţii când conversează, neinteresat de punctele de vedere sau afirmaţiile
ceolrlalţi.
Impulsiv, calitate slabă a decizilor fără o planificare adecvată, comportamente
iresponsabile.
Resurse
Tuckman (2007) şi Resnick (2000) au scris cărţi cuprinzătoare despre ADHD.
Muncă
Subrealizată comparativ cu cei de aceeaşi vârstă sau cu cei din familie în profida
inteligenţei), interes intens urmat de plictiseală (chiar şi după ce s-a implicat financiar, serios),
inabilitatea de a se ţine de proiecte pe termen lung.
12.4 Tulburările de spectrul Autism
Codul relevant major DSM-IV-TR este 299.00, Tulburarea de Autism; 299.80,
Tulburarea Asperger şi 299.80, Tulburările Pervazive de dezvoltare nespecificate altfel.
Codurile relevante majore ICD-9-CM sunt 299.0, Tulburarea de autism; alte PDD-uri
specifice (care includ şi Sindromul Asperger) şi 299.9, PDD-uri nespecificate.
În adiţia acestor tulburări se adaugă si PDD sau ADD-uri specifice, cum ar fi Sindromul
Rett şi Tulburările infantile degenerative. Acestea imart multe elemente, multe dintre ele fiind
prezentate mai jos şi manifestându-se la grade diferite de severitate.
Singurătatea
Nu reuşeşte să dezvolte ataşament emoţional, nu manifestă zâmbet social, nu caută
conmfort la alţii sau dacă o face, o face într-o manoieră supărătoare, când este supărat, stresat sau
speriat, ignoră oamenii, evită contactul vizual şi privirea de monitorizare, priveşte prin oameni.
Este distant emoţional, nu manifestă interesa sau emoţie când este imbrăţişat sau
mângâiat, devine moale sau rigid când este ţinut, preocupat astfel încât nu este nici receptiv, dar
nici defensiv la atingere, nu are nevoie de îngrijitor, nu este conştient de absenţa îngrijitorului.
Îi lipseşte dorinţa socială şi reciprocitatea/ mutualitatea/ aşteptarea rândului/ rezonanţa/
modularea, marcând lipsa de conştientizare a sentimentelor celorlalţi (îi lipseşte o “teorie a
minţii”), îi lipseşte imitaţia-jocul simbolic, jocul paralele, jocul social, se joacă singur, ignoră/ nu
returneză/ se retrage de la acte de afecţiune, îi foloseşte pe alţii într-o manieră mecanică, nu are
prieteni, îi lipseşte înţelegerea regulilor sociale, imaginaţie redusă.
Se ataşează de obiecte inanimate, cară obiecte, are comportamente ritualice. (Vezi mai
jos)
Comunicarea
Limbaj întârziat sau mutism, lipsa spontaneităţii verbale, limbaj expresiv redus, nu imită
sau o face într-o manieră ciudată, mecanică, ecolalie (imediată sau întârziată).
Afirmaţii prin repetiţii (repetiţia întrebării sub formă de afirmaţie), pronumele inversat
(referindu-se la sine prin folosirea persoanei a II-a sau a III-a sau prin utilizarea numelui
propriu), neologisme, aliteraţie extremă sau folosirea unui limbaj metaforic (ex. Utilizarea unei
situaţii specifice lui „Nu” pentru a se referi la celelalte situaţii cu „Nu”), confuzia parte-întreg
(ex. „Ketchup” referindu-se la cină).
Ritualuri şi compulsii
Prezervarea identicului: Schimbarea de orice fel a rutinei zilnice sau a împrejurimilor
conduce la plâns persistent sau tantrum temperamental.
Comportamente stereotipice: Manipularea de obiecte, bătăi, mişcarea mâinilor, mersul pe
vârfuri, învârtitul, răsucitul, privitul lucrurilor care se învârtesc, cum ar fi evantaiele.
Comportamente bizare/ impredictibile: izbituri, legănat, opriri bruşte, învârtitul capului.
12.5 Sindromul femeii abuzate
Vezi secţiunile 3.2 şi 3.4 pentru întrebări legate de abuzul fizic şi sexual, 3.31 pentru
interogarea făptaşilor şi 12.1 pentru factorii de risc ai abuzului fizic. Vezi de asemenea,
secţiunile 12.27 „Tulburarea de stres post-traumatic.”
Codurile relevante DSM-IV-TR sunt V61.12, Abuzul fizic al adulţilor Abuzul sexual al
adulţilor când abuzul este relizat de către partener şi focusat pe cel care l-a înfăptuit); 995.81,
Abuzul fizic al adultului (focusat pe victimă) şi 995.83, Abuzul sexual al adultului (focusat pe
victimă).
Codurile relevante ICD-9-CM sunt V61.12, Consilierea agresorilor de partenere sau soţii
şi V61.11, Consilierea victimelor abuzului partenerilor sau soţilor.
Sindromul femeii abuzate este rezultatul unei violenţe intime din partea partenerului şi o
formă de PTSD. IPV-ul este comun indiferent de demografie; ar trebui realizat un screening de
rutină şi în momentul identificării, evaluat îndeaproape. McCloskey şi Grisby (2005) oferă
întrebări îndetaliate şi proceduri pentru evaluarea agresorilor, victimelor, factori de siguranţă şi
letalitate, dar şi alte materiale relevante, de asemenea.
Pentru că 92% dintr-un eşantion de femei cu acest sindrom au raportat lovituri la cap,
40% au raportat pierderea conştiinţei şi 77% au raportat semne de Sindrom Post-
Concusiv, Jackson et. al. 2002 au recomandat ca toate cazurile ar trebui să fie evaluate
pentru traumatisme cerebrale minore şi PCS. (Vezi Secţiunea 12.26 despre PCS)
Caracteristici ale victimelor
Negarea sau minimalizarea detaliilor legate de abuz. (În paralel cu sentimentul de
îndreptăţire al agresorului şi negarea responsabilităţii lui, a faptului că actul reprezintă un abuz,
negarea severităţii sau a consecinţelor sale etc.)
Frica de acuzare de a fi nebună/ exgaretă/ că inventează dacă incă caută ajutor.
Prinse in cicluri de violenţă violenţă, frică, împăcare, mai multă violenţă sau fugă,
promisiuni de a se schimba din partea agresorului, reîntoarcerea la relaţie etc.
Stimă de sine scăzută (în deosebi eficacitatea.)
Punerea nevoilor agresorului pe prim-plan, chiar dacă acest lucru implică costuri mari
pentru propria persoană, rămânând într-o situaţie de rău fiziologic, cât şi psihologic,
comportament pasiv şi dependent.
Tipuri de abuz din partea partenerului
Ece
Nonviolent: În general discută calm, supărat, retras / izolat / ignorat / evitat, se strigă la el
/ este înjurat, insultat, poreclit, ameninţat cu abandonul copilului/ suportului/ a obligaţiilor.
Intimidant: Prezicerea mişcărilor libertate restrânsă negarea intimităţii, activităţi
întrerupte, control financiar.
Ameninţări cu violenţa: Condusul periculos, cu arme, faţă de copiii, animalele de
companie, soţia, rudele.
Violent: Aruncă lucruri, constrânge, restrângere dureroasă, se luptă.
Asalt/ ponosit: Bătut, lovit, muşcat, violat, sufocat.
Tentativă de suicid: Bătaie severă, în afara controlului, folosirea de arme.
Zece factori de risc:
Prezenţa a doi dintre aceşti factori dublează rata familiilor cu nici un factor cu 7 dintre
aceşti factori, rata este de 40 de ori mai mare. Cu toate acestea, amintiţi-vă că abuzul are loc în
orice tip de relaţie, deci de fiecare dată întrebaţi-vă clientul. (Vezi Secţiunea 3.2 şi 3.4)
Lista care urmează este bazată pe Geller (1992).
1. Bărbatul este şomer.
2. Dacă este angajat, bărbatul lucrează în comerţ.
3. Bărbatul foloseşte droguri ilegale măcar odată pe an.
4. Şi-a văzut mama abuzată de către tată.
5. Nu a terminat liceul
6. Are vârsta cuprinsă între 18-30 de ani.
7. Bărbatul şi femeia au fonduri religioase diferite.
8. Sunt concubini, necăsătoriţi.
9. Utilizează violenţa în familie şi faţă de copii.
10. Venitul pe familie se află sub medie.
Tulburarea Bipolară I şi II
Vezi Secţiunile 10.4 şi 10.5 vezi de asemenea Secţiunile 10.7, „Depresia” şi 10.9,
„Mania”.
Bulimia nervoasă
Vezi Secţiunile 3.13 „Tulburări de alimentaţie” pentru întrebări şi 12.14, „Tulburări de
alimentaţie” pentru descriptori.
12.6 Tulburarea dismorfică corporală
Vezi Secţiunea 3.7, „Tulburarea dismorfică corporală”, pentru întrebări.
Codul relevant DSM-IV-TR este 300.7, Tulburarea Dismorfică Corporală (o tulburarea
somatoformă). Codul în ICD-9-CM este acelaşi, dar TDC-ul este clasificat ca fiind un tip de
ipohondire.
TDC este cunoscută şi sub numele de „dismorfofobie”, „dismorfia trupului” sau
„sindromul dismorfic”. Afecteză în aceeaşi măsură atât femeile, cât şi bărbaţii. Este în general
comorbidă cu depresia şi fobia socială, asociată cu o rată înaltă de suicid. Cele mai accesibile,
complexe şi relevante resurse ne sunt oferite de către Phillips (2004, 2009).
Convingeri
Preocupat de un defect perceput la una sau mai multe trăsături fizice sau aspect general,
urâţenie.
Se consideră că acel defect poate fi observat cu uşurinţă de către cei din jur.
Emoţii
Ruşine, auto-critică. Stimă de sine scăzută, frică de a fi ridiculizat.
Depresie, anxietate socială.
Ideaţie suicidară.
Comportamente
Verificarea obsesivă în oglinzi sau suprafeţe reflectante sau refuzul de a fi fotografiat,
evitarea oglinzilor.
Comportamente repetitive/ compulsive de examinare, improvizare sau ascundere a
„defectului”.
Ritualuri de îngrijire exagerate şi elaborate, cum ar fi rasul, pieptănatul, pensatul,
dermatilomanie.
Camuflarea cu mâna cuiva, posturi, pălării, haine sau machiaj excesiv.
Distragerea cu haine sau bijuterii extravagante.
Consultarea medicilor plasticieni sau a dermatologilor, susţinerea de proceduri dureroase.
Comparaţie critică cu alţii, umărirea obsesivă în media a celebrităţilor sau a modelelor.
Căutarea excesivă a informaţiilor despre defect.
Măsurarea excesivă sau atingerea părţii „defectuoase”.
Efecte asupra interacţiunii sociale
Prietenii limitate, funcţionare defectuoasă pe plan social şi/ sau ocupaţional.
Retragere socială izolare, evitare, dependenţă.
Cereri repetate pentru reasigurarea despre „defect”.
Evitarea situaţiilor sociale unde „defectul” poate fi văzut de către alţii.
Anxietate când se întâlneşte cu alte persoane.
Ruminaţii despre productivitatea limitată de aparenţă.
Dismorfia musculară
Aceasta apare în principal la bărbaţi.
Bazată pe convingerea că corpul este mic, cu o musculatură inadecvată, firav. Se
caracterizează prin efectuarea de exerciţii fizice compulsive, abuz de suplimente şi steroizi
anabolici.
Se mai numeşte şi „Bigorexie” sau „Complexul lui Adonis”.
12.7 Sindormul de Oboseală Cronică
În SOC se pune accentul pe oboseală, iar în fibromialgie pe durere, dar multe dintre
simptome se suprapun.
Oboseală persistentă, interferentă, care slăbeşte, 50% sau mai mult provin din nivelul de
activitate premorbidă, obosesc cu uşurinţă şi persitent după puţine exerciţii fizice, debut brusc de
oboseală, care nu trece chiar dacă persoana se odihneşte.
Febră uşoară, nodulii limfatici palpabili, inflamarea membranelor mucoase, durere în gât,
tuse, dureri de cap cronice, dureri articulare / dureri musculare, dureri radiante, slăbiciune.
Iritabilitate, confuzie, concentrare slabă, depresie, fotofobie, tulburări de somn.
Un început bun pentru resursele şi învăţatul despre SOC este o pagină de pe site-ul
Centrului de Prevenţie şi Control al bolilor (www.cdc.gov/CFS/cfssymptomsHCP.htm).
Sindromul durerii cronice
Vezi secţiunea 12.23, „Tulburarea de durere”/ „Sindromul durerii cronice”.
12.8 Compulsiile
Vezi Secţiunile 3.9, „Compulsiile” şi 3.19, „Obsesiile” pentru întrebări; vezi de
asemenea, Secţiunile 12.21, „Obsesiile” pentru descriptori.
Codurile relevante DSM-IV-TR sunt 301.4, Tulburarea de personalitate obsesiv-
compulsivă şi 300.3, Tulburarea obsesiv-compulsivă, în timp ce ICD-9-CM ne oferă 301.4,
Tulburarea obsesiv-compulsivă şi 300.3, Tulburările obsesiv-compulsive.
Instrumentele Goodman et al. 1989, Scala Yale-Brown Obsesiv-compulsivă, sunt valabile
pe mai multe portaluri online.
Greist et al. (1986) sugerează clasificarea următoare a ritualurilor:
Curăţarea de contaminarea cu germeni reali sau imaginari sau mizerie (ex. Spălatul pe
mâini.)
Evitarea contaminării prin ritualuri (devine nenecesară nevoia de a se spăla).
Repetarea unui comportament ritualic de nenumărate ori.
Completarea unei secvenţe de acţiuni într-o manieră corectă. Reînceperea secvenţei dacă
este întreruptă.
Verificări şi reverificări, în mode special a încuietorilor dacă este vorba de un potenţial
pericol ex. (Cuţite, cuptor etc.)
Meticulozitate în ceea ce priveşte locaţia exactă şi proprie a obiectelor pentru echilibru
sau simetrie.
Colecţionare obsesivă, sortarea sau aranjarea unor obiecte non-folositoare. (Vezi mai jos)
Colecţionarea obsesivă
Colecţionarea obsesivă este o tulburare compulsivă de a colecta ceea ce pare intuil altora
şi adăugarea de elemente colecţiei, până când aceasta devine de nestăpânit, periculoasă şi
interferează cu normalitatea vieţii. Oamenii cu această tulburare sunt de obicei perfecţionişti şi în
general indecişi, dar sunt în general combativi şi oferă raţionalizări. Pot fi ruşinaţi şi pot promite
să se schimbe, dar nu pot face faţă acestui comportament fără tratament. (Vezi
www.ocfoundation.org/hoarding)
Oamenii care încep să colecţioneze animale încep de obicei cu câteva exemplare cărora le
pot face faţă apoi îşi înmulţesc colecţia până când devine greu de stăpânit, abuzivă şi extrem de
neplăcută, dar nu se pot opri singuri. Recidivismul este de aproape 100% (Vezi
www.paws.org/help/report/hoarding.php).
Declaraţii rezumative
Clientul îşi neagă problemele cu compulsii comune.
Clientul se angajează în ritualuri pentru mese/ somn/ îmbrăcat, curăţarea casei/ spălat
defecare, sarcini de muncă sau şcolare/ alte sarcini mentale, etc.
Clientul se simte obligat să verifice în mode repetat casa/ bucătăria/ ferestrele/ uşile
încuietorile/ obiectele periculoase copiii, etc.
Cleintul se simte obligat să atingă/ frece în mod repetat, să numere, aranjeze/ rearanjeze
obiecte.
12.9 Tulburarea de conduită
Vezi de asemenea Secţiunile 12.22, „Tulburarea opozitional sfidătoare”, şi 13.7,
„Personalitatea antisocială”.
Codurile relevante DSM-IV-TR sunt 312.81, Tulburarea de conduită, Tipul de debut în
copilărie; şi 312.82 Tulburarea de conduită, Tipul de debut în adolescenţă.
Codurile relevante ICD-9-CM sunt 312.0, Tulburarea de comportament antisocial, tipul
agresiv; 312.1, Tulburarea de conduită antisocial, tipul non-agresiv; 312.2, Tulburarea de
conduită socială; 312.81, Tulburarea de conduită, cu debutul în copilărie; şi 312.82, , Tulburarea
de conduită, cu debutul în adolescenţă.
Atât în DSM-IV-TR, cât şi în ICD-9-CM, simptome foarte similare sunt diagnosticate ca
făcând parte din Tulburarea de personalitate antisocială la adulţi.
Aspecte
Va minţi/ înşela/ pentru a fi câştigător/ a fi vâzut ca un câştigător, crede că ceilalţi sunt
împotriva lui/ ei sau că el/ ea este tratată pe nedrept, face un efort asupra unei cerinţe sau alături
de alţii doar dacă acest lucru îi serveşte intereselor proprii, acceptă într-o manieră egoistă
favoruri fără nici o dorinţă de a le returna.
Agresiv, violent, periculos, face asalturi, se luptă cu oricine, ameninţă, intimidează,
batjocoreşte, minte/ înşeală/ încalcă orice regulă, fură, refuză adevărul/ dă vina pe ceilalţi, înjură
ofensiv/ este vulgar.
Violenţă faţă de proprietăţi: vandalism, distrugere deliberată a proprietăţilor cunoscute ca
aparţinând altora, punere de focuri, furt, jaf din magazine, furt cu spargere, furt auto, condusul
periculos, furt de poşete, jaf armat.
Violenţă faţă de oameni: extorsiuni/ şantaj, violenţă fizică faţă de animale sau oameni,
jaf, asalt, iniţierea de lupte fizice, folosind arme.
Fuga de acasă, chiul, acte sexuale pentru bani/ droguri/ bunuri, activităţi sexuale
coercidive, abuz de substanţe înainte de vârsta de 13 ani şi uzul recurent după vârsta de 13 ani.
Asprime, duritate, toleranţă scăzută la frustrare, temperamental, indiferenţă.
Auto-flagelare ocazională sau constantă fără intenţie suicidală, auto-mutilare.
Ideaţie suicidară/ gânduri/ preocupări/ gesturi/ ameninţări/ tentative ocazionale/ singulare/
repetate cu fără expectanţa clară a morţii.
Prognoza este mai înrăutăţită de ADHD, respingerea parentală, disciplina dură, absenţa
tatălui, prieteni delicvenţi şi abuzul parental de substanţe.
Ciclotimia Vezi Secţiunea 10.6, “Ciclotimia”, pentru descriptori.
12.10 Iluziile
Vezi Secţiunea 3.10, “Iluziile”, pentru întrebări vezi, de asemenea Secţiunea 12.24,
“Paranoia” şi 12.31, “Schizofrenia”, pentru descrpitori.
Gradul de încredere organizare exprimare
(<-> după grad) Leşină/ suspiciune ocazională, neîncredere, aluzii cum că alţii îl/ o
inşală/ păcălesc, semnificaţii personalizate, idei de referinţă, gândire magică, crede în..., dar nu
în..., distorsiuni universale, convins de adevărul că..., iluzii formate, înşelătoare, trăieşte într-o
lume fantastică.
(<-> după grad) Fragmentat, categorizat, slab organizat, bine organizat, integrat,
sistematizat.
Iluziile sunt...
Negate, respinse, puse la îndolială, crezute cu tărie, fixe.
Izolate, închistate, circumcise, împrăştiate, reîntărite, extensive, comprehensive.
Exprimate doar cu oamenii apropiaţi, de încredere, exprimate rar/ des/ ocazional.
Împărtăşite cu membrii familiei (Iluziile împărtăşite sunt descrise ca folie a deux sau a
troix DSM-IV-TR şi ICD-9-CM oferă Tulburarea psihotică împărtăşită, 297.3.)
Conţinutul iluziilor
Grandoare
Megalomanie
Omniscienţă
Omnipotenţă
Abilităţi
extraordinare
Auto-importanţă
Persecuţie
Idei de referinţă
Este urmărit
Este influenţat
Identificarea eronată
Sărăcie
Erotomania
Identitate sexuală
Iubit presupus
Infidelitate
Gelozie
Suicid
Omucidere
Abordarea morţii
Frici nihilistice
Sub-apreciere
Boli somatice
Ipohondire
Infecţii
Imagine corporală distorsionată
Mirosuri neplăcute
Desfigurare
TERMENI ŞI CONDIŢII STANDARD PENTRU RAPOARTE
Relaţii speciale cu persoane faimoase
sau zeităţi
Misiune specială pentru guvern,
religie.
Identitate specială.
Control extraterestru
Gânduri cunoscute de către alţii.
A fi ridiculizat.
A fi urmărit.
Rău din dragoste.
Zoantropie
Auto-acuzare
Vină
Derogare
Ruşine
Păcat
De neblamat
Inocent
Negarea unei
responsabilităţi
urgente
Cauzează rău
pentru a face să se
întâmpla altul
Îi contaminează pe
alţii accidental.
Vodoo
Ocultism
Comunicarea cu morţii
Citirea gândurilor
Telepatie mentală
Psihokinetism
Extrasenzorialitate perceptivă
Premoniţie
Distingeţi iluziilor demonsrtabile (ca fiind false, de necontenit şi convingerile
idiosincratice, nesuportate de realitatea socială a culturii sau subculturii clientului, pentru
exemple, citiţi mai jos) faţă de „ideile supraevaluate” (convingerile idiosincratice sau
împărtăşite care influenţează acţiunile persoanei şi par exagerate observatorului, ex.
Gelozia morbidă, superioritatea rasială); faţă de „iluzii” (interpretări false, dar rezonabile
ale percepţiilor, ex. Perceperea cuiva ascuns în umbră); faţă de „pseudologica fantastică”
(relatarea de poveşti unde adevărul şi minciuna, realul şi imaginarul sunt amestecate) şi
faţă de „halucinaţii” percepţii fără senzaţii sau fără stimul obiectiv pentru percepţie (vezi
Secţiunea 12.17, Halucinaţiile pentru exemple).
12.11 Negarea
Negarea poate fi adaptativă sau dezadaptativă. Brenitz (1988) a identificat mai multe
tipuri de negare, care sunt listate mai jos şi ilustrate cu afirmaţiile clienţilor.
Tip Exemplu
Negarea informaţiei oferite. „Nu am ştiut asta vreodată.” „Nimeni nu mi-a spus asta.”
Negarea informaţiei despre o
ameninţare
„Nimeni nu mi-a zis că ar fi motive de îngrijorare.” „Nu am
văzut vreodată riscul implicat.”
Negarea unei relevanţe personale
externalizare).
„Asta nu o să mi se întâmple mie.” „Nu am de ce să mă
îngrijorez.”
Negarea vulnerabilităţii. „Nimic rău nu mi se va întâmpla mie.”
Negarea urgenţei. „Nu este nici o grabă.” „Mă pot gândi la asta mai târziu.”
Negarea emoţiilor „Nu sunt speriat/ supărat/ rănit de acest lucru.”
Negarea relevanţei emoţiilor. „Da, sunt speriat, dar nu este vreun motiv pentru care să mă
simt asa.”
Alte tipuri de negare: a importanţei unei probleme a abilităţii unei persoane de a se
schimba, a persistenţei problemei, a raţionalităţii sau neceisităţii de schimbare.
12.12 Depersonalizarea şi derealizarea
Vezi Secţiunea 3.12, Experienţe disociative, pentru întrebări.
Codul major relevant DSM-IV-TR şi ICD-9-CM este 300.6, Tulburarea de
depersonalizare. DSM-IV-TR oferă, de asemenea şi 300.5, Tulburarea de disociere, NOS. ICD-
9-CM oferă 3.15 ca o Tulburare discociativă sau reacţie nespecifică.
Notă: Majoritatea simptomelor depersonalizării şi derealizării pot fi şi simptome ale
epilepsiei lobului temporal.
Raportări ale observării sinelui dintr-un colţ distant al camerei, se simte ca şi cum s-ar
afla în afara corpului propriu, corpul apare alterat.
Auto-înstrăinare, sentimente extreme non-realism, detaşare faţă de sine/ mediu/
împrejurări, senzaţie de plutire, visând, trăind într-un vis, se simte de parcă lumea nu ar fi
reală sau câteodată se simte că nu este o parte din lume, se simte mecanic, ca un robot.
Experimentare de gânduri ca nefiind proprii, sentiment de neconectare între trup şi minte.
Notă: Episoadele sunt patologice dacă sunt mai frecvente şi de durată mai îndelungată;
au loc împreună cu alte simptome; şi nu sunt legate de o singură/ severă traumă
psihologică, surmenaj, durate de somn, uz de droguri şi sau alcool, boală fiziologică, etc.
Depresia Vezi Secţiunea 3.5, „Afect/ Stare”, pentru întrebări vezi Secţiunile 10.7,
„Depresie” şi 12.40, „Sinucidere”, pentru descriptori.
Tulburarea de identitate disociativă Vezi secţiunea 13.14, „Tulburarea de identitate
disociativă”.
12.13 Diagnostic dublu
Vezi Secţiunea 12.39, „Uzul de substanţe, abuz şi dependenţă”, pentru descriptori.
Aceia cu o tulburare majoră de pe Axa I şi abuz de substanţe sau dependenţă sunt
categorizaţi ca având diagnostic dublu. Sinonimele includ Boala mintală cu abuz de substanţe
Boala mintală cu abuz chimic şi adicţie şi Tulburarea co-apărută. (Mai puţin comune, acest
termen este folosit pentru acei cu retardare mentală şi abuz de substanţe sau dependenţă.)
12.14 Tulburări alimentare
Vezi Secţiunea 3.13, „Tulburări alimentare”, pentru întrebări.
Anorexia nervoasă
Codul relevant ICD-9-CM şi DSM-IV-TR este 307.1, Anorexia Nervoasă. (307.50,
Tulburarea alimentară NOS DSM-IV-TR sau Tulburarea de alimentaţie, nespecifică ICD-9-CM,
este utilizată pentru cazurile care nu îndeplinesc criteriile Anorexiei nervoase)
Prezentarea fizică
Caşexie, extrem de slăbit, amenoree, bradicardie, hipotermie, edem dermatos, scăderea
greutăţii cu cel puţin 15% fără boală.
Aspecte cognitive
Fobie de mâncare, frică morbidă de a se îngrăşa/ de a lua în greutate, atitudini
distorsionate şi implacabile către mâncare, evitarea mâncărurilor care îngraşă, supraevaluează/
este îngrozit de către îngrăşare, obsesiv, preocupat cu mâncarea, obsesie de a slăbi.
Nesatisfăcut de aspectul corporal, imagine corporală distorsionată, are impresia că este
mereu prea gras/ ă, negarea epuizării/ foamei/ bolii, frică de schimbări puberale, viziune pozitivă
a familiei, negarea conflictelor familiare, discordanţă cu unul dintre părinţi.
Perfecţionism, auto-disciplină, supra-controlat, mândru de managementul greutăţii
înfometare auto-indusă, prea critic la adresa celorlalţi, nu relevă sentimente.
Aspecte comportamentale
260
Abuz/ folosinţă necorespunzătoare de laxativ/ diuretic, înfometare/ ţine post/ abstinenţă
de la mâncare, face prea multe exerciţii fizice.
Obiceiuri alimentare ritualizate (tăierea mâncării în bucăţi foarte mici, mestecare
îndelungată), consumarea numai a mâncărurilor care conţin puţine calorii sau chiar deloc.
Aspecte sociale
Timid, compliant, dependent.
Imaturitate, lipsă de experienţă sexuală.
Comportament antisocial mai redus decât în bulimia nervoasă.
Lipsă de încredere în profesionişti.
Bulimia nervoasă
Codurile relevante DSM-IV-TR ŞI ICD-9-CM SUNT 307.51, Bulimia nervoasă; NOS
DSM-IV-TR (Tulburarea de alimentaţie) sau Tulburarea de alimentaţie, nespecifică (ICD-9-
CM).
Aspecte fizice
Insomnie, constipare, îmbătrânire a pielii, îmbătrţnire prematură, căderea părului,
eroziune dentală datorată vomitării acide, amenoree, deshidratare, fluctuaţii de greutate,
probleme cardio-vasculare, dezechilibru de electroliţi, cicluri menstruale neregulate.
Greutate aproape normală (câteodată obez), fluctuaţii majore de greutate (mai mare sau
egal 7 kg., de 5 ori).
Aspecte cognitive
Imagine corporală distorsionată iraţională, preocupare exagerată cu aspect/ formă/
greutate corporală, insatisfacţie cu aparenţa corporală, frică de obezitate (iar aceasta nu scade pe
măsură ce scade greutatea).
Inabilitate de a gândi clar, gândire dihotomică, suprapersonalizare, perfecţionism,
raţionalizare a mâncatului/ simptomelor.
Respect de sine scăzut; greutatea este centrală pentru auto-evaluare, se simte neputincios
în privinţa greutăţii, dietă pe termen lung, neaccpetare a sinelui, dezgust faţă de mărimea
corpului său.
261
Conştienţă a faptului că obiceiurile alimentare sunt anormale, preocupare cu mâncarea,
râvniri/ foame.
Aspecte comportamentale
Cumpără cantităţi mari de mâncare, care brusc „dispar”, cumpără mănâncă sub „impulsul
de moment”, mâncarea altor persoane „dispare”, multe mese la comandă.
Mănâncă cantităţi mari de mâncare sau mâncăruri bogate în calorii, frecvent şi totuşi nu
ia în greutate.
Hiperactivitate, suprasolicitare fizică.
Luare în greutate, frecventarea clinicilor de control al greutății.
Folosirea în exces a laxativelor/diureticelor/medicamente pentru tiroidă/medicamente
pentru scăderea apetitului alimentar.
Consumul alimentelor nesănătoase, nevoia constantă de a mânca, vărsături, ascunderea
mâncării, diete restrictive severe.
Furtul din magazine, comportamente deviante sexuale, tentative de suicid.
Aspecte sociale
Luarea meselor în singurătate din cauza rușinii cauzate de cantitatea de alimente
ingerate, frecvente drumuri la toaletă (pentru a vărsa).
Reușite înalte, succes academic.
Hipersensibilitate la critică, fragilitate, vulnerabilitate.
Aspecte afective
Modificări ale dispoziției, impulsivitate, depresie, furie ascunsă, stări afective intense
specifice.
Sentimentul dezgustului propriu, auto-dezaprobare, depresiv/vinovăție/stres asupra
acțiunilor mânca vs. vărsa.
Alte aspecte
Posibili factori:
Compoziția dietei (mâncăruri variate sau doar cele foarte bogate în calorii).
262
Calități disociative (”amorțire” ).
Psihopatologii și condiții medicale variate la un nivel mai ridicat decât cel al normalității.
Tulburarea de mâncat compulsiv
În DSM-IV-TR tulburarea de mâncat compulsiv este prevăzută ca diagnostic pentru
studii suplimentare. Acesta nu se găsește în ICD-9-CM.
Sunt ingerate cantități mai mari de mâncare decât în mod normal, mănâncă rapid, singur,
apari stări de anxietate și dezgust față de propria persoană din cauza supra-alimentării, nu varsă.
Obezitate vezi ”Greutate” în secțiunea 7.1, ”Înfățișare.”
Pica
Sunt consumate alimente necomestibile: noroi, viermi/insecte, materii fecale etc.
Notă adițională
Persoanele cu tulburări alimentare pot fi obeze morbid, supraponderale, de greutate
medie, subponderale, întreținând un control periodic, sau nefiind capabile să își controleze
nevoia compulsivă de a mânca. Aceștia pot dezvolta obsesii în ceea ce privește mărimea
corpului, greutatea și forma; sunt ținute diete în mod compulsiv sau se înfometează; se
suprasolicită fizic, varsă, și/sau abuzează de laxative/diuretice; folosesc mâncarea ca recompensă
sau pentru confort; sunt folosite pastile de slăbit, scheme de slăbire rapidă, și/sau intervenții
chirurgicale/medicale; etc. O investigație completă este, prin urmare, necesară. Este foarte
probabil ca toate persoanele să prezinte obiceiuri alimentare haotice și credințe distorsionate
asupra imaginii corporale, efectele alimentației asupra stării de dispoziție, și regulile dietetice.
Condițiile care nu întrunesc toate criteriile DSM pentru tulburările alimentare sunt comune și ar
trebuie diagnosticate ca Tulburări Alimentare Nespecifice.
Tulburarea explozivă vezi secțiunea 12.19, ”Tulburări de management al
impulsului.”
263
Simptome extrapiramidale vezi secțiunea 12.36, ”Efectele secundare ale
medicației psihotrope/reacțiile adverse ale medicamentelor.”
12.15. Sindromul alcoolic fetal
Trăsăturile diagnosticului de SAF sunt (1) buza superioară subțire, (2) șanțul nazolabial
absent sau nedistinct, și (3) fisuri palpebrale scurte (lungimea pe orizontală a deschiderii ochilor
între pleoape). Greutatea și înălțimea sunt sub percentila 10 la naștere. De asemenea, sunt des
întâlnite zona de mijloc a feței plată cu podul nazal plat și vârful nasului întors, urechi superioare
subdezvoltate, frunte îngustă, microcefalie, diformități ale degetelor de la mâini, picioare și
creier.
Fenomenul psihologic comun include întârziere mentală, în dezvoltare, discurs sărac,
impulsivitate, necoordonare și ADHD.
SAF este cea mai comună cauză a retardului mental și a defectelor prezente la naștere în
SUA. Consumul oricărei cantități de alcool în timpul oricărei perioade a sarcinii poate rezulta
într-un defect diagnosticat ca făcând parte din spectrul tulburărilor alcoolice fetale.
Un scurt articol explicit poate fi găsit la www.aafp.org/afp/20050715/279.html iar un site
cu resurse este cel al centrului guvernamental FASD al SUA (www.fasdcenter.samhsa.gov).
12.16. Jocul de noroc patologic
Codul ICD-9-CM și DSM-IV-TR este 312.31, pariatul patologic. Jocul la jocurilor de
noroc ce necesită atenție din partea profesioniștilor poate fi de asemenea denumit dependență,
compulsie sau problemă.
Atât genul masculin cât și cel feminin sunt afectate în mod egal deși evoluția dependenței
poate diferi; ba mai mult, persoanele de sex masculin de obicei pariază pentru emoțiile și
acțiunea pe care o presupune în timp ce femeile pariază pentru a face față factorilor stresori. Au
fost descoperite rate ridicate de comorbiditate cu abuzul de substanțe și suicid. Pariatul
recreațional este foarte comun printre adolescenți și studenți și poate evolua dupa un câștig mare
într-o adicție.
Declarații sumare
În gândurile și discursul lui se regăsesc multe povești și planuri pentru a paria.
264
Ea pariază compulsiv – pentru a-și controla anxietatea, a reduce depresia, prezentând
obișnuință, simțind un impuls irezistibil, cronic și repetitiv, ascuns, apelând la superstiții/tehnici
speciale/ritualuri, etc.
El prezintă distorsiuni cognitive tipice jucătorilor dependenți: încredere irealistă în
abilitatea sa de a prezice rezultatele, așteptări nerealiste al unui ”câștig mare” care să
compenseze pierderile/ un nou început, sentimentul de ”norocos”, superstiții, iluzia controlului
sau a predicției rezultatelor unui pariu, simț slab al probabilității, memorie selectivă, minimizarea
pierderilor.
Reacțiile ei emoționale constau în remușcare, lipsa ambiției, motivației sau a eficienței.
Jocurile de noroc au fost folosite pentru a compensa frustrarea sau dezamăgirea, pentru a
evita grijile sau problemele, pentru a sărbători norocul.
Jocurile de noroc au fost dăunătoare pentru cariera/familia/reputația sa. Ea a lipsit de la
muncă pentru a paria. Ea/el au împrumutat bani pentru a paria, au vândut diferite articole pentru
a paria, a pariat pentru a-și plăti datoriile până când a rămas fără bani, a luat în considerare/a
comis o crimă pentru a obține bani de pariuri.
South Oaks Gambling Screen (Lesieur & Blume, 1987) este un instrument de evaluare
care conține 20 de itemi, valabil pe diferite site-uri pe Internet. DSM-IV-TR oferă 10 criterii
pentru a distinge jocul de noroc recreațional de cel patologic.
12.17. Halucinațiile
Vezi secțiunea 3.15, ”Halucinațiile,” pentru întrebări și 12.31, ”Schizofrenia” pentru mai
multe descrieri.
Experiențele halucinatorii sunt comune înainte de somn (hipnagogice), în starea de semi-
veghe (hipnopompice) precum și în epilepsia de lob temporal6.
Modalități senzoriale
Modalitățile sunt listate în funcție de prevalența lor.
Auditive: zgomote sau voci, fluierături/sunete, sunete familiare, șoapte, își aude numele
strigat.
265
Vizuale: lumină/lumini intermitente, oameni/lucruri/animale. (Una din variante constă în
micropsie/halucinații liliputane – obiectele sunt percepute ca fiind mai mici dar cu toate detaliile.
Apare în delirium tremens.)
Olfactive: mirosuri dezgustătoare/respingătoare/inacceptabile (exemplu: de moarte sau
boală)7.
Chinestezice: răsuciri, lovituri, dureri, membre fantomă.
Gustative: otravă, acid, gust metalic, gust neplăcut.
Viscerale/somatice: ”goluri interioare”, ”putrezire interioară”, ”compoziție din sticlă”.
Vestibulare: cădere, zbor, senzație de plutire.
Mai rar întâlnite sunt următoarele:
Sinestezia: amestecul mai multor impresii senzoriale (exemplu: ”Miroase roșu.”).
Extracampine: senzații vizuale imposibile precum a vedea pe cineva din spate (cele mai
comune în demența Lewy Body).
Există multe alte modalități.
În cazul vocilor, este necesar să se ia în considerare cui aparține vocea (dacă poate fi
identificată), care sunt genul și vârsta, dacă sunt clare sau înfundate. A se lua în considerare, de
asemenea, conținutul rostirilor (incoerența, gândurile proprii ale clientului, remarcile adresate
clientului etc.); Schneider (1959) a menționat că gândurile audibile, vocile care se ceartă, precum
și vociferările sunt cele mai importante în ceea ce privește diagnosticul.
Caracter
Informativ, prietenos, benign, reconfortant, util, orientat social.
Argumentând, dialogând/conversând între ele, comentând asupra
gândurilor/comportamentului/motivelor.
Condamnând, răuvoitor, acuzator, presecutor, hărțuire, ură, odios, dușmănos,
amenințător, teroare.
Seductiv, premonitor, îndemnând/imperativ/comandând/convingător/de control,
mistuitor.
266
Atitudini vizând halucinațiile
Ego-înstrăinat, înfricoșător, terifiant, bizar, de rezistență/luptă împotrivă, de angajare în
conversație/dialog cu interlocutorul imaginar, reconfortant, familiar, egosintonic, de acceptare.
Convins de propria realitate, fantezie descrisă în detaliu, ”stare modificată”,
imposibilitate, ”doar o fantezie”, de îndoială asupra realității/ propriilor percepții, depunerea
eforturilor pentru a controla/ a face față, ”rare”.
Circumstanțele apariției
Hipnagogice, hipnopompice, cu delir, în sevraj, flashback, spontan, stimulii
culturali/situaționali/externi influențează experiența halucinatorie, fiind într-o relație strânsă cu
circumstanțele.
Comparație între halucinațiile organice și cele psihogene
Organice Psihologice
Bine delimitate în timp.
Detaliate și bine construite.
Policromice și/sau polisonice.
Hipermobilitate (exemplu: gândaci care
se târăsc).
Acompaniate de teroare, teamă.
Calitate perseverentă.
Pacientul se comportă ca și când el/ea
într-adevăr vede/aude/simte.
Trecătoare și tranzitorii.
Vagi, în ceață.
De obicei în nuanțe de gri.
De obicei statice.
Alte emoții.
Schimbătoare.
Pacientul crede că el/ea vede, simte
etc., dar apoi nu se comportă consecvent.
Pot fi asociate cu psihodinamica ei/lui.
Declarații sumare
Halucinațiile sunt negate de către pacient, dar ea/el pare a răspunde la stimuli
interni/nevăzuți.
Acestea presupun distorsiuni mici/moderate/mari ale realității comune.
Halucinațiile sunt suspectate/fără îndoială/negate.
267
Hiperactivitate vezi secțiunea 12.3, ”Tulburarea deficitului de
atenție/hiperactivitate”.
Identitate vezi secțiunea 9.3, ”Imaginea de sine/Stima de sine”.
12.18. Iluziile
Vezi secțiunea 3.16, ”Iluzii”, întrebări.
Deformări senzoriale, senzații false, distorsiuni vizuale/auditive/tactile, trecerea timpului
accelerată sau încetinită, macropsie, micropsie, liliputanism, gigantism.
Tulburare explozivă intermitentă vezi secțiunea 12.19, dedesubt.
12.19. Tulburările controlului impulsului
Vezi secțiunile 3.17, ”Controlul impulsului”, și 3.31, ”Violența”, întrebări. Pentru
descriptori, vezi secțiunile 10.2, ”Furia”, 12.40, ”Suicidul”, 13.6, ”Personalitatea agresivă”, 13.7,
”Personalitatea antisocială”, 13.8, ”Personalitatea autoritară”, și 13.23, ”Personalitatea sadică”.
Tipuri de tulburări ale controlului impulsului
Tulburările de control al impulsurilor descrise aici includ, dar merg dincolo de, cele
descrise în secțiunea Tulburările controlului impulsului neclasificate în altă parte, în DSM-IV-
TR. Cele discutate aici cuprind următoarele:
Tulburarea explozivă intermitentă (312.34, codul ICD-9-CM și DSM-IV-TR).
Cleptomania (312.32, codul ICD-9-CM și DSM-IV-TR).
Dependența de jocuri de noroc (312.31, codul ICD-9-CM și DSM-IV-TR). (vezi
secțiunea 12.16, ”Jocuri de noroc”.)
Piromania (incendiere) (312.33, codul ICD-9-CM și DSM-IV-TR).
Comportamente auto-distructive/auto-mutilante. (vezi secțiunea 12.33, ”Comportamentul
auto-vătămător”.)
268
Impulsivitate sexuală, ”nimfomanie”, ”satiriazis”,”dependență sexuală” (vezi secțiunea
12.35, ”Impulsivitate sexuală/adicție/compulsie”)
Tricotilomania (312.39, codul DSM-IV-TR; același cod ICD-9-CM dar clasificat sub
Tulburări de control al impulsurilor, neclasificat în altă parte: Altele).
Gradul de control (<-> în funcție de grad)
Temerile persoanei
Sentimentul de a se face de râs, de a pierde controlul, ”umectarea pantalonilor”/ pierderea
controlului vezicii urinare, leșin, vătămarea proprie sau a celorlalți, ideație de omucidere, nu
poate rezista impulsurilor de a comite acte ilegale sau de delincvență.
Influența rațiunii
Actele comportamentale fără a cântări alternativele/cu puțină ezitare, nereflectate, actele
fără analiză, nemediate, ”acțiuni sub impulsul momentului”, agitație ușoară, acțiuni
improvizate/nepotrivite, centrate pe sine, caută gratificație imediată a dorințelor, nepăsător, voit,
control intelectual limitat asupra exprimării impulsurilor, planificare săracă.
Comportamentul antisocial vezi și secțiunea 13.7, ”Personalitate antisocială”.
269
Obstrucție, iresponsabilitate, trișat, minciună, furt, infracțiuni, arestări, bătăi, agresiuni
puternice.
Introspecție vezi secțiunea 11.9, ”Insight”, descriptori.
Tulburarea disforică a fazei luteale târzii vezi secțiunea 12.28, ”Tulburarea
disforică premenstruală”.
12.20. Simulare
Vezi și secțiunea 13.16, ”Personalitatea hipocondriacă”.
Codul ICD-9-CM și DSM-IV-TR este V65.2; ICD-9-CM folosește denumirea de
Persoană care simulează boala în locul termenului ”simulare”.
Conform lui Rogers (2008), această tulburare nu este rară, nu este ușor de detectat și nu
are o manifestare valabilă universal pe glob; nu este semnificativ corelată cu psihopatia sau
criminalitatea sau cu prezența altor simptome psihiatrice; și nu este ușor de detectat prin testarea
psihologică.
O parte din criteriile tulburării sunt următoarele:
1. Descrierea unui simptom atipic (rar, țipător, absurd, contradictoriu, nediscriminat,
schimbător). Rogers (1984) susține următoarele: Clientul povestește despre simptome de
o severitate extremă, un număr mare de simptome, descrie simptomele în contradicție cu
formulările clinice și diagnosticele, expune amintiri înalt detaliate ale stresorilor
psihologici.
2. Descrierea sa nu este confirmată de interviurile colaterale sau de testele psihologice sau
medicale.
3. Excluderea pacienților diagnosticați cu personalitate borderline sau a celor care au motive
false.
Adams (1991) adaugă următoarele:
4. Pacientul este trimis de către un avocat.
5. Discrepanță marcată între dizabilitatea invocată și descoperirile obiective.
6. Lipsa cooperării în ceea ce privește evaluarea sau recomandările.
270
7. Tulburarea de personalitate antisocială sau trăsături.
Alte aspecte includ stimulente identificabile pentru simulare; cooperare săracă în ceea ce
privește diagnosticul sau tratamentul, în ciuda susținerii dorinței de a găsi cauza sau de a se
reîntoarce la muncă; recădere inevitabilă după ameliorare; agravarea stării auto-indusă; rezistență
la colaborarea cu cei care i-au tratat anterior; prezentare dramatizată sau exagerată a
simptomelor; inconsistență logică între declarații sau între declarații și comportamente. A se lua
în considerare faptul că securitatea multor teste psihologice a fost încălcată fiind publice pe
Internet (Ruiz et al., 2002), și nu pot fi puse diagnostice numai pe baza rezultatelor acestor teste.
Ken Pope, PhD a adunat literatura de specialitate cu privire la testele care măsoară această
tulburare precum și cercetări asemănătoare pe website-ul său
(www.kspope.com/assess/malinger.php).
Următoarele criterii pentru diagnosticul diferențiat de boală fizică sunt sugerate de Hyler
și Spitzer (1978); notele de subsol au fost adăugate.
Diagnostic Simptomul
poate fi explicat
printr-un
mecanism fizic
cunoscut?
Au simptomele
legătură cu
cauze
psihologice?
Simptomul se află sub
control
voluntar/conștient?
Există un motiv
evident?
Conversie Niciodată Întotdeauna Niciodată Uneori
Prefăcătorie Uneori Uneori Întotdeauna Întotdeauna*
Tulburări
psihosomatice
Întotdeauna Întotdeauna Niciodată Uneori
Tulburări
factice
Uneori Întotdeauna** Întotdeauna Niciodată(alta
decât atenția
medicală)***
Boli fizice Uneori Uneori Niciodată Niciodată
271
nediagnosticate
Termeni pentru prezentări similare: simulare, exagerare, amplificarea simptomului,
exagerarea durerii și a dizabilității, supra-evaluare, acoperire funcțională, idealizare conștientă.
Sindromul Munchausen
Codul ICD-9-CM este 301.51, Boli nefirești cronice cu simptome fizice (clasificat ca
formă a tulburării de personalitate histrionică). Sindromul Munchausen este descris în DSM-IV-
TR ca o variantă a Tulburărilor nefirești (300.16 sau 300.19), în care pacientul are simptome ale
unei boli sau invocă o boală medicală din motive psihologice. Trebuie, prin urmare, făcută
distincția cu prefăcătoria. Denumirea provine de la baronul Karl Friedrich Hieronymus von
Munchausen, un nobil german care trăia în secolul 18 și spunea povești fantastice.
Trăsături:
Peregrinare: se mută de la un îngrijitor la altul. Folosește aliasuri.
Pseudologia fantastică: spune minciuni extravagante și fantastice despre sine și
despre experiențele sale.
O poveste inițial este plauzibilă dar nu rămâne consistentă în urma unor cercetări.
Crearea a una sau mai multe condiții medicale prin auto-infectare, modificarea
procedurilor de testare sau a rezultatelor din laborator, interferând cu vindecarea rănilor etc.
Negarea puternică a oricărei minciuni în cazul în care pacientul este confruntat.
Motivații inconștiente.
În timpul perioadelor marcate de stres puternic.
Tratamentul presupune următorii pași dificili: împiedicarea clientului de a apela la alți
îngrijitori când este descoperit, confruntarea lui/ei, și depășirea rezistenței. Marc Feldman, MD,
susține un site consistent (www.munchausen.com).
Mania vezi secțiunea 10.9, ”Mania”, pentru descrieri.
Leziuni cerebrale traumatice ușoare vezi secțiunea 12.26, ”Sindromul
postlezional”.
272
Personalitate multiplă vezi secțiunea 13.14, ”Tulburarea de identitate
disociativă”, pentru descrieri.
12.21. Obsesii
Vezi secțiunea 3.19, ”Obsesii”, întrebări. Vezi și secțiunea 13.20, ”Personalitatea
obsesivă”, 3.9, ”Compulsii”, 12.8, ”Compulsii” și 11.19, ”Cursul gândului”.
Codul ICD-9-CM și DSM-IV-TR este 300.3, Tulburarea obsesiv-compulsivă (Tulburările
obsesiv-compulsive în ICD-9-CM).
Monomanie, gânduri monotematice, teme repetitive, egomanie, megalomanie, idei
supraevaluate (exemplu: dismorfofobia).
Contaminare/curățare: Să atingă sau să fie atins, excreții corporale, germeni, haine,
murdărie/gunoi/contagiune, animale, boli proprii sau alte altor persoane.
Sexual: erotomanie, copii/incest, homosexualitate la heterosexuali, sexualitate agresivă,
”perversități”.
Religios: sacrilegiu, blasfemie, moralitate, bine/rău, scrupulozitate, vinovăție.
Somatic: boală, părți ale corpului, ”simptome” somatice.
Altele: culori, sunete, muzică, nume, titluri, numere, fraze, amintiri, imagini neplăcute,
impulsul de a răni/vorbi fără să gândească/face rău/fura/cauza dezastre, să nu spună anumite
lucruri, să nu piardă anumite lucruri, nevoia de a-și aminti, etc.
12.22. Tulburarea opoziționismului provocator
Vezi secțiunile 10.2, ”Furia”, 12.9, ”Tulburarea de conduită”, 12.19, ”Tulburări de
control al impulsurilor”, și 13.7, ”Personalitatea antisocială”.
Codul ICD-9-CM și DSM-IV-TR este 313.81, Tulburarea opoziționismului provocator.
Prezintă o rezistență persistentă la modalitatea altora de a face lucruri, independent,
încăpățânat, necompliant.
Tendința de a argumenta, de a răspunde înapoi, nesubordonare, provocări, dispute.
273
Iritabilitate, resentimente, negativism, îi provoacă pe ceilalți, răutăcios, malițios,
obraznic, izbucniri de temperament sau istericale, obstructiv.
Întotdeauna îi învinovățește pe ceilalți/își neagă responsabilitatea.
12.23. Tulburarea algică/ Sindromul durerii cronice
Vezi secțiunea 3.21, ”Durere, cronic”, pentru întrebări.
Codul ICD-9-CM este 307.8, Tulburările algice relaționate cu factori psihologici; 307.80,
Durerea psihogenică, poziție nespecificată; 307.89, Tulburări algice relaționate cu factori
psihologici; Altele.
Codul DSM-IV-TR este 307.80, Tulburarea algică asociată cu factori psihologici; 307.89,
Tulburarea durerii asociată atât cu factori psihologici cât și cu o condiție medicală generală.
Un mnemonic folositor pentru a afla istoria durerii este SOCRATES: Site (poziția); Onset
(debutul); Character (natura bolii); Radiation (răspândirea); Alleviating factors/Associated
symptoms (factorii atenuanți/simptomele asociate); Timing (durata, frecvența); Exacerbating
factors (factorii agravanți); și Severity (severitatea) sau Sings and Symptoms (semnele și
simptomele).
Conduite
Gemete, tresăriri, crispări, grimase, bruxism, suspine lungi/gălăgiose.
Mișcări/așezări ale corpului încete și cu grijă, se așează/stă în poziții bizare, simte nevoia
să își schimbe poziția/statura/mersul/se întinde frecvent.
Sunt luate medicamente multe/ineficiente.
Timpul de odihnă (”jos”/”orizontal”/”pat”) este mai mare iar activitatea (”sus”/”vertical”)
scade, eficacitatea somnului scade, se instalează oboseala.
Activitatea/durata/frecvența/interesul sexual scade sau este absent.
Interferează cu apetitul alimentar, se asociază cu schimbări în greutate.
Concentrare scăzută.
Dispoziția
Gama și intensitatea exprimării scad.
Iritabilitate, ”țâfnos”, furie, amenințări, toleranță scăzută la frustrare.
274
Depresie, demoralizat, pesimist, critic, manifestări ale lipsei de speranță,
schimbare/îmbunătățire/întoarcere la locul de muncă, depresii intermitente ca reacție la
exacerbarea durerii.
Doliu asupra pierderilor: sănătate, autonomie, abilitatea de a călători liber/de a-și câștiga
traiul/de a avea grijă de familie etc.
Conținutul gândirii
Preocupat de pierderi/acomodarea forțată/rolurile noi/senzațiile
somatice/tratamente/dureri/simptome/statusul sănătății și implicațiile sale, concentrare asupra
micilor semne de progres.
Pot fi create corelații iluzorii ale durerii/limitelor/depresiei/simptomelor cu
progresul/schimbarea/procesele organismului.
Ruminații în ceea ce privește ”De ce eu?”/cauze/răzbunare/preocupările financiare.
Se simte precum un ”infirm”, ”nesemnificativ”, lipsit de ajutor, susține într-un mod
optimist că ”învață să trăiască cu ea/durerea” dar fără a interveni vreo schimbare, scăderea stimei
de sine din cauza schimbării rolurile personale.
Exprimă o dorință exacerbată pentru ca situația să se schimbe dar se îndoiește de
eficacitatea oricărei intervenții.
Concentrare orientată interior asupra eu-ului fizic fără a fi hipocondriacă dar este o
reacție la durerea cronică.
Ideație suicidară sub forma dorințelor pasive de moarte.
Are sentimentul că este nedreptățit, se concentrează pe nedreptatea provocată de situație.
Se simte/crede că este hărțuit/nedreptățit de angajatorul curent sau anterior sau prin felul
în care este tratat de cei care îl îngrijesc/asiguratori.
Susține că ”s-a săturat” să se intereseze de asigurări/să fie examinat medical/să
completeze formulare/să depună mult efort pentru a obține ceea ce de drept îi aparține.
Aspecte sociale
Activități sociale restrânse, retragere/izolare, recreere scăzută/absentă.
275
Adoptă rolul de ”pacient”: dependență, pasivitate, neajutorare, evitarea responsabilității,
modelul medical/biologic al durerii și al vindecării, caută un ”leac miraculos” vs. acceptă
limitele și ”încearcă o altă cale” etc.
Vrea să se considere favorizat, simptomele să fie recunoscute ca fiind autentice.
12.24. Paranoia
Vezi secțiunea 3.22, ”Paranoia”, pentru întrebări; vezi și secțiunea 12.10, ”Deliruri” și
13.21, ”Personalitatea paranoidă”.
Codurile ICD-9-CM și DSM-IV-TR sunt 295.30, Schizofrenia, tipul paranoic; 297.1,
Tulburarea delirantă; și 301.0, Tulburarea de personalitate paranoidă.
Următoarele grupări sunt eșalonate în funcție de gradul(<->) crescător de paranoia:
Nu paranoic, neagă orice misiuni sau puteri speciale, simte că ea/el este destul de bine
tratat de indivizi și de comunitate.
Se consideră foarte virtuos, neagă faptul că nu are încredere în ceilalți, este naiv în ceea
ce privește motivele celorlalți, se consideră foarte sensibil, își supraevaluează cunoașterea
subiectivă.
În stare de alertă, demonstrează suspiciozitate, neîncredere, credința conform căreia
nimic nu este așa cum ar trebui să fie, tendințe paranoice, ideații de persecuție, prezintă o
suspiciozitate neadecvată, se simte controlat, deliruri sistematizate, gândire îndreptată spre
protecție (atenție selectivă pentru a-și confirma suspiciunile și pentru a-i învinovăți pe ceilalți de
propriile eșecuri), iluminare paranoică (”Acum totul are sens.”).
Suspiciozitate pervazivă în legătură cu toți/acțiunile tuturor, se așteaptă ca oamenii să
caute răzbunare, îi vede ca fiind vindicativi, se percepe ca o victimă a
celorlalți/adversari/vendeta, deliruri susținute parțial, posibile istorisiri despre persecuție/dovezi
de persecutare, în gardă, în alertă, vigilent, precaut, spionat, comploturi împotriva sa, tentative
să-i provoace rău, atacuri, atentate, precum și ”pseudo-comunitatea” lui Cameron
(Cameron&Rychlak, 1968) a celor uniți să comploteze împotriva lui/ei.
276
12.25. Fobiile
Vezi secțiunea 3.23, ”Fobiile”, pentru întrebări și secțiunea 10.3,
”Anxietate/Frică”, pentru descrieri.
Codurile din ICD-9-CM sunt 300.21, Agorafobia cu tulburarea de panică; 300.22,
Agorafobia fără atacuri de panică; 300.23, Fobia socială; și 300.29, Alte fobii specifice sau
izolate.
Codurile din DSM-IV-TR sunt 300.29, Fobia specifică; 300.23, Fobia socială; 300.22,
Agorafobia fără istoric de panică; și 300.21, Tulburarea de panică cu agorafobie.
Fobiile implică frici persistente, recunoscute ca fiind nerealiste; niveluri ridicate ale
anxietății situaționale; și evitarea situațiilor/animalelor/contextelor sociale/persoanelor care
provoacă anxietate.
Tipurile de fobii cuprind fobia învățată în urma unei traume, fobiile de animale, ”fobia de
școală”, fobia socială, agorafobia, acrofobia, algofobia, claustrofobia, xenofobia, și zoofobia.
Aproximativ 375 fobii sunt listate în appendixul din ”Blakiston’s Gould Medical Dictionary”
(1972). ”Homofobia” este mai degrabă parte dintr-o tulburare de personalitate (vezi secțiunile
13.8, ”Personalitatea autoritară”; și 13.21, ”Personalitatea paranoidă”).
12.26. Sindromul postcontuzional
Codul din ICD-9-CM este 310.2, Sindromul postcontuzional. Diagnosticele relaționate cu
aceste condiții se găsesc la 310.x. Tulburarea postcontuzională apare în DSM-IV-TR ca
diagnostic prevăzut pentru studii suplimentare.
PCS (Postconcussive Syndrome) reprezintă un set de simptome fizice, afective, cognitive
și interpersonale datorate unei interacțiuni între o leziune cerebrală traumatică ușoară și stresul
sau cererile mediului înconjurător. Leziunea cerebrală traumatică ușoară, denumită și ”rană
ușoară la cap” sau ”contuzie”, este rezultatul unor lovituri în zona capului și poate fi tranzitorie
sau permanentă sau cumulativă. Simptomele pot apărea imediat după producerea traumei sau pot
apărea după aproximativ 10 zile.
Jackson et al. (2002) susține că cel puțin trei din următoarele criterii trebuie să fie
prezente pentru a pune diagnosticul de PCS: distragere ușoară, dificultăți în procesele de
concentrare, reactualizare, în menținerea atenției asupra mai multor lucruri, în îndeplinirea mai
277
multor sarcini simultan, sau în cazul prezenței într-un mediu distractor; uitarea programărilor;
dureri de cap; dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite; pierderea lucrurilor; amețeli; probleme în
urmarea unor indicații; și dificultăți în număr tot mai mare întâlnite la locul de muncă.
Sensibilitatea la lumină și/sau zgomot, pierderea auzului, intoleranța la stres, și/sau intoleranța la
alcool pot fi, de asemenea, întâlnite.
Criteriile din DSM-IV-TR pentru tulburarea postcontuzională sunt următoarele:
Pierderea cunoștinței (pentru mai multe de 5 minute după accident).
Amnezie(pentru mai mult de 12 ore de la provocarea leziunii).
Debutul sau agravarea crizelor (în 6 luni de la accident).
Deficite ale memoriei sau atenției (concentrare, comutarea atenției de la un obiect la
altul).
Cel puțin trei din următoarele dacă persistă mai mult de trei luni după momentul
provocării leziunii: oboseală ușoară, tulburări ale somnului, dureri de cap, amețeli, iritabilitate
sau agresivitate, anxietate, depresie sau instabilitate emoțională, lipsa spontaneității, schimbări în
comportamentul social sau sexual.
12.27. Tulburarea de stres posttraumatic
Codul din ICD-9-CM și DSM-IV-TR este 309.81.
Clusterele de simptome și componente pentru evaluare
Simptome afective
Aplatizare, amorțire afectivă, lipsa reacțiilor emoționale în experiențele obișnuite,
înstrăinare, detașare.
Simptome cognitive
Concentrare și funcționare mnezică scăzute.
”Flashback-uri”, reexperimentarea/ retrăirea experienței traumatice, amintiri intruzive.
Perspectiva viitorului văzută numai pe termen scurt, credința că nu vor avea
familie/carieră/curs al vieții normal.
Simptome comportamentale
278
Evitarea stimulilor similari elementelor prezente în situația traumatică deoarece aceștia
provoacă retrăirea experienței.
Înrăutațirea simptomelor în situațiile asemănătoare cu cea traumatică.
Simptome de excitare ridicată, precum ușor de surprins, hipervigilență, și tulburări ale
somnului.
Conduite impulsive.
Simptome sociale
Frica de intimitate, alienare generală și față de familie.
Intoleranță în fața autorității.
”Vina supraviețuitorului”, probleme de integritate (sentimente de trădare, responsabilitate
pentru că a scăpat/pentru ce s-a întâmplat, responsabilitate și vină personalizate).
Considerente în ceea ce privește veteranii
ICD-9-CM oferă codurile V (V61.01 și V61.02) pentru efectele evoluției militare asupra
soldatului și familiei.
Stresorii/evenimentele traumatice pot consta în expunerea la focuri de armă, ambuscade
asupra unității, angajarea unității într-o luptă de focuri de armă, explozii etc. Problemele de
integritate pot include sentimentul de a fi trădat de guvern sau de modalitatea în care s-a
desfășurat războiul. Abordările recente ale traumei pun accentul pe normalitatea prezenței
vinovăției în urma crimelor sau actelor de război, precum și pe frica de pericolele luptei. Poate fi
luat în considerare sindromul Gulf War, o combinație între tulburări medicale și psihologice.
Veteranii din Iraq/Afghanistan sunt mai bătrâni, căsătoriți și/sau au copii.
O analiză completă asupra sindromului Gulf War poate fi accesată
(www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/shows/syndrome). Centrul național pentru PTSD
(PostTraumatic Stress Disorder) oferă resurse pentru îngrijitori sau cercetători în ceea ce privește
asistarea și tratamentul PTSD.
Caracteristici cheie ale PTSD
Pies (1993) oferă acronimul TRAUMA pentru a sumariza trăsăturile cheie ale PTSD:
Trauma sau dauna în sine în afara limitelor normale.
Recurente vise și amintiri perturbatoare.
279
Evitarea (Avoidance) amintirilor perturbatoare, Amnezie în ceea ce privește evenimentele
cheie ale traumei.
Imagini, ”flashback-uri” nedorite (Unwanted).
Interes marcat (Markedly) diminuat.
Supra-activitate autonomă (Autonomic), excese de furie (Anger).
Condiții relaționate
Tulburarea de stres acută are simptome similare dar mai puține care durează între 2 zile și
4 săptămâni.
O fomă mai complexă a PTSD constă într-o expunere prelungită și repetată la traumă și
poate implica următoarele simptome (Courtois, 2004):
Dificultăți la controlul impulsurilor afective.
Perturbări în atenție și conștiință.
Auto-percepție alterată.
Percepție alterată a agresorului.
Schimbări în relațiile interpersonale.
Schimbări în sistemul de valori.
Somatizare și/sau probleme medicale.
Simptomele relaționate cu C-PTSD sunt următoarele:
Sentimente de neajutorare, rușine, vină.
Pierderea controlului emoțional care poate duce la ideații suicidare, furie, comportament
pasiv-agresiv.
Schimbări majore în viață.
Pierderea speranței.
Amnezia traumei, derealizare/depersonalizare, alte simptome disociative.
Preocupare legată de răzbunare.
Atribuirea calității de omnipotent agresorului.
280
12.28. Tulburarea disforică premenstruală
DSM-IV-TR ia în considerare diagnosticul PMDD (PreMenstrual Dysphoric Disorder)
pentru studii suplimentare. Acest diagnostic necesită atenție suplimentară în condițiile în care
rațiunea care stă la baza sa are ca fundament suportul științific amestecat și poate fi peiorativ și
specific genului.
PMDD este o formă mai severă a sindromului premenstrual. Simptomele dezadaptative
ale PMS (PreMenstrual Syndrome) care apar cu o săptămână sau două înaintea menstrelor sunt
sumarizate mai jos. Simptomele somatice sunt de obicei mai puțin severe decât cele psihologice.
Aspecte vegetative
Schimbări în regimul/apetitul alimentar, anorexie, pofte pentru anumite mâncăruri.
Schimbări în ritmul somnului/hipersomnie/hiposomnie/insomnie, letargie/oboseală, stă în
pat/somn de prânz.
Aspecte afective
Depresie, lipsa speranței, disperare, auto-dezaprobare scăpată de sub control.
Modificări ale dispoziției, copleșire/stres, supărare, ideații suicidare, plâns facil.
Anxietate, tensiune, ”la capătul răbdării”, stare de agitație, furie persistentă/iritabilitate,
labilitate.
Interes scăzut în activități.
În unele cazuri, nevoia de apropiere, afecțiune.
Emoții puternice, stare de bine, excese de energie/activitate.
Dureri
Crampe, dureri de cap, mastalgie, dureri musculare/ale încheieturilor, dureri
generale,încordare musculară, dureri în zona lombară.
Aspecte ale sistemului nervos autonom
Greață/vărsături, palpitații, transpirație facilă/transpirație rece, ”bufeuri”, amețeli, vedere
în ceață, amorțeală/furnicături, bătăi puternice ale inimii, dureri în piept, zgomote în urechi,
senzația de sufocare.
281
Echilibrul fluidelor
Aport în greutate, ”balonare”, edem, inflamație/sensibilitate a sânilor.
Aspecte cognitive
Capacitate de concentrare scăzută/neatenție, uitare, confuzie, hotărâre redusă, indecizie.
Eficiență scăzută, performanță la școală sau la locul de muncă redusă, accidente,
incoordonare motorie, ordine redusă.
Impulsivitate.
Aspecte interpersonale
Iritabilitate, numărul conflictelor crește, neîncredere, hipersensibilitate la respingere,
izolare, evitare, singurătate.
12.29. Sindromul traumei violului
Următoarele sunt susținute de Burgess și Holmstrom (1974), primii care au descris RTS
(Rape Trauma Syndrome) ca manifestându-se în trei faze.
Faza acută
Apare în câteva zile sau săptămâni.
Patternuri responsive
Exprimate: agitație, plâns facil, anxietate.
Controlate: lipsa emoției, ”nu s-a întâmplat nimic”.
Șoc/neîncredere: dezorientare, capacitate de concentrare scăzută, dificultatea de a lua
decizii sau de a întreprinde activități rutiniere, posibile amintiri incomplete ale traumei.
Schimbări cognitive
Stare de alertă redusă, memorie scăzută, gânduri dezorganizate, confuzie, dezorientare.
Auto-culpabilizare.
282
Reacții somatice
Traumă ginecologică (echimoze, sângerări etc.)
Dureri de cap, oboseală, schimbări ale ritmului somnului, coșmaruri.
Reacții exagerate de tresărire.
Gastrointestinal: greață, vărsături, dureri stomacale, schimbări ale apetitului, tremor
intern.
Genito-urinare: scurgeri, mâncărimi, arsuri, dureri, dureri/sângerări rectale.
Reacții afective
Furie, anxietate, tensiune, agitație.
Amorțire, anxietate paralizantă, plâns facil.
Frica de moarte, atac.
Umilire, rușine.
Schimbări în stilul de viață
Schimbarea rezidenței, excursii, vizitarea familiei/prietenilor pentru sprijin.
Schimbarea numărului de telefon.
Schimbarea rutinei.
Curățare obsesivă.
Hipersensibilitate la reacțiile celorlalți.
Nu toți supraviețuitorii își manifestă emoțiile. Unii pot părea calmi și neafectați de asalt,
iar reacțiile pot apărea în faza următoare.
Faza de adaptare exterioară-luptă interioară
Victima poate părea să facă apel la patternurile anterioare din viață, dar experimentează
în același timp un tumult interior și simptome.
Simptome
283
Anxietate, senzația de neajutorare, frică, depresie, modificări de dispoziție, perturbări ale
somnului, flashback-uri, disociații, atacuri de panică etc.
Mecanisme de coping
Sprijinul familiei și al prietenilor.
Abuzul de substanțe.
Minimizare: ”Totul este bine.”, refuzul de a vorbi despre traumă.
Dramatizare: se vorbește continuu despre asalt.
Explicare: încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat.
Schimbarea domiciliului sau a orașului.
Schimbări ale înfățișării.
Schimbări cognitive și comportamentale
Pierderea sentimentului de securitate personală, restrângerea activităților.
Evitarea formării de noi relații interpersonale.
Relații sexuale deviante – flashback-uri, evitare, hipersexualitate în ceea ce privește
controlul.
Reacții somatice
Dureri de cap tensionante, oboseală, durere localizată în piept/gât/brațe/picioare.
Simptome localizate în zona corpului afectată în urma traumei (exemplu: acuze în zona
gurii și a gâtului în urma unui viol oral).
Greață/vărsături, apariția unor tulburări precum anorexia nervosa și/sau bulimia nervosa.
Fobii specifice circumstanțelor violului (Traumatofobia)
De mulțimile de oameni, să fie abordat din spate sau din lateral, să fie lăsat singur, să își
părăsească domiciliul.
De bărbați în general.
De caracteristicile agresorului (exemplu: mustață, păr creț, mirosul de alcool sau țigări,
un anumit tip de haine sau mașini).
Suspiciozitate, gânduri paranoice în legătură cu străinii.
284
Faza de renormalizare/reorganizare/rezoluție
Introspecție asupra propriei ajustări, stoparea negării, renunțarea la mecanismele de
coping care nu mai sunt necesare și/sau dezadaptative.
Violul nu mai este central în viața victimei.
Vina, rușinea și auto-culpabilizarea încetează.
12.30. Tulburarea reactivă de ata amentș
Codul din DSM-IV-TR este 313.89, Tulburarea reactivă de atașament a perioadei de
sugar sau a micii copilării. Codul este același în ICD-9-CM dar tulburarea este clasificată în
categoria Alte tulburări emoționale ale copilăriei și adolescenței de ambele sexe: Altele.
Caracteristici cardinale
Relaționarea socială inadecvată a copilului sub forma uneia dintre următoarele variante:
Dezinhibare, cu o familiaritate nediscriminativă și eforturi exagerate pentru a obține
confort sau afecțiunea din partea oricărui adult (inclusiv străini), sau de la colegi dacă
este mai în vârstă.
Inhibare, prezintă o mare reticență sau nu reușește să inițieze sau să accepte confort și
afecțiune, chiar și de la adulții cu care este familiarizat, mai ales în perioadele de stres.
Alte caracteristici
Lipsa unei figuri de atașament preferată.
Slabă relaționare cu colegii.
Agresivitate îndreptată spre sine sau spre ceilalți.
Suferință.
Deficit de creștere (în unele cazuri care se manifestă prin inhibare).
Debut înainte de 5 ani (copiii între 18-24 de luni pot manifesta eșecuri anorganice de a
prospera și răspunsuri anormale la stimuli).
Istoric de neglijență semnificativă și posibil abuz.
285
Posibile relaționări sociale în limitele normale cu adulții responsivi, nedevianți (numai în
cazul dezinhibării).
12.31. Schizofrenia
Vezi și secțiunile 11.19, ”Fluxul gândurilor”, 12.10, ”Deliruri” și 12.17, ”Halucinații”.
Codurile ICD-9-CM și DSM-IV-TR sunt următoarele: 295.10, ”Schizofrenia, tipul
dezorganizat”; 295.20, ”Schizofrenia, tipul catatonic”; 295.30, ”Schizofrenia, tipul paranoid”;
295.60, ”Schizofrenia, tipul rezidual”; 295.90, ”Schizofrenia, tipul nediferențiat” (DSM-IV-TR)
sau Tipul nespecificat (ICD-9-CM).
Denumirea de ”schizofrenie” provine de la faptul că aceasta constă într-o diviziune între
gânduri și sentimente. Aceasta nu înseamnă ”personalitate divizată”. Se referă la ceea ce Eugen
Bleuler (1911/1968) numea ”cei patru A”: tulburări de Asociere, Afectivitate, Ambivalență, și
Autism.
Simptome de prim rang sau schneideriene
Următoarea listă se bazează pe Schneider (1959).
Percepție primară delirantă (o percepție comună care are o semnificație specială și e
elaborată într-un mod delirant).
Recepția pasivă a unei senzații somatice impuse din exterior.
Difuzia gândurilor, radiodifuzare, inserarea gândurilor, retragere, sau interferență.
Conștiință opacă.
Impulsuri (deliruri ale pasivității somatice) ”făcute” (regizate din exterior).
Acte voliționale ”făcute”.
Sentimente sau senzații ”făcute”.
Voci care se ceartă cu clientul la persoana a treia, spunându-i pe nume.
Voci care continuu comentează acțiunile clientului.
Gânduri audibile: sunt spuse cu voce tare gândurile clientului (echo de pensees).
286
Notă: Aceste simptome nu sunt considerate a fi patognomonice (unice, specifice
diagnosticului) schizofreniei, deși sunt mai comune în cazul acestei tulburări și mai rare în alte
condiții.
Modelul simptomului pozitiv vs. negativ
Factor Tipul I: subtipul pozitiv
(comportamente care nu se
găsesc de obicei în limitele
normalului)
Tipul II: subtipul negativ
(absența comportamentelor
care se găsesc de obicei în
limitele normalului)
Diagnostic Paranoid, Nediferențat,
Dezorganizat, Catatonic,
Rezidual
”Simplu”
Simptome Pozitive: excese
comportamentale.
Halucinații, deliruri (q.v.).
Dezorganizarea gândurilor,
incoerență.
Comportament bizar sau
dezorganizat.
Dezorganizarea gândurilor.
Negative: Deficite
comportamentale.
Alogie: Sărăcia discursului și
a proceselor cognitive,
imprecizie, blocaje, latență
mare.
Afect aplatizat, anhedonie.
Asocial, retragere.
Avoliție, apatie.
Deprecierea atenției.
Retardare psihomotorie,
caracter monoton.
Anomalii ale creierului Hiperactivitatea dopaminei în
sistemul limbic; scanări CT
normale
Hipoactivitatea dopaminei în
cortexul frontal. Ventricule
mărite.
Deprecierea intelectuală Minimală. Semnificativă.
Funcționarea premorbidă Mai bine. Mai rău.
Debut Acut. Insidios.
287
Gen Mai multe femei. Mai mulți bărbați.
Evoluția Episodică, agravare și
remisiuni.
Cronică.
Reacția la tratament Reacție favorabilă la
neurolepticele mai vechi.
Reacție slabă la neurolepticele
mai vechi.
Prognostic Mai probabilă posibilitatea de
a se întoarce la nivelul de
funcționare anterior.
Mai puțin probabilă
posibilitatea de a se întoarce la
nivelul de funcționare anterior.
Funcționarea socială Funcționare socială în limitele
normalului între remisiuni și
agravări.
Funcționare socială redusă în
planurile relaționale sociale,
vocaționale, educaționale.
Notă: O analiză factorială a simptomelor sugerează cinci tipuri (nu numai două): (1)
simptome pozitive/psihotice/gânduri dezorganizate, (2) simptome negative (descrise mai sus),
(3) simptome motorii/de activare/emoționale, (4) dispoziție disforică/anxietate-depresie, și (5)
preocupări autistice (White et al., 1997).
Simptome schneideriene vezi secțiunea 12.31, ”Schizofrenia”, pentru descrieri.
12.32. ”Fobia”/Refuzul/Evitarea coliiș
Refuzul de a merge la școală nu este o ”fobie” întrucât e posibil să nu fie vorba despre o
frică și evitare a școlii, dar o frică a consecințelor care pot apărea în urma absenței de acasă.
Declarații sumare
Copilului îi este teamă să plece de acasă din cauza fricilor că el/ea trebuie să aibă grijă la
pericolul ce se poate abate asupra unuia dintre îngrijitorii săi/ moartea unuia dintre
părinți/abandonul/eșecul de a-și fi îndeplinit obligațiile/anxietatea de separare.
288
Copilul îşi doreşte să absenteze de la şcoală din cauza
agresiunilor/hartuirilor/abuzurilor/învinuirilor pe nedrept/ameninţărilor/excluderii din
grupuri/socializări precare/metodelor disciplinare nepotrivite/ruşinii/incapacitatea acestuia de a
face faţă cerinţelor/metodelor educaţionale nepotrivite.
Prezenţă obligatorie cauzează rupturi între părinţi şi copil/alte pierderi în ceea ce priveşte
stima de sine/mai mult abuz/panica/un simptom depresiv crescut/simptome psihosomatice,
deoarece a fost pusă în aplicare fără examinarea experienţei copilului în şcoala/celui mai bun
cadru de satisfacere a nevoilor educaţionale ale copilului/problemelor familiale.
Tulburări afective sezoniere Vezi secţiunea 10.11, “Tulburări afective sezoniere”,
pentru descriptori.
12.33. Comportament Auto-Distructiv
CAD este “distrugerea sau modificarea deliberată, directă a ţesutului uman fără intenţie
suicidară conştientă, ducând la răniri destul de severe pentru că deteriorarea ţesutului (ex:
cicatrici) să apară” (Gratz, 2003, p. 193). Klonsky şi Glenn (2009, p. 147) adăugă “pentru
scopuri nesancţionate social”. CAD include tăierea pielii de suprafaţă sau adâncă, arsuri,
zgârieturi severe, lipirea acului şi intervenţii în vindecarea rănilor. Exclude tatuajul decorativ,
cicatrizarea, piercingul şi inserţia obiectelor în corp. Un alt termen comun pentru CAD este
Auto-Ranirea Nonsuicidala. CAD sau ARN este întâlnit în multe diagnostice dar, în acelaşi timp,
nu implică prezenţa unei tulburări speciale sau chiar a unei tulburări; nu există diferenţe de gen
(Klonsky & Glenn, 2009).
√ Termenii “auto-abuz”, “-dauna”, “-mutilare”, “-violenta”, “-distructiv” şi masochist
întruchipează ipoteze cu privire la motivele şi obiectivele (ex: ură îndreptată către propria
persoană, suicidul) activităţii, dar cel mai adesea ipotezele sunt inexacte. CAD este adesea
utilizat cu scopul de a gestiona emoţii intense copleşitoare, deoarece abilităţile de reglare
emoţională nu sunt foarte bine dezvoltate. Gratz (2003), după o trecere în revistă a literaturii de
specialitate, a identificat următoarele posibile funcţii: “(1) calmarea anxietăţii; (2) eliberarea
furiei; (3) eliberarea de gânduri şi sentimente neplăcute; (4) eliberarea tensiunii; (5) eliberarea
289
sentimentelor de vinovăţie, singurătate, alienare, ura de sine şi depresie; (6) externalizarea şi
concretizarea suferinţei emoţionale; (7) evadarea dintr-o suferinţă emoţională; (8) asigurarea
unui sentiment de securitate; (9) oferirea unui sentiment de control; (10) auto-pedepsirea; (11)
setarea unor limite pentru ceilalţi; (12) realizarea depersonalizării şi derealizării; (13) încheierea
flashbackurilor şi (14) oprirea gândurilor” (p. 199). Clienţii pot să nu fie conştienţi de aceste
motive.
Clienţii adesea reclamă ca se confruntă cu aspecte ale disocierii în timpul CAD. Asta
poate include depersonalizări, amintiri puţine, distanţarea de corp, confuzii cu privire la persoana
care a făcut asta, anestezie sau percepţia că asta s-a întâmplat unei alte persoane (vezi secţiunea
13.14, “Tulburarea disociativă de identitate”).
Pentru întocmirea unui raport complet trebuiesc a fi luate în considerare aspecte privind
comportamentul (frecvenţa, localizarea şi ustensilele folosite); antecedentele (aspecte sociale,
gânduri şi apoi sentimente); consecinţele şi în ultimul rând motivele şi expectaţiile.
Factorii de risc include abuzul fizic şi sexual din copilărie, neglijarea, separarea şi
pierderea şi ataşamentul insecurizant.
12.34. Abuzul sexual al Copilului
Vezi secţiunea 3.4, “Abuzul (Sexual) la copil sau adult”, pentru întrebări
Codul din DSM-IV-TR care se referă la abuzul sexual la copil este V61.21, sau 995.53
dacă atenţia clinică este îndreptată către victima. Aceleaşi coduri sunt folosite şi în ICD-9-CM,
dar V61.21 se referă la Consilierea victimelor abuzului la copil şi este utilizat împreună cu
995.53, Abuzul sexual la copil.
Aproape toate fenomenele descrise mai jos apar destul de des şi la copii neabuzati. Fii
extrem de raţional în intervievare, stabilirea ipotezelor şi în declaraţii. Operarea în acest context
presupune o pregătire specială.
Aspecte fizice
290
Dureri în zona genitală sau anala/umflături/mâncărimi/sângerări, vânătăi,
rupturi/pete/lenjerie de corp pătată de sânge, frecvente infecţii ale tractului urinar, durere la
urinare, scurgeri vaginale sau peniene, simptome ale Bolilor cu transmitere sexuală, sarcina.
Aspecte comportamentale
Schimbări inexplicabile în obiceiurile alimentare, în ceea ce priveşte somnul (coşmaruri
sau insomnie), dificultăţi la statul jos sau mers, masturbare nepotrivită/publică,
îmbrăţişare/sărut/comportamente seductive faţă de copii sau adulţi fără discernământ.
Aspecte afective
Frică excesivă şi mai ales bruscă faţă de anumite persoane şi locuri.
Aspecte sociale
Acasă/la locul de joacă: lipirea de persoane, retragere, regresie, relaţii personale sărace
La şcoală: Refuzul de a frecvenţă, absenteism, note mai mici, refuzul de a frecventa sau
de a participa la orele de Educaţie fizică, sosirea la şcoală înainte sau după program.
Aspecte cognitive
Cunoaşterea prematură a comportamentelor sexuale, schimbări în jocul fantastic pe teme
de sexualitate sau agresiune.
√ Abuzul sexual sau fizic asupra unui copil trebuie să fie raportat în concordanţă cu
regulile fiecărei ţări.
12.35. Impulsivitate sexuală/ “Dependenta”/ “Compulsivitate”
Până acum, Asociaţia Americană de Psihiatrie nu oferă o descriere a dependenţei sexuale.
Totuşi, au fost asociate anumite criterii prin analogia cu dependent de substanţe (Goodman,
2005).
În general, dependenţă sexuală este un patern al comportamentului sexual lipsit de
autocontrol care conduce către o deteriorare semnificativă sau anxietate puternică. “În mod
semnificativ, nici o formă de comportament sexual prin el însuşi nu constituie o dependenţă
sexuală. Dacă un patern al unui comportament sexual este văzut ca dependentă sexuală, acest
291
lucru nu este determinat de tipul de comportament, de obiect, de frecvenţă sau de gradul de
acceptare socială, ci de modul în care comportamentul se referă şi afectează viaţa unei persoane”
(Goodman, 2009).
Simptome
Dependenţa erotică/de pornografie
Masturbare compulsiva
Promiscuitate prelungită
12.36. Efectele secundare ale medicamentelor psihotrope/Reacţiile
adverse ale medicamentelor
Efecte secundare comune
Efecte anticolinergice: uscăciunea gurii, vedere înceţoşată, constipaţie, retenţie urinară
Efecte extrapiramidale (cauzate de blocarea dopaminei în ganglionii bazali):
Efecte asemănătoare bolii Parkinson: hipertonie în roata dinţată, rigiditate musculară,
mers şovăitor, tremor la repaus, faciesul asemănător unei măşti (afect aplatizat), “dementa”,
hipomimie, bradichinezie
Distonii: spasme la nivelul gâtului (torticolis), crize oculogire etc. (Vezi “Reacţii
distonice acute”)
Mişcări involuntare: bătăi ale buzelor, limba rulată/presată, maxilar încleştat, ticuri
salivare/mişcări spasmodice, crispare.
Acatisie (sentiment inconfrortabil de nelinişte interioara-musculara)
Diskinezia tardivă (Vezi “Diskinezia tardivă”)
Efecte autonome: hipotensiune arterială ortostatică (care poate cauza ameţeala şi
dezechilibru).
Sedare: somnolenţa, sedare excesivă sau în timpul zilei, somn prelungit, insomnie,
coşmaruri (Vezi secţiunea 12.37, “Tulburări de somn”). De asemenea, letargie, oboseala,
slăbiciune, anergie.
Efecte cognitive: tulburări de concentrare sau de timp de reacţie, tulburări de memorie,
stări de confuzie.
292
Efecte sexuale: libodo/dorinţa scăzută, dificultăţi în a ajunge şi a susţine
erecţia/lubrifierea, lipsa orgasmului, menstruaţie neregulată.
Alte efecte: creşteri în greutate, reducerea pragului convulsionat, fotosenzitivitate,
paloare sau înroşirea fetei, tulburări de reglare a temperaturii şi riscul de atac de cord, veder
înceţoşată, schimbarea ritmului cardiac, mâncărime/urticarie.
În cele ce urmează sunt prezentate alte efecte secundare ale medicamentelor psihotrope,
dar ele sunt fenomene secundare idiosincrazice şi corelaţii iluzorii de asemenea, de accea se cere
o atenţie deosebită la ceea ce clientul raportează.
Sindromul neuroleptic malign
Codul în ICD-9-CM şi DSM-IV-TR este 333.92.
SNM are potenţial letal, dar este o reacţie rară la orice neuroleptic (afectează 1% sau mai
puţin dintre pacienţii aflaţi sub tratament neuroleptic). Pelonero et al. (1998) oferă o revizuire
cuprinzătoare asupra diagnosticului şi tratamentului.
Rigiditate severă parkinsoniana cu febră mare. Sistem Nervos Autonom instabil
(roşeaţa/paloare, presiunea sângelui instabilă, diaforeza, tahicardie).
Diskinezie Tardivă
Codul din DSM-IV-TR este 333.82, Diskinezie tardivă indusă de neuroleptice. Codul
corespondent în ICD-9-CM este 333.85, Diskinezie subacuta indusă de medicamente.
DT poate fi un simptom grav al medicamentelor psihotrope. Este evaluat cu Scala
Mişcărilor Involuntare anormale (Abnormal Involuntary Movement Scale), disponibilă pe multe
site-uri pe Internet. DT apare adesea după 3-6 luni, dar poate debuta şi după 6 ani de tratament.
Deşi adesea este ireversibilă, poate exista o recuperare.
Mişcări neregulate/spasmice/coreiforme sau lente/crispate, mestecat, înghiţit,
lingere, sugere, mişcări ale limbii, clipit, grimase (adesea implica gura şi câteva degete).
Distonie Acută
Codul din DSM-IV-TR este 333.7, Distonie acută indusă de neuroleptice. Codul
corespondent pentru ICD-9-CM este 333.72, Distonie acută indusă de medicamente.293
Spasme la nivelul gâtului/trunchiului/muşchilor ochilor (adesea apar după
câteva zile de la începerea tratamentului cu neuroleptice), torticolis, retrocolis, şold balansat,
crize oculogire, spasme la nivelul laringelui.
Sindrom serotoninergic
Din cauza interacţiunii medicamentoase care implică Inhibatori Selectivi ai Receptării
Serotoninei, se poate acumula un exces de serotonină care poate avea efecte semnificative:
Confuzie, agitaţie, anxitate, hipomanie, insomnie, halucinaţii, dureri de cap.
Hiperreflexie, miclonii, agitaţie, tremor, necoordonare, rigiditate, clonus,
clănţănit de dinţi, trismus, convulsii.
Diaforeza, hipertermie, hipertensiune, tahicardie, pupile dilatate, greaţă,
diaree, frisoane.
Îngrijirea medicală imediată este esenţială.
Reacţii la întreruperea ISRS
Dacă un ISRS nu mai este în acţiune, peste câteva săptămâni pot apărea următoarele
simptome:
Simptome asemănătoare gripei: dureri de cap, letargie/oboseala, mialgie,
transpiraţie, congestie nazală.
Insomnie, vise vii, coşmaruri
Greaţă.
Dezechilibru, stări de confuzie, ameţeală, vertigo.
Tulburări senzoriale: “arsuri”, “furnicături”, tinitus, senzaţie anormală.
Hiperexcitabilitate: anxietate, irascibilitate, agitaţie/nelinişte.
Reacţiile la întrerupere apar în 20% din cazurile de încetare a medicamentaţiei care
afectează serotonină. Aceste reacţii sunt mai probabile atunci când sunt utilizate medicamentele
cu perioade de înjumătăţire sau când medicamentul nu este luat corespunzător. Poate fi
confundat cu lipsa de ameliorare, sau chiar cu agravarea depresiei sau a anxietăţii.
294
12.37. Tulburări ale somnului
Vezi secţiunea 3.27, “Somnul”, pentru întrebări.
În ICD-9-CM, tulburările de somn au codul 327. Xx şi 307. Xx. Codul din DSM-IV-TR
pentru majoritatea tulburărilor de somn este 307.4x.
√ A se evita utilizarea doar a termenului “insomnie”, deoarece acesta are multiple
înţelesuri şi este vag.
Somnul continuu de 5-9 ore este tipic, dar nu universal. Trezirea, angajarea în activităţi
nesolicitante pentru o oră sau două în “mijlocul nopţii”, urmată de o a doua perioadă de somn,
constituie o variantă normală (Brown, 2006).
Tulburările de somn şi de excitare sunt clasificate în DSM-IV-TR şi în ICD-9-CM că
Dissomnii (tulburări ale valorii, sincronizării sau a calităţii somnului) şi Parasomnii (disfuncţii
ale excitării şi a etapelor tranzitorii ale somnului). Totuşi, diagnosticele cele mai complete sunt
oferite de Clasificarea Internaţională a Tulburărilor de Somn (American Academy of Sleep
Medicine, 2005).
Dissomniile
Dificultăţi la adormire: insomnie iniţială, latentă somnului
Tulburări de continuitate a somnului: somn întrerupt/fragmentat, insomnia
mediană
Trezirea dimineaţa devreme: insomnia terminală (frecvenţa în depresie)
Parasomnii
Teroare de Somn
Pavor nocturnus la copii, expresie a terorii cu caracteristici distorsionate
(raportate de alţii şi nereamintinte de client dimineaţa), aşezat sau sărind din pat, transpiraţie
profundă, ţipat brusc/strigat, somn neîntrerupt (iar dacă clientul este trezit nu îşi aminteşte
ţipătul său motivul lui), încă adormit/nu poate fi trezit, când este treaz nu îi recunoaşte pe cei din
jur/locaţia, halucinaţii despre obiecte din vis, teroarea poate să dureze chiar şi 20 de minute,
somn liniştit după ce a trecut teroarea.
295
Coşmarul
Valoare înfricoşătoare/adesea paranoida, este urmat de trezire, doar gemete sau mişcări
slabe, fără transpiraţie, fără halucinaţii, se trezeşte când intervin alţii şi recunoaşte că a visat, îi
poate recunoaşte pe cei din jur şi împrejurimile, poate sta treaz şi analiza visul, durează maxim 1-
2 minute, abia este amintit dimineaţa.
Vise vii
“Aproape real”, conţinuturi bine organizate, stare de spirit neutră, este trăit diferit de un
vis obişnuit, implica persoane şi evenimente din trecutul îndepărtat al celui care visează.
Paralizia somnului
Pe lângă inabilitatea de mişcare este raportată o frică/teroare/bucurie/furie intensă,
gânduri despre o moarte iminentă, falsă credinţa că se afla în starea de veghe, sunt simţite
prezente.
Clienţii mai pot raporta şi o serie de halucinaţii vii, adesea implicând atacuri
supranaturale, experienţe din pragul morţii sau alte experienţe paranormale (Cheyne et al., 1999).
Alte parasomnii
Somnambulism, somnirexia, vorbitul în somn.
Halucinaţii hipnagogice/hipnopompice
Alte modele
Apnea: central, cailor respiratorii superioare, mixtă, obstructiva
Convulsie nocturnă/miclonii/” sindromul picioarelor neliniştite”
Mâncărime
Bruxism/clănţănit/scrâşnirea dinţilor
Incontinenta, udarea patului/enuresis, urgenţă urinară
Inversare zi-noapte.
Alte aspecte ale tulburărilor de somn
Arhitectura somnului slab: timp îndelungat pentru adormire, trezire cu dureri de cap,
înecare, etc.
296
Depravarea de somn, somnul în timpul zilei/somnolenţa, oboseala, adormirea repetitivă şi
extinsă din timpul zilei, oboseala la trezire.
Timpul total de somn scăzut/crescut/neafectat/normal/subestimat
Modelul “ciocarile” (activ mai mult dimineaţa decât seara) sau “bufniţă” (opusul).
Consideraţii etiologice
Tulburări: depresie, boli cronice, durere, medicamente/alcool utilizat pentru
adormire
Igiena somnului: ore de somn neregulate, consum de
mâncare/stimulente/alcool/tutun/medicamente/exerciţii intense înainte de culcare/zgomot sau
lumină ca distractor, încercări voluntare de a merge la culcare, utilizarea
televizorului/telefonului/calculatorului în dormitor, violenta media.
Întreruperi cauzate de partenerul de pat/copii mici/nevoia de a merge la
baie/călătorii transmeridiane, distanţa faţă de casă, cereri familiale noi.
Tulburări de somatizare Vezi secţiunea 13.16, “Personalitatea ipohondră”.
Codul din ICD-9-CM şi DSM-IV-TR este 300.81, Tulburare de somatizare (aceasta
tulburare era numită Sindromul lui Briquet)
12.38. Hartuirea
Vezi secţiunile 12.29, Sindromul traumatic al violului şi 12.41., “Comportamente
violente”.
Acţiuni comune
Spionarea, urmărirea, trimiterea de mesaje, telefonarea/vizitele la locul de muncă,
distrugerea proprietăţilor, tâlhărirea.
Interogarea altor persoane despre victima, hărţuire verbală, ameninţară cu rănirea
victimei/a familiei/a animalelor, descrierea activităţilor sexuale.
Ignoră sugestiile/cererile/refuzul de a contacta, împrăştie zvonuri false, face
fotografii, confrunta victimă în public, se ceartă/înjura/îşi cere scuze etc.
Victima
297
Relaţia cu hărţuitorul: personală (adesea fost soţ său partener), profesională,
legată de locul de muncă, prin mass-media, prin Internet (cyberstalking), cunoştinţă ocazională,
altele (specifică).
Consecinţe: restricţii personale precum schimbarea locului de muncă sau
abandonarea, relaţii sociale limitate, izolare, tulburări ale somnului, abuzul de substanţe,
depresie, simptome de anxietate.
Hărţuitorul
Mullen et al. (1999) a clasificat indivizii care hartuiesc după cum urmează:
Persoane respinse, care caută împăcarea, repararea unei relaţii.
Cei care caută intimitatea, care cred în mod greşit că sunt sau vor fi iubiţi de
victimele lor.
Persoane incompetente, care nu cunosc sau sunt indiferente la ritualurile de
curtare şi folosesc mijloace care sperie.
Persoane ofensate, care hartuiesc că o răzbunare pentru o nedreptate sau insultă
percepută.
Persoane prădătoare, care urmăresc să obţină gratificări sexuale şi control
(hartuirea este o repetiţie a fanteziilor violente).
12.39. Consumul de substanţe, Abuzul şi Dependentă
Vezi secţiunile 3.28, “Abuzul de substanţe: Droguri şi Alchool”, şi 3.29,
“Consumul de substanţe: Tutunul şi Cofeină. Vezi de asemenea secţiunea 13.11, “Personalitatea
co-dependenţă”.
ICD-9-CM şi DSM-IV-TR oferă în jur de 100 de coduri pentru legătură dintre substanţe
şi tulburări (Vezi Capitolul 21, “Raport de diagnostic/Impresii”). Mulţi termeni cu diferite
implicaţii sunt folosite în diferite seturi: “Alcolul şi alte droguri”, “Droguri şi alcool”,
“Dependenta chimică/de substanţă/abuz de polisubstante”, “dependenta de alcool”, la fel ca şi
genericul “alcoolism”.
Probleme ale consumului de băuturi/droguri
298
Toleranţa/deprindere/creşterea consumului pentru acelaşi efect
Retragerea simptomelor (sindromul specific substanţei).
Obişnuinţa de a controla retragerea simptomelor, “hair of the dog” (expresie
folosită de englezi cu referire la obiceiul de a consuma alcool pentru a scăpa de efectele
mahmurelii), consumul de substanţe de dimineaţă.
Preocuparea de a consuma alcool şi alte substanţe, îşi petrece timpul
cumpărând/vânzând/luând/vorbind despre droguri/alcool.
Continuă să consume în ciuda problemelor medicale/fizice sau sociale,
Patern de consum: impulsiv, în circumstanţe nepotrivite, solitar, rezerve
secrete/ascunse, consumul de droguri şi alcool în acelaşi timp.
Sentiment de vinovăţie în legătură cu consumul de alcool şi alte substanţe.
Raţionalizări: “Medicamentul meu”/ automedicaţie, beneficii pentru sănătate,
relaxare, probleme sociale, etc.
Încercări periodice de abstinenţa/reducerea consumului.
Evitare socială/izolare, intoxicare frecventa/insuficienta atunci când se aşteaptă să
îşi îndeplinească obligaţiile sociale sau ocupaţionale.
Lipseşte de la întâlniri/serviciu/recreaţii/etc. Pentru a bea şi a consuma.
Consumă până în momentul intoxicării/inconştienţei, îşi pierde controlul.
Este arestat pentru: conducerea autovehiculelor sub influenţa substanţelor,
intoxicaţie publică, violenta.
Etape în evoluţia alcoolismului
Jellinek (1960) şi alţii au descris un model al unei tulburări ce reflectă un “patern
patologic de consum” care este unanim acceptat, dar adesea se poate să nu potrivească pe
istoricul personal al individului.
Faza prodromală: consum periodic excesiv, bea pentru a reduce tensiunea/a
uita factorii stresori, creşte toleranta, bea pe ascuns, apar sentimente de vinovăţie,
stringenta, pierderi de conştiinţă.
Faza crucială: pierderea controlului în ceea ce priveşte consumul, eforturi
repetate de a controla (promisiuni, evadări geografice, planuri, schimbări în “doar o
bere”), scuze pentru că bea, remuşcări, utilizarea alibiurilor/raţionalizărilor,
299
comportamente impunătoare/agresive, evitarea familiei/prietenilor, dificultăţi financiare/la
locul de muncă, pierderea intereselor, tremor, băutul de dimineaţă, toleranta scăzută,
deteriorare şi boala, nu se poate opri din băut timp de câteva zile, episoade de consum
masiv.
Faza cronică/compulsiva: înfrânt, tulburări de gândire, consumul alături de
inferiori, obsesii în legătură cu băutul, inabilitatea de a iniţia acţiuni, neglijenţă, consumul
în ciuda unor grave consecinţe, Delirul Tremens, spitalizare, consumarea alcoolului care nu
provine de la băuturi.
Faza de reabilitare: învăţa despre modelul bolii, cunoaşte şi alţi dependenţi,
se opreşte din consum, se ocupă de aspecte medicale, terapie de grup, i se îmbunătăţeşte
aspectul, priveşte diferit viitorul, obiceiuri regulate, gândire realistică, îşi recâştiga stima
de sine, interese noi, noi prieteni, este mulţumit de faptul că nu mai consuma, stabilitate
economică.
Factorii de risc temperamentali Vezi secţiunea 13.5, “Personalitatea dependentă”.
Nivel ridicat de activitate, dezinhibiţie, impulsivitate, atenţie de scurtă durată,
lipsa persistentei, afectivitate ridicată, capacitate de liniştire, sociabilitate ridicată.
Diferenţe de gen în consumul de alcool
Informaţiile ce urmează se bazează, în mare parte, pe munca de cercetare întreprinsă de
Lawson et al. (2001). A se nota faptul că femeile cu un status socio-economic scăzut prezintă
patternuri asemănătoare bărbaţilor; femeile cu un status socio-economic mediu sau ridicat pot
prezenta patternuri că cele de mai jos. Femeile cu un status socio-economic mediu sau ridicat au
fost în mod tradiţional mai protejate de dizgraţia publică, dar mai pedepsite de familie decât cele
provenite dintr-un mediu socio-economic scăzut.
Femeile au mai puţin decât bărbaţii probleme cu legea.
Factori de risc: dificultatea de a îndeplini sex-rolul tradiţional, frustrări în familie
şi cu copii
Mai probabil că bărbaţii, femeile, suferă de boli fizice de la băut, să moară de
ciroza.
Nivelul de alcool din sânge variază în funcţie de ciclul menstrual.
300
Femeile încep să bea şi să aibă probleme din cauza alcoolului mai târziu decât
bărbaţii.
Trec mai rapid prin etapele consumului abuziv de alcool decât bărbaţii.
Mai probabil că bărbaţii, femeile menţionează un factor stresor specific sau un
eveniment traumatic care le-a condus către consumul abuziv de alcool.
Femeile beau mai mult ca bărbaţii solitar/mai mult acasă din cauza dezaprobării
sociale privind consumul de alcool la femei.
Femeile prezintă depresie/sentimente de vină/anxietate şi câteva comportamente
sociopate într-o măsură mult mai mare decât bărbaţii.
Sunt prezente mai multe consecinţe în familie (bărbaţii au mai multe consecinţe la
locul de muncă).
Mai probabil decât bărbaţii este faptul că la femei se poate lua în calcul
posibilitatea existenţei unui model de alcoolism în familie (ex: soţul).
Un rezumat poate fi găsit online (pubs. Niaaa.
Nih.gov/publications/brochurewomen/women.htm).
Puncte de vedere în abordarea analizei cost-beneficiu
Următorul tabel este adaptat cu permisiunea lui Horvath (1993). Vezi Miller şi Rollinck
(2002) pentru utilizarea acestui material în “interviul motivaţional”.
Beneficii/factori motivatori Costuri/factori determinanţi
Reducerea emoţiilor negative (anxietate,
vinovăţie, depresie, neajutorare, inutilitate).
Supunerea la presiunea socială de a consuma/a
nu fi abandonat sau criticat
Abilitatea de a ignora conflictele interpersonale
irezolvabile
Intensificarea stărilor emoţionale pozitive.
Prevenţia simptomelor neplăcute de retragere a
substanţei.
Speranţa că se vă îmbunătăţii performanta
Reduce productivitatea.
Afectează relaţiile
Afectează sănătatea
Diminuează stima de sine.
Stări emoţionale instabile
Riscuri legale
Costuri financiare
Afectează plăcerea sexuală
Afectează funcţionarea cognitivă
301
sexuală.
Eliminarea sau reducerea dorinţei de a nu
“înnebunii”.
Oportunitatea de a îţi testa autocontrolul.
Plăcerea gustului, noutăţii, locaţiilor.
Îmbunătăţeşte socializarea.
Elimină sau reduce sentimentul de separare
pentru că mereu vei avea obiceiul “sticlă”.
Apartenenţa la un grup social.
Nevoia de a fi normal, nu un “ciudat”.
Umplerea timpului.
O modalitate de a obţine ceva.
Extinderi ale conştiinţei.
Afectează somnul şi odihnă
Vinovăţie
Pofte inconfortabile
Necinste (tentaţii)
Asocierea cu dealeri, alte persoane dependente
Pierderea autocontrolului
Reduce energia, rezistenta, abilitatea
Reduce timpul disponibil
Aspect nesănătos
Afectează condusul
Factori care indică un prognostic slab
Persoana care nu deţine un sistem de suport în ceea ce priveşte abstinenţă, trăieşte
într-o zonă de risc în ceea ce priveşte consumul, are stima de sine scăzută, are un istoric de abuz
fizic/sexual/emoţional.
Răspunsul la tratament
Vezi secţiunea 25.5, “Componentele planului de tratament la clienţii cu abuz de
substanţe”
Identificarea că având alcoolism/dependentă
(↔ în funcţie de grad) Următoarele grupări sunt secvenţialitate în funcţie de gradul de
creştere al identificării.
Negare: nu admite că este un consumator necumpătat de alcool sau droguri, se
lauda cu petrecerile, “nu sunt dependent”, nu apreciază nevoia de tratament,
grandoare/superioritate/aroganta, caută să exagereze diferenţele dintre el şi alţi dependenţi, este
mulţumit de sine în legătură cu obiceiurile sale de consum, ostil la “acuzaţii” de dependenţa,
doar factori motivaţionali externi.
302
Minimizează consecinţele băutului/consumului, acceptă prea
uşor/superficial că este alcoolic/consumator, dar ajunge să recunoască utilizat scuzele, verbal se
indentifică că având alcoolism/dependenta, dar nu arata comportamente schimbate precum
îmbunatăţirea abilitaţilor sociale, rezista/neagă soluţiile alternative la probleme care l-ar elibera
de adicţie, este nepăsător sau prea puţin interesat de eşecurile anterioare în tratamentul abuzului
de substanţe, spera la o schimbare, caută doar să evite problemele provocate de dependenţa sau
să mulţumească alte persoane şi nu să îşi schimbe comportamentul, temător să facă faţă lumii
exterioare, verbalizează motivaţia dar pare nesincer, “doar trece prin propuneri”, “specialistul în
tratament”, foloseşte furia defensivă/blamează/proiectează.
Se indentifică cu un “alcoolic”/ “în recuperare”, prioritatea sa este
să se abţină de la consumul de alcool, se indentifică eficient cu dependenţa/sau este pe cale să se
identifice, este deschis şi receptiv în înţelegerea conceptelor prezentate, împărtăşeşte sincer
trecutul său chimic, se confruntă cu probleme provenite dintr-o copilărie disfuncţională, este
conştient de faptul că este slab în fata alcoolismului/dependenţei şi nu se poate recupera fără
ajutor şi suport din partea celor din jur, explica progresul bolii şi impactul asupra propriei vieţi,
este mâhnit de pierderile sale, exprima regrete/furie, se simte înşelat/abandonat, se eliberează de
emoţii, plânge, raportează speranţa, da dovadă de speranţă în ceea ce priveşte noile
comportamente, are pregătit un plan zilnic/întâlniri de grup acasă, îşi plănuieşte să participe la
întâlniri săptămânale, înţelege conceptul de copil adult al părintelui alcoolic.
Capabil să ofere suport, îşi păstrează ca prioritate principală
abstinenţă, fiind dispuşi să facă orice în acest sens, prezintă o atitudine pozitivă şi optimistă în
ceea ce priveşte viitorul, este angajat spiritual într-o luptă continuă, înţelege şi practică tehnicile
prevenţiei recăderii, a rezistat/evitat situaţiile cu risc crescut de consum, recunoaşte şi are planuri
de prevenţie în ceea ce priveşte foamea, furia, sentimentul de singurătate şi oboseala că indicii
ale consumului de alcool, s-a confruntat cu principalele probleme ale
dependenţei/furie/negare/dezolare, este înconjurat de oameni care îl susţin, văzute că modele de
rol, este stabil financiar/relaţional/legal, apreciază nevoia de întâlniri şi participa la ele, se
îndreaptă spre recuperare.
Răspunsul soţului (soţiei)/partenerului (parteneri) Vezi de asemenea secţiunea 13.11,
“Personalitatea co-dependenţă”.
303
(↔ în funcţie de grad) Dispus să se autoexamineze, se implica suport iv în recuperarea
celuilalt, participa, blamează/se infuriaza/este indignat, neîncrezător, este nevoie să fie convins,
necooperativ.
Alcoolicii anonimi şi alte tratamente: Declaraţii pe scurt
Acest client are un istoric de tratamente chimice pentru dependente, din (se specifică
dată). Cea mai lungă perioadă de abstinenţa a fost...
Clientul neagă nevoia/denigrează/respinge/admite cu greu nevoia de/este mândru că face
parte din AA/NA/alte grupuri în 12 paşi (se specifică).
Clientul a participa la întâlnirile în 12 paşi niciodată/ocazional/regulat/zilnic; cunoaşte
numele sponsorului.
Frecventează programe de reabilitare pe termen scurt/termen limitat/progresive.
A fost expus la/a învăţat despre/înţelege/aplica/se schimbă din cauza conceptului de
dependenţa/considera că aste alcoolic/dependenta multiplă/co-dependenţă etc.
Clientul a beneficiat de un model neorientat către boala/recuperare raţională.
Alte afirmaţii pe scurt
Din perspectiva ei, clienta îşi tratează alcoolismul cu indiferenţă şi resemnare; se simte
lipsită de speranţă şi învinsă aşa încât continua să consume alcool
El raţionalizează obiceiul sau de a consuma într-un mod ilogic, referindu-se la valoarea
lui. De exemplu: îl foloseşte pentru a adormi, că mod de relaxare, sau afirma că starea de beţie i-
a salvat viaţa într-un accident auto.
12.40. Suicidul
Vezi secţiunea 3.30, “Comportamente suicidale şi autodistructive”, pentru
întrebări vezi de asemenea secţiunea 12.19., “Tulburări de control al impulsurilor” şi 12.33.
Comportamente autodistructive”.
Nivelurile ideaţiei şi comportamentului suicidar
(↔ în funcţie de grad) Următoarele grupări sunt secvenţialitate în funcţie de riscul
crescut de suicid.
304
“Imposibil”, cel mai puţin probabil, improbabil, total împotrivă, susţinut de credinţe
religioase şi filosofice de viaţă, merge pe considerentul “niciodată”, respinge, îşi doreşte să
trăiască, motivele de a trăi sunt mai puternice că motivele de a muri, nu are gânduri de a se da
bătut sau de auto dăuna, ideaţia suicidară este negată convingător.
Dorinţe pasive de moarte/dorinţa de a scăpa, “subintentional/moarte
subintentionala” (Shneidman, 1980), “suicidul cronic” (Menninger, 1967), “îşi doreşte să
moară”, ar renunţa la viaţa/moartea ca schimbare, îşi doreşte fără să facă un plan, este obosit de
viaţă.
Consideră şi abandonează, doar raţionamente fragile de a refuza
suicidul, nu este pregătit în prezent, gânduri trecătoare despre suicid, încercări pasive de suicid,
nu ar face paşii necesari pentru a îşi salva şi menţine viaţa, “scântei” suicidale, se răzgândeşte.
Gânduri/ideaţie/dorinţa de a înceta din viaţă, exprima
ambivalentă, dezbate, înclină spre, ideaţie mocnită, se întreabă dacă va trece peste asta, îşi pune
întrebări despre viaţa de după moarte, sunt reunite dorinţe/fantezii.
Verbalizează, se interesează de actul suicidar al altora, îşi
face planuri, discuta metode/mijloace, îşi susţine intenţia, foloseşte acest lucru ca o ameninţare,
gânduri despre automutilare, le cere altora să îl ajute să se omoare.
Comportamente, gesturi, repetiţii, metode
neletale/uşor letale/nepericuloase, acte de automutilare, încercări
simbolice/ineficiente/nepericuloase, pretinde prezenţa halucinaţiilor cu intenţii suicidare.
Încercări, deliberate, acţiune plănuite,
metode/mijloace selectate/dobândite, metode cu un grad de risc ridicat, renunţa la posesiile lui,
aranjează afaceri, scrie bilete, le spune altora despre intenţie, da telefoane de “rămas bun”.
Persistă/continua/da dovadă de
eforturi continue, preocupări fără legătură.
Factori de risc pentru suicid
Mai jos sunt listaţi majoritatea factorilor care pot conduce către un act suicidal. Aceştia
pot fi văzuţi că semne de avertizare.
Sex: Masculin
Vârsta: Tânăr, vârstnic
305
Depresie
Încercări anterioare de suicid
Etanol şi alte droguri
Realitate testată/gaduri raţionale
Lipsa suportului social
Plan suicidal
Boală
O explicaţie mai pe larg a cestor factori poate fi găsită online
(www.capefearpsych.org/documents/SADPERSONS-suiciderisk.pdf).
Cercetări amănunţite asupra factorilor de risc pe subpopulaţii au fost realizate pe adulţi
(Maris et al., 1992), adolescenţi (Lewinsohn et al., 1996), persoane vârstnice (McIntosh, 1995) şi
depresivi (Peruzzi şi Bongar, 1999).
Statutul psihiatric
Existenţa unei tulburări/diagnostic psihiatric creşte riscul de 8-10 ori, în timp ce depresia
creşte riscul chiar de până la 80-100 de ori (depresia severă cu până la 500 de ori), în ceea ce îi
priveşte pe bărbaţi. Spitalizarea anterioară creşte riscul mai mult decât tratamentul din exteriorul
spitalului. Diagnosticele cu risc crescut include tulburările psihotice (în special atunci când
halucinaţiile care comanda actul suicidar sunt prezente), abuzul de alcool/dependenta de
substanţe şi tipul B de personalitate.
Printre pacienţii psihiatrici, rata suicidului pentru bărbaţi şi femei este egal, deoarece
numărul femeilor creşte foarte mult.
Simptome psihologice
Simptome depresive, precum simptome vegetative, lipsa de speranţă/neputinţă,
anhedonia, sentimentul de inutilitate/vinovăţie pentru defecte, irascibilitate crescută.
Stare de spirit ciclică cu un episod depresiv
Anxietate excesivă sau panică, îngrijorare constantă.
Psihoze, simptome psihotice acute decât cronice, remişii ale episoadelor psihotice
continuate de depresie.
Tulburările severe de somn sunt strâns corelate cu suicidul.
306
Confuzie
Credinţa că situaţiile dureroase sunt de
neschimbat/finale/irezolvabile/incurabile/permanente.
Comportamente recente de supărare/furie/violenta.
Preocupare morbidă pentru moarte/suicid.
Date demografice
American european: De trei ori mai mulţi adulţi şi de 2 X mai mulţi adolescenţi decât
americanii africani şi alte minorităţi, dar ratele sunt aproape egale în centrele urbane. Majoritatea
celor care realizează actul sunt albi, născuţi în SUA, bărbaţi, cu vârste între 45 şi 60 de ani.
Gen: de 3-4 ori mai multe încercări la bărbaţi, 70% dintre bărbaţi realizează actul în timp
ce doar 30% dintre femei o fac. Această diferenţă este dată de gradul de risc al metodelor
folosite.
Vârsta: adultul tânăr (15-24; 50% dintre cei care încearcă sunt sub 30 de ani) sau
vârstnicul (de două ori mai crescut riscul la cei de 75-85 de ani, de 4 la bărbaţi albi de 85 de ani).
Doctori, dentişti, psihiatrii, avocaţi etc., se pare că rate mai crescute.
Mai mulţi Protestanţi decât Evrei sau Catolici.
Statutul de divorţat (de 4-5 ori mai mare riscul). Persoanele divorţate pot recurge la mai
multe încercări sau au realizat o încercare recentă înainte de cea din prezent (mai puţin de 6 luni).
Persoanele care nu s-au căsătorit niciodată sau văduve (risc de 2 ori mai mare).
Persoanele căsătorite cu copii au cele mai mici rate.
Istoric de suicid în familie.
Plan fezabil de acţiune
Disponibilitatea mijloacelor/metodelor/oportunităţilor/resurselor (ex: arme).
Selectarea metodelor letale
Plan specific/detaliat, a făcut pregătiri (mijloace, timpul, locaţia), cu o slabă posibilitate
de salvare.
A făcut aranjamente finale (un testament/înmormântare/incinerare), şi-a pus afacerile în
ordine, şi-a dăruit posesiunile favorite, a scris un bilet suicidal.
Se simte capabil/competent/curajos de a începe acţiunea.
Neagă ideaţia atunci când este chestionat.
307
Comportamente suicidale anterioare
√ Nota: Chiar dacă 50-60 % dintre cei care comit suicid au o încercare anterioară, doar
10-20% dintre cei care încearcă să se sinucidă finalizează acest act.
Ideaţia curentă este prezenta de ceva timp, frecvenţă mai mare, o mai mare
acceptare.
Încercări multiple, multiple ameninţări/declaraţii/gesturi, încercări recente.
Utilizarea în trecut a metodelor cu un risc crescut letal/dureroase/violente/grave
medical.
Încercări cu puţine şanse de descoperire.
Intenţia de a muri în încercările anterioare.
Încercări la aniversări sau evenimente importante.
Izolarea socială
Nu este înconjurat de prieteni, trăieşte singur sau cu oameni care nu fac parte din familie,
membrii familiei disponibili sunt în număr redus sau inexistenţi.
Personalitate înalt dependentă.
Instabilitate familială/respingeri în copilărie, cei iubiţi îl resping/îl pedepsesc/nu îl susţin,
lipsa relaţiilor calde/apropiate/interdependente.
Pierderea sensului continuităţi dintre trecut şi prezent.
Partenere care a încercat/a comis actul suicidal, partener competitiv.
Lipsa alianţei terapeutice cu terapeutul.
Stresori/factori precipitanţi
Debut brusc de stres.
Pierderi irevocabile: boli grave din punct de vedere medical sau dizabilităţi, boli cronice,
lipsa sănătăţii.
Eşec în a performa în cele mai importante roluri comportamentale (pierderea locului de
muncă, note mai mici etc.) ducând la umilire, ruşine pentru pierderea statutului social.
Autoevaluare excesivă bazată pe standardele de sex-rol.
Pierderi recente de persoane/poziţii/posesii, fără a putea fi înlocuite.
Aniversarea morţii sau a unei pierderi.
308
Abuz sexual, violenţă în cuplu.
Alte variabile cu risc crescut
Un nivel înalt de durere psihologică, absenţa unui “câştig secundar” (ex: transmiterea
unui mesaj), începerea recuperări din depresie, externări recente de la psihiatrie, lipsa planurilor
de viitor, descurajare, refuzul sau inabilitatea de a lua tratamentul.
Impulsivitate, agitaţie, istoric de comportament criminal, luarea în calcul şi a omucidului
ca şi a suicidului, motivaţie bazată pe răzbunare/atragerea atenţiei, istoric de “accidente” cu risc
crescut/predispoziţii către accident.
Îşi discută propria înmormântare/despre cum se vor simţi după prietenii, încercare
suicidară după modele văzute în media, sinuciderea prietenilor/colegilor.
Ipohondrii, boli psihice grave, schizofrenia sau sindroame organice ale creierului.
Alcoolism: intoxicaţii cu alcool, istoric lung de abuz de alcool cu o perioadă de
abstinenţa în prezent.’
Depresie cu nivel scăzut al lichidului cerebrospinal de la creier/nivel crescut de cortizol.
Decesul mamei, în special în ultimii trei ani.
Pentru un copil sau un adolescent: Cauzele suicidului şi raţionalizări diferă în funcţie de
vârstă. Factorii de risc include:
Fetele au de trei ori mai multe încercări; băieţii finalizează mai des actul.
Adolescenţii mai mări/tinerii adulţi (15-24) au un risc mai mare.
Risc mai mare în zonele rurale.
Americanii nativi au cel mai mare risc; americanii africani şi americanii europeni prezintă
un risc egal.
Încercările anterioare.
Relaţii familiale încordate (în 75% din cazuri)
Abuz de substanţe în familia adolescentului.
Factori stresori precum pierderea cuiva drag, sinuciderea recentă a unui membru al
familiei (“contagiune socială”) probleme cu legea, sarcina nedorită, schimbări recente la şcoală,
retragere, naşterea unui frate/sora.
Factori de protecţie
309
Absenţa sau un nivel scăzut al oricărui factor de risc protejează. Factorii listaţi mai jos
reduc dar nu elimina riscul de suicid.
Abilităţi/resurse de coping pentru factorii stresori.
Unele credinţe religioase (Dumnezeul milostiv, doar Dumnezeu decide în
viaţă, actul suicidar văzut că păcat etc.)
Toleranţa la frustrare.
Orientare plină de speranţă către viitor
Dorinţa de a finaliza proiecte mari (şcoală, a îşi vedea un copil căsătorit etc.)
Responsabilitatea de a avea grijă de familie/copii/animale.
Lipsa dorinţei de a răni/dezamăgi partenerul/familia/prietenii/pe alţii.
Suport social şi relaţii, apartenenţa la un grup/funcţie de conducere.
Relaţie pozitivă cu terapeutul.
A face faţă urmărilor suicidului
“Supravieţuitorii suicidului” (prieteni sau rude ale celor care au comis suicid) în general
experimentează şoc, confuzie, durere, tristeţe şi disperare. Potrivit lui Lukas şi Seiden (2007), ei
insistă asupra cauzei, rolului lor şi a modului în care puteau prevenii. Metode de coping comune
sunt:
Lungul rămas bun: doliu nesfârşit şi fixaţie
Ţapul ispăşitor: învinuirea unora, furia îndreptată spre sinucigaş
Vinovăţia că pedeapsa: asumarea responsabilităţii şi auto-invinuirea
Înlăturarea: restricţia sentimentelor, inclusiv a plăcerilor
Probleme fizice: somatizare şi focusare pe asta
Fugă: modificări şi mutări fără sfârşit
Suicid: urmărea sinucigaşului în moarte
Autopsie psihologică
Pentru a determina legal cauza morţii, o investigaţie amănunţită a contextului psihologic
– o autopsie psihologică – poate fi necesară. Vezi Shneidman şi Collins (2004) şi Erbert (1987)
pentru îndrumare.
Moduri de clasificare a comportamentului suicidal
310
Anomic, egoist, act suicidar altruist (Durkheim, 1897/1966)
Comportament auto-distrcutiv indirect (Farberow, 1980), “parasuicid” (Farberow,
1980), “moarte subintentionala” (Shneidman, 1980).
Căutător de moarte, intiator, ignora moartea, confrunta moartea (Shneidman,
1980).
Evaluarea suicidului
Există două cărţi în acest sens: Jobes (2006) şi Shea (2002).
Gândire continuă, conţinut şi alte aspecte
Vezi secţiunea 11.19, “Fluxul de gânduri”, pentru descriptori.
Leziuni traumatice cerebrale Vezi secţiunea 12.26, “Sindromul Post Contuzie”.
12.41. Comportamente violente
Vezi secţiunile 3.17, “Controlul impulsului” şi 3.31, “Violenta”, pentru întrebări;
vezi secţiunea 12.9, “Tulburări de comportament” şi 12.19, Tulburări ale controlului de impuls”
pentru alţi descriptori.
Ţintele violenţei
Obiecte, proprietăţi, propria persoană, familia, străini, femei, copii, animale, figuri
autoritare, colegi, persoane vârstnice/slabe, orice ţintă valabilă, în interiorul/exteriorul casei.
Corelaţii cu agresiunea gravă
Torturarea animalelor
Comiterea de acte agresive pe ascuns
Lupta cu oponenţi mai slabi
Se mândreşte cu un istoric de agresiune
Deteriorară nejustificată a proprietăţilor (în special ale sale)
Aparent acţiuni agresive fără motiv
Neglijent cu riscul de autorănire în timpul acţiunii agresive
“Pierderea controlului” când este agresiv
Plănuirea acţiunilor agresive.
311
Alte variabile ce trebuie luate în calcul la evaluarea violenţei
Lista de mai jos se bazează pe munca lui Beck (1990).
Istoric de violente înainte de diagnosticul/tratamentul unei boli psihice.
Status mental: judecata defectuoasa, nivel înalt de excitare, psihoze, stare de
conştiinţa alterată.
Impulsivitate, la volan, în cheltuirea banilor, relaţii sexuale/sociale,
comportamente de risc, istoric de muncă.
Obiceiul de a se intoxica cu alcool/droguri
Deţinerea unei arme/victima.
Expunerea în copilărie la violenţă/abuz/neglijentă, familie haotică, subcultura
violenta.
Abilitatea de a emite violenta/furie nonviolenta: aptitudini verbale, intelect,
mecanisme de coping, utilizarea sistemelor de suport.
Nevoia de control extern când cel intern este slab/defectuos/uşor înfrânt.
Caracteristicile comportamentului violent:
Locaţie, timp, frecvenţă, prezenţa altora sau nu, metodă, relaţia cu obiectul
violenţei, gradul de risc al metodei.
Motivaţia/beneficiile/percepţiile, ameninţările, factorii precipitatori.
Alte comportament: tensiune posturala (pe marginea scaunului), voce (ridicată,
stridentă), activitatea motorie (nelinişte, stimulare).
Factori asociaţi cu recidivismul violenţei
Această listă este bazată pe munca lui Monahan (1981).
Istoric criminal: recidivismul creşte cu fiecare act criminal.
Vârsta: tinerii sunt mai des asociaţi cu infracţiunile. Risc crescut la copii la prima
infracţiune.
Genul: Bărbaţii sunt mai violenţi
Rasă: Americanii africani prezintă un risc mai ridicat.
Statutul socio-economic: scăzut şi un loc de muncă instabil
Istoric de abuz de alcool şi droguri.
312
Mediu familial instabil şi nesuportiv
“Companie nefavorabilă” printre colegi şi asociaţi
Disponibilitatea mare a victimelor: fie o zonă mare de victime, fie atacuri repetate
la aceeaşi clasa de victime care rămân disponibile (ex: iubitele).
Accesul la arme
Accesul la alcool.
Factori de risc în omucidere
Ia în considerare datoria ta Tarasoff (datoria de a anunţa/proteja posibile ţinte ale unui
client violent) şi ia măsurile adecvate. Pentru mai multă îndrumare, vezi Zuckeman (2008,
secţiunea 3.11).
Dorinţa intensă de a ucide, victime specifice sau numite, halucinaţii care comanda,
dorinţa ambivalenta de a ucide, ostilitate nespecifică.
Comportament violent/distructiv/antisocial, acte violente la întâmplare, distrugerea
neanunţată a obiectelor, arest/atac repetat, grijă de arme, probleme cronice cu autorităţile, record
criminal.
Încercarea de a omora prin înjunghiere/împuşcat.
Bărbaţi tineri, educaţie precară, pacienţi cu iluzii psihotice, istoric de abuz de substanţă,
diagnostic de tulburare de comportament.
Lipsa unei case/familiei/prietenilor, lipsa suportului instituţional, familia nu este
interesată de pacient.
Workaholism Vezi secţiunea 13.4, “Tipurile A şi B de Personalitate”.
13. Modele de personalitate
Cuvintele si frazele descriptive din acest capitol sunt organizate in grupuri. Nu exista
pretentii asupra validitatii acestor grupuri; acestea sunt simple descrieri folosite in mod obisnuit
in rapoarte si studii de cercetare. Deoarece grupurile si conceptele se suprapun, va sfatuim sa
analizati alte tipuri similar prin comparative. Capitolul incepe cu sectiuni despre modelele de
313
diagnosticare a personalitatii, metode de apreciere si stiluri cognitive. Subiectele ulterioare sunt
prezentate in ordine alfabetica.
13.1. Modele de diagnosticare ale personalitatii
Modelul lui Millon
Modelul lui Millon (vezi Millon et al., 2004) se concentreaza pe consolidare: Ce tipuri de
consolidare (positive sau de intensificare / urmarirea placerii vs. negative sau de usurare /
evitarea durerii) cauta in mod normal un individ cu o anumita personalitate? Care sunt sursele
obisnuite ale acestei consolidari (personale / independente vs. ale altora/dependente vs.
fluctuante / ambivalente vs. ale nimanui/detasate)? Ce procese esentiale sau strategii (active/care
modifica mediul inconjurator vs. passive/se adapteaza la mediu) adopta persoana?
Aceste trei dimensiuni se impart in opt categorii de personalitati normale (definite ca
fiind acei indivizi care cauta consolidarea de tip pozitiv) si opt categorii de personalitati
anormale (cele ale indivizilor care cauta tipul negative de consolidare):
Modelul “Big Five”
Costa si Widiger (2002) au numit cei cinci factori robusti ai personalitatii dupa cum
urmeaza mai joss i au oferit urmatoarele descrieri dihotomice (fiecare factor este vazut ca un
continuum).
Enumerate mai jos, aceste descrieri sunt subcatgorii aplicabile ale NEO Personality.
314
Termeni si afirmatii standard pentru rapoarte
Inventarul -revizuit( Costa & McCrae , 1995) , precum și termeni din alte surse care se
aplică unui pol sau al altuia al continuumului .
Nevrotism : Îngrijorat - calm , nervos - destins , incordat- relaxat ,nesigur-sigur ,
vulnerabil-dur.
Subsisteme: Anxietate , furie - ostilitate , depresie , constientizare, vulnerabilitate ,
impulsivitate .
Alți termeni : afectivitate , instabilitate, afectivitate negativa , ipohondru . Opuse : putere
a ego-ului , stabilitate , detasare , echilibru , încredere în sine .
Extraversiune : izolare , amuzament, afectuos - rezervat , vorbăreț - tacut , joiner-
singuratic .
Subsisteme: Caldura , sociabilitate , Asertivitatea , activitate , entuziasm , Cautare ,
Emoții pozitive .
Alți termeni : Sociabilitate , - lider cum ar fi, dominare , capacitatea de statut ,știință
socială, nevoie de putere , nu retras , sincer și deschis , aventuros , sociabil . Opposites : Rezervat
, nu deschis, secretos , precaut , retras .
Deschidere : Originala - convenționala , creativa - lipsit de creativitate , independenta -
conformata, netradițională - tradițional .
Subsisteme: Fantezie, estetica , sentimente , acțiuni , valori , idei.
Alți termeni : deschis la noi experiențe , interesat de experiența pentru binele propriu ,
dornici de varietate, îndrăzneț , imaginativ , cult, idei neobișnuite , extrem de tolerant cu
incertitudinea și ceea ce cred / zic / fac altii , minte deschisa . Contrariile : concret , practic ,
interese inguste .
Agreabilitate : bun din fire - iritabil ,politicos - nepoliticos , indulgent - critic ,flexibil –
încăpățânat ,simpatic - dur .
Subsisteme: Incredere , sinceritate , altruism, conformitate , modestie .
315
Alți termeni : Cooperativ suport interpersonal, nevoie de afiliere , nevoie de dragoste ,
ingaduinta , nu gelos , ușoară și blând , de cooperare . Forme extreme : dependent și discret .
Contrariile : iritabil , neplăcut , dezagreabil , încăpățânat ,negativist .
Conștiinciozitatea : Fiabil - nedemn de încredere , atent - neglijent ,muncitor-leneș ,
punctual-care intarzie , perseverant – care renunta .
Subsisteme: Competență , ordine , incercarea de realizare, auto- disciplinat, deliberativ.
Alți termeni : atent la detalii , ambițios , orientat spre realizari , responsabil , prudent ,
dorinta de a obtine realizari , constrâns , cu etica muncii , agitat și ordonat , scrupulos .
Contrariile : fara directie , leneș , nestatornic , lipsit de scrupule , nedemn de încredere .
Un al șaselea factor de personalitate poate fi inteligența .
Goldberg ( 1992) oferă 50 de scale de evaluare bipolare ( 10 pentru fiecare factor ) , sau
100 trasaturi umane care sunt subsumate celor cinci factori .
Grupari de tipuri de personalitate de la DSM-IV-TR
A Paranoid, Schizoid, Schizotipal straniu/excentric ciudat atipic
B Antisocial, Borderline, Histrionic, Narcisist Dramatic/capricios Wild Beast
C Care evita, Obsesiv–Compulsiv, Dependent Anxios/temator ingrijorat
las/insistent
Diagnostice interpersonale ale personalității
Indivizii din categoriile DSM sunt destul de insensibili la contextul social în care se
manifesta un individ maladaptativ. Un număr de modele pentru a face diagnosticul
interpersonale ale personalității au fost elaborate :
1. Analiza structurală a comportamentului social ( Benjamin , 1996) încorporează cele
mai relevante dimensiuni interpersonale : atitudine prietenoasa - ostilitate ( afiliere ) și control-
care ofera autonomie ( interdependență ) . SASB este conceput nu numai pentru a categorisi
316
interacțiuni în psihoterapie , dar si pentru a consemna modificări în funcționarea intrapsihice
unui pacient.
2. Analiza tranzactionala , cum a fost formulată de Eric Berne ( 1964) și altii , este o
paradigmă bine realizata. (A se vedea secțiunea 26,6 " Analiza Tranzactionala . " )
3. “Relațiile fundamentale interpersonale de Orientare a comportamentului” a lui Schutz
descrie relațiile și personalitate ( vezi www.cpp.com/products/fir-b/index.aspx ) .
4. Leary ( 1957/2004 ) a dezvoltat un model interpersonal care merită mai multă atenție
decât a primit .
Pentru alte aspecte ale evaluării personalității , a se vedea Capitolul 26 .
Abordarea Prototip
Diagnostice tulburare de personalitate se suprapun . Abordarea DSM isi bazeaza deciziile
cu privire la diagnosticare pe prezența sau absența unor criterii individuale , numărarea a acestor
simptome , și impunerea unei scor pentru a afirma diagnosticul . În contrast , abordarea
prototipului examinează concomitant grupuri de mai multe tipuri de informații (simptome ,
funcționarea adaptativă , de tratament, răspuns , etiologie ) pentru a genera grupuri care sunt mai
fiabile , sunt mai ușor de utilizat , și au mai multa utilitate clinică . Pentru mai multe pe această
abordare alternativă foarte promitatoare , a se vedea , de exemplu, Westen și Schedler ( 2007) și
Westen et al . ( 2006) .
13.2 . Metode de evaluare
În listele de mai jos , fiecare intrare oferă următoarele informații : titlul ediției curente sau
versiunea fiecarui test ( cu acronim , abreviere , sau denumirea comună prezentată prin subliniere
) ; data copyright-ului, dacă se cunoaște ; editorul său actual sau distribuitor ; și intervalul de
vârstă aplicabil .
Teste obiective
317
Pentru zona clinica
Millon Inventarul Personalitatii Adolescente, Pearson, Evaluări , 13-19 ani .
Minnesota - 2 ( 2001) și MMPI - 2 Forma restructurata ( 2008) ,
Pearson, Evaluările , 17-64 ani .
Minnesota Inventarul PersonalitatII Multifazice – A Adolescentului , Pearson, evaluări ,
14-18 ani .
Inventarul de Personalitate pentru tineret , servicii psihologice de Vest , 9-19 ani .
Pentru zona nonclinica
NEO Inventarul de Personalitate - revizuită ( 1995) , Resurse de evaluare psihologica , 17
ani și mai în vârstă .
Inventarul de Personalitate pentru Copii - două ed . , Servicii psihologice de Vest , 3-16
ani .
16 de personalitate Factor de testare , 5th ed . , Pearson evaluări , 16 ani și peste .
Inventarul de Personalitate California ( CPI ) , Consulting Psihologii Press , 16 ani și mai
in varsta.
Condiții standard și declarații pentru rapoarte
Teste proiective
Children’s Apperception Test and CAT-H (1974), Pearson Assessments, 3–10 ani
Drawings (House–Tree–Person, Draw-A-Person), Riverside, 5–17 ani.
Piers–Harris Children’s Self-Concept Scale–2nd ed., WPS, 7–18 ani
Thematic Apperception Test (1973), Pearson Assessments, copii-adulti
318
Rotter Incomplete Sentences Blank, 2nd ed. (1982), Pearson Assessments, liceu spre
adult
Rorschach or Holtzman Inkblots, Pearson Assessments, 5 ani si mai in varsta.
Burks Behavior Rating Scales–2, WPS, 3–6 years, grades K–12.
Behavior Assessment System for Children–2, Pearson Assessments, 2:0–21:11 ani.
Achenbach System of Empirically Based Assessment (Child Behavior CheckList,
Teacher’s
Report Form, Youth Self-Report, Direct Observation Form, Adult Behavior CheckList,
Older Adult Behavior CheckList, ASEBA, 1½–90+ ani.
Devereaux Behavior Rating Scale—School
Form (1993), Pearson Assessments, 5–18 years.
Devereaux Scales of Mental Disorders (1994), Pearson Assessments, 5–18 ani.
Revised Behavior Problem Checklist, Pearson Assessments, grades K–12.
13.3 . Stiluri cognitive sau de gândire
Variabilele personalitatii bine documentate ale stilurilor cognitive sau de gândire au
primit mai puțină atenție recent , dar sunt încă foarte relevante in intelegerea interactiunilor de
personalitate și cunoaștere : cum cineva procesează informații , trage concluzii , și alege acțiuni
în școală , la locul de muncă , și în relații. Pentru mai multe informații , consultați Sternberg și
Grigorenko ( 1997) .
Dependent - independent ( diferențiere psihologica ) ( Herman Witkin ) .
Impulsive vs. meditativ ( sau tempo cognitiv ) ( Jerome Kagan ) .
Cognitiv- dimensiuni complexe in Raport cu mai putine dimensiuni ale stimulului folosit
( George Kelly ) .
319
Locus de control extern vs. intern ( Julian Rotter ).
Global vs analitic sau de scanare in raport cu focalizare .
Ascuțitoare vs. Egalizatoare sau lemne vs. Egalizatoare .
Abstract vs concret .
Strict vs. flexibil .
13.4 .Tipuri de personalitate A i Bș
Nu în ICD -9- CM sau DSM -IV - TR .
Tip A
Timp de urgență
Nerăbdător , se grăbește , sub presiune , prompt și de multe ori devreme la intalniri , se
uita la ceas , merge / vorbeste/ mănâncă repede , realizeaza mai multe activități simultan
( multitask ) , trăiește în viitor / planificarea mereu , se simte că " nu există niciodată suficient
timp . "
Urăște întârzierile , iritabil / agitat cu ritmul altora , nerăbdarea mare la a trebui să aștepte
pe cineva , furie la a trebui să aștepte la rand , detestă sa piarda timpul , conduce peste limita de
viteză , se sustrage de la lumina de culoare roșie , subestimează întotdeauna timpul necesar unui
task.
Ostilitate / Lupta pentru control
Competitiv , " trebuie să câștige ", face pariuri , vede aspectul competitiv al tuturor
activităților, se joaca la fel de intens precum munceste, detestă sa piarda , joacă să câștige chiar și
împotriva copiilor / prieteni , stabilește obiective mai mari pentru sine , provocator .
Lupta constant pentru controlul / evita neputința , neputința este temuta/ refuzata , vede
lumea ca un pericol, cicluri de eforturi disperate pentru a controla mediul , urmată de
profundă abandonare a eforturilor , reticenti în a împărtăși putere / control / delega .
320
Domină conversații , subliniază cuvinte atunci când vorbește , termina propozitiile
altora , întrerupe oratorii, ii displace vorbaria .
Agresiv, nevoie inhibata de putere.
Comportamente masochiste
Îmbuibare cu alimente bogate in grasimi , supradoza de stimulenti , niveluri scăzute de
exerciții , consumul de alcool ridicat /fumat , lipsa timp pentru auto-ingrijire .
Munceste în timpul vacanțelor , planifica in exces activitățile din vacanta lui , lucreaza in
pat , incapacitatea de a se relaxa / fi neproductiv , nu observa frumusete / decor / " miros de flori
, " se suprasocilita , dedicatie exagerata , vinovăție peste relaxare , lucrează mereu mai mult de 8
ore pe zi .
Sta pe margine de scaune , face pumnii , își strânge fălcile ,misca picioarele , clipește
rapid , niciodată nemiscat .
Reacție de urgență continuă .
Cognițiile
Masoara tot în numere /bani , atribuie succesul propriei viteze , preocupat de obtinere și
posesie mai degrabă decât să fie .
Perfecționist , cere continuă auto- îmbunătățire , cere excelență în fiecare domeniu , este
mereu in încercarea de a-si îmbunătăți eficiența , subestimează realizările proprii , subestimează
timpul și efortul necesar , dezamăgire / auto - îndoială .
Negativ , cinic , critic , nemilos în auto- analiza /auto- examinarea .
Trasaturi " workaholic "
Ambitios , obtine note mari / venituri mari.
321
Surmenaj , ia tot mai mult de lucru , urmărește sarcini mai provocatoare , recreere doar cu
prietenii de la locul de muncă , o mai bună comunicare la locul de muncă decât acasă , hobby-uri
organizate.
Inlocuieste contactul intim cu munca , lectureaza doar carti referitoare la munca ,
munceste târziu mai mult decat colegii, viața de termene și de cote , creează termene inutile .
Tip B
Relaxeaza ușor , se axează pe calitatea vieții , se autolimiteaza , comod ,”o zi pe rand”.
Mai puțin ambițios , venituri/note mici.
Mai puțin iritabil .
Personalitate abuziva ( vezi secțiunea 13.7, “Personalitate Antisociala . " ( Vezi , de
asemenea, Dutton , 2007 )
Există mai multe liste cu " semne de avertizare " ale unui agresor pe Internet (a se vedea ,
de exemplu , www.sylviasplace.com/signs.html sau www.hiddenhurt.co.uk/Abuser/signs.htm ) .
Copiii adulți ai parintilor alcoolici / dependenti
Consultați Secțiunea 13,11 , "Personalitatea codependenta . "
În ciuda popularității conceptului ACOA și a multiplelor publicații despre ea , a existat
prea putin sprijin empiric pentru validitatea unui model de caracteristici în ACOA sau în nepoții
parintilor alcoolici/dependenti. ( A se vedea , de exemplu, Logue și colab . , 1992 , și Sher ,
1991. )
13.5 . Personalitate Dependenta
Nu în ICD - 90 - CM sau DSM -IV - TR .
322
O cercetare limitata a fost realizata pentru conceptul de personalitate " dependenta " ,
probabil pentru că utilizarea unei anumite substanțe creează trăsăturile observate . Unele trăsături
generale include următoarele :
Nemulțumirea față de viață .
Dependență extremă , resentiment fata de autoritate , egoism flagrant , insistența pe
rasplatirea imediata.
13.6. Personalitate Agresiv
A se vedea , de asemenea, secțiunile 12.19 , " Tulburari ale controlului impulsului , "
13,7 ", Personalitate antisociala , " 13,8 ," Personalitatea autoritară , " și 13,23 ,
"Personalitatea sadica . "
Nu în ICD -9- CM sau DSM -IV - TR .
Caracteristici Cardinale
Agresivitate , auto-constrângere scăzuta .
Comportamente
Vicious , brutal , combativ , temperamental .
Nelinistit , neclintit , netemator , neatins de durere / pericol / pedeapsă .
Aspecte interpersonale
Intimidare, dominant , agitat , încăpățânat ,obsedat de control .
Umilitor , abuziv , batjocoritor , cu sânge rece , persecută , rautacios.
Cognițiile
323
Dogmatic , incuiat la minte, cu prejudecăți , bigot , " autoritar ".
Imaginea de sine
Independent, greu de condus , dur , axat pe putere , puternic .
13.7 Personalitatea Antisociala
Codurile ICD-9-CM si DSM-IV-TR sunt dupa cum urmeaza :
Pentru cei peste 18 ani : 301.7 , tulburarea de personalitate antisociala
Pentru cei sub 18 ani: 312.81, tulburare de comportament, debutul copilariei, 312.82,
tulburari de comportamnet, debutul adolescentei . ( Vezi sectia 12.9 pentru mai multe informatii
din ICD-9-CM)
Caracteristici:
Criteriile clasice pot fi găsite în celebra carte a lui Cleckley “ The Mask of Sanity”
( 1976) , la fel ca in Hare (1999) si Lykken ( 1995) .
Atitudine de ruinare și comportament față de alții , de lungă durată și indiferența repetata
fata de
încălcarea drepturilor altora , stil de viață parazitar , comportamente distructive social
repetitive.
Absența de iluzii sau alte semne de gândire irațională , de anxietate sau alte simptome
nevrotice , de tentative de suicid , sau de un plan de viață sau mod de viață ordonat.
Aspecte sociale :
Iresponsabilitatea:
Nedemn de încredere , evită responsabilitate , nu are încredere , respinge obligații ,
nemilos .
324
Spune o mulțime de minciuni , foloseste un alias , probleme deoarece nu a reușit să –si
plateasca facturile , multiple iresponsabilitati financiare.
iresponsabilităților .
Căsătorii multiple / divorțuri , instabilitate maritala , căsătoriile frecvente , parasite
brusc / lovit / necredincios soț , părinte iresponsabil , grav rănit / neglijarea unui copil .
Cavalier ,comportament sălbatic , relatii sexuale cu oameni pe care nu ii cunoaste prea
bine , a câștigat bani din proxenetism / prostituție .
Egoism
Ideile unice de auto- servire de " bine și rău ", minte cu usurinta , frecvent mintnu doar
pentru a evita consecințe negative , nu crede ca / comportamentele sale / infracțiuni vor fi sau ar
trebui să fie pedepsite, folosește inducții vina pe alții , se exteriorizează orice responsabilitate , dă
vina pe alții , nu isi asuma nici o responsabilitate pentru rezultatele nefavorabile .
Se simte sau crede ca va fi hărțuit / utilizat în mod abuziv / victimizat / persecutat ,
resentimente , răzbunător , nu are încredere ,suspicios , justifică comportamentul cu minciuni și
manipulare, se cearta despre " cine este la conducere” , relații minore , superficiale.
Un model cronic de încălcare cu privire la drepturile altora , încalcarea codurilor sociale
prin minciuni sau înșelătorii , șofer beat , nesăbuit , indiferent la drepturile altora , incalca
normele , rebel , nu are principii și înșeala în relațiile cu alte persoane care au ceva in comun cu
el /ea/
Ingratitudine , aroganță , vede persoane agresive ca persoane puternice și prosociale ca
personae slabe .
Lipsit de etica , lipsit de scrupule , acte neetice de devotament , neloiali , de neincredere ,
infidel .
Comportamente
325
General
Impulsiv, impetuos, cu deficiențe de vedere , imprudentă , imprudent , lipsa de planuri pe
termen lung .
Un istoric de abuz de medicamente / alcool / ( dar acest lucru nu este cauzat de
comportamente antisociale ) .
Adesea simpatic , atractiv , angajarea , in centrul atentiei , skiluri sociale / capabil /
eficace , fermecător / spune povești , se laudă cu resurse / relații / experiențe nerealiste , flip- ,
superficial ,
idei rapide , plin de duh , jocuri de cuvinte .
Activități ilegale ori imorale
Minciuna , furtul , înșelăciunea , implicarea în acte minore sau grave, ilegale / delicvente.
.
A păcălit / manipulare/a insela oameni - bani / bunurile lor , de ruinare , de multe ori
inselarea celor mai vulnerabili membri ai societății , criminali " gulerele-albe" .
De la o vârstă fragedă : au arestări penale / condamnări , perioada de proba , multe tipuri
de infracțiuni ( inclusiv delicte ) diagnosticati ca având personalitate antisociala .
Inițiază lupte fizice , folosesc arme într-o luptă , tortureaza animale , violenta fizica fata
de alti oameni .
A distrus deliberat proprietatea altuia , fură / vandalizează / distrug proprietati ,
incendiere.
A forțat pe cineva în activitati sexuale cu el / ea , promiscuitate.
Pentru un copil : Vezi și secțiunea 12,9, " tulburare de conduită . "
Initiaza lupte , vandalism , torturat / abuzat ( " joaca feste " ) animale / animale de
companie ,consumul de alcool , probleme de comportament , furt , incorigibilitate , lipsitul de
326
acasa pe timpul noptii, asocieri nefavorabile ,impulsivitate , nepăsare / iresponsabilitate , aspect
neglijent, lipsa de vinovăție , .problema patologica de a minti.
Probleme cu autoritățile / juvenile sau autoritatile din școali, absenteismul / chiul ,
problemă de disciplină / exmatriculat/ suspendat de la școală .
Cognițiile
Vezi în special Samenow ( 2004) .
Nu crede ea/ el va fi acuzat / prins / pedepsit , nivel scazut de planificare, nu ia in
considerare alternative sau consecințe, proiecteaza vina , raționalizează , machiavelismul , nu
invata din greseli, înțelegere scăzuta .
Inteligență medie sau peste medie .
Afecte
Lipsit de remușcări / vinovăție / regret / foarte empatic , insensibil , lipsit de
compasiune , călit , dur ,cu sânge rece , emotional detasat , motivația scăzută de a se schimba ,
superficialitate , nu au emoții profunde sau de durată .
Iritabilitate , agresivitate , irascibil , furie reprimata , intoleranță fata de recompense
întârziate ,
Ușor de provocat la violență , toleranța scăzută la frustrare .
Excitare emoțională deficitară , stimulare / cautator de senzatii , ușor plictisit .
Aspecte profesionale
Instabilă ocuparii unui loc de munca : Concediat , fugar , renunțarea la un loc de muncă
in mod impulsiv / fără un alt loc de munca pentru a începe , nuincep munca pentru ca el/ea " pur
și simplu nu a vrut " , a ratat o mulțime de locuri de muncă .
Lipsaunei cariere sau de alte planuri pe termen lung .
327
13.8 Personalitatea Autoritara
Pentru descriptori , a se vedea , de asemenea, secțiunile 12.19 , " Tulburări Impulse -
control , " 13,7 ", personalitate antisociala , " și 13,23 , " Personalitatea sadica ", pentru un
contrast .
Nu in ICD-9-CM sau DSM-IV-TR.
Vezi Adorno și colab . (1950/1993) , Milgram ( 1974) , și Stone și colab . ( 1993) pentru
discuții detaliate ale personalitatii autoritare .
Cognițiile
Aderarea rigida la clasa de mijloc/burgheza/ valori convenționale din clasa de mijloc .
Angajamentul de ispasi pedepsele severe pentru abateri de la valorile convenționale .
Reacționar / ultraconservator , ideologia morală înlocuiește toate celelalte preocupări .
Prejudecăți împotriva minorităților , etc. , cei din exterior sunt considerati ca fiind
periculosi / dezumanizati ( " subuman ""animale ", " nu merită " ) .
Aspecte sociale
Supunere oarbă , conformitate , nu interogheaza sau criticăautoritatea , nevoia exagerat să
se supuna celor de mai sus , impotrivire celor de mai jos .
Utilizeaza oficialul / vocabular " curat " .
Puterea și dominare sunt cele mai centrale dimensiuni ale relațiilor , oamenisunt vazuti
fie ca slabi sau puternici , glorifică duritatea / neagă sensibilitate .
Idealizează părinți , tatăl văzut rigid / aspru punitiv / cerând obedienta celor din jur .
13.9 Personalitatea Evitanta
Caracteristici:
328
Suprasensibil și ezitant ,discomfort în toate situațiile sociale , vigilent pentru orice indiciu
de dezaprobare .
Cognițiile
Credința că alții stiu de anxietatea lui/ei și sunt în mod constant preocupati pentru
greșelile lui/ei .
Aspecte interpersonale
Tânjește după apropiere / caldura / afecțiune / acceptare dar se teme de respingere /
umilire / dezaprobare în relații.
Temerile de a nu face gafe / erori sociale / frica de a nu " se face de râs ", temerile de a
nu plânge / rosi/ jena .
Ingrijorat , neîncrezător , vigilent la infracțiuni / amenințări / ridicol / abuz / umilire ,
hipersensibil / sensibilitate la potențiale respingeri sau umilinte , se așteaptă să nu fie iubit ,
nevoia constanta de aprobare / garanția unei afectivitati neconditionate.
Retragerea , păzit , privat , singuratic , timid / reticent / timid , compliant .
Afecte
Angoase , ambivalenta intensa , anxios , " plictisit ".
Imainea de sine
Devalorizează realizările proprii , supărat și deprimat pe sine pentru probleme sociale , se
vede pe sine ca practic defect / ciudat / necorespunzătoar .
Altele
329
Cerc vicios după cum urmează : stima de sine scazuta, teama de respingere , încercări
superficiale sau incomode la mediul social , hipersensibilitate la lipsa de entuziasm / dezaprobare
care confirmă sentiment de valoare scăzută , se simte respins , se retrage , temerile legate de
relatii , singurătate , dor , a încerca din nou , respingere , etc.
Dependența extinsă la fantezii pentru satisfacerea nevoilor de contact si descărcare a
furiei .
13.10 . Personalitate Borderline
Relevant ICD - 9 - CM și codul de DSM -IV - TR este 301.83 , tulburarea de
personalitate borderline .
Aceste persoane prezintă de multe ori o imagine mixtă , cu elemente din alte tulburări de
personalitate prezente ;
Caracteristici :
Instabilitatea în toate aspectele legate de trai / personalitate funcționala/ starea de spirit /
lipsa unei personalitati stabile / coeziune , schimburi bruște la nivel afectiv / relatii .
Aspecte interpersonale
Închiderea / dependente / relatii / intense , deziluzie atunci când intensitatea nu este
reciproca , frica de abandon .
Relatii intime instabile , relații stabile rare, dar nu intime , schimbări inexplicabile în
atitudine / sentimente față de alții , capricioase , " suișuri și coborâșuri , " reacții ezitante , lupte
dependență - independență , antipatia intens fata de izolare si singuratate, se angajează într- o
serie trecătoare de relații furtunoase / scurte , superficialitate in relații bazat pe idealizare și
deflație in mod alternativ .
330
Afecte
Labil , mercurial , fragil , neregulat , modificări imprevizibile ale dispoziției , rapide / de
scurtă durată , dar intense , toleranță scazuta pentru afecte , lipsa unei functionalitatii de a se
baza pe alții .
Furia abia ascuns , pesimismul , argumentarea , iritabil , ușor iritat , sarcastic, izbucniri
bruște dramatice și neașteptate ,furie pentru eșecul altora , furie fata de apropiati .
Sentimente de goliciune / plictiseala / respingere / apatie , amorțeală .
Negativitate zdrobitoare , inutilitate / răutate / vina / vinovatie /rușine / presupuneri
eronate .
Identitate
Lipsa de individuație , identitate difuza , schimburi de identitate / identitate de gen /
obiective in carieră, obiective pe termen lung , intrebari frecvente " Cine sunt eu ? " ,
instabilitatea stimei de sine / selfimage , valori incerte / loialități , " incompetență ", " impostor ".
Fragmentarea sinelui , divizare , / identități multiple / personalitati nebuloase , " părți " / "
voci " /porecle , amenințări la dreaptul de a supraviețui fata de părți de sine . ( A se vedea
punctul 13.14 , "T ulburarea de identitate disociativa. "
Comportamente
Impulsivitate / judecata slaba , tulburări de judecată .
Suicid /amenința cu suicidul / gesturi sau tentative / supradozaj
Auto - distructivi/ mutilare / comportamente dăunătoare .
Facturi uriașe / furt din magazine , jocuri de noroc , comportament sexual deviant .
Trăsatusi si modele dependente , abuzul de droguri / abuz , conducere nesăbuită .
Ambivalența , indecizie , procrastinar.
331
Aspecte de tratament
Asteptati-va la crize frecvente , cereri pentru măsuri speciale , interpretări greșite ale
terapeutului
cuvinte și motive , ambivalențe intense , schimburi rapide de la idealizare la denigrare ,
intoleranță fata de contactul de orice fel, reacții exagerate la schimbări , confuzie de intimitate și
sexualitate , și posibile perioade scurte de simptome psihotice .
Miller ( 1994 ) ofera o descriere scurta dar puternica din perspectiva unui pacient cu
personalitate de tip borderline.
13.11 . Personalitate codependenta
A se vedea , de asemenea, punctul 10.3 , " Anxietate / Frica ", secțiunea 10,7 , " depresie
", iar secțiunile din acest capitol pe multe alte modele de personalitate ( personalitate borderline
în special ) .
Codul relevant din ICD - 9 -CM și DSM - IV - TR este probabil să fie 301.6 , tulburare
de personalitate dependentă , dar personalitate dependentă și codependent nu sunt identice .
Codependendenta ca un sindrom are fost modelată în mare măsură de concept privind
dependenta .
Aspecte interpersonale
Descriptori Generali
Hiperresponsabilitatea
Sacrificiu de sine , certareti , nu urmărește drepturi proprii , se adaptează mai degrabă
decât schimbarea unui situatii nefavorabile .
Supunerea fata de altii pentru predictibilitate / securitate .
332
Suprasensibil la dificultățile altora .Pune o fatada , ascunde "adevăratul sine . "
Caracteristici
Au grija de cei din jur : loialitate nemeritat , neapreciat/ devotament excesiv , paza
excesiv , hiperresponsabil / de incredere ( pentru a compensa iresponsabilitate persoanei
dependent ) , anticipează și participă la satisfacerea nevoilor persoanei dependent ( " care permite
" ) , nevoia de a controlaoameni și situații , rigiditate .
Dependențe : Dor de dragoste / aprobare , tolerează abuzuri ,pune nevoile altora înainte
de nevoile propri , mai ales atunci când sunt stresati .
Negarea : Ignoră / raționalizează / minimalizeaza problema , neag abuzul de substanțe /
disfuncționalitate .
Pierderea structuri de zi cu zi : lipseste de la intalnitri , având mese uneori neregulate , nu
doarme la timp .
Nu reușește să finalizeze sarcinile /face planuri , ușor copleșit de sarcini, reactiv
mai degrabă decât proactiv .
Orientare in cazuri de criza , nu pe termen lung : bun în situații de criza / începuturi și
sfârșituri , dar nu si in situatii de mijloc.
Adoptarea de roluri:
Salvator : Protejarea / acoperire pentru persoana nefunctionala dependenta si creeaza
scuze pentru absenteism sau greseli sociale .
Are grija de oameni : Minimizarea consecințelor negative ale neglijenței persoane
dependente prin supraresponsabilizare si hiperfunctionalitate/
Joiner : Raționalizarea sau participarea / asistență în dependendenta persoanelor.
Salvatorul : Protejarea imaginii publice a familiei , atrăgând atenția departe de
dependenta cu eforturile enorme / " supraomenești " / de sacrificiu fata de sine .
333
Reclamant : Blamarea pentru toate problemele familiei cu privire la persoana dependent
cu nici o speranță de a se schimba .
Reglare : Evitarea discuție de dependenta în speranța că va dispărea , ascunde îngrijorare
și confuzie cu apatia .
Caracteristici de familie
Relatiile extreme de loialitate fata de familie , dar numai relatii superficiale , nu intime .
Normel familiei : " Nu vorbi , sa nu ai încredere , sa nu simti . "
Imagine familie distorsionate : Fericit , fără probleme , se vedea doar binele .
Simț supradezvoltate de responsabilitate și preocupare pentru alții .
Controlul este de prim rang , lipsa de control este terifianta ; ordinea , stabilitate , rutina ,
regularitate , pace , fara haos .
Imaginea de sine
Stima de sine scazuta , auto -culpabilizare pentru orice probleme / utilizare de substanțe ,
vina, extremă / auto-critica neproductiva / flagelare , asumarea de vina din cauza inconsistenței
comportamentelor parentale , nesiguranță , frică / credința ca nimeni nu te poate iubi / nebunie /
răutatea / murdărie , respinge complimente .
Sentimentul de neputință .
Rușine fata de dependenta , secretos , foarte reticenți în a cere ajutor .
Se comporta in modul în care el / ea crede ca este " normal", nu știe ce sunt
comportamente normale / răspunsuri emotionale, nerăbdător pentru ca nu simte / comporta
suficient de " normal" sau senzație diferită de oricine altcineva .
Adoptă modele extreme și standarde acceptabile pentru un grup cu stima de sine scazuta .
Afecte
334
Depresie , negativitate , modificări ale dispoziției necontrolabile , fara distractie în viață ,
anhedonia , bucurie doar pe cheltuiala altcuiva / indirect .
Seriozitate , viața ca serie de probleme și crize care urmează să fie rezolvate , " a avea
griji este normal . "
Resentimente frecvente și furie .
Numeroase temeri / anxietăți , teama de furie ( proprii și ale personae dependente ),
deoarece aceasta va încheia printr-o relație , indecizie , temerile de a fi rănit / abandonat /
respins.
Cognițiile
Gândire obsesiva , increderea exagerata in gândire analitică , perfecționism .
Iluzii / credințe iraționale ( mai ales că dragostea învinge totul sau cel puțin abuzul de
substante )
Necinstit / minciuni / negare , nu realizeaza necinstea , " ( comportamentul persoanei
dependente ) nu este " persoana reala . "
Putine amintiri din copilărie.
Comportamente
Abuzat, neglijat fizic / sexual / psihologic .
( Tulburari de alimentatie , abuz de droguri ) comportamente " dependente ", pentru a
face față propriilor frustrari / durere .
Constrângeri sunt încercările de a controla .
Acționând pentru a atrage atentia sau aprobare .
Altele:
Probleme de sănătate : tulburări legate de stres , lipsa de îngrijire personală .
335
Lipsa de atenție în copilărie ( " accident vascular cerebral ) conduce la negarea nevoilor
proprii .
Pentru un copil :
Maturitate prematură și responsabilități , lupta cu problemele adulților ca copil , pierderea
copilărie .
Impactul dependentei variază în funcție de stadiul de dezvoltare a unui copil de a trăi
într-o gospodărie cu dependente.
Etapă de apropriere : Lumea nu este un loc sigur .
Experimental/ etapa de separare : a simti ca esti abandonat; pasivitate ; nu are dreptul de a
spune " Nu".
Etapă latenta : Eșec in ceea ce priveste regulile externe, ceea ce este normal , rezolvarea
problemelor ; a trai inconjurat de minciuni , negare și anxietate .
Realizari extraordinare : Încercarea de a da ceva familie de care să fie mândra .
Divertisment : Nu iau nimic în serios , în scopul de a elibera tensiuna ", clovnul clasei . "
Retragerea : Evadarea la casele prietenilor sau petrecerea timpului singur .
Razvratire : actioneaza furios , provocând probleme să atragă atenția de la problemele
familiei.
Caracteristicile persoanelor fizice codependente
Schaef ( 1986) descrie următoarele :
Referinte externe : nu are încredere in percepțiile proprii , nu are limite, consideră că nu
se poate supraviețui fără o relație / dependent de relatii , se teme de abandon , crede în relatia
perfecta .
Pazitorul : Devine indispensabil , devine un martir .
336
Egocentrismul : personalizează toate evenimentele , își asumă responsabilitatea pentru
comportamentele altora .
Control excesiv : Crește controlul eforturile atunci când crește haosul , încearcă să
controleze totul și pe toată lumea, controleaza fara sa ii pese de cei pe care ii controleaza ,
consideră că cu mai mult effort ea / el poate repara dependenta / familia .
Sentimente : nu isi recunosc sentimente , denaturează experiente emotionale / acceptă
doar sentimente de " frumos " , lipsite de frica .
Lipsa de onestitate : are grija la imaginea creata / minte in legatura cu adevarul,
rigiditatea .
Probleme de credibilitate : jugeca gresit caracterul persoanelor , nu doresc să se confrunte
, credul , acceptă ceea ce se potrivește cu modul lui / ei de a face lucrurile .
O analiză critică a conceptului de co-dependență pot fi găsite în Babcock și McKay
( 1995) .
13.12. Personalitatea Compulsivă
- Notă : DSM - IV - TR și ICD -9- CM nu fac diferența între personalitate obsesiv
compulsiva și
tulburări de personalitate . Dar, pentru că scriitorul a rapoartelor se ocupă de individ
unic ,"Obsesiv " și " compulsive " sunt separate aici , pentru a permite accent pe aspectele
referitoare la prezentarea .
Caracteristici:
Comportamente repetitive / rutine / ritualuri , sau anxietate intensa .
Comportamente
337
Stil de viață foarte reglementat / organizat , ordonat .
Cognițiile
Vezi Shapiro ( 1965) .
Ruminatii privind finalizarea sarcinii , îndoială , foarte precaut , indecis , cere pareri,
gestionare proasta a timpului .
Preocupările excesiv moralizatoare , scrupulozitate , auto- evaluare / examinare , " negru
sau alb” , nevoia de a avea incheiere.
Abordare perfecționista , atentia exagerata la detalii și evitarea erorilor , îngrijire ,
meticulozitate , "obsedat de detalii . "
Oficialitate : superficialitate / acorda atentie regulamentelor mai degraba decât
indeplinirea telurilor ,persoana practica , procedure ordonate privind sarcinile , mai degrabă
decât rezultatul ; vede lumea în termini legat de program / norme / regulamente , lucrurile
nerealizate sunt vazute ca o povara.
Afecte
Satisfacția în elaborarea planurilor , nu gasesc placere in finalizarea proiectelor , fac
lucruri pentru ca trebuie si nu din placere/
Lipsit de bucurie , solemne , controlarea emoțiilor , nu se pot relaxa , indignati ocazional ,
lipsa de control al mediului care duce la depresie , nevoie exagerata / efort de a controla
tensiunea / anxietate .
Imaginea de sine
Harnic , de încredere , eficient , loial , prudent / atenta .
Aspecte interpersonale
338
Solicită ca alții sa faca lucruri in felul lui/ei .
Este văzut ca sumbru rece / oficial.
Respectuos , convențional , urmeaza indicatiile , politicos , corect .
Arata formarea de reacții pozitive / acceptabile in prezentarea sine-lui .
13.13 . Personalitate Dependentă
Vezi și secțiunea 13,26 , "Personalitatea autodistructive , " și 13.11 , "Personalitatea
codependent . "
Relevant ICD - 9 - CM și codul de DSM -IV - TR este 301.6 , tulburare de personalitate
dependentă .
- Notă : Fii sensibil la prejudecatile legate de gen în folosirea acestui diagnostic . Multe
studii (de exemplu, Broverman et. al , 1970) au demonstrat părtinirea genului în diagnosticarea
diverselor tulburari de personalitate : diferiti clinicienii echivalaza bărbați sănătoși cu adulți
sănătoși , dar vad femeile ca dependente, auto dramatizare , in zadar , cerând , și exagerează la
evenimente - cu femei "normale" . O precauție finală : Nu presupune existent masochismul
sexual la cei cu trăsături dependente , sau confundarea unui astfel de masochism cu personalitate
dependentă .
Bornstein ( 1997) , care a scris pe larg despre acest model , găsește ( 1 ) că simptomele
DSM legate de dificultati in exprimarea dezacordului și dificultate initieri proiectelor sunt
contrazise de cercetare ; și ( 2 ), că două dintre celelalte ( care caută o nouă relație de îndată ce o
termină , și nevoie de alte persoane pentru as asuma responsabilitatea pentru viata ei/lui ), nu au
fost testate empiric .
Caracteristici:
O identitate slaba și neajutorata , cu un rezultat de căutare pentru relații de protecție .
339
Aspecte interpersonale
Conciliant , amana , necompetitiv , nu isi dorește să facă observații critice .
Dependent , permite altora să își asume responsabilitatea pentru sine , copilaros , imatur ,
dependența de alții pentru a rezolva probleme sau de a realiza obiective , pentru a decide cu
privire la ocuparea forței de muncă / prietenie / de gestionare a timpului cu copilul / vacante /
îmbrăcăminte / cumparaturi, lipsa de luare a deciziilor in mod independent , evită cerințele
externe și responsabilități , încrederea în sine scazuta , autonomia scăzută , comportamente
inutile si exagerate .
Dominant , starea submisiva , status secundar , autodistructiv , abuzat , în imposibilitatea
de a face cereri fata de alții , pasiv , docil , conform.
Abuzat, neglijat , insultat , batjocorit , mustrat , " închis ", exploatat , tolerează aventurile
abuzive ale partenerului / bătăi / beție / iresponsabilitate .
Se sacrifica pe sine , subordoneaza propriile nevoi , astfel încât să se mențină relațiile de
protecție / îndeplneste rolul protective, de identitate ,este neliniștit vigilent și agitat .
Superloialitate , atașament , iubitor , sacrifica orice pentru " dragoste ", dispus a tolera
mai multe lucruri negative într-o relație decât evaluatorul ar fi.
Credul , prea încrezător , ușor convins , naiv , nu sunt suspiciosi , " Pollyanna , " spera la
o schimbare .
Ciclu vicios de dependență , abuz , separare / dezertare , dovadă de neputință și inutilitate
, devastare emoțională , teroare de a fi în imposibilitatea de a avea grijă de propria persoana ,
evitarea de a lua auto- Respectarea sau acțiuni independente , diminuat stima de sine , da o mai
mare dependent.
Comportamente
Ineficiența generală a autonomiei , dar nu incompetență ( poate demonstra aptitudini
excepționale în unele arii ) .
Lipsa de competențe / motivația pentru o viață independentă , il faci să-și asume roluri
mature .
340
Dispoziție
Depresie și furie ascunsa , plângăcioși / istericale / plângeri .
Încearcă să țină emoțiile sub control strict .
Separarea duce la depresie / teroare de abandon .
Cognițiile
Consideră în soluții magice pentru problemele , credința în mântuirea prin iubire
Lipsit de imaginație personalitate.
Vinovatia , își asumă vina .
Nedorind să își asume riscuri pentru satisfacție .
Preocupat cu temerile legate de dezertare / incapacitatea de a face față pe cont propriu .
Ezită să ia decizii .
Nu reușește să identifice propriile nevoi .
Imaginea de sine
Slab / neajutorat , auto - derogare , discreditare , - martirizare, se auto - sacrifica ,
încredere în sine scăzută, " complex de inferioritate "," prost ", untalented , nevrednic , umil ,
auto- eficace , inadecvat , stupid , fragil .
Puncte forte ascunse , neagă / subevalueaza competențe proprii , au nevoie de încurajari.
13.14. Personalitate disociativa
Codul relevant ICD - 9 - CM și de DSM -IV - TR este 300.14 , DID . Numele său
anterior a fost personalitate multiplă.
341
Nota : Cele mai multe studii au descoperit suprapuneri extinse cu simptome de
personalitate borderline. Ross et al . ( 1990) au sugerat că diferenta cruciala este o formă de
amnezie in DID sau MPD . Referințe bune sunt Ross ( 1997) și Putnam (1989 , 1991 ,1997) .
Caracteristicile Eu-rilor separate
Un personalitate centrală self / primara / gazdă : depresie, anxietate , obsesiv bun , "
masochist , "moralist, caută tratament .
Alte personalități /alter ego-uri : semiautonome , numeroase [ 3-100 , = 15 ] , unele bune
și unele rele , unii cred că gazda nu poate suporta amintiri / durere , unii, convinsi că gazda
trebuie să fie pedepsita/ ar trebui să moară , ar putea avea amnezie intre ele sau fata de gazda
(nume ciudate / titluri caracterologice ).
"Roluri " comune ale alter-ego-urilor : copil, protector , persecutor , o persoană de sex
opus , o persoană perfectă .
Tranziții : bruste/ neașteptate , precipitate de stres sau pe baza unui patern social /
elemente din mediul inconjurator , adesea însoțite de dureri de cap / senzație de slăbiciune /
amnezie / black-out.
Prezentarea Simptomelor
Coons și Milstein ( 1986) menționează următoarele simptome de DID / MPD , listate aici
descrescator in ordinea frecvenței :
Amnesia , depresie , istoric de abuz sexual din copilarie , fugă , tentative de suicid ,
halucinații auditive , antecedente de abuz de medicamente , istoric de abuz fizic in copilarie ,
disfuncție sexuală, dureri de cap , personalități de copil , antecedente de abuz de alcool ,
antecedente de orice tip de tulburare de conversie , cazuri de viol.
Acestea sunt , de asemenea, frecvente:
Probleme cu a-si arata furia / frustrare / sfidare , probleme cu încredere / securitatea /
trădarea / suspiciune, presupune că ea / el nu va fi crezut .
342
Confuzie asupra unei locații / ore / persoane , răspunde la mai mult de un nume ,
schimbari rapide ale personalitatii, uita evenimentele recente , pierde notiunea timpului , o
negare a responsabilitatii intense si sincera atunci cand este confruntat/a, , halucinatii auditive.
Variații extreme sau ciudate ale competențelor (de exemplu, scrisul de mână), preferințele alimentare, aptitudini artistice, răspunsurile la disciplină.
Comportamente auto-prejudiciabile, acuze somatice sau "conversive", simptome cum ar
fi somnambulism, orbire bruscă, pierderea senzaţiilor.
Următoarele caracteristici ale unui istoric de abuz sexual și / sau fizic sunt frecvent
observate:
Se consideră auto responsabil pentru abuzul suferit, consideră abuzul meritat din cauză că
este rău / furie / imperfecțiune, crede abuzul va continua, deși este imposibil, tulburare de
identidate disociativă / tulburare de personaliate multiplă ca o formă de coping.
13.15. Personalitatea Histrionică
Codurile ICD-9 şi DSM-IV-TR relevante sunt 301.50, tulburarea de personalitate
histrionică
Utilizarea actuală nu foloseşte termenul "isteric", iar persoanele cu personalitate
histrionică nu sunt toate femei. (A se vedea, de asemenea, prudenţa în ceea ce privește sexismul
în secțiunea 13.13, "Personalitatea dependentă.")
Caracteristica principală
Atenție caută prin auto-dramatizare și emoție exagerată.
Afectul
Exagerat, labil/viu/superficial, ușor "depășit" cu emoții, ușor
entuziasmat/dezamăgit/înfuriat, reacții excitabile de teatru/flamboaiant/exprimate intens,
comportamente dramatice excesive, creează efecte dramatice/pare că actioneaza un rol,
afectivitate exagerată și neconvingătoare.
Comportamente
Reacţii exagerate la necazuri minore, nepotrivite.
343
Afectări/afecte, supradetermina, faţade.
Gesturi repetate/impulsive/dramatice/sinucigașe de manipulare, tentative sau amenințări
similare.
Creative/imaginative/artistice, elegante, sensibile.
"Feminitate"/"masculinitate" stilizate/caricaturizate.
Cognițiile
Vezi Shapiro (1965).
Uitare, reprimare, nereflexivitate, auto-distragere/distractibil.
Trăiește într-o lume de experiență nonfactuală/percepție impresionistă/amintirilor, la
nivel global/difuz
Lipsit în claritate, nonanalitic.
Impresionabil, sensibil la vivid/sau prezentat forțat.
Soluții magice copilăreşti pentru situații problematice, banuieli, "intuiție", nu se
adaptează bine la schimbare
Perspective superficiale și stereotipe, "psihanalitice".
Aspecte interpersonale
Exhibitionistic, domină conversația, banalizează subiectele, povești dramatice lungi,
auto-dramatizare, lauda, "sufletul petrecerii"/centrul atenției, nestatornic, vrea se facă plăcut,
nevoi excesive de atenţie/laudă/aprobare/satisfacție.
Aspect romantic: fantezii de salvare și victorie; nostalgie, sentimentalism, idealizare a
partenerului; lume de "ticăloși și eroi"; face alegeri și decizii de relatii sociale precare, judecăți
sărace despre parteneri/prieteni/soţi; relaţii furtunoase cu bucurii puțin reale sau durabile,
implicarea în situații melodramatice.
Zadarnic, văzut inițial de alții cald şi afectuos, sincer, viu. Mai târziu, văzut ca egoist,
narcisist, superficial și nesincer, neautentic, nechibzuit, auto-compatimitor, prezintă uimire la
mica înțelegere a implicațiilor comportamentului ei/lui sau consecințelelor/efectelor sale asupra
altora
344
Opresiv exigent, ia fără a da, egocentric, zadar, irascibil, ușor plictisit, necesită stimulare
externă excesivă, căutător de atenţie, caută ajutorul, manipulează pentru asigurări, de manipulare,
afirmă "dreptul unei femei de a-şi schimba mintea ei"/"prerogative masculine."
Neputincios, dependent, sugestibil, necritic, neasertiv, vede asertivitatea ca nepoliticoasă
sau urât, văzut ca fragil.
Impetuos, perioade de comportament sălbatic, iresponsabilitate, abuz de substanțe, agățat
în cluburi și baruri, promiscuitate sexuală/sexualitate casual, controlul
impulsivității/raționamentului/înțelegerii scăzut/slab, hotărâri necugetate.
Egocentric, se simte rănit/pustiu/trădat în toate relațiile, credințe superficiale, se vede pe
sine ca sensibil și vulnerabil, sine inconsistent, lipsă de convingeri politice sau de altă natură.
Sfios, seducător, cochet, provocator sexual, roșește, ușor jenat, chicotește, naiv, lipsit de
cunoștințe sexuale corecte, seducător însă pentru ajutor mai degrabă decât pentru sex, pare
preocupat de sex, imatur, auto-dramatizare/ sexy / flamboiant /îmbrăcăminte dramatică
/coafură / machiaj, arată/se îmbracă precum o adolescentă prostituată/curvă/vagabond/macho-
man.
Imaginea de sine
Fermecător, gregar, stimulant, jucăuș, sensibil la alții/sentimente, incompetențe selective
în domenii de importanță scăzută (de exemplu, numere, specifice).
Acuze somatice
Vag, schimbător, mobil, "problemele femeilor", se plânge de modificările
îmbătrânirii/aspect,pierderi în aptitudinile şi performanţa sexuală, leșină la vederea sângelui,
sincope, se preface bolnav, la belle indiference (rar, aproximativ 30%)
13.16. Personalitatea ipocondrială
Vezi și secțiunea 12.20, "prefăcătorie."
Codurile relevante ICD-9-CM și DSM-IV-TR sunt 300.7, Hipocondria; 300.81,
tulburarea de somatizare
345
Caracteristici generale
Datele nu sugerează o prezentare mai frecventă a personalității ipocondriale la persoanele
în vârstă sau la femei. Tyrer și colab.(1990) au descris următoarele caracteristici:
preocupare cu menținerea sănătății prin restricție/medicamente "sănătoase" sau
"naturale"/vitamine/produse pe bază de plante
percepția distorsionată a unor simptome minore, astfel încât acestea se referă la boli care
pun viața în pericol. Niciodată nu se simte complet bine.
cere consultații medicale pentru investigații/tratament/reasigurare, urmărește furnizorii
alternativi de asistenţă medicală, atunci când acestea sunt neproductive
credințe rigide și persistente cu privire la sănătate și stil de viață.
"Chip familiar", "ciob" (tratate de catre un "vraci"), "programele de fidelitate", pacient cu
fişă cu dimensiuni mari
ostilitate dependentă (se așteaptă atât la îngrijire cât şi eşec
plângeri mai multe și schimbate, plângeri somatice neobișnuite/singulare care sunt
descrise în termeni de încărcătură afectivă, dureri ciudate, oboseală cronică /invariabilă.
hipersensibilitate la toate medicamentele, multe alimente, etc.
lipsit de bucurie de viață/nesatisfăcătoare/supra-responsabil
Tulburare de personalitate multiplă Vezi secţiunea 13,14, Tulburarea de identitate
disociativă
13.17. Personalitatea narcisică
Codul relevant ICD-9-CM și DSM-IV-TR este 301.81, tulburare de personalitate
narcisistă.
Caracteristici generale
Centrarea de sine.
346
Caracteristici asociate
Exhibiționism, tânjește după adorație.
Imaginea de sine
Grandios, fanteziile de auto-importanță/unicitate/dreptri/ caracter distinctiv, pierderea
ușoară a stimei de sine, "o fraudă/fals," auto-îndoială, conștiință de sine intensă.
Fantezii continue de cuceriri/succese/putere/admirație/frumusete/dragoste, se laudă cu
talentele si realizarile sale, prezice mare succes pentru sine, crede că are dreptul de a merita un
salariu mar /onoruri., supraevaluează toate realizările proprii.
Aspecte interpersonale
Intitulat, încrezător, sigur de sine, așteaptă să fie tratat ca un succes/persoană talentată sau
cel puțin mai bun decât altele, se simte special şi proeminent, se ascunde în spatele unei măști de
superioritate intelectuală , stimă de sine exagerată ușor întărită de dovezi mici de realizare și
ușor de deteriorat la insulte mici și neglijări.
Foame de complimente, cere afecțiune/simpatie/lingușire/favoruri, necesită aclamare
nesățiosă pentru sentimentele de moment, comportamente pentru atragerea atenţiei.
Stima de sine fragilă, pierderea stimei de sine atunci este când respins/zdrobit/inflamat de
rănile vieții, răspunde la critici cu furie/disperare/nonșalanță aparent rece, control compulsiv
asupra altora, poate rumega pentru o lungă perioadă de timp de asupra situaţiilor sociale ne
ameninţătoare, interacțiuni visătoare extinse.
Relații sunt văzute în întregime în termeni de ceea ce alții pot da mai degrabă decât ca
schimburi, exploatatoare, lipsă de obiectivitate, arogant, insensibil social, resentimente la orice
decepţie/nevoile sale, relaţii superficiale, consideră că este ușor să revoce angajamentele pe care
le-a făcut, nu are relaţii profunde sau respectuoase, nerespectarea normelor sociale, alternează
între idealizare și dispreț arogant pentru prieteni, lunga istorie a relațiilor neregulate, îi ia pe alții
ca atare, conduce oamenii departe, conversații auto-centrate astfel încât alții își pierd interesul,
înțelegerea convențiile sociale este distorsionată de egocentrism.
Lipsă izbitoare de empatie, indiferent la drepturile altora, neglijent, neatent, lipsit de tact,
egoist, nerecunoscător, neapreciativ.
347
Opozițional/ se ceartă cu autorități/instrucțiuni/examinator/supraveghetor, insistența de a
avea propriul mod, puțină atenție pentru a lucra sarcini, se află pentru a-şi proteja
ego-ul/privilegile/poziția, raționalizează, auto-amagit, denaturează faptele.
Grandios, obraznic, intimidant, beligerant, cu resentimente, pretențios, sarcastic, cavaler,
grosolan, încrezut, respingător, auto-indulgent.
Afectul
Neglijent/imperturbabil/nepăsător/optimist, cu excepția cazului amenințări eului/apariţia
daunelor, depresie nefocalizată cronic, lipsa expresiilor de căldură.
Cognițiile
Invidios, solipsism, preocuparea cu valoarea performanței proprii.
Stiluri de căutarea atenţiei
Tabelul de mai jos este pus cu permisiunea de la Goleman (1988).
Interesul propriu normal
Apreciază lauda dar nu are nevoie de ea pentru menţinerea stimei de sine
Poate fi rănit temporar de criticism
După un eşec se simte nefericit dar nu inutil
Se simte special, sau talentat în mod special, dar numai până la un anumit nivel sau în
unele zone.
Se simte bine despre sine în ciuda criticilor.
Ia eșecuri vieții din mers, deși supărat temporar.
Stima de sine este destul de constantă în fața respingerii, dezaprobării și atacurilor.
Nu se simte rănit în cazul în care nici un tratament special este primit.
Este sensibil la sentimentele altora
Narcisism auto-distructiv
Pofte insațiabile pentru adulare; laudă ce duce la sentimente de moment bune despre sine
Este inflamat sau strivit de critici
348
Eșecul pornește sentimentele de rușine, umilire de durată și lipsa de valoare
Se simte mult superior tuturor și superior în multe feluri, cere recunoaștere pentru
superioritate
Necesită susținere continuă din partea altora pentru a avea un sentiment de bunăstare
Reacționează rănit, cu depresie, furie sau pe perioade prelungite
Reacționează la respingere cu furie pasională sau depresie profundă și pierdere severă a
respectului de sine
Simte dreptul la un tratament special; regulile obișnuite nu se aplică la el ca la alții
Este insensibil la sentimentele și nevoile altora, îi exploateaza pe alții
13.18. Personalitatea Nervoasă
Vezi secţiunea 10.3, „Anxietate/Frică”
Codul relevant ICD-9-CM și DSM-IV-TR este 300.02, Anxietate generalizată
Războinic, îşi face griji, ţintuit de anxietate, cu nervii la pământ, excitabil, uşor de
supărat, instabil, cu toane, sperios temperamental, toleranţă scăzută la frustrare
Pretenţios, cronic nemulţumit, cârcotaş, căutător de vină.
13.19. Personalitatea Normală/Sănătoasă
Codul relevant ICD-9-CM și DSM-IV-TR este V71.09, Fără diagnostic sau condiţie pe
Axa I sau Axa II
Ca alternative bazându-se pe absenței de patologie, aici sunt mai multe opțiuni pentru a
descrie o personalitate sănătosă sau extrem de funcțională cu alte cuvinte, criterii de sănătate
mintală pozitivă.
Frisch (1999) oferă aceste 17 zone ale funcției viață: sănătate, muncă, creativitate, relaţie
de dragoste, comunitate, a avea un standard de viaţă stabil sau adecvat, recreaţie, servicii sociale
către alţii, prietenii, relaţii cu rudele, o filosofie de viaţă, învăţat, acţiuni civice, relaţii cu copii, a
avea o casă.
Psihologia pozitivă se focalizează pe personalitatea sănătoasă. Câteva dintre resursele
pentru clinicieni includ Frisch(2006), Diener li Biswas-Diener(2008) şi Lopez şi Snyder(2009).
349
Formula famimoasă a lui Freud pentru normalitate a fost să fii capabil să munceşti şi să
iubeşti.
Jahoda(1958) mentionează:
Conștientizarea, acceptarea, precum și corectitudinea conceptului de sine.
Stăpânirea mediului și adecvarea în satisfacerea cererilor de viață.
Integrarea și unitatea personalităţii, exercitarea golurilor cuiva.
Autonomie și încredere de sine.
Percepția realității și sensibilitate socială.
Continuarea creșterii față de actualizare de sine.
Shoben(1956) descrie următoarele caracteristici:
Aptitudini pentru valorificarea experienței din trecut.
Control de sine.
Abilitatea de a lua în considerare idealuri.
Fiabilitate socială (predictibilitate).
Capacitate de a acționa independent în timp ce încă recunoaște nevoia de relații
(interdependență).
W.C. Menninger(1967) oferă următoarele criterii pentru maturitate emoţională:
Capacitatea de a face faţă constructiv cu realitatea.
Capacitatea de a se adapta la schimbare.
O libertate relativă de simptome produse de tensiuni și neliniști.
Capacitatea de a găsi mai multă satisfacție în a da decât în a primi.
Capacitatea de a relaționa cu alte persoane într-un mod consecvent, cu satisfacție
reciprocă și ajutor.
Capacitatea de a iubi.
13.20. Personalitatea Obsesivă
Vezi sectia 13.12, Personalitate compulsivă, în special nota, secţia 12.8 compulsii,, 12.21
obsesii, 13.4 tipurile A şi B de personalitate
350
Caracteristici generale
Supraideaţional, griji, supra-conştiincios
Cogniţii
Vezi Shapiro(1965)
Meditativ, se îndoieşte, crede prea mult, are încredere în hotărârile proprii, naufragiază,
gândeşte la nesfârșit, indecis, evită situațiile de decizie, inversează decizii, insipid, oscilează,
temeri la orice greșeală.
Doreşte să nu fie niciodată iresponsabil/neatent/neapreciativ/rău/imperfect/eronat,
dependent pe intelect și logică ("trăiește în cap"), prea voință proprie
Preocupare cu detalii triviale, supraîngrijorat cu detalii tehnice, obligat la atenție la
detalii, "nu se poate vedea pădurea de copaci", "rearanjează șezlongurile de pe Titanic", un
"fanatic", un încuiat pentru detalii, dă avertismente inutile și memento-uri.
Preocupare cu eficiența, temerile legate de pierderea controlului.
Perfecționism, cerințele absolutiste, rigiditate, inflexibilitate, "niciodată suficient de bun",
îngrijorare în legătură cu care fac lucrurile, judecă, moralist
Preocupări religioase, scrupulozitate, caută reasigurare repetate la ghizi spirituali, repetă
ritualuri religioase din cauza unei posibile invalidări a acestora, sentimente de vinovăție și
păcate.
Atenție rigidă și strictă axată pe interesele proprii/indicatori tehnici/detalii, stimuli noi
respinse ca distrageri, reduceri/respingeri de idei noi sau de date.
Comportamente
Procrastinat, întârzie, evită, neagă sarcinile ineficiente, greșeli imediate pentru
importante.
Grijă rafinată faţă de bunuri/ "prețiozitate," meticulos, păstrează elemente lipsite de
valoare.
Activitate tensionată, voluntar, împovărat, condus, suferă sub termene, presiuni
Ritualuri ușoare, interese rituale, repetate "incantații,", gândirea magică
351
Afectivitatea
Izolarea de afecte, pierderea spontaneității, rigid și formal în relaţii, incapabil de plăcere
autentică, ambivalențe, sentimente amestecate, depresie ușoară cronică.
Îngrozit de a fi jenat umilit, prezintă temeri ca fiind găsit necorespunzător
Teroarea imprevizibilului necunoscut/incontrolabil
Detectează / descoperă sentimentele prin comportamente proprii (de exemplu, "Eu plâng
așa că trebuie să fie trist").
Aspecte interpersonale
Adecvat, cuminte, pompos, dogmatic, încăpăţânat, inflexibil.
Solicită controlul, dar rezistă la controlul altora.
13.21. Personalitatea Paranoidă
Vezi sectia 12.24, paranoia
Codul relevant ICD-9-CM și DSM-IV-TR este 301.0, tulburarea de personalitate
paranoidă
Caracteristici
Lipsă de încredere şi vigilenţă
Aspecte interpersonale
Neincredere, neîncrezător, prea prudent, suspiciune, neîncredere nejustificată, se așteaptă
la rele tratamente și trădare, nu are încredere motive altora, suspecți de manipulări, are încredere
în"aliați", pune la îndoială loialitatea altora, consideră ca alții încearcă să-l pună în dezavantaj
/complot împotriva sa / manipulare / vizionare
Sceptic la motivele altora, loialitatea lor
Vigilent, sensibil la înșelăciune/trădare/dezaprobare, ascultă de referințe jignitoare,
hipersensibilitate la critică, caută semne de înșelăciune manipulare/trădare.
Păzită, așteptările defensive, armate duce la izolare / consolidarea neîncredere.
352
Ostil, beligerant, opoziţional, conflictual, argumentativ, încăpățânat, rapid pentru a lua
infracțiune, uşor de jignit, dorința de a învinge/umili/condamna
Fantezii de răzbunare, preocupați cu dorinţa să se răzbune, poartă ranchiună
Dorește să rămână independent, fără relații strânse, refuzul de a se destăinui, distant,
îndepărtat, izolat, retrâns, retras, secretos, teroare de a fi controlate, de apărare continuă și extrem
de autonomie, teama de predare pasivă, un singuratic
Trimiterile indirecte/aluziile, ideile de referință, face cu ochiul/referințe oblice, teme de
putere în toate conversațiile.
Dificil, rigid, de opoziție, critică pe alții, nu recunoaște defecte în sine, acuză pe alții
pentru toate rezultatele negative și frustrări, exteriorizează vina, nu iartă sau uită
Cârcotaș, hipercritic, găseşte greșeli, mândru arogant, lăudăros, , grandoare, are o postură
superioară, dezgustat de slăbiciune altora.
Atenția se concentrează strict pe căutarea de confirmare/indicii, stimulii noi sunt
interpretaţi de sensuri reale, imune la probe contrare/corective.
Cogniţii
Denaturează semnificația acțiunilor și faptele, pierderea unui simț al proporției.
Căutarea rigidă și repetitivă pentru confirmarea suspiciunilor/ideilor de
referință/semnificații personalizate, participă doar la conformitate de dovezi/indicii, credința în
convingerile proprii ale adevărului de bază, mărește evenimente minore sociale în confirmări ale
intenţiilor rele ale altora și minciuna lor, distorsiuni exagerate care rezultă în iluzii, din motive
fragile sau nefondate ce produc suspiciune intensă.
Vigilent, hipersensibil, hiperalert, suprasensibil la orice modificări/neașteptat/nimic ieșit
din comun, temeri legate de surprize.
Afecte
Răspunsuri superficiale emoționale, rece și lipsit de umor, absența sentimentelor, fără
emoţii, restrânse, rareori se relaxează, în gardă, anxios, îngrijorat, amenințat, tensiune, sensibil,
irascibil, gelos/ invidios la progresul altora.
Imaginea de sine
353
Se simte maltratat/păcălit, trecut cu vederea/abuzat/amenințat, colectează nedreptăți,
suspecți , grandios, se vede pe sine ca obiectiv,, rațional, până la "Doar face ceea ce este necesar
pentru a supraviețui într-o lume dură."
Sistemul deziluzional
Credința în moduri neobișnuite sau iraționale de cunoaștere (de exemplu, citind viitorul,
gândirea magică, percepție extrasenzorială), iluzii de puter /statutului/cunoștințe/contacte,
halucinații auditive/voci care comandă, sau amenință, tendințe litigioase.
Personalitate pasivă Vezi subcapitolul 13.13. Personalitatea dependentă
13.22. Personalitatea Pasiv-Agresivă
Caracteristici
Ineficiența intenționată și ostilitate nerecunoscută.
Aspecte interpersonale
Superficial supus.
Controlul indirect al altora fără asumarea responsabilității pentru acțiunile sau furie,
neagă/refuză declarațiile deschise ale rezistenței/menține proprii "bunele intenții".
Nu se poate spune o rezistență directă la "Nu", contracarează
Pasivitate intenționată dar inconștientă pentru a ascunde agresiunea, negarea/confuzia
peste rolul propriu în conflict, dă semnale mixte ("Du-te departe și se apropie")
Supracritic la complimente, atacuri subtile, dă vina, insultă, se plânge la alții, critic faţă
de şef /toate autoritățile/cei cu putere/control asupra lui / ei, cârcotaș, apărare împotriva
intimităţii, angajamente inutile și prelungite
Autocratic/tiranic, hărţuitor, meditează, relaţii dificile, de manipulare, cu probleme/
conflictuale.
Afecte
354
Refuzul emoțiilor (mai ales furie, durere, resentimente), motive ostile, profunde și
persistente, ambivalente, ursuz, invidios, resentimente.
Aspecte academice/vocaţionale
Ineficiența intenționată care transmite pe ascuns ostilitate, ostilitate acoperită,
resentimente de control / cereri, o anumită superficialitate, încăpățânare, sabotaj, erori
"accidentale", amânare, uitare, incomplet, reținut la sursă de informații critice / răspunsuri, ritmul
de lucru pe îndelete, nu respecta termenele, nu primesc promoţii în ciuda abilităţilor.
Personalitate psihopată Vezi subcapitolul 13.7 Personalitate antisocială
13.23. Sadistic Personality
Caracteristici
Cruzime
Comportament
Înjositor, agresiv, rușine, umilește, înjosește pe alții.
Brutal, se bucură să îi facă pe alții să sufere, a mințit pentru a face pe alții să sufere,
intimidează / sperie / terorizează pe alții să câștige propria dorinţă, limitează autonomia altora,
folosește puterea în mod dur ca disciplină și rele tratamente, folosește amenințări/forță/cruzime
fizică pentru a domina pe alții , escaladează rapid nivelul de violență de a restabili poziția
dominantă atunci când a contestat, fascinat de violență/accidentare/tortură/arme/arte marţiale.
Notă: În conformitate cu Weinberg și colab. (1984), activitățile sado-masochiste
consimțite au aceste caracteristici:
1. Acordul cu privire la care partenerul este dominat / supus ("de sus / jos").
2. Conștientizarea în comun că acestea sunt jocuri acţionate ("în scenă", "subspațiu", cu
costum, angajament echipamente / "jucării").
355
3. Informat, consimțământul voluntar, explicit (convenite "cuvânt sigur" pentru a opri,
discutare și respect pentru limite).
4. Un context sexual.
5. Conștientizare comună că acest comportament este sadomasochist, "pervers",
"BDSM," neobișnuit, etc.
13.24. Personalitate schizoidă
Caracteristici
Depărtare socială, constricție emoțională.
Aspecte sociale
Izolare, distant, fără prieteni apropiati, "singuratic", retras, discret, "dispare în fundal," la
distanță, indiferent la laudă / sentimente / critica altora, satisfăcuți.
Interese solitare, visele, auto-absorbție, inaccesibil.
Abilități sociale limitate, lipsit de înțelegere socială, stângaci, spune lucruri nepotrivite și
pot cere scuze imediat, nu raspund, imposibilitatea de a forma ataşamente, roluri periferice,
participă la numai aspectele formale și externe ale relațiilor.
Performanță normală sau sub valoarea medie de muncă și de realizare, cu excepția
cazului de muncă când nu are nevoie de contact social.
Victimizat
Cogniţii
Gândire ocolită, preocupat de idei abstracte / teoretice, procese de gândire vagi și
obscure, abordare cognitiv neconvențională, criptice.
Intellectualize, cogniții mecanice, sărace / sterpe / sterile.
Vagi și indecise, absent- minte.
Fantezii compulsiv excesive, fanteziile sunt surse de satisfacție și motivație
Comportament
356
Letargic, vitalitate scăzută, lipsa de spontaneitate, lent.
Afecte
Răceală emoțională, capacitate limitată de a relaționa emoțional, plat, impasibil, tocit
afectiv, depărtat emoțional, absența emoţiilor calde față de alții, nu are sentimente profunde
pentru un alţii, emoțiile fără inimă, doar slabe/de mică adâncime, nevoile erotice slabe,
rece/afectează puternic.
13.25. Personalitate Schizotipală
Caracteristici
Dificultățile interpersonale ale personalității schizoide, plus excentricitățile sau ciudățenie
de gândire / comportament și / sau percepție.
Comportament
Idiosincratic, ciudat, curios, bizar.
Discurs ciudat cu expresii vagi / neclare / impare / idiosincratice.
Îmbrăcăminte ciudată sau stil personal.
Cogniţii
Gândire magică, superstiţii, clarviziune, telepatie, precogniție, iluzii recurente, desfacerea
de gânduri "rele" / "fapte", uneori ideație paranoidă.
Autism, ruminativ, metaforic, slab, separă personal de la obiectiv, fantezie faţă de
realitățile comune, disocieri/depersonalizări/derealizări; vede viața goală și lipsită de sens.
Afecte
Disconfort cronic, afectează negativ, dureros de timid.
Aspecte interpersonale
357
Retras, relaţii suspecte, tensionate, abţinere, distan, excentric, periferic, clandestine,
plictisitor, neimplicat, apatic, care nu răspunde.
13.26. Personalitate auto-defensivă
Caracteristici
Selectează situații care vor determina ca el să sufere rele tratamente, eșec, dezamăgire
Aspecte interpersonale
Sacrificiu de sine nesolicitat şi excesiv, sacrificiu care induce vină în alții și apoi evitare,
provoacă respingere de către alții și apoi se simte rănit sau umilit, răspunde la succes cu
comportamente depresive/vinovăţie
Evită experiențe plăcute sau de succes, nu își îndeplinește sarcinile
Respinge sau nu urmărește relațiile cu persoane fizice aparent cu rol de îngrijire sau
nevoie de ajutor / (de exemplu, un terapeut), se subminează pe sine, "smulge înfrângerea din
ghearele victoriei", selectează relații cu persoane abuzive, eventual stimulat sexual in relaţiile cu
partenerii insensibili, "masochist," incită la furie/abuz/respingere.
358
C. Persoana şi mediul
Capitole:
14. Activitățile de zi cu zi
15. Funcționarea socială / comunitară
16. Cuplul și relațiile de familie
17. Abilităţi profesionale / academice
18. Funcționarea recreaţionale
19. Alte evaluări de specialitate
359
14. Activită ile de zi cu ziț
Notă: Dacă există deficite în activităţile de zi cu zi sau a avut loc o schimbare în general,
se indică motivele pentru această situație. Și, după caz, se descriucomportamente sau deficitele
care limitează viață independentă.
14.1. Evaluare
Cele activităţi de zi cu zi de bază sunt igiena, dezbrăcare, mâncatul, transferul de la pat la
scaun și înapoi, folosirea toaletei, și mersul pe jos. Din moment ce toate depind de alții pentru
niște suporturi, evaluarea trebuie să ia în considerare contextul.
Multe măsuri, pentru diferite populații, poate fi consultate on-line. Unele instrumente
utilizate în mod obișnuit de evaluare a activitpţilor sunt enumerate mai jos.
Fiecare oferp titlul ediției curente sau versiunea de la fiecare test (cu acronim, abreviere,
sau denumirea comună indicată ca de obicei prin subliniere); data drepturilor de autor, dacă sunt
cunoscute; editorul său actual sau distribuitor; și intervalul de vârstă aplicabil.
Adaptive Behavior Assessment System–II (2003), Pearson, 0-89 ani.
American Association on Mental Retardation Adaptive Behavior Scales, 2nd ed. (1993),
PRO-ED, 3-18: 11 ani.
American Association on Mental Retardation Adaptive Behavior Scales—Residential and
Community, (1993), PRO-ED, 18-80 ani.
Adaptive Behavior Inventory, PRO-ED, 6-18: 11 ani.
Scales of Independent Behavior—Revised, Riverside, sugari- 80 + (1996).
Scalele Adaptative Vineland (2005), Pearson Evaluări, 0-18 ani.
Terapeuţii ocupaţionali au multe instrumente de evaluare a activităţilor de zi cu zi
specifice și pentru moduri de a interveni.
360
14.2. Nivelul de asisten ă necesară / gradul de independentț
Incapabil, are nevoie de asistență 1: 1, limitată de condițiile fizice/medicale, mai degrabă
decât de cele psihiatrice, doar sarcini simple, ajutat cu treburi de soț/partener/familie, trebuie să i
se amintească/solicite/monitorizare/supravegheare, anunțare neasistată. Activităţile zilnice se fac
prin intermediul partenerului din cauza limitărilor fizice. Activităţile zilnice efectuate de
copii/rude/gazde/a ajutoarelor plătite.
14.3. Îngrijirea Copilului
Abuzuri, exploatare, neglijenţă, se hrănește în mod regulat/corespunzător/sănătos, cade în
mod regulat/în condiții de siguranță, schimbă scutece şi haine, rochii corespunzătoare pentru
vreme şi compoziţie, îndeplinește rutine (orele de culcare, până și în afara şcolii, mesele), este
afectuos, interacționează cu/se bucură de prezența copilului, nu lasă în pace, apără, se
amuză/distrează, învață, se bucură de creșterea copilului.
14.4. Treburi / Îngrijirea casei / Abilităţii de uz casnic
Curățenie
Alimente: aşează masa, curăţă masa, spălarea vaselor, uscare, pune deoparte, argintărie,
folosește corect maşina de spălat vase, curăţă bucătăria.
Curăţenie casă: mătură, se îndreaptă în sus dormitor, scoate gunoiul, şterge praful, perie,
curăță baia.
Casa este imaculată/curată/funcțională/aglomerată/dezorganizată/haotică/în stare proastă/
periculosă, murdară, infestaăt, miroase a ......................
Imbrăcăminte
Spălătorie: recunoaște murdăria, colectează, separă, spălări/rulează mașina de spălat,
usucă, foloseşte fierul de călcat, pune deoparte hainele.
Coase/repară/înlocuieşte
Altele
361
Intreţinere: recunoaște aparatele defecte, recunoaște situații de urgență, solicită
ajutor/reparații din partea persoanelor, foloseşte lopeți de zăpadă, tunde gazonul, poate opri
furnizarea de electricitate și de apă, schimbă becuri, nu face reparații minore, schimbă robinet,
nu face reparații capitale.
Decorare: alege aşternuturile de pe pat/covoarele, alege și atârnă perdele/huse, vopsele,
imagini de fundal, remodelează.
Plan de îngrijire pentru animale de companie: îi pasă de plante, peşti, pisică, câine, sigur
și eficient.
14.5. Gătit
Trebuie să aibă toate mesele pregătite și servite, mănâncă toate mesele afară, mănâncă
numai gustări / fast-food / produsele alimentare preparate / la pachet , pregătește cutie sau
alimente conservate (de exemplu, conserve de supă și sandwich-uri), nu face preparare simplă,
deasupra aragazului (cartofi prăjiţi) meniu complet, hrană echilibrată, utilizează toate aparatele
din bucătărie, coordonează tipurile de alimente, coace.
14.6. Abilităţi financiare
Recunoașterea receptivă și expresivă a denumirilor de monede, bani/metal/valută/cecuri, ,
face schimbări, se ocupă de toate finanțele pe bază de numerar, poate efectua operații aritmetice
pentru cumpărăturile zilnice, cumpăra ordine de plată, foloseşte cardul de debit, îşi verifica
contul (scrie cecuri, depozitează cecuri, capabil să facă rutinele ce ţin de societatea bancară),
economiseşte bani pentru cumpărături mai mari, are card de credit, manageriaza toate resursele
financiare.
(indica gradul de severitate) Iroseşte finanţele, face cumpărături
compulsive/inutile/necorespunzătoare, este uşor de păcălit când se întâlneşte cu situaţii
financiare care implică un risc, este incapabil să îşi managerieze propriile finanţe, din punct de
vedere matematic/intelectual/emoţional este incompetent/incapabil, din punct de vedere financiar
este incompetent, este capabil să rezolve adunări uşoare dar nu şi pe cele mai dificile, este
capabil să-şi facă propriile cumpărături/verifice contul/plătească facturile/să economisească/să
investească.
362
14.7. Identificarea riscului şi capacitatea de adaptare la risc
Călătorii
Se rătăceşte departe de casă
Se pierde; nu recunoaşte drumul spre casă, stradă sau numărul casei.
Se plimba prin locuri periculoase fără să aibă conştiinţa riscurilor.
Nu este capabil să se descurce în trafic.
Nu are reacţie în fata semnelor de circulaţie atunci când se plimba.
Foc
Ştie cum să evacueze casă.
Poate să verifice şi să repare alarma de fum.
Suprasolicită prizele electrice/prelungitoarele şi nu înlocuieşte firele uzate.
Fumează în pat sau în fotoliu, neglijează chibriturile /lumânările.
Încălzeşte casa pornind cuptorul, lasa mâncarea să se ardă.
Recunoaşte mirosul de gaz, dar căuta defecţiunea utilizând flacără.
Îngrijirea locuinţei
Nu poate menţine termostatul cu setările normale.
Lasă uşile şi ferestrele deschise atunci când nu este necesar.
Combina produsele chimice de curăţenie.
Nu reuşeşte să cureţe în condiţii de siguranţă pete, sticlă spartă sau alte obiecte
periculoase.
Nu reuşeşte să aibă grijă de animale/plante, le provoacă suferinţă.
Prepararea alimentelor
Nu mănâncă sănătos (decât snaksuri, gustări, nu reuşeşte să se ţină de o dietă
prescrisă).
Nu păstrează mâncarea în condiţii bune, consumă alimente stricate.
363
Nu reuşeşte să seteze temperatură apropiată coacerii mâncării, nu monitorizează
progresul coacerii mâncărurilor.
Lasă frigiderul/cuptorul deschis, lasa mâncarea să se ardă.
Îmbrăcămintea
Îmbracă haine largi sau haine periculoase.
Se îmbraca inadecvat pentru sezonul în care se afla.
Boala/Prejudicii
Nu recunoaşte simptomele bolilor mai grave şi nu acţionează în concordanţă cu
acestea.
Nu ia medicamente prescrise sau ia doze diferite.
Nu recunoaşte efectele secundare ale medicamentelor.
Recunoaşterea pericolului: Declaraţii sumare
Nu poate fi lăsat nesupravegheat datorită faptului că nu reacţionează adecvat la mediu.
Pare a nu avea conştiinţa pericolelor, riscurilor. Este conştient care este rolul poliţiei, al
pompierilor şi al serviciilor medicale de urgenţă şi ştie cum să ia legătura cu fiecare dintre
acestea.
14.8 Situaţia locuinţei/Nivelul necesar de îngrijire
(indica gradul de severitate) Locuieşte independent în propia casă, utilizează serviciile
de suport ale comunităţii în care trăieşte (cantină, banca de alimente, servicii de catering,
autobuzele speciale), locuieşte cu soţul/soţia/copii/partener/membru al familiei/colegi/prieteni,
sta în dormitor cu/fără bucătărie incorporata, trăieşte într-o casă/apartament individual
monitorizat, participa la actividatiile propuse de serviciile de care aparţine, locuieşte într-un
mediu rezidenţial în cadrul programului de tratatment al consumului de alcool/droguri.
14.9. Calitatea performanţei
Fiecare arie a performanţei ADL-ului poate fi evaluată că “este în siguranţă”,
364
“independent”, “adectvat”, “eficace”.
Are o istorie de accidente/este predispus la accidente, performanta ADL-ului este
nesigură/auto-distructiva (ex. se pierde, arde mâncarea)
Este conştient/inconştient de diversele pericole ale vieţii şi poate/nu poate să le evite.
( indica gradul de severitate) Înrăutăţeşte situaţiile, este dezorganizat, ineficient, trebuie
să refacă ceea ce face, inacceptabil, neglijent, ocazional, îngrijit, ordonat, agitat, pretenţios,
meticulos, obsesiv.
14.10. Abilităţi de auto-ingrijire
Alimentaţie şi toaletare
Hrănire: (indica gradul de severitate) E incapabil să se hrănească singur, are nevoie de
ajutor cu anumite alimente, e capabil să se hrănească singur.
Mâncare: Mănâncă regular/iregular, are pofta de mâncare/nu are pofta de mâncare,
mâncare preferată, echilibru bun/precar, restricţii, alergii.
Toaletare: Are problema cu scaunul/cu urina/să folosească toaleta, utilizează laxative,
incontingenta(stres, zi/noapte), foloseşte tampoane.
Curăţare Vezi şi secţiunea 7.1, “Aspect”, şi 7.2, “Îmbrăcăminte.”
Baie: Face baie iregulat/regulat, are nevoie de ajutor, participa la igienă de bază,
utilizează machiaj/se bărbiereşte, se tunde, îşi îngrijeşte unghiile.
Îmbrăcăminte (indica gradul de severitate): Se îmbraca/se dezbraca de haine, îşi alege
singură hainele, se impraca în concordanţă cu vremea/anotimpul, îşi spală hainele, îşi cumpără
haine.
Sănătate
Exerciţii fizice: (indica gradul de severitate) Nu are activitate fizică, întinderi, face
regulat exerciţii fizice, face mişcări de aerobic.
Somn: (indica gradul de severitate) Doarme bine, ocazional prezintă dificultăţi, prezintă
dificultăţi semnificative. (Vezi secţiunea, “Tulburări de somn.”)
Medicamente: Este capabil să-şi administreze medicamentele prescrise fără ajutor, are
365
nevoie de ajutor, abuzează/ia alte medicamente decât cele prescrise, ia multe alte medicamente
neprescrise de medic.
14.11. Cumpărături
(indica gradul de severitate) Este incapabil să facă singur cumpărături, poate să facă
cumpărături simple ca snaksuri, produse de îngrijire, mâncare preparată, meniuri, cadouri, poate
rula comisioane proprii sau pentru terţi, îşi petrece timpul liber făcând cumpărături, recunoaşte
produsele reduse sau aşteaptă reducerile, face achiziţii majore eficient.
Este capabil să estimeze valoarea produselor cumpărate, ştie ce gen de lucruri se vinde în
fiecare magazin, poate să facă diferenţe între dorinţe şi necesităţi /poate controla cumpărăturile
compulsive, este un consumator înţelept.
14.12. Transport
(indica gradul de severitate) Nu călătoreşte deloc, are nevoie de companie, utilizează
autobuzul special/transportul public/taxi, merge pe jos, merge cu bicicletă, foloseşte maşină
condusă de un familiar/prieten etc., conduce când este acompaniat, conduce singur, merge în
vacanţe singur.
14.13. Povara însoţitorului
Are nevoie să fie hrănit/toaletat/îmbrăcat/se cureţe după el.
Are nevoie de timp, intimitatea încălcată, rutine perturbate, planuri şi activităţi personale
perturbate, diminuerea auto-ingrijirii.
Timpul petrecut pentru îngrijire este limitat, restricţionează călătoriile/munca/timp
liber/implicare religioasă.
Pierderi financiare/costurile îngrijirii/tensiuni.
Dificultăţi de a accesa serviciile.
Somn perturbat, tensiuni fizice, înjurături.
Perturbări emoţionale interpersonale (ex. argumente, non-complianta, retragere, acuzaţii
false), pierderea partenerului, senzaţie de copleşire.
366
14.14. Sumarizare
Nivelul de independenţă personală este adecvat; are un statut socio-economic şi un stil de
viaţă adecvat.
Clientul se adaptează bine chiar şi situaţii de viaţă precare.
Ea este capabilă atât din punct de vedere intelectual cât şi psihologic să execute cerinţele
ADLului dar din punct de vedere fizic prezintă anumite limite.
El nu este capabil să aibă grijă de propriile sale nevoi, şi necesită_______ suportul
serviciilor. (Vezi şi capitolul 22, “Recomandări.”)
Ea poate să funcţioneze având propriiul sau stil de viaţă, dar poate să aibă dificultăţi în
situaţii care necesită mai multă independenta (ex. Să locuiască singură), pare să nu aibă
capacitatea de auto-control sau ale abilităţi necesare întreţinerii funcţionării.
Pentru copii:
El merge în pat singur şi nu are nevoie de lumină de veghe peste noapte.
Ea nu are nevoie să meargă peste noapte în patul părinţilor.
Copilul poate să doarmă peste noapte în casa unor prieteni.
Auto-ingrijirea este apropriata vârstei.
15. Funcţionare socială/ Comunitară
Acest capitol include doar activităţile sociale şi comunitare. Descrierea
comportamentului interpersonal într-un interviú poate fi găsit în Capitolul 8 şi 9, iar
descrierea relaţiilor familiare şi de cuplu pot fi găsite în Capitolul 16.
Notă: Dacă relatarea socială a fost redusă în orice domeniu, să se índice de ce şi când s-
a întâmplat.
367
15.1. Stil de viaţă general
Locaţie
Rurală, fermă/moşie, suburbană, urbana, oraş mic/mediu/mare, navetist, subzona
urbană(Cartier).
Calitatea (indica gradul de severitate)
15.2. Implicare în activităţile sociale/comunitare
(indica gradul de severitate) Următoarele grupări sunt ordonate în funcţie de creşterea
implicării sociale.
Sihastru, pustnic, izolat, retras, distant, evitant, neinteresat de relaţiile sociale,
neinteresat de oameni, neinteresat de activitatiile sociale,
Merge doar la întrevederile medicale, neinteresat să participe la
activitatiile oraganizatiilor, vorbeşte prin telefon, este vizitat dar un vizitează, se
368
ocupă de grădinărit/de păsări/alte activităţi solitare, pescuieşte singur, participa la
anumite evenimente sportive ca şi spectator.
Se uită la vitrinele magazinelor fără avea intenţia de a cumpăra
ceva, participa la serbările bisericeşti doar când sunt sărbători, vizitează
prieteni/iese afară cu prietenii, le scrie sau îşi sună prietenii, iese afară cu
vecini/familiari, ia masa cu alte persoane, merge regulat la o cafea/mic-
dejun/club, îşi ajută prieteni dacă sunt bolnavi, are relaţii bune cu anumite
persoane sau se comportă adecvat în relaţiile interfamiliare/cu autoritatea,
cumpăra din diferite magazine în funcţie de ceea ce are nevoie.
Este sociabil, participa activ la sărbătorile
religioase/grupuri religioase/grupuri sociale, face sport săptămânal
sau chiar mai des, primeşte oaspeţi din afara oraşului, merge la
cinema/evenimente sportive, vizitează muzee, participa la activităţi
culturale, participa la vot.
Asista la şcoală pentru adulţi, este activ în
comunitate , are planuri de viitor, joacă sporturi de echipă,
face vizite în afara oraşului fără să fie însoţit, face activităţi
voluntare, este activ din punct de vedere social.
Notă: Dacă clientul spune că “frecventează
biserca/témplele/sinagogiile/moscheele” sau “joacă cărţi”, este important să fie întrebat
“ce face acolo”, “care este numele clerului” sau “ce fel de joc de cărţi joacă”. Aceste
informaţii te vor ajuta să evaluezi nivelul de interese, nevoi (active sau pasive), de
satisfacţie, şi calitatea/intensitatea performanţei sociale.
Pentru copii:
Datorită faptului că activitatiile sociale ale unui copil sunt, în general, dependene
de cele ale însoţitorului, fii atent să afli care sunt într-adevăr interesele lui, abilităţile lui
dar şi capacităţile lui.
369
15.3. Probleme/Conflicte în relaţiile
Probleme la locul de muncă
Vezi şi Capitolul 17, “Competente vocaţionale/academice.”
Avertismente, supraveghere continuă, mustrări, suspendări, concedieri.
Se confruntă cu colegii, îşi tratează colegii cu răceală, necăjeşte/provoacă,
ameninţa/comportament perturbator.
Aspecte juridice
Contact cu poliţia, avertismente, contravenţie, arest (indică motivul, perioadă, anturaj,
consecinţe), acte antisociale/crimă, condamnare, probaţiune, închisoare.
Istoria stărilor de ebrietate publice, conducerea maşinii sub influenţa
alcoolului/drogurilor, atacuri.
Evacuări, falimente.
Conflicte cu vecinii, angajaţii firmelor, proprietari, vânzători.
Abuzul copiilor/soţiei/partenerului/animalelor. A primit ordin din partea Protecţiei
împotriva abuzurilor.
16. Relaţii familiare şi de cuplu
Posibilele diagnostice propuse de DSM se referă exclusiv la persoană şi nu ia în calcul
relaţiile intime, situaţiile sau interacţiunile. Cu toate acestea, înţelegerea tulburărilor pune
accentul pe interacţiuni, factori stresori, terapie de famile, sistemul credinţelor etc. Aşadar, acest
capitol propune câteva moduri de evaluare a relaţiilor de cuplu şi de familie dar şi procesul
interacţiunilor.
Poţi să identifici mai multe informaţii despre cuplu şi familie dintr-o genograma. (Vezi
secţiunea 6.6, “Genograma familiei/Arborele genealogic.”)
16.1. Structura sistemului familiar
370
Structura: implicat, cuplat vs liber (Minunchin, 1974), izolat, individualist, structura
puternică.
Limite: Rigiditate vs. Flexibilitate, deschis vs. Închis.
Coaliţii: schismă, “skew” (Lidz & Fleck, 1985), membrii pivot, diade, etichetări, alianţe,
interfate, relaţii de soţ/soţie.
Stil: Închis (tradiţional/autoritar) vs. deschis (de colaborare/democratic), aleatoriu
(individualist/permisiv) vs. sincronizat (perfecţionist/unanim); notează imaginea familiei vs.
comportamentul actual ţinând cont de stil.
Dinamica:
Cum apar problemele, cine este implicat, cine este scutit de problemă.
Factori motivatori/nemotivatori.
Putere.
Invaliditate: cine este limitat să facă anumite lucruri, deficienţe colective.
Subsistem:
Sistem de cuplu, sistema frăţesc, sistema intergeneraţii.
Limite, modele, alianţe, influenţe etnice, conflicte şi cooperare.
Alte subsisteme: prieteni, muncă, şcoală, biserica, profesionişti, agenţii.
Sisteme de suport: membrii ai familiei, prieteni etc.
Alte aspecte:
Stil de viaţă familiar, teme, mituri/legende (securitate, legende, tabuuri,
secrete).
Pseudomutualitate (Wynne, 1988).
Vinovaţi (Ackerman, 1982): ţap ispăşitor, persecutor, tămăduitorul
familiei.
Paradoxuri, legături duble (Bateson, 1972).
Discordanţă, perturbări, întreruperi.
Model de interacţiune familiar centripet sau centrifugal (Beavers, 1990).
Formulează ipoteze: întreţinerea simptomelor, analiza funcţională, răzbunare,
compromisuri, echilibru.
371
16.2. Evaluarea familiei
Evaluează ambele căsătorii/relaţii/familii curente şi anterioare.
Prezentarea problemei, plângeri/îngrijorări, motive
Sunt descrise în continuare în ordine alfabetică.
Abuz/violenta/neglijare (soţ/soţie, partener, copil; abuz sexual sau fizic).
Reglarea problemelor din adolescente.
Abuz chimic (părinte, copil).
Comportament problematic al copilului/problema ale părinţilor.
Custodia copilului.
Mediere în caz de divorţ.
Îmbogăţire (maritala, familială, personală, relaţie).
Condiţii de sănătate/medicale/nutriţionale/fizice.
Probleme juridice (copil, părinte, alţii; civile,criminale, infracţiune, crimă;
încarcerări).
Conflict marital/de cuplu.
Abilităţi parentale.
Comunicare deficitară.
Probleme scoalre (academice, comportamentale, colegiale).
Separări/divorţ, absenţa partenerului.
Disfuncţii/conflice/modele sexuale.
Managmentul timpului. (Întreabă despre orarul zilnic al fiecărui membru)
Absenţe/evadări.
Altele: problema culturale, religie, loc de muncă, problema financiare, educaţie,
probleme colegiale.
Cine?
Întreabă următoarele chestiuni:
“Cine caută tratament? De ce?”
“Cine este implicat în problema?”
372
“Cine locuieşte în prezent în gospodărie?”
Percepţia şi circumstanţele problemei
Întreabă:
“Care este ___________________ percepţia dv. asupra problemei?”
“De ce credeţi că aveţi nevoie de ajutor acum?” (Posibili factori precipitanţi:
schimbări, zile onomastice, boli, decese, re/căsătorie, divorţuri, mutări, schimbul locului
de muncă, plecări etc.)
“Care este percepţia fiecărui membru al familiei despre …
problema?”
schimbările majore dorite sau cu care se confruntă familia în momentul de
faţă?”
timpul dedicat pentru reformare?”
cine are problema (ex. este pacientul identificat)?”
Soluţii prealabile
Căuta informaţii despre următoarele aspecte:
Eforturi/încercări, rezultat, încercări ineficiente pentru menţinerea echilibrului.
Tratamente anterioare (ale cui, când, de ce); intervenţii, rezultate.
Probleme de dezvoltare
Citeşte despre problemele de dezvoltare ale copiilor şi ale adulţilor.
Historia relaţiilor adultului:
Când s-au cunoscut, curtoazie, atitudinea fiecărui membru.
Relaţia cu bunicii, alţi familiari.
Aşteptări, nivelul de satisfacţie/de împlinire.
Ziua de naştere a copiilor, familia mixte(dacă este cazul).
Etapa familială/ciclu de viaţă: curtoazie, căsătorie timpurie, naşterea
copilului, creşterea copilului, părinţi adolescente, viaţa adultă, pensionare, etapă de tranziţie.
Stătut social şi judicial
Constata următoarele:
373
Statutul adultului actual-poate fi descris ca:
Niciodată căsătorit, “singur”, locuiesc împreună, persoane de sex opus
care împart spaţiul de locuit, concubinaj, colegi de cameră, iubit/iubită, logodnic/logodnica,
mariaj cu drepturi comune, parteneri de drept civil, căsătorit, despărţit, divorţat, recăsătorit,
căsătorie de conveniente, căsătorie de complezenţă.
Relaţii anterioare/coabitare/căsătorii: ale fiecăruia, cât a durat, nivelul de
satisfacţie, motivele despărţiri, dată despărţirii.
Numele, sexul, vârsta fiecărui copil.
Relaţii care implică căsătorie, copii.
Adulter/relaţii extra-conjugale/relaţii la distanţă, exclusivitate/monogam.
În cazul în care se afla în proces de divorţ, cum ar fi trebuit să fie fostul soţ/soţie.
Sumarizare
________________ (Nume) este ignorat, distanţat, rareori vizitat/niciodată vizitat,
contactat doar prin telefon, înstrăinat, lupta pentru a se izola de familia de origine.
________________ (Nume) simte că primeşte mult/puţin/deloc suport din partea
partenerului în ceea ce priveşte îngrijirea, creşterea copilului, face diverse treburi, administrează
finanţele, face afaceri cu rudele, se ocupă de mantenenta casei/gospodăriei.
Creşterea copilului este privită ca fiind nereuşită/copleşitoare/stresantă/dificilă în timp.
O prioritate/un risc major/un pericol/o chestiune de o mare gravitate este ____________
(specifică).
___________________ este o urgenţă/criza/nevoie, o criză/problema recurenta necesită
proceduri uzuale.
16.3. Metoda de intervievare a familiei
Întreabă fiecare membru al familiei
“Care sunt principalele probleme din familia dv.?”
“Ce trebuie să faceţi pentru …
a fi singur/a avea intimitate?”
374
a-i opri pe ceilalţi să te deranjeze?”
a primi atenţie, a fi pareciat, a avea contacte fizice?”
a fi ascultat?”
a reuni toţi membrii familiei?”
“Când te simţi …
tensionat, depresiv, supărat, nevaloros?”
cel mai bun, liber, valoros, mândru, optimist, iubitor, iubit?”
trebuie să îţi ascunzi sentimentele?”
“Cum te manifeşti atunci când eşti …
nervos, dezamăgit, frustrat, trist, tensionat?”
apreciat, iubit, afectuos?”
“Cine depinde de dv.?”
“Cine poate conta pe dv. pentru …?”
“Pe cine ajutaţi cu…?”
“Ce mari schimbări s-au întâmplat în familia dv.?
“Aţi fost dezamăgit în relaţia de căsătorie, în relaţia cu copii/familia/rudele?”
Întreabă familia ca şi grup
“Vreodată aţi planificat lucruri pe care să le realizaţi împreună?”
“Care sunt planurile/obiectivele/temerile cele mai mari ale familiei?”
“Ce vi se pare straniu în familia dv.?”
“Cine are abilităţi fizice? Abilităţi motrice? Abilităţi academice? Abilităţi muzicale?”
“Cine are cel mai bun simţ al umorului? Cine este cel mai inteligent? Cine este
credincios?”
“În afară de dv. cine mai face parte din familie?” (rude, prieteni, animale de
companie etc)
“În ce momente sunteţi toţi împreună?”
“Cine este “capul” familiei?”
“Cine deţine controlul şi în ce situaţii?”
375
16.4. Creşterea copilului
Restricţii parentale
Limite: hiperprotectie/duritate, hiperpermisivitate/indulgenţă, cereri irealiste.
Rigoare/clementa: alimentaţie, mobilitate, întreruperi, maniere la masă, îngrijire,
curăţenie, somn, gălăgie, radio şi televizor, treburi, agresivitate, obedienta/complianta.
Restricţii referitoare la sexualitate (nuditate, masturbare, jocuri sexuale),
nervozitate, emoţionalitate.
Agresivitate: este încurajat să riposteze/să se auto-apere, agresivitate faţă de
părinţi/colegi, inhibat, redirecţionat.
Diferenţe parentale: predomina disciplina paternala/maternala, mama/tata îi vede
pe alţi părinţi ca fiind pera stricţi, conflicte apărute în urma opiniilor asupra disciplinei.
Disciplina problematica: lipsa unei educaţii, disciplina inconştientă, disciplina
haotică/severă, teamă/ura părinţilor, scade iniţiativa/spontaneitatea, valori instabile.
Parental Acceptance
Căldura: înţelegător/respinge plânsul copilului, afectuos/rece, haios/fără haz în îngrijirea
copilului, jocul este iniţiat de mama/tată/niciunul.
Utilizarea recompenselor: pentru alimentaţie, pentru obedienta, pentru că se joacă frumos,
nu se folosesc recompense.
Altele: sentimente pozitive/negative când este descoperită o sarcină.
16.5. Relaţia de cuplu
Pentru informaţii legate de aspectele sexuale, vezi secţiunile 3.25, “Istoria
sexuală”, “Istoricul de adaptare”, şi 10.12, “Sexualitate”. De asemenea, vezi secţiunile
12.1, “Abuz” şi 12.5, “Sindromul femeii agresate/Sindromul Stockholm”.
Intensitatea întâlnirilor (indica gradul de severitate)
Niciodată, uneori/rareori, periodic/vacanţe, întâlniri de grup, “întruniri cu..”,frecvent,
întâlniri compulsive, întâlniri cu parteneri diferiţi, relaţii de scurtă durată, întâlniri cu aceeaşi
376
persoană de-alungul anilor, relaţie exclusivă, monogam, a avut o singură relaţie de lungă durată.
Alte calităţi (indica gradul de severitate)
Abuzat fizic/psihic/emoţional, abuzează partenerul, abuzat de partener, neglijent,
explotator, răzbunător, necredincios, evitant, frágil, distant, plictisitor, învechit, nefericit,
nepotrivit, pripit, nesănătos, nesolidar, nemulţumit, stabil, funcţional, adecvat, mulţumit, valoros,
iubitor, împlinit.
16.6. Sumarizare
Istoria de familia este pozitivă pentru __________________, ______________________,
and _____________ (specifică condiţiile) care implică tot nucleul familiar.
Codurile V din ICD-9-CM şi DSM-IV-TR oferă multe etichetări pentru problemele care
apar în relaţiile de cuplu. (Vezi secţiunea 21.21, “Codurile V, etc”)
17. Abilităţi academice
Acest capitol conţine multe informaţii necesare realizării unui raport de invaliditate dar şi
pentru alte evaluări vocaţionale şi academice.
17.1. Abilităţi de bază
Nivelul energiei (indica gradul de severitate)
Bolnăvicios, uşor obosit, are nevoie de perioade de odihnă, energie scăzută,
adecvat, sănătos, vital, puternic, rezistent, excesiv.
Abilităţi motorii
Coordonare
377
(indica gradul de severitate) Coordonare săracă, dexteritate adecvată,
îndemânatic, coordonare excelente.
Pune accent pe diferitele tipuri de coordonări (ochi-mână, mişcarea corpului,
degete etc) dar şi pe echilibru, mers şi alte mişcări relevante.
Abilităţi motorii fine
Face mişcări rapide cu degetele/mâinile/încheieturile, îşi poate folosi mâna pentru
a lucre în siguranţă cu diferite unelte, scrisul este lizibil, necesita şi beneficiază de
____________ ca asistenta.
Abilităţi motorii grosiere
Puternic, se poate întinde/îndoi, este rapid, poate alerga/sari/căţăra, poate ridica
greutăţi, poate transporta lucruri cu o greutate medie, poate ţine dar un poate ridica
obiecte.
Auzul
Nu prezintă problema auditive, foloseşte aparat auditiv/limbajul
semnelor/interpret/comunicarea scrisă/etc.
Vederea
Vedere normală, foloseşte ochelari/lentile de contact, prezintă câteva problema,
are neovie de modificări pentru a se putea descurca.
Înfăţişare (indica gradul de severitate)
Nu este preocupat ori este preocupat prea puţin de propia înfăţişare şi de curăţenie,
este neîngrijit/poartă haine murdare, are nevoie de o baie, adera la standardele de igienă
personală inofensivă, este curat dar îmbrăcat inapropiat,
înfăţişarea/curăţenia/îmbrăcămintea este típica pentru membrii comunităţii din care face
parte.
Capacitatea de concentrare (indica gradul de severitate) Vezi şi secţiunea 11.4,
“Concentrare/persistenta sarcinilor”.
378
Dificultăţi de atenţie/concentrare, toleranţă la frustrare scăzută, ocazional este
distras, poate să-şi menţină atenţia pentru o perioadă mai lungă de timp.
Motivaţia pentru muncă (indica gradul de severitate)
Refuza, apatic, indiferent, este foarte puţin motivat/compliant dar nu se
plânge/este pozitiv/este dornic, este dispusă să lucreze chiar dacă sarcinile sunt monotone
sau neplăcute.
Memoria (indica gradul de severitate)
Este incapabil să reţină instrucţii simple, are nevoie constant de
supervizare/memento-uri/indicii pentru a realiza sarcinile rutinare, are nevoie de întăriri
pentru a putea reţine informaţii de pe o zi pe alta, are nevoie de puţin ajutor după ce i se
dă o instrucţie, reţine locaţii/proceduri/instrucţii/reguli, este capabil să citească
procedurile de la locul de muncă, realizează instrucţii simple/detaliate/care implică mai
mulţi paşi.
Greşeli (indica gradul de severitate)
Face un anumit număr de greşeli care trebuiesc corectate de către
client/coleg/supervizor, nu observă greşelile/excepţiile, abilităţile de control sunt
limítate/adecvate/superioare, îşi auto-observa calităţile, conceptualizează problema, se
autocorecteaza, calitatea/acurateţea creşte datorită training-urilor/supervizării.
Productivitatea (indica gradul de severitate)
Aşteptările minime sunt egale cu ____% din raţă medie a lucrătorilor/cantitatea
muncii, producţia creşte cu ___% peste rata măsurată iniţial, cantitatea/productivitatea
creşte odată cu practica/supervizarea/training-uri, acepta nórmele de lucru, apt să intre şi
să se menţină în sarcini competitive.
Prezenţă (indica gradul de severitate)
Nesigur/inadecvat/minimalist/deficient, lipseşte fără motive certe de nenumărate ori pe
lună, rareori/în general este punctual, realizează cerinţele fără să întârzie excesiv/timp de
379
odihnă/timp liber/întreruperi din cauza simptomelor psihologice, demn de încredere, responsabil.
Comunicare (indica gradul de severitate)
Rareori comunica mai mult decât este nevoie şi de multe ori nu înţelege ce i se
spune, este înţeles greşit de către colegi/supervizori, poate să înţeleagă unele aspecto abstracte de
la muncă, în general, comunicarea este înţeleasă de către ceilalţi, comunicarea este curanta şi
relevantă, utilizează telefonul într-un mod adecvat, are abilitatea de a întreba şi de a cere
asistenta atunci când are nevoie.
Atitudinea în fata supervizorului (indica gradul de severitate)
Este rebel în fata supervizorului, are o atitudine opoziţionista la cererile
supervizorului, nu îşi cauta supervizorul atunci când are nevoie, personalizează relaţia
supervizor-angajat, evita de cele mai multe ori să interactiuneze, este difícil să se
înţeleagă/lucreze cu el, are nevoie de supervizare fermă, cere ajutorul chiar şi atunci când
nu ara vea nevoie/necesită supervizare excesivă, are un comportament apropiat atunci
când interacţionează cu publicul/colegi/supervizorii, îşi perfecţionează metodele de lucru
sub supervizare, lucrează în grupuri mări/mici, este de ajutor pentru supervizor şi pentru
colegi.
Reacţie emoţională (indica gradul de severitate)
Tinde să fie emoţional/nervos/rănit/anxios când este corectat/criticat şi este
incapabil să continue să lucreze, argumentează, reacţionează nervos la comentarii dar cu
consiliere şi încurajare poate rămâne la locul de muncă, verbal îşi neagă problemele iar
când trebuie să candideze pentru promovare se scuză spunând că a fost un “accident”, îşi
menţine postură şi atenţia în sarcina, ia măsuri în ceea ce priveşte corectarea problemelor,
anticipează nevoile celorlalţi, reacţionează adecvat-isi adaptează comportamentul în
funcţie de obiceiurile de la muncă, îşi cere scuze, reacţionează adecvat la
conflicto/autoritate/colegi, menţine acelaşi temperament.
Adaptabilitate (indica gradul de severitate)
380
Este setat să lucreze în acord cu princiiple proprii, are nevoie de perioadă mai
mare de adaptare atunci când apar schimbări la locul de muncă, este incapabil să facă faţă
presiunilor de la locul de muncă, are un comportament inapropiat sau distructiv o scurtă
perioadă de timp după ce au avut loc schimbările şi este capabil să îşi reia sarcinile dacă
este încurajat de supervizor, în general se adaptează/tolerează schimbările de la locul de
muncă/programele/”timpul limită”/întreruperile/presiunile, acepta
instrucţiuni/critică/autoritatea/supervizarea/feedback/reguli, se bazează pe resursele
proprii, învăţa din greşeli/instrucţiuni/supervizare.
Conştientizarea pericolelor
Inconştient/conştient de pericole şi este capabil să ia măsuri de precauţie, pare a fi
predispus la accidente.
Luarea de decizie (indica gradul de severitate)
Este incapabil să ia decizii simple pentru a putea duce la bun sfârşit o sarcină,
indecis, este confuz din cauza alegerilor şi criteriilor, nu se poate auto-organiza, devine
paralizat atunci când trebuie să ia o decizie, ia decizii de rutină corecte, se ocupă de
excepţii, ia singur decizii, secventializeaza eficient paşii unei proceduri.
Stimulare/programare (indica gradul de severitate)
Este incapabil să se conformeze cu un program/să performeze fără un program/să
îndure o rutină, este haotic în ceea ce priveşte programul de lucru, are nevoie de un
stimulent, menţine motivaţia, îndeplineşte misiunile, termină tot ceea ce a început,
continua în ciuda obstacolelor/frustrărilor/rezistentelor, lucrează într-un mod conştiincios.
Conştiinciozitate (indica gradul de severitate)
Iresponsabil, inconştient/inconsecvenţi în ceea ce priveşte consecinţele propriilor
activiati, iroseşte materiale/deteriorează echipamentele, nu reglează/menţine sau repara
echipamentele sau materialele de care are nevoie,are grijă de unelte/piese de
schimb/echipamente/produse.
381
Deplasarea până la locul de muncă (indica gradul de severitate)
Nu va utiliza opţiunile disponibile pentru călătorie, se gândeşte la variante de
călătorie nesigure, călătoreşte în siguranţă până la locul de muncă, utilizează mijloacele
de transport în mod adecvat, conduce propia maşina.
Realiile cu colegii de muncă (indica gradul de severitate)
Evitant, distant, timid, conştient de propia persoană, nervos, conflictual, tiran,
sumisiv, competitiv, suspicios, cauta atenţie, face pe măscăriciul, imatur, provocator,
dependent, cauzează problema, ridiculizează, tachinează, “normal”, prietenos.
Comportamente neadecvate/ciudate
Introvertit/retras, puternic/dominator, manipulator, se rezumă la a răspunde cu
“da” şi “nu”, nu are contact vizual cu persoana cu care conversează, bârfitor, nu iniţiază
conversaţii, când primeşte atenţie are comportamente ciudate, este confuz şi îşi
imaginează anumite abilităţi, face reclamaţii excesive şi nerealiste.
Evaluare
Următoarele teste sunt folosite în general pentru evaluarea abilitaţilor vocaţionale.
Fiecare apariţie conţine titlul ediţiei curente sau versiunea fiecărui test (cu acronime, abrevieri,
sau cu numele subliniat); data apariţiei; editorul sau distribuitorul; intervalul de vârstă.
Differential Aptitude Tests for Personnel and Carrer Assessment, 5 th ed. (1990), Person
Assessments, grades 7-12 and adults.
Holland Self Directed Search (1994), www.self-directed-search.com, high school and
older.
Strong Interest Inventory (1994), Consulting Psychologists Press, adolescents and older.
Kuder Occupational Interest Survey, www.kuder.com, adolescents and older.
17.2. Istoria locului de muncă
Întreabă următoarele aspecte:
382
A fost angajat/a avut vreun loc de muncă remunerat în afara casei sale? Dacă da,
să enumere fiecare loc de muncă, să spună perioadă şi ce fel de loc de munca era.
În prezent lucrează/este şomer/concediat/este angajat necalificat/este retras de pe
piaţa muncii? Dacă lucrează, este un loc de muncă marginal/slab/temporar/sezonier/part-
time/fulltime?
Istoria locurilor de muncă este regular/iregular/întrerupt/sporadic?
Numărul şi motivele concedierilor.
Probleme cu absenţe, conflicte cu clienţii/colegii/supervizorii?
Studierea locurilor de muncă, tentative de angajare, consilieri, târguri?
Există anumiţi factori (medicali, educaţionali etc) care să-l ţină pe client departe
de beneficiile educaţiei formale?
A avut parte clientul vreodată de productivitate mică/realizare/avansare de-
alungul vieţii?
17.3 Abilităţi de comunicare: abilităţi de citit şi de scris
Vezi şi secţiunea 18.4, “Citirea materialelor”.
Intelegearea textului
Testează clientul punându-l să citească un text de actualitate şi întreabă-l despre
semnificaţia acestuia.
(indica gradul de severitate) Este alexic (pierderea capacităţii de a citi), analfabet,
analfabet funcţional, nu are abilităţile de baza de citit.
(indica gradul de severitate) Cunoaşte literele, citeşte cuvinte simple, citeşte tare/încet,
citeşte semne/adrese/instrucţiuni/reţete, înţelegere redusă/normală, descifrează semnificaţia
cuvintelor, citeşte încet, are abilităţile de bază ale cititului, nu citeşte din plăcere, abilităţile de
bază, alfabetizat, pasional, educat.
Sumarizare
Lectura să se rezumă la memorizarea unui grup mic de cuvinte.
El/ea are abilităţi fonetice rudimentare, dar nu poate descifra cuvinte nefamiliare.
383
Abilităţile sale de citire îl împiedică să răspundă/urmeze instrucţiuni scrise.
Munceşte din greu. cere ajutor în caz de nevoie, recunoaşte erori, se foloseşte de
abilităţile sale pentru a reuşi să identifice/descifreze cuvinte nefamiliare dintr-un text.
Abilităţile de citire sunt adecvate pentru citirea textelor simple.
Educaţie/Alfabetizare
“Alfabetizarea funcţională” variază în funcţie de timp şi de locaţie datorită faptului că
reprezintă abilitatea utilizării cititului, scrisului şi calculului la un nivel adecvat în funcţie de
fiecare situaţie.
(indica gradul de severitate) Următoarele trei paragrafe sunt ordonate în funcţie de
gradul de alfabetizare funcţională:
Alfabetizare foarte scăzută: Erorile gramaticale produc confuzii, semnele de punctuaţie
lipsesc, cuvintele comune sunt scrise greşit, folosirea cuvintelor “copilăreşti”, litere scrise
incorect, înjurături/insulte.
Alfabetizare scazuta-medie: scrie cuvintele exact cum se aud, semne de punctuaţie
incorecte, folosirea argourilor, expresii/termeni vagi.
Alfabetizare ridicată: structura propoziţiilor complexe este corectă,
foloseşte cuvinte sofisticate, scrierea şi folosirea semnelor de punctuaţie este
corectă, gândeşte abstract, foloseşte metafore.
Ortografie/Scriere
Ortografie (indica gradul de severitate) agrafic, relaţia dintre literă şi sunet nu
există/există însă trebuie consolidată, ortografía este slabă/bună/excelente, demonstrează o
înţelegere corectă a principiilor care stau la baza foneticii.
Scriere după dictare: inversări, omiteri, substituiri, adăugiri, confunda literele, scriere
elaborată, ortografie neglijenţă.
Scriere de mână: calitate bună/proastă, problema cu literele mici/mari, inversiari, face
confuzii de litere, efortul este major, neîndemânatic în ce priveşte prinderea instrumentului de
scris/folosirea paginii, dimensiunea literelor.
Afirmaţii privind implicaţiile pentru funcţionarea vocaţională/academică
384
Relaţia dintre nivelul abilităţilor clientului şi rezultalele şcolare/profesionale aşteptate
este... (specificaţi).
Ariile punctelor forte/punctelor slabe/handicapului în sfera educaţională şi nevoia de
intervenţie sugerează... (specificaţi).
17.4. Abilităţi matematice
Vezi şi Secţiunea 14.6, „Abilităţi financiare“
(↔ gradual) Următoarele grupuri de abilităţi sunt ordonate crescător după dificultatea
abilităţilor:
Numără, poate spune cifrele, cunoaşte ordinea lor, arată numărul corect de degete
când i se spune un număr, numără obiecte, ştie care număr este mai mare.
Poate îndeplini sarcini simple de numărat şi măsurat, precum şi operaţii
aritmetice, dar nu mai dificile decât adunările şi scăderile.
Poate efectua adunări şi scăderi simple cu numere de o unitate/două
unităţi, dar fără trecere peste ordin.
Abilităţi limitate la operaţii simple în cazul exerciţiilor aritmetice prezentate
oral, poate rezolva probleme care implică
adunări/scăderi/înmulţiri/împărţiri.
Poate rezolva probleme la care este necesară regruparea.
Poate rezolva corect probleme care presupun decimale/fracţii/
măsurători. Înţelege preţurile, numără restul, dă restul, posedă
abilităţi matematice de bază pentru supravieţuire (măsurare/
proporţii/procente/fracţii/greutate, etc.), cunoaşte matematică
economică de bază.
17.5. Observaţii speciale pentru rapoartele de dizablitate
Dacă un client are un avocat şi nu lucrează, menţionaţi acest lucru în raport.
385
De asemenea, nu menţionaţi în mod direct că persoana are sau nu are o
dizabilitate. Aceasta este, de regulă, o decizie administrativă şi se bazează pe alte
criterii.
17.6. Competenţă vocaţională/Recomandări
Competenţa generală
Normal
Acest client este capabil să fie eficient la slujbă, la orice nivel.
Nu există bariere psihologice în calea ocupării unui loc de muncă.
Poate să funcţioneze bine într-un loc de muncă competitiv/pe piaţa liberă a forţei de
muncă.
Relativlimitat
Este limitat intelectual, dar nu până la nivelul la care să excludă ocuparea unui loc de
muncă adecvat.
Poate înţelege, reţine şi urma instrucţiuni la nivelul funcţionării sale de
limită/retardului uşor/diazbilităţii mentale uşoare.
Clientul este capabil să îneţeleagă, reţină şi urmeze doar instrucţiuni simple, de bază.
Într-un cadru profesional adaptat limitării sale, ar fi/nu ar fi capabil să atingă
standardele de calitate şi normele de producţie.
Poate realiza activităţi corespunzătoare capacităţii sale fizice/funcţionale reziduale.
Este capabil să relaţioneze cu colegii de muncă şi cu supervizorii, face faţă stresului
şi solicitărilor, în limitele funcţionăriii sale intelectuale/fizice.
Semnificativ limitat
Poate funcţiona doar într-un mediu stabil/cămin/un loc adaptate şi suportiv.
Clientul are nevoie de experienţe prevocaţionale adecvate/training pentru adaptarea
la locul de muncă/program de acomodare la muncă/evaluarea potenţialului
vocaţional.
386
Această persoană poate/nu poate tolera presiunea locului de muncă, este/nu este
obişnuit cu normele şi cerinţele dintr-un mediu profesional.
Fără capacitate reziduală de funcţionare eficientă în activităţi.
Impactul cumulativ al diagnosticelor prezintă un inhibitor semnificativ/un obstacol în
carea angajării/productivităţii/eficienţei în activitate.
Cadrul şi sarcinile necesare
(↔ gradual) Următoarele grupări sunt ordonate crescător în funcţie de cerinţele faţă de
client.
Cadru nestresant/fără presiune/non-competitiv, sarcini simple/de
bază/repetitive/ rutiniere/non-complexe/cu ritm scăzut care nu solicită aptitudini
academice.
Sarcini solitare/non-sociale, lucru de unul singur/fără contact cu publicul.
Supravegheat îndeaproape.
Protejat/susţinut, stabil.
Part-time/program flexibil, full-time, ore suplimentare.
Nivelul de angajare (↔ gradual)
Necalificat/ajutor/muncitor, semi-calificat, calificat, specialist, managerial, auto-
angajat.
Supervizare (↔ gradual)
Necesită direcţionare continuă, repetarea instrucţiunilor, lucru sub supervizare atenta
şi suportivă, doar instrucţiuni, doar monitorizare, verificare ocazională, poate
lucra independent.
Ambiţie (↔ gradual)
Evitant, letargic, indolent, nepăsător, pasiv, mulţumit de sine, satisfăcut, dornic,
persistent, cu speranţă, ambiţios, întreprinzător, lacom, egoist, oportunist,
pretenţios, nerealist.
387
Încredere în sine (↔ gradual)
Foarte critic/contraproductiv, are o părere slabă despre propriile abilităţi, încrezător în
sine, auto-apreciere realistă, supraîncrezător, încredere nepractică/nerealistă, grandoman.
Căutarea unui loc de muncă
(↔ gradual) Următoarele grupări sunt ordonate crescător în funcţie de efortul necesar din
partea clientului.
Cunoaştere slabă/inadecvată a resurselor vocaţionale şi educaţionale.
Angajarea este văzută ca fiind prea/foarte/moderat/uşor stresantă.
Nu are un istoric de căutare a unui loc de muncă, eforturile au fost
episodice, eforturile au fost constante, dar iniţiativele au fost epuizate.
Are abilităţi pentru căutarea unui loc de muncă/abilităţi pentru
interviu, poate identifica obstacole în calea terminării cu succes a
trainigului/dezvoltării abilităţilor/angajării, are un scop vocaţional
fezabil/programarea acţiunilor.
Obstacole în carea succesului: afirmaţii sumative
Acest client are lipsuri academice atât de mari încât nu îşi poate găsi sau
menţine un loc de muncă.
Se angajează excesiv în comportamente nelegate de sarcină.
Inventează scuze pentru întârzieri/absenţe/greşeli/neatenţie, este iresponsabil.
Evită unele sarcini esenţiale.
Se angajează în comportamente inadecvate/perturbatoare/se agită întenţionat.
Nu lucrează eficient sub orice presiune/o presiune normală/aşteptată.
Răspunde cu furie/anxietate/durere/retragere la critică.
Foloseşte/foloseşte în exces un limbaj ofensator.
Clientul nu pare a avea o dizabilitate, dar nu poate fi angajat, deoarece...
(specificaţi).
În cursul vieţii sale, a schimbat diverse locuri de muncă pentru a face faţă mai
bine simptomelor sale.
388
18. Funcţionarea recreaţională
18.1. Distracţie: TV/Radio/muzică
(↔ gradual) Le evită, nu îi plac, devine confuz/este suprastimulat de, doar ca ascultător
pasiv, conştient de ştiri/vreme, selectează/alege/face planuri pentru anumite programe, „Trebuie
să-mi urmăresc serialele“, îşi aminteşte, înregistrează/cumpără muzică în mod activ, participă la
evenimente muzicale în mod regulat, cântă la un instrument muzical.
18.2. Hobby-uri
(↔ gradual) Nu are hobby-uri, face puzzle-uri/se joacă la calculator/jocuri de
cuvinte/jocuri de societate (cărţi de joc, dame, Monopoly), realizează obiecte prin artă manuală,
pictează după numere/cu culori de apă/ulei/acrilice, construieşte modele, face fotografii,
vânează/pescuieşte, grădinăreşte, citeşte, colecţionează, repară, face planuri, călătoreşte,
construieşte.
Are grijă de animale (le hrăneşte, strânge după ele, le perie, le dresează, consultă
veterinarul, etc.).
Utilizarea recreaţională a internetului: citeşte reviste/articole de ştiri/blog-uri, e-mail-uri,
face cumpărături online, foloseşte funcţii de căutare, este membru al unor liste de e-mail-uri,
scrie folosind procesorul word, scrie pe un blog.
Se joacă online (Sudoku, jocuri de cărţi), jocuri online cu mai mulţi jucători.
Foloseşte site-uri de socializare (Facebook, MySpace, Twitter, etc.).
Pentru copii:
Se joacă cu jucării/păpuşi/miniaturi, construieşte modele (avioane, maşini, etc.),
deţine/păstrează colecţii.
18.3. Sport
Specificaţi sportul(sporturile) pe care clientul le practică.
389
(↔ gradual) Se uită la televizor, participă ca spectator, citeşte despre, discută, participă
propriu-zis, Olimpiada specială, liga de bowling, participă la jocuri de echipă, jocuri individuale,
face sport în mod regulat, participă la competiţii.
Face exerciţii în mod regulat, plimbări, jogging, aerobic, merge la sala de sport, joacă
golf, înoată, ridică greutăţi, altele.
18.4. Materiale de citit
Vezi şi Secţiunea 17.3.
Ziare (↔ gradual)
Doar titlurile, caricaturi, horoscopul, articole simple, reclame/preţuri, clasificări, ştiri,
editoriale, analize de ştiri, secţiunea artă, recenzii.
Reviste (↔ gradual)
Integrame, cărţi/reviste pentru copii, reviste de benzi desenate, de aventuri, tabloide,
reviste ale supermarket-urilor, reviste pentru femei, bărbaţi, săptămânale, rebusuri, SF, tematice
(ex: răboi, detectivi, biciclişti, arme, wrestling, hobby-uri, comerţ, tehnice, profesionale, literare,
de arte).
Cărţi (↔ gradual)
Cărţi ilustrate, cărţi pentru copii, poveşti de dragoste, nuvele, cărţi cu mistere, romane,
western-uri, horror, de aventură, SF, literatură comtemporană, poezie, biografii, cărţi de auto-
ajutorare, non-ficţiune, opere clasice.
18.5. Calitatea participării
(↔ gradual) Nicio activitate recreativă, de relaxare/distracţie, foarte puţine activităţi
plăcute, interes moderat în a se recrea, viaţă activă şi satisfăcătoare din perspectivă recreaţională,
activităţi recreative integrate în muncă şi viaţă socială.
(↔ gradual) Participare discontinuă, are multe proiecte nefinalizate, termină proiectele
însă la o calitate foarte redusă, durează mai mult decât în mod obişnuit/decât înainte, este foarte
390
încet, uită, neglijează/este distras de la activităţi, finalizează doar activităţile simple, de regulă
finalizează proiectele, întotdeauna le finalizează.
Pentru copii:
(↔ gradual) Mişcări/manipulări autiste, priveşte/participă numai pasiv, joacă paralelă,
acţiuni stereotipe cu jucării, are prieteni imaginari, participă activi la activităţi de joacă/sportive,
creativ, realizează propriile jucării, îi implică pe ceilalţi.
19. Alte evaluări specializate
Acest capitol acoperă o varietate de alte dimensiuni ale funcţionării, pe care clinicienii
sunt deseori solicitaţi să le evalueze.
19.1. Abilităţi de coping/Toleranţă la stres
Vezi şi Secţiunea 6.4.
Tipuri şi dimensiuni
Coping instrumental, afectiv şi de evitare.
Toleranţa la frustrare, abilitatea de amânare a gratificaţiilor, toleranţă la
ambiguitate/incertitudini/conflict/lipsa informaţiilor/structură, tărie.
Deprinderi de coping (↔ gradual)
Nepotrivit, incompetent, „nu pot face faţă“, neadaptat, rigid, inflexibil, încăpăţânat.
A dezvoltate abilităţi psihologice specifice: managementul furiei, asertivitate,
gândire raţională, abilităţi de auto-liniştire.
Foloseşte sistemul de suport social/prietenii/consultanţi informali.
Plin de resurse, îndemânatic, „supravieţuitor“, curajos, realist,
adaptabil, flexibil, se conformează, se pliază pe, viteaz, ghinionist, mândru.
391
Resurse/Puncte forte/Puncte slabe Vezi Secţiunea 25.7.
19.2. Formulări sensibile din punct de vedere cultural
Cultura se poate referi la etnie, rasă, religie, clasă socială, gen, vârstă şi altele. Ştim cu
toţii că personalitatea, comportamentul, imaginea de sine, simptomele, nemulţumirile, răspunsul
la tratament şi alte date clinice pot fi afectate de cultură. Aceste interacţiuni sunt foarte
complexe, de regulă subestimate, şi slab înţelese. Unele aspecte ale culturii pot afecta unele
fenomene clinice interesante în moduri şi în grade diferite.
Recomandările etice ne cer să fim „sensibili cultural (i.e., conştientizarea variabilelor
culturale care pot afecta evaluarea şi tratamentul) şi competenţi cultural (i.e., traducerea acestei
conştientizări în comportamente care să rezulte într-o evaluare şi un tratament eficiente“
(Paniagua, 2005, p.8). Este imposibil să cunoşti toate culturile cu care ne întâlnim ca şi clinicieni,
dar e necesar să învăţăm ce putem şi ar trebui să fim conştienţi în permanenţă de asumpţiile,
expectaţiile, stereotipurile şi etnocentrismul nostru.
DSM-IV-TR (American Psychiatric Association, 2000) oferă nişte repere în acest sens. În
primul rând, în descrierea multor afecţiuni există un subcapitol denumit „Elemente specifice
culturii, etăţii şi sexului“. În al doilea rând, Apendixul I conţine o „Schiţă pentru formularea
culturală şi glosarul sindroamelor circumscrise cultural“, care este adaptat (cu permisiunea
Asociaţiei Americane de Psihiatrie) şi dezvoltat mai jos. Consideraţi acesta doar un început şi
doar o variantă de formulare a factorilor ce trebuie luaţi în considerare.
1. Identitatea culturală a individului.
a. grupurile de referinţă etnică a individului, aşa cum sunt relatate în auto-
descrierea sa
b. pentru imigranţi şi minorităţile etnice, se notează separat gradul de
implicare, atât în cultura de origine, cât şi în cultura receptoare
c. aptitudinile, uzul şi preferinţele lingvistice, abilitatea de a trece de la limba
oficială la cea vorbită în familie
d. alte aspecte ale comunicării, cum ar fi distanţa interpersonală şi contactul
vizual.
392
2. Explicaţiile culturale ale maladiei individului:
a. expresiile predominante de suferinţă prin care sunt comunicate simptomele
sau necesitatea de suport social (de ex., „nervi", spirite posedante, acuze somatice,
neşansă inexplicabilă)
b. sensul şi severitatea percepută a simptomelor individului în relaţie cu
normele grupului cultural de referinţă
c. modelele explicative oferite de cultură.
d. expectaţii cu privire la evoluţia şi prognosticul maladiei.
e. orice categorie locală de maladie utilizată de familia şi comunitatea
individului pentru a identifica condiţia (vezi „Glosarul“ în Apendix I al DSM-IV-TR)
3. Factorii culturali în legătură cu mediul psihosocial şi nivelele de funcţionare. Aceştia
includ interpretările relevante cultural ale:
a. stresorilor sociali de toate tipurile şi sursele. Aceştia pot include experienţe
traumatice de pierdere, moarte, tortură, relocare, separare, etc. datorate războaielor,
dezastrelor naturale, persecuţiilor sau altor experienţe nefamiliare ţie ca şi clinician.
Atenţie la prejudicii rasiale şi etnice, victimizări, opresiuni şi respingeri.
b. susţinerilor de orice tip, inclusiv unele pe care clinicianul nu le utilizează.
DSM-IV-TR sugerează investigarea „rolului religiei şi al reţelei familiale în
asigurarea suportului emoţional, operaţional şi informaţional“. Investigaţi, de
asemenea, strategiile individuale de coping, defensele şi atitudine faţă de ajutorul
primit.
c. nivelelelor rezultate de funcţionare şi dizabilitate, împreună cu expectaţiile
culturale ale clientului. În plus, investigaţi în istoria clientului, perioade de
funcţionare superioară sau inferioară.
4. Elementele culturale ale relaţiei dintre individ şi clinician.
a. diferenţe de statut social
b. diferenţe rasiale, etnice, religioase şi altele
c. orice „problemele pe care aceste diferenţe le pot cauza în diagnostic şi
tratament (de ex., dificultate în comunicare în prima limbă a individului, în relevarea
simptomelor sau înţelegerea semnificaţiei lor culturale, în stabilirea unei relaţii sau
393
nivel de intimitate corespunzător, în precizarea faptului dacă un comportament este
normativ sau patologic)“
d. preferinţele curente şi experienţele trecute ale clientului în legătură cu surse
de îngrijire sancţionate profesional şi cultural, precum şi expectaţiile cu privire la
tratament.
19.3. Stadiile dezvoltării
Cele “opt stadii ale omului” ale lui Erikson sunt foarte psihosociale şi optimiste. Fiecare
dintre stadii prezintă o provocare pentru ego de a învăţa noi abilităţi de adaptare sau de a suporta
limitări în identitatea ego-ului.
Stadiul psihosexual Criză/conflict Forţă, virtute
Oral-senzorial Încredere de bază vs. neîncredere Conducere, speranţă
Muscular-anal Autonomie vs. ruşine, nesiguranţă Autocontrol, voinţă
Locomotor-genital Iniţiativă vs. sentiment de vină Direcţie, scop
Latent Nevoia de a crea vs. inferioritate Metodă, competenţă
Pubertate şi adolescenţă Identitate vs. confuzie de rol Devotament, fidelitate
Tânăr adult Intiminate vs. izolare Afecţiune, dragoste
Adult Generativitate vs. stagnare Producţie, grijă
Maturitate Integritate vs. disperare Renunţare, înţelepciune
Stadiile lui Mahler (1975): autism, simbioză, separare-individuaţie (subfaze: diferenţiere,
practicare, apropiere, individualitate şi fidelitatea obiectului emoţional), scindare, reintegrare vs.
fragmentare.
Stadiile lui Piaget (vezi Gruber şi Von Eiche, 1977): senzorial-motor, preoperaţional,
operaţii concrete, operaţii formale. Asimilare, acomodare, conservare.
Stadiile lui Freud: oral, anal, falic, latent, genital.
394
Ierarhia nevoilor a lui Maslow (1962): fiziologic, siguranţă, apartenenţă/social, stimă,
cognitiv, estetic, auto-actualizare, experienţe de vârf.
În etapele de dezvoltare a raţionamentului moral ale lui Kohlberg (1987), moralitatea este
definită în fiecare stadiu, astfel:
Nivelul premoral 1 Supunere pentru a evita pedeapsa.
2 Câştigarea recompensei. Scop instrumental şi schimb.
Nivel convenţional 3 Câştigarea aprobării şi evitarea dezaprobării din partea celorlalţi.
Acord interpersonal şi conformism.
4 Definit de coduri stricte de “lege şi ordine”. Acord social şi
menţinerea sistemului.
Nivel principial 5 Definit prin “contract social” asupra căruia s-a căzut de acord
pentru binele publicului. Utilitate şi drepturi individuale.
6 Cod moral personal bazat pe principii universale, etice abstracte
19.4. Competenţe financiare/Abilitatea de a gestiona fonduri
vezi şi Secţiunea 14.6, “Abilităţi financiare” şi 14.11, “Shopping”
Notă: “Incapacitat” este preferat lui “incompetent”, deoarece este mai puţin dur şi
pune accent pe primirea şi evaluarea informaţiei, care sunt mai potrivite penru o
evaluare corectă.
Standarde/Criterii
Abilitatea de a-şi gestiona proprietatea/probabilitatea de a-şi risipi proprietatea.
Probabilitatea de a deveni victima unor persoane uneltitoare.
Abilitatea de a lua şi a comunica decizii pentru folosirea şi gestionarea propriilor drepturi.
Componentele competenţei de evaluare financiară
395
Evaluare psihologică/psihiatrică/Evaluarea stării mentale/bază de date care testează
orientarea, memoria, judecata, abilităţile de citire, tulburări emoţionale, inteligenţă. Adresarea
unor aspecte precum:
Orientarea acestei persoane faţă de timp, spaţiu, persoane, obiecte comune
Prezenţa sau absenţa unor funcţii corespunzătoare memoriei, judecăţilor sociale,
judecăţilor de testare, controlarea emoţiilor.
Calitatea contactului cu realitatea (iluzii, halucinaţii, tulburări de gândire, procese
de gândire dezorientată, etc.)
Abilitatea persoanei de a recunoaşte moneda, de a face schimb valutar,
identificarea valorilor/costului unor obiecte comune, capacitatea de a face operaţii
aritmetice simple/de bază, efectuarea unor calcule relevante.
Cunoştinţele faptice ale persoanei despre sursa şi proporţiile bunurilor pe care le
posedă, înţelegerea unor termeni şi concepte financiare.
Abilitatea/comportamentul funcţional al persoanei, cum ar fi abilitatea observată
în timp de a purta tranzacţii/de a păstra bunurile, performanţa
competentă/responsabilităţi de management financiar, perceperea situaţiilor cu
potenţial de exploatare.
Afirmaţii sumative
Pe baza prezentei evaluări, această persoană este considerată a fi …..
incapcacitată în toate domeniile financiare.
aptă să administreze doar sume mici de bani, între ________ şi _________ .
aptă/incapacitată de a-şi gestiona proprietăţile, cel mai probabil/improbabil de a
disipa/risipi proprietăţile.
aptă/inaptă de a gestiona beneficiile/drepturile şi de a lua decizii financiare pe termen
lung în mod autonom, responsabil şi eficient.
Probabil/mai puţin probabil să cadă victimă a/să devină victimă a anumitor persoane,
să fie exploatată.
Capabilă/incapabilă să ia/să comunice decizii competente asupra folosirii şi
gestionării drepturilor şi bunurilor sale
396
Probabil/mai puţin probabil să ţină banii la ciorap decât să facă cumpărăturile
necesare.
Dacă beneficiile sunt acordate, această persoană va folosi banii pentru
droguri/alcool/jocuri de noroc sau pentru achiziţii dezorganizate/impulsive şi astfel nu poate fi/
nu va fi/ nu ar trebui să fie cel mai potrivit să-şi gestioneze fondurile.
19.5. Identitate homosexuală: Stadiile formării
A recunoaşte faptul de a fi homosexual faţă de sine, familie şi alţii reprezintă o luptă
dificilă, continuă şi universală. Există numeroase modele, dar cel mai larg acceptat este acest set
cuprinzând şapte stagii despre identitate, parţial citate şi parţial adaptate din Cass (1979).
Confuzie: Conştientizarea faptului că homosexualitatea are relevanţă pentru sine:
„Comportamentul meu poate fi numit homosexual. Aceasta înseamnă că sunt
homosexual?“ → îngrijorare, alienaţie, căutare → negarea relevanţei personale,
atitudine antihomosexuală sau inhibarea comportamentelor homosexuale.
Comparaţie: „E posibil să fiu homosexual“ → „Sunt diferit, nu aparţin societăţii în
ansamblul ei“, „Nu vreau să fiu diferit.“
Toleranţă: „Sunt probabil homosexual.“
Acceptare: „Sunt homosexual.“
Mândrie: „E bine să fii homosexual.“, „Mândru de a fi homosexual“
Activism: Confruntări, activităţi, dezvăluirea ca şi strategie. „Cum îndrăzneşti să
presupui că sunt heterosexual?“. De asemenea, „ei şi noi“ – „A fi homosexual e
bine, a fi heterosexual e rău.“
Sinteză: „Există persoane heterosexuale care acceptă identitatea (mea) homosexuală
ca şi mine“. În acest stadiu, identitatea homosexuală nu mai este „văzută ca
identitatea, ci ca un aspect al sinelui“
397
19.6. Efectele unei afecţiuni asupra persoanei
(↔ gradual) A devenit psihotic, suicidar, decompensat, devastat, are reacţii catastrofice,
regresat, neagă evenimentul sau consecinţele sale, copleşit, dezadaptat, deteriorat, funcţionare
marginală, depresiv, tulburare de adaptare, doliu prelungit/întârziat, întristat, se adaptează
dizabilităţii/pierderilor, funcţionare adecvată/acceptabilă, funcţional, adaptat, asimilează,
acceptă, se acomodează, foloseşte mecanisme psihologice de coping, compensează, are
dispozitive compensatorii/proteze/mnemotehnice/de coping, are succes, este matur, provocat, se
dezvoltă, supracompensează.
Afirmaţii sumative
Impactul/efectul cumulativ al afecţiunilor emoţionale şi fizice ale acestui client nu rezultă
în nicio limitare/rezultă în limitări nesemnificative/uşoare/semnificative/moderate/
severe/invalidante.
19.7. Pubertate
Pubertatea este fizică; adolescenţa este socială.
Sistemul de stadii al lui Tanner
În urmă cu câteva decenii, Tanner (1962) a definit stadiile pubertăţii astfel:
Stadi
u
Păr pubian Sâni Penis Testicule
I Preadolescent Preadolescent Preadolescent Preadolescent
II rar, lung,
pigmentat, ca
puful, păr drept
sâni înmuguriţi,
sâni şi mameloane
ridicate, cu
creşterea
diametrului areolei
uşoară mărire scrot mărit, roz,
înăsprirea texturii
III pigmentare sâni şi areole lungime mărită dimensiune mărită
398
crescută, mai creţ mărite, fără
separarea
conturului
IV similar adulţilor,
dar mai puţin
areolele şi
mameloanele
formează o arie
separată
gland mărit mărit, scrot mai
închis la culoare
V distribuţie adultă sfârcuri ridicate,
conturul areolei se
continuă cu sânul
dimensiune de
adult
dimensiune de
adult
Datele lui Tanner au fost colectate pe copii din Europa şi pe copii din America de Nord,
descendenţi al unor Europeni. Există diferenţe între grupurile etnice; de exemplu, persoanele de
descendenţă africană tind să atingă pubertatea cu 1-2 ani mai devreme. În plus, dată fiind
îmbunătăţirea nutriţiei, vârsta pubertăţii descreşte pentru toate grupurile etnice. Pubertatea
precoce este definită după cum urmează: la băieţi, stadiul genital II debutează înaintea vârstei de
9½; la fete, sânii sau părul pubian apare înaintea vârstei de 8 ani. Succesiunea apariţiei părului
este următoarea: pubian, axial, facial. Aproximativ 40% dintre fete vor avea menstră până să
atingă stadiul II şi 90% până în stadiul IV. Mediana vârstei pentru prima ejaculare la băieţi se
situează între 12½ şi 14 ani în Statele Unite şi este influenţată de factori psihologici, culturali,
precum şi ereditari şi biologici. Prima ejaculare apare, de regulă, la un an după creşterea
accelerată a organelor genitale. Ginecomastia este comună (până la 70%) la băieţii adolescenţi şi,
de obicei, dispare într-un an.
19.8. Procesul refugiaţilor
Acest material este adaptat după Gonsalves (1992) cu permisiunea autorului.
Fazele procesului
Înaintea fugii: creşterea anxietăţii, sentimentul abandonului, „victimă a sorţii“,
„nimănui nu îi pasă“.
399
Fuga: experienţe traumatizante, variind în intensitate, durată şi număr; revenirea lor
ca amintiri intruzive, deseori la aniversări.
Restabilirea: complexă; un proces de coping cu o limbă şi tradiţii noi, care poate dura
întreaga viaţă.
Stadiile restabilirii
Stabilirea
Din prima săptămână până la şase luni de la sosirea în noua ţară, refugiaţii cunosc
împreujurimile; rămân conectaţi cu ţara de origine; şi experimentează dezorientare, scăderea
energiei, tristeţe/pierdere, furie, vină, uşurare şi exaltare. Examinatorii trebuie să fie atenţi la
posibilele semne ale tulburării de stres posttraumatic.
Destabilizarea
De la 6 luni la 3 ani după sosire, refugiaţii achiziţionează abilităţi de supravieţuire;
dezvoltă un grup de suport; şi învaţă limba/normele sociale/cultura, datorită presiunilor
economice. Pot experimenta un nivel ridicat de stres şi durere, retragere ostilă din noua cultură,
rezistenţă la noua cultură sau complianţă necritică la aceasta. În general, văd ţara de origine ca
fiind mai bună, se simt singuri şi exprimă negarea.
Explorarea şi restabilizarea
De la 3 la 5 ani după sosire, refugiaţii dezvoltă, de regulă, metode mai flexibile de
învăţare a culturii şi deseori experimentează conflicte şi ajustări maritale. De asemenea, pot fi
rezistenţi la adaptare; rămân legaţi de alţi refugiaţi; experimentează furie faţă de statutul lor
inferior, frică de eşec şi izolare.
Întoarcerea la viaţa normală
De la 5 la 7 ani după sosire, refugiaţii menţin, de obicei, o acomodare culturală flexibilă,
păstrând totodată unele valori mai vechi; dezvoltă expectaţii realiste pentru noile generaţii;
dezvoltă o identitate pozitivă şi se aşteaptă ca aceste schimbări de personalitate să persiste în
timp. De asemenea, pot trăi reacţii întârziate de doliu şi experimentează rigiditate şi conflicte
între generaţii.
400
Decompensarea
Unii refugiaţi se pot decompensa oricând între o săptămână de la sosire până la 7 ani, în
timpul luptei pentru satisfacerea nevoilor de supravieţuire; pătrund în noua cultură; continuă
angajamentele familiale; se conectează la trecut, prezent şi viitor. Pot experimenta psihoze,
tulburări de identitate, depresie şi crize existenţiale.
19.9
Notă: Poate fi foarte dificil să se distingă o criza religioasă de un episod maniacal,
ideile delirante de convingerile personale sau de idei suprainvestite sau
conştiinciozitatea obsesivă de evlavie. Diferitele tradiţii religioase ridică diferite
probleme spirituale, deci vă rugam sa folosiţi aceste cunostinţe pentru a modifica
aceste metode de evaluare a preocupărilor religioase si spirituale.
Istoric
Intrebaţi despre următoarele :
Rolul religiei în timpul copilăriei, adolescenţei, la maturitate; cât de frecvent merge
la biserică, se roagă, ţine sărbătorile legale.
Preocupări spirituale în timpul acestor perioade: preocupări existenţiale, căutarea
unor valori călăuzitoare în viaţă, sănătate spirituală.
Afilieri religioase trecute şi prezente, prezenţă, implicare in rugăciune individuală şi
comună, meditaţie, întâlniri cu un lider spiritual, studiul sfintei scripturi, etc.
Frecvenţă a obiceiurilor religioase – descrieţi:
doar in cazuri de criză, în preajma sărbătorilor/cu familia, la un anumit
interval, zilnic.
Atitudine/devotament/angajament - descrieţi ca
compulsiv, pios, atent, cu rutine, agnostic, ostil, ateu.
Percepţia asupra unei Puteri superioare/Dumnezeu/profeţi.
Preocupări legate de moralitate
401
Conflicte cu privire la comportamentul moral/etic al lui însuşi sau al altora, valori,
instruire religioasă, societate.
Vină excesivă sau minimă, sentimentul că este pedepsit, că trebuie sa ispăşească o
pedeapsă, incapacitate de a se simţi iertat.
Confuzie cu privire la păcat/diabolic, bine vs. rău, responsabilitate, practici.
Preocupări legate de pierderea sau punerea la îndoială a credinţei
Diferenţe/conflicte/probleme cu o biserică/organizaţie, cler, scriptură/texte sacre/
rugăciuni (ex: ipocrizia).
Îndoieli din cauza nedreptăţii/suferinţei/bolii/morţii/rugăciunilor neîmplinite.
Furie, temeri,sau neîncrederea într-o putere superioară.
Îndoieli din cauza perderii controlului/bolilor/pierderilor/în ciuda conformismului
religios sau a unei vieţi fără păcat.
Dificultate de a crede sau a se apropia de o putere superioară.
Conflicte între conceptele de putere superioară ca ceva exigent si judicativ vs. iubitor
şi iertător.
Preocupări legate de conversia de la căsătoria într-o altă credinţă
Dificultăţi cu procedurile de iniţiere în noua credinţă.
Considerat nereligios/pierdut/mort de către familie/membri ai fostei credinţe.
Întrebări despre aranjamentele de căsătorie, organizarea ceremoniilor/sărbătorilor,
educarea religioasă a copiilor.
Preocupări privind moartea şi sinuciderea
Teama de moarte (ex: probleme spirituale nerezolvate, aranjamente de
înmormântare)
Convingeri despre ceea ce se întâmplă după moarte (ex: reîntâlnirea cu strămoşii/
somn fără de sfârşit/întuneric, judecata de apoi în rai sau iad, reîncarnare)
Convingeri religioase împotriva sinuciderii.
Experinţe religioase
402
Răspunsuri la rugăciuni sau efectele acestora.
O vocaţie/chemare.
Revelaţii speciale.
Posesie demonica, a fi Alesul, un profet.
Părăsit de divinitate.
Alte preocupări
Solicitarea unui terapeut de aceeaşi credinţă.
19.10 . Competenţa de a lasa un testament.
Individul trebuie să înţeleagă (1) natura şi amploarea proprietăţilor sale; (2) identitatea si
relaţiile cu beneficiarii; şi (3) natura şi (4) efectele realizării unui testament. In cartea lui Melton
et al. (2007) se acopera acest subiect in detaliu.
403
D. Completarea raportului
Capitole:
20. Rezumarea informațiilor și a concluziilor
21. Impresia/ Diagnosticul
22. Recomandări
23. Previziuni
24. Informații de final
În această ultimă subdiviziune a Părţii a II-a, capitolele decurg în mod logic. Încep cu
adunarea datelor şi observaţiilor tale, astfel încât să poţi oferi un diagnostic, ce reprezintă o
variantă prescurtată a concluziilor tale. Pornind de aici, te afli în poziţia de a face recomandări cu
sens, pentru tratament şi alte servicii. Apoi poţi oferi o expunere a rezultatelor aşteptate – un
prognostic. Ultimul capitol abordează încheierea raportului şi conţine exemple de limbaj
standard.
404
20. Sumarul rezultatelor şi concluziilor
20.1. În ansamblu
Sumarul rezultatelor şi concluziilor este partea în care integraţi istoria, descoperirile sau
observaţiile şi inţelegerea în ansamblu a ariilor de funcţionare ale clientului, cele mai relevante
pentru cititor. Dacă există o întrebare de referinţă, este bine ca raspunsul să fie dat aici. Totuşi,
mai ales dacă întrebarea de referință are legătură cu o dispoziție, este bine că răspunsul să apără
într-o secțiune separată de recomandări (vezi Capitolul 22. “Recomandări”). Acest capitol este
cel mai potrivit pentru a relua episodul terapeutic sau concluziile pe care le-ați tras după
evaluarea făcută. Partea de diagnostic apare de obicei într-o secțiune separată (vezi Capitolul 21,
“Diagnostic şi Impresii”). Dacă nu există nici o schimbare de la diagnosticul dat anterior, el
poate să fie inclus în capitolul de concluzii.
Deoarece mereu vor există cititori care doresc să citească doar o scurtă sumarizare,
asigurați-va că veți include informațiile sau concluziile cu cea mai importantă implicație pentru
client.
20.2. Partea de început a sumarizării
Deschideți capitolul astfel:“ Pentru a sumariza...”, “Că o sumarizare…”, “ O opinie
profesională”, “ În opinia mea, cu un rezonabil grad de professionalism…”.
Ulterior oferiți o descriere succintă a clientului: nume, gen, vârstă, statut marital și
parental și alți factori relevanți.
20.3. Sumarizarea informaţiilor anterioare
Condensați informațiile legate de istoricul clientului (vezi Capitolul 6) și motivul sesizării
(vezi Capitolul 5) în câteva propoziții sau într-un scurt paragraf.
405
20.4. Rezultate relevante şi/sau concluzii
Într-un paragraf separat sau că parte a sumarizarii informațiilor anterioare, este nevoie să
oferiți cele mai relevante 3, 4 rezultate sau concluzii de referință. Pentru rezumatul legat de
tratament, oferiți cele mai importante teme ale procesului terapeutic. Pentru alte situații,
structurați textul în funcție de audienta căreia i se adresează raportul.
Rezultatele ar trebui să fie organizate după tema (integrând rezultatele obținute la diferite
teste) cum ar fi funcționarea cognitivă, controlul emoțional, relațiile interpersonale etc., în
funcție de întrebarea de referință. Este de asemenea necesară o declarație de fiabilitate (vezi
secţiunea 4.6, “Fiabilitate/Validitate”).
Dacă simptomele psihologice prezentate se referă la o condiţie medicală, vezi Capitolul
29, “Mascaradă Psihiatrică a Condiţiilor Medicale”
20.5. Specificarea diagnsticului
În general diagnosticul apare într-o secțiune separată a raportului, după sumarul
rezultatelor și concluziilor. Dacă diagnosticl este simplu sau nu schimbă tratamentul curent sau
tratamentele anterioare, poate fi inclus în aceasi secțiune cu rezumatul. (Pentru mai multe detalii
despre diagnostic, vezi Capitolul 21, “Specificarea diagnosticului / Impresii”).
20.6. Consultaţii şi evaluări ulterioare
Trebuie înregistrate următoarele informații legate de toate celelalte consultații făcute pe
client: motivul / nevoia, tipul de evaluare, numele celui care l-a consultat, dată consultației,
concluzii și recomandări, dată și locația în care s-a făcut evaluarea.
Dacă sugestiile dumneavoastră pentru evaluări viitoare sunt simple, acestea pot fi incluse
aici; dacă sugestiile sunt complexe, este necesar să le descrieți amănunțit în partea de
recomandări a raportului (vezi Capitolul 22, “Recomandări”).
20.7. Sumarizarea tratamentului
Servicii incluse
406
Precizaţi tipul de servicii recomandate (consultaţie, evaluare, tratament etc.) precum şi
numărul de şedinţe şi datele primei şi ultimei întâlniri.
Ruperea colaborării
Notați sursa care a dus la decizia de terminare a colaborării (clientul, terapeutul, ambii
sau altcineva), precum și motivul încheierii colaborării. Descriptorii pentru ruperea colaborării
sunt: servicii refuzate, absente nemotivate, progres prea mic sau nul, pauza planificată în timpul
tratamentului, completarea cu succes a întregului program, atingerea scopurilor, transferul a un
alt terapeut sau alt furnizor de servicii pentru că...(specificați motivul), nepotrivit pentru aceste
servicii (specificați) sau alte motive (specificați).
Sumarul rezultatelor
Rezultatul a fost un succes complet/parțial/minimal.
Câteva/majoritatea/aproape toate obiectivele au fost atinse/nu au fost atinse.
Acest pacient a urmat un curs productiv de spitalizare.
Pacientul este într-o faza bună de remisie datorită medicamentelor.
Pacientul a brnrficiat de medicamente/spitalizare/servicii de calitate.
Tratamentul primit nu a avut succes/ a fost ineficient în vindecarea/reducerea
simptomelor.
Tratamentul a avut un efect negativ pentru acest pacient.
Pacientul a resimțit reacții adverse/reacții înrăutățite/ aceleași reacții/nu a arătat nici o
îmbunătățire.
Aspectul cazului
Descrieti aspectul cazului ca fiind inactiv, încheiat, în tranziţie, de intreţinere, de sesizare.
21. Stabilirea diagnosticului şi impresii
Chiar dacă diagnosticul în psihologie nu este atât de strâns legat de tratament că în
domeniul medical, diagnosticul din sihologie este format din integrarea mai multor date. În cele
mai multe cazuri, diagnosticul ar trebui să sumarizeze toate datele raportate anterior. De
asemenea, diagnosticul ghidează cititorul spre recomandări și planul de tratament. În general
407
oferiți cele mai importante una, două posibilități de diagnostic dacă nu se cer specific o lista
întreagă. Ar trebui să includeți toate cele cinci axe din DSM IV – ediția revzuita sau ICD-9-CM.
Oferiți un “diagnostic – opinie” dacă nu sunteți calificați sau nu sunteți siguri de verdict.
21.1 Formularea diagnosticului
Un diagnostic după DSM IV ar trebui să conțină următorii termeni: “inițial, principal,
adițional, comorbid, se exclude, se admite, tentativa, final, în remisie, pasiv”.
După DSM IV, un diagnostic se susține dacă: există criteriul de ușor, moderat sau sever,
în remisie parțială, remisie completă, a apărut în istoricul pacientului.
21.2. Versiunea ICD
În Statele Unite ale Americii se foloseste atât manuaul de diagnostic DSM – IV – ediţia
revizuită (2000, vezi Secţiunea 21.3) dar și Manualul cu clasificări internaționale ale tulburarior
(ICD), ediția 9 revizuită și manualul “Modificări clinice” (ediția din 1980 dar revizuit anual).
ICD-9-CM este manualul folosit oficial în medicina și asigurări de sănătate iar ICD-10
(Organizația Mondială a Sănătății,1992) este probabil să devină manualul de referință pentru
stabilirea unui diagnostic, în SUA, la cererea Departamentului de Sănătate și Servicii Umanitare.
Mai multe informații puteți găsi pe site-ul Centrului de Control și Prevenție al Bolilor
(www.cdc.gov/nchs).
21.3. DSM IV – ediţia revizuită
Manualul de Diagnostic și Statistică pentru Tulburările Psihice este manualul de referință
pentru stabilirea diagnosticelor în SUA (după Asociația Psihiatrică a Americii, 2000).
Sistemul DSM este multiaxial. Cele 5 axe sunt:
Axa 1: Tulburări Clinice (dar nu include Tulburările de Personalitate) și sau alte condiții
medicale care pot intră sub atenția clinică (codurile V; vezi secţiunea 21.21).
Axa 2: Tulburări de Personalitate (pattern-uri stabile și de durata la adulți) și Retardul
Mintal
Axa 3: Condiții Medicale Generale
408
Axa 4: Probleme psihologice și din mediul înconjurător
Axa 5: Evaluarea Globală a Scalei de Funcționalitate (vezi Secţiunea 21.23)
Categoriile mari și diagnosticurile prezentate în acest capitol sunt listate de la cele mai
folosite la cele mai puțin utilizate. Lista este aproape completă, lipsid câteva condiții rare ale
consumului de substanțe, și face legătură dintre categoriile de diagnostic codurile din DSM și
ICD. Dacă există o incertitudine fata de diagnostic, aceste manuale ar trebui consultate. Sistemul
de diagnostic din cele două manuale nu este identic. Mai jos sunt înșirate codurile din DSM și
codurile ICD corespondente pentru aceleași diagnostice.
21.4. Tulburări de anxietate
(vezi Secţiunea 21.6 pentru codurile Tulburării de Stres Acut, Stresul Post Traumatic,;
vezi secţiunea 21.12 pentru codurile Tulburării de Anxietate indusă de consumul de substnţe).
DSM – IV – ediţia revizuită ICD-9-CM
300.00 Tulburarea de anxietate 300.00 Stare de Anxietate, fără alte specificaţii
300.01 Tulburarea de Panică fără Agorafobie 300.01 Tulburarea de Panică fără Agorafobie
300.02 Tulburarea de Anxietate Generalizata 300.02 Tulburarea de Anxietate Generalizată
300.09 Altă stare de anxietate
300.10 Isteria, fără alte specificaţii
300.20 Fobia, fără alte specificaţii
300.21 Agorafobia cu tulburare de panică 300.21 Agorafobia cu tulburare de panică
Tulburarea de panică cu agorafobie
300.22 Agorafobie fără istoric de Tulburare de Panică 300.22 Agorafobie fără menţiunea unui
atac de panică
300.23 Fobia Socială 300.23 Fobia Socială
300.29 Fobia Specifică 300.29 Alte fobii specifice sau izolate
300.3 Tulburarea Obsesiv-Compulsivă 300.3 Tulburarea Obsesiv-Compulsivă
799.2 Nervozitate
Tulburarea depresiv – anxioasă este propusă studiilor ulterioare; vezi Apendix B din DSM IV.
409
21.5. Tulburări de dispoziţie
(vezi Secţiunea 21.6 pentru coduri ale Tulburărilor de Ajustare si 21.12 pentru codurile
Tulburărilor de dispoziţie induse de o substanţă)
Următoarele specificări pot fi aplicate în numeroase diagnosticuri de Tulburări de
Dispoziție din DSM IV: cronic, cu specific catatonic, cu specific de melancolie, cu specific
atipic, cu declanșare după naștere, cu pattern sezonier, cu ciclicitate rapidă, cu sau fără episoade
de recuperare.
DSM-IV-R ICD-9-CM
300.4 Tulburarea Distimică cu declanşare târzie 300.4 Tulburarea distimică.
Depresie reactivă
sau timpurie cu specific atipic
296.xx Tulburare de dispoziţie episodică
(unde “xx” poate fi: 0 nespecifică,
1 uşoară, 2 moderată, 3 severă, fără specific de
comportament psihotic,
4 severă, cu specific de comportament psihotic,
5 în remisie parțială sau nespecifică,
6 în remisie totală)
296.20 Tulburarea Depresivă Majoră, Episod Singular, Nespecific 296.20 - “ -
296.21 Tulburarea Depresivă Majoră,, Episod Singular, Uşor 296.21 - “ -
296.22 Tulburarea Depresivă Majoră,, Episod Singular, Moderat 296.22 - “ -
296.23 Tulburarea Depresivă Majoră, Episod Singular, Sever, 296.23 - “ –
fără specific psihotic
296.24 Tulburarea Depresivă Majoră, Episod Singular, Sever, 296.24 - “ –
cu specific psihotic
296.25 Tulburarea Depresivă Majoră, Episod Singular, in remisie partiala 296.25 - “ –
296.26 Tulburarea Depresivă Majoră, Episod Singular, in remisie totala 296.26 - “ –
296.30 Tulburarea Depresivă Majoră, recurentă, fără alte specificaţii 296.30 - “ –
296.31 Tulburarea Depresivă Majoră, recurentă, uşoară 296.31 - “ –
296.32 Tulburarea Depresivă Majoră, recurentă, moderată 296.32 - “ –
296.33 Tulburarea Depresivă Majoră, recurentă, severă, fără specific psihotic 296.33 - “ –
410
296.34 Tulburarea Depresivă Majoră, recurentă, severă, cu specific psihotic 296.34 - “ –
296.35 Tulburarea Depresivă Majoră, recurentă, în remisie partială 296.35 - “ –
296.36 Tulburarea Depresivă Majoră, recurentă, în remisie totală 296.36 - “ –
296.01 Tulburarea Bipolară I, cu un singur episod maniacal, uşor 296.01 - “ –
296.02 Tulburarea Bipolară I, cu un singur episod maniacal, moderat 296.02 - “ –
296.03 Tulburarea Bipolară severa I, cu un singur episod maniacal, 296.03 - “ –
fără specific psihotic
296.04 Tulburarea Bipolară severa I, cu un singur episod maniacal, 296.04 - “ –
cu specific psihotic
296.05 Tulburarea Bipolară I, cu un singur episod maniacal, 296.05 - “ –
în remisie parţială
296.06 Tulburarea Bipolara I, cu un singur episod maniacal, 296.06 - “ –
in remisie totala
296.10 Tulburare maniacală, episod recurent, nespecifc
296.11 Tulburare maniacală, episod recurent, uşor
296.12 Tulburare maniacală, episod recurent, moderat
296.13 Tulburare maniacală, episod recurent, sever, fără
specifc psihotic
296.14 Tulburare maniacală, episod recurent, sever, cu
specifc psihotic
296.15 Tulburare maniacală, episod recurent, în remisie
parțială sau nespecifică
296.16 Tulburare maniacală, episod recurent, în remisie
totală
296.40 Tulburarea Bipolară I, cu episod maniacal nespecific, cel mai recent 296.40 - “ –
296.40 Tulburarea Bipolară I, cu episod hipomaniacal, cel mai recent 296.40 - “ –
296.41 Tulburarea Bipolară I, cu episod maniacal uşor, cel mai recent 296.41 - “ –
296.42 Tulburarea Bipolară I, cu episod maniacal moderat, cel mai recent 296.42 - “ –
296.43 Tulburarea Bipolară I, cu episod maniacal sever, cel mai recent, 296.43 - “ –
fara specific psihotic
296.44 Tulburarea Bipolară I, cu episod maniacal, cel mai recent, 296.44 - “ –
411
cu specific psihotic
296.45 Tulburarea Bipolară I, cu episod maniacal, cel mai recent, 296.45 - “ –
în remisie parţială
296.46 Tulburarea Bipolară I, cu episod maniacal, cel mai recent, 296.46 - “ –
în remisie totală
296.50 Tulburarea Bipolară I, cu episod depresiv nespecific, cel mai recent 296.50 - “ –
296.51 Tulburarea Bipolară I, cu episod depresiv usor, cel mai recent 296.51 - “ –
296.52 Tulburarea Bipolară I, cu episod depresiv moderat, cel mai recent 296.52 - “ –
296.53 Tulburarea Bipolară I, cu episod depresiv, cel mai recent, 296.53 - “ –
fara specific psihotic
296.54 Tulburarea Bipolară I, cu episod depresiv sever, 296.54 - “ –
cel mai recent, cu specific psihotic
296.55 Tulburarea Bipolară I, cu episod depresiv, cel mai recent, 296.55 - “ –
în remisie parţială
296.56 Tulburarea Bipolară I, cu episod depresiv, cel mai recent, 296.56 - “ –
în remisie totală
296.60 Tulburarea Bipolară I, cu episod mix nespecific, cel mai recent 296.60
- “ –
296.61 Tulburarea Bipolară I, cu episod mix usor, cel mai recent 296.61
- “ –
296.62 Tulburarea Bipolară I, cu episod mix moderat, cel mai recent 296.62
- “ –
296.63 Tulburarea Bipolară I, cu episod mix sever, cel mai recent, 296.63 - “ –
fara specific psihotic
296.64 Tulburarea Bipolară I, cu episod mix sever, cel mai recent, 296.64 - “ –
cu specific psihotic
296.65 Tulburarea Bipolară I, cu episod mix, cel mai recent, 296.65 - “ –
in remisie partiala
296.66 Tulburarea Bipolară I, cu episod mix, cel mai recent, 296.6 - “ –
in remisie totala
296.7 Tulburarea Bipolară I, cu episod nespecific, cel mai recent 296.7 - “ –
412
296.80 Tulburarea Bipolară fără alte
specificatii 296.80
- “ –
296.81 Tulburare maniacală atipică
296.82 Tulburare atipică depresivă
296.89 Tulburare Bipolară II cu episod
296.89 Tulburare Bipolară II fără
alte specificaţii
Hipomaniacal sau Depresiv
Tulburare bipolară: psihoză
maniaco-depresivă, tip mix
296.90 Tulburare de dipoziţie fără alte
specificaţii
Psihoza Afectivă fără alte specificaţii
Psihoza Afectivă Melancolică fără alte
specificaţii
296.99 Alt episod specific de tulburare de
dispoziţie
Schimbare de stare
301.13 Tulburare Ciclotimică 301.13 Tulburare Ciclotimică
Personalitate Ciclotimcă
293.83 Tulburare de dispoziție datorată...(indicați condiția medicală generală)
Specificați dacă: tulburarea e cu caracter de episod depresiv major, caracter maniacal, caracter
mixt.
311 Tulburare Depresivă
311 Tulburare Depresivă,
neclasificată în altă parte
Tulburarea Disforică
Premenstruală, Tulburarea
Depresivă Ușoară Recurentă,
413
Tulburarea Depresivă
Minoră, Tulburarea mixtă
Depresiv – Axioasă
sunt propuse studiilor
ulterioare; vezi Apendix B
din DSM-IV-R.
Pentru clienții care au pierdut recent pe cineva apropiat, luați în considerare
codul V62.82 de doliu.
21.6 Tulburarea de Stres şi Schimbare
Vezi si Secţiunea 21.9, “Tulburările Copilăriei” şi codurile V din Secţiunea 21.21
DSM-IV-R ICD-9-CM
308.0 Disturbare predominantă a
emoţiilor
Criza emoţională sau stare de panică
de la reacţie acută la stres
excesiv
308.1 Disturbare predominantă a
conştiinţei, fuga de idei
308.2 Disturbare psihomotorie
predominantă
Agitaţie sau Stupoare
308.3 Tulburare de stres acut 308.3 Alte reacţii de stres acut
308.4 Tulburare mixtă ca reacţie la
stres
309.0 Tulburare de schimbare cu dispoziţie depresivă 309.0 - “ –
309.1 Reacţie depresivă prelungită
309.2 Reacţie la schimbare cu disturbare
414
predominantă a altor emoţii
309.21 Tulburarea anxioasă de separare
309.22 Tulburarea de emancipare la
adolescenţi şi adulţii tineri
309.23 Inhibiţie specifică în mediul
academic sau la locul de munca
309.24 Tulburare de schimbare cu anxietate 309.24 - “ –
309.28 Tulburare de schimbare cu dispoziţie mixtă – depresivă și anxioasă 309.28 - “ –
309.29 Reacţie la schimbare – şoc cultural
309.3 Tulburare de schimbare cu disturbare de comportament 309.3 Tulburare de
schimbare cu disturbare de
comportament
Tulburare de Comportament sau
Comportament Distructiv
309.4 Tulburare de schimbare cu disturbare de comportament şi emoţii 309.4 - “ –
309.8 Alte reacţii specifice la
schimbare
309.81 Tulburarea de Stres Posttraumatic 309.81 Tulburarea de Stres
Posttraumatic fără alte specificaţii
sau Cronic
309.82 Reacţie la schimbare cu
simptome fizice
309.83 Reacţie la schimbare cu
retragere
309.89 Alte reacţii la schimbare
specifice
309.9 Tulburare de schimbare fara alte specificatii 309.9 Reacţie la schimbare fără alte
specificaţii
In DSM-IV-R, pentru toate tulburările de schimbare
se specifică tipul acut sau cronic.
415
21.7 Tulburare de Personalitate
Codaţi totul, cu excepţia V71.01 si 310.1 pe axa II din DSM-IV-R
DSM-IV-R ICD-9-CM
301.0 Tulburarea de personalitate paranoidă 301.0 - “ –
301.10 Tulburarea afectivă de
personalitate, fără alte specificaţii
301.11 Tulburare de personalitate
hipomaniacală cronică
301.12 Tulburare de personalitate
depresiva cronică
301.13 Tulburare ciclotimică
301.20 Tulburarea de personalitate schizoidă 301.20 Tulburare de personalitate
schizoidă, fără alte specificaţii
301.21 Personalitate introverta (nota:
nu e tulburare)
301.22 Tulburarea de personalitate schizotipală 301.22 - “ –
301.3 Tulburarea de personalitate
explozivă
Agresivitate
Instabilitate emoţională (exccesivă)
Emotionalitate patologică
Beligerant – certăreţ
301.4 Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă 301.4 - “ –
301.50 Tulburarea de personalitate histrionică 301.50 Tulburarea de personalitate
histrionica, fără alte specificaţii
301.51 Boala cronică închipuită cu
simptome fizice
Sindromul adicţiei de spital
416
Sindromul operaţiilor multiple
Sindromul Munchausen (somatizarea
unor simptome închipuite)
301.59 Alte tulburări de personalitate
histrionică
301.6 Tulburarea de personalitate dependentă 301. – “ -
301.7 Tulburarea de personalitate antisocială 301.7 – “ -
301.8 Alte tulburări de personalitate
301.81 Tulburarea de personalitate narcisistă 308.81 – “ -
301.82 Tulburarea de personalitate evitantă 308.82 – “ -
301.83 Tulburarea de personalitate borderline 301.83 – “ -
301.89 Alte tulburari de personalitate
301.9 Tulburare de personalitate fără alte specificaţii 301.9 – “ -
310.1 Schimbare de personalitate datorită (indicaţi condiţia medicală generală)
V 71.01 Comportament al adultului antisocial V71.01 Activităţi de grup fără
manifestari ale tulburarilor
psihiatrice
Tulburarea de personalitate pasiv agresivă (Tulburare de personalitate negativistă)
și Tulburare de personalitate depresivă sunt propuse unui studiu diagnostic ulterior;
vezi Apendix B din DSM-IV-R.
21.8. Tulburările de control al impulsurilor neclasificate în altă
parte
Vezi şi “Tulburările de Comportament şi Conduita” din secţiunea 21.9, de mai jos.
DSM-IV-R ICD-9-CM
312.30 Tulburarea de control al impulsurilor fără alte specificaţii 312.30 – “ -
312.31 Dependenţa patologică de jocurile de noroc 312.31 – “ -
312.32 Cleptomania 312.32 – “ -
312.33 Piromania 312.33 – “ -
417
312.34 Tulburarea explozivă intermitentă 312.34 – “ -
312.35 Tulburarea explozivă
izolată
312.39 Mania de a-ţi smulge părul din cap 312.39 Tulburări ale
controlului impulsurilor neclasificate
în altă parte: Mania de a-ţi smulge
părul din cap
21.9. Tulburările copilariei
Retardul mintal
Toate acestea sunt codate pe Axa II a DSM-IV-R.
DSM-IV-R ICD-9-CM
V62.89 Funcţionarea intelectuală borderline (QI 71-84)
[ Notă: nu Retard Mintal]
317 Retard mintal uşor (QI 50-55 pana la aproximativ 70) 317 Retard mintal uşor (QI
50-70)
318.0 Retard mintal moderat (QI 35-40 pana la 50-55) 318.0 Retard mintal moderat
(QI 35-49)
318.1 Retard mintal sever (QI 20-25 pana la 35-40) 318.1 Retard mintal sever (QI
20-34)
318.2 Retard mintal profund (QI mai mic de 20-25) 318.2 Retard mintal profund
(QI mai mic de 20)
319 Retard mintal cu severitate nespecificată (netestabil) 319 Retard mintal fără alte
specificaţii
Tulburări pervazive de dezvoltare
DSM-IV-R ICD-9-CM
418
(pentru codurile de
mai jos, notaţi 0 pentru stare
curentă sau activă, 1 pentru
stare reziduală)
299.00 Autism 299.00x - “ –
Sindromul Kanner
299.10 Tulburarea dezintegrativă a copilariei 299.1x - “ –
299.80 Tulburarea Asperger`s 299.80 Alte tulburări
pervazive de dezvoltare
specificate
299.80 Schizofrenia, tipul copilariei fără alte specificaţii
299.80 Tulburarea Rett
299.9 Tulburarea
pervazivă de dezvoltare fără
alte specificaţii
Tulburări de mişcare
DSM-IV-R ICD-9-CM
307.20 Tulburarea ticului nervos fără alte specificaţii 307.20 - “ –
307.21 Tulburarea tranzitorie de tic nervos 307.21 Tulburarea tranzitorie de tic nervos
Specificaţi dacă a existat un singur episod sau
episoade recurente
307.22 Tulburare cronică de motricitate sau tic verbal 307.22 - “ –
307.23 Tulburarea Tourette 307.23 - “ –
307.3 Tulburarea de mişcare stereotipă 307.3 Tulburarea de mişcare
stereotipă
Specificaţi dacă este sau nu prezent comportamentul
autodistructiv
315.4 Tulburarea de dezvoltare a coordonarii 315.4 - “ –
419
Tulburari de comportament si conduita
DSM-IV-R ICD-9-CM
(Opţiuni de clasificare pentru
punctele 312.0, 312.1, 312.2: 0 –
nespecificat, 1 – uşor, 2 – moderat, 3 –
sever)
312.0x Tulburarea de conduită
socială, de tip agresiv
312.1x Tulburarea de conduită
socială, de tip neagresiv
312.2x Tulburarea de conduită
socială
312.3x Tulburari ale controlului
impulsului, nespecificate în altă parte
312.4 Perturbare mixtă a conduitei
şi emoţiilor
312.81 Tulburarea de conduită cu declanşare 312.81 - “ –
în copilărie
312.82 Tulburarea de conduită cu declanşare 312.82 - “ –
în adolescenţă
312.89 Tulburarea de conduită fără specificarea 312.89 Alta tulburare de conduită
momentului de declanşare
312.9 Tulburare de comportament disruptiv 312.9 Perturbare nespecificată a
conduitei
Delicvenţa juvenilă
Tulburare de comportament
disruptiv fără alta specificaţie
313.81 Tulburare de comportament opoziţional-sfidător 313.81 - “ –
420
V71.02 Comportamentul antisocial la copil sau adolescent (în DSM-IV-R) sau
Comportament antisocial în copilărie și adolescenta (în ICD-9-CM), trebuie luate în considerare
când comportamentul antisocial al tânărului nu pare să se datoreze unei tulburări mentale.
Perturbarea Emoţiilor specifice copilăriei şi adolescenţei
DSM-IV-R ICD-9-CM
313.0 Anxietate excesivă
313.1 Suferinţă şi nefericire
313.2 Sensibilitate, timiditate şi
retragere socială
313.21 Timiditatea specifică
copilăriei
313.22 Introvertirea specifică
copilăriei
313.23 Mutismul selectiv 313.23 - “ –
313.3 Probleme în relaţiile sociale.
Gelozia între fraţi.
313.8 Altă perturbare emoţională
mixtă din copilărie sau adolescenţă
309.21 Anxietatea de separare 309.21 - “ –
Specificaţi dacă e timpurie
313.82 Probleme de identitate 313.82 Tulburare de identitate
Probleme de identitate
313.89 Tulburare de ataşament reactiv 313.89 - “ –
al copilăriei timpurii. Specificaţi dacă
este de tip inhibat sau dezinhibat. Altă perturbare emoţională mixtă din
copilărie sau adolescenţă
313.9 Tulburarea infantilă, a copilăriei sau 313.9 Perturbare emoţională a copilăriei sau
adolescenţei fără alte specificaţii adolescenţei fără alte specificaţii
421
Tulburări de învăţare şi dezvoltare
DSM-IV-R ICD-9-CM
315.00 Tulburări în achiziţia cititului 315.00 Tulburarea dezvoltării abilităţii de a
citi, nespecificată
315.01 Alexia
315.02 Dislexia
315.09 Altă tulburare specifică de dezvoltare
a cititului
315.1 Tulburări în achiziţia matematicii 315.1 Tulburarea dezvoltării abilităţilor
matematice
315.2 Tulburări în exprimarea în scris 315.2 Alte dificultăţi specifice de învăţare
Tulburarea exprimării în scris
315.5 Tulburare mixtă de dezvoltare
315.8 Alte întârzieri specifice în dezvoltare
315.9 Tulburare de învățare fără alte specificații 315.9 Întârziere nespecifică în dezvoltare
Tulburare de învățare fără alte specificații
313.83 Achiziţii reduse în mediul academic
309.23 Inhibiţie specifică în mediul
academic sau la locul de muncă
Tulburări de comunicare
DSM-IV-R ICD-9-CM
307.0 Bâlbâiala 307.0 - “ –
307.9 Tulburari de comunicare fără alte specificații 307.9 Alte simptome sau sindroame
nespecifice, neclasificate în altă parte
315.31 Tulburare de limbaj 315.31 Tulburare de limbaj
Afazia
Tulburarea de prelucrare a informaţiei venite
din public
422
315.32 Tulburare mixtă de receptare şi 315.32 - “ -
exprimare a limbajului
315.34 Întârziere în dezvoltarea limbajului şi
a discursului datorită pierderii funcţiei
auditive
313.23 Mutism selectiv 313.23 - “ -
Tulburare a atenţiei / deficit de atenţie/ hiperactivitate
DSM-IV-R ICD-9-CM
314.00 Tulburare a atenţiei / hiperactivitate 314.00 Tulburare de atenţie fără
predominantă. De tip: Neatenţie menţionrea hiperactvităţii
314.01 Tulburare a atenţiei / hiperactivitate 314.01 - “ –
predominantă.
Hiperactivitate de tip impulsiv
ori de tip combinat
314.1 Hiperchinezie cu întârziere în
dezvoltare
314.2 Tulburare de conduită hiperchinetică
314.8 Alte manifestări specifice ale
sindromului hiperchinetic
314.9 Tulburare de atenţie/ Hiperactivitate fără 314.9 Sindrom hiperchinetic nespecificat
alte specificaţii
21.10 Tulburări ale alimentaţiei şi ale eliminării
ÎN DSM-IV-R, primele 3 tulburări au secțiuni separate, celelalte sunt grupate în Tulburări
Diagnosticate de obicei în Copilăria Timpurie, Copilărie sau Adolescenţă.
DSM-IV-R ICD-9-CM
423
307.1 Anorexia nervoasă 307.1 - “ -
Specificaţi tipul: mâncat restrictiv sau excesiv
cu vărsături
307.50 Tulburări ale alimentaţiei fără alte specificaţii 307.50 - “ –
307.51 Bulimia nervoasă 307.51 - “ –
Specificaţi tipul: cu vărsături sau fără
307.52 Sindromul Pica 307.52 - “ –
(subiectul mănâncă substanţe nenutritive)
307.53 Ruminaţia – tulburarea de regurgitare 307.53 - “ –
307.54 Vomitat psihogen
307.59 Tulburări de hrănire în copilăria timpurie 307.59 Alte tulburări alimentare
nespecificate
307.6 Enurezis (Fără o cauză medicală generală) 307.6 Enurezis
Specificaţi dacă este doar nocturn/ doar diurn sau Specificaţi dacă este primar
atât nocturn cat si diurn sau secundar
307.7 Encoprezis fără constipaţie sau 307.7 Encoprezis
cu incontinenţă excesivă Specificaţi dacă este continuu sau
discontinuu
307.6 Encoprezis cu constipaţie şi incontinenţă excesivă
Tulburarea de alimentaţie în exces este un diagnostic propus
unor studii ulterioare; vezi Apendix B din DSM-IV-R.
21.11 Condiţii Cognitiv-Organice
DSM-IV-TR nu mai utilizează termenul ,,organic” pentru aceste condiţii, dar descriptorul
este şi în prezent utilizat în practică şi în ICD-9-CM.
DSM-IV-TR
290.10 Demenţa de tip Alzheimer, cu debut precoce, fără tulburări de comportament
290.10 Demenţa de tip Alzheimer, cu debut tardiv, fără tulburări de comportament
290.11 Demenţa de tip Alzheimer, cu debut precoce, cu tulburări de comportament
424
290.11 Demenţa de tip Alzheimer, cu debut tardiv, cu tulburări de comportament
290.40 Demenţă Vasculară, Necomplicată
290.41 Demenţă Vasculară, cu Delir
290.42 Demenţă Vasculară cu Idei delirante
290.43 Demenţă Vasculară cu Dispoziţie Depresivă
Pentru toate tipurile de Demenţă Vasculară, cu specificarea: fără tulburări de
comportament
290.0 Delirium datorat...( a se indica Condiţiile Medicale Generale)
780.09 Delirium fără alte specificaţii
293.81 Tulburare psihodică datorată...(a se indica Condiţiile Generale Medicale), cu Idei
delirante
ICD-9-CM
290.0 Demenţă senilă, necomplicată
sunt excluse Demenţa datorată alcoolului (291.0-291.2) şi Demenţa datorată
drogurilor (292.82)
290.10 Demenţa presenilă, necomplicată
290.11 Demenţa presenilă cu delir
290.12 Demenţa presenilă cu idei delirante (tipul paranoid)
290.13 Demenţa presenilă cu trăsături depresive
290.20 Demenţa senilă cu trăsături delirante
290.21 Demenţa senilă cu dispoziţie depresivă
290.3 Demenţa senilă cu delir
290.4 Demenţă Vasculară
290.40 Demenţă Vasculară, necomplicată
290.41 Demenţă Vasculară cu delir
290.42 Demenţă Vasculară cu idei delirante
290.43 Demenţă vasculară cu dispoziţie depresivă
290.8 Alte condiţii specifice psihozei senile
290.9 Condiţii nespecifice psihozei senile
425
293.0 Delir datorat CCE
293.1 Delir subacut
293.81 Tulburare psihotică cu idei delirante în CCE
DSM-IV-TR
293.82 Tulburare Psihotică datorată...( a se indica Condiţiile Generale Medicale), cu
halucinaţii
293.83 Tulburări de Dispoziţie datorată...( a se indica Condiţiile Generale Medicale)
293.84 Tulburare de Anxietate datorată...( a se indica Condiţiile Generale Medicale)
293.89 Tulburarea Catatonică datorată...( a se indica Condiţiile Generale Medicale)
293.9 Tulburare Mentală fără alte Specificaţii datorate ...( a se indica Condiţiile
Generale Medicale)
294.0 Tulburare Amnezică datorată...( a se indica Condiţiile Generale Medicale)
294.10 Demenţă datorată...( a se indica Condiţiile Generale Medicale), fără tulburări de
comportament
294.11 Demenţă datorată...( a se indica Condiţiile Generale Medicale), cu tulburări de
comportament
294.8 Demenţă fără alte specificaţii
294.9 Tulburare Cognitivă fără alte specificaţii
310.1 Schimbarea Personalităţii datorată ...( a se indica Condiţiile Generale Medicale)
780.9 Declinul Cognitiv legat de vârstă
ICD-9-CM
293.82 Tulburare Psihotică cu halucinaţii în CCE
293.83 Tulburare a Dispoziţiei în CCE
293.84 Tulburare de Anxietate în CCE
293.89 Altă tulburare mentală tranzitorie nespecificată în CCE
294.0 Sindromul Amnezic în CCE
Psihoza Korsakoff sau Sindromul Korsakoff
294.10 Demenţa în CCE fără tulburări de comportament
426
294.11 Demenţa în CCE cu tulburări de comportament
294.8 Alte tulburări mentale persistente datorate CCE
Tulburare Amnezică fără alte specificaţii
Demenţă fără alte specificaţii
294.9 Tulburări mentale persistente nespecificate datorate CCE
310 Tulburări mentale nonpsihotice nespecifice datorate deteriorării organice ale
creierului
310.0 Sindromul lobului frontal
310.1 Schimbarea personalităţii datorată CCE
310.2 Sindromul Postcomoţie (vezi echivaletul DSM-IV-TR)
310.8 Alte tulburări mentale nonpsihotice specifice ca urmare a deteriorării organice
ale creierului
Tulburare uşoară a memoriei
310.9 Tulburare mentală nonpsihotică nespecificată ca urmare a deteriorării cognitive
ale creierului
21.12. Tulburări induse de substanţe
De asemenea, sunt prezente alte tipuri de diagnostice care nu sunt incluse în acest capitol
şi care fac referire la utilizarea de amfetamine, halucinogene, inhalante, penciclidine, sedative/
hipnotice/ anxiolitice, precum şi substanţe necunoscute.
Notă: Specificările unei posibile dependenţe în DSM-IV-TR pentru diagnosticele
tulburărilor induse de substanţă includ Cu dependenţă Psihologică (evidenţa toleranţei sau
retragerii) sau Fără Dependenţă Psihologică (fără evidenţa toleranţei sau retragerii).
Specificatorii remisiei sunt următorii: Remisie Rapidă Completă (nu există criterii pentru cel
puţin o lună, dar nu mai puţin de 12 luni); Remisie Rapidă Parţială (unul sau mai multe criterii
pentru o lună, dar nu mai puţin de 12 luni); şi Remisie Completă Susţinută (lipsa criteriilor
abuzului sau dependenţei pentru 12 luni); Remisie Parţial Susţinută (unul sau mai multe criterii
427
al abuzului sau dependenţei în timpul unei perioade de 12 luni, dar un criteriu complet pentru
neîntâlnirea dependenţei în acea perioadă). Alţi specificatori sunt privind Terapiei Agoniste
(medicamentaţie agonistă şi fără criterii privind abuzul sau dependenţa pentru o lună); Într-un
Mediu Controlat ( într-un cadru în care accesul la substanţă este restricţionat, fără criterii pentru
o lună); Cu debut în cursul Intoxicaţiei şi Cu debut în cursul Retragerii.
Tuburări induse de Consumul de Alcool
DSM-IV-TR
291.0 Delirium prin Intoxocaţie cu Alcool
291.1 Tulburare Amnestică persistentă indusă de Alcool
291.2 Demenţă persistentă indusă de Alcool
291.3 Tulburare Psihotică indusă de Alcool, cu halucinaţii
291.5 Tulburare psihotică indusă de Alcool cu idei delirante
291.81 Retragerea Alcoolului cu specificarea dacă există: Disturbanţe Perceptuale
291.89 Tulburare anxioasă indusă de Alcool, Tulburare a Dispoziţiei, Disfuncţii Sexuale
sau Tulburări de Somn
291.9 Tulburări induse de consumul de Alcool, fără alte specificaţii
303.00 Intoxicarea cu Alcool
303.90 Depedenţa de Alcool
305.00 Abuzul de Alcool
ICD-9-CM
291.0 Retragerea alcoolului cu delir (incluzând delirium tremens)
291.1 Tulburări Amnestice Persistente induse de Alcool
291.2 Demenţă persistentă indusă de Alcool
428
291.3 Tulburare Psihotică cu halucinaţii indusă de Alcool
291.4 Intoxicaţie idiosincratică cu Alcool
291.5 Tulburare Psihotică cu Idei delirante indusă de Alcool
291.81 Retragerea alcoolului
291.82 Tulburări de somn induse de Alcool
291.89 Alte tulburări mintale specifice induse de Alcool
291.9 Tulburări mintale nespecifice induse de Alcool
(Notă: ICD-9-CM foloseşte următoarele cifre pentru condiţiile 303, 304 şi 305: 0,
nespecific; 1, continuu; 2, episodic; 3, în remisie)
303.0x Intoxicaţie acută cu Alcool
303.9x Altă dependenţă nespecificată cu Alcool
305.0x Abuzul nondependent de Alcool
Alte Tulburări Induse de Substanţă
DSM-IV-TR
292.0 Retragere [ Droguri de clasă, sau alte substanţe necunoscute]
292.11 Tulburări Psihotice induse de substanţe, cu Idei delirante [Droguri de clasă sau
necunoscute]
292.12 Tulburări psihotice induse de substanţe , cu Halucinaţii [Droguri de clasă sau
necunoscute]
292.81 [Droguri de clasă, altele sau substanţe necunoscute] Intoxicaţie cu delir
292.82 [Droguri de clasă, altele sau substanţe necunoscute] Demenţă Persistentă Indusă
292.83 Sedative, Hipnotice sau Anxiolitice [alte droguri sau substanţe necunoscute]-
Tulburare Amnestică Persistentă Indusă
429
292.84 [Droguri de clasă, altele sau substanţe necunoscute] Tulburarea de Dispoziţie
Indusă
292.89 [Droguri de clasă, altele sau substanţe necunoscute]- Tulburarea de Anxietate,
Sexuală sau se Somn Indusă
292.9 [Droguri de clasă, altele sau substanţe necunoscute] Tulburări asociate
nespecificate în altă parte
Exceptând diagnosticele pentru intoxicaţie, dependenţă sau abuz, ICD-9-CM, nu distinge
alte droguri prin codul numeric, doar prin codul adiţional E pentru Cauze Externe (incluzând
droguri). Atfel, următoarele categorii se po aplica cannabisului, cocainei, halucinogenelor,
inhalantelor, opiaceelor, penciclidinelor, sedativelor, hipnoticelor/ anxioliticelor, amfetaninelor,
precum si altelor şi necunoscutelor substanţe.
ICD-9-CM
292.0 Retragerea drogurilor
292.11 Tulburare Psihotică cu Indei Delirante indusă de consumul de droguri
292.12 Tulburare Psihotică cu Halucinaţii indusă de consumul de droguri (sunt
excluse ,,tripările rele”)
292.2 Intoxicare Patologică cu droguri
292.81 Delirium indus de consumul de droguri
292.82 Demenţă Persistentă indusă de consumul de droguri
292.83 Tulburare Amnestică Persistentă indusă de consumul de droguri
292.84 Tulburare de Dispoziţie indusă de consumul de droguri
292.89 Alte tulburări Mentale induse de consumul de droguri: Tulburare anxioasă indusă
de consumul de droguri, disfuncţii sexuale, tulburări de somn, intoxicarea cu droguri
292.9 Tulburări mentale nespecificate induse de consumul de droguri
Tulburări induse de Cafeină
430
DSM-IV-TR
292.89 Tulburare Anxioasă sau de Somn indusă de Cafeină
292.9 Tulburări asociate Cafeinei fără aalte specificaţii
305.90 Intoxicaţia cu Cafeină
ICD-9-CM
305.9x Intoxicaţia cu Cafeină
Tulburări asociate Cannabisului
DSM-IV-TR
292.11 Tulburare Psihotică indusă de Cannabis, cu idei delirante
292.12 Tulburare Psihotică indusă de Cannabis, cu halucinaţii
292.81 Delirium prin intoxicaţie cu Cannabis
292.89 Tulburare Anxioasă indusă de Cannabis
292.89 Intoxicaţie cu Cannabis
Cu specificaţia dacă: există tulburări ale percepţiei
292.9 Tulburări asociate Cannabisului, fără alte specificaţii
304.30 Dependenţa de Cannabis
305.20 Abuzul de Cannabis
ICD-9-CM
304.3x Dependenţa de Cannabis
305.2x Abuzul nondependent de Cannabis
Tulburările uzului de Cocaină
431
DSM-IV-TR
292.0 Retragerea Cocainei
292.11 Tulburare Psihotică indusă de Cocaină, cu idei delirante
292.12 Tulburare Psihotică indusă de Cocaină, cu halucinaţii
292.81 Delirium prin intoxicaţie cu Cocaină
292.84 Tulburare de Dispoziţie indusă de Cocaină
292.89 Tulburare de Anxietate, Disfuncţii sexuale sau Tulburări ale Somnului induse de
Cocaină
292.89 Intoxicarea cu Cocaină
Se Specifică dacă există Tulburări de percepţie
292.9 Tulburări asociate consumului de Cocaină fără alte specificaţii
304.20 Dependenţa de Cocaină
305.60 Abuzul de Cocaină
ICD-9-CM
304.2x Dependenţa de Cocaină
305.6x Abuzul de Cocaină nondependent
Tulburările asociate Nicotinei
DSM-IV-TR
292.0 Retragerea Nicotinei
292.9 Tulburări asociate Nicotinei fără alte specificaţii
305.1 Dependenţa de Nicotină
ICD-9-CM
432
305.1 Tulburare a consumului de tutun nedependentă. Dependenţa de tutun
Tulburări asociate Opinoidelor
DSM-IV-TR
292.0 Retragerea Opinoidelor
292.11 Tulburare Psihotică indusă de Opinoide, cu idei delirante
292.12 Tulburare Psihotică indusă de Opinoide, cu halucinaţii
292.81 Delirium prin intoxicaţie cu Opinoide
292.84 Tulburare de Dispoziţie indusă de Opinoide
292.89 Tulburare de Anxietate, Disfuncţii sexuale sau Tulburări ale Somnului induse de
Opinoide
292.89 Intoxicarea cu Opinoide
Se Specifică dacă există Tulburări de percepţie
292.9 Tulburări asociate consumului de Opinoide fără alte specificaţii
304.00 Dependenţa de Opinoide
305.50 Abuzul de Opinoide
ICD-9-CM
304.0x Dependenţa de Opinoide
305.5x Abuzul de Opinoide nondependent
Condiţii diverse asociate substanţelor
DSM-IV-TR
304.10 Dependenţa de Sedative, Hipnotice şi Anxiolitice
304.80 Dependenţa de Polisubstanţe
433
305.90 Abuzul necunoscut de Inhalante, Penciclidine sau altele
305.30 Abuzul de Halucinogene
305.40 Abuzul de Sedative, Hipnotice şi Anxiolitice
304.70 Dependenţa de Halucinogene
305.70 Abuzul de Amfetamine
304.40 Dependenţa de Amfetamine
304.60 Dependenţa de Inhalante sau Penciclidine
ICD-9-CM
304.1x Dependenţa de Sedative, Hipnotice şi Anxiolitice
304.7x Dependenţa de droguri: combinaţii de opinoide cu alte tipuri de droguri
304.8x Combinaţii de dependenţe de droguri, fiind excluse tipurile de opinoide
305.3x Abuzul de Halucinogene
305.4x Abuzul de sedative nondependente, hipnotice sau anxiolitice
304.5x Dependenţa de halucinogene
305.7x Abuzul nondependent de amfetamine sau acţiunea asociată azului simptomimetic
304.4x Dependenţa de amfetamine sau de alte psihostimulante
304.6x Dependenţa de alte droguri specifice
Dependenţa de Inhalante
Dependenţa de Penciclidine
Prizarea lipiciului
305.8x Abuzul de tipurile nondependente de antidepresive
304.9x Dependenţa de droguri nespecificate
305.9x Abuzul de droguri nondependente, mixate sau nespecificate
Intoxicaţia cu cafeină
Abuzul de inhalante
Abuzul de penciclidine
Uzul de medicamente neprescrise sau de substanşe medicamentoase de brevet
434
21.13. Tulburările Psihotice
În DSM-IV-TR, pentru toate subtipurile de Schizofrenie, se utilizează aceste distincţii
longitudinale specifice: Episodică cu Simptome Reziduale Interepisodale, Episodică fără
Simptome Reziduale Interepisodale, cu un Singur Episod în Remisie Parţială, cu un Singur
Episod în Remisie Completă, Alte sau Nespecifice Pattern-uri. Pentru primii trei specificatori,
se precizează dacă sunt cu Simptome Proeminente Negative.
DSM-IV-TR
295.10 Schizofrenie, Tipul Dezorganizat
295.20 Schizofrenie, Tipul Catatonic
295.30 Schizofrenie, Tipul Paranoid
295.40 Tulburare Schizofreniformă, cu specificarea dacă există sau nu un bun prognostic
295.60 Schizofrenia, Tipul Rezidual
295.70 Tulburare Schozoafectivă
Se specifică tipul: Bipolar/ Depresiv
295.90 Schizofrenia, Tipul Nediferenţiat
297.1 Tulburare Delirantă
Se specifică tipul: Erotomatic/ Grandios/ Gelos/ Persecutor/ Somatic/ Mix/
Nespecific
297.3 Tulburare Psihotică Comună
298.8 Tulburare Psihotică Scurtă
Se specifică: cu/fără spresori marcanţi, cu debut postpartum
298.9 Tulburare Psihotică fără alte specificaţii
ICD-9-CM
435
(Se utilizează următoarele 5 cifre: 0, nespecificat; 1, subcronic; 2, cronic; 3, subcronic,
cu exacerbare acută; 4, cronic în exacerbare acută; 5, în remisie)
295.0x Schizofrenie de tip simplu
295.1x Schizofrenie de tip dezorganizat
295.2x Schizofrenie de tip catatonic
295.3x Schizofrenie de tip paranoid
295.4x Tulburare schizofreniformă
295.5x Schizofrenie latentă
295.6x Schizofrenie de tip rezidual
Schizofrenie nediferenţiată cronic
295.7x Tulburare schizoafectivă
295.8x Alte tipuri de schizofrenie specificate
295.9x Schizofrenie nespecificată
Schizofrenie, tipul nedifenţiat
297.0 Starea paranoidă, simplă
297.1 Tulburarea delirantă
297.2 Parafrenia
Starea paranoidă involutivă
297.3 Tulburare psihotică comună
Folie a deux
297.8 Alte stări paranoide specifice
297.9 Stări paranoide nespecifice
298.0 Psihoză de tip depresiv
298.1 Psihoză de tip excitativ
298.2 Confuzie reactivă
298.3 Reacţie paranoidă acută
298.4 Psihoză paranoidă psihogenică
298.9 Alte psihoze reactive nespecificate
Tulburare psihotică scurtă
298.9 Psihoze nespecificate
436
21.14. Tulburări de somn
Disomnia
DSM-IV-TR
307.42 Insomnia primară
A se specifica dacă este recurentă
307.42 Insomnia asociată...[ a se indica Tulburările de pe Axa I sau II]
307.44 Hipersomnia asociată... [ a se indica Tulburările de pe Axa I sau II]
307.44 Hipersomnia primară
A se specifica dacă este recurentă
307.45 Tulburarea Ritmului Cicardian de somn
A se specifica tipul: faza întârziată a somnului/ diferenţa de fus orar/munca în
schimburi/alt tip nespecificat
307.47 Disomnia fără alte specificaţii
347 Narcolepsia
780.52 Tulburările de somn datorate...[ a se indica Condiţiile Generale Medicale], tipul
de Hipersomnie
780.59 Tulburările de somn datorate...[ a se indica Condiţiile Generale Medicale], tipul
mixt
780.59 Tulburările de somn datorate...[ a se indica Condiţiile Generale Medicale], tipul
de Parasomnie
780.59 Tulburările de somn asociate respiraţiei
ICD-9-CM
307.40 Tulburare de somn nonorganică, nespecificată
437
307.41 Tulburare tranzitorie a iniţierii sau menţinerii somnului
307.42 Tulburare persistentă a iniţierii sau menţinerii somnului
307.43 Tulburare tranzitorie a iniţierii sau menţinerii insomniei
307.44 Tulburare persistentă a iniţierii sau menţinerii insomniei
307.45 Tulburarea Ritmului Cicardian de somn
307.47 Alte disfuncţii ale stadiilor de somn sau ale excitării somnului
347.0 Narcolepsia
V69.4 Lipsa sau inadecvarea somnului. Deprivarea de somn
V69.5 Insomnia comportamentală în copilărie
Mai multe pattern-uri ale tulburărilor de somn sunt incluse în ICD-9-CM la 327.xx,
tulburările organice de somn . Tulburările de somn (datorate unei condiţii medicale) sunt
clasificate sub codurile 780.5x.
Parasomniile
DSM-IV-TR
307.46 Teroarea de somn
307.46 Somnambulismul
307.47 Coşmarul
307.47 Parasomnia fără alte specificaţii
ICD-9-CM
307.46 Tulburarea excitării somnului
Tulburarea de teroare în timpul nopţii
Teroare în timpul nopţii
Teroarea de somn
438
Somnambulismul
307.47 Alte disfuncţii ale stadiilor de somn sau ale excitării somnului
Coşmarul
Parasomnia fără alte specificaţii
307.48 Intruziile repetitive de somn
307.49 Alte tulburări specificate de somn de origine nonorganică
Plângere subiectivă de insomnie
21.15. Tulburări somatoforme
DSM-IV-TR
300.11 Tulburări de conversie
Se specifică tipul. Cu simptome motorii sau cu deficit/ cu convulsii de
apucare/cu simptom
Senzorial sau cu deficit/ cu prezentare mixtă
300.7 Tulburare dismorfică corporală
300.7 Hipocondrie
Se specifică dacă există un uşor insight
300.81 Tulburare de somatizare
300.82 Tulburare de somatoformă fără alte specificaţii
300.82 Tulburare somatoformă nediferenţiată
ICD-9-CM
300.5 Neuroastenie
300.11 Tulburare de conversie
300.7 Hipocondrie
300.81 Tulburare de somatizare
439
300.82 Tulburare somatoformă nediferenţiată
300.89 Alte tulburări somatoforme
21.16. Factori psihologici care afectează o condiţie medicală
DSM-IV-TR
307.80 Tulbuare de durere asociată factorilor psihologici
Se specifică dacă este acută/ cronică
307.89 Tulburare de durere asociată factorilor psihologici şi unei condiţii medicale
generale
Se specifică dacă este acută/ cronică
316 ...[Factori Psihologici Specificaţi] care afectează...[a se indica Condiţia Medicală
Generală]
(a se alege o condiţie din următoarele pentru [ Factorul Psihologic Specificat]: Tulburare
mentală, Simptome psihologice, tipuri de coping sau trăsături de personalitate, Comportament
maladaptativ de sănătate, Răspuns psihologic asociat stresului şi alţi factori psihologici
nespecificaţi)
ICD-9-CM
306.xx Defecţiuni psihologice rezultate factorilor mentali
306.0 Musculo-scheletali
306.1 Respiratorii
306.2 Cardiovasculari
306.3 Dermatologici
306.4 Gastrointestinali
306.5 Genitourinali
306.50 Defecţiuni psihogenetice genitourinare, nespecificate
440
306.6 Endocrine
306.7 Organe cu simţuri speciale
306.8 Alte disfuncţii psihologice nespecificate
307.80 Durere psihogenică cu poziţie nespecificată
307.81 Dureri de cap
307.89 Tulburări de durere asociate factorilor psihologici: Altele
307.9 Alte simptome şi sindroame speciale nespecificate, neclasificate în altă parte.
Roaderea unghiilor, smulgerea părului, masturbare, sugerea degetelor
316 Factori psihici asociaţi cu boli clasificate în altă parte
21.17. Tulburări disociative
DSM-IV-TR
300.12 Amnezia Disociativă
300.13 Fuga Disociativă
300.14 Tulburarea de Identitate Disociativă
300.15 Tulburare Disociativă nespecificată în altă parte
300.6 Tulburare de Depersonalizare
ICD-9-CM
300.12 Amnezia Disociativă
300.13 Fuga Disociativă
300.14 Tulburarea de Identitate Disociativă
300.15 Tulburare Disociativă sau reacţie, nespecificată
300.6 Tulburare de Depersonalizare
441
Derealizare
21.18. Disfuncţii i Tulburări Sexualeș
În DSM-IV-TR, se specifică tipul: pe tot parcursul vieţii/ dobândite/ generalizată/ tipul
situaţional/ datorate factorilor psihologici/ datorate factorilor combinaţi
DSM-IV-TR
302.70 Disfuncţii sexuale fără alte specificaţii
302.71 Tulburare de dorinţă sexuală hipoactivă
302.72 Tulburare de excitaţie sexuală a femeii/ tulburare de erecţie la bărbaţi
302.73 Tulburare de orgasm la femei
302.74 Tulburare de orgasm la bărbaţi
302.75 Ejaculare prematură
302.76 Dispareunia (nu este cauzată unei Condiţii Generale Medicale)
302.79 Tulburare sexuală aversivă
306.51 Vaginismul (nu este cauzată unei Condiţii Generale Medicale)
607.84 Tulburare de erecţie la bărbaţi datorată...[a se indica Condiţia Medicală Generală]
608.89 Dispareunia la bărbaţi datorată ...[a se indica Condiţia Medicală Generală]
608.89 Tulburare de dorinţă sexuală hipoactivă la bărbaţi datorată ...[a se indica Condiţia
Medicală Generală]
608.89 Alte disfuncţii sexuale la bărbaţi datorată ...[a se indica Condiţia Medicală
Generală]
625.0 Dispareunia la femei datorată ...[a se indica Condiţia Medicală Generală]
625.8 Tulburare de dorinţă sexuală hipoactivă la femei datorată ...[a se indica Condiţia
Medicală Generală]
625.8 Alte disfuncţii sexuale la femei datorată ...[a se indica Condiţia Medicală
Generală]
442
ICD-9-CM
302.70 Disfuncţii psihosexuală, nespecificată
302.71 Tulburare de dorinţă sexuală hipoactivă
302.72 Disfuncţii psihosexuale cu inhibarea excitării sexuale
Tulburare de excitaţie la femei
Tulburare de erecţie la bărbaţi
302.73 Tulburare de orgasm la femei
302.74 Tulburare de orgasm la bărbaţi
302.75 Ejaculare prematură
302.76 Dispareunia, psihogenică
302.79 Disfuncţiile psihosexuale: cu alte disfuncţii psihosexual specificate
Tulburare sexuală aversivă
306.51 Vaginismul psihogenetic
306.51 Dismenoreea psihogenetică
306.53 Disuria psihogenetică
306.59 Nefuncţionarea psihologică rezultată de la factorii mentale: genito-urinari: altele
Tulburări de identate de gen şi sexuală
DSM-IV-TR
302.6 Tulburare de identitate de gen la copii
Tulburare de identitate de gen fără alte specificaţii
302.85 Tulburare de identitate de gen la adolescenţi şi adulţi
Se specifică: atracţia sexuală de bărbaţi/ femei/ ambele categorii/ niciuna
443
ICD-9-CM
302.0 Orientare sexuală ego-distonică
Tulburare de orientare sexuală conflictuală
302.6 Tulburare de identitate de gen la copii
Tulburare de identitate de gen fără alte specificaţii
302.85 Tulburare de identitate de gen la adolescenţi şi adulţi
Parafiliile
DSM-IV-TR
302.2 Pedofilia
Se specifică dacă există: atracţie sexuală de bărbaţi/ femei/ ambele, limitat la
incest/tipul exclusiv/ nonexclusiv
302.3 Fetişismul Travestic
Se specifică dacă există disforie de gen
302.4 Exhibiţionism
302.81 Fetişism
302.82 Voyeurism
302.83 Masochism Sexual
302.84 Sadism Sexual
302.89 Frotteurism
302.9 Tulburare Sexuală fără alte specificaţii
Parafilie fără altă specificaţii
ICD-9-CM
302.1 Zoofilia
302.2 Pedofilia
444
302.3 Fetişismul Transvestic
302.4 Exhibiţionismul
302.50 Trans-sexualism: cu istorie sexuală nespecificată
302.51 Trans-sexualism: cu istorie asexuală
302.52 Trans-sexualism: cu istorie homosexuală
302.81 Fetişism
302.82 Voyeurism
302.83 Masochism Sexual
302.84 Sadism Sexual
302.89 Frotteurism
302.9 Tulburare Sexuală fără alte specificaţii
Parafilie fără altă specificaţii
21.19. Tulburări nefireşti
DSM-IV-TR
300.16 Tulburări nefireşti cu semne şi simptome predominant psihologice
300.19 Tulburări nefireşti cu semne şi simptome predominant fizice
300.19 Tulburări nefireşti cu semne şi simptome psihologice şi fizice combinate
300.19 Tulburări nefireşti fără alte specificaţii
ICD-9-CM
300.16 Tulburări nefireşti cu semne şi simptome predominant psihologice
300.19 Alte şi nespecificate îmbolnăviri nefireşti
Tulburări nefireşti fără alte specificaţii
301.51 Îmbolnăviri nefireşti cronice cu simptome fizice
Sindromul Munchausen
445
21.20. Tulburări de mişcare induse de medicaţie
DSM-IV-TR
332.1 Parkinsonism indus de neuroleptice
333.1 Tremur postural indus de medicaţie
333.7 Distonie Acută indusă de neuroleptice
333.82 Diskinezie tardivă indusă de neuroleptice
333.90 Tulburare de mişcare indusă de medicaţie, fără alte specificaţii
333.92 Sindromul Neuroleptic Malign
333.99 Akatisie acută indusă de neuroleptice
995.2 Efectele adverse ale medicaţiei fără alte specificaţii
ICD-9-CM
332.1 Parkinson secundar
333.1 Tremur esenţial şi alte forme specifice
333.7 Distonie torsionată dobândită
333.85 Diskinezie subacută datorată drogurilor
333.90 Boală extrapiramidală nespecificată şi tulburare de mişcare anormală
333.92 Sindrom malign neuroleptic
995.2 Alte şi nespecificate efecte adverse ale drogurilor, substanţelor medicinale si
biologice (datorate unei administrări corecte)
21.21. Codurile V, etc.
În ICD-9-CM şi DSM-IV-TR, codurile „V” sunt alocate condiţiilor care redau faptul că
acestea nu sunt atribuite unor tulburări mentale, dar pot atrage atenţia pentru un posibil
446
tratament. Această secţiune acoperă o mare parte din codurile V, precum şi numerele adiţionale
acestora.
DSM-IV-TR
V61 Ruperea Familiei
ICD-9-CM
V61.01 Ruperea familiei datorată membrilor familiei sau a unei implementări militare
V61.02 Ruperea familiei datorată întoarcerea unui membru dintr-o misiune militară
DSM-IV-TR
V61.10 Probleme relaţionale cu partenerul
V61.12 Abuz fizic la adult (dacă în centrul atenţiei clinice este autorul iar abuzul nu este
realizat de către partener)
V61.20 Probleme relaţionale părinte-copil
V61.21 Abuz fizic pe copil (a se folosi 995.3 dacă atenţia este focusată pe victimă)
Neglijarea copilului (a se folosi 995.52 dacă atenţia este focusată pe victimă)
V61.8 Probleme relaţionale în fraterie
V61.81 Probleme relaţionale fără alte specificaţii
V61.9 Probleme relaţionale asociate unei tulburări mentale sau a unei Condiţii Generale
Medicale
21. Declararea diagnosticului/ Impresii
ICD-9-CM
V61.03 Ruptură familială datorată divorţului sau separării legale
447
V61.04 Ruptură familială datorată înstrăinării părinte-copil
V61.05 Ruptură familială datorată aflării copilului în custodie
V61.06 Ruptură familială datorată copilului aflat în asistenţă maternală sau în îngrijirea
unui membru al familiei non-parentale
V61.09 Alte rupturi familiale
V61.10 Consilierea pentru probleme maritale sau cu partenerul, nespecificate
V61.11 Consilierea victimilor abuzului marital (a se utiliza 995.81, Abuzul fizic al
adultului; sau 995.83 Abuzul sexual al adultului)
V61.12 Consilierea pentru autorul abuzului marital (a se utiliza 995.81, Abuzul fizic al
adultului; sau 995.83 Abuzul sexual al adultului)
V61.20 Probleme relaţionale părinte-copil
V61.21 Consilierea victimei abuzului la copil (a se utiliza 995.52, neglijarea copilului
[din punct de vedere nutriţional]; 995.53 Abuzul sexual al copilului; sau 995.54 Abuz fizic la
copil)
V61.22 Consilierea autorului abuzului parental al copilului (a se utiliza 995.52,
neglijarea copilului [din punct de vedere nutriţional]; 995.53 Abuzul sexual al copilului; sau
995.54, Abuzul fizic al copilului)
V61.29 Probleme părinte-copil. Altele
V61.3 Probleme cu părinţii în vârstă sau cu părinţii legali
V61.7 Altă sarcină nedorită
V61.8 Alte circumstanţe familiale specificate
V61.9 Circumstanţe familiale nespecifice
DSM-IV-TR
V62.83 Abuz fizic la adult (dacă în centrul atenţiei clinice este autorul iar abuzul nu
este realizat de către partener; Folosim 995.81 dacă este focusat pe victimă). Abuzul sexual la
448
adult (dacă atenţia este focusată pe autor şi abuzul nu este realizat de către partener; folosim
995.83 dacă este focusat pe victimă)
Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei clinice
DSM-IV-TR
V15.81 Necomplianţa la tratament
V62.2 Probleme ocupaţionale
V62.2 Alte circumstanţe ocupaţionale
V62.4 Probleme de Aculturaţie
V62.82 Doliu
V62.89 Probleme de faza de viaţă
Probleme Religioase sau Spirituale
Funcţionare Intelectuală Borderline
(Axa II)
V65.2 Simularea
V71.09 Niciun diagnostic (ori Condiţie)
pe Axa I sau II
799.9 Diagnostic care tine de Axa I sau Axa II.
300.9 Boală psihică non-specifică (non-psihotică)
ICD-9-CM
V62.83 Consilierea autorului abuzului fizic psihic (la copil sau la adult)
Alte condiţii care se pot afla în centrul atenţiei clinice
ICD-9-CM
449
V15.81 Necomplianţa la tratamentul medicamentos
V62.2 Alte circumstanţe ocupaţionale ori neadaptare
V62.21 Starea actuală de implementare a personalului militar. Indivizii (civili sau
militari) implementează în săli ori cu suport militar, operaţiuni umanitare, de pace
V62.22 Istoricul personal al întoarcerii la înrolarea militară. Indivizii (civili sau militari)
cu istoric privind războaiele
militare, menţinerea păcii şi umanităţii (un conflict curent sau trecut)
V62.29 Alte circumstanţe ocupaţionale sau de neadaptare. Alte probleme în alegerea carierei,
nesatisfacţia la locul de muncă, probleme ocupaţionale
V62.3 Circumstanţe educaţionale
V62.4 Neadaptare socială
V62.82 Doliu, necomplicat
V62.89 Alt tip de stres psihologic sau fizic, neclasificate în altă parte (aici sunt incluse
Faze din viaţă, probleme Religioase sau spirituale, funcţionare intelectuală de tip Borderline)
V65.2 Simularea bolii
Prefăcătorie
V65.4 Alt tip de consiliere,nespecificată în altă parte
V65.5 Îngrijorare ,,Worried well”
V71.09 Observarea altor condiţii mentale suspectate
799.9 Altă cauză necunoscută și nespecificată a motalității și morbidității
300.9 Boală psihică nonpsihotică nespecificată
307.0 Alte simptome sau sindroame nespecifice, care nu au mai fost clasificalte
780.79 Indispoziție sau oboseală
780.95 Plâns excesiv al copilului, adolescentului sau adultului
21.22 Axa IV: Probleme psihosociale i de mediuș
Categoria Axa IV din DSM-IV-TR include:
Probleme cu grupul primar de suport.
Probleme legate de mediul social.
450
Probleme educaționale.
Probleme ocupaționale.
Probleme legate de locuințe.
Probleme economice.
Probleme de acces la serviciile de sanatate.
Probleme legate de interacțiunea cu sistemul legal.
Alte probleme psihosociale și de mediu.
Notă: Descrierea stresorilor specifici experimentați de client, de obicei în ultimul an, este
mai utilă din punct de vedere clinic decât simpla utilizare a categoriilor de mai sus.
21.23. Axa V: Evaluare Globala a Scalei de Func ionareț
Aceasta este o versiune prescurtată și nu conține exemple. A fost adaptată cu permisiunea
DSM-IV-TR.
Clasificarea a fost facută pentru nivelul actual al funcționării psihologice/sociale/fizice și
pentru cel mai înalt nivel din anul precedent.
91-100 Funcționare superioară într-o gama largă de arii; fără simptome.
81-91 Fără sau simptome minime; funcționare generală bună în toate ariile; nu mai mult
decât problemele și îngrijorările zilnice.
71-80 Simptome tranzitorii care sunt raspunsuri rezonabile la situații stresante; un
inconvenient minor în funcționarea socială, ocupațională sau școlară.
61-70 Simptome ușoare sau câteva dificultăți în funcționarea socială, ocupațională și
scolară.
51-60 Simptome moderate sau dificultăți moderate în funcționarea socială, ocupațională
sau școlară.
41-50 Simptome severe, sau impedimente serioase în funcționarea socială, ocupațională
sau școlară.
31-40 Dificultăți serioase în gândire și comunicare, sau impedimente majore în mai
multe arii de funcționare.
21-30 Comportament imfluențat de simptome psihotice, sau impedimente grave în
comunicare și judecată, sau inabilitatea de a funcționa în majoritatea ariilor.
451
11-20 Simptome periculoase și impedimente globale în comunicare.
1-10 Pericol persistent pentru sine și pentru alții, sau inabilittae de a-și menține igiena.
0 Informație inadecvată.
22. Recomandări
A face recomandări este de obicei scopul de bază al construcției unui raport. Indicatorii
acestuia trebuie să fie prezentați pentru a demonstra că tratamentul este unul adecvat. Selectarea
unui tratament din sutele de intervenții disponibile presupune o cunoaștere exhaustivă a structurii
și metodelor fiecărei intervenții, a solicitărilor pentru client și pentru terapeut și a rezultatelor
acestora în funcție de diferite sindroame și tipuri de personalitate.
Întrucât găsirea unui celui mai potrivit tratament pentru client nu tine de scopul acestei
cărți , secțiunea urmatoare vă pune la dispoziție o lista de servicii care ar putea veni în
întâmpinarea nevoilor clientului.
22.1 Nevoia de tratament
Descrierea nevoii de tratament ar trebui să include justificări/motivație/raționalizări
clinice/indicatori ai necesității medicale, riscuri și beneficii ale fiecărei
propuneri/alegeri/opțiuni/alternative de tratament (incluzându-le și pe cele care nu sunt
recomandate).
Indicatori pentru spitalizare/intensificare a tratamentului
Acest pacient are un istoric indelungat de disfuncționalitate psihiatrică și arată
decompensare semnificativă.
Boala sa ramâne severă și persistentă chiar dacă i-a fost administrat un tratament
adecvat.
Pacientul exprimă ideație suicidară/amenințări/tentative, sau este considerat o
amenințare pentru propria sănătate fizică.
452
Există o pierdere severă a apetitului/în greutate, și/sau o tulburare a somnului,
considerară în detrimental sănătății fizice.
Pacientul amenință (credibil) cu a acționa distructiv asupra altor persoane sau
proprietăți.
Pacientul manifestă comportamente bizarre/antisociale/riscante care vor progresa
dacă nu va fi internat.
Există dovezi ale unor boli cognitive, demențe, sau cerebrale care impugn
evaluare psihiatrică, neuropsihologică, sau medicală care poate fi oferită doar într-un cadru
institutional.
Dr. _________________ începe sau modifică tratamente psihofarmacologice care
presupun monitorizare și evaluare continuă, datorită tipului de medicație recomandată sau a
prezenței altor condiții medicale/ factori care compică disfuncționalitatea.
Abuzul de substanțe al pacientului este atât de intens și sever încât este necesară
spitalizarea pentru a controla sau preveni consecințele fizice și psihiatrice grave ale sevrajului.
Sunt necesare precauții pentru prevenirea unor eventuale
asalturi/evadări/omucideri/sinucideri.
Urgența
Următoarele caracteristici sunt grupate în mod descrescător.
Este necesară acțiunea/intervenția imediată pentru a proteja starea de sănăte și viața
pacientului.
Ruptură severă a fncționării: se acționează în 24 de ore.
Pacientul suferă și are nevoie de tratament/evaluare: se acționează cât mai repede.
Estimarea tratabilității
Chiar dacă în prezent nu mai este la modă, problema tratabilității este demnă de luat în
calcul, mai ales atunci când resursele sunt limitate. În estimarea tratabilității vor fi appreciate
următoarele caracteristici ale pacientului:
Factori motivatori/durere; factori demotivanți/anxietăți/comportamente
evitante/rezistența.
Nevoia de suport și disponibilitatea acestuia.
Bariere financiare/logistice/culturale/intelectuale.
453
Deschidere spre experiențe noi/intimitatea terapiei/afecte puternice/perspective
noi/
Orizontul psihologic, dorința de a lucre, puterea eului.
Probabilitatea ramânerii sub tratament.
22.2 Alegerea Tratamentului
Deși este clar din studiile de tip meta-analiză că psihoterapia este benefică pentru
majoritatea clienților, este de asemenea bine documentat faptul că foarte puțini terapeuți au
cercetat eficacitatea metodei de intervenție folosite. Din cele aproape 400 de tipuri de terapie
cunoscute, doar câteva zeci au fost evaluate adecvat în ceea ce privește eficacitatea rezultatelor
obținute, și mult mai puține a o susținere empirică.
Varierea în practicile tratamentului este responsabilă pentru aproximativ un sfert din
variabilitatea rezultatelor. Variaţiile din relaţia client-terapeut sunt responsabile de mare parte din
restul rezultatelor, dar acest lucru a fost studiat mai puțin. Acești factori comuni (referitori la
tehnici comune în tipuri de intevrenție diferite) sunt urmăriți într-o manieră comprehensivă de
către Norcross (2002) și merită urmați.
Sumarizări ale evaluării comparative a tratamentelor pot fi găsite în mai multe locuri. O
listă a Tratamentelor Susținute Empiric cu manual de tratament și resurse de training pot fi găsite
online pe site-ul Resurch-Supported Psiychological Trataments susținut de Society of Clinical
Psychology, Division 12 the American Psichological Association.
Există mai multe cărți ce conțin informații utile despre tratamente a căror eficacitate a
fost dovedită științific: Roth and Fongy (2005), Nathan and Gorman (2007), și pentru copii
Christophersen ans Mortweet (2001).Tratamentele abordate în aceste cărți sunt în principiu
comportamentale și cognitive deoarece acestea sunt cele care au fost investigate adecvat. Multe
dintre terapiile cunoscute nu generează ipoteze fezabile și testabile din punct de vedere empiric.
De asemenea, s-a dovedit că variabilele ce țin de terapeut, cum ar fi: competența și aderență la
tehnicile de tratament, personalitatea, alianța și capacitatea de empatie, sunt factori importanți în
ceea ce privește obținerea unor rezultate favorabile. Este nevoie de mai multe studii care să
răspundă la întrebarea lui Gordon Paul (1966): “Care tratament, administrat cui, pentru ce
diagnostic/problema, la ce fel de persoană, are care rezultat?”
454
22.3 Op iunile de tratamentț
Declarații generale
Continuarea tratamentului current.
Adăugarea unor alte tratmente (specific).
Transferarea pacientului într-un alt spital/la un alt terapeut/alt program
Externarea să fie urmărită de________________(agenție sau asistent) cu prima
programare pe data de ________________, la ora ______________.
Consiliere sau psihoterapie
Declarația medicației
Am avut cu pacientul o discuție comprehensive despre riscurile medicașie propuse, și
dumnealui/ei a aprobat acest regim. Va începe ____________(numele medicației) în doze de
___________ pe zi, pe o perioadă de ___________și apoi va crește/va scădea/înceta
administrarea acestui tratament la doze de _____, de _____ori pe zi, pentru o periodă de
_______.Am discutat riscurile și beneficiile, expectanțele și metode de a face față problemelor,
etc. Acest regim va fi supervizat de pacient/familie/personalul clinicii/asistenta școlară/alții
(specific).
Recomandări
Evaluări adiționale: fizice/medicale, intelectuale, de personalitate, neuropsihologice,
familiale, juridice, de limbaj/discurs, audiologice, educaționale/academic,
ocupaționale/vocaționale/de reabilitare (specific).
Un program educational despre nutritive și o schimbare a dietei.
Un program educational de exerciții fizice.
Consiliere, schimbarea activităților sociale și recreaționale _________(specific), creșterea
activităților înafara casei, voluntariat în activități precum _________(specific).
22.4 Tipuri de Terapie/Servicii
Tipurile de terapii nu sunt acceptate într-o maniera ierarhică. Este recomandat a avea în
vedere cât mai multe opțiuni disponibile.
455
Servicii post-spitalizare, managementul şi monitorizarea cazului, tratamentul
intentsiv în afara spitalului.
Metode de modificare a comportamentului: management de contingenţă, contract
de contingenţă, controlul stimulilor, sensiblizarea, metode de autocontrol.
Terapii comporamentale: desensibilizare sistematică, impulsionare,
desensibilizare şi reprocesare a mişcării ochilor.
Recomandări comporamentale: training de auto-control, managementul furiei,
aptitudini de parenting, training de eficacitate parentală (Gordon, 2000), training de asertivitate,
program anti-victimizare.
Biblioterapie, auto-servire (Norcross, 2003), educarea pacientului.
Conştientizarea corpului şi a minţii: Primal (scream), Rolfing, bioenergetică,
antrenament Autogenic, Gestatt, investigare funţională, biofeedback, metoda lui Alexander,
shiatsu, mai multe tipuri de yoga, programe de training în arte marţiale (Tai Chi), etc.
Management de caz (intensiv şi legat de client), tratament comunitar asertiv.
Terapii cognitive şi congnitiv-comportamentale de multe tipuri, terapiile narative, terapii
inter-personale, interviu motivaţional, terapie de acceptare şi angajament.
Intervenţie şi management în situaţii de criză.
Terapii expresive: artă, muzică, dans, creaţie literară.
Suport pentru familie: tratamentul crizei, evaluări şi intervenţii continue a angajaţilor,
terapie mobilă/la domiciliu, training şi suport comportamental individual.
Creştere psihologică: analiză tranzacţională, psihanaliză, grupuri deschise, terapie Morita,
psihosinteză, terapii narative.
Relaţii şi comunicare: terapie sexuală, întâlniri în căsnicie, îmbunătăţirea relaţiei.
Servicii rezidenţiale: centru de plasament, servicii rezidenţiale comunitare, asistenţă în
găsirea unui cămin, servicii tranziţionale, servicii de protecţie, îngrijire la domiciliu.
Învăţământ: liceu, cursuri echivalente cu şcoala generală, facultate locală/studii
generale/seral, şcoli vocaţionale.
Groupuri de abilitare: Toastmasters International, aptitudini de parenting/training de
management al copilului, PET, managementul furiei, training de asertivitate, abilităţi de cuplu,
program anti-victimizare, etc.
Grupuri de suport (Norcross, 2003):
456
Terapia durerii, servicii de suport al victimelor, Mothers Against Drunk Driving,
Parents of Murdered Children, Compasionate Friends (părinţi ai copiilor care au murit),
Candlelighters (copii cu cancer), Make Today Count (those with fatal illnesses).
Encore Plus (femei cu cancer de sân), Rich for Recovery (femei care au fost operate de
cancer la sân)
Parents Anonymous (părinţi care abuză copii), Sojourn (femei ce au fost lovite),
Daughters and Sons United (copii care au fost abuzaţi sexual).
Resolve (infertilitate), Adoptees Liberty Movement Association (adulţi adoptaţi şi părinţi
naturali), Tough Love (părinţi cu adolescenţi dificili), Single Parent Network.
Recovery (oameni cu probleme mentale şi nervoase), Take Off Pounds Sensibly, HELP
(Herpes), Mutual Friends (foşti Martori ai lui Jehova), Dignity (homosexuali şi lesbiene de
religie catolică).
Programe în doisprezece paşi pentru multe comportamente adictive: alcool / cocaină /
narcotice / familii / tulburări de alimentaţie / dependenţi de jocuri de noroc / alcoolici anonimi /
Alateen.
Training de acomodare la locul de muncă, programe de internship, angajare.
Notă: Poţi să creezi şi să inserezi în acest caz o listă a serviciilor specifice şi a celor care
le oferă care sunt disponibile în comunitatea ta.
Pentru copii
Educaţie specială:
Servicii de suport în cadrul şcolilor pentru diferite dizabilităţi şi impedimente
funcţionale (suport fizic, suport pentru limbaj şi vorbire, suport pentru abilităţi de viaţă).
Alte servicii de suport: In-home, „cyberschool”, şcolile alternative, facilităţi
rezidenţiale de tratament, servicii în afara spitatelor, etc.
Intensitatea serviciilor:
Itinerante: personal specializat în interiorul şi în afara clasei de curs pentru o parte
din ziua de şcoală.
Resurse: La fel ca mai sus, dar oferite în cadrul unei clase.
Educaţie specială part-time în clase normale: servicii de ecuaţie specială oferite în
afara unei clase normale dar într-o şcoală normală pentru cea mai mare parte a zilei.
457
Clasă de educaţie specială full-time: clase cu educaţie specială full-day cu o
participare în activităţi extra-curiculare sau neacademice în interiorul sau în afara unei şcoli
normale.
Consiliere medicală/psihiatrică, evaluarea medicaţiei/consultaţiei, terapie
expresivă prin joc, training de abilitare în management-ul copilului, conferinţă între părinte şi
personal, training în abilităţi sociale (adaptativ).
Există nenumărate informaţii pe Internet despre probleme şi metode educaţionale. O
resursă bună în ceea ce priveşte practica eficientă pentru copii cu sau fără dizabilităţi este oferită
de National Dissemination Center for Children with Disabilities
(www.nichcy.org/EducateChildren/Pages). O listă bună de modificări poate fi de asemenea
găsită online (www.trumbullps.org/policies/IGBG_modifications.pdf ).
23. Afirmaţii legate de prognostic
Un mod de a ajunge la un prognostic este de a lista şi de a evalua separat (1) factori
predispozanţi (2) factori precipitanţi (3) factori de protecţie.
23.1 Afirmaţii legate de prognosticul general
Acesta este un format general pentru afirmaţii legate de prognostic cu spaţii care vor fi
completate folosind opţiunie de mai jos:
Prognosticul pentru acest client ........................... (tipul de rezultat) este ...........................
(descriptor de prognostic). Aşteptarea este ca cursul să fie ........................... (descrierea cursului),
pentru că clientul dă dovadă de a fi ........................... (caracterizarea clientului).
Tipuri de rezultat
Îmbunătăţiri, revenire totală sau parţială.
Angajare (workshop competitiv/sprijinitor), revenire la job-ul iniţial/angajare într-o altă
instituţie la nivelul ...........................
Plasare în comunitate/familie/instituţie.
Descriptori de prognostic
458
Excelent/bine/pozitiv/nesigur pentru că ........................... (specifică) / variabil /
necunoscut / păzit / sărac / precar / negativ / grav / terminal.
Descriptori de curs
Benign, acut, fluctuant, cu remisii şi exacerbări, calm, în recuperare, cronic, static,
intractabil, neschimbător cu sau fără tratament, deperisant, se înrăutăţeşte rapid, aspru în ciuda
celor mai bune eforturi ale noastre, malign.
Caracterizarea clientului
În recuperare/convalescentă, făcând progres bun, ajungând la o stare stabilă,
simptomele continuă să disrupă funcţionarea zilnică, greu de tratat, necooperant în tratament,
sufering de o formă virulentă de boală, ce nu se îmbunătăţeşte în ciuda tratamentului.
23.2 Alte afirmaţii
Eventualul prognostic de succes pe termen lung pentru acest client este legat de cât de
bine îşi poate folosi abilităţile individuale în situaţia respectivă.
Severitatea şi cronicitatea propriilor simptome indică un prognostic defavorabil.
Propriul curs a fost până acum în scădere, şi astfel, prognosticul pentru el/ea trebuie să fie
considerat negativ în afara cazului în care ...................................................
Rezultatul tratamentului va fi cel dorit numai în cazul în care vor fi primite servicii
de ............................................ (specifică) , iar progresul este aşteptat să fie încet, cu multe
dificultăţi şi multe reveniri.
Durata probabilă a tratamentului este de ............................................ având ca
scop ............................................
Clientul are nevoie de structura oferită de agenţiile sociale cu care este implicat.
Din cauza cronicităţii condiţiiei sale, tratamentul oferit în prezent, precum şi ţelurile
stabilite sunt menţinute.
Clientul raportează total / parţial / variabil / intermitent dacă urmează / nu urmează
regimentul şi / sau medicamentele prescrise.
459
24. Afirmaţii de încheiere
24.1 Valoarea Informaţiei
Sper că aceste informaţii îţi vor fi folositoare atunci când te gândeşti la nevoile cazului /
persoanei / clientului pe care îl tratezi, şi sper că te vor ajuta în sarcini / evaluări / tratament /
decizii.
Sper că această informaţie îţi va fi suficientă pentru a judeca situaţia acestui pacient.
În speranţa că aceste date îţi vor fi de ajutor...
24.2 Recunoştiinţă faţă de cel ce ţi-a introdus cazul
Îţi mulţumesc pentru oportunitatea / privilegiul de a-ţi putea evalua pacientul / acest caz
extrem de interesant / provocator / plăcut.
Apreciem că ne-ai introdus către ................................................ / ne-ai invitat să ajutăm în
tratamentul lui ...................................... / ne-ai cerut să-l vedem pe ......................................
Îţi mulţumesc din nou pentru oportunitatea de a participa în îngrijirea
lui ....................................... / pacientului tău.
Îţi mulţumesc pentru ocazia de a avea grijă de ................................................... alături de
tine.
Consider că a fost un privilegiu să pot să am grijă de acest pacient.
Apreciez încrederea ta în a-mi permite să te asist în grija pentru .................................. /
pacientului tău.
Eu şi colegii mei apreciem ...........................................
La fel ca întotdeauna, îţi mulţumim foarte mult pentru recomandările tale foarte
generoase.
24.3 Disponibilitate ulterioară
Cred că aceasta este informaţia de care ai nevoie, însă dacă nu
este .......................................
460
Vreau să te rog să te simţi liber(ă) să mă contactezi dacă pot să îţi mai ofer detalii cu
privire la informaţia din acest raport / daca apar alte întrebări sau issue-uri.
Te rog să îmi spui dacă ai alte gânduri despre condiţia acestei persoane.
Dacă există întrebări ulterioare la care pot răspunde în baza examinării mele a acestui
individ, te rog să mă contactezi oricând îţi este facil.
Mă voi face / sunt disponibil(ă) pentru informaţii / consultaţii ulterioare în legătură cu
nevoile acestui client.
Dacă mai pot ajuta în legătură cu acest caz, te rog nu ezita să mă contactezi.
Dacă mai pot fi de asistentă mai departe cu referinţe vis-a-vis de tratamentul / problema
acestui pacient sau tratamentul altor pacienţi, va fi plăcerea mea în a te aista.
Dacă este nevoie de clarificări, sunt disponibil(ă) ............................ (zile),
între ........................ şi ................... (oră) la ................................ (număr de telefon).
Dacă sunt necesare examinări / evaluări /testări / clarificări / informaţii / tratamente
adiţionale, sunt / nu sunt disponibil(ă).
Sunt / nu sunt disponibil(ă) pentru examinări / evaluări ulterioare ale acestei persoane.
Mă voi revedea cu clientul în ...................... Sunt disponibil(ă) în cazul în care apar
probleme.
Rămân disponibil(ă) către acest pacient pentru a avea grijă de el / ea în cazul în care este
nevoie.
Clientul nu necesită verificări ulterioare din punctul nostru de vedere, dar el / ea ştie că
poate lua legătura cu noi în cazul în care apar probleme ulterioare.
Îl returnez pe el/ea în grija ta.
La fel ca întotdeauna, te voi ţine informat(ă) de contactele / interacţiunile / tratamentele
mele ulterioare cu clientul tău prin copii ale notiţelor legate de progres, atât timp cât există
aprobarea în prealabil a pacientului.
24.4 Semnătură, Etc.
Întotdeauna semnează un raport cu semnătura ta personală, nivelul şi titlul tău
universitar, precedat de către „Ăl tău / Cu sinceritate / Cu respect”. Poţi adăuga de asemenea
una dintre frazele de mai jos dacă este cazul:
461
Autorizez ca numele meu să fie mecanic afixat acestui raport.
Dictat, însă nu citit, pentru a facilitate corespondenţa.
Scris şi trimis în absenţă doctorului.
Dacă iniţialele mele nu urmează această propoziţie, acest raport printat nu a fost
verificat / editat de către mine şi poate conţine greşeli de scriere sau cuvinte pe care altfel le-aş fi
schimbat.
24.5 Repudiere
Cititorul trebuie să înţeleagă că acest raport este bazat pe toată informaţia ce era
disponibilă autorului la momentul studiului. Alte informaţii ce ar putea fi pertinente, însă nu sunt
în prezent disponibile, sau informaţii ce au fost primite după redactarea acestui raport sunt
desigur, neincluse. Alte informaţii de acest fel ce pot fi oferite cititorului ar putea atlera
descoperirile sau recomandările din raportul prezent.
462
Partea a III-a
Resurse Utile
Capitole:
25. Planificarea tratamentului și formate ale planului de tratament
26. Formate pentru rapoarte, evaluări și rezumate
27. Tratamente pentru boli specifice
28. Listarea substanțelor psihiatrice și psihoactive
29. Varietatea condițiilor medicale și psihiatrice
463
25. Planificarea tratamentului i formate ale planului de tratamentș
Planificarea tratamentului este un simplu pas dintr-un episod de tratament: realizează o
evaluare comprehensivă; planifică tratamentul într-un mod rațional; fa tratamentul cu
conștinciuozitate; notează progrestele; evaluează-ți efoturile și rezultatele; scrie un rezumat final.
25.1 Derularea i natura planificării tratamentuluiș
Planificarea tratamentului urmeaza patru pași: evlauare, diagnoză, obiective și abia apoi
planuri de intervenție.
Planificarea tratamentului începe prin evaluarea problemei cu care se prezintă clientul,
simptomele acestuia în prezent, statutul mental, riscuri, istoria tratamentului, așteptări de la
tratament și rezultate. Toate acestea conduc înspre diagnosticare. Realizează-le împreună cu
clientul și informează-te înlegătură cu toate ariile de funcționare, prioritizați impreună
problemele într-o manieră realistă.
Procesul de planificare continuă cu luarea în considerare a rezultatelor: scopuri, obiective
și beneficii. Întreabă “Daca ne dorim să îndeplinim acest obiectiv până la data de __ ce pași este
nevoie să facem?”. Selectează și prioritizează scopurile.
Acum planificarea poate continua cu designe-ul și selecția tratamentului – alegerea
intervențiilor, eforturi, metode și mijloace. Ia în considerare resursele și limitările impuse de
realitate, timp, finanțe, etc.
25.2 Sfaturi pentru scrierea planului de tratament
Utilizarea timpului pentru planificarea tratamentului împreună cu clientul presupune
eforturi importante, dar care vor asigura succesul intervenției. Această activitate nu
reprezintă o pierdere a timpului de terapie al clienului ci mai degrabă o focusare
roductivă asupra acestuia. Un pas preliminar ar putea fi enumerarea poblemelor curente
ale clentului și modul în care acestea îi influențează viața. Revezi toate ariile de
464
funcționare apoi interesează-te despre asteptările față de tratament și modificarea
problemelor de pe lista realizată. Există păreri care susțin că stabilirea scopurilor îi revine
clientului în tomp ce implementarea mijloacelor de atingere a acestor trebuie realizată de
terapeut.
Berg și Miller (1992) stabilesc următoarele criterii de evaluare a calității scopurilor în
cadrul tratamentului:
Trebuie să fie importantepentru cleint.
Trebuie să fie concrete, comportamentale și specifice.
Trebuie să se concentreze pe pași mici, pe ce este nevoie să se facă la început, pe partea
inițială a tratamentului, mai degraba decât pe un finalul acestuia.
Trebuie sa fie realiste în contextul vieții clientului.
Trebuie să fie percepute ca “o muncă grea”.
Simptomul nu trebuie sa fie complet absent, sau absent pe o perioadă de câteva luni,
pentru ca pacientul/clientul să demonstreze că se recuperează. Trebuie doar să nu
interfereze semnificativ sau sa limiteze funcționalitatea vieții.
Planificarea tratamentului ar trebui să includă și finalitatea acestuia, pentru ca pacientul
să își poată continua viața pe traiectoria care a fost probabil întreruptă de apariția bolii.
Prin urmare, un alt aspect al planificării tratamentului este pregătirea pentru încheierea
acestuia, fiind necesară stabilirea unor pași care vor fi făcuți de pacient și familie, pentru
a fi pregătiți pentru încetarea tratamentului.
Din ceea ce ai scris este necesar să reiese că ai luat în considerare toate opțiunile și
deciziile la fiecare dintre pașii tratamentului. Astfel vei putea revizui având o bază solidă,
vei putea comunica cu pacienții și cu colegii tăi, vei putea evalua și învăța din rezultatele
tale și te vei putea proteja de potențiale acuzații de mal-practice.
În procesul de scriera a planului de tratament este posibil să întâmpini următoarea dilemă:
scrierea unui plan foarte specific c ear neceita revizuiri continue sau scrierea unui plan
prea general care ar putea oferi prea puțină îndrumare în tratament.
Un avertisment în scrierea planului de tratament: evită jargonul, în special cuvinte care
pot fi înțelese doar de profesioniști cu o anumită specializare, folosește un limbaj comun
care poate fi înțeles de asistentele sau consilerii care utilizează în general planul de
tratament.
465
Scrierea planului de tratament reprezintă o responsabilitatea etică și clinică pentru
terapeuți.
Mare parte din cercetările care compară terapeuții începători cu cei mai experimentați
arată lipsa unor liste de opțiuni interne în cazul începătorilor. Aceștia consideră dificilă
alegerea scopurilor și generarea de metode pentru îndeplinirea lor.
25.3 Diverse formate pentru planificarea tratamentului
Metoda Tabelară
Fiecare clinician, agenție și fondator pare să prefere un alt format al planificării
tratamentului. Multe dintre acestea folosesc o pagină îndoită pe lateral și împărțită pe coloane.
Dacă doreși să folosești această abordare, mai jos sunt oferite cele mai comune titluri de coloane
(plus altele opționale). O Pentru fiecare titlu de coloană, am oferit o serie de termeni folosiți
pentru a exprima o idee similară. Dintre aceștia, puteți alege titlurile ce se potrivesc cel mai bine
cadrului și metodei practicate de dvs.
Prima coloană este coloana ”Țel”. Alți termeni:
Problemă, Scop,1 Comportamente ce trebuie schimbate, Punctul central al
tratamentului, Țel pe termen lung, Simptome legate de diagnostic.
Cea de-a doua este coloana ”Rezultat”. Alți termeni:
Obiectiv, Obiectiv secundar, Rezultat căutat/dorit/așteptat,2 Indicatori
observabili de Progres,3 Obiective legate de simptom, Obiectiv pe termen scurt, Dispariția
comportamentului problemă, Performanță, Operaționalizare.
Cea de-a treia este coloana ”Intervenție”. Alți termeni:
1 Termenul este folosit de Makover (2004).2 Scala Atingerii Obiectivului este construită prin evaluarea rezultatelor așteptate. Vezi Kiresuk et al. (1994) și Secțiunea 25.8 de mai jos.3 Această formulare excelentă a fost introdusă, din câte știu, de Levenstein (1994).
466
Resurse ce pot fi folosite, Metode, Tratamente, Mijloace, Strategii, Tactici,
Eforturi, Aport
Această coloană ar trebui să răspundă la trei întrebări: Cine va face ce, unde, când, cât de
des și pentru cât timp, cu cine, și supervizat de cine, când?
Ultima coloană este coloana ”Perioadă de timp”4. Alți termeni:
Dată evaluare, Dată inițiere, Dată țintă, Dată încheiere, Număr așteptat de
ședințe pentru atingerea obiectivului, Dată analiză/re-evaluare/progres
Alte coloane pot include următoarele:
Intensitate, Frecvență, Durată tratament.
Punctele tari ale clientului, Gradul de implicare.
Pericole, Rezistențe/Bariere împotriva schimbării (la client sau în exterior).
Priorități, Secvențe de obiective.
Documentarea implicării (clientului, celor care îl susțin financiar, familie,
alții)
Modelul de asistență socială al lui Wilson
Luat din asistența socială (Wilson, 1980), acest model descrie:
Mijloacele ideale pentru a satisface nevoile clientului.
Ce puteți face, în mod realist, pentru a satisface aceste nevoi.
4 Dacă este posibil, scrieți ținta pentru această coloană în termeni de sesiuni de tratament, deoarece este posibil ca unii clienți să sară peste întâlniri într-o anumită perioadă de timp. De asemenea, este preferabil să se ofere o dată pentru bilanț și nu o dată pentru încheiere/realizare.
467
Disponibilitatea și abilitatea clientului de a duce la capăt aceste planuri de
tratament.
Progresul ce a fost sau nu a fost făcut din momentul în care planul a fosr redactat.
Ce veți face acum diferit.
Modelul de gândire analitic
Folosind acest model (de asemenea descris de Wilson, 1980) pentru a vă gândi la client
poate fi un exercițiu util:
1. Treceți în revistă, în minte, tot ceea ce știți despre caz.
2. Faceți o listă cu cele 10-15 elemente cheie ale cazului.
3. Imaginați-vă posibilele sentimente ale clientului în legătură cu situația sa.
a. Către cine sau ce pot fi direcționate sentimentele?
b. De ce se simte așa?
c. Care ar fi manifestările comportamentale ale acestor sentimente?
4. Care sunt persoanele cele mai importante din viața clientului?
5. Dezvoltați un plan de tratament:
a. Enumereți toate rezultatele posibile ale tratamentului (realiste sau nu).
b. Catalogați-le pe fiecare ca fiind realist sau nu.
c. În cazul fiecărui scop realist, enumerați scopurile secundare sau
obiectivele
ce trebuie îndeplinite și ordinați-le corespunzător.
d. Numiți tehnicile de tratament care ar duce la îndeplinirea țelurilor
secundare.
e. Ordonați temporal țelurile, astfel încât să știți de unde să începeți.
f. Estimați timpul necesar pentru atingerea fiecărui țel.
Scrieți un rezumat al principalelor idei incluse în pașii 2-4 și renunțați la restul
materialului, cu excepția acestui rezumat și a listelor de la pasul 5.
468
Model organizație rezidențială copii
Culegere informații: nume, data nașterii, data primirii, organizație, asistent primar.
Date și nevoi:
1. Educație.
2. Medicale/fizice.
3. Contacte: legale, familie, etc.
4. Dezvoltare personală (țeluri).
a. Igienă personală.
b. Relații cu egalii.
c. Relații cu adulții.
d. Relații de grup.
e. Tratament/terapii/suport specializat.
f. Evenimente specifice.
Ajustări tratament/program (la metode).
1. Incidente majore.
2. Ajustări de rutină.
3. Schimbări de nivel (nivel de programare).
4. Atitudine și motivație.
5. Rezumat țel (și schimbări țeluri)
Familie.
Model Terapie Multimodală
Arnold A. Lazarus (1997) a dezvoltat un model de evaluare în cadrul căruia tratamentele
potrivite (a căror eficiență în cazul unei anumite probleme a fost dovedită de cercetarea empirică)
sunt corelate cu fiecare problemă, analizate la fiecare din cele șapte nivele. Acronimul pentru
nivele este BASIC ID. Nu există limitări în ceea ce privește metodele de tratament ce pot fi
469
folosite, astfel încât poate fi integrată oricărei paradigme. În cazul acestui model, este foarte
importantă diagnosticarea corectă/prezentarea problemei.
Comportament
Afect
Senzație
Imagerie (fantezii, expectații)
Cogniție (credințe)
Relații interpesonale
Medicamente/biologie (aici sunt incluse toate problemele medicale, nutriție, exerciții
fizice, igienă)
Modelul Nivelelor de funcționare
Kennedy (2003) oferă o abordare inovativă, diferită pentru planificarea intervențiilor.
Folosind Axa V din DSM-IV-TR (vezi Secțiunea 21.23), a construit numeroase planuri generale
de tratament în jurul nivelelor de funcționare în cele șapte arii de deteriorare psihologică, abilități
sociale, periculozitate, Activități ale Traiului Zilnic/abilități ocupaționale, abuz de substanțe și
deteriorare medicală și auxiliară.
Modelul Stadiile Schimbării
Prochaska et al. (1992) au propus un set de cinci stadii prin care trece orice persoană
atunci când se produce o schimbare comportamentală. Se adresează deschiderii către sau
pregătirii clientului pentru schimbare, cu sau fără ajutor profesionist. A fost folosită pe scară
largă în tratamentul adicțiilor.
Precontemplare
470
Nu există intenția de schimbare în viitorul apropiat. Clientul nu vede că are o problemă.
În ”negare”. Se prezintă pentru tratament din cauza presiunii exercitată de ceilalți.
Contemplare
Cunoscută și ca ”ambivalență”, deoarece se cântăresc avantajele și dezavantajele. Există
conștiința existenței unei probleme – ”Ceva nu e în regulă”. Există un anumit angajament pentru
acțiune în următoarele 6 luni – ”Încă nu sunt pregătit pe deplin”.
Pregătire
Se încearcă transformarea gândurilor legate de schimbare în acțiuni. Anumite schimbări
comportamentale (ex. ”reducerea” cantității de drog, dar fără abstinență). Intrarea și ieșirea din
comportamente patologice. Mai puțin cântărirea avantajelor și dezavantajelor și mai mult decizii
sau planuri. În această fază, se poate prezenta și singur pentru tratament.
Acțiune
Comportamente mai articulate în direcția schimbării. Unele ”succese”. Schimbarea
comportamentului (ex. abstinență) măcar pentru o perioadă de timp, dar nu mai mult de 6 luni.
Menținere
Schimbare de comportament pentru cel puțin 6 luni. Se fac eforturi pentru continuarea
schimbării. În terapie, țelurile sunt stabilizarea comportamentelor noi și evitarea recăderii.
Modelul schimbării nu este liniar. Recăderile trebuie anticipate, se elaborează un plan pentru
gestionarea lor.
Implicațiile tratamentului
471
Tratamentul trebuie corelat cu stadiul în care se află clientul, progresul măsurându-se în
funcție de stadiul anterior tratamentului, asa că unele intervenții nu sunt adecvate. Tratamentul ar
trebui să se concentreze pe punctele de tranziție dintre etape. Bateți (doar) atunci când (și unde)
fierul e cald. Aveți grijă la reacțiile de contratransfer la fiecare etapă a schimbării. Schimbarea
poate implica 10 procese: creșterea conștientizării, auto-reevaluare, evaluarea mediului, auto-
eliberare, contracondiționare, controlul stimulului, managementul întăririlor, relații ajutătoare,
descărcare bruscă și eliberare socială.
25.4. O structură de plan de tratament pentru Conceptualizare
Cazuri
Deși cererile MCO pentru supraveghere și restricționarea costurilor au constituit
principalele motive pentru formalizarea planurilor de tratament în scris, acestea sunt valoroase ca
și ajutor atunci când vine vorba de conceptualizarea cazului. Pentru cei care au nevoie de un plan
scurt, organizat ca o listă de verificare, un formular eficient poate fi găsit în The Paper Office ed.
a 4a (Zuckermann, 2008). Pentru a structura însă o evaluare completă a istoriei și situației unui
client și pentru a contribui la o formulare de caz comprehensivă, se recomandă utilizarea
Formularului 2. Îl puteți fotocopia și adapta lucrului dvs. cu clienții fără a fi necesară obținerea
unei permisiuni scrise, însă este necesară obținerea acestei permisiuni pentru utilizarea
formularului în scopuri didactice, în scris sau în orice alte scopuri comerciale. O ghidare
suplimentară în legătură cu planurile de tratament poate fi găsită în The Paper Office. Din
considerente de spațiu, această versiune elimină spațiile necesare pentru introducerea
informațiilor și limitează numărul de răspunsuri la 3.
Autorizare: Scopul Raportului atunci când este destinat unui MCO
Planurile de tratament sunt depuse pentru obținerea autorizării pentru rambursare (plata
după primirea serviciilor) pentru serviciile de sănătate mintală. Un formular precum Formularul
2 confirmă prin acte nevoia de servicii de sănătate mintală și planurile pentru a le oferi. Pe baza
acestor declarații, un MCO va decide dacă să autorizeze sau să refuze plata serviciilor oferite de
472
prestatori. Acest formular este complatat la primire și, dacă tratamentul este inițial autorizat, este
completat din nou către expirarea numărului (mic) de ședințe autorizate (”evaluare simultană”).
Acest micromanagement este încă un format utilizat cu preponderență, în ciuda costurilor pentru
toți cei implicați.
Vezi și comentariile de mai jos de la ”III. A. Progesul de până acum în tratamentul
actual.”
Din nou, pentru a simplifica lucrurile, prezentarea de aici este tributară produsului final –
un plan scris într-un format potrivit pentru și cerut de MCO-uri, după cum se indică în
formularul 2. Înțesul și semnificația fiecărui titlu din acest formulat începând cu II sunt discutate
mai jos, fiind oferite și sfaturi.
II. Formularea cazului/privire generală
A. Problemele prezentate/Principala acuză/Principala grijă
Clientul vine cu o ”plângere” (formularea sa) sau cu o suferință (durere psihică), iar
clinicianul întreabă, testează, cântărește dovezile și reinterpretează toate aceste lucruri într-un
”diagnostic” (într-un model medical), o ”îngrijorare” (într-o abordare centrată pe pacient), sau o
”problemă” (în limbajul comun și în termenii MCO).
Pentru ce întrebări pot fi puse, vezi Capitolul 2, ”Întrebări/Sarcini de evaluare a stării
mentale” și 3, ”Întrebări despre Semne, Simptome și Alte Pattern-uri
Comportamentale”.
Pentru motive de trimitere a copiilor la alți specialiști, vezi Capitolul 5, ”Motive pentru a
apela la un alt specialist”.
B. Istoria problemelor prezentate și situația curentă
473
Clinicienii care au ca obiect de activitate sănătatea mintală subscriu de obicei la un model
interactiv biopsihosocial pentru exhaustivitate și la un model de ”predispoziție ereditară
(vulnerabilitate) plus stresor (nevoie de schimbare) rezultă comportament simptomatic” pentru a
explica comportamentele anormale. Toate elementele ce necesită atenție clinică sunt formulate
ca fiind fie stresori, predispoziție ereditară sau comportamente anormale. În schimb,
comportamentele pot deveni noi stresori.
Ca și clinician, vă puteți focusa pe simptome, acuze, probleme, țeluri, nivel de
funcționare, excese și deficite comportamentale, recuperare prin reducerea stresorilor, creștere și
învățare să facă față, alterarea dinamicii/homeostaziei din familie, managementul crizei, etc.
Modul în care este înțeleasă problema – cauzele, dinamica sa, și țelurile – depinde de paradigma
în care vă încadrați și de training-ul pe care l-ați parcurs.
[Folosiți partea de sus a paginii pentru antet]
Plan de tratament individualizat al comportamentului/sănătății mintale
Pentru □ Preautorizare pentru certificare inițială □ Revizuire pentru reautorizare
I. Identificare
Numele clientului: __________________________ CNP: ______________
CI:___________
Asigurare:_______________________ Data nașterii: ______________________Sex:
______
Nume grup: ___________________________ Certificat:
_____________________________
474
Nume asigurat/membru, adresa (dacă este vorba de altă persoană):
_____________________
Formular(e) semnat pentru eliberare fișă: □ Da □ Încă nu
II. Conceptualizarea cazului/Privire generală
A. Prezentarea problemei(lor)/Acuza principală/Îngrijorarea principală/Motivele
pentru care a fost trimis sau pentru care caută tratament/criză(e)
B. Istoria problemei(lor) prezentate și situația actuală (agenți de precipitare,
motivații, stresori și resurse/abilități de coping, comorbiditate, condiții de trai, elemente
demografice relevante):
C. Tratamente anterioare:
Nume Adresă/Telefon Tipuri de servicii și date
D. Scurt rezumat – rezoltate anormale sau neobișnuite la evaluarea stării mentale
E. Limitări și deteriorări funcționale (descrierea și evaluarea severității limitării):
475
1. Auto-îngrijire și activitățile traiului zilnic – severitate:
2. Academic/ocupațional – severitate:
3. Relații intime/mariaj/copii/familia de origine – severitate:
4. Relații sociale – severitate:
5. Alte arii – severitate:
F. Puncte tari
1.
2.
3.
G. Diagnostice – cea mai bună formulare actuală: Denumire Cod □DSM-IV-TR
(indicați diagnosticul primar cu ”P”): sau □ ICD?
Axa I ___________________________________________________ _______________
Axa II _____________________________________________ ______________
Axa III –Condiții medicale semnificante și relevante, inclusiv alergii sau sensibilitate la anumite
medicamente:
Afecțiune Tratament/medicație Furnizor Statut
1. ______________ ___________________ ________________ ______________
2. ______________ ___________________ ________________ ______________
3. ______________ ___________________ ________________ ______________
476
Axa IV –Probleme psihosociale și de mediu în ultimul an; evaluare generală a
severității:____
□Probleme cu grupul de suport primar □Probleme legate de mediul social
□Probleme educaționale □Probleme ocupaționale
□Probleme cu locuința □Probleme economice
□Probleme de acces la servicii de sănătate □Alte probleme_______________________
□Probleme legate de interacțiunea cu sistemul legal/infracțiuni
Axa V-scorul GAF–Evaluarea globală a funcționării: Actual:__Cel mai mare in ultimul
an:__
Coduri V – Alte probleme ce pot necesita atenție clinică:
___________________________
________________________________________________________________________
__
________________________________________________________________________
__
H. Evaluarea curentă a riscurilor ce pot fi prevăzute:
1. Auto-neglijare sau vătămare: □Absent □Auto-îngrijire precară □Auto-neglijare
semnificativă □Auto-abuz
Detalii:
2. Suicid: □Nicio dovadă □Doar ideație □Plan □Intenție fără
mijloace □Intenție cu mijloace
3. Omucidere: □Nicio dovadă □ Doar ideație □Plan □Intenție fără
mijloace □Intenție cu mijloace
4. Controlul impulsurilor: □Suficient □Inconstant □Minimal □Exploziv
5. Complianța la tratament: □Total compliant □Variabil □Necomplianță
pasivă
□Rezistență
6. Abuz de subtanță: □Absent/uz normal □Abuz □Remisie instabilă
□Dependență
477
7. Abuz fizic sau sexual: □Nicio dovadă □Da □Nu poate fi raportat
□Data raportată:_________
8. Abuzul sau neglijarea unui copil sau bătrân: □Nicio dovadă □Da □Nu poate
fi raportat □Data raportată: _________
Dacă da, clientul este □Victima □Autorul □Ambele □Nici una, dar există
abuz în familie
9. Dacă există risc(uri): Clientul □poate □nu poate fi de acord cu un contract care să
nu-i permită să facă rău □sieși □altora □ambele
III. Îngrijorări legate de tratament
A. Progrese în ceea ce privește tratamentul curent până în prezent – Progresele
făcute și nivelul actual al severității problemelor, motivele pentru continuarea tratamentului:
□Niciun tratament până acum
B. Plan de tratament – Un program recomandat de legături, consultații, evaluări
coordonate și servicii de tratament:
1. Pe baza evaluării clinice prezente, sunt necesare următoarele consultări sau evaluări
adiționale:
Îngrijorare sau întrebare Consultant
a.
b.
c.
478
2. Obiectivele sau țelurile tratamentului: Este așteptată o ameliorare semnificativă, cu
ajutorul tratamentului specificat, pentru:
Problemă
__________________________________________________________________
Comportamentele ce trebuie schimbate:
Intervenții (cine face ce, cât de des, cu ce resurse; modalitate, frecvență, durată):
Indicatori observabili ai schimbării (comportamente, rapoarte):
Număr așteptat de vizite pentru atingerea fiecărui indicator:
Data bilanțului:
Nivelul de renunțare la comportamentele problemă:
[Itemul 2 se va repeta pentru orice problemă adițională]
3. Alți specialiști ce îl tratează pe client în prezent:
Nume Locație/telefon Tratamente oferite
4. Semnătura mea semnifică faptul că am participat la formularea planului meu de
tratament, că îl înțeleg și aprob și că accept resposabilitatea de a duce la bun sfârșit partea mea
din plan.
479
Client:_______________________________________________ Data:
_______________
Furnizor servicii: ______________________________________ Data:
_______________
5. Alte comentarii, planuri sau informații:
__________________________________________________________________
C. Tratamente anterioare
MCO-urile vor să aibă informații despre tratamentul anterior astfel încât să poată excludă
plățile pentru tratamentul bolilor deja existente, ei fiind aparent de părere că asiguratorul anterior
ar trebui să plătească pentru servicii adresate bolilor ce continuă să existe sau care au reapărut.
Cei care l-au tratat anterior pe pacient au o importanță vitală pentru dvs. ca și clinician
din două motive: (1) Diagnosticarea sau tratarea greșită a unei boli de care nu ați știut deși ar fi
trebuit (fiindcă toți clinicienii buni obțin mereu antecedentele chiar și îndepărtate ale clienților)
poate reprezenta o vulnerabilitate majoră atunci când vine vorba de malpraxis; și (2) trebuie
văzut ce a funcționat sau nu a funcționat în trecut pentru ca tratamentul să fie mai eficient.
D. Scurt rezumat al unor rezultate anormale sau neobișnuite în cazul evaluării stării
mentale
Aplicarea MSE aparține în mod tradițional zonei de abilități a clinicianului și ar trebui să
vă străduiți să fiți un evaluator sofisticat. Scrieți aici un rezumat al rezultatelor anormale și
renunțați la cele normale.
Capitolul 2 prezintă cea mai mare colecție din lume de întrebări MSE.
Capitolul 11 oferă mii de descriptori pentru redactarea MSE.
Secțiunea 2.25 oferă un formular pentru înregistrarea rezultatelor (Formularul 1).
E. Limitări funcționale și probleme
480
Ce arii de funcționare trebuie evaluate și în ce mod să fie denumite, ambele sunt subiecte
controversate. Pentru clienți individuali, puteți adăuda sau înlocui ”Funcționare afectivă” (ex.
paralizie emoțională din cauza unui doliu continuu sau depresie cu preocupări suicidale),
”Funcționare fizică” (ex. oboseală cronică, amețeală și incontinență ce duce la izolare socială)
sau variațiuni ale acestor arii.
Ariile de funcționare listate în Formularul 2 sunt singurele de care MCO-urile se
interesează. Dacă clientul a întrerupt munca, readucerea acestuia la serviciu este serviciul cel mai
de preț pe care îl puteți oferi în ochii personalului MCO (care lucrează, până la urmă, pentru
angajatorul clientului).
Pentru evaluări ADL, vezi capitolul 14.
Pentru relații în societate, vezi capitolul 15.
Pentru relații de familie și de cuplu, vezi capitolul 16.
Pentru criteriile de funcționare la locul de muncă sau la școală, vezi capitolul 17.
Problemele legale se pot încadra la ”Social” sau ”Ocupațional”; pierderi legate de timpul
liber/recreaționale la Altele, etc. Nu vă gândiți prea mult la cea mai bună categorie pe care o
puteți alege pentru fiecare limitare; contează doar pentru dvs. La fel, titlurile categoriilor în sine
nu contează prea mult (”Muncă”, ”Vocațional”, ”Ocupațional”, ”Angajare” și ”Armată” sunt
funcțional echivalente).
MCO-urile aproape că nu sunt interesate de unele domenii clinice, cum ar fi disfuncțiile
sexuale, experiențele traumatice timpurii sau tulburările digestive, în afara cazului în care se
poate demonstra că au un impact semnificativ asupra funcționării la locul de muncă.MCO-urile
interpretează tulburările de învățare și alte disfuncții academice ca fiind probleme
educaționale/școlare și nu probleme de sănătate și refuză să plătească pentru evaluarea sau
tratamentul acestora. Doar aspectele spirituale/religioase, culturale/etnice și recreaționale sunt
oarecum nesincer încuviințate.
481
Un principiu cheie al funcționării MCO este acela că scopul terapiei este de a aduce
clientul la nivelul de funcționare imediat anterior (premorbid). Terapia ce are un scop mai înalt
decât aducerea la acest nivel (poate o funcționare mai sănătoasă, înțelegere, schimbare de
personalitate, prevenirea recăderii sau chiar reducerea costurilor tratamentelor ulterioare) pur si
simplu nu intră în responsabilitatea financiară a MCO.
Sugerez o scală de evaluare simplă pentru a măsura severitatea problemei. Numerele
GAF oferă atât ancore vagi pentru concluzii cât și iluzia preciziei.
Vezi secțiunea 21.23, ”Axa V: Scala de evaluare globală a funcționării”, pentru
afirmațiile de ancorare.
F. Puncte tari
Noi, clinicienii, ne concentrăm prea mult (chiar excesiv) pe defecte și deficite, și cu toate
acestea nimic nu poate fi construit pe absențe sau deficite. MCO-urile, Comisia Unită pentru
Acreditarea Organizațiilor de Sănătate și ceilalți cer pe bună dreptate să luăm în considerare
resursele clientului ca fundație pentru creștere, ca pe o sursă de idei despre succese anterioare ce
pot fi inspiraționale sau repetabile. Terapii cum ar fi ”abordarea bazată pe soluție” sau ”remediu
miraculos” utilizează în mod deliberat aceste succese, și este posibil să descoperiți că o
incursiune serioasă prin resurse vă poate face treaba mai ușoară.
Secțiunile 2.24 și 19.1 vă pot ajuta să evaluați abilitățile de a face față problemelor. Vezi
de asemenea Secțiunea 25.7, ”Listă de verificare – Puncte tari”
G. Diagnostice
Știm cu toții că diagnosticul, afecțiunea, și tratamentul nu sunt strâns legate în domeniul
sănătății mintale; nu tratăm un diagnostic, ci un client cu obișnuințe și dureri. Cu toate acestea,
calea mai scurtă reprezentată de eticheta diagnostică oferă profesioniștilor informații importante
despre ce este sau nu este prezent. MCO-urile cer ca noi să punem diagnostice pe baza unor
482
standarde lar recunoscute, chiar atunci când alte aspecte constituie ținta intervenției, iar
diagnosticele nu iau în considerare aspectele interactive sau interpersonale.
MCO-urile ezită de asemenea să plătească pentru tratamente în cazul diagnosticelor de pe
Axa II, crezând probabil că terapia este ineficientă în cazul tulburărilor de personalitate. Cu toate
acestea, aveți grijă să înregistrați orice tulburare prezentă de pe Axa II. Nu sunteți plătit la
numărul de diagnostice, iar în zilele noastre nu se cere o mare precizie. Trebuie însă să fiți
corect, astfel că este necesar un diagnostic diferențial atent. Morrison (2001,2006) vă va învăța
tot ce trebuie să știți.
Capitolul 21 conține aproape toate denumirile și codurile din DSM-IV-TR și ICD-9-CM.
H. Evaluare curentă a riscurilor previzibile
Din cauza finalității, impactului și consecințelor legale, crima, violența și suicidul sunt
riscurile cele mai îngrijorătoare atât pentru clinicieni cât și pentru MCO-uri. Ceva mai puțin
îngrijorătoare pentru MCO-uri sunt abuzul de substanțe și dependența.
Secțiunea 12.40 vă va ajuta să evaluați potențialul suicidar.
Secțiunile 13.6 și 12.41 vă pot ajuta să evaluați pericolul de violență.
Formularul 2 oferă o listă de verificare, însă dacă suspectați că vreunul din aceste riscuri
sunt semnificative sau încercați nesiguranță sau anxietate, consultați-vă cu alții și detaliați-vă
îngrijorările într-un raport. În cazul unei eventuale suspiciuni de malpraxis, demonstrând că ați
fost atent din punct de vedere profesional înaintea unui incident tragic este mai important decât
prevederea corectă a acestuia (ceea ce în general nu puteți face).
III. Preocupări legate de tratament
A. Progresul de până acum în tratamentul actual
483
Acest item este încheiat atunci când doriți reautorizarea pentru continuarea serviciilor
dvs. Aceste ”bilanțuri în paralel” funcționează la fel ca rapoartele ce înregistrează progresul. Nu
este neapărat nevoie ca ele să fie pozitive pentru a justifica serviciile, însă trebuie să fie bine
gândite. Dacă s-a înregistrat o întoarcere la un nivel anterior de funcționare a clientului,
continuarea serviciilor nu va fi de regulă considerată necesară, în general fără să se țină seama de
stabilitatea recuperării. Dacă nu s-au înregistrat progrese deloc sau au existat dar în mică măsură,
ar trebui să luați în considerare adăugarea de noi tratamente (medicamente, întâlniri cu familia,
evaluări legate de alcool sau droguri, grupuri psihoeducaționale) sau schimbarea abordării.
Motivele sunt atât financiare cât și etice, dată fiind lipsa de rezultate după eforturi sincere și
corespunzătoare.
B. Plan de tratament
Capitolul 22, ”Recomandări”, are o listă lungă de servicii terapeutice din care se poate
selecta.
1. CONSULTĂRI SAU EVALUĂRI ADIȚIONALE
Deși aceste întrebări lipsesc de obicei din formularele MCO-urilor, folosirea lor este
logică și justificabilă clinic: Ce altceva trebuie să știm și cum putem afla asta?
MCO-urile au respins rolul evaluării, motivând că cel care tratează învață tot ceea ce este
necesar pentru a-i ghida tratamentul prin aplicarea tratametului. Nu este neapărat așa, lipsind în
plus și eficiența. Deși testarea poate fi supra-folosită, poate fi important de știut ce tip de
personalitate are o persoană depresivă sau ce alte probleme poate avea și nu reies pe parcursul
terapiei. Este evident faptul că a trata o persoană ce suferă de demență pentru depresie, oricât de
bine ar fi validate metodele, nu poate duce la o vindecare completă. Recomand ca toți terapeuții
să învețe cum să folosească și interpreteze măcar câteva teste de screening și orice alte
instrumente intenționează să utilizeze pentru evaluarea rezultatelor.
484
2. OBIECTIVE ȘI SCOPURI ALE TRATAMENTULUI
Pentru a economisi spațiu, pe Formularul 2 este prezentată o singură problemă. După
cum se indică acolo, repetați acest format de câte ori este necesar, pe baza conceptualizării pe
care o oferiți cazului. Trebuie listate doar câteva probleme, astfel încât dvs. și clientul să
rămâneți focusați. Selectați-le pe cele strâns legate de diagnotic și de limitările funcționării și
prezentați-le în ordinea importanței.
Comportamente ce trebuie schimbate
Se enunță din nou problema în termeni de comportamente ce îi demonstrează dinamica –
semnele și simptomele sau manifestările sale comportamentale. Dacă nu puteți specifica
comportamentele, va fi necesară investigarea și intervievarea mai în amănunt a clientului. Unele
pot rămâne în continuare nerostite și inefabile.
Intervenții
Puteți specifica intervențiile punându-vă întrebări cum ar fi: Ce abordări s-au dovedit a fi
eficiente pentru această problemă? (Vezi Secțiunea 22.2 ”Cele mai bune tratamente”) Ce ați fost
învățat să faceți cu acest tip de probleme? (Dacă vă lipsesc abilitățile în respectivele domenii, nu
încercați să vă prefaceți cunoscători. Parcurgeți un training sau trimiteți clientul mai departe). Ce
technici pot fi utilizate pentru simptomele prezentate? Cum se implementează acestea? (Cât de
des? Pentru cât timp? Cu ce instrumente?) Ce acțiuni așteptați din partea pacientului?
Tratamentul generic, fără scopuri clare, fără un focus, nu este etic. Evitați tehnicile
experimentale sau la modă și obțineți consimțământul informat.
Oferiți descriptori ai tipului de terapie (individuală, de grup, de familie, etc.), orientarea
(cognitivă, interpersonală, psihodinamică, structurală, etc.) și tehnicile specifice (”scaunul
fierbinte”, ”sensibilizare internă”, ”prevenirea recăderii”). Indicați focusul clinic al acestora, ca
de exemplu ”experiențe traumatice în cadrul căsătoriei” sau ”pattern-uri de gândire
depresogene”.
485
MCO-urile sunt atrase de intervențiile ce necesită costuri scăzute sau deloc din partea lor.
Încercați să includeți (acolo unde este adecvat) grupuri de suport, eforturi psihoeducaționale de
către alții, biblioterapie, etc.
Țeluri
Probabil că ați observat faptul că nu există un titlu”Țeluri” pe Formularul 2. Nu a fost o
greșeală. În schimb, formularul oferă ”Indicatori observabili ai progresului” și ”Nivelul de
îndepărtare al comportamentului problematic”, ambele fiind mai ușor de înțeles și de enunțat
decât popularul ”Țeluri”. Pentru a generaliza, folosesc cuvântul ”țeluri” în discuția de mai jos.
Țelurile sunt de obicei înțelese ca destinații pe termen lung, obiectivele reprezentând
pașii necesari pentru atingerea țelurilor. Însă deoarece nu există un acord în domeniu în legătură
cu înțelesul exact al obiectivelor, nu este nevoie să fiți foarte preciși pentru a le diferenția de
țeluri. De obicei, obiectivele sunt mai comportamentale și mai concrete decât țelurile. De
asemenea, obiectivele se stabilesc pe termen scurt și sunt mai ușor măsurabile. Sunt descrise de
obicei în relație cu reușita clientului (”Clientul va putea să...”). Identificarea țelurilor sau
schimbărilor pe termen lung nu prea are sens atunci când tratamentul este limitat la 10-12
ședințe. S-a investit mult efort în diferențierea țelurilor de obiective, descriind acțiunile din
cadrul terapiei ca metode și găsind moduri de a formula rezultate măsurabile. Noi, clinicienii, am
fost de obicei mai anxioși și preciși decât era necesar. Luați o problemă, gândiți-vă cum poate fi
modificată prin intermediul terapiei și găsiți niște țeluri.
Indicatori observabili ai progresului
Este crucială posibilitatea de a evalua progresul. Scrieți rezultate dorite în limbaj
comportamental, respectiv ce ar vedea o cameră (acțiuni și expresii), nu emoțiile invizibile,
procesele cognitive, istoria, intențiile. Luați în considerare manifestarea tuturor acestora și nu
formulările dvs. bine antrenate, respectiv prescurtările acestora.
486
Evitați termeni foarte generali, cum ar fi ”abilități de comunicare” sau ”depresie”,
deoarece clientul și evaluatorul nu vor putea deduce care sunt efectiv schimbările. Legați fiecare
indicator al schimbării (obiectiv sau pas către țel sau rezultat pe termen lung) de limitările
curente de funcționare. Faceți ca aceste obiective observabile să fie măsurabile sau măcar
cuantificabile. Frecvența, durata, intensitatea, latența sunt dimensiunile clasice pentru descrierea
schimbărilor în comportamentele simptomatice. Această obiectivare permite o evaluare
imparțială.
Evitați pași de schimbare prea dificili (astfel încât să nu fie reîntărit eșecul, anxietatea sau
încrederea scăzută) sau prea ușori (astfel încât atingerea lor să devină nerelevantă și lipsită de
motivație).
Deoarece nu puteți observa clientul în situațiile sale de viață, acceptați și utilizați
”rapoartele clientului” în legătură cu noile comportamente. Ar fi ideal dacă ați putea obține
confirmarea acestor schimbări de la o altă persoană care îl vede frecvent pe client (această
persoană, dvs. și clientul ați crea apoi o evaluare elegantă, ”triadică”).
Numărul așteptat de vizite pentru obținerea fiecărui indicator
Puteți observa că nu sunt oferite intervale de timp sau date, deoarece unele sedințe pot fi
sărite sau pot apărea alte inconveniente. În plus, plata se bazează pe serviciile oferite nu pe datele
din calendar.
Nivelul de îndepărtare al comportamentelor problematice
Acesta este un alt fel de a spune ”țeluri pe termen lung”, însă pentru MCO-uri acesta este
criteriul de recuperare al funcționalității. Nu sunt specificate aici date pentru evaluarea
progresului sau pentru re-evaluări mai formale al stării clientului, care ar fi în mod normal parte
intergrală din planul de tratament.
3. ALȚI SPECIALIȘTI CARE SE OCUPĂ DE CAZ
487
Aveți nevoie de această informație pentru coordonarea tratamentului; pentru a preveni
pierderea de informații cruciale pentru tratamentul clientului (ex. efecte adverse ale
medicamentelor); poate pentru a beneficia de supervizare medicală pentru tratarea clientului;
pentru a indica supervizarea; pentru a evita serviciile duble; pentru a eneficia de ajutor în caz de
urgență; pentru consultare în cazul unor dificultăți; etc.
4. SEMNĂTURA MEA ÎNSEAMNĂ...
Consimțământul informat este o necesitate etică. Astăzi, tratamentul este văzut mai mult
ca un aranjament contractual între un client capabil și un specialist, și nu ca un proces ce are loc
între u pacient pasiv și un expert activ. Dacă tratamentul este o aventură pe care cei doi o
împărtășesc, ambele părți trebuie să fie în cunoștință de cauză și să își dea acordul.
Poate fi foarte productiv terapeutic ca planificarea să se facă împreună cu clientul,
evitându-se tratarea acestui document ca pe o povară necesară pentru primirea onorariului.
5. COMENTARII, PLANURI SAU INFORMAȚII ADIȚIONALE
Fără a fi nevoie de alte explicații, această secțiune are rolul de a vă reaminti de anumite
detalii mai întortocheate.
25.5. Componente ale planului de tratament pentru clienți cu abuz de substanțe
Vezi și ”Răspunsuri la tratament” la Secțiunea 12.39, ”Utilizarea, abuzul și
dependența de subtanțe”.
Țelurile tratamentului
Abstinența: Obținerea și menținerea sobrietății, o viață fără chimicale, posibilitatea de a
face față vieții fără a utiliza substanțe chimice.
488
Consumul de alcool controlat: Urmați pattern-urile de consum ce reduc incidentele
negative. (Vezi mai jos)
Stabilizarea sănătății, finanțelor, laturii vocaționale/școlare, serviciului, aranjamentelor de
trai ale persoanei.
Efectuarea unui examen fizic după cum i-a fost indicat și urmarea sfaturilor medicului.
Îmbunătățirea sănătății și condiției fizice. Efectuarea de controlae medicale. Luarea
medicamentelor prescrise; raportarea aderenței la medicament/program, eficacitate, efecte
secundare.
Rezolvarea și evitarea problemelor legale.
Dezvoltarea abilităților de a-și petrece timpul liber atunci când este treaz.
Stabilizarea relațiilor intime, mariajului, familiei.
Includerea persoanelor apropiate cum ar fi soțul/soția/partenerul/partenera, copiilor,
rudelor, prietenilor, etc. în programul de recuperare în concordanță cu indicațiile primite.
Îmbunătățirea abilităților sociale, asertivității, expresiei emoționale, comunicării.
Creșterea suportului social, prieteniilor, preocupărilor sociale.
Tratarea/rezolvarea/confruntarea cu probleme emoționale/sentimente cum ar fi
respingere, depresie, durere/doliu nerezolvat, rușine, vină, abandon.
Îmbunătățirea abilităților de coping, abilităților de management al stresului, abilităților de
relaxare, auto-controlul.
Creșterea stimei de sine, încrederii și acceptării de sine.
Acceptarea responsabilității pentru consecințele propriului comportament.
Îmbunătățirea abilităților de rezolvare de probleme, stabilirea priorităților, persistență,
toleranță la frustrare.
Fiți un participant activ în programul de tratament prin participarea la:
Ședințele programate de informare în legătură cu dependența de substanțe chimice și cu
procesul de recuperare.
489
Ședințe programate de consiliere, psihoterapie și grupuri educaționale (ex. grupuri
spirituale, grupuri de bărbați sau femei).
Activități reacreaționale pentru a mări plăcerea avută în urma activităților fizice,
competiție sănătoasă, construirea de abilități, socializare, arii de interes, etc.
Grupuri ca Alcoolici Anonimi/Nacomani Anonimi pentru a dezvolta un sentiment de
tovărășie suportivă din partea celor deja recuperați în interiorul comunității.
Plănuirea și punerea în practică a unui plan de ieșire ce include planuri pentru angajare, o
locuință, sobrietate.
A deveni un sponsor, un model, un educator cu privire la droguri.
Oferirea și primirea de feedback constructiv, eficient în interiorul grupului.
Asumarea unor roluri de conducere în interiorul comunității.
Metode
Educație
Învățarea despre următoarele (formulări alternative pot include ”expunerea la”,
”înțelegerea”, ”aprecierea”, ”aplicarea” și ”explicarea”):
Conceptul de adicție ca boală.
Consecințele acceptării propriei identități ca având o problemă cu abuzul de
alcool/droguri.
Înlocuirea unui drog cu altul, adicții multiple, diagnostic dublu.
Comportament adictiv ce nu implică subtanțe chimice, etc.
Natura și procesele adicției și recuperării.
Problema familiilor disfuncționale, codependența, copiii adulți ai părinților
alcoolici, ciclurile.
Scrierea și împărtășirea istoriei de abuz, modul în care a avansat adicția și problemele ce
au urmat.
Citiți cărțile recomandate și discutați-le.
490
Activități terapeutice
Definirea, în propriile cuvinte, a tuturor cuvintelor incluse în unul din cei Doisprezece
Pași.
Intervievarea a cinci colegi în legătură cu lipsa controlului, modul în care înțeleg ei cei
Doisprezece Pași, etc.
Listarea a cinci exemple despre momente în care ați fost recalcitrant.
Identificarea de consecințe negative specifice ale abuzului personal de subtanțe.
Ținerea unui ”jurnal al sentimentelor” și scrierea în el de cel puțin două ori pe zi.
Intervievarea consilierilor despre modul în care se poate face față furiei.
Intervievarea colegilor în legătură cu o trăsătură pozitivă și una negativă a persoanei.
Scrierea unei ”scrisori a sentimentelor” către proprii părinți (despre sentimente de
inadecvare, istoria abuzului emoțional/fizic/sexual sau neglijare, abandon, etc.).
Identificarea și punerea în practică a altor moduri de a obține beneficiile obținute anterior
din abuzul de substanțe.
Enumerați în fiecare zi cinci lucruri pentru care să fiți recunoscător.
Planificare terapeutică
Pregătirea unui plan post-tratament, inclusiv un plan zilnic, întâlniri de grup acasă,
participarea la un anumit număr de întâlniri pe săptămână pentru un anumit număr total de
întâlniti/săptâmâni/zile.
Pregătirea unui plan pentru a face față declanșatorilor tipici ai recăderii: Înfometat,
Nervos, Singur, Obosit. Pentru mai mulți declanșatori, consultați următoarea listă online
(www.psychpage.com/learning/library/assess/relapse).
Prevenirea recăderii (Marlatt&Donovan, 2005): Învățarea despre afirmațiile cu efect de
încălcare a abstinenței și dezvoltarea de metode de contracarare: identificarea situațiilor de risc,
semne de avertizare și declanșatorilor; repetarea răspunsurilor de coping; scrierea unui plan de
prevenire a recăderii; educarea altora cu privire la prevenirea recăderii.
491
Dezvoltarea de alternative multiple la utilizarea de substanțe în situațiile cu risc crescut
(ex. abilități recreaționale, planificare în legătură cu management-ul timpului, apelarea la
propriul sistem de suport); Training de Rezistență la Stres (Meichenbaum, 1996);
Învățarea și folosirea abordărilor de reducere a consecințelor negative (Marlatt, 1998;
Denning, 2000; și Tatarsky, 2002).
25.6. Componente ale planului de tratament pentru interven ii înț
criză
Acceptarea/respectarea/validarea/luarea în serios a distresului subiectului.
Încurajarea ventilării sentimentelor.
Asigurarea subiectului/familiei de continua dvs. disponibilitate.
Întărirea/susținerea răspunsurilor pozitive.
Întărirea/susținerea eforturilor de a-și rezolva problemele.
Oferirea unor metode alternative de coping.
Negocierea unui contract de a nu face nimic pentru a înrăutăți situația pentru o anumită
perioadă de timp.
Negocierea lucrurilor pe care să le facă în perioadele când se simte rău.
Oferirea de suport sigur și continuu.
25.7. Listă de verificare a punctelor tari
Parțial ca reacție la atenția acordată de clinicieni mai ales patologicului, încercarea de a
formula, evalua și construi cu ajutorul punctelor tari ale oamenilor a căpătat un avânt
considerabil în ultimii ani. Vezi mai ales Peterson și Seligman (2004) și două situri web
(www.ppc.sas.upenn.edu și www.authentichapiness.com).
Termeni înrudiți ce merită explorați:
Reziliență, creștere posttraumatică, bunăstare, competență, puncte tari specific
umane, factori protectori, optimism, putere, auto-eficacitate, promovarea sănătății.
492
Social/Comunitate
Are sisteme de suport multiple, extinse și accesibile.
Membru productiv al unor grupuri viabile sau comunități.
Se pune la dispoziția unui număr mare de oameni și se bucură destul de frecvent de
compania lor.
Are relații pe termen lung; un partener capabil/suportiv, rude, prieteni apropiați.
Viața socială rămâne intactă.
Susține dreptatea/corectitudinea, este curajos.
Interpersonal
Abil/competent social, inteligent, popular, plăcut, lucrează în echipă.
Asertiv, puternic, dominant, se poartă ca un lider, decis.
Respectuos, tolerant, oferă și acceptă feedback.
Prietenos, confortabil, dechis, extrovertit, cu simțul umorului, jucăuș, împărtășește, ajută.
Sensibil social, conștient de impactul său asupra celorlalți, empatic, bun ascultător,
preocupat de ceilalți, plin de compasiune.
Sensibil la nevoile examinatorului și la cerințele sociale ale examinării.
Îi ajută/susține/încurajează pe ceilalți, generos, bun, iubitor, milos, iartă corespunzător.
Menține limite corepunzătoare, prudent, precaut, discret.
Ocupațional/Educațional
Capacitate de adaptare, normal, bine adaptat, fericit, satisfăcut.
Motivație puternică pentru sarcină, ambițios, muncitor, persistent,silitor, harnic, succes la
școală/în carieră, abil în rezolvarea de probleme.
Istorie de triumfuri asupra încercărilor, non-evitant/care și-a depășit fobiile, a făcut față
cu succes pierderilor, a beneficiat de pe urma unei consilieri anterioare, fără abuz de substanțe.
Serviciu/vocație/carieră stabilă.
493
Are un venit adecvat, resurse financiare, economii, asigurare. Își administrează bine
finanțele.
Cunoscător, bine-informat, îi place să învețe.
Personalitate
Demonstrează integritate/onestitate, demn de încredere, acceptă responsabilitatea pentru
propriul comportament, de nădejde, serios, stabil.
Rezilient, îndrăzneț, cu abilități de coping, adaptabil, flexibil, capabil să se auto-
corecteze.
Încrezător în sine, cu stimă de sine, auto-percepții corecte, imagine de sine pozitivă.
Poate să participe/să se concentreze/focuseze pe perioade lungi de timp.
Are o memorie bună.
Spiritual, are credință religioasă, plin de speranță, optimist, atitudine de recunoștință,
gratitudine.
Înțelege interacțiunea dintre cogniții, afecte și comportamente, își înțelege propriile
motivații, perspicace, fin psiholog, sofisticat.
Curios, rațional, abil, competent intelectual, flexibil.
Creativ, imaginativ, ingenios, inventiv, artistic în orice mediu, talentat, apreciază
frumusețea și excelența, are un semtiment de admirație, evlavie.
Înțelept, are o bună judecată, are o privire de ansamblu, abilități de testare a realității,
estimare corectă a cererilor, realist, cu mintea deschisă.
Afectiv
Conștient de și confortabil cu sentimentele legate de sine și alții, expresiv, prezintă o
gamă variată de afecte.
Auto-disciplinat/stabil/controlat, modulează impulsurile, gândirea și afectele sunt
integrate.
Tolerează emoțiile dureroase.
Inteligent emoțional.
494
Are energie și entuziasm.
Fizic
Sănătos, energic, vioi.
Robust, atletic, face exerciții.
Doarme bine, are o igienă bună, se recrează satisfăcător, satisfăcut sexual.
Se adaptează la limitările și pierderile fizice.
25.8. Măsurarea rezultatului/atingerea eluluiț
Evaluarea efectelor propriei munci este o obligație profesională, etică, cât și științifică.
Ca parte a privilegiului de a fi în practica clinică, le datorăm pacienților noștri actuali și viitori
cea mai eficientă îngrijire, iar nouă ne datorăm feedback-ul care să ne ghideze dezvoltarea
propriilor abilități. Pentru clinicianul care dorește să evalueze propria practică, ghiduri sunt
disponibile în Clement (1999), Wiger și Solberg (2001) și Ogles et al. (2002). Un exemplu de
pachet comprehensiv este OQ-Analyst din cadrul OQ Measures (www.oqmeasures.com/site).
Multe aspecte ale tratamentului pot fi evaluate. Clienții și MCO se concentreze cel mai
mult pe obiectivul de reducere a simptomului. Această carte conține mai multe detalii despre
anumite simptome la care să se dezvolte obiective: simptome emotionale / afective sunt
prezentate în capitolul 10, cele cognitive din capitolul 11, simptome tulburare de personalitate
din capitolul 13, precum și cele mai multe alte simptome la capitolul 12. În
plus, capitolul 5, "Motive de Recomandare," descrie maimulte comportamente
simptomatice pentru domenii mai specifice. Pentru mai multe informatii consultatii indexul
pentru domenii specifice.
Rezultate ale evaluarilor
495
Medicii și MCOs defini rezultatele din foarte diferite perspective. Clinicienii tind să se
concentreze pe construirea realista a stimei de sine; oferind un context supportiv pentru
explorarea sentimentelor / istorie; susținerea de apărare și prevenirea decompensarii pe mai
departe; îmbunătățirea insight-uluit; cresterea controlului comportamental, abilitatile de adaptare,
și toleranta la stres la locul de muncă / acasă; îmbunătățirea sexualitatii; etc. Cel mai frecvent
aspect al MCOs este satisfactia clientului cu servicii. Acest lucru de cele mai multe a fost definit
în aspectele sale mai ușor de măsurat, dar mai puțin clinice, cum ar fi accesibilitatea fizică,
programarea / disponibilitate, confor, etc. Mai Recent, MCOs au intrebat clientii dacă se vor
întoarce pentru îngrijirea sau recomanda serviciul la alta persoana, dar au pus si intrebari cu
privire la confortul lor, cu nivel de autonomie / control, precum și cu privire la relația lor cu cei
care ofera serviciile (incluzand încredere în competența. Evident, acesti factori suplimentari sunt
dificil de evaluat, și așa măsurători sunt deschise interpretarilor.
Evaluarea rolului terapiei în îmbunătățirea calității vieții; reducerea alte
costurile de ingrijire a sanatatii; lungirea duratei de viață; și creșterea satisfacției fericirii
umane, și productivitatea ar mai trebuie realizata. Cu toate acestea, Frisch (1999) a dat un start
excelent.
Capitolul 26. Formatul rapoartelor, evaluarilor si sumarizarilor
Acest capitol ofera template-uri, formate si cadre pentru mai multe tipuri de rapoarte
pentru o mai buna organizare a informatiei in functie de clientul care le solicita. Desi evaluarile
neuropsihologice, de dezvoltare, vocationale, reabilitare si cateva rapoarte psihiatrice si
psihosociale reprezinta obiectivul acestui manual, vei putea gasi informatii necesare petnru
rapoarte obisnuite si cateva exemple ale unor alternative euristice, mai putin comune.
26.1. Formatul standard petru rapoartele de evaluare
Partea II a acestei carti poate fi folosita. (Vezi Tabelul 1 din “Orientare in Tezaurul
clinicianului”).
496
Foloseste sigla firmei/cabinetului pentru care lucrezi. Da un titlu sau noteaza tipul
raportului ca titlu. Apoi noteaza:
Numele persoanei catre care trimiti raportul
Numele persoanei evaluate; numarul cazului, genul si varsta;
Data examinarii si a raportului
Numele evaluatorului.
Un raport trebuie sa vina in intampinarea nevoilor cititorului si nu ale celui care il
redacteaza. Cele 12 arii de continut de mai jos sunt recomandate de Rivas-Vasquez et al. (2001)
pentru evaluarea initiala. Trebuie sa selectezi dintre acestea si sa dezvolti una care este relevanta
pentru obiectivul si clientul care solicita raportul.
1. Identificarea informatiei
2. Plangerea sau preocuparea sefului
In limba clientului
In acord cu sursa si motivul
3. Istoricul bolii actuale (simptome, tratament, conflicte)
4. Istoric medical: conditii, medicamente, tratamanet, regimuri.
5. Antecedente psihiarice
6. Istoricul abuzului de substante
7. Istoricul familial al abuzului de substante si boli psihice
8. Istoric psihosocial
Traume, funcționarea școlară și profesională, probleme juridice.
9. Examinarea stării mintale.
Aspect, observații comportamentale.
Starea de spirit și afect.
Funcționare cognitiva
10. Baza de date psihometrice (dacă este cazul).
Rezumatul constatărilor.
11. Diagnostic prezumtiv
Formulare de caz/ rezumat.
Fiabilitate sau avertismente.
Diagnostice.
497
12. Plan sau recomandari de tratament
Recomandări.
Resurse.
Motivația și bariere.
Rivas-Vasquez și colab. (2001) afirma: "Conturul prezentat mai sus este destinat să
permită clinicienilor sa structureze documentația de evaluare diagnostic inițial pentru a produce o
evaluare clinica adecvata si valabila legal. Acesta va servi, de asemenea, pentru a sublinia
diligența și meticulozitatea psihologilor, servi ca o comunicare între furnizorii de servicii
medicale, și pentru a satisface cerințele de rambursare pentru platitorii terță parte "(pag. 199)"
Într-un follow-up, Lewis (2002) subliniază faptul că, deoarece scopul consultatiilor
diferă, așa ar trebui să arate un conținut de rapoarte, și că de cele mai multe ori un număr limitat
de itemi enumerati precum cel de mai sus este mai adecvat. El adaugă că practica a acceptat într-
un anumit cadru modelează conținutul.
26.2. Formatul pentru Evaluările psihodinamice: model de
dezvoltare
Huber (1961) oferă o schiță pentru ceea ce el numește "raportul secvențial", care combină
cronologia (pentru a înțelege legătura de cauzalitate), cu actualitatea (pentru a înțelege
prezentarea) și incadreaza intrebarile psihodinamice.
1. funcționare intelectuală.
Nivelul de prezent funcționare, comparativ cu grupul său
Nivelul de capacitate.
Motivele respingerii să funcționeze până la capacitate.
Domenii de putere și slăbiciune.
2. Dinamica.
Ce asteapa el / ea sa inreprinda / modul său actual de comportament?
Ce gânduri și sentimente are?
Ce evenimente sau persoane produc conflict? Anxietate?
Conflicte majore si minore.
Oamenii cu care conflictele se manifestă "
498
Timpul și locuri unde apar conflictele.
Cum apae situatia actuala penru el/ea? Ce presiuni și sprijin semnificativ primeste? Care
era secvența de învățare de apărare, simptomele, adaptările, etc.?
3. Metode de manipulare a conlictului.
Comportamentul fățiș, anxietate manifestă, mecanisme de apărare, simptome.
4. Puncte forte și slabe în raport cu obiectivele.
Nevoile și dorințele, atât manifeste și latente.
Atuuri pentru urmărirea lor: Care sunt presiunile, suporturile și punctele forte (din mediu
si intrapsihice care ii pot schimba viata).
Puncte slabe: Ce poate produce comportamente periculoase și, / sau mutilare (sinucidere,
reacții psihotice, dificultati psihosomatice, fapte antisociale)
Ce trebuie să funcționeze mai eficient?
Cat de mare e deprecierea? Care este natura deprecierii?
5. Recomandări.
Schimbari de mediu.
Forma (e) de terapie.
Predictii despre terapie.
26.3. Manualul de diagnostic psihodinamic
PDN4 (PDM Task Force, 2006) reprezintă cel mai sofisticat, cuprinzător model
psihodinamic, bazat pe studii si adaptat cazurilor clinice. Utilizarea permite integrarea
simptomelo si personalitatii cu funcționarea și adaptabilitate. Codurile și descrierile pentru adulți
sunt alocate pe trei axe: tip de personalitate si dinamica; funcționare și adaptabilitate mintala; și
modele de simptome care abordează experiențele subiective ale persoanei. Sunt axe echivalente
pentru adolescenti si copii; P, M și S codeuri folosite cu CA drept sufix. Pentru sugari și copii
mici, există coduri suplimentare la tulburări lnteractive, de reglare, senzoriale, tulburari de
dezvoltare neuropsihica, alte modele adecvate pentru viața lor. Aceste diagnostice au implicatii
multiple cauzale, functionale si de tratament (A se vedea, de asemenea, R. Gordon, 2010).
499
26.4. Teme pentru evaluare dintr-o perspectivă existen ialăț
Capacitatea de auto-conștientizare, astfel încât să facă alegeri și să trăiască mai bine.
Acceptarea responsabilitatii: Pentru că suntem liberi să acționam, noi trebuie sa acceptam
responsabilitatile pentru propriile actiuni. Nu ne putem schimba fără a accepta această
responsabilitate.
Lupta pentru o identitate baza pe interiorul nostru mai degrabă decât bazata pe asteptarile
altora.
Căutarea continuă pentru sensul vieții cuiva: "Ce vreau de la această viață? Care este
sursa mea de sens? "
Acceptarea anxietatii ca o parte normala, inevitabila de viață.
Conștientizarea mortii.
26.5. Evaluări adleriene
Analiza stilului de viață, nivel de activitate: prietenie, viața socială, ocupație, odihna,
dragoste, sex.
Gradul de cooperare și interes social: Gândire asupra nevoilor și sentimentelor celorlalți,
acțiuni pentru ai ajuta pe alții.
Curaj și cuceriri.
Descurajări și puncte de oprire.
Excesele si omisiuni.
Nivelul și tipul de inteligență.
Emoțiile și sentimentele: conjunctiv și disjunctiv, profunzimea.
Schema de apercepției: sistem antitetic de apercepției, minus perceput și plus in situații.
Utilizarea de capabilități: inteligenta (scop social), abilitati si talente (social-utile și
inutile), sentimente și emoții (se deplasează înainte sau stagneaza), si memorie si imaginatie
(încurajare / descurajare).
Model de de a face fata sarcinilor si dificultatilor: prototipul copilariei, experimentare
adolescentei, stilul adult repetitiv.
500
Sentimente de inferioritate, goluri compensatorii, precum și stilul de viață: sentimente de
inferioritate (pentru a evita, nesiguranță dureroasă); scop fictiv de superioritate (de compensare
imaginat, securitate și de succes);
Stilul de viață (pentru a ajunge la obiectivul și să se ocupe de sarcini majore ale vieții:
relațiile sociale, ocupație, dragoste, sex); prezentarea problemelor pentru stilul de viață și
scopuri; utilizarea de simptomele de scuza evitarea sarcinilor normale.
Teorie
Focalizare interpersonală: ființele sociale se deplasează prin și interacționează cu mediul
lor.
Obiectivele de psihoterapie: extinderea individului, realizarea de sine, de îmbunătățire a
abilitatilor sociale, alegeri (capacitatea de a alege de a modela mediul intern și extern, și de a
alege postura adoptată față de stimuli vieții).
Termeni și concepte
Inferioritate, superioritate, și complexele lor
Compensare si supracompensare
Stilul de viață
Confluența și transformare de unități
Protest masculin
Ficționalismul, finalism fictive
Lupta pentru perfecțiune, autorealizare
Interes social
Primele amintiri
26.6. Analiza Tranzactionala
Aproape toate modelele clinice examineaza numai individul. Eric Berne a (1964) TA
combină interacțiunea si perspectivele dinamice.
Statele Egoului: părinte, copil, adult; contaminări, excluderi; cultivarea; definirea,
structurare.
Copil Adaptat, Copil Natural, Micul profesor.
501
Crize: economice, foamete, a fi/a nu fi; conditionat/neconditionat; discontinuu,
compromis.
Tranzacții: complementare, trecute, ulterioare, congruente, unghiulare, duplex.
Relații: de prietenie, intime, simbiotice.
Script, script-ul ordin, decizii pozitive, mesaje.
Cai de petrecere a timpului: Retragere, intimitate, ritual, activități, timpul liber, jocuri.
Distracțiile: PTA, Psihiatrie, mici discutii pe diverse teme.
Jocuri:
Grade de jocuri: Hard, soft, ascunse.
Elemente de jocuri: scari, mutari, plati.
Tipuri de jocuri:
Jocuri alcoolice: Roluri pentru jocul de alcoolice. (Variații ale acestui joc sunt în stare de
ebrietate); (Steiner, 1971.)
Jocuri maritale: Corner; Sala de judecată; Femeia rece; Omul frigid; Dacă n-ai fi
Tu; Uite cât de greu am încercat; Iubito.
Jocuri de petrecere: Blemish; Schlemiel; Anti-schlemiel.
Garnes Underworld: politisti si hoti; Cum să ieși de aici;
Jocuri Consulting: cu efect de seră; Stupid; Picior de lemn; Fă-mi ceva; sărăcie;
Jocuri bune: vacanța lui Busman; Cavalier; Voi fi bucuros, Ei mă cunosc..
Alte jocuri: Loveste-mă; Sunt nevinovat; NIGYSOB, Vezi ce m-ai făcut să fac; Debitor;
Creditor.
26.7. Diagnostic Nursing i planificarea tratamentuluiș
Fiecare profesie abordează faptele de comportament anormal din propria perspectivă,
istorie, și tradiții. Multi clinicieni sunt surprinși să afle că abordarea nursing este clara și
cuprinzătoare (asistență medicală si diagnostic-NANDA International, 2003) și productiva
(planuri de asistență medicală de); multe asistente medicale sunt instruite și certificate ca
specialiști psihiatrici. Acreditarea de psihiatrie de bază este specialist certificat, care necesită 2
ani de practică supravegheată dincolo de Master of Science in Nursing. Cu cursuri despre
502
medicamente, etc, asistentele medicale sunt numite Asistentele Practicante avansate inregistrate
și pot prescrie în 42 de state.
26.8. Evaluari ale personalitatii nonclinice si vocationale
Huber (1984) citează ca aceste rapoarte scheletice organizaționale subliniază:
Din Rohrer, Hibler, și Replogle:
1. Inteligenta.
2. Controlul emoțional.
3. Indemânare în relațiile umane.
4e. Insight și auto-critica.
5. Organizarea și capacitatea de planificare, direcționarea altora.
6. Recomandări și prognoze (pentru candidații) sau concluzii și prognoza (pentru non
candidați).
Din Fear (1958):
1. Rezultate la teste: abilitati mentale, numerice, verbale, clerice, inteligenta sociala.
2. Evaluare: istoricul de munca, educatie, educatia din familie, personalitate, morivatie,
caracter.
3. Sumarul evaluarilor.
4. Sumar.
Din Richardson, Bellowa, Henry si Co:
1. Functionare intelectuala.
2. Relatiile cu ceilalti.
3. Caractersiticile muncii.
4. Aspiratii.
5. Adaptare personala.
6. Background familial.
7. Potential si recomandari.
Huber (1961) sugereaza ca ar trebui puse si urmatoarele intrebari:
“Care sunt caracteristicile candidatului ideal pentru acest job?”
“Ce caracteristici ar trebui sa aiba pentru a obtine imediat acest job?”
503
“Ce intrebari iti vin in minte despre acest candidat?”
“Ce nu iti doresti sa vezi la un candidat?”
26.9. Formatul pentru notitele din terapie
Mai intai trebuie sa decidă răspunsuri la întrebările acestea: (1) Pentru cine scriu? (2)
Pentru ce scop? (3) Care este sistemul meu de înregistrare a datelor?
Includeți conținutul (fapte, acțiuni, cuvinte) și niște interpretări, și se păstreaza acestea
diferit. Nu există un standard universal acceptat pentru note de terapie, și se pare ca Casa de
Asigurari de Sanatate prin Actul de 1996 stipuleaza ca va deveni implicit pentru cele mai multe
inregistrari.
HIPAA delimitează "Notitele de psihoterapie" acestea excluzand medicamentele, baza
de prescriptie medicala si monitorizare, precum și aceste elemente ale sesiunii de consiliere:
pornirea și oprirea ori "modalitățile de tratament (individlual, familie, etc.), frecvența de sesiuni,
și simptome, diagnostic, planul de tratament, starea functionala, progresele până în prezent,
prognostic, și rezultatele la testele clinice. În mod implicit, elementele menționate devin
elementele ce sunt de obicei numite "Note de progres". Pur și simplu, notele de progres pot fi sub
forma HIPAA, eliberat pt alte entitati (companiile de asigurări și ali platitori) pentru aproape
orice scop.
În schimb, PNS sunt pentru uzul personal al medicului și nu trebuie să fie eliberate, astfel
încât acestea lasa loc pentru speculații, discuții cu sine, comentarii cu privire la relația, și vezi în
Zuikerman (2006; a se vedea, de asemenea,
ww w.hipaahelp.info).
A se vedea, de asemenea, Zuckerman (2008) pentru orientare, forme, și exemple de
formate și Wiger (1998) pentru sugestii și exemple de bune și note proaste.
Un format simplu
Huber (1961) sugereaza acest format. Sfaturile din paraneze indica dorinta mea de a nota
diverse elemente.
Continut (comportament): ce a spus si ce a facut fiecare (fara modificari)
504
Ce a gandit si simtit terapeutul fara modificari si ce a spus pacientul (se pune in
paranteze).
Ce a simtit terapeutul in legatura cu pacientul, interviulm continutul si probabil cu ceea
ce nu a spus pacientul (intre paranteze patrate)
Exterior: ce s-a intamplat in afara interviului. Complianta la programul terapeutic, pasi si
etape in psihoterapia rezistentei clientului, apeluri telefonice, consultatii cu colegii si rezultatele.
Planuri pentru interviu (promisiuni, lucruri de urmarit, intrebari).
27. Tratamente pentru tulburari specifice
Acest capitol listeaza bibliografia pentru tratamentul tulburarilor discutate in cealalta
sectiune a cartii.
27 .1 . Abuze, agresivitate, violenta, comportamente impulsive
Deffenbacher,J., & McKay, M. (2000). Overcoming situational and general anger (2nd
ed.). Oakland, CA: New Harbinger.
Durron, O. C. (ZOOZ). The abusive personality: Violence and control in intimate
relationships (2nd ed.). New York: Guilford Press.
Gottlieb, N & Tafrate, R.C. (1999). The angry self: A comprehensive approach to anger
management. Phoenix, AZ: Zeig, Tucker.
Kassinove, H., & Tafrate, R. C. (2002). Anger management: The complete treatment
guidebook for practitioners, San Luis Obispo, CA: Impact.
Webster, C. D., &Jackron, M. A. (Eds.). (1997). Impulsivity: Theory, assesment, and
treatment. New York: Cuilford Press.
A guide to domestic violence: Risk assesment, risk reduction, and safety plan. Retrieved
from www.police.nashaville.org
bureaus/ investigative/ domestic/ stalkin.asp.
Violence Against Women Online Resources. Available at www.vaw.umn.edu.
505
27.2. Anorexia Nervosa si Bulimia Nervosa
Fairburn, C. G. (2008) . Cognitive behavior therapy and eating disorders. New York:
Guilford Press.
Grilo, C. M., & Mirchell, J. E. (Eds). (2009). The treatment of eating disorders: A clinical
handbook. New York: Guilford Press.
Le Grange, D., & Lock, J. (2007). Treating bulimia in adolescents: A family-based
approach. New York: Guilford Press.
Lock,J.,LeGrange,D.,Agras,W.S.,&Dare,C.(2001).Treatment manual for anorexia
nervosa: A family based approach. New York: Guilford Press.
Werne, J. ( 1996). Treating eating disorders. San Francisco : Jossey-Bass.
Gurze Books este o editura specializata in tulburari de alimentatie. Disponibil pe
www.bulimia.com.
27.3. Tulburarea de personalitate antisociala
Herve, H., & Yuille,J. C. (Eds.). (2007). The psychopath: Theory, research, and practice.
Mahwah, NJ: Erlbaum.
Reid, W. (Ed.). (1980). Unmasking the psychopath: Antisocial personality and related
syndromes. New York: Norton.
27 .4. Tulburare de anxietate
Vezi si sectiunea 27.15, "Tulburari obsesiv-compulsive," 27.17, "Fobii” and 27.18,
"Stres postraumatic”.
Butler, G., Fennell, M., & Hackmann, A. (2008). Cognitive-behavioral therapy for
anxiety disorders: Mastering clinical challenges New York: Guilford Press.
506
27 .5. Sindrom Asperger
Gaus, V. L. (2007). Cognitive behabioral therapy for adult Asperger syndrome. New
York: Guilford Press
27 .6. Deficit de atentie/hiperactivitate
Barkley, R. A. (2005). Attention-deficit hyperactivity disorder: A handbook for diagnosis
and treatment (3rd ed.). New York: Cuilford Press.
Barkley, R. A., & Murphy, K. R. (2005). Attention-deficit hyperactivity disorder: A
clinical workbook (3rd ed.). New York: Guilford Press.
Barkley, R. A., Murphy, K. R., & Fischer, M. (2008). ADHD in adults: What the science
says. New York: Guilford Press.
DuPaul, G.J., & Stoner, G. (2003). ADHD in the school: Assessment and intervention
strategies (2nd ed.). New York: Guilford Press.
Goldstein, M. (1998). Managing attention deficit hyperactivity disorder in children: A
guide for practitioners (2nd ed.). New York: Wiley.
Tuckman, A. (2007). Integrative treatment for adult ADHD: A practical, easy-to-use
guide for clinicians. Oakland, CA: New Harbinger.
27 .7. Tulburare bipolara
Basco, M. R. (2006). The bipolar workbooh: Tools for controlling your mood swings.
New York: Guilford Press.
Basco, M. R., & Rush, A. J. (2005). Cognitive-behaaioral therapy for bipolar disorder
(2nd ed.). New York: Guilford Press.
Frank, E. (2005). Treating bipolar disorder: A clinician's guide to interpersonal and social
rhythm therapy. New York: Guilford Press.
Lam, D. H.,Jones, S. H., Hayward, P., & Bright, J. A. (1999). Cognitive therapy for
bipolar disorder: A therapist's guide to concepts, methods and practice. New York: Wiley.
507
27.8. Tulburare dismofica corporala
Phillips, K. (2009). The broken mirror: Understanding and treating body dysmorphic
disorder (rev. and expanded ed.). New York: Oxford University press.
Wilhelm, S. (2006). Feeling good about the way you look: A program for overcoming
body image problems. New York: Guilford Press.
Zerbe, K. J. (2008). Integrated treatment of eating disorders: Beyond the body betrayed.
Nerv York: Norton
27.9. Tulburare de personalitate borderline
Layden, M. A., Newman, C. F., Freeman, A., & Morse, S. (2002). Cognitive therapy of
borderline personality disorder. Boston: Pearson, Allyn & Bacon.
Linehan, M. M. (1993). Cognitive behavioral treatment of boderline personality disorder.
New York: Guilford Press.
27.10. Dementa
Zarit, S. H., k Zarit, J. M. (2007). Mental disorders in older adults: Fundamental of
assessment and treatment (2nd ed) New York: Guilford Press.
27.11. Tulburarea de identitate disociativa
Krakauer, S. (2001). Treating dissociative identity disorder: The power of the collective
heart. London; Routledge.
Purnam, F. W. (1989). Diagnosis and treatment of multiple personality disorder. New
York: Guilford Press.
508
Spira, J. L. (Ed.). (1996). Treating dissociative identity disorder. San Francisco: Jossey
Bass.
27.12. Diagnostic dual
Evans, K., & Sullivan, J.M. (2001). Dual diagnosis: Counseling the mentally ill substance
abuser (2nd ed.). New York: Guilford Press.
Mueser, K. T., Noordsy, D. L., Drake, R. D., & Fox, L. (2003). Integrated treatment for
dual disorders: A guide to effective practice. New York: Guilford Press.
Watkins, T. R., Lewellen, A., & Barrett, M. C. (2000). Dual diagnosis: An integrated
approach to treatment. Thousand Oaks, CA: Sage.
27.13. Dependenta de jocuri
Ciarrocchi, J. W. (2002) Counseling problem gamblers: A self regulation manual for
individual and family therapy. San Diego, CA: Academic Press.
Ladouceur, R; & LaCnance, S. (2007). Overcoming pathotogical gambling: Therapist
guide. Nerv York: Oxford University Press.
McCown, W. G., & Howatt, W. A. (2007). Treating gambling problerns. New York:
Wiley.
27.14. Personalitatea ipohondrială
Furer, P., Walker, J. R., & Stein, M. B. (2007). Treating health anxiety and fear of death:
A practitioner’s guide. New York: Springer.
Taylor, S., & Asmundson, G. J. G. (2004). Treating health anxiety: A cognitive-
behavioral approach. New York: Guilford Press.
Woolfolk, R. L., & Allen, L. A. (2007). Treating somatization: A cognitive-behavioral
approach. New York: Guilford Press.
509
27 .15. Tulburarea obsesiv-compulsiva
Antony, M., Purdon, C., &.Summerfeldt, L. J. (Eds.) (2007). Psychological treatment of
obsessiue-compulsive disorder: Fundamentals and beyond. Washington, DC: American
Psychological Association.
Clark, D. A. (2004). CognitiVe-behavioral therapy for OCD. New Yok: Guilford press.
March, J. S., & Mulle, K. (1998). OCD in children and, adolescents: A cognitive-
behavioral treatment manual. New York: Guilford Press.
Steketee, G. (1999). Overcoming obsessive-compulsive disorder (Therapist protocol and
client manual). Oakland, CA: Nerv Harbinser.
27.16. Durerea cronica
Caudill, M. A. (2009). Managing pain before it manages you (3rd ed.). New York:
Guilford press.
Eimer, B., & Freeman, A. (1998). Pain management psychotherapy: A practical guide.
New york: Wiley.
Thorn, B. E. (2004). Cognitive therapy for chronic pain: A step by step guide. New York:
Guilford press.
Turk, D. C., & Gatchel, R.J. (Eds.). (2002). Psyclogical approaches to pain management:
A practitioner's handbook (2nd ed.). New York: Guilford press.
Turk, D. C., & Melzack, R. (Eds.). (2001). Handbook of pain assessment (2nd ed.). New
York: Guilford press.
27.17. Fobii
Bourne, E. J. (1998). Overcoming specific phobias [Therapist protocol and client
manual]. Oakland, CA: New Harbinger.
Craske, G, Antony, M. M., & Barlorv, D. H. (2006). Mastering your fears and phobias:
Therapist guide (Znd, ed.). New York: Oxford University press.
510
Hope, D. A., Heimberg, R. C., & Turk, C. L..(2010). Managing social anxiety: A
cognitive-behavioral therapy approach. Therapist guide (znd ed.). New york: Oxford University
press.
27 .18. Tulburarea de stres posttraumatic
Foa. E. B., Keane, T. M, Friedman, M. J., & Cohen, J. A. (Eds.). (2009). Effective
treatments for PTSD: practice guidelines from the International Society for Traumatic Strees
Studies (Znd et.). New york: Guilford press.
Najavits, L. M. (2002). Seeking safety A treatment manual for PTSD and substance
abuse. New york: Guilford Press.
Smyth, L. (1999). Overcoming posttraumatic stress disorder (Therapist protocol and
client manual). Oakland, CA: New Harbinger.
Taylor, S. (2006). Clinician's guide to PTSD: A cognitive-behavioral approach. New
york: Guilford press.
Zayfert, C., & Becker, C. B. (2007). Cognitive behavioral therapy for PTSD: A case
formulation approach. New york; Guilford Press. David Baldwin's Trauma Pages. Disponibil la
www.trauma-pages.com.
27.19. Ingrijorarii religioase si spirituale
Dowd, E. T., & Nielsen, S. L. (2006) The psychologies in religion: Worhing with the
religious client. NewYork: Springer.
Pargament, K. I. (2001) . The psychology of retigion and coping: Theory, research,
practice. New york: Guilford Press.
Richards, P. S. & Bergin, A. E. (Eds.). (2000). Handbook of psychotherapy and religious
diversity. Washington, DC: American Psycholoeical Association.
511
27.20. Schizofrenia
Burns, T., & Firn, M. (2002). Assertive outreach in mental health: A manual for
practitioners. New York: Oxford University Press.
Corrigan, P. W., Mueser, K. T., Bond, G. R., Drake, R. E., & Solomon, P. (2008).
Principles and practice of psychiatric rehabilitation: An empirical approach. New York: Guilford
Press.
Hofmann, S. G., & Tompson, M. C. (Eds.). (2002). Treating chronic and severe mental
disorders: A handbook of empirical\ supported interventions. New York; Guilford Press.
Rapp, C. A., & Goscha, R.J. (2006). The strengths model: Case management with people
with psychiatric disabilities. New York: Oxford University Press.
Stein, L. I., & Santos, A. B. (1998) . Assertive community treatment of persons with
severe mental illness. NewYork: Norton.
Torrey, E. F. (2006). Surviving schizophrenia: A manual for families, consumers, and
providers (5th ed.). New York: Harper Paperbacks.
27.21. Tulburari de somn
Edinger, J. D., & Carney, C. E. (2008). Overcoming insomnia: A cognitive behavioral
therapy approach: Therapist guide. New York: Oxford University Press.
Morin, C., & Espie, C. A. (2003). Insomnia: A clinician's guide to assessment and
treatmenf. New York: Springer.
Perlis, N. L., Jungquist, C., Smith, M. T., & Posner, D. (2005). Cognitive behavioral
treatment of insomnia: A session by-session guide. New York: Springer.
27.23. Abuzul de substante
Beck, A.T., Wright, F.D., Newman, C.F., &Liese, V.S.(2001). Cognitive therapy of
substance abuse. NewYork: Guilford Press.
512
Connors, G.J., Donovan, D.M., & DiClemente, C.D. (2001). Substance abuse treatment
and the stages of change: Selecting and planning intervention: New York: Guilford Press.
Denning, P- (2000). Practicing harm reduction psychotherapy: An alternative approach to
addictions. New York: Guilford Press.
Johnson, S. L. (2003). Therapists guide to substance abuse intervention. San Diego, CA:
Academic Press.
Martin, P. R., Weinberg, B. A., & Bealer, B. K. (2007). Healing addiction: An integrated
pharmacopsychosocial approach to treatment. New York: Wiley.
Miller, W. R., & Rollnick, S. (2002). Motivational interviewing: Preparing people for
change (2nd ed.). New York; Guilford Press.
Monti, P. M., Kadden, R. M., Rohsenow, D.J., Cooney, N. L., & Abrams, D. B.
(2002).Treating alcohol dependence: A coping skills training guide (2nd ed.). New York:
Guilford Press.
Rorgers, F., Morgenstern,J., & Walters, S. T. (Eds.). (2003). Treating substance abuse:
Theory and technique (2nd ed.). New York: Guilford Press.
27.24. Tipuri de terapii
Barlow, D. H. (Ed.). (2008). Clinical handbook of psychological disorders: A step by-
step treatment rnanual (4th ed.). New York: Guilford Press.
Christophersen, E. R., & Mortweet, S. L. (2001). Treatments that work with children:
empiricaly supported strategies for managing childhood problerns. Washington, DC: American
Psychological Association.
Lambert, M.J. (Ed.). (2004). Bergin and Garfield's handbooh of psychotherapy and
behavior change (5th ed.). New York: Wiley.
Norcross, J. C. (Ed.). (2002). Psychotherapy relationships that worh: Therapist
contributions and responsiveness to patients. New York: Oxford University Press.
Norcross,J. C., Santrock,J.W., Campbell, L. F., Smith, T. P., Sommer, R., & Zuckerman,
E. L. (2003). Authoritative guide to self-help resources in mental health (rev. ed.). New York:
Guilford Press.
513
Weisz, J. R. (2004). Psychotherapy for children and adolescents: Evidence-based
treatments and case examples. New York: Cambridge University Press.
28. Lista medicamentelor psihiatrice si psihoactive
28.1. Lista medicamentelor dupa trasaturi si nume
Majoritatea clientilor cu probleme psihiatrice iau medicamente care pot influenta
evalujarea, iar clinicienii trebuie sa fie constienti de efectele acestor tratamente. In urmatorul
tabel este redata o lista a dozajelor pentru 100 de medicamnte. Acestea sunt notate in ordine
alfabetica.
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea
fără indicaţie
(dacă este
cazul)
Abilify aripiprazol atipice 10-
15
Schizofrenie,
tulburare
bipolara, agitatie
Adderall D si L
amfetamina
stimulent 5-40 ADHD si
Narcodependent
e
Ambien, CR zolpidem Nonbenzo,
hipnotice
5-
12,5
DFA, SCD
Anafranil clomipramin
a
AD triciclice 100-
250
OCD
Antabuse disulfiram Antagonist
alcoolic
125-
500
Alcoolism cronic
514
Aplezin bupropion DNRI 174-
522
MDD
Aricept donepezil Inhibitor
colinergic
5-10 Dementa
Artane trihexifenidil antidiskinetik 1-15 Anti Parkinson Simptome
extrapiramidal
e
Ativan lorazepam benzodiazepin
a
2-6 Anxietate Febra,
insomnie
Aventyl nortriptilina AD triciclic 25-
100
MDD depresie
BuSpar buspirona antianxietate 15-
60
GAD
Campral acamprosat Antagonic
alcoolic
1332
-
1998
Dependenta de
alcool
Catapres clonidina Antihipertensi
v
0.1-
0.3
Hipertensiune Detoxifiere
droguri, durere,
ADHD
Celexa citalopram SSRI 20-
40
MDD Depresie,
PTSD,
anxietate
sociala
Centrax prazepam benzodiazepin
a
30-
60
Anxietate Alcoolism,
febra
Chantix veraniclina Antagonist al
receptorilor de
nicotina
0.5-2 Fumat
Cialis Tadalafil Inhibitor PDE-
5
5-20 Disfunctii
erectile
Clozaril clozpina Atipice 300- Schizofrenia Tulburare
515
450 bipolara
Cogentin benzotropina Antidiskinetic 1-8 Anti Parkinson Simptome
extrapiramidal
e
Cognex Tacrina Inhibitor
colinergic
40-
160
Dementa
Concerta Metilfenidat stimulent 18-
54
ADHD
Cymbalta duloxetina SNRI 20-
80
MDD, GAD,
durere
neuropatica
Depresie,
PTSD,
anxietate
sociala
Dalmane flurazepam benzodiazepin
a
15-
30
Insomnie
Daytrana metilfenidat stimulent 10-
27
ADHD (6-12
ani)
Depakote/ene/
con
divalproex Anticonvulsiv 750-
3000
Tulburare
bipolara,
epilepsie,
migrene
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Deplin L-metilfolat Supliment
alimentar
7,5 Antidepresiv
augmentar in
MDD, T-R
Depr
516
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Desoxyn metamfetamin
a
Stimulent 5-25 ADHD,
Anorexiant
EDS, Narco
Desyrel trazodonă SARI 150-400 MDD Depr, Hypn
Dexedrine dextroamfeta
mină
Stimulent 5-40 ADHD,
Narcolepsie
EDS
Doral quazepam Benzodiazepi
nă
7,5-15 Insomnie
(utilizare pe
termen scurt)
Edluar zolpidem Nonbenzodiaz
epină
hipnotică
5-10 Insomnie
Effexor, XR venlafaxină SNRI 75-375 MDD, GAD,
Panică
Depr, PTSD,
Anxietate
Soc.,
Anxietate,
PmDD
Elavil amitriptilină AD triciclic 75-150 MDD Depr
Eldepryl selegilină MAOI 5-10 Anti-
Parkinson
Depr, pentru
încetarea
fumatului
Emsam, TTS selegilină MAOI 6-12 MDD
517
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Equetro, ER carbamazepin
ă
Antimaniacal 200-1600 Bipolar
Eskalith/
Lithobid
carbonat de
litiu
Antimaniacal 900-1800 Bipolar
Exelon,
plasture
rivastigmină Inhibitor de
colinesterază
3-12 Demenţă
uşoară/modera
tă, demenţă
Parkinson
Fanapt iloperidonă Atipic 12-24 Schizofrenie
Focalin, XR dexmetilfenid
at
Stimulent 5-20 ADHD
Gabitril tiagabină Anticonvulsiv 4-32 Epilepsie Bipolar
Geodon ziprazidonă Atipic 40-160 Schizofrenie,
Bipolar
Halcion triazolam Benzodiazepi
nă
0,25-0,50 Insomnie
(utilizare pe
termen scurt)
Inderal propranolol Antihipertensi
v
10-80 Hipertensiune
arterială
Anxietate,
Sevraj
alcoolic,
Acatizie,
Panică
518
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Intuniv, ER guanfacină Antihipertensi
v
1-4 ADHD
Invega, ER paliperidonă Atipic 3-12 Schizofrenie
(acută şi
cronică)
Kemadrin prociclidină Antidischineti
c
7,5-20 Anti-
Parkinson
Keppra, XR levetiracetam Anticonvulsiv 1000-3000 Epilepsie Bipolar
Klonopin,
foiţe
clonazepam Benzodiazepi
nă
0,24-40 Accese
paroxistice,
Panică
GAD, Hypn
Lamictal,
ODT
lamotrigin Anticonvulsiv 100-200 Epilepsie,
Bipolar
Levitra vardenafil Inhibitor
PDE-5
5-20 Disfuncţii
erectile
Lexapro escitalopram SSRI 10-20 MDD (până la
vârsta de 12-
17 ani), GAD
BDD, PTSD,
Anxietate
Soc.,
Anxietate,
Depr, PmDD
Librium clordiazepoxi
d
Benzodiazepi
nă
5-100 Anxietate,
sevraj alcoolic
519
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Ludiomil maprotilină AD tetraciclic 75-225 MDD Depr
Lunesta eszopiclonă Nonbenzodiaz
epină
hipnotică
2-3 Insomnie
(utilizare ≤ 6
luni)
Luvox, CR fluvoxamină SSRI 50-300 OCD,
Anxietate
Soc.,
Anxietate
MDD, PTSD,
PmDD, BDD
Lyrica pregabalin Anticonvulsiv 300-600 Accese
paroxistice,
Durere
neuropatică,
Fibro
GAD
Marplan izocarboxazid MAOI 20-60 MDD
Meridia sibutramină Anorexiant 10-15 Obezitate
Metadate, CR,
ER
metilfenidat Stimulent 20-60 ADHD
Methylin metilfenidat Stimulent 20-60 ADHD, Narco
Mirapex pramipexol Agonist
dopaminergic
1,5-4,5 Anti-
Parkinson,
RLS
T-R Depr
520
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Namenda memantină Antagonist
NMDA
5-20 Demenţă
moderată/seve
ră
Narcan naloxen Antagonist
opioid
0,4-2 Supradoza de
opioide
Nardil fenelzină MAOI 45-90 MDD
Neurontin gabepentină Anticonvulsiv 900-1800 Epilepsie Bipolar
Niravam alprazolam,
ODT
Benzodiazepi
nă
0,3-5 Panică, GAD
Nuvigil armodafinil Medicament
pentru
promovarea
vigilenţei
150-250 Apnee in
somn, Narco,
SWSD
Parnate tranilcipromin
ă
MAOI 30-60 MDD
Paxil, CR/
Pexeva
paroxetină SSRI 20-60 MDD, GAD,
OCD, Panică,
Anxietate
Soc.,
Anxietate,
PTSD
Depr,
Anxietate,
PmDD
Pristiq desvenlafaxin
ă
SNRI 50 MDD
521
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
ProSom estazolam Benzodiazepi
nă
1-2 Insomnie
(utilizare pe
termen scurt)
Provigil modafinil Medicament
pentru
promovarea
vigilenţei
100-400 EDS, OSA,
SWSD
ADHD, MDD
Prozac/
Sarafem
fluoxetină SSRI 20-80 CCD. Panică,
PmDD, MDD,
PTSD,
Bulimie
Depr,
Anxietate
Soc.,
Anxietate
Razadyne, ER galantamină Inhibitor de
colinesterază
8-32 Demenţă
uşoară/modera
tă
Remeron/
SolTab
mirtazapină AD tetraciclic 15-45 MDD Depr
Requip, XL ropinirol Agonist
dopaminergic
0,75-3 Anti-
Parkinson,
RLS
T-R Depr
Restoril temazepam Benzodiazepi
nă
15-30 Insomnie,
utilizare pe
termen scurt
522
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Revia/Revex naltrexonă/
nalmefenă
Antagonist
opioid
50 Dependenţă
de opiacee
Dependenţă
de alcool
Risperdal/
Consta
risperidonă Atipic 1-8 Bipolar si
Schizofrenie
(adulţi si
adolescenţi),
Iritabilitate (in
autism)
Ritalin metilfenidat Stimulent 20-60 ADHD, Narco EDS
Rozerem ramelteon Hipnotic 8 Insomnie
Sabril vigabatrin Anticonvulsiv 1000-4000 Bipolar,
Epilepsie
Serax oxazepam Benzodiazepi
nă
30-120 Anxietate,
Sevraj alcoolic
Mâncărime,
Accese
paroxistice,
Hypn
Seroquel, XR quetiapină Atipic 1500-800 Schizofrenie,
Bipolar, T-R
Depr
[Serzone] nefazodonă SNRI +
5HT2a
300-600 MDD Anxietate,
PTSD
Sinequan/
Adapin
doxepină AD triciclic 150-300 MDD Depr
523
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Sonata zaleplon Nonbenzodiaz
epină
hipnotică
5-10 Insomnie
(utilizare pe
termen scurt)
Stavzor, DR acid valproic Anticonvulsiv 250-750 Bipolar,
Accese
paroxistice,
migrene
Strattera atomoxetină Non-stimulent 40-100 ADHD
Suboxene buprenorfină
şi naloxenă
Agonist
opioid
12-16 Dependenţă
de opiacee
Subutex buprenorfină Agonist
opioid
12-16 Dependenţă
de opiacee
Symbyax olanzapină şi
fluoxetină
Atipic şi SSRI 6/25-15/50 Bipolar Schizofrenie
Tegretol carbamazepin
ă
Anticonvulsiv 400-1200 Epilepsie Bipolar
Tenex guanfacină Antihipertensi
v
0,5-3 Hipertensiune
arterială
Sevraj
narcotic
Tofranil/IM imipramină AD triciclic 75-200 MDD,
Enurezis
Depr
Topamax topiramat Anticonvulsiv 400-1600 Epilepsie,
Migrene
Bipolar
524
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Tranxene clorazepat Benzodiazepi
nă
15-60 Anxietate,
Accese
paroxistice
Trileptal oxcarbazepină Anticonvulsiv 600-1200 Epilepsie Bipolar
Valium diazepam Benzodiazepi
nă
4-40 Anxietate,
Spasme
musculare,
Accese
paroxistice
Viagra/
Revatio
sildenafil Inhibitor
PDE-5
25-100 Disfunctii
erectile
Vivitrol, IM naltroxonă Antagonist
opioid
190-380/mo. Dependenţă
de alcool sau
de opiacee
Vyvanse lisdexamfeta
mină
Stimulent 30-70 ADHD (copil
şi adult)
Wellbutrin/
Zyban/
Budeprion, ER
bupropion DNRI 200-450 MDD, pentru
încetarea
fumatului,
SAD
Xanax, XR alprazolam Benzodiazepi
nă
0,25-40 Panică Anxietate
525
Denumire
comercială
Denumire
generică
Clasă Doză zilnică
recomandată
la adult (in
mg)
Indicaţii
aprobate de
către FDA
Folosirea fără
indicaţie (dacă
este cazul)
Xenical, Alli orlistat Inhibitor de
lipază
360 Obezitate
Xyrem oxibat de
sodiu
Stimulent 3-9 g EDS,
Catapexie
Zoloft sertralină SSRI 50-200 Panică, OCD,
MDD, PTSD,
Anxietate
Soc., PmDD
BDD, Depr,
Anxietate
Zonegran zonisamidă Anticonvulsiv 100-400 Epilepsie Bipolar
Zyprexa/
Zydis, IM
olanzapină Atipic 5-30 Schizofrenie,
Bipolar
Cheie: [ ] semnifică faptul că medicamentul a fost scos de pe piaţă de către producător,
dar este disponibil in continuare sub forma sa de generic.
Numele şi clasa medicamentului: Anorexiant = Medicament folosit in tratamentul
obezităţii. Antidischinetic = medicament utilizat pentru tratarea maladiei Parkinson, precum şi în
tratarea efectelor extrapiramidale ale antipsihoticelor. Atipic = antipsihotic/neuroleptic mai nou
(antipsihoticele/neurolepticele conventionale, mai vechi, sunt folosite mai rar astazi, prin urmare
nu sunt listate). DNRI = Inhibitori ai recaptării dopaminei şi norepinefrinei. MAOI = Inhibitori ai
monoaminooxidazei. PDE-5 inhibitor = Inhibitori ai fosfodiesterazei tip 5. SARI = Antagonist
Serotonina-2/Inhibitori ai recaptării serotoninei. SNRI = Inhibitori ai recaptării serotoninei şi
526
norepinefrinei. SSRI = Inhibitor selectiv de recaptare a serotoninei. AD tetraciclic =
Antidepresiv tetraciclic. AD triciclic = Antidepresiv triciclic (aproape inlocuit de SSRI, prin
urmare sunt listate foarte puţine). IM = administrare intramusculară. ODT = Tabletă cu
dezintegrare orală. TTS = sistem terapeutic transdermal (plasture). CR, DR, ER, XL, XR =
eliberare prelungită.
Indicaţiile şi folosirea fără indicaţie: ADHD = Tulburare hiperkinetica cu deficit de
atentie. Anorexiant = pentru obezitate exogenă. Anxietate = Tulburare anxioasă nespecificată.
BDD = tulburare dismorfică corporală. Bipolar = Tulburare bipolară de tip I (episod de manie).
Depr = Depresie (a se vedea MDD). DFA = Dificultatea de a adormi. EDS = Hipersomnie. EMA
= Trezirea matinală mai devreme decât normal. Fibro = Fibromialgie. GAD = Sindrom de
anxietate generalizată. Hypn = Hipnotic (inductor al somnului) pentru mai multe tulburari de
somn. Implus = Tulburari de control ale impulsurilor. MDD = Tulburare depresivă majoră (a nu
se confunda cu distimia sau cu depresia nespecifică). Narco = Narcolepsie. OCD = Tulburare
obsesiv-compulsivă.
OSA = Apnee obstructivă de somn. Panică = Tulburare de panică, cu sau fără agorafobie.
PmDD = Tulburare disforică premenstruală. PTSD = Sindrom de stres posttraumatic. RLS =
Sindromul picioarelor nelinistite. SAD = Tulburare afectivă sezonieră. SCD = Tulburarea
continuităţii somnului. SWSD = Tulburări ale somnului datorate turelor de la locul de muncă.
Anxietate Soc. = Anxietate sau fobie socială. T-R Depr = Depresie rezistentă la tratament.
Declinare a responsabilităţii: Datele prezentate anterior sunt menite a fi luate ca
informatii medicale generale şi ca un instrument educational, dar nu sunt Îndeajuns de precise
pentru a constitui baza unor prescripţii şi nu pot fi folosite ca sfaturi medicale. Indicaţiile şi
diagnosticele prezentate nu sunt exclusive, exhaustive sau precise. Cu toate că am încercat să
păstrăm o acurateţe cât mai mare, este posibil să existe greşeli. Listarea prezentă nu constituie
sub nicio formă aprobarea noastra în ceea ce priveşte folosirea oricărui medicament în scopuri de
tratament. Dozele oferite aici sunt orientative, iar opiniile experţilor sunt împărţite referitoare la
dozajul corect. În timp ce dozele iniţiale pot fi mai mici, alţi oameni pot necesita doze mai mari
(supraterapeutice) pe parcursul tratamentului lor. Toate denumirile comerciale constituie
proprietatea producătorilor, distribuitorilor şi a deţinătorilor drepturilor de autor. Copierea şi
527
distribuirea noncomercială a acestei liste este permisă atâta vreme cât NU se fac modificări
asupra ei. Orice altă formă de utilizare necesită permisiunea scrisă.
28.2. Găsirea denumirilor argotice ale medicamentelor şi ale
drogurilor
Denumirile de uz comun ale drogurilor de strada - din ce în ce mai des, medicamente
obţinute şi vândute în mod ilegal, precum şi substanţe ilegale de care se face abuz - variază in
funcţie de locaţie şi se schimbă frecvent, dar oferim câteva site-uri:
www.watton.org/drugsinfo/a-z
www.soberrecovery.com/alcoholdrugtreatment/category/drug-street-names
www.whitehousedrugpolicy.gov/streetterms (Notă: Acest site oferă mii de denumiri sub
forma unei liste ce poate fi descărcată.)
28.3. Descriptori pentru rezultatele tratamentului medical
Complianţă/aderenţă la tratament bună/fluctuantă/slabă.
Tolerează fără dificultate tratamentul, îmbunătăţiri rapide şi dramatice, micşorarea
simtomelor, simptomatologia este ameliorată.
Nu arată semne de adicţie, diversiune, folosire inadecvată sau excesivă a medicamentelor.
Deosebit de sensibil la toate medicamentele, efecte secundare multiple/supărătoare, este
dificil de găsit un regim medicamentos tolerabil, reacţii supărătoare şi extreme la toate
medicamentele propuse indiferent de modificările in dozajul şi programul de
administrare, reacţii adverse.
Contraindicat, nu este recoandată folosirea medicamentului deoarece…(precizaţi).
Polifarmacie, sunt administrate mai multe medicamente care pot duce la interacţiuni sau
la augmentarea efectului.
528
28.4. Resurse pentru clinicieni
Cărţi
Deşi informaţiile din cărţi nu pot fi complet actuale, resursele enumerate mai jos au fost
recent revizuite şi oferă informaţii extensive. (Pentru materiale curente, vizitaţi pagina
www.psychmeds.info)
Informaţii asupra utilizărilor actuale, a efectelor adverse şi a interacţiunilor
medicamentelor pot fi găsite in ultimele ediţii ale Physicians’ Desk Reference (PDR) şi PDR
Guide to Drug Interactions, Side Effects, and Indications (ambele fiind ediţii revizuite in 2010 la
momentul apariţiei acestei cărţi)
Diamond, R. J.(2009). Instant psychopharmacology (ediţia a III-a). New York: Norton.
Aici veţi găsi noţiunile de bază, precum şi indicaţii referitoare la complianţă, relaţia cu
pacientul, preţuri, efecte secundare si interacţiuni. Un punct de pornire bun.
Patterson, J., Albala, A. A., McCahill, M. E., & Edwards, T. M. (2006). The therapist’s
guide to psychopharmacology: Working with patients, families, and physicians to
optimise care. New York: Guilford Press.
O introducere ideală pentru cei care lucrează direct cu doctorii care prescriu
medicamentele.
Preston, J. D., O’Neal, J. H., & Talaga, M. C. (2010). Handbook of clinical
psychopharmacology for therapists (ediţia a V-a). Oakland, CA: New Harbinger.
Practică, uşor de folosit şi comprehensivă.
Stahl, S. (2009). Stahl’s essential psychopharmacology: The prescriber’s guide (ediţia a
III-a). New York: Cambridge University Press.
Prezintă o expertiză bogată, pragmatică, de actualitate şi comprehensivă.
Virani, A. S., Bezchlibnyk-Butler, K., & Jeffries, J. (2009). Clinical handbook of
psychotropic drugs (ediţia a XVIII-a revizuită). Cambridge, MA: Hogrefe & Huber.
O mare cantitate de date obiective, organizate în tabele pentru uşurarea accesului. Nu
exista explicaţii narative sau interpretări, dar se regăsesc informaţii fragmentare referitoare la
interacţiuni, comparaţii, efecte adverse, etc.
Wilens, T. E. (2009). Straight talk about psychiatric medications for kids (ediţia a III-a).
New York: Guilford Press.
529
Comprehensiv; similar unui sfătuitor înţelept care îşi împărtăşeşte cunoştinţele.
Deoarece există multe alte cărţi de interes, iar în fiecare luna sunt publicate altele noi,
recomandăm să vizitaţi librăria de specialitate sau site-urile specifice pentru informaţii de
actualitate.
Informaţii online referitoare la medicamente
www.rxlist.com (Informaţii extensive referitoare la fiecare medicament în parte, similar
PDR-ului.)
www.drugs.com (Informaţii amănunţite in format de întrebare şi răspuns, precum şi unele
instrumente utile.)
online.epocrates.com (Listă cu toate medicamentele şi condiţiile medicale; instrument de
verificare a interacţiunilor; imagini; poze ale medicamentelor; handout-uri informative ce pot fi
tipărite; etc. Necesită înscriere gratuită.)
Pe site-ul www.TheCliniciansToolBox.com sunt disponibile doua instrumente valoroase
la secţiunea “Free Tools”: o listă a medicamentelor cu denumirile comerciale şi generice
(reprezentând o versiune actualizată periodic a listei prezentate în secţiunea 28.1 a acestei cărţi),
precum şi o listă a tuturor termenilor folosiţi în diagnostic. De ce să îi descărcaţi? Copiaţi şi lipiţi
lista într-un document nou al procesorului dvs. de text, iar apoi setaţi programul prin corectorul
de text să recunoască termenii. Astfel, vă asiguraţi ca veţi scrie mereu corect.
29. “Mascarada Psihiatrică” a Afecţiunilor Medicale
29.1. Introducere
Clinicianul responsabil şi bine pregătit trebuie să considere toate cauzele posibile ale
simptomelor clientului său: acestea pot fi legate de factori din dezvoltare, de factori dinamici,
existenţiali, învăţaţi, culturali, precum şi medicali/fiziologici.
530
Masca, sau chiar “mascarada psihiatrică” este termenul folosit pentru situaţia în care
pacientul prezintă simptome psihologice sau psihiatrice cauzate de o afecţiune medicală sau de o
boală care nu este imediat recunoscută (iar din păcate, uneori nu este identificată niciodată). Cu
alte cuvinte, vorbim despre cazul în care o afecţiune medicală poartă “masca” unei afecţiuni
psihiatrice. Adams (1991) observă faptul că expresia “mascaradă psihiatrică” pune accentul pe
prezentare; dacă focusul nostru ar fi fost cauza, am fi zis “mascaradă medicală”. Această situaţie
nu trebuie confundată cu simularea (vezi secţiunea 12.20) sau cu tulburările somatoforme.
Deşi există numeroase articole şi cărţi excelente care descriu efectele afecţiunilor
medicale şi a medicamentelor în plan psihologic, acestea sunt inutile profesionistului care îşi
priveşte pacientul doar prin prisma simptomelor psihiatrice, fără să ţină seama de diagnosticul
medical. În calitatea noastră de clinicieni avem însă obligaţia etică să fim atenţi la posibilitatea
mascaradei şi să investigăm această posibilitate în mod adecvat.
Cauze adesea întâlnite ale dezvoltării unor simptome psihiatrice sunt efectele secundare
şi interacţiunile unor medicamente prescrise atât între ele, cât şi cu alte medicamente pe bază de
plante, suplimente alimentare, medicamente care se pot elibera fără prescripţie, precum şi
substanţe abuzabile cum ar fi alcoolul sau drogurile. Deoarece aceasta este o arie complexă şi în
continuă schimbare, consultarea specialiştilor, a cărţilor de actualitate, precum şi a bazelor de
date online sunt paşi necesari pentru a clarifica situaţia pacientului. Clinicianul însuşi poate
contribui la acest lucru prin alcătuirea unui inventar comprehensiv al tuturor substanţelor la care
a fost expus clientul.
Cărţi de referinţă pentru această arie complexă ne oferă Pincus şi Tucker (2013), Lishman
(1998), Morrison (1997) şi Taylor (2007). În mod surprinzător, ultimele două sunt accesibile şi
recomandate clinicianului non-medical. Realizată special pentru copii şi adolescenţi regosim lista
lui Reed (2005).
29.2. Anxietatea
Vezi Secţiunea 10.3, “Anxietate/Teamă.”
531
Medicamente/Substanţe care pot provoca anxietatea
Stimulentele şi simpatomimeticele: amfetamina, cocaina, ametilfenidat, pemolină,
efedrină, pseudoefedrină, derivate din xantină (cafeina, teobromina, teofilina).
Stările de sevraj (mai ales alcoolic, narcotic şi dupa sedative).
Anticolinergicile şi antihistaminele.
Antidepresivele: fluoxetina şi alte inhibitoare selective de recaptare a serotoninei (SSRI),
inhibitori ai monoaminooxidazei (MAOI), antidepresive triciclice (mai ales in primele
stadii ale terapiei).
Benzodiazepinele (reacţii paradoxale, stări de sevraj).
Euforizantele şi halucinogenicele: cannabis, LSD, mascalina, psilocibina, fenilciclidina
(PCP).
Hormoni: androgeni, estrogeni, progesteroni, corticosteroizi, suplimente tiroidiene.
Altele: cicloserica, metrizamida, quinacrina sau spray-ul pentru descongestionarea
nazală.
Afecţiuni medicale care se pot prezenta precum/împreună cu anxietatea
Prolapsul de valva mitrala, tumori adrenale, alcoolismul, sindromul carcinoid, boli
degenerative ale Sistemului Nervos Central, boala Cushing, insuficienţă coronariană,
delirul, hipoglicemia, hipertiroidia, boala Meniere (in etapele timpurii), sindromul
postcomoţional, bronhopneumopatiile obstrucţionale cronice, SIDA, diabet, fibromialgia.
29.3. Disfuncţiile sexuale
Multe medicamente uzuale pot provoca disfuncţii sexuale (dificultăţi cu arousal-ul sau cu
orgasmul). O sursă consistentă de informaţii pe această temă este cartea lui Segraves şi Balon
(2003).
29.4. Depresia
Vezi secţiunea 10.7, “Depresia.”
Medicamente/Substanţe care pot induce depresia:
532
Antiaritmicele: Digitalis, disopidamida, nifedipina.
Antihipertensivele: Clonidina, guanetidina, hidralazina, metildopa, prazosinul,
propranololul, precum şi alte medicamente beta-blocante; reserpina; triclorometiazida.
Antimicrobiale: Cicloserina, isoniazidul, metronidazola, acidul nalidixic.
Agenţi anti-Parkinson: Levodopa, amantadina, carbidopa.
Agenţi chimioterapeutici: Asparaginaza, vinblastina, vincristina.
Preparate hormonale: Corticosteroizi, contraceptive orale, suplimente pentru tiroidă.
Sedative: Alcool, barbiturice, benzodiazepine, hipnotice, marijuana, halucinogenice.
Stări de sevraj (mai ales dupa cocaină sau alte stimulente, amfetamina).
Altele: Cimetidina, ranitidina, disulfiramul, levodopa, alfa-metildopa, carbidopa,
metoclopramidul, metrizamidul, inhibitorii de colinesterază, insecticidele. Tratamentul
hepatitei prin interferon cauzează aproape întotdeauna depresie semnificativa.
Boli care se pot prezenta precum/împreună cu depresia
Gripa (influenza), tuberculoza, pareză generală/sifilis terţiar, hipotiroidie, boala Cushing,
boala Addison, boala Parkinson, Lupus Eriteatos Sistemic, artrita reumatoidă, atacul
cerebral, scleroza multiplă, boala renală terminală (cu hemodializă)5, tumori cerebrale,
apneea din timpul somnului, stadiile timpurii ale demenţelor, epilepsia, diabetul,
traumatismele cerebrale, boala Lyme, cancerul pancreatic.
29.5. Mania
Vezi secţiunea 10.9, “Mania.”
Medicamente/Substanţe care pot induce mania
Amfetaminele, bromidele, cocaina, isoniazidul, procarbazinul, corticosteroizii, levodopa,
MAOI şi antidepresivele triciclice, metilfenidatul, stimulentele sau supresoarele de apetit
disponibile fără prescripţie, avitaminoze, excesul de vitamine solubile în grăsimi.
Boli care se pot prezenta precum/împreună cu mania
5 Îi sunt recunoscător lui Renee F. Bova-Collis din Richmond, VA, pentru că mi-a atras atenția asupra acestui amănunt.
533
Gripa, pareza generală/sifilisul terţiar, encefalita Saint Louis, febra Q, tirocoxicoza,
coreea reumatică, atacul cerebral, scleroză multiplă, tumori
cerebeloase/diencefalice/triventriculare, hipertiroidia, boala Cushing, hiperparatiroidia.
29.6. Sindromul organic cerebral/ Demenţa
Vezi Secţiunea 11.7, “Demenţa.”
Medicamente/ Substanţe care pot induce delirul, halucinaţiile sau paranoia
Antiaritmicele: Digitalis, lidocaina, procainamida, quinarcina.
Anticolinergicele
Antimicrobialele, antiparaziticele, antiviralele: Amantadina, amfotericina B,
metronidazol, tiabendazol, cicloserin, isoniazid, cloroquin, hidroxicloroquin, dapson,
procaina penicilină G.
Antihistaminice: Blocante H2 (cimetidina, rantidina).
Beta-blocantele.
Agenţi chimioterapeutici (mai ales cei administraţi intratecal): Asparaginaza, cisplatin,
vincristin.
Euforizanţi şi halucinogenice: Cannabis, LSD, mescalină, psilocibină, PCP.
Preparate hormonale: Corticosteroizi.
Sedative: Alcool, barbiturice, benzodiazepine, hipnotice.
Stimulente si simpatomimetice: Amfetamină, cocaină, metilfenidat, pemolină.
Stări de sevraj (mai ales alcoolic sau după sedative).
Altele: Albuterol, bromide, bromocriptina, disulfiramul, levodopa, carbidopa, metildopa,
metisergid, metrizamid.
Cele mai frecvente cauze ale demenţei/prezentărilor delirante, mai ales la vârstnici, sunt
următoarele: interacţiunea medicamentelor de prescripţie, interactiunea între medicament şi un
aliment, între medicament şi un produs care nu necesită prescripţie, şi între un medicament şi un
produs medicinal pe bază de plante; abuzul de alcool; polifarmacia, supradozajul, subdozajul sau
administrarea incorectă a medicamentelor; diabetul; depresia; iar, în ceea ce priveşte paranoia,
pierderea auzului este u factor contributiv.
534
Condiţii neurologice care se exprimă frecvent prin simptome psihologice
Bondi (1992) ne oferă aceste informaţii orientative referitoare la subiect:
Condiţiile neurologice se regăsesc în cadrul populaţiei generale în proporţie de 2,5%.
Simptome generale: Paranoia, deficit de atenţie, fluctuaţii dispoziţionale, euforie,
perturbarea somnului, modificări de personalitate, depresie, deficit mnezic, anxietate,
apatie, violenţă.
Epilepsia lobului temporal/ convulsii parţiale complexe: diminuare globală a
comportamentului sexual, impulsivitate, comportament irascibil, mai ales pe un fond
personal de rigoare etică şi religioasă, hipergrafie, preocupare excesivă cu trivialul.
Traumatisme ale lobului frontal: apatie (care se distinge de preocupările anxioase ale
depresivului prin indiferenţă marcată pentru mediu şi sine), pierderea totală a iniţiativei,
euforie, pierderea controlului specific adultului, pierderea tactului, incontinenţă.
Leziunea traumatică cerebrală: similară cu traumatismul lobului frontal, dar si cu depresia
( retard psihomotor, apatie, pierderea iniţiativei, afect aplatizat), tulburări mnezice.
Boala Huntington: tulburare dispoziţională intermitentă care precede coreea şi demenţa.
Pe lângă componentele afective, se pot regăsi paranoia, idei delirante, halucinaţii şi
modificări radicale de dispoziţie. Căutam întotdeauna antecedente familiale.
Hipotiroidia: deteriorare cognitivă progresivă, instalare insidioasa, lentoare, letargie,
atenţie şi concentrare deficitare, tulburări mnezice.
Scleroza multiplă: slăbiciune musculară, oboseală, diplopie, amorţeală, parestezii, durere,
tulburări de excreţie, tulburări sexuale, euforie şi/sau depresie, simptome “conversive”.
Dureri de cap: dacă durerea acuzată este cea mai gravă resimţită vreodată de pacient, o
durere noua, sau acompaniată de alt simptome neuronale, este mult mai probabil sa fie de
natură organică decât o durere surdă, recurentă, constantă (un an), generalizată.
Durerile de cap provocate de tumori nu au o calitate specifică: ele se pot declanşa la
trezire, si apoi se pot ameliora treptat pe parcursul zilei; sunt adesea bifrontale sau
bioccipitale, lateralizate sau localizate, şi ameliorate sau exacerbate de schimbările
poziţiei corporale.
Câteva indicii care sugerează tulburări mentale organice:
535
Cele ce urmează au fost adaptate cu permisiunea lui Hoffman şi Koran (1984).
Simptomele psihiatrice apar după vârsta de 40 de ani.
Simptomele psihiatrice apar…
A. în timpul unei boli majore.
B. în timpul unei perioade în care persoana consumă medicamente recunoscute ca fiind
cauzele unor simptome mentale (vezi mai sus).
C. brusc, la un pacient fără un istoric psihiatric cunoscut şi fără factori stresori
recunoscuţi.
Istoric de…
A. abuz de alcool sau de droguri
B. împiedicarea de către o boală fizică a funcţionării unui organ vital major (spre
exemplu, hepatita)
C. consumul mai multor medicamente (cu sau fără prescripţie)
D. răspuns slab la un tratament psihiatric aparent adecvat.
Istoric familial de…
A. boli cerebrale degenerative sau ereditare.
B. afecţiuni metabolice (diabet, anemie pernicioasă, etc.)
Stări mentale care includ…
A. stări de conştiinţă modificată.
B. stări mentale fluctuante.
C. deficienţe cognitive.
D. curs episodic, recurent sau ciclic.
E. halucinaţii vizuale, tactile sau olfactive.
Semne fizice care includ…
A. semne de funcţionare proastă a organelor care pot afecta creierul.
B. deficite neurologice focale.
C. disfuncţii subcorticale difuze (vorbire, gândire, miscări încetinite, ataxie,
necoordonare, tremor, coree, asterixis, disartrie, etc.)
D. disfuncţii corticale (disfazie, apraxie, agnozie, deficite vizuale şi spaţiale sau senzaţii
corticale defectuoase, etc.).
536
Cauze tratabile şi posibil reversibile ale sindromului organic cerebral:
Următoarea listă este adaptată cu permisiunea lui Slaby et al. (1994):
Boala lui Addison, unele angioame venoase cerebrale, anoxie ca urmare a unei boli
cronice cardiace sau respiratorii, abces cerebral, unele neoplasme cerebrale, hematoame
subdurale cronice, dezechilibru electrolitic, toxine endogene (de pildă în cazul
insuficienţei hepatice sau renale), toxine exogene de tipul monoxidului de carbon,
hipotiroidia, hipoglicemia, infecţii cerebrale (de pildă tuberculoza, sifilisul, paraziţi sau
candidoza), anevrisme intracraniene, hidrocefalie normotensivă, pseudodemenţă (spre
exemplu în schizofrenie sau depresie), avitaminoze, boala lui Wilson.
Cauze ireversibile ale sindromului organic cerebral:
Următoarea listă este retipărită cu acordul lu Slaby et al. (1994):
Encefalopatia alcoolică, boala Alzheimer, arterioscleroza, metastaze cerebrale, unele
neoplasme cerebrale primare, boala Creutzfeldt-Jakob, demenţă pugilistică, epilepsia
mioclonică familială, ataxia lui Friedreich, coreea lui Huntington, boala Kuf, boala
Marchiafava-Bignami, mielome multiple, scleroză multiplă, colagenoză, complexul
Parkinsonism-demenţă Guam, boala Pick, demenţă presenilă cu afecţiune neuronală
motorie, distrofie glială presenilă, atrofie cerebeloasă primară paraenchimatoasă cu
demenţă, glioză primară subcorticală, paralizia supranucleară progresivă, sarcoidoza,
boala Schilder, demenţa senilă.
29.7. Psihoza
Medicamente/Substanţe care pot induce psihoza:
Simpatomimeticele (cocaina, “crack”, multe medicamente pentru răceală care nu necesită
prescripţie).
Antiinflamatoare: Steroizi.
Anticolinergice: Agenţi anti-Parkinson (mai ales levodopa, la pacienţii cu schizofrenie).
Halucinogenice.
537
Cele mai puternice 10 medicamente asociate cu halucinaţiile, conform rapoartelor primite
de către West Midlands Centre for Adverse Drug Reaction Reporting
(www.yccwm.org.uk/factsheets/hallucinations.pdf) sunt, după cum urmează:
SSRI, tramadol, bupropion, venlafaxine, quinolones, inhibitorii pompei protonice,
claritromicina, zopliclona, ropinirola, antagonişti beta-adrenoreceptori.
Condiţii medicale care se pot prezenta precum/ alături de psihoză:
Boala Addison, infecţii ale Sistemului Nervos Central, neoplasme ale SNC, traume ale
SNC, boala Cushing, deficienţă de acid folic, coreea Huntington, scleroză multiplă,
mixedem, pancreatită, pellagră, anemie pernicioasă, porfirie, Lupus Eriteatos Sistemic,
epilepsie a lobului temporal, tirotoxicoză.
29.8. Afecţiuni psihiatrice induse de medicamente
Vezi şi secţiunea 12.36, “Efectele secundare ale medicamentelor psihotrope…”
Condiţiile psihiatrice provocate de medicamente pot să apară datorită unui eşec de a
cerceta cu atenţie interacţiunile şi riscurile unor anumite tratamente medicamentoase; de
asemenea, poate fi si datorită unor factori incontrolabili; uneori, efectele unui anumit tratament
sunt anticipate şi asumate deoarece se consideră că beneficiile, fie ele actuale sau anticipate, vor
depăşi cu mult riscurile. Se constată o lipsă a cărţilor pe acest subiect. Un site britanic, Adverse
Psychiatric Reactions Information Link (www.april.org.uk) are însă multe trimiteri către articole
şi liste.
538
539