theodore sturgeon nestemate visatoare

8/19/2019 Theodore Sturgeon Nestemate Visatoare

http://slidepdf.com/reader/full/theodore-sturgeon-nestemate-visatoare 1/197



Theodore

SturgeonNESTEMATE VIS TOAREĂ

© Theodore Sturgeon, 1950

THE DREAMING JEWES

Traducere de:Nicolae Baltă

Coperta:Andreea Apostol, Raluca Popescu

Ilustra ia copertei reproduce un detaliu dinţ :Oglinda falsă, de René Magritte

Versiunea 1.0 standard RI1



ed!, "005



!"au prins pe pu#ti $ c%nd ce&a de'gust tor su( tri(unaă ă stadionului liceului #i l"au tri)is acas de la gi)na'iul deă peste dru). A&ea pe atunci opt ani #i o(i#nuia s $ac de*aă ă de )ult ti)p trea(a asta.

+ntr"un $el, era p cat. ra un pu#ti dr gu , (a c-iară ă ţ $ru)u#el, de#i $ r ni)ic deose(it. C% i&a ele&i #i pro$esoriă ă ţ l pl ceau ntră "o oarecare ) sur , iar al i c% i&a l ca)ă ă ţ ţ antipati'au/ dar, c%nd &estea s"a r sp%ndit, toat lu)ea aă ă

s rit la el. l c-e)a ort 2 de la orton 2 Bluett.ă Binen eles c a ncurcatţ ă "o r u de tot c%nd a a*uns acas .ă ăA desc-is u#a c%t a putut de ncet, dar tot l"au au'it/

l"au n#$ cat #i lă "au t%r%t n su$ragerie, unde a r )as nă picioare, ro#u la $a , cu capul plecat #i cu una din #oseteţă c 'ut n *urul gle'nei, cu (ra ele pline de c r i, deasupraă ă ţ ă ţ c rora se a$la o ) nu# de (ase(all. Pentru un pu#ti de optă ă ă ani, reu#ea s prind $oarte (ine )ingea.ă ă

3 A) $ost4 spuse el.3 5ti), l ntrerupse Ar)and Bluett.Ar)and era un tip ciol nos, cu o )usta )ic #i cuă ţă ă

ni#te oc-i reci #i u)e'i. 6e lo&i cu pal)ele peste $runte,dup care #i ridic (ra ele n sus,ă ă ţ

3 7oa)ne, ( iete, pentru nu)ele lui 7u)ne'eu, ceă te"a putut )pinge s $aci un lucru at%t de ur%t8ă

Ar)and Bluett nu era credincios, dar &or(ea totdeaunaast$el de $iecare dat c%nd se pocnea cu )%inile pesteă $runte, ceea ce se nt%)pla destul de des.

9



ort nu r spunse ni)ic. 7oa)na Bluett, al c reiă ă prenu)e era Tonta, suspin #i ceru un -is; cu si$on. Nuă $u)a, a#a c , atunci c%nd nu )ai #tia ce s spun , a&eaă ă ă ne&oie de ce&a care s nlocuiasc r ga'ul o$erită ă ă $u) torului de aprinsul ig rii. 6e nt%)plase at%t de rar să ţ ă ă

nu"#i g seasc cu&intele, nc%t n ulti)ele #ase s pt )%niă ă ă ă nu consu)ase )ai )ult de o cinci)e din sticla de -is;.Ar)and #i cu ea nu erau ade& ra ii p rin i ai lui orton.ă ţ ă ţ P rin ii lui orton erau sus, la eta*, dar so ii Bluett nă ţ ţ "o #tiau.+i per)iteau lui orton să"i c-e)e pe nu)ele )ic.

3 Te"a# putea ntre(a, spuse Ar)and pe un ton ng-e at, de c%nd ai c p tat acest o(icei sc%r(os8 6au aţ ă ă

$ost doar un e<peri)ent8ort #tia c nu &a sc pa u#or de ei. a a lui Ar)andă ă ţ era sc-i)onosit de acela#i r%n*et pe care l a&ea de $iecareă dat c%nd gusta din &in #i l g sea nea#teptat de (un.ă ă

3 Nu o $ac prea des, r spunse ort, dup careă ă a#tept .ă

3 7oa)ne, ndură"te de noi pentru genero'itatea decare a) dat do&ad atunci c%nd lă "a) pri)it pe porcul staă

)ic n cas , spuse Ar)and, pocninduă "se iar #i cu pal)eleă peste $runte.

ort r su$l ad%nc. Acu) era clar c seă ă ă "ngroa#ă glu)a. A#a spunea Ar)and ntotdeauna c%nd era $urios. 6eduse să"i preg teasc Tontei un alt -is; cu si$on.ă ă

3 7e ce ai $ cut asta, ort8ăVocea Tontei era )ult )ai (l%nd , ns nu)ai $iindc ,ă ă ă

spre deose(ire de so ul ei, a&ea ni#te coarde &ocale )aiţ $ine. Pe $a i se putea citi ns aceea#i r ceal i)placa(il .ţă ă ă ă ă3 P i4 a) si) it ne&oia să ţ "o $ac.ort #i puse c r ile #i ) nu#a de (ase(all pe ună ţ ă

ta(uret. Tonta #i ntoarse $a a #i scoase un sunet de nereprodus,ţ

de parc ar $i r%g%it. Ar)and se ntoarse l%ng ea, in%nd nă ă ţ )%n un pa-ar n care g-ea a scotea clinc-ete.ă ţ

3 N"a) au'it a#a ce&a n &ia a )ea, spuse elţ dispre uitor. Cred c sţ ă "a a$lat n toat #coala, nuă "i a#a8

3 Cred c da.ă

=



3 Copiii, #i cu siguranţă c #i pro$esorii, au a$lat.ă Binen eles c da. iţ ă Ţ "a spus cine&a ce&a8

3 7oar doctorul Pell.Acesta era directorul.3 A spus4 a spus c pot4ă

3 Vor(e#te odat >ăort )ai trecuse prin toate acestea. 7e ce tre(uia să le )ai suporte iar #i8ă

3 A spus c #coala se poate descurca $oarte (ine #i $ ră ă ă ni#te s l(atici ttă "tic lo#i ca )ine.ă

3 +)i nc-ipui ce a si) it, spuse Tonta n epat .ţ ţ ă3 5i ceilal i copii8 Au 'is ce&a8ţ

3 ec; )i"a adus ni#te &ier)i, iar ?i)) )"a nu)it!i)( "lipicioas . @n tatu.ă ăIar a alloell r%sese, dar despre asta t cu )%lc.ă3 !i)( "lipicioas . Nuă ă "i deloc r u pentru un pu#ti. Adică ă

)%nc tor de $urnici, spuse Ar)and.ă7in nou, )%na pocni, lo&indu"se de spr%ncene.3 7oa)ne, ce"o s ) $ac dac do)nul Anderson o să ă ă ă

) salute luni cu (un di)inea a, !i)( "lipicioas 8 Cuă ă ţ ă ă

siguran cţă "o s &uiasc tot ora#ul, la $el de sigur cu) doi #iă ă cu doi $ac patru.

+l intui pe ort cu pri&irea ascu it a oc-ilor lui apo#i.ţ ţ ă3 5i &rei să" i c%#tigi e<isten a ca )%nc tor de g%ndaci8ţ ţ ă3 Nu erau g%ndaci, replic ort s$id tor, continu%nd să ă ă

rosteasc clar $iecare cu&%nt. rau $urnici. 7in alea )ici #iă )aronii.

Tonta se nec cu ( utura.ă ă3 6cute#te"ne de detalii>3 7oa)ne, gl sui din nou Ar)and, ceă "o s ias din el8ă ă5i trecu n re&ist dou posi(ilit i. ort n elese doară ă ăţ ţ

una din ele. Cealalt o $ cu p%n #i pe atot#tiutoarea Tontaă ă ă s sar n sus.ă ă

3 Pleac de aici> se r sti ea.ă ăort se ndrept spre scar , n ti)p ce Ar)and seă ă

a#e' e<asperat l%ng Tonta.ă ă3 M"a) s turat p%n peste cap> 7e pri)a dat c%ndă ă ă

i"a) & 'ut )utra )urdar la or$elinat, a) #tiut c pu#tiulă ă ă



sta o să ă")i aduc nu)ai nenorociri. !ocul sta nă ă "are cu)s ne ncap pe to i4ă ă ţ Horton!

3 +-.3 Vino ncoace #i ia" i gunoiul de aici. 6per c nuţ ă "i

ne&oie să" i a)intesc c te a$li n cas , nu pe )aidan.ţ ă ă

ort se ntoarse ncet, a&%nd gri* s se in la distană ă ţ ă ţă de Ar)and. +#i adun c r ile #i ) nu#a, sc p penarul peă ă ţ ă ă ă *os, ceea ce pro&oc iar #i la)enta iile lui Bluett, l culese,ă ă ţ aproape c sc p #i ) nu#a, dup care, ntră ă ă ă ă "un t%r'iu, ncepu s urce n gra( sc rile.ă ă ă

3 P catele p rin ilor &itregi, spuse Ar)and, se a(at, nă ă ţ cele din ur) , asupra lor n#i#i p%n la a trei'eci #i patraă ă

genera ie. Ceţ "a) $ cut ca s )erit a#a ce&a8ă ă Tonta #i sor(ea ( utura cu pri&irile a intite n pa-ar,ă ţ plesc ind apreciati& din (u'e. usese o &re)e c%nd nu seă n elegea deloc cu Ar)and #i se certau tot ti)pul. Maiţ t%r'iu, a $ost o &re)e c%nd au continuat s nu se n eleag ,ă ţ ă dar renun ase s se )ai certe. A)(ele iposta'e seţ ă do&ediser ns a $i )ult prea o(ositoare. Acu) ns , d deaă ă ă ă de n eles c este de acord cu el, co)pun%nduţ ă "#i o e<presie

n eleg toare #i a#tept%nd ca el s o o(ser&e #i s oţ ă ă ă aprecie'e. +n $elul acesta, &ia a era )ult )ai u#oar .ţ ă

dat a*uns n ca)era lui, ort se a#e' la un cap t ală ă ă patului, cu )%inile pline nc de c r i. Nu nc-ise u#a,ă ă ţ ntruc%t nu e<ista a#a ce&a, ca ur)are a concep iei luiţ Ar)and con$or) c reia inti)itatea d unea' tinerilor. Nuă ă ă aprinse lu)ina, $iindc #i cuno#tea ca)era la per$ec ie #iă ţ

putea g si orice lucru cu oc-ii nc-i#i. 7e $apt, nu se a$lauă prea )ulte acolo: un pat, o ) su de toalet , un dulap cuă ţă ă oglinda cr pat #i un (irou de copil, aproape ca o *uc rie,ă ă ă care de )ult de&enise prea )ic pentru el. +n #i$onier sea$lau trei (aloturi n&elite n ) tase cerat , ticsite cuă ă -ainele &ec-i ale Tontei, nel s%nd prea )ult spa iu pentruă ţ ale lui.

Ale lui4

7e $apt, ni)ic nu i apar inea cu ade& rat. 7ac ar $iţ ă ă e<istat n cas o ca)er #i )ai )ic , cu siguran c ar $iă ă ă ţă ă $ost ng-esuit acolo. rau dou ca)ere de oaspe i la parteră ţ

D



#i nc una sus, dar ei nu pri)eau aproape niciodată ă )usa$iri. ainele pe care le purta nu i apar ineau/ erau deţ $apt o concesie $a de Epo'i ia )ea n acest ora#F, cu)ţă ţ 'icea Ar)and. +n lipsa acesteia, 'dren ele ar $i $ost socotiteţ su$icient de (une pentru el.

6e ridic #i )i#carea l $ cu să ă ă"#i dea sea)a c ineaă ţ nc n )%ini gr )ada aceea de o(iecte, drept pentru careă ă le puse cu gri* pe pat. M nu#a i apar inea, totu#i. ă ă ţ cu)p rase cu #apte'eci #i cinci de cen i de la )aga'inulă ţ Ar)atei 6al& rii. Banii i o( inuse n&%rtinduă ţ "se prin pia aţ 7e)pledor$$ #i c r%nd cu)p r turile oa)enilor pentru 'eceă ă ă cen i. 6e g%ndise c Ar)and &a $i nc%ntat, dat $iind c nuţ ă ă

nceta s repete c tre(uie s #tii s te descurci #i s c%#tigiă ă ă ă ă (ani/ acesta ns iă "a inter'is pentru totdeauna s )ai $acă ă a#a ce&a. E7u)ne'eule> !u)ea o s cread c a) a*uns laă ă ă sap de le)n.F Ast$el nc%t ) nu#a era singurul lucru cuă ă care se alesese n ur)a acelui episod.

ra, de $apt, tot ce a&ea pe lu)ea aceasta 2 cue<cep ia, (inen eles, a lui ?un;.ţ ţ

6e uit prin u#a ntredesc-is a dulapului la ra$tul deă ă

sus unde, ntr"o de'ordine de nedescris, ' ceau laolaltă ă (ecule ele de po) G(radul de Cr ciun se )onta a$ar , nţ ă ă curte, ca să"l &ad &ecinii, niciodat n untruH, 'dren eă ă ă ţ &ec-i, un a(a*ur #i4 ?un;. Trase scaunul de la (iroul prea)ic pentru el, l ridic n (ra e 2 dac lă ţ ă "ar $i t%r%t pe *os,Ar)and ar $i urcat ntr"o clip sc rile ca s &ad ce seă ă ă ă petrece #i, dac ar $i constatat c e &or(a de ce&a ce i $aceă ă

pl cere, iă "ar $i inter'is s"o )ai $ac 2 #i l a#e' cu gri*ă ă ă l%ng u#a dulapului. @rc%nduă "se apoi pe el, di(ui nd r tulă ă &ec-iturilor p%n ce d du de $or)a p trat #i tare a luiă ă ă ă ?un;. +l trase a$ar 2 un cu( de le)n &opsit ip tor #i cioplită ţ ă grosolan 2 #i"l duse la (irou.

?un; era genul de *uc rie at%t de des $olosit #i, nă ă consecin , at%t de (ine cunoscut , nc%t nu )ai esteţă ă ne&oie s"o &e'i sau s"o atingi prea des ca s #tii c se a$lă ă ă

acolo. ort era un copil a(andonat, care $usese g sită ntr"un parc ntr"o sear de toa)n , n$ #urat doar ntră ă ă "op tur . Pe ?un; l pri)iser la or$elinat, iar c%nd Ar)andă ă ă



l"a ales ca să"l adopte Gacest lucru se nt%)pla n ti)pulca)paniei electorale, c%nd Bluett candida pentru postul deconsilier or #enesc 2 pe care nu a reu#it să ă"l o( in , deţ ă alt$el 2 #i se g%ndise c &a (ene$icia de o cre#tere aă popularit ii dac se &a a$la c a adoptat un )ic &aga(ondăţ ă ă

lipsit de c )inH, ?un; a $ cut #i el parte din tran'ac ie.ă ă ţort l a#e' nceti#or pe ?un; pe (irou #i atinse ună (uton ce se ' rea n le)nul *uc riei. Cu un salt la ncepută ă &iolent, apoi tot )ai #o& ielnic #i lene#, iar n $inal s$id tor,ă ă ?un; %#ni a$ar 2 un o)ule pe arcuri, supra&ie uitor alţ ă ţ ţ unor &re)uri )ai (une. ra un Punc-1 cu nasul cioplit #icoroiat, care aproape c i atingea ( r(ia ascu it #i ridicată ă ţ ă ă

n sus, iar n ad%ncitura dintre ele se l ea un '%)(et plinăţ de n elepciune.ţ7ar toat personalitatea lui ?un; 2 #i toat &aloarea peă ă

care o a&ea pentru ort 2 se a$la n oc-ii s i. Ace#tiaă p reau c au $ost t ia i sau turna i, n $a ete grosolane,ă ă ă ţ ţ ţ dintr"un soi de cristal, care le d dea o str lucire ciudat #iă ă ă co)ple< , c-iar #i n cea )ai ntunecoas ca)er . 7eseori,ă ă ă ort credea c oc-ii ace#tia a&eau o lu)in a lor, proprie,ă ă

de#i n"a putut $i niciodat pe deplin sigur.ă3 Bun , ?un;, #opti el.ă)ule ul pe arcuri d du de)n din cap, iar ort lţ ă

prinse de ( r(ia neted .ă ă3 ?un;, -ai s"o #terge) de aici> Nu ne &rea ni)eni.

Poate c nă "o s a&e) ce )%nca, poate că "o s ne $ie $rig,ă dar, uliuu>4 J%nde#te"te pu in, ?un;. 6 nu ne )ai $ieţ ă

tea) c%nd i au'i) c-eia n u# , s nu )ai st ) la )asă ă ă ă ă n ti)p ce el ne ntrea( o )ul i)e de lucruri p%n ceă ţ ă sunte) ne&oi i s )in i), #i4 #i toate celelalte.ţ ă ţ

Nu era ne&oie să"i e<plice toc)ai lui ?un;. 7 du dru)ulă ( r(iei, iar $a a aceea r%n*it ncepu s pendule'e nainte #iă ţ ă ă napoi, dup care d du din cap, ng%ndurat .ă ă ă

3 N"ar $i tre(uit s $ac at%ta t r (oi pentru c-estia cuă ă ă ă $urnicile, i ) rturisi ort. Nă "a) t%r%t pe ni)eni dup )ineă

ca s ) &ad . Mergea) singur, dar lipitoarea aia de ec;ă ă ă 1 Persona* co)ic n teatrul de p pu#i engle', corespun' tor luiă ă

P cal Gn.tr.H.ă ăK



)"a ur) rit, iar apoi să "a $uri#at ca un #arpe #i l"a adus pedo)nul Carter. N"a&ea) ce $ace, nu"i a#a, ?un;8

+l ( tu u#or pe nas #i *uc ria d du din cap apro(ator.ă ă ă3 Nu pot s su$ r p%r%cio#ii>ă ă3 Binen eles cţ ă"i &or(a de )ine, nu8 se au'i &ocea lui

Ar)and Bluett din prag.ort ncre)eni #i pentru o clip i se p ru c p%n #iă ă ă ă

ini)a i se oprise. 6t tea pe *u) tate g-e)uit n spateleă ă (iroului #i"i era $ric s se ntoarc cu $a a spre u# .ă ă ă ţ ă

3 Ce $aci aici83 Ni)ic.Ar)and l lo&i cu cureaua, plesnindu"l peste o(ra' #i

urec-e. ort sc%nci #i #i )u#c (u'a.ă3 6 nu ) )in i> spuse Ar)and. Cu siguran că ă ţ ţă ă $ ceai ce&a. Vor(eai de unul singur, se)n clar al unei )in iă ţ degenerate. Ce"i asta8 A-, da, *uc ria care a &enit odat cuă ă tine. A&erea ta. la $el de sc%r(oas ca #i tine.ă

lu de pe (irou, o arunc pe *os, #i #terse )%na deă ă pantaloni #i, potri&indu"#i cu gri* piciorul, calc pe capul luiă ă ?un;.

ort ip de parc propriul s u cap ar $i $ost stri&it #i seţ ă ă ă n pusti spre Ar)and. Atacul $usese at%t de nea#teptat,ă nc%t o)ul se de'ec-ili(r #i c 'u greoi, lo&induă ă "se depiciorul patului/ ncerc s se aga e de el, dar nu reu#i #iă ă ţ c 'u gr )ad pe podea. R )ase ntins c%te&a secunde,ă ă ă ă clipind din oc-i #i )or) ind printre din i, dup care #i )i*iă ţ ă

#i )ai )ult oc-ii #i i a inti asupra lui ort, care tre)ura deţ groa' .ă3 ))"-)), rosti Ar)and pe un ton de )are

satis$ac ie #i se ridic . Ar tre(ui s $ii e<ter)inat.ţ ă ă+l apuc pe ort de c )a# #i ncepu să ă ă ă"l lo&ească

peste $a , su(liniinduţă "#i cu&intele rostite sacadat.3 @n cri)inal, asta e#ti> A&ea) de g%nd. 6 te dau deă

aici. !a o #coal . 7ar nuă "i un loc sigur. Poli ia o s ai( gri*ţ ă ă ă

de tine. Au ei un loc. Pentru delinc&en i *u&enili. Tic los )icţ ă #i per&ers.

L



6e n pusti prin ca)er , t%r%nd dup el copilul a)e it deă ă ă ţ lo&ituri #i l ng-esui n dulap.

3 Asta o s te $ac s stai cu)inte p%n la sosireaă ă ă ă poli iei, spuse el r su$l%nd din greu #i tr%nti u#a, prin'%nduţ ă "i ntre (ala)ale trei degete de la )%na st%ng . !a au'ulă

strig tului de su$erin %#nit din r runc-i, Ar)and oă ţă ţ ă desc-ise din nou.

3 N"are rost s '(ieri> Tu4 o-, 7oa)ne> Ce porc rie>ă ă Acu) presupun c tre(uie s c-e) un doctor. V d c nu seă ă ă ă )ai ter)in cu neca'urile pe care ni le $aci. Tonta>ă

Ie#i din ca)er #i co(or n goan sc rile.ă ă ă3 Tonta>

3 7a, iu(itule.3 7ia&olul sta )ic #iă "a stri&it )%na n u# . A $ cută ă "ointen ionat, ca s ne st%rneasc )ila, #i acu) s%ngerea'ţ ă ă ă ca un porc n*ung-iat. 5tii ce"a $ cut8 Mă "a lo&it> M"a atacat, Tonta> periculos să"l )ai ine) aici>ţ

3 Bietul de tine> Te"a r nit8ă3 de )irare c nu )ă "a o)or%t> M duc s c-e)ă ă

poli ia.ţ

3 Mai (ine )erg sus c%t ti)p tele$one'i tu, spuse ea,u)e'indu"#i (u'ele.

7ar c%nd a*unse n ca)er , ort nu )ai era acolo. ă (ucat de &re)e a ur)at o )are agita ie. !a nceput,ă ţ Ar)and dorea s pun )%na pe ort din ni#te )oti&eă ă nu)ai de el #tiute, dar apoi s"a te)ut de ceea ce a&ea să spun lu)ea dac ( iatul &a da propria lui &ersiune,ă ă ă

denaturat , a incidentului. Trecur o 'i, o s pt )%n , apoiă ă ă ă ă o lun , nc%t acu) putea s se uite lini#tit spre ceruri #i să ă ă spun )isterios:ă

3 pe )%ini (une acu), )pieli atul sta )ititel.ţ ăIar ceilal i puteau r spunde:ţ ă3 +n eleg.ţricu), toat lu)ea #tia c ort nu era copilul luiă ă

Ar)and.

7ar Ar)and Bluett p str un g%nd ascuns, unde&a nă ă str $undurile )in ii sale: acela de a $i atent pe &iitor la oriceă ţ t%n r c ruia i lipseau trei degete de la )%na st%ng .ă ă ă

10



a)ilia alloell locuia la )arginea ora#ului, ntr"o casă care nu a&ea dec%t un singur nea*uns: acela de a se a$lac-iar la intersec ia dintre autostrada statal #i cap tulţ ă ă str 'ii principale, ast$el nc%t &acar)ul circula iei se au'eaă ţ 'i #i noapte.

a, $eti a (lond a so ilor alloell, a&ea destuleţ ă ţ pre*udec i pentru un copil de #apte ani. I se ceruse săţ ă cure e locul din spatele casei de resturile aruncate #i, ca deţ

o(icei, cr pase porti a din spate at%t c%t s poat arunca oă ţ ă ă pri&ire spre autostrad ca s se asigure c ni)eni cunoscută ă ă n"o &a surprinde $ c%nd o trea( at%t de u)ilitoare.ă ă

3 ort>B iatul se trase nd r t n u)(ra ce oas a se)a$orului.ă ă ă ţ ă3 orton Bluett, te & d>ă3 a46e apropie de gard.3 Au'i, s nu spui ni) nui c )ă ă ă "ai & 'ut, (ine8ă3 7ar ce48 A-, ai $ugit de"acas > e<cla) ea,ă ă

o(ser&%nd leg tura pe care o purta la su(suoar . ort,ă ă e#ti (olna&8 B iatul era palid #i crispat.ă

3 Te"ai r nit la )%n 8ă ă3 @n pic.+#i inea str%ns nc-eietura )%inii st%ngi, pe care #iţ "o

(anda*ase cu c%te&a (atiste.3 A&eau de g%nd s c-e)e poli ia, a#a c a) ie#it peă ţ ă $ereastr #i )ă "a) ascuns pe acoperi#ul )aga'iei toată

11



dup "a)ia'a. Au c utat pe strad #i peste tot. Nă ă ă "o s spuiă la ni)eni, da8

3 N"o s spun. Ce ai n pac-et8ă3 Ni)ic.7ac iă "ar $i cerut s iă "l arate, sau dac i lă "ar $i s)uls din

)%n , atunci pro(a(il c iă ă "ar $i ntors spatele pentrutotdeauna. +n loc de aceasta ns , ea a spus:ă

3 Te rog, ort.3 Po i s te ui i.ţ ă ţ r s dea dru)ul nc-eieturii, se ntoarse spre ea nă ă ă

a#a $el nc%t s poat lua singur pac-etul de su( (ra ul lui.ă ă ă ţ 7es$ cu -%rtia n care era n&elit #i d du la i&eal $a aă ă ă ţ

-idoas #i cr pat a lui ?un;. c-ii *uc riei sclipir / $ataă ă ă ă ă scoase un strig t sla(.ă3 Ce"i asta83 ?un;. +l a) dinainte de"a ) na#te. Ar)and )i lă "a

c lcat n picioare.ă3 5i pentru asta ai plecat de"acas 8ă — Kay! Ce faci acolo?3 Vin acu, )a) > ort, tre(uie s plec. s te )aiă ă ă

ntorci83 Niciodat .ă3 Vai4 do)nul Bluett e at%t de mârşav 4 — Kay Hallowell! Vino în clipa asta! A încept s plo !ă ă3 7a, )a) > Vreau să ă" i spun ce&a, ort. Nţ "ar $i

tre(uit s r%d de tine a'i. ec; iă ţ "a adus &ier)ii #i"a)cre'ut că"i o glu) , at%t. Nă "a) #tiut c ) n%nci ntr"ade& ră ă ă

$urnici. P i4 eu a) )%ncat ni#te cre) de g-ete, odat .ă ă ă Asta"i o ni)ica toat .ăort #i ridic pu in (ra ul, iar ea i strecur atentă ţ ţ ă ă

pac-etul la loc. B iatul spuse, ca #i cu) g%ndul iă "ar $i &enita(ia atunci n )inte 2 ceea ce c-iar a#a #i era:

3 s &ină sigr napoi, a. C%nd&a, ntr"o (un 'i.ă — Kay!3 Pa, ort, )ai spuse ea #i plec .ă

7isp ru 2 o str $ulgerareă ă de p r de culoarea cara)elei,ă o $%#ie de roc-ie gal(en #i o (ucat de panglic , ce seă ă ă trans$or)ar su( oc-ii lui ntră "o poart nc-is dintră ă "un gard

1



de sc%nduri #i n sunetul pa#ilor ce se ndep rtau cuă repe'iciune.

orton Bluett r )ase acolo, n picioare, su( ploaia ceă c dea din cerul ntunecat al serii, ng-e at dar si) indă ţ ţ totu#i, n acela#i ti)p, un &al de $ier(in eal n )%naţ ă "i

'dro(it #i un altul urc%nduă "i n g%tle*. +ng-i i cu greutate #i,ţ ridic%ndu"#i pri&irile, ' ri partea din spate a unui ca)ion ceă oprise la stop, in&it%ndu"l parc s se urce n el. Alergă ă ă ntr"acolo, #i arunc pac-etul n untru, apoi se ca r #i el,ă ă ţă ă a*ut%ndu"se de )%na dreapt #i ncerc%nd s #iă ă "o $erească pe cea r nit . Ca)ionul se urni din loc, iar ort se c-inuiă ă să"#i p stre'e ec-ili(rul. Pac-etul cu ?un; ncepu să ă

alunece spre el, trecu pe l%ng el/ l prinse cu )%naă dreapt #i, ne)aia&%nd cu) s se in , ncepu, la r%ndulă ă ţ ă lui, s alunece.ă

7eodat , n interiorul ca)ionului se au'i un 'go)ot u#oră #i ort si) i o durere cu)plit c%nd )%na r nit i $uţ ă ă ă apucat cu putere. Aproape c le#in / c%nd #i rec p tă ă ă ă ă ă & 'ul, ' cea ntins pe spate pe podeaua ce se -urduca #i #iă ă inea din nou nc-eietura cu )%na, ge)%nd #i pl%ng%ndţ

n (u#it de durere.ă3 7oa)ne, pu#tiule, nu prea i pas de &ia , nu8ţ ă ţăra &ocea unui ( iat gras, aparent de aceea#i &%rst cuă ă

ort, care st tea aplecat peste el #i al c rui cap nclinată ă p rea c se spri*in pe trei r%nduri de ( r(ii.ă ă ă ă

3 Ce"ai la )%n 8 l ntre( el.ă ăort nu r spunse. Pe )o)ent, nu putea scoate nici ună

sunet. B iatul cel gras i ndep rt cu o (l%nde eă ă ă ţ surprin' toare )%na dreapt #i ncepu s des$acă ă ă ă pansa)entul i)pro&i'at. C%nd a*unse la ulti)a (atist ,ă & 'u s%ngele la lu)ina unui $elinar pe l%ng care trecuseră ă ă #i e<cla) :ă

3 7oa)ne>Apoi, c%nd oprir la un stop, ntră "o intersec ie lu)inat ,ţ ă

se uit cu aten ie la )%na lui ort #i e<cla) , cu o spai)ă ţ ă ă

%#nit parc din str $unduri:ţ ă ă ă3 Vai, 7oa)ne>

19



6tr%nse oc-ii p%n i ap rur n *urul lor pu'derie deă ă ă ncre ituri ) runte/ pri&irea i era plin de )il .ţ ă ă ă

ort n elese c gr sanului i p rea r u pentru el #iţ ă ă ă ă a(ia atunci ncepu s pl%ng $ r nici o re inere. Ar $i &rută ă ă ă ţ s se poat opri, dar nu putea, a#a c o inu ntră ă ă ţ "un pl%ns

tot ti)pul c%t cel lalt i (anda* )%na la loc #i c-iar #i )ultă ă dup aceea.ă

B iatul cel gras se a#e' la loc pe un (alot de cana&a,ă ă a#tept%nd ca ort s se lini#teasc .ă ă

!a un )o)ent dat, c%nd -o-otele de pl%ns se )aipotolir , ( iatul i $ cu cu oc-iul, iar ort, sensi(il la celă ă ă )ai )ic se)n de (un tate, i'(ucni din nou n pl%ns. B iatulă ă

culese pac-etul, se uit n untru, )or) i ce&a, lă ă ă )pac-et la loc cu gri* #i l puse l%ng el, pe (alot. Apoi,ă ă ă spre )irarea lui ort, scoase din (u'unarul din untru ală -ainei un port igaret )are din argint, dintrţ "acelea $ cuteă din cinci cilindri )etalici uni i, lu o igar din el #i, lipindţ ă ţ ă "ode (u'e, o r suci, u)e'indă "o de la un cap la altul, după care o aprinse, n& luinduă "se ntr"un nor de $u) al( strui,ă dulce"acri#or. Nu ncerc s i se )ai adrese'e #i, dup ună ă ă

ti)p, pro(a(il c ort a ipi pu in/ c%nd desc-ise din nouă ţ ţ oc-ii, descoperi *ac-eta ( iatului, $ cut sul #i &%r%t su(ă ă ă ă cap ca o pern , $ r să ă ă ă"#i poat a)inti deloc c%nd $useseă pus acolo. ra ntuneric deă "a (inelea acu). 6e ridic nă capul oaselor #i, i)ediat, au'i &ocea ( iatului r sun%nd nă ă (e'n :ă

3 @#urel, pu#tiule>

ort si) i o )%n )ic #i ndesat , care i spri*ineaţ ă ă ă spatele.3 Cu) te si) i8ţort ncerc s &or(easc , se nec , ng-i i din greu #iă ă ă ă ţ

)ai ncerc o dat :ă ă3 "n regul , cred. Miă "e $oa)e4 Ia te uit > A) ie#it dină

ora#>7e&eni con#tient de pre'en a ( iatului gras, ce st teaţ ă ă

pe &ine n spatele lui. M%na care l sus inuse i d du dru)ul/ţ ă n secunda i)ediat ur) toare, $lac ra unui c-i(rit l $ cu să ă ă ă tresar #i pre de o clip $a a ( iatului i pluti nainteaă ţ ă ţ ă

1=



oc-ilor, n lu)ina unduitoare, rotund ca o lun plin , cuă ă ă (u'e ro' #i delicate, care str%ngeau igara neagr . Apoi, cuţ ă o )i#care ce tr da o ndelungat e<perien , a'&%rliă ă ţă c-i(ritul, iar str lucirea lui disp ru n noapte.ă ă

3 u)e'i8

3 N"a) $u)at niciodat , r spunse ort. 7oar ni#teă ă ) tase de poru)(, odat .ă ă

6e uit plin de ad)ira ie la neste)ata ro#iatic dină ţ ă &%r$ul ig rii.ţ ă

3 u)e'i )ult, a#a"i83 M opre#te s )ai cresc, r spunse cel lalt #i i'(ucniă ă ă ă

ntr"un -o-ot de r%s ascu it. Ceţ " i $ace )%na8ţ

3 M doare pu in, dar nu $oarte tare.ă ţ3 Ai cura* cu carul, a)ice. 7ac a# $i n locul t u, a#ă ă ipa dup )or$in . Ceţ ă ă "ai p it8ăţ

ort i spuse, po&estindu"i la nt%)plare #i $ r #ir totă ă ce se nt%)plase. B iatul i puse ntre( ri scurte #i preciseă ă #i nu $ cu nici un co)entariu. 7up ce i puse ntre( rile peă ă ă care le credea de cu&iin , con&ersa ia se stinse #i pentruţă ţ c%te&a clipe ort cre'u c cel lalt a ipise. igara seă ă ţ Ţ

stingea treptat, cu (o(ul de *ar din &%r$ ntunec%ndu"se dince n ce )ai )ult, s$%r%ind uneori la )argini, pentru ca apois str luceasc din nou, tre)ur tor, atins de un curent deă ă ă ă aer ce p trundea prin spatele ca)ionului.ă

7eodat , cu o &oce c%t se poate de trea' , ( iatul celă ă ă gras l ntre( :ă

3 Cau i de lucru8ţ

3 7e lucru8 P i4 da, să "ar putea.3 7in ce cau' ai )%ncat $urnicile alea8ă3 P i, eu4 nu #tiu. Cred c 4 pur #i si)plu a#a )iă ă "a

&enit.3 Ai $ cut asta de )ulte ori8ă3 Nu prea.ra un )od de"a pune ntre( ri cu totul di$erit de al luiă

Ar)and. B iatul nu p rea s si)t &reo repulsie, #i nu seă ă ă ă

ar t )ai curios dec%t dac lă ă ă "ar $i ntre(at ce &%rst are sauă n ce clas e.ă

3 5tii s c%n i8ă ţ

1



3 7a4 cred c da. Pu in.ă ţ3 C%nt ce&a. Adic , nu)ai dac &rei. Nu te s$or a. 5tiiă ă ă ţ

tardst 8ort se uit a$ar la autostrada lu)inat de stele ceă ă ă

luneca n goan pe su( ro ile uruitoare, la peteleă ţ

str lucitoare, al("g l(ui, ale $arurilor unei )a#ini ce &eneaă ă spre ei, la lu)ini ele ro#ii din spate, ce se )ic#orau n ti)pţ ce )a#ina se pierdea n dep rtare, gonind pe cealaltă ă (and . Cea a disp ruse, o )are parte din durerea pe care oă ţ ă si) ea n )%n disp ruse #i ea #i, )ai presus de toate, elţ ă ă disp ruse din casa so ilor Bluett. a l $ cuse s si)tă ţ ă ă ă (l%nda atingere a (un t ii, iar acest ( iat ciudat, careă ăţ ă

a&ea un $el de"a &or(i cu) nu )ai nt%lnise la nici un alt( iat, i ar tase la r%ndul lui un alt $el de (un tate. +ncepeaă ă ă s se si)t cuprins de o & paie str lucitoare #i )inunat ,ă ă ă ă ă cu) nu )ai cunoscuse dec%t o dat sau de dou ori n &iaă ă ţă 2 atunci c%nd c%#tigase cursa de alerg ri cu sacul #i pri)iseă ca pre)iu o (atist ;a;i #i c%nd, )preun cu al i trei ( ie i,ă ă ţ ă ţ $luierase un c%ine &aga(ond, iar c%inele &enise direct la el,ignor%ndu"i pe ceilal i. +ncepu s c%nte #i, deoareceţ ă

ca)ionul se -urduca ntruna, era ne&oit s ridice glasul c%tă putea de tare pentru a se $ace au'it/ #i, din acest )oti&, sel s purtat de )elodie, g sind un rea'e) n ea, aido)aă ă ă unui constructor care, a$lat la )are n l i)e, g se#te ună ţ ă rea'e) n &%ntul c ruia i ncredin ea' o parte dină ţ ă greutate.

C%nd ter)in , ( iatul cel gras rosti doar at%t:ă ă

3 ei><cla)a ia suna ca o laud plin de c ldur . r altţ ă ă ă ă ă ă co)entariu, cel lalt se duse n partea din $a a ca)ionuluiă ţă #i ( tu de c%te&a ori n gea)ul p trat de acolo. I)ediat,ă ă ca)ionul ncetini, $r%n #i se opri la )arginea dru)ului.ă B iatul cel gras se ntoarse n spatele ca)ionului, se a#e'ă ă pe )argine #i se l s s alunece la p )%nt.ă ă ă ă

3 6tai aici, i spuse el lui ort. M duc pu in p%n nă ţ ă

$a . 6 nu pleci, au'i8ţă ă3 N"o s plec, l asigur ort.ă ă3 Cu) nai(a po i s c%n i a#a cu o )%n 'dro(it 8ţ ă ţ ă ă

1D



3 Nu #tiu. Acu) nu ) )ai doare a#a tare.ă3 M n%nci #i l custe8 6au &ier)i8ă ă3 Nu> protest ort ngro'it.ă3 Bine, rosti ( iatul.ă6e ndrept spre ca(ina #o$erului/ u#a se tr%nti cuă

'go)ot, iar ca)ionul se puse din nou n )i#care.ort #i $ cu dru) cu gri* nainte, p%n ce,ă ă ă

g-e)uindu"se l%ng peretele din $a , reu#i s se uite prină ţă ă gea)ul p trat.ă

5o$erul era un tip nalt, cu o piele ciudat , '(%rcit , deă ă culoare gri"&er'ui. A&ea un nas ase) n tor cu al lui ?un;,ă ă dar era aproape co)plet lipsit de ( r(ie, ast$el nc%tă

se) na cu un papagal ( tr%n.ă ăra at%t de nalt, nc%t tre(uia pur #i si)plu s se apleceă peste &olan ca o ra)ur de $erig .ă ă

!%ng el se a$lau dou $eti e. @na a&ea o coa) de p ră ă ţ ă ă al( 2 (a nu, era de $apt platinat 2 iar cealalt a&ea p rulă ă )pletit n dou co'i groase, cu (reton pe $runte #i cu ni#teă din i $ru)o#i. B iatul cel gras st tea l%ng ea #i &or(ea cuţ ă ă ă nsu$le ire. 5o$erul p rea c nu acord nici o aten ieţ ă ă ă ţ

con&ersa iei.ţort nu a&ea )intea prea li)pede, dar nici r u nu seă

si) ea. Totul p rea un &is tul(ur tor. 6e ntoarse n parteaţ ă ă din spate a ca)ionului #i se ntinse, l s%nduă "#i capul pe *ac-eta ( iatului. 6e ridic ns i)ediat n capul oaselor #iă ă ă (%*(%i printre lucrurile ngr ) dite acolo p%n ce d duă ă ă ă peste un sul )are de cana&a, de"a lungul c ruia #i pli)(ă ă

)%na p%n ce g si pac-etul din -%rtie. Apoi, se l s dină ă ă ă nou pe spate, cu )%na st%ng odi-ninduă "i"se pe a(do)en,iar cu dreapta strecurat n pac-et, cu degetele pe $a a luiă ţ ?un;, ntre nasul #i ( r(ia lui. Ador)i.ă

1



C%nd se tre'i iar, ca)ionul se oprise, iar oc-ii nce o#a iţ ţ de so)n i $ur r ni i de o lu)in or(itoare, n care ro#ul seă ă ţ ă a)esteca cu portocaliul #i &erdele cu al(astrul, pe un$undal auriu str lucitor.ă

+#i s lt capul, clipi din oc-i #i lu)inile se trans$or)ară ă ă ntr"un st%lp )asi&, purt tor al unor recla)e de neon:ă 7@ OCI 7 6RTIMNT 7 +NJ AT #iĂ Ţ Ă B@NJA!"@RI #i BAR"R6TA@RANT. Valul de auriu &enea

de la ni#te re$lectoare ce lu)inau atelierul de repara ii alţ unei sta ii de (en'in . !%ng ca)ionul ( iatului celui grasţ ă ă ă se a$lau parcate trei ca)ioane cu rulote la re)orc / unaă dintre ele era din o el )asi& #i i)aculat, ar t%nd c%t seţ ă poate de $ru)os n lu)ina re$lectoarelor.

3 Te"ai tre'it, pu#tiule83 -> 7a4 Bun >ă3 ai s )%nc ) ce&a. Vino>ă ăort se ridic n epenit n genunc-i.ă ţ3 7ar n"a) nici un (an, )ur)ur el.ă3 Pe nai(a, i replic ( iatul. aide).ă ăPetrecu o )%n &iguroas pe su( (ra ul lui ort #iă ă ţ "l

a*ut s co(oare. @n tono)at se $ cea au'it peste 'u)'etulă ă ă uneia dintre po)pele de (en'in , iar t lpile lor sc%r %iauă ă ţ pl cut pe 'gura de pe *os.ă

3 Cu) te c-ea) 8 l ntre( ort.ă ă3 Mi se 'ice a&ana, r spunse cel lalt. Nă ă "a) $ostniciodat acolo. Mi se trage de la ig ri.ă ţ ă

1K



3 Nu)ele )eu e ort Bluett.3 Va tre(ui s iă ţ "l sc-i)( ).ă5o$erul #i cele dou $ete i a#teptau la intrarea nă

restaurant. ort nu reu#i s le arunce dec%t o pri&ireă $ugar nainte de a se ng-esui cu to ii n untru #i de a seă ţ ă

n#ira n $a a te*g-elei. ort se a#e' ntre #o$er #i $ata cuţ ă p r argintiu. Cealalt , cu p rul de culoare nc-is prins nă ă ă ă dou co'i, se a#e' pe ta(uretul de al turi, iar a&ana laă ă ă cap tul #irului.ă

ort se uit )ai nt%i la #o$er/ l pri&i, se -ol( #iă ă "#i ntoarse pri&irile ntr"o singur clip plin de ncordare.ă ă ă Pielea l sat a o)ului era ntră ă "ade& r gri"&er'uie, uscat ,ă ă

t ( cit #i aspr . 6u( oc-ii in*ecta i a&ea pungi cenu#ii, iară ă ă ă ţ (u'a in$erioar i era r s$r%nt , l s%nd s se &ad ni#teă ă ă ă ă ă incisi&i al(i #i prelungi. Pe dosul pal)elor se ' rea aceea#iă piele desc rnat , gri"&er'uie, de#i degetele ar tau nor)al,ă ă ă lungi #i cu ung-iile ngri*ite.

3 l e 6olu), spuse a&ana aplec%ndu"se pestete*g-ea #i adres%ndu"i"se peste capetele celor dou $ete.ă ste )ul cu Piele de Aligator #i este cel )ai ur%t speci)en

u)an a$lat n capti&itate.Pro(a(il c si) ise g%ndul lui ort, cu) c 6olu) să ţ ă "ar

putea sup ra din pricina apelati&ului, $iindc ad ug :ă ă ă ă3 surd. Nu #tie ce se petrece n *ur.3 u sunt Bunn, spuse $ata de l%ng el.ăra dolo$an , $ r a $i gras ca a&ana, ci roto$eie #iă ă ă ă

rotund ca o )inge, cu pielea ntins #i lucioas , nor)ală ă ă

colorat ntră "un ro' lipsit de orice nuan de gal(en. P rui iţă ă era al( ca (u)(acul, dar lucios, iar oc-ii p reau două ă ru(ine, precu) ai unui iepure al(. A&ea o &oce su( ire caţ un $iricel #i un c-icot pur, dar $oarte ascu it, ce se apropiaţ de li)ita audi(ilului. +i a*ungea lui ort a(ia p%n la u) r,ă ă de#i a#e'a i p reau de aceea#i n l i)e. 7in pricinaţ ă ă ţ toracelui lung #i a picioarelor scurte, ar ta dispropor ionat .ă ţ ă

3 Iar ea e Oena.

ort #i ntoarse pri&irile spre ea #i si) i c i se puneţ ă un nod n g%t. ra cea )ai $ru)oas oper de art nă ă ă

1L



)iniatur pe care o & 'use &reodat . P rul ntunecată ă ă ă str lucea, oc-ii i str luceau #i ei, iar linia $e ei se alungeaă ă ţ de la t%)ple spre o(ra*i #i se rotun*ea de la o(ra*i spre( r(ie, desen%nd un contur de un o&al des &%r#it. 6u(ă ă (ron'ul ce"i acoperea o(ra*ii se ntre' rea o culoareă

proasp t #i str lucitoare, aido)a u)(relor ro' dintreă ă ă petalele unui tranda$ir. Ru*ul pe care l $olosea era ntunecat, apropiat de ro#u")aroniu/ aceasta, )preun cuă pielea ntunecat la culoare, $ cea ca al(ul oc-ilor să ă ă lu)ine'e ca dou $aruri. Purta o roc-ie cu guler lat ce i seă r s$r%ngea n spate peste u)eri, iar n $a a&ea ună ţă decolteu ad%nc, p%n aproape de talie. 7ecolteul l $ cu peă ă

ort să"#i dea sea)a pentru pri)a dat c ace#ti copii 2ă ă a&ana, Bunn #i Oena 2 nu erau deloc ni#te copii. Bunnar ta ca o $eti dolo$an , cu aspect de p pu# , de taliaă ţă ă ă ă unui copil de &reo patru ani. Oena ns a&ea s%ni ade& ra i,ă ă ţ $er)i, iar ad%ncitura dintre ei era c%t se poate de &i'i(il .ă 6e uit la ei, apoi la $e ele )icu e, care i p rur dintră ţ ţ ă ă "odată altele. elul sigur, studiat n care &or(ea a&ana, )preună cu ig rile lui, erau ni#te se)ne e&idente de )aturitate #iţ ă

cu siguran c #i al(inoasa Bunn a&ea s dea de ndat oţă ă ă ă do&ad de acela#i $el.ă

3 N"o s & spun cu) l c-ea) , 'ise a&ana. -ot r%tă ă ă ă să"#i sc-i)(e nu)ele ncep%nd c-iar de"acu). Nu"i a#a,pu#tiule8

3 P i4 r spunse ort, nc lupt%nduă ă ă "se cu i)presiaciudat pe care re&ela ia ade& ratei naturi a acestoră ţ ă

oa)eni o produsese asupra lui. P i, cred c da.ă ă3 scu)p, spuse Bunn. 5tiai asta, pu#tiule85i c-icoti n $elul ei aproape inaudi(il.3 #ti scu)p, repet ea.ăort se po)eni uit%ndu"se din nou la s%nii Oenei #i

si) i cu) o(ra*ii i iau $oc.ţ3 Nu"l nec *i, spuse ea.ăra pentru pri)a dat c%nd desc-idea gura4 @nul dină

pri)ele lucruri de care #i aducea a)inte ort era otulpin de papur de pe )alul unui r%u. ra un %ncă ă ţ pe"atunci #i c%rnatul acela )aro ntunecat, $i<at de tulpina

0



lui g l(uie #i uscat , i se p ruse un lucru tare #i $ragil nă ă ă acela#i ti)p. r s ridice planta, o pip ise, trec%nduă ă ă ă "#idegetele de"a lungul ei, iar $aptul de"a si) i o supra$aţ ţă cati$elat n loc de scoar a uscat a le)nului iă ţ ă "a pro&ocatun #oc dintre cele )ai 'guduitoare. Acu), au'ind glasul

Oenei, resi) ea aceea#i i)presie neo(i#nuit .ţ ăC-elnerul, un t%n r cu $a a al( ca $ ina #i cu o gură ţ ă ă ă o(osit , l sat n col uri, dar cu riduri n *urul oc-ilor #i ală ă ă ţ nasului, ca oa)enii care '%)(esc $rec&ent, &eni s le iaă co)anda. Nu p rea deloc surprins la &ederea piticilor sau aă -idosului 6olu), cu pielea lui &erde.

3 6alut, a&ana. A&e i de g%nd s & opri i peţ ă ă ţ "aici8

3 Nu nainte de #ase s pt )%ni, sau ca) a#a. 6unte)ă ă n dru) spre lton&ille. 7up ce se nc-eie iar)arocul deă acolo, o s"o porni) din nou la dru). Acu) a) $ost după ce&a )ateriale. 7ă"ne un -a)(urger cu (r%n' pentruă seduc torul de colo. Careă "s pre$erin ele du)nea&oastr ,ţ ă doa)nelor8

3 c-iuri cu p%ine de secar pr *it , ceru Bunn.ă ă ăOena spuse:

3 Pr *e#teă ")i ni#te #unc p%n ce se $ace aproapeă ă neagr 4ă

3 4 #i pune"o pe ni#te p%ine integral uns cu unt deă ă ara-ide. Mi"aduc a)inte, prin eso, r%n*i (uc tarul. 5i tu,ţ ă a&ana8

3 @n (i$tec. 5i tu la $el, nu8 l ntre( pe ort. Ba nu,ă c nuă "l po i t ia. @n )u#c-i de &ac tocat, #i s #tii cţ ă ă ă ă

te")pu#c dac a)esteci p%ine n el. Cu )a' re #i piure deă ă carto$i.Buc tarul #i uni degetul gros #i ar t torul, nc-ipuind ună ă ă

cerc, n se)n c a n eles #i plec s trans)it co)anda.ă ţ ă ă ă3 6unte i cu un circ8 ntre( ort ti)id.ţ ă3 @n (%lci, preci' a&ana.ăOena '%)(i & '%nduă "i e<presia. !ui ort i &%*%i capul.3 un (%lci. Cred c #tii ceă "i la. Te doare )%na8ă

3 Nu prea.3 M o)ori, nu alta> e<plod a&ana. 7ac iă ă ă "ai $i

& 'ută "o4

1



+#i aduse )%na dreapt peste degetele celei st%ngi #iă $ cu un gest de parc ar $i 'dro(it o nuc .ă ă ă

3 6 $iu al nai(ii> e<cla) el.ă ă3 Aran* ) noi asta, spuse Bunn. Cu) s te nu)i)8ă ă3 6 &ede) )ai nt%i de ce eă "n stare, spuse a&ana.

Tre(uie să"l $ace) $ericit pe Cani(al.3 Apropo de $urnici4 spuse Bunn. Mai po i )%nca #iţ

li)ac#i, l custe sau ce&a de soiul sta8ă ă+i pusese ntre(area pe nea#teptate #i $ r s )aiă ă ă

c-icoteasc .ă3 Nu> r spunser ntră ă "un glas ort #i a&ana.3 !"a) ntre(at de*a, ad ug acesta din ur) . Astaă ă ă

iese din discu ie, Bunn. ricu), Cani(alului nuţ "i place să ia nici un gee" n trup .ăBunn spuse pe un ton din care r '( tea regretul:ă ă3 Nici un (%lci n"a a&ut &reodat un pitic care s $ie #iă ă

gee" . Ar putea $i o carte de &i'it pentru noi.ă3 Ce"i la ună gee" 8 ntre( ort.ă3 Vrea s #tie ceă "i un gee" >43 Nu"i ce&a prea pl cut, spuse Oena. ste un o) careă

) n%nc tot $elul de sc%r(o#enii #i taie cu din ii capete deă ă ţ pui #i iepuri &ii.

3 Nu cred c )iă "ar pl cea s $ac a#a ce&a, spuse ortă ă pe un ton at%t de serios, nc%t cei trei pitici i'(ucnir ntră "un-o-ot s l(atic de r%s.ă

ort se uit pe r%nd la $iecare #i si) i c n r%sul lor nuă ţ ă era nici ur) de (at*ocur , ci nde)nul de a r%de #i el laă ă

r%ndul lui, ceea ce #i $ cu. Percepu din nou &alul acela deă c ldur urc%nd n untrul s u. a)enii #tia $ ceau ca totulă ă ă ă ă ă s par at%t de u#or> P reau s n eleag c el era cu)&aă ă ă ă ţ ă ă alt$el dec%t ceilal i, dar asta nuţ "i deran*a deloc. 6e p rea că ă a&ana le po&estise totul despre el #i c erau ner (d toriă ă ă să"l a*ute.

3 V"a) spus, 'ise a&ana, c%nt ca un nger. Nă "a)au'it niciodat a#a ce&a. A#tepta i doar să ţ ă"l au'i i.ţ

3 C%n i la &reun instru)ent8 l ntre( Bunn. Oena, lţ ă "aiputea n& a s c%nte la c-itar 8ăţ ă ă

EManeaterF n original Gn.tr.H.



3 N"are cu), cu )%na st%ng n -alul sta, spuseă ă a&ana.

3 # ce i odat !ă ţ ă ip Oena. C%nd a i -ot r%t &oi c o sţ ă ţ ă ă ă lucre'e cu noi8

a&ana desc-ise gura, nea*utorat. Bunn spuse:

3 A-, a) cre'ut4ort o pri&ea int pe Oena. A&eau oare sţ ă ă"i ia cu o

)%n ceea ce i d duser cu cealalt 8ă ă ă ă3 A-, pu#tiule, nu te )ai uita a#a la )ine. M $aci să ă

pl%ng47in nou, n ciuda triste ii care l cuprinsese, i se p ru cţ ă ă

i"ar putea atinge &ocea cu &%r$ul degetelor.

3 A# $ace orice pentru tine, copile, continu ea. 7ar a#ă &rea s $ie ce&a (un, care să ă" i prind (ine. 5i nu #tiu dacţ ă ă asta iţ "ar prinde (ine.

3 6igur c iă "ar prinde (ine, spuse a&ana pe un ton(at*ocoritor. @nde"o s ) n%nce8 Cine cre'i c o să ă ă ă"l ia lael acas 8 Ascult , dup toate prin c%te a trecut, are ne&oieă ă ă de un r ga'. Careă "i pro(le)a, Oee8 Cani(alul8

3 M descurc eu cu Cani(alul, spuse ea.ă

Re)arca aceasta aruncat n treacă ăt l $ cu pe ort să ă n eleag )oti&ul pentru care ceilal i i a#teptau deci'ia.ţ ă ţ

3 @ite, a&ana, preci' ea, ceea ce i se nt%)pl unuiă ă pu#ti de &%rsta lui e -ot r%tor pentru adultul care &aă de&eni. B%lciul ni se potri&e#te per$ect. c )inul nostru.ă ste singurul loc unde pute) $i ceea ce sunte) #i unde neplace. 7ar ce se &a nt%)pla cu el dac &a cre#te printreă

noi8 Asta nu"i o &ia pentru un copil.ţă3 Vor(e#ti ca #i cu) ntr"un (%lci n"ar $i dec%t pitici #i)on#tri.

3 +ntr"un $el, a#a #i este, )ur)ur ea. +)i pare r u,ă ă ad ug apoi. Nă ă "ar $i tre(uit s o spun. V d c n seara astaă ă ă nu pot g%ndi ca lu)ea. ce&a4

6e scutur .ă3 Nu #tiu. 7ar nu cred că"i o idee (un .ă

Bunn #i a&ana sc-i)(ar o pri&ire. a&ana d du dină ă u)eri nea*utorat. ort nu se putu a( ine, #i si) i oc-iiţ ţ $ier(in i #i spuse:ţ

9



3 Aoleu, 7oa)ne43 A-, pu#tiule, nu, te rog43 ei> ip scurt a&ana. Prindeţ ă "l> s le#ine>ăC-ipul lui ort se $ cuse dintră "odat al( ca &arul #i seă

sc-i)onosise de durere. Oena se d du *os de pe ta(uret #iă "l

cuprinse cu (ra ul.ţ3 iŢ "e r u, drag 8 7e la )%n 8ă ă ăR su$l%nd din greu, ort cl tin din cap.ă ă ă3 ?un;, #opti el #i ge)u de parc cine&a lă "ar $i str%ns

de g%t.Ar t cu )%na (anda*at spre u# .ă ă ă ă3 Ca)ionul, spuse el cu &oce sugru)at , n untru4ă ă

?un;4 A-, ca)ionul>Piticii se uitar unii la ceilal i, apoi a&ana s ri de peă ţ ă ta(uret, se repe'i la 6olu) #i"l apuc de (ra . cu ni#teă ţ ă gesturi rapide, ar t%nd a$ar , n&%rtind un &olan i)aginar #iă ă gesticul%nd spre u# .ă

7eplas%ndu"se cu o &ite' uluitoare, uria#ul se strecură ă pe u# #i disp ru, ur)at de ceilal i. 6olu) a*unsese de*a laă ă ţ

ca)ion nainte ca piticii #i ort s $i ie#it din restaurant.ă Cu ni#te salturi ca de pisic , trecu pe l%ng ca(in ,ă ă ă arunc%nd o pri&ire $ugar n interior, iar din alte două ă a*unse n spate #i se urc n untru. 6e au'ir &reo două ă ă ă (u$nituri, dup care 6olu) se i&i din nou, in%nd n )%inileă ţ "icolorate un ins 'dren ros ce se ( l ( nea. Vaga(ondul seţă ă ă ă '( tea, ncerc%nd s scape, dar c%nd lu)ina aurie aă ă

re$lectoarelor c 'u pe $a a lui 6olu), scoase un urletă ţ s l(atic ce tre(uie s se $i au'it per$ect pe o ra' de &reună ă ă s$ert de )il . 6olu) l a'&%rli la p )%nt/ &aga(ondulă ă ateri'a greoi pe spate #i r )ase ntins pe *os, n pra$, c-ircită #i ngro'it, c-inuindu"se s trag aer n pl )%niiă ă ă 'druncina i.ţ

a&ana #i arunc igara, se n pusti la trupul ce ' ceaă ţ ă ă ntins #i ncepu să"i scotoceasc (u'unarele. 6c p printreă ă ă

din i o n*ur tur , dup care e<cla) :ţ ă ă ă ă3 Ia uita iţ "& aici 2 lingurile noastre cele noi, patruă

pudriere #i un ru* de (u'e #i4 -o o)anule ce e#ti> url el laţ ă

=



-o ul care nu era prea solid, dar care, n sc-i)(, a&eaţ aproape de trei ori n l i)ea lui.ă ţ

)ul se contorsiona, &r%nd parc să ă"l a'&%rle pea&ana c%t colo/ 6olu) se aplec ns de ndat #iă ă ă "i ap să ă $a a cu pal)a lui aspr . )ul ip din nou #i de dataţ ă ţ ă

aceasta reu#i s se ridice, arunc%nduă "l pe a&ana c%t colo, ns nu cu inten ia de aă ţ "i ataca, ci pentru a o rupe la $ug ,ă -o-otind #i & ic rinduă ă "se de groa'a pe care i"o &%r%se noase s$ri*itul de 6olu). Tra&ers n goan autostrada #i seă ă topi n ntuneric, cu 6olu) alerg%ndu"i pe ur)e.

ort se duse n spatele ca)ionului #i l rug ti)id peă a&ana:

3 Ai &rea să")i cau i pac-etul, te rog8ţ3 la n$ #urat n -%rtie8 6igur c da.Ă ă ă6e urc dintră "un salt n ca)ion, #i ap ru o clip )aiă ă

t%r'iu cu pac-etul pe care i"l ntinse.Ar)and l stri&ise pe ?un; cu )ult )eticulo'itate,ă

rup%nd capul o)ule ului de restul *uc riei #i turtinduţ ă "l at%tde r u, nc%t ort nu )ai putuse sal&a dec%t $a a. Acu)ă ţ ns , distrugerea era total .ă ă

3 7oa)ne> e<cla) ort. ?un;4 co)plet ter)inat.ă Trase a$ar cele dou (uc i ale $e ei -idoase. Nasul iă ă ăţ ţ

$usese 'dro(it p%n ntră "at%t nc%t din el nu )ai r ) seseă ă dec%t o pul(ere de )uca&a, iar $a a i era cr pat n douţ ă ă ă p r i inegale. +n $iecare (ucat r ) sese un oc-i ceă ţ ă ă ă continua s sclipeasc .ă ă

3 7oa)ne, )ur)ur din nou ort, ncerc%nd să ă

potri&easc cele dou p r i cu o singur )%n .ă ă ă ţ ă ăa&ana, ocupat s adune lucrurile pe care le $uraseă &aga(ondul, i arunc peste u) r:ă ă

3 +)i pare r u, pu#tiule. Pro(a(il c tipul #iă ă "a pusgenunc-iul pe el n ti)p ce scotocea prin (oar$ele noastre.

A'&%rli colec ia de o(iecte desperec-eate n ca(in , nţ ă ti)p ce ort l )pac-eta pe ?un; la loc.

3 ai s ne ntoarce) la )as . Tre(uie s ne sosească ă ă ă

)%ncarea.3 5i 6olu)8 ntre( ort.ă3 s &in #i el.ă ă



+n clipa aceea, ort ( g (rusc de sea) c oc-iiă ă ă ă ad%nci ai Oenei l pri&eau $i<. 7esc-ise gura, $ r s #tie ceă ă ă s spun , se nro#i tot #i intr n restaurant. 7e dataă ă ă aceasta, Oena se a#e' l%ng el #i, ntin'%nduă ă "se după solni , i #opti la urec-e:ţă

3 7e unde ai #tiut c era cine&a n ca)ion8ăort #i puse cu gri* pac-etul n poal #i & 'u c ea iă ă ă ă ur) re#te $iecare gest.ă

3 A-, )ur)ur ea/ dup care, pe un cu totul alt ton #iă ă $oarte ncet, repet : A->ă

Nu a&ea cu) s i r spund la ntre(are, dar #tiuă ă ă dintr"odat c nici nu era ne&oie s o $ac . +n orice ca', nuă ă ă ă

acu).3 Cu) ai #tiut că"i cine&a acolo8 l ntre( la r%ndul s uă ă a&ana, ocupat cu o sticl de sos picant.ă

ort ncepu s spun ce&a, dar Oena l ntrerupse:ă ă3 M"a) r 'g%ndit, declar ea deodat . Cred c (%lciul iă ă ă ă

&a prinde (ine. ricu), e pre$era(il să"l lu ) la noi dec%tă s r )%n de capul lui.ă ă ă

3 Arunci e ..>4

a&ana puse sticla *os #i p ru s se lu)ine'e tot. Bunnă ă ( tu din pal)e.ă

3 Bra&o, Oee> 5tia) eu c"o s &e'i lucrurile la $el ca noi.ă3 5i eu #tia), ad ug a&ana. Iar eu4 eu )ai & d #iă ă ă

altce&a.Ar t cu degetul unde&a n $a .ă ă ţă3 Ce8 iltrul de ca$ea8 ntre( proste#te Bunn. 6auă

aparatul de pr *it p%ine8ă3 glinda, de#teapto> @ită"te #i tu>6e aplec spre ort, cuprin'%nduă "l cu o )%n de g%t #iă

i apropie capul de al Oenei. 7in oglind i pri&ir c-ipurileă ă re$lectate ale celor doi 2 $e e )ici, a)%ndou ca$enii #iţ ă o&ale, cu oc-i ad%nci #i p r ntunecat. 7ac ort ar $i a&ută ă (u'ele ru*ate #i p rul )pletit n co'i lungi, ase) nareaă ă dintre ei ar $i $ost aproape des &%r#it .ă ă

3 r iorul t u pierdut de)ult> )ur)ur Bunn.ăţ ă ă3 V rul )eu4 adic ,ă ă verişoara )ea, spuse Oena. @ite,

a) dou cu#ete n partea )ea de rulot 4 ter)in odat cuă ă ă ă

D



c-icotitul, Bunn/ sunt destul de n &%rst ca să ă"i pot $i)a) , #i pe deasupra4 a-, taci din gur > Nu, astaă ă "i cea)ai (un solu ie. Cani(alul nu tre(uie s a$le niciodată ţ ă ă cine"i el, iar asta depinde nu)ai de &oi doi.

3 N"o s spune) ni)ic, o asigur a&ana.ă ă

6olu) continua s ) n%nce netul(urat.ă ă3 Cine"i Cani(alul8 ntre( ort.ă3 Patronul nostru, r spunse Bunn. A $ost doctoră

nainte. s ai( el gri* de )%na ta.ă ă ăOena r ) sese cu oc-ii pironi i n gol, p r%nd că ă ţ ă ă

pri&e#te la ce&a nu)ai de ea & 'ut.ă3 +i ur #te pe oa)eni, spuse ea. Pe to i.ă ţ

ort $u luat prin surprindere. ra pentru pri)a oar că ă ace#ti oa)eni ciuda i l sau s se n eleag c e<ist ce&aţ ă ă ţ ă ă ă de care se te). +n eleg%nd la ce se g%ndea, Oena i atinseţ u#or (ra ul.ţ

3 Nu" i $ie tea) . @ra lui nţ ă "o s te ating #i pe tine.ă ă



Au a*uns la (%lci c%nd se lu)ina de 'iu , iar dealurileă din 'are a(ia ncepeau s se pro$ile'e pe cerul palid ală 'orilor.

Pentru ort, totul era capti&ant #i )isterios. Nu nu)aic i nt%lnise pe ace#ti oa)eni, dar )ai era #i e)o ia #iă ţ )isterul ce"l a#teptau, )preun cu $elul n care ur)a să ă nceap noua &ia , cu rolul pe care ur)a să ţă ă"l *oace #i cureplicile pe care a&ea s $ie ne&oit s le )e)ore'e. Iară ă

acu), n 'orii 'ilei, a&ea n $a a oc-ilor nsu#i (%lciul.ţ 7ru)ul lat #i ntunecat, acoperit cu tala#, p rea că ă )pr #tie pe alocuri, ntre #irurile de tara(e #i de estrade, oă lu)iniscen sla( . Aici, un tu( $luorescent pl s)uiaţă ă ă n luciri n lu)ina cresc%nd a 'orilor ce se i&eau/ dincolo,ă ă un carusel p rea s ntind (ra e laco)e ce se ridicau dină ă ă ţ silueta"i sc-eletic . 7e pretutindeni se n l au sunete stinseă ă ţ #i nentrerupte, &enite parc de pe alt lu)e, iar n aeră ă plutea un )iros de p )%nt *ila&, $loricele de poru)(,ă transpira ie #i ( legar.ţ ă

Ca)ionul #i croi dru) prin spatele #irului de tara(e depe latura dinspre &est a aleii centrale #i se opri n $a a uneiţ rulote uria#e, cu u#i la a)(ele capete.

3 +n s$%r#it, acas > spuse Bunn c sc%nd.ă ăort st tuse acu) n ca(in )preun cu $etele, nă ă ă

ti)p ce a&ana c l torise n spate.ă ă3 7ă"te repede *os #i nu te opri dec%t n pragul u#iileia deă "acolo. Cani(alul doar)e la ora asta #i n"o s teă

K



&ad ni)eni. C%nd o s ie#i din nou, o s ar i cu totul alt$elă ă ă ăţ #i atunci o s ne ngri*i) de )%na ta.ă

ort r )ase o clip pe scara ca)ionului, arunc%nd oă ă pri&ire n *ur, apoi o '(ug-i spre u#a rulotei #i se strecură n untru. ra ntuneric. R )ase n pragul u#ii #i a#tept /ă ă ă

Oena intr la r%ndul ei, nc-ise u#a #i trase draperiile de laă $erestrele )inuscule nainte de a aprinde la)pa.

!u)ina p rea $oarte puternic . ort se tre'i ntră ă "o )ică nc pere p trat . Pe $iecare latur se a$la c%te o cu#etă ă ă ă ă ngust , ntră "un col era o c-icinet , iar n cel lalt ce&a ceţ ă ă p rea s $ie un dulap.ă ă

3 "n ordine, spuse ea, scoate" i -ainele>ţ

3 Pe toate83 Binen eles c pe toate.ţ ă+i re)arc e<presia surprins a $e ei #i r%se.ă ă ţ3 Ascult , pu#tiule. !asă ă") să ă" i spun ce&a despre noi,ţ

oa)enii )ici de statur . 4 c% i ani 'iceai c ai8ă Ăăă ţ ă3 Aproape nou .ă3 i (ine, o s ncerc să ă" i e<plic. a)enii )ari,ţ

o(i#nui i, sunt $oarte aten i s nu $ie & 'u i $ r -aine.ţ ţ ă ă ţ ă ă

Indi$erent c are sau nu sens, ei procedea' a#a $iindcă ă ă este o )are di$eren ntre $e)eile #i ( r(a ii )aturi. Maiţă ă ţ )are dec%t ntre ( ie i #i $ete. i (ine, n destul de )ulteă ţ pri&in e, un pitic r )%ne ca un copil pentru ntreaga luiţ ă &ia , cu e<cep ia, poate, a c%tor&a ani. A#a c cei )aiţă ţ ă )ul i dintre noi nu sunte) preocupa i de lucrurile astea.ţ ţ C%t despre noi doi, tu #i cu )ine, a) putea $oarte (ine să

-ot r%) c-iar acu) c asta nu are nici o i)portan . +nă ă ţă pri)ul r%nd, ni)eni n a$ar de )ine, de Bunn #i deă a&ana nu #tie c e#ti ( iat. +n al doilea r%nd, ca)era astaă ă este prea )ic pentru dou persoane dac ele ncep s seă ă ă ă ru#ine'e #i s se ascund una de cealalt din cau'a unuiă ă ă lucru at%t de nense)nat, n elegi8ţ

3 Cred4 cred c da.ă+l a*ut să ă"#i scoat -ainele, iar el ncepu s n&e e cu)ă ă ţ

tre(uie s se co)porte ca s intre n pielea unei $e)ei.ă ă

L



3 6pune")i ce&a, ort, i se adres ea n ti)p ceă tr gea un sertar pentru aă "i c uta ni#te -aine pe ) sur . Ceă ă ă ai acolo n pac-et8

3 Pe ?un;. ste un o)ule pe arcuri. Adic , a $ost.ţ ă Ar)and l"a stri&it4 iţ "a) spus. 5i apoi o)ul la care să "a

urcat n ca)ion l"a 'dro(it #i )ai r u.ă3 Pot să"l & d8ă!upt%ndu"se cu o perec-e de ciorapi, ort i $ cu se)nă

cu capul n direc ia unuia dintre paturi.ţ3 @ită"te>Oena trase a$ar r ) #i ele 'dren uite de )uca&a.ă ă ă ţ ţ3 $oă din ele> i'(ucni ea.

6e ntoarse (rusc spre ort #i se uit la el de parc să ă "ar$i $ cut &iolet la $a sau iă ţă "ar $i crescut ntre ti)p urec-i deiepure.

3 7ou > repet ea. Mi să ă "a p rut c nu era dec%t una,ă ă acolo, la restaurant. 6unt ale tale, cu ade& rat8 A)%ndou 8ă ă

3 6unt oc-ii lui ?un;, i e<plic el.ă3 7e unde"l ai pe ?un;83 !"a) pri)it nainte s $iu adoptat. C%nd era) )ic deă

tot, )"a g sit un poli ist #i )ă ţ "a dus la or$elinat. Acolo l"a)pri)it pe ?un;. Cred c nă "a) a&ut niciodat p rin i.ă ă ţ

3 Iar ?un; st cu tine 2 stai pu in, s te a*ut 2 st cuă ţ ă ă tine de atunci8

3 7a. Tre(uia s"o $ac .ă3 7e ce83 Cu) se nc-eie #tia8ă

Oena p ru să ă"#i st p%neasc i)pulsul de aă ă "l ng-esui ntr"un col #i de aţ "l ine acolo cu $or a p%n ce a&ea sţ ţ ă ă"is)ulg toate in$or)a iile.ă ţ

3 6puneai despre ?un;48 continu ea r (d toare.ă ă ă3 A> P i, tre(uia neap rat să ă ă"l a) l%ng )ine.ăNu, de $apt, nu l%ngă )ine. Putea) s )erg oriunde,ă

oric%t de departe, at%ta ti)p c%t ?un; era n siguran .ţă At%ta ti)p c%t era al )eu, adic . Vreau s spun c totul eraă ă ă

n ordine c-iar dac nuă "l &edea) un an de 'ile, dar dacă cine&a l atingea sau l )i#ca, eu #tia) pe loc, iar dac lă lo&ea, ) durea #i pe )ine. +n elegi8ă ţ

90



3 C-iar $oarte (ine, r spunse n c-ip surprin' tor Oena.ă ăort si) i nc o dat tres rirea aceea dulce deţ ă ă ă

nc%ntare/ oa)enii #tia p reau s n eleag totul at%t deă ă ă ţ ă (ine>

3 +ncepuse) s cred c to i oa)enii au un ase)eneaă ă ţ

o(iect, continu ort. Ce&a pe care, dacă ă"l pierd, se )(oln &esc, de e<e)plu. Totu#i nu )ă "a) g%ndit niciodată s ntre( dacă ă"i c-iar ade& rat. Iar apoi Ar)and ) totă ă nec *ea cu ?un;. +l ascundea tot ti)pul ca s ) supere. ă ă ă dat lă "a aruncat ntr"o gunoier . Mă "a) )(oln &it at%t deă r u, nc%t au $ost ne&oi i s c-e)e un doctor. A) continuată ţ ă s ip ntruna dup ?un; p%n ce )edicul lă ţ ă ă "a s$ tuit peă

Ar)and s )iă "l aduc napoi pe ?un; la, c de nu, să ă ă "arputea s )or. A 'is că ă"i o4 $i<"nu"#tiu"cu). A ie.ţ3 i<a ie. Oena '%)(i. Cunosc placa.ţ3 Ar)and era ne(un de $urie, dar n"a a&ut ncotro.

ricu), p%n la ur) să ă "a s turat s ) tot s%c%ie cu ?un;,ă ă ă a#a c lă "a ( gat ntră "un dulap, pe ra$tul de sus #i aproape că a uitat de el.

3 Acu) ar i ca o $eti ade& rat #i c%t se poate deăţ ţă ă ă

nc%nt toare, i spuse Oena cu ad)ira ie.ă ţ+i puse )%inile pe u)eri #i"l pri&i cu gra&itate n oc-i.3 Acu) ascultă") (ine, ort. ce&aă foarte

i)portant. &or(a de Cani(al. să"l &e'i n c%te&a clipe #ie neap rat ne&oie să ă ă" i spun ni#te lucruri 2 de $apt, oţ po&este )incinoas , iar tu tre(uie s ) a*u i. a(solută ă ă ţ o(ligatoriu ca el s o cread , alt$el nu &ei putea r )%ne aiciă ă ă

cu noi.3 A) o )e)orie $oarte (un , spuse ort nelini#tit. Potă să")i a)intesc tot ce &reau. 7ă"i dru)ul>

3 "n regul .ă+nc-ise oc-ii pentru o clip , concentr%nduă "se.3 A) r )as or$an , ncepu ea. Mă ă "a) dus s locuiesc laă

) tu#a ?o. 7up ceă ă "a) a$lat c sunt pitic , a) $ugit deă ă acas cu un (%lci. A) lucrat acolo c% i&a ani, nainte de aă ţ "l

cunoa#te pe Cani(al #i de"a ) anga*a la el. Mai departe4ă+#i u)e'i (u'ele.

91



3 M tu#a ?o să "a rec s torit #i a a&ut doi copii. Cel )areă ă a )urit, iar tu e#ti al doilea. C%nd a descoperit c #i tu e#tiă pitic , a nceput s se poarte ur%t cu tine. A#a c ai $ugit deă ă ă acolo. Ai lucrat o &re)e la un teatru de &ar . @nul dintreă )uncitorii de acolo 2 t%)plarul 2 s"a ndr gostit de tine.ă

Te"a prins noaptea trecut #i teă "a dus n p dure, unde iă ţ "a$ cut un lucru ngro'itor 2 at%t de ngro'itor, c nici ) cară ă ă nu"l po i po)eni. Ai n eles8 7ac o s te ntre(e despreţ ţ ă ă asta, ncepi s pl%ngi #i at%t. Ni)ic altce&a. Ai n eles tot ceă ţ iţ "a) spus8

3 6igur, r spunse ort neatent. Careă "i patul )eu8Oena se ncrunt .ă

3 Iu(itule, e foarte i)portant. Tre(uie să" i a)inte#tiţ tot ce iţ "a) spus acu), cu&%nt cu cu&%nt.3 , p i )iă "a)intesc, o asigur ort.ă5i, spre )area ei ui)ire, repet a(solut tot ceă "i spusese

ea, cu&%nt cu cu&%nt.3 Ia te uit > e<cla) ea #i l s rut .ă ă ă ăl se $ cu staco*iu.ă3 #ti un ele& iste > Astaţ "i gro'a&. "n regul atunci. Aiă

nou spre'ece ani #i te nu)e#ti 2 2 ortense. Asta pentruă ăă ca'ul n care o s au'i pe cine&a strig%nd EortF ntră "o(un 'i #i Cani(alul te &ede uit%nduă "te n *urH. 7ar to i i 'icţ ţ iddo. ..8

3 Nou spre'ece ani, ortense #i iddo. +-.ă3 Bine. 7oa)ne, iu(itule, )i pare r u c iă ă ţ "a) dat

at%tea lucruri la care s te g%nde#ti deodat > Acu), să ă ă" iţ

spun ce&a ce r )%ne nu)ai ntre noi doi. +n pri)ul r%nd,ă Cani(alul nu tre(uie s a$le &reodat de la tine de ?un;/ă ă dar niciodat , n elegi8 să ţ ă"i g si) un loc, unde&a pe aici,ă #i &reau ca tu s nu )ai po)ene#ti &reodat de el n $a aă ă ţ ni) nui, n a$ar de )ine )i pro)i i8ă ă ţ

Cu oc-ii ) ri i, ort d du din cap a$ir)ati&.ă ţ ă3 +-.3 Bine. 5i nc ce&a, la $el de i)portant. Cani(alul o să ă

ai( gri* de )%na ta. Nu te te)e, e un doctor $oarte (un.ă ă 7ar &reau ca tu s )pingi spre )ine orice (uc ic dină ăţ ă (anda*ul &ec-i #i orice $ r%) de &at pe care o să ă ă "o

9



$oloseasc , dac o s po i, $ r ca el s o(ser&e. Vreau să ă ă ţ ă ă ă ă nu la#i nici o pic tur de s%nge n rulota lui, pricepi8 Nici oă ă pic tur . s ) o$er să ă ă ă ă"i $ac cur enie, iar el o s accepteăţ ă (ucuros, $iindc nu su$er s #iă ă ă "o $ac singur/ iar tu o s )ă ă ă a*u i c%t o s po i. Bine8ţ ă ţ

ort $ g dui. Bunn #i a&ana ( tur c-iar n clipaă ă ă ă aceea la u# . ort ie#i pri)ul a$ar , in%nduă ă ţ "#i )%na r nită ă la spate, #i se po)eni strigat cu nu)ele Oenei/ $ata ie#i lar%ndul ei, $ c%nd o piruet #i r%'%nd, n ti)p ce ei se -ol(auă ă la ort. a&ana #i arunc igara #i spuse:ă ţ

3 ei>3 Oee, e $ru)os> strig Bunn.ă

Oena ridic un deget )ic #i su( ire.ă ţ3 $ru)oas 2 #i s nu uita i asta>ă ă ţ3 M si)t c%t se poate de carag-ios, spuse ortă

tr g%nduă "se de $ust .ă3 7e unde nai(a ai p rul sta8ă ă3 o peruc cu co'i. + i place8ă ţ3 5i roc-ia83 Mi"a) cu)p rată "o )ai de)ult, dar n"a) purtat"o

niciodat , 'ise Oena. Nuă ")i &enea peste piept. aide i,ţ copii. 6 )erge) să ă"l tre'i) pe Cani(al.

luar printre rulote.ă3 pa#ii )ai )ici, l aten ion Oena. 7a, a#a e )aiă ţ ă

(ine. ii )inte tot ce iŢ ţ "a) spus83 7a, sigur.3 #ti un 2 e#ti o $at (un , iddo. Iar dac o s teă ă ă ă

ntre(e ce&a la care n"o s #tii ce s r spun'i,ă ă ă )ul u)e#teţ "te s '%)(e#ti. 6au s pl%ngi. u o s $iu l%ngă ă ă ă tine tot ti)pul.

rulot lung #i argintie era parcat l%ng un cort peă ă ă ă care $usese lipit un poster &iu colorat ce n$ i#a un ( r(atăţ ă cu )ust i lungi #i ascu ite, purt%nd pe cap un *o(en, #i dinăţ ţ ai c rui oc-i porneau $ulgere n 'ig'ag. 6u( el, cu litereă

purpurii, era scris un te<t:

C JQN75TI T@8

99



MI6T 5TI

3 Nu"l c-ea) Me$isto, spuse Bunn. Nu)ele lui eă Monetre. A $ost doctor nainte de"a a*unge salti)(anc. To iţ i 'ic acu) Cani(alul9. 7ar lui nu"i pas .ă

a&ana ( tu n u# .ă ă3 ei, Cani(al> Ai de g%nd s dor)i toat dup "a)ia'a8ă ă ă3 #ti concediat> )%r%i un glas din interiorul rulotei.3 .., 'ise a&ana nep s tor. Vino a$ar s &e'i ce a)ă ă ă ă

g sit.ă3 Nu &in, dac &re i s pun c-estia pe statul de plat ,ă ţ ă ă

spuse glasul ador)it.

7in untru se au'ir ni#te )i#c ri. Bunn l )pinse peă ă ă ort l%ng u# #i i $ cu se)n Oenei s se ascund . a seă ă ă ă ă lipi de peretele rulotei.

@#a se desc-ise. B r(atul care st tea n prag era nalt #iă ă cada&eric, cu o(ra*i sco(i i #i o ( r(ie lung #i &ine ie. c-iiţ ă ă ţ i p reau n lu)ina 'orilor ni#te g uri negre, ad%nci deă ă c% i&a centi)etri.ţ

3 Ce"i8

Bunn ar t spre ort.ă ă3 Cani(al, cine"i asta83 Cine"i asta8> repet el ngust%nduă "#i oc-ii. Oena,

$ire#te. Bun di)inea a, Oena, spuse el pe un ton de&enită ţ dintr"odat curtenitor.ă

3 Bun di)inea a, r%se Oena, ie#ind de dup u# nă ţ ă ă pa#i de dans.

Cani(alul #i )uta pri&irile de la Oena la ort #i napoi.3 Au, pu#culi a )ea, se &ait el. @n nu) r cu surori,ţ ă ă nu8 5i dac nă "o anga*e', o s ) p r se#ti. 5i Bunn #iă ă ă ă a&ana &or pleca #i ei, nu8

3 @n ade& rat cititor de g%nduri, spuse a&anaă ng-iontindu"l pe ort.

3 Cu) te c-ea) , surioar 8ă ă3 T ticu )i 'icea ortense, recit ort, dar to i )iă ă ţ

'ic iddo.9 ?oc de cu&inte datorat pronun iei apropiate dintre Monetre #iţ

Maneater Gcani(alH Gn.tr.H.9=



3 Nu"i pot conda)na pentru asta, o(ser& Cani(alulă sua&. să" i spun ceţ "a) de g%nd s $ac, iddo. Nă "o s )ă ă las inti)idat. 6 pleci i)ediat de aici, #i, dac &ou storaă ă ă ă nu & con&ine, nă "a&e i dec%t s pleca i odat cu ea. 7acţ ă ţ ă ă n"o să"l )ai & d pe nici unul din &oi pe aleea central laă ă

unspre'ece di)inea a, o s #tiu ce a i -ot r%t.ţ ă ţ ă5i, 'ic%nd acestea, nc-ise u#a cu gri* , cu un gest $er).ă3 Vai, n se poate> $ cu ort.ă3 "n regul , r%n*i a&ana. Nuă "l lua n sea) .ăNe concedia' pe to i cel pu in o dat pe 'i. C%nd o $aceă ţ ţ ă

de"ade& ratelea, i nu) r (anii pe loc. 6coateă ţ ă ă "l a$ar ,ă Oee>

Oena ( tu cu degetele ndoite n u#a de alu)iniu.ă3 7o)nule Cani(al> psal)odie ea.3 Toc)ai & nu) r (anii, rosti &ocea din untru.ă ă ă3 Vai, &ai> $ cu a&ana.ă3 V rog, o clip doar> strig Oena.ă ă ă@#a se desc-ise din nou. +ntr"una din )%ini, Cani(alul

inea un teanc de (ancnote.ţ3 i> Ce &rei8

ort o au'i pe Bunn )ur)ur%nd:3 Ai gri* , Oee. Ai gri* .ă ăOena i $ cuă se)n lui ort, care p #i e'it%nd nainte.ă3 iddo, arată"i )%na.ort ntinse )%na )utilat #i Oena des$ cu (atisteleă ă

ns%ngerate #i )urdare, una c%te una. @lti)a era str%nslipit / c%nd iă "o scoase, ort ge)u de durere. 6e &edea

destul de"acu)/ n orice ca', su$icient pentru ca oc-iulantrenat al Cani(alului s poat o(ser&a c trei degeteă ă ă disp ruser cu totul #i c restul )%inii era ntră ă ă "un -al $ ră ă de -al.

3 Cu) 7u)ne'eu de"ai p it a#a ce&a, $eti o8 l tr el.ăţ ţ ă ăort se trase napoi, speriat.3 iddo, du"te pu in )ai ncolo cu a&ana, (ine8ţort se retrase, recunosc tor. Oena ncepu să ă

&or(easc precipitat, cu glas sc 'ut, ast$el nc%t nu puteaă ă au'i dec%t o parte din ceea ce spunea.

9



3 A $ost ce&a cu)plit pentru ea, Cani(al. 6 nuă "ia)inte#ti niciodat , s nă ă "o ntre(i cu) s"a4 dulg-er4 #i aluat"o n pr & lia lui4 c%nd ea a4 #i )%na n )eng-in .ă ă ă

3 Nu e de )irare că"i ur sc pe oa)eni, )or) iă ă Cani(alul.

Apoi o ntre( ce&a.ă3 Nu, r spunse Oena. A sc pat de asta la ti)p, dară ă )%na4

3 Vino pu in aici, iddo, spuse Cani(alul.ţa a )erita sţ ă"i $ie & 'ut . Vocea ca o plesnitur de (iciă ă ă

p rea să ă"i ias acu) din n rile care ncetaser s )ai $ieă ă ă ă ni#te $ante nguste, de&enind dou g uri rotunde #i enor)e.ă ă

ort p li.ăa&ana l )pinse cu (l%nde e nainte.ţ3 7u"te, iddo. Nu pe tine e n$uriat, i pare r u pentruă

tine. $%te&ort p #i nainte #i urc ti)id scara.ă ă3 Vino n untru.ă3 Pe cur%nd, spuse a&ana.Bunn #i cu el plecar . +n ti)p ce u#a se nc-ideaă

nd r tul lui #i al Oenei, ort se uit n spate #iă ă ă "i & 'u peă Bunn #i a&ana sc-i)(%nd o str%ngere de )%n plin deă ă gra&itate.

3 6tai *os acolo, spuse Cani(alul.Interiorul rulotei sale era surprin' tor de spa ios. @n pată ţ

era pus n cap tul din $a , n parte ascuns de o draperie.ă ţă Mai era un coridor )ic #i curat, un du# #i un $rigider/ o )asă

)are, c%te&a dulapuri #i )ulte c r i 2 )ult )ai )ulte dec%tă ţ s"ar $i a#teptat cine&a s g seasc ntră ă ă "un ase)eneainterior.

3 Te doare r u8 )ur)ur Oena.ă ă3 Nu prea.3 Nu te te)e, )or) i Cani(alul.ăPuse pe )as alcool, &at #i o casolet cu seringiă ă ă

-ipoder)ice.

3 Acu) o să" i spun ce o sţ ă" i $ac. Asta ca s nu $iu caţ ă ceilal i )edici. sţ ă" i (loc-e' ner&ul ntregului (ra . C%ndţ ţ să" i (ag acul, o s te doar ca o n ep tur de al(in . Apoi,ţ ă ă ţ ă ă ă

9D



o să" i si) i (ra ul $oarte ciudat, ca #i cu) ar $i un (alonţ ţ ţ care se u)$l . Atunci, o să ă" i cur rana. Nţ ăţ "o s te doar .ă ă

ort i '%)(i. )ul acesta, cu $elul nsp i)%nt tor nă ă care #i sc-i)(a glasul #i cu u)orul s u n#el tor, cu auraă ă lui de (un tate #i cru'i)e n acela#i ti)p, a&ea totu#i ce&aă

pe care ( iatul l g sea $oarte atr g tor. ra n el oă ă ă ă (un tate ca a lui a, a )icu ei a c reia nuă ţ ă "i p saseă deloc c el ) n%nc $urnici, #i o cru'i)e ca a lui Ar)andă ă ă Bluett. A#a nc%t Cani(alul a&ea s constituie pentru ortă cel pu in o leg tur cu trecutul, ) car pentru o &re)e.ţ ă ă ă

3 7a iţ "i dru)ul, spuse ort.3 #ti o $at (un .ă ă

Cani(alul se aplec peste )%na lui, apuc%nduă "se detrea( , cu Oena st%nd al turi de el #i ur) rinduă ă ă "i $ascinată $iecare gest, )ut%nd cu nde)%nare lucrurile din calea lui,ast$el nc%t s poat lucra c%t )ai co)od. +n ceă ă "l pri&e#tepe doctor, acesta de&eni n scurt ti)p at%t de a(sor(it, nc%t, dac a&usese ni#te ntre( ri de pus despre EiddoF,ă ă acu) le uitase cu des &%r#ire.ă

!a s$%r#it, Oena $ cu cur enie #i puse din nou totul nă ăţ

ordine.

9



Pierre Monetre a(sol&ise colegiul cu trei 'ile nainte de"a )plini #aispre'ece ani, iar acultatea de Medicin laă dou 'eci #i unu. @n pacient iă "a )urit pe )asa de opera ieţ n ti)pul unei si)ple apendicecto)ii, $ r s $i $ost nsă ă ă ă &ina lui. Cine&a, totu#i 2 un ad)inistrator al spitalului 2 a$ cut o alu'ie r u&oitoare despre cele nt%)plate. Monetreă ă s"a dus la el pentru a protesta #i nu s"a putut a( ine s nuţ ă "i'dro(easc $alca. A $ost suspendat pe loc din $unc ia deă ţ

c-irurg, iar '&onurile au atri(uit suspendarea e<clusi&opera iei cu g-inion. +n loc s ncerce s do&edeasc ceeaţ ă ă ă ce el considera c nu are ne&oie s $ie do&edit, ntruc%t,ă ă dup p rerea sa, $aptele &or(eau de la sine, a de)isionat.ă ă Apoi a nceput s (ea.ă

5i"a a$i#at (e ia n $a a lu)ii cu aceea#i ostenta ie plinţ ţ ţ ă de nep sare cu care #i a$i#ase )ai nainte inteligen a #iă ţ iscusin a. Atunci, co)entariile $ cute la adresa calit ilor luiţ ă ăţ e<cep ionale l a*utaser / acu) ns , cele re$eritoare laţ ă ă (e ia lui l i'olau.ţ

6c p totu#i de (e ie/ alcoolis)ul este doar ună ă ţ si)pto), nu o (oal . <ist dou )odalit i deă ă ă ăţ "a sc pa deă el. Pri)a este s &indeci de'ordinea care lă "a pro&ocat. Adoua const n nlocuirea lui cu altce&a 2 cu un nouă si)pto), adic . Aceasta a $ost )etoda lui Monetre.ă

A ales ca su(stitut dispre ul $a de oa)enii careţ ţă "li'olaser , iar dup aceea $a de tot restul o)enirii, dată ă ţă $iind c se nrudea cu ace#tia.ă

9K



7e'gustul i pro&oca )ul u)ire. +#i construi un turnţ $ cut din ur #i se instal n el pentru aă ă ă "#i (ate *oc de lu)e,o( in%nd ast$el ntreaga n l i)e #i distan are de care a&eaţ ă ţ ţ ne&oie pe"atunci. +n tot acest ti)p, )urea de $oa)e, dar,a&%nd n &edere c (og ia constituia o &aloare o)enească ăţ ă

pe care el o dispre uia, se (ucura deopotri& de s r cia nţ ă ă ă care a*unsese. Cel pu in, pentru o &re)e.ţ

+ns o persoan cu o ase)enea atitudine este aido)aă ă unui copil cu un (ici n )%n , sau a unei na iuni n'estrateă ţ cu na&e de r '(oi. Pentru un ti)p, e su$icient s te ar i nă ă ăţ oc-ii celorlal i, sco %nd puterea de care dispui la &edere, caţ ţ s poat $i pri&it de to i. Cur%nd ns , (iciul tre(uie să ă ă ţ ă ă

#uiere #i s plesneasc , iar tunurile s (u(uie, iar persoanaă ă ă n cau' nu se )ai poate li)ita doar la aă "#i ar ta pur #iă si)plu $or a/ ea tre(uie s #iţ ă "o e<ercite.

&re)e, Pierre Monetre a lucrat cu ni#te grup riă su(&ersi&e. Nu l interesa despre ce $el de grupare era&or(a sau despre orientarea pe care o a&ea, at%ta ti)p c%telul ei era distrugerea structurii co)une a )a*orit ii. Nuţ ăţ

s"a li)itat doar la politic , ci să "a '( tut s introduc lucr riă ă ă ă

de art )odern a(stract n galeriile cu tradi ie, să ă ă ţ "a agitatpentru )u'ica atonal interpretat de c&artete de coarde, aă ă stropit cu sos de carne de &it )esele unui restaurantă &egetarian #i #i"a )ani$estat re&olta ntr"o )ul i)e de alteţ $or)e stupide #i nense)nate, e<clusi& de dragul re&oltei,nea&%nd ni)ic n co)un cu &aloarea intrinsec a artei #i aă )u'icii sau a ta(uurilor ali)entare.

+ntre ti)p, de'gustul pe care"l resi) ea se -r nea dinţ ă propria"i su(stan , p%n ce nţă ă "a )ai $ost nici stupid, nicinense)nat. Atunci s"a tre'it din nou n ncurc tur ,ă ă ne)aia&%nd )i*loace prin care s #iă "l e<pri)e. 7e&eni dince n ce )ai n&er#unat #i )ai a)ar c%nd -ainele ncepură s i se u'e'e #i pe ) sur ce era ne&oit s sc-i)(e c%te oă ă ă ă )ansard sordid cu o alta ase) n toare. Nă ă ă ă "a datniciodat &ina pe el, ci să "a si) it nencetat o &icti) aţ ă

o)enirii 2 o o)enire care, pri&it n ansa)(lu ca #i nă detaliu, i era in$erioar . 5i, pe nea#teptate, iă "a $ost dat să ai( ceea ce dorea.ă

9L



Tre(uia s ) n%nce. +ntreagaă ă "i ur coro'i& i s"aă ă concentrat n aceast direc ie. Nu a&ea cu) s scape deă ţ ă ea, iar pentru o &re)e nu a g sit alte posi(ilit i de aă ăţ "#iprocura -rana dec%t )uncind #i de&enind ast$el util unei(une p r i din o)enire. Asta l u)plea de a) r ciune #iă ţ ă ă

sc%r( , dar nu a&ea nici o alt cale de a deter)inaă ă o)enirea să"l a*ute s supra&ie uiasc , dec%t pl tinduă ţ ă ă "lpentru )unca depus .ă

Ast$el nc%t s"a reapucat să"#i &alori$ice par ialţ preg tirea )edical pe care o poseda #i să ă "a anga*at ntr"unla(orator de cercet ri (iologice, unde se ocupa de anali'eă celulare. @ra pe care o nutrea $a de o)enire nu a pututţă

s sc-i)(e ns particularit ile )in ii sale interesate,ă ă ăţ ţ curioase #i sclipitoare/ #i iu(ea )unca, detest%nd doar$aptul c de pe ur)a ei (ene$iciau oa)eni 2 $unc ionarii #iă ţ clien ii lor, respecti& )edici #i pacien i n cea )ai )areţ ţ parte.

!ocuia ntr"o cas care $usese pe &re)uri gra*d, a$lat laă ă )arginea unui or #el, ast$el nc%t se putea pli)(a singură prin p dure, ru)eg%nd n )inte g%ndurileă "i ciudate. 7oar o

persoan care se dep rtase con#tient, de ani de 'ile, de totă ă ce este o)enesc ar $i o(ser&at ceea ce a o(ser&at el ntr"odupă"a)ia' de toa)n , sau ar $i a&ut curio'itatea să ă ă e<a)ine'e ndeaproape cele & 'ute. 7oar o persoană ă posed%nd co)(ina ia lui neo(i#nuit de co)peten #iţ ă ţă talent ar $i a&ut dotarea necesar pentru a le e<plica. 5i, cuă siguran , nu)ai un ase)enea )onstru social ar $i $ost nţă

stare să"#i $oloseasc descoperirea a#a cu) a $ cută ă "o el.A & 'ut doi copaci.ăiecare n parte ar ta ca oricare alt copac 2 un puiet deă

ste*ar, contorsionat n ur)a unui accident ti)puriu, &iu #i&iguros. Nici ntr"o )ie de ani nu i"ar $i re)arcat pe &reunuldin ei n )od special dac iă "ar $i & 'ut separat. Nu)ai c elă ă i"a & 'ut )preun / #iă ă "a aruncat pri&irile peste ei, a ridicatdin spr%ncene u#or surprins, dup care #iă "a continuat

dru)ul. Apoi s"a oprit, s"a ntors l%ng ei #i a r )as acolo,ă ă n picioare, conte)pl%ndu"i. 7eodat , a )%r%it printre din i,ă ţ de parc lă "ar $i i'(it ce&a/ s"a )i#cat din loc, s"a postat ntre

=0



copacii desp r i i de &reo #ase )etri distan #i a ncepută ţ ţ ţă să"#i pli)(e pri&irile de la unul la cel lalt.ă

Copacii erau de aceea#i ) ri)e. iecare a&ea c%te oă creang principal ndoit , r sucit spre nord. iecareă ă ă ă ă pre'enta c%te o cicatrice circular n locul unde crescuseă

pri)a ra)ur . Pri)ul ) nunc-i de crengu e ce seă ă ţ desprindea din creanga principal a&ea c%te cinci $run'e.ă

Monetre s"a apropiat #i )ai )ult, pli)(%ndu"#i pri&irilede la un copac la cel lalt #i ) sur%nduă ă "i de sus n *os, pe$iecare n parte.

Ceea ce &edea era i)posi(il. Teoria pro(a(ilit ii nuăţ per)ite producerea unui ase)enea $eno)en 2 apari ia aţ

doi copaci a(solut identici 2 dec%t la inter&ale astrono)ice,ceea ce o $ace s $ie i)posi(il de calculat.ăMonetre apuc o $run' din pri)ul copac, tr g%ndă ă ă "o

spre el #i rup%nd"o, apoi rupse $run'a corespun' toare dină cel lalt.ă

rau identice 2 aceea#i $or) , ) ri)e, dispo'i ie aă ă ţ ner&urilor #i acela#i esut.ţ

Asta i"a $ost ndea*uns. A )or) it din nou #i să "a uitat n

*ur, scrut tor, pentru aă "i locali'a n )inte, dup care să "a ntors acas ntră "o goan ne(un .ă ă

+n noaptea aceea a stat trea' p%n t%r'iu, ocup%nduă "sede $run'ele de ste*ar. !e"a pri&it cu aten ie cu a*utorul uneiţ lupe puternice, p%n ce oc-ii au nceput să ă"l usture. Apreparat )ai )ulte solu ii cu su(stan ele pe care le a&ea nţ ţ cas 2 o et, 'a- r, sare, $enol 2 #i a l sat $rag)ente )ici deă ţ ă ă

$run' la )acerat.ăA colorat apoi $rag)ente corespun' toare cu cerneală ă diluat .ă

Ceea ce a a$lat despre ele, s"a &eri$icat din plin a doua'i de di)inea c%nd leţă "a dus la la(orator. Anali'acantitati& #i calitati& , )preun cu cea &olu)etric ,ă ă ă ă testele de te)peratur , precu) #i cele speci$iceă gra&ita ionale, spectrogra)a #i pţ "ul, toate au ar tată

acela#i lucru: )potri&a oric rei logici, cele dou $run'eă ă erau identice p%n la a(solut.ă

=1



+n lunile ce au ur)at, Monetre a studiat cu $e(rilitate)ai )ulte p r i din cei doi copaci. Anali'a )icroscopic iă ţ ă "aspus acela#i lucru/ l"a rugat pe #e$ul s u să ă"l lase să $oloseasc )icroscopul cu indicele de ) rire de 1:900, careă ă era inut su( un clopot de sticl #i acesta nţ ă "a $ cut dec%t să ă

con$ir)e cele a$late anterior. Copacii erau identici, nunu)ai $run' cu $run' , dar #i celul cu celul . 6coar a,ă ă ă ă ţ ca)(iul= #i )ie'ul le)nului erau per$ect ase) n toare.ă ă +ncerc rile lui neo(osite lă "au condus spre pasul ur) tor. +#iă alegea )ostrele cu gri* , dup ) sur tori )eticuloase. ă ă ă ă gaur practicat cu (urg-iul p%n n )ie'ul copacului A eraă ă ă apoi $ cut , n acela#i loc, calculat p%n la o $rac iune deă ă ă ţ

)ili)etru, n copacul B. +ntr"o 'i, dup ce nse)nase cuă (urg-iul pe a)(ii copaci locul unde ur)a s g ureasc , aă ă ă luat o pro( din copacul A #i, n )o)entul n care seă preg tea s o ia pe cea corespun' toare din copacul B,ă ă ă (urg-iul i s"a rupt n scoar c-iar n clipa c%nd &oia s lţă ă retrag .ă

Binen eles c a (leste)at (urg-iul, pe cei ce lţ ă construiser #i, prin e<trapolare, pe to i oa)enii de peă ţ

lu)ea aceasta. A plecat $urios acas , (ucuros totu#i că ă locuia i'olat.

C%nd s"a ntors ns n p dure a doua 'i, a descoperit oă ă gaur n copacul B, e<act n locul corespun' tor celei $ cuteă ă ă de el cu o 'i n ur) n copacul A.ă

A r )as n picioare, pip ind cu degetele gaura aceeaă ă ine<plica(il #i, pentruă un ti)p, )intea"i ndeo(#te at%t de

acti& a re$u'at s )ai $unc ione'e. Apoi, #iă ă ţ "a scos cu itul #iţ a crestat cu gri* o cruce n scoar a copacului A, iar nă ţ acela#i loc din scoar a celuilalt a crestat un triung-i. !eţ "at iat ad%nc #i distinct, apoi să "a ntors acas pentru a )aiă studia c%te&a tratate $oarte co)plicate, re$eritoare lastructura celular .ă

C%nd a re&enit n p dure, pe scoar a a)(ilor copaci seă ţ ' rea o crest tur n $or) de cruce.ă ă ă ă

= esut &egetal din 'ona generatoare, care asigur cre#tereaŢ ă secundar n grosi)e a tulpinii #i a r d cinii Gn.tr.H.ă ă ă

=



A continuat s $ac )ulte alte teste. A t iat $or)e c%tă ă ă )ai ciudate n a)(ii po)i, #i i"a &opsit n culori &ariate.

A descoperit c tot ce era suprapus peste scoar ,ă ţă precu) &opseaua ori (uc-ile de sc%ndur ( tute n cuie,ă ă r )%nea nesc-i)(at. +n sc-i)(, orice $actor care a$ectaă

structura copacului 2 t ietur , crest tur , ruptur sauă ă ă ă ă str pungere 2 se repeta de la copacul A la copacul B.ă

Copacul A era originalul. Copacul B era un $el de4copie.

Pierre Monetre a cercetat copacul B ti)p de doi anip%n ce a descoperit, cu a*utorul unui )icroscop electronic,ă

c , n a$ar de $unc ia lui de duplica ie e<act , pre'entaă ă ţ ţ ă totu#i unele di$eren e $a de cel lalt, n nucleul $iec reiţ ţă ă ă celule a copacului B se a$la o singur )olecul gigantic ,ă ă ă nrudit cu en'i)ele -idrocar(onate, ce putea trans)utaă anu)ite ele)ente. 7e e<e)plu, trei celule e<trase dintr"opor iune a scoar ei sau dintrţ ţ "o $run' erau nlocuite nă decurs de o or de trei celule noi. n'i)a aceeaă )onstruoas se consu)a, dup care, ntră ă "un inter&al de o

or sau dou , ncepea s se re$ac treptat cu a*utorulă ă ă ă ato)ilor capta i din esutul ncon*ur tor.ţ ţ ă

Controlul re$acerii unui esut distrus este un procesţ co)ple<, c-iar #i n ca'urile cele )ai si)ple. rice (iologpoate da o descriere li)pede despre cele ce se nt%)pl nă )o)entul n care celulele ncep s se re$ac 2 ce $actoriă ă )eta(olici inter&in, ce sc-i)(uri de o<igen au loc, c%t de

repede #i de )ult #i n ce scopuri se de'&olt noile celule.ă 7ar el nu poate spune #i de ce. Ni)eni nu poate spune ceanu)e d se)nalul de start unei celule pe *u) tateă ă distruse #i ce anu)e pe cel de stop. 6e #tie c (oala nu)ită ă cancer este o proast $unc ionare a acestui )ecanis) deă ţ control, dar ce este de $apt )ecanis)ul n sine 2 nu se #tie.Acest lucru este &ala(il pentru un esut nor)al.ţ

Ce se nt%)pla ns cu copacul B al lui Pierre Monetre8ă

Acesta nu s"a re$ cut niciodat nor)al. 6e re$ cea doară ă ă pentru a duplica po)ul A. 7ac crestai o r )uric aă ă ă copacului A #i rupeai perec-ea ei din copacul B, lu%nd"o

=9



apoi acas , n decursul a dou spre'ece"paispre'ece oreă ă r )urica rupt su$erea un proces la(orios de re$acere, careă ă consta n copierea $idel a crest turii. 7up care, totulă ă ă nceta #i de&enea o (ucat (anal de le)n. 7ac teă ă ă ntorceai ns la copacul B, g seai o nou r )uric ,ă ă ă ă ă

crestat identic cu perec-ea ei din copacul A.ă+n acest punct se )pot)olise p%n #i ) iestria luiă ă Pierre Monetre. Regenerarea celular este o enig) .ă ă Multiplicarea celular este un pas nainte ntră "un )ister denep truns. 7ar, unde&a, se a$la ce&a care, ntră "un )odne#tiut, controla aceast duplica ie $antastic , iar Monetreă ţ ă s"a apucat s caute, cu nc p %nare, $actorii care oă ă ăţ

pro&ocau. ra aido)a unui s l(atic ce aude un radio #i seă apuc s caute se)nalul sonor/ aido)a unui c%ine ceă ă "#iaude st p%nul pl%ng%nd de durere $iindc o $at iă ă ă "a scris că nu l iu(e#te. A&ea re'ultatul n $a a oc-ilor #i ncerca, lipsitţ de instru)entele adec&ate, să"i descopere cau'a. 7ar, de#ise a$la c-iar su( nasul lui, i lipsea capacitatea de a o n elege.ţ

@n incendiu a $ost cel ce i"a de'& luită "o.

Pu inii oa)eni care l cuno#teau din &edere 2 de $apt,ţ ni)eni nu"l #tia alt$el 2 au r )as $oarte surprin#i n toa)naă aceea & '%nduă "l c se al tur unui grup de po)pieriă ă ă &oluntari, n )o)entul n care $u)ul ncepuse s co(oareă printre dealuri, purtat de un &%nt care nte ea $ocul. 5i ti)pţ de ani de 'ile dup aceea, prin inut a circulat o legendă ţ ă despre insul costeli& care s"a luptat cu $ocul, de parc ar $iă

$ost un su$let c ruia i se pro)isese eli(erarea din iad. 6eă &or(ea despre planul $ cut atunci pentru t ierea noii linii deă ă ap rare contra $ocului #i despre a)enin rile cu )oartea peă ţă care insul n c-estiune le"a pro$erat la adresa p durarului,ă dac acesta nu a&ea s )ute linia cu o sut de )etri )ai laă ă ă nord de locul unde $usese pl nuit ini ial. Insul costeli& aă ă ţ $ cut &%l& prin $elul n care a reu#it s opreasc $ocul,ă ă ă ă stropindu"l cu propria lui sudoare, ca să"i in departe de oţ ă

anu)it 'on a p durii. 5i, atunci c%nd $ocul a naintată ă ă totu#i, a*ung%nd p%n aproape de li)ita ulti) , iar oa)eniiă ă au renun at sţ ă"i )ai in piept #i sţ ă "au )pr #tiat, rup%ndă "o

==



la $ug din $a a lui, insul costeli& a r )as pe loc, g-e)uită ţ ă ntre doi ste*ari tineri, n& luit n $u)ul gros, in%nd nă ţ )%inile"i ns%ngerate un -%rle #i o secure #i cu oc-iiţ )istui i de o $lac r )ai ar' toare dec%t oricare din cele ceţ ă ă ă de&oraser &reodat &reun copac. Cu to ii au & 'ut acesteă ă ţ ă

lucruri4Nu au & 'ut ns po)ul B ncep%nd s tre)ure. c-ii loră ă ă

nu a&eau aceea#i int cu ai lui Monetre, care pri&ea atent,ţ ă ncerc%nd s str pung dogoarea, $u)ul #i norul c-inuitoră ă ă de o(oseal ceă "i n& luiau, #i nu puteau o(ser&a c )inteaă ă lui de o) de #tiin se str duia s asi)ile'e $aptul cţă ă ă ă tre)uratul copacului B $usese per$ect sincroni'at cu

)o)entul n care $l c rile se rostogoliser peste un lu)ini#ă ă ă a$lat la &reo cincispre'ece )etri dep rtare.ăPri&ea ntr"acolo, cu oc-ii nro#i i. lac ra atinseţ ă

por iunea aceea st%ncoas #i goal , iar copacul seţ ă ă cutre)ur . V%rte*urile de $oc sor(eau p )%ntul, aido)aă ă unui uragan ce s)ulge p rul de pe cap cu scalp cu tot, iară c%nd $l c rile să ă "au n&ol(urat #i s"au n l at drepte, laă ţ &ertical , copacul nu să "a )ai clintit. 7ar atunci c%nd o

ra$al de aer rece a p truns n &%rte*ul cald #i a $ostă ă ur) rit pe p )%nt de degetele de $oc, po)ul a ncepută ă ă din nou s se clatine, s se scuture #i s $rea) te.ă ă ă ă

Monetre #i"a t%r%t corpul *ulit spre por iuneaţ desp durit #i a nceput s o(ser&e atent $l c rile. suliă ă ă ă ă ţă de $oc ro#u"portocaliu i'(ucnea )ai ncolo 2 #i copacul nuse clintea/ o li)( aprins de $oc %#nea )ai ncoace,ă ă ţ

nspre el 2 #i copacul se n$iora pe loc.A g sit ceea ce c uta n )i*locul unui a$lori)ent deă ă (a'alt. A r sturnat o st%nc ncins cu degetele care auă ă ă nceput să"i s$%r%ie c%nd au atins"o, iar su( ea a descoperitun cristal acoperit de noroi. !"a pus la su(suoar #i să "aapropiat, cl tin%nduă "se, de cei doi ste*ari ai s i, care seă g seau acu) pe o insuli $ cut din p )%nt, sudoare #iă ţă ă ă ă $oc de c tre propria lui energie de)onic , #i să ă "a pr (u#ită

ntre puie ii de ste*ar, n &re)e ce $ocul trecea )ugind peţ l%ng el.ă

=



Cu pu in nainte de i&irea 'orilor, a plecat, cl tin%nduţ ă "se,printr"un in$ern de co#)ar, ucig tor #i plin de cenu# ,ă ă nd r t spre cas , unde a ascuns cristalul. Apoi să ă ă "a )ait%r%t spre ora# nc un s$ert de )il , nainte de aă ă "#i pierdecuno#tin a. 6ţ "a tre'it la spital #i a nceput s cear deă ă

ndat s i se dea dru)ul. !a nceput lă ă "au re$u'at, apoi l"aulegat de pat, ast$el nc%t a plecat p%n la ur) peă ă $ereastr , n ti)pul nop ii, ca s $ie )preun cu neste)ataă ţ ă ă lui.

Poate s"a nt%)plat din pricin c a*unsese la li)itaă ă ne(uniei, sau pentru c ntre con#tientul #i su(con#tientulă lui disp ruse orice -otar. Mai degra( , ns , totul să ă ă "a

datorat $aptului c era at%t de e<traordinar dotat, n'estrată cu )intea aceea scor)onitoare #i )ereu dornic deă ac iune/ n orice ca', $oarte pu ini oa)eni 2 ad)i %nd cţ ţ ţ ă e<ista &reunul 2 ar $i $ost capa(ili s i'(uteasc acolo undeă ă a i'(utit el, sta(ilind un contact cu neste)ata.

A $ cută "o ns , $olosinduă "se de ura sa ca de o ) ciuc .ă ă Neste)ata i str lucea su( oc-i, pasi& , n ti)pul tuturoră ă testelor la care ndr 'nise s o supun . Tre(uia s $ie atent,ă ă ă ă

odat ce a$lase c era &ie. Microscopul iă ă "o ar tase li)pede:ă nu era &or(a de un cristal, ci de un lic-id criogenic, carea&ea o singur celul cu un perete t iat n $a ete. !ic-idulă ă ă ţ solidi$icat din untru era un coloid cu acela#i indice deă re$rac ie ca al polistirenului, iar n interior se a$la un nucleuţ co)plicat, pe care nu reu#ea cu nici un c-ip să"l n eleag .ţ ă

Ner (darea se lupta n el cu precau ia/ nu ndr 'nea să ţ ă ă

$oloseasc testele de te)peratur e<cesi& , de coro'iuneă ă ă sau de (o)(ardare. +n cul)ea $rustr rii, tri)ise asupraă cristalului o r (u$nire a urii concentrate pe care #iă "ode'&oltase de"a lungul anilor, iar $iin a aceea4 a scos unţ ip t.ţ ă

N"a $ost un sunet, ci o presiune perceput n creier. Nă "a$ost &reun cu&%nt, ci o nega ie i)pregnat de su$erin , unţ ă ţă i)puls care nse)na EnuF.

Pierre Monetre )pietri de ui)ire la )asa lui &ec-e #iscoro*it , pri&ind din ntunericul ca)erei la neste)ata peă care o a#e'ase su( $asciculul de lu)in al unei l )pi deă ă

=D



(irou. 6e aplec n $a , #i )i*i oc-ii #i, cu o sinceritateă ţă des &%r#it 2 dat $iind c a&ea o a&ersiune $eroce $a deă ă ă ţă orice ncerca să"i s$ide'e n elegerea 2 tri)ise din nou spreţ cristal un i)puls de ur .ă

ENu>F

iin a reac ionase prin strig tul acela t cut, de parc arţ ţ ă ă ă $i $ost n epat cu un ac nro#it.ţ ă

ra, (inen eles,ţ $a)iliari'at cu $eno)enulpie'oelectricit ii, care $ace ca un cristal de cuar sau deăţ ţ s ruri de Roc-elle s produc un )ic poten ial electrică ă ă ţ atunci c%nd sunt ap sate, sau s #i )odi$ice i)percepti(ilă ă di)ensiunile, c%nd sunt str ( tute de un curent electric.ă ă

Aici ns era &or(a doar de ce&a analog, ntruc%t neste)ataă din $a a lui nu era un cristal autentic, i)pulsul g%ndului s uţ ă pro&ocase n aparen o reac ie din partea neste)atei,ţă ţ trans)is la r%ndul ei pe aceea#i E$rec&en F a g%ndirii.ă ţă

6t tu s c-i('uiasc .ă ă ăCopacul acela nu era natural #i se a$la cu)&a n

leg tur cu neste)ata aceasta ngropat la cincispre'eceă ă ă )etri distan / deoarece, atunci c%nd $l c rile sţă ă ă "au apropiat

de ea, copacul s"a cutre)urat, iar atunci c%nd a lo&itneste)ata cu $lac ra urii lui, piatra a reac ionat.ă ţ

Ar $i $ost oare posi(il ca neste)ata s cree'e ste*arul,ă a&%nd cel lalt copac drept )odel8 7ar cu)8ă Cm?

3 Nu contea' cu), )or) i el. A&ea să ă "o a$le el #i peasta c%nd &a sosi &re)ea. 7eoca)dat , putea r ni acelă ă lucru. !egile #i pedepsele dor/ opresiunea doare/ puterea

este capacitatea de a pro&oca durere. Acest o(iect$antastic &a tre(ui s $ac ceea ce dorea el/ dac nu, eraă ă ă -ot r%t să ă"l torture'e p%n ce a&ea să ă"l ucid .ă

A luat un cu it #i a $ugit a$ar . 6u( ra'ele palide aleţ ă lunii, a de'gropat un $ir de (usuioc, care cre#tea l%ngă &ec-iul gra*d #i l"a r s dit ntră ă "o cutie de ca$ea, din ta(l .ă +ntr"o alt cutie, ase) n toare cu pri)a, a pus p )%nt.ă ă ă ă !e"a adus n cas pe a)%ndou #i a ngropat neste)ata nă ă

al doilea recipient.5i"a i)pus s se lini#teasc #i să ă "a a#e'at la )asa de

lucru, concentr%ndu"#i $or ele la )a<i)u). 5tiuseţ

=



dintotdeauna c #i poate controla per$ect )intea/ ntră "un$el, era ca un contorsionist ce"#i poate $ace )u#c-iulu) rului sau c-iar o parte a (ra ului s tresar #i s seă ţ ă ă ă r suceasc separat. +#i canali'a, ca la r sucirea (utonuluiă ă ă unui instru)ent electronic, energia )ental pe Elungi)eaă

de und F speci$ic ce r nea neste)ata, #i o proiect &iolentă ă ă ă n a$ar .ă

!o&i neste)ata, iar #i #i iar #i. l s apoi s seă ă ă ă ă odi-neasc , n ti)p ce ncerca s introduc n crudeleă ă ă "ilo&ituri psi-ice o co)and puternic . Vi'uali'a tu$a deă ă (usuioc o$ilit, i)agin%ndu"#i"l n cea de"a doua cutie.

s creasc unul la $el.ă ă ă

Copia' ă%l&( n altl&ă( s creasc nl la fel&ă ă ăBiciuia #i lo&ea ncontinuu neste)ata cu unul #i acela#i

ordin. Nu putea dec%t s"o aud cu) ge)e. !a un )o)entă dat, detecta n ad%ncul )in ii o p%lp%ire caleidoscopic deţ ă i)presii 2 ste*arul, incendiul, un &id ntunecat pres rat cuă stele, un triung-i t iat n scoar . A $ost ca o str $ulgerare #iă ţă ă

nu s"a )ai repetat ni)ic ase) n tor )ult ti)p după ă ă aceea, dar Monetre a $ost sigur c i)presiile respecti&e auă pro&enit de la neste)at #i c , n acest $el, ea protesta.ă ă

A cedat p%n la ur) / a putut să ă "o si)t capitul%nd. Aă )ai lo&it"o de &reo dou ori ca ) sur de precau ie #i să ă ă ţ "adus la culcare.

+n di)inea a ur) toare, a&ea dou $ire de (usuioc.ţ ă ă

Nu)ai c unul dintre ele era un )onstru.ă

=K



Via a cu (%lciul se scurgea )onoton , anoti)p dup unţ ă ă anoti)p. Anii care treceau i"au adus lui ort trei lucrurinoi: $aptul c #i g sise un loc pe lu)e, pe Oena #i oă ă sen'a ie anu)it de lu)in , ncon*urat de o u)(r .ţ ă ă ă ă

7up ce Cani(alul iă "a ngri*it )%na lui ort 2 )ai e<act,a E$eteiF care credea c este 2 #i rana să "a cicatri'at,acoperindu"se cu un esut ro'aliu, pitica cea nou a $ostţ ă acceptat . Poate c a $ost (ucuria ce i se citea n oc-i, oriă ă

dorin a sincer #i &i'i(il de a se integra #i de a $i de un realţ ă ă $olos, sau poate c a $ost un tertip ori o negli*en dină ţă partea Cani(alului, dar, oricare ar $i $ost cau'a, cert este că ort a r )as acolo.ă

a)enii (%lciului, idio ii #i sala-orii, pre'entatorii #iţ a*utoarele lor, lansatorii #i )%nc torii de $oc, oa)enii"#arpeă #i )ecanicii sau #e$ii trupei, a&eau ce&a co)un, care iunea dincolo de di$eren ele de culoare, se<, &%rst #i ras .ţ ă ă rau cu to ii co)edian i interesa i sţ ţ ţ ă"#i sporeasc nu)ereleă #i s #i le ci'ele'e 2 ceea ce era $elul lor de aă "#i adunaspectatorii #i de a"i con&inge s treac prin $a a g-i#euluiă ă ţ de (ilete/ pentru aceasta, #i nu)ai pentru aceasta)unceau ei. Iar ort de&eni #i el, la r%ndul lui, o parteintegrant a acestei lu)i.ă

Vocea lui ort se nge) na p%n la des &%r#ire cu aă ă ă

Oenei n nu) rul lor co)un, care l ur)a pe cel al suroriloră Bets #i Bert-a, a c ror greutate total atingea &reo trei suteă ă cinci'eci de ;ilogra)e. Nu)ite EMicile suroriF, Oena #i

=L



iddo de(utau cu o parodie &esel a nu) rului precedentă ă #i continuau cu ce&a propriu, c%ntat si dansat cu pricepere,care se nc-eia cu un duet &ocal a)e itor, n acordurile unuiţ iodler $oarte )elodios. Vocea lui iddo era clar #i cristalină ă #i se ar)oni'a cu ti)(rul de contralt al Oenei ca două ă

registre de org . Mai lucrau #i n r #elul Copiilor, un ora#ă ă n )iniatur , dotat cu un post de po)pieri, o pri) rie #iă ă c%te&a restaurante, toate croite pe ) sura celor )ici #iă unde adul ii nu a&eau acces. iddo ser&ea ceaiuri sla(e #iţ (iscui i pu#tilor dr g la#i, cu oc-i rotun'i #i $e e pistruiate,ţ ă ă ţ din t%rgurile de pro&incie #i si) ea c o parte din uluiala #iţ ă credin a lor n acest ora# )agic se r s$r%ngea asupra lui.ţ ă

6unt parte din4 sunt parte din4 2 era un lait)oti&cutre)ur tor #i ad%nc, ce re&enea n toate actele lui/ iddoă $ cea parte din ort, iar ort, la r%ndul s u, din lu)e #iă ă acest lucru i se nt%)pla pentru pri)a dat n &ia .ă ţă

Cele patru'eci de ca)ioane str ( teau duduind Mun iiă ă ţ 6t%nco#i #i naintau de"a lungul autostr 'ii statuluiă Pennsl&ania, apoi &uiau peste terenurile de iar)aroc dinttaa, pentru a se contopi cu T%rgul de la ort- ort-.

dat , c%nd a&ea 'ece ani, ort a a*utată "o pe uria#aBets s nasc #i singurul lucru la care să ă "a g%ndit a $ost că episodul $ cea parte din nt%)pl rile, pre& 'ute sau nu, dină ă ă &ia a unui salti)(anc. Alt dat , un pitic idiot #i )ereuţ ă ă $ericit, care o(i#nuia s stea a#e'at ntră "un col al sectoruluiţ cu )on#tri, (ol(orosind #i c-icotind &esel, )uri n (ra eleţ lui ort dup ce ( use le#ie/ cicatricea pe care iă ă "a l sată "o

n )e)orie gura aceea staco*ie, nsp i)%nt toare #i oc-iiă ă r t ci i #i plini de durere, era #i ea, la r%ndul ei, o parte dină ă ţ iddo, care era ort, care era o parte din lu)e.

Al doilea lucru era Oena 2 care inuse locul )%inilor,ţ oc-ilor #i )in ii lui, p%n ce el i'(utise s p trund n ini)aţ ă ă ă ă lucrurilor #i s se poarte ca o ade& rat pitic . 7atorit eiă ă ă ă ă reu#ise s #i g seasc un loc pe lu)e, iar egoă ă ă "ul lui

n$o)etat se gr (ise s asi)ile'e senti)entul at%t de nouă ă #i de dorit. +i citea 'eci de c r i, de toate $elurile, cu &oceaă ţ ei ad%nc #i e<presi& , care interpreta aproape $ r e$ortă ă ă ă

0



rolurile tuturor persona*elor dintr"o po&estire. +l ini iase, cuţ a*utorul c-itarei #i al pl cilor de pate$on, n )u'ic .ă ă +n& tura acu)ulat nu a a&ut nici o in$luen asupra lui,ăţă ă ţă l s%nduă "l co)plet nesc-i)(at, dar nici nu a $ost uitată &reodat . 7eoarece ort 2 respecti& iddo 2 a&ea oă

)e)orie eidetică.a&ana spunea c era )are p cat de )%na lui, dat $iindă ă

c Oena #i iddo purtau ) nu#i negre n ti)p ce"#i $ ceauă ă ă nu) rul, $apt ce p rea oarecu) ciudat, iar pe deasupra ară ă $i $ost $ru)os dac ar $i putut c%nta a)%ndou la c-itar ,ă ă ă (inen eles ns c nici nu putea $i &or(a de a#a ce&a.ţ ă ă C%teodat , noaptea, a&ana i atr gea aten ia lui Bunn că ă ţ ă

Oenei o să"i n epeneasc p%n la ur) degetele dac &aţ ă ă ă ă continua s c%nte pe estrad pentru pu(lic 'iua ntreag ,ă ă ă iar noaptea pentru ort ca să"l a)u'e/ ntruc%t c-itarasuspina #i &i(ra ore n #ir dup ce se duceau la culcare.ă Bunn spunea, so)noroas , c Oena #tie ea ce $ace, ceeaă ă ce era per$ect ade& rat.ă

5tia ntr"ade& r ce $ace atunci c%nd a aran*at ca uddieă s $ie dat a$ar din (%lci, c-iar dac asta a $ cută ă ă ă "o s nu seă

si)t prea (ine pentru o &re)e. c%nd acest lucru, &iolaseă ă codul nescris al (%lciului, cu toate c era co)ediant p%nă ă ă n ) du&a oaselor. Nu iă "a $ost u#or, )ai ales $iindc uddieă era c%t se poate de cu)secade de $elul lui. ra un sala-orlat n spate, cu o gur )are #i (u'e groase. idolatri'a peă Oena #i $usese $ericit s"o includ #i pe iddo nă de&ota)entul lui )ut. !e aducea pr *iturele #i tot $elul deă

) run i#uri ie$tine de la ora# #i, n ti)p ce ele repetau, seă ţ g-e)uia ntr"un col , su( )arginea estradei, ne& 'ut deţ ă ni)eni, ascult%ndu"le transportat. C%nd a $ost concediat, a&enit la rulota lor să"#i ia r )asă "(un. ra proasp t ( r(ierit,ă ă iar costu)ul cu)p rat de gata nuă "i &enea prea (ine. 6t teaă n picioare, pe treapt , in%nd n )%ini o p l rie de paieă ţ ă ă (o it #i )estec%nd din greu *u) t i de cu&inte pe care nuţ ă ă ăţ i'(utea s le rosteasc .ă ă

Me)orie eidetic 2 ano)alie nt%lnit ndeose(i la copii, careă ă const n repre'entarea $oarte &ie a o(iectelor & 'ute anterior, ca #iă ă cu) acestea ar $i pre'ente Gn.tr.H.

1



3 A) $ost concediat, spuse el ntr"un t%r'iu.Oena i atinse $a a.ţ3 iŢ "a4 iŢ "a4 iŢ "a spus Cani(alul de ce8uddie #i scutur capul.ă3 M"a c-e)at doar la el #i )i"a dat ce )i se )ai

cu&enea. N"a) $ cut ni)ic, Oee. u4 u4 nu iă "a) 'isni)ic, totu#i. 7up $elul cu) se uita la )ine, să "ar $i 'is c iă &ine s ) o)oare. u4 u4 &reau doar4ă ă

Clipi din oc-i, #i l s *os &ali'a #i #i #terse oc-ii cuă ă )%neca.

3 @ite, spuse el.6cotoci prin (u'unarul de la piept #i scoase un pac-e elţ

pe care i"l ntinse Oenei, dup care se r suci pe c lc%ie #i oă ă ă lu la $ug .ă ăort, st%nd pe cu#eta lui, ascultase totul cu oc-ii larg

desc-i#i.3 @au4 Oee, dar ce"a $ cut8 un tip a#a dr gu >ă ă ţOena nc-ise u#a, apoi se uit la pac-e el. ra n&elit nă ţ

-%rtie aurie #i legat cu o panglic ro#ie, nnodat ntră ă "o$und . M%inile )ari ale lui uddie a&useser pro(a(ilă ă

ne&oie de &reo or ca s o $ac . Oena trase panglica $ r să ă ă ă ă ă des$ac nodul. +n untru se a$la un (atic de ) tase, ie$tin #iă ă ă ip tor colorat 2 genul de cadou care i ia oc-ii #i pe careţ ă ţ

uddie l"ar $i ales dup ore ntregi de c utare atent .ă ă ăort #i d du sea)a dintră "odat c Oena pl%ngea.ă ă3 Ce s"a nt%)plat8a se a#e' l%ng el #iă ă "i lu )%inile ntră "ale ei.

3 M"a) dus #i i"a) spus Cani(alului c uddie ) 4ă ă ) nec *e#te. 7e asta a $ost concediat.ă ă3 7ar4 uddie nu iţ "a $ cut niciodat ni)ic> Nu teă ă "a

nec *it niciodat .ă ă3 5tiu, #opti Oena. Vai, #tiu. A) )in it. uddie tre(uiaţ

neap rat s plece. 5i c-iar de ndat .ă ă ăort se -ol( la ea.ă3 Nu n eleg ni)ic, Oee.ţ

3 să" i e<plic, spuse ea aleg%nduţ "#i cu&intele. s teă $ac s su$eri, ort, dar poate c asta &a prent%)pinaă ă ă



alte lucruri care ar putea $i #i )ai dureroase. Ascult . Tu iiă ţ )inte totul, a#a"i8 Ieri ai &or(it cu uddie, iţ "aduci a)inte8

3 7a, sigur. M uita) la el, la ?e)), la le #i laă 6tin;er cu) ( teau ru#ii. +)i place )ult s ) uit la ei.ă ţă ă ă 6e a#ea' n cerc, cu (aroasele lor )ari #i grele, #i $iecareă

(ate u#or 2 poc, poc, poc 2 #i apoi $iecare #i ridic ciocanulă c-iar deasupra capului #i lo&e#te cu toat puterea 2 (u),ă (u), (u), (u)> 2 #i at%t de repede> 5i to i ru#ii ia seţ ţă ă topesc pur #i si)plu n p )%nt>ă

6e opri, cu oc-ii str lucitori, retr ind n toate detaliileă ă rit)ul acela de )itralier al ec-ipei de lucr tori, nregistrată ă cu $idelitate de ca)era de $il)at a )in ii sale.ţ

3 7a, drag , spuse Oena cu r (dare. 5i ce iă ă "ai 'is luiuddie83 M"a) dus s pip i &%r$ul unui ru#, acolo unde areă ă ţă

un cerc de $ier, care era cr pat cu totul. A) 'is: Aoleu> ă $ cut terci> Iar uddie a 'is: Ia g%nde#teă "te cu) s"ar terciui)%na ta dac iă ţ "ai l saă "o acolo c%nd l (ate) noi. Iar eu a)r%s #i i"a) 'is: Asta nu )"ar deran*a prea )ult &re)e,ă uddie, $iindc )iă "ar cre#te la loc. Asta"i tot, Oee.

3 Nu te"a )ai au'it ni)eni altcine&a83 Nu. +ncepuser s (at alt ru#.ă ă ă ţă3 "n regul , ort. uddie a tre(uit s plece pentru că ă ă

tu i"ai spus asta.3 7ar, dar4 a cre'ut c e o glu) > Nă ă "a $ cut dec%t să ă

r%d 4 Ceă "a) f ct ă , Oee83 ort, iu(itule, iţ "a) spus c nu tre(uie să ă" i scapeţ

niciodat nici cea )ai )ic alu'ie la )%na ta, sau despreă ă orice altce&a care cre#te la loc dup ce e t iat, sau despreă ă orice altce&a ase) n tor. Tre(uie s por i o ) nu# peă ă ă ţ ă ă )%na st%ng 'i #i noapte #i s nu $aci niciodat ce&a cu4ă ă ă

3 4 cu cele trei degete noi pe care le a)8Oena i acoperi gura cu )%na.3 6 nu &or(e#ti niciodat despre asta> #uier ea.ă ă ă

Ni) nui n a$ar de )ine.ă ă )imeni nu tre(uie s a$le. @ite>ă

6e ridic #i i arunc (aticul ip tor colorat n poal .ă ă ţ ă ă

9



3 P strea'ă ă"l. @ită"te la el #i g%nde#te"te #i4 #i lasă")ă un ti)p singur . uddie a $ost4 eu4 eu4 nă "o să")i $ii preadrag o (ucat de &re)e, ort. +)i pare r u.ă ă

+i ntoarse spatele #i ie#i, l s%nduă "l 'druncinat #i ndurerat, cuprins de o ru#ine ad%nc . 5i atunci c%nd, $oarteă

t%r'iu n noaptea aceea, ea &eni la patul s u #i #i strecură ă (ra ele )ici #i calde n *urul lui, spun%nduţ "i c totul eraă de"acu) n regul , dorin a deă ţ "a pl%nge i disp ru cu totul #iă era at%t de $ericit nc%t nici nu )ai putea &or(i. +#i ngropa$a a n u) rul ei, tre)ur%nd, #i #i *ur c deţ ă ă ă "acu) naintenu"i &a )ai ie#i din &or( . 7espre uddie nă "au )ai po)enitniciodat .ă

Toate lucrurile pe care le &edea #i au'ea erau pentru elni#te co)ori/ la $el de&enir #i c r ile pe care le citeauă ă ţ )preun 2 po&e#ti $antastice cu) erauă ViermeleOro*ors, a*ia şi stânca #i Vântl prin s lciiă / ni#te c r iă ţ stranii, -a'lii #i pro$und u)ane, $iecare unic n $elul ei,ă cu) erau Casele ver'i, Cronicile mar iene ţ ale lui Brad(ur,+ '*oi c salamandreleă a lui Cape; #i C l torie nevinovat ă ă ă.

Mu'ica era la r%ndul ei o co)oar 2 )u'ica &esel , cu)ă ă

era polca din ,nsla arli #i ingenuit ile caco$onice aleăţ lui 6pi;e ?ones #i Red Ingalls/ ro)antis)ul (ogat al lui BingCros(, c%nt%nd Adeste (ideles sau "ylar" ca #i cu)$iecare ar $i $ost singurul lui c%ntec $a&orit, #i sonorit ileăţ a'urii ale lui Ceai;o&s;i/ #i deopotri& co)po'itoriiă ar-itecturali, cu) era ranc;, care #i construia opera dinpene, $lori #i credin , sau Bac- 2 din agate #i cro).ţă

7ar lucrurile pe care ort le p stra cu cea )ai )areă s$in enie, tot ca pe o co)oar , erau con&ersa iile lor ti-niteţ ă ţ n ntuneric, uneori n lini#tea de dup ora nc-iderii, alteoriă n ti)p ce se -urducau de"a lungul &reunui dru) sc ldat nă lu)ina lunii.

3 ort4 GOena era singura care i spunea ort,atunci c%nd prin prea*) nu era ni)eni care să "o aud . raă ca un $el de nu)e de alint.H

3 M))83 Nu po i s dor)i8ţ ă3 M g%ndesc4ă

=



3 Te g%ndeai la copil ria ta, iu(itule8ă3 7e unde #tii8 A-> Nu ) lua peste picior, Oee>ă3 Vai, scu'ă") , scu)pule.ăort spuse n ntuneric:3 a a $ost singura care )i"a spus &reodat ce&aă

dr gu , Oee. 6ingura. 5i asta nu nu)ai n noaptea c%nd a)ă ţ $ugit. @neori, la #coal , )i '%)(ea doar, #iă "at%t. Mă o(i#nuise)4 ) o(i#nuise) să ă"i a#tept '%)(etul. 6 nuă r%'i de )ine>

3 Nu, iddo, ' u c nu. #ti a#a de dulce.ă ă3 M rog, spuse elă pe un ton de$ensi&, )i place s )ă ă

g%ndesc c%nd #i c%nd la ea.

6e g%ndea ntr"ade& r la a alloell, #i nc destul deă ă des/ deoarece acesta era cel de"al treilea lucru nou pe care l do(%ndise 2 lu)ina aceea cu o u)(r n *urul ei. @)(raă era Ar)and Bluett. Nu se putea g%ndi la a $ r ca nă ă )inte s nuă "i &in pe loc #i Ar)and, cu toate c ncercaă ă )ereu să"l uite. @neori ns , oc-ii apo#i ai &reunei corcituriă $locoase ntre' rite prin curtea unei $er)e, sau sunetul sec,ă precis #i r u"pre&estitor al unei c-ei ntră "o (roasc lă

aduceau pro)pt pe Ar)and, )preun cu sarcas)eleă insipide #i cu )%inile lui 'dra&ene #i iu i, al turi de el,ţ ă oriunde se"nt%)pla s se a$le n clipa aceea. Oena o #tiaă prea (ine, #i acesta era )oti&ul pentru care r%dea de el de$iecare dat c%nd po)enea de a4ă

ort a&u oca'ia s a$le $oarte )ulte n ti)pul acestoră discu ii do)oalţ e, inclusi& despre Cani(al, de e<e)plu.

3 Cu) de"a a*uns s $ie o) de (%lci, Oee8ă3 N"a# putea să" i spun cu e<actitate. @neori )i 'ic cţ ă de $apt el ur #te (%lciul. Pare să ă"i dispre uiasc pe cei ceţ ă &in aici, #i cred c să "a ( gat n a$acerea asta )ai )ultă $iindc e singura cale ca să ă"#i poat ine cu el4ă ţ

T cu deodat .ă ă3 Ce anu)e, Oee8a continu s tac , p%n ce el repet ntre(area.ă ă ă ă ă

3 l are ni#te oa)eni la care4 despre care are o p rereă $oarte (un , e<plic ea ntră ă "un t%r'iu. 6olu), de e<e)plu.



6au Jogol, B iatul"Pe#te. Micu ul Pennie era #i el unul dină ţ ei. Micu ul Pennie era piticul sla( de )inte care ( use le#ie.ţ ă

3 5i al i c% i&a. 5i c%te&a dintre ani)ale. Pisica cu douţ ţ ă la(e #i Ciclopul, i4 i place s $ie aproape de ei. A&ea de*aă c%te&a nainte de a"#i $i $ cut (%lciul. 7ar tre(uie c lă ă "au

costat o a&ere. Acu) ns poate s scoat (ani din ei.ă ă ă3 7ar de ce i plac at%t de )ult8a se r suci $ r să ă ă ă"#i poat g si odi-na.ă ă3 iindc e de acela#i soi cu ei, su$l ea. Apoi ad ugă ă ă ă

pe nea#teptate: ort, s nuă "i ar i niciodat )%na>ăţ ă+ntr"o noapte, pe c%nd se a$lau n isconsin, ort se

tre'i (rusc.

Vino aici&Nu era un sunet. Nu erau nici cu&inte. ra o c-e)are, #iera ce&a plin de cru'i)e n ea. ort r )ase lini#tit, ntinsă n pat.

Vino aici- vino aici& Vino! Vino!ort se ridic n capul oaselor. Au'ea &%ntul ( t%ndă ă

peste cuprinsul preriei #i greierii %r%ind.ţVino!

7e data aceasta era alt$el: ap ruse n ea o &%l& taieă ă sc%nteietoare de $urie, strunit #i direc ional , care aduceaă ţ ă cu pl cerea per&ers a lă ă ui Ar)and Bluett de a"l c-inui peort de $lecare dat c%nd l pedepsea pentru o gre#eală ă considerat de el e&ident . ort %#ni din pat #i r )ase nă ă ţ ă picioare, cu r su$larea t iat .ă ă ă

3 ort8 ort, ce s"a nt%)plat8

Oena, goal , se strecur a$ar din al(ea a palid #iă ă ă ţ ă nedeslu#it a a#ternutului, precu) n lucirea unei $ociă ă ntre' rite printre (ri'an i.ă ţ

3 Tre(uie s ) duc, spuse el, &or(ind cu greutate. Mă ă ă a#teapt .ă

3 Ce este8 #opti ea ncordat . Au'i ce&a ca o &oce nă tine8

l d du din cap.ă

Porunca plin de $urie l lo&i din nou, $ c%nduă ă "l s seă sc-i)onoseasc .ă

D



3 6 nu te duci, #opti Oena. M au'i, ort8 6 nuă ă ă cu)&a s te )i#ti>ă

+#i trase la repe'eal un capot pe ea.ă3 Te (agi napoi n pat. 6tai aici #i ineţ "te (ine/ s nuă

ie#i din rulot , oriceă "ar $i. C-e)4 Asta o s ncete'e, iă ţ

pro)it c o s ncete'e repede.ă ă+l $or s se ntoarc n cu#eta lui.ţă ă ă3 Acu) stai aici #i nu te )i#ca din loc, orice s"ar

nt%)pla.Bui) cit #i stupe$iat de insisten a aceasta $e(ril #iă ţ ă

c-inuit , ort se pr (u#i napoi n pat. C-e)area p%lp%iă ă din nou n el, $ c%nduă "l s sar n sus.ă ă

3 Oee47ar ea se $ cuse de*a ne& 'ut . R )ase n picioare,ă ă ă ă in%nduţ "#i capul n )%ini, apoi #i a)inti de tonul st ruitor #iă

$urios al ordinelor ei #i se a#e' din nou.ă si) i din nou, dar acu) c-e)area era4 inco)plet /ţ ă

se ntrerupsese.R )ase c%t putu de lini#tit #i (%*(%i cu )intea dup ea,ă ă

ca #i cu) ar $i c utat cu li)(a un dinte (olna&. C-e)areaă

disp ruse. Isto&it, se pr (u#i n pat #i ador)i.ă ă7i)inea a, Oena era napoi. Nu o au'ise ntorc%nduţ "se.

C%nd o ntre( unde $usese, ea i arunc o pri&ire ciudat #iă ă ă spuse doar at%t:

3 A$ar .ăAst$el nc%t nu o )ai ntre( ni)ic. +ns la )icul de*un,ă ă

pe care l luau )preun cu Bunn #i a&ana, ea l apuc deă ă

(ra pe nea#teptate, pro$it%nd de un )o)ent c%ndţ r )aser singuri.ă ă3 ort> 7ac )ai au'i &reodat o ase)enea c-e)are,ă ă

s ) tre'e#ti. 6 ) tre'e#ti i)ediat, ai au'it8ă ă ă ăOena p rea at%t de $eroce, c ort se sperie/ a&u ti)pă ă

doar c%t s dea din cap n se)n c a n eles nainte caă ă ţ ceilal i s se ntoarc . Nu a uitat ns niciodat celeţ ă ă ă ă petrecute. Au )ai e<istat c%te&a d i, nu )ulte, c%nd aăţ

tre'it"o n puterea nop ii, iar ea sţ "a strecurat a$ar , $ r ună ă ă cu&%nt, pentru a nu se ntoarce dec%t dup )ai )ulte ore/ă



din clipa n care a n eles ns c apelurile nu i erauţ ă ă adresate lui, ncet destul de repede s le )ai dea aten ie.ă ă ţ

Anoti)purile treceau #i (%lciul nu nceta s se e<tind ,ă ă cresc%nd deopotri& n i)portan . Cani(alul p rea s $ieă ţă ă ă pretutindeni n acela#i ti)p pe tot cuprinsul lui, u)(l%nd

ntruna, )u#truluindu"i #i )%n%ndu"i nencetat pe sala-ori#i pe ngri*itorii de ani)ale, pe acro(a i #i pe )a#ini#ti,ţ lo&indu"i din plin cu ar)a lui speci$ic , pe care #iă "o duceacu el peste tot, ostentati&, ca pe o spad $ r teac :ă ă ă ă dispre ul.ţ

B%lciul cre#tea )ereu, de&enind tot )ai )are. Bunn #ia&ana crescur #i ei, de&enind )ai &%rstnici, #i Oenaă

crescu #i ea, la r%ndul ei, ntr"un c-ip )ai su(til. ort nsă nu crescu deloc, n nici un $el.l 2 sau ea 2 era acu) o &edet , cu o &oce li)pede deă

sopran #i cu ) nu#i negre. ra acceptat de Cani(al, careă ă #i st p%nea dispre ul, d%nduă ţ "i EBun di)inea aF de $iecareă ţ dat , ceea ce constituia o $a&oare, c-iar dac asta era totă ă ce i spunea. 7ar ort"iddo era iu(it de ceilal i, n $elulţ acela cinstit, desc-is #i i)petuos caracteristic

co)edian ilor.ţB%lciul a&ea acu) o scen )o(il de )are inut , cuă ă ţ ă

pre'entatori #i proiectoare ce ) turau cerul dup l sareaă ă ă ntunericului #i un pa&ilion de dans. @r)a de"acu) traseera)i$icate #i co)ple<e, sta(ilite dinainte. re&ist centrală ă pu(licase n $oileton o relatare a)pl #i nso it deă ţ ă $otogra$ii despre trup , re$erinduă "se cu e)$a' laă

Epersona*ele ei ciudateF GEspectacol cu )on#triF $iind unter)en cu des &%r#ire nepopularH. A&ea acu) un (irou deă pres , i)presari #i contracte rennoite anual cu )arileă organi'a ii. stradele erau dotate cu )icro$oane #iţ di$u'oare pentru pu(lic, iar personalul a&ea rulote care,c-iar dac nu erau noiă "nou e, erau oricu) )ai noi dec%tţ cele dinainte.

Cani(alul renun ase la nu) rul lui de citire a g%ndurilorţ ă

#i, pe ) sur ce trecea ti)pul, nu )ai era & 'ut dec%t deă ă ă propriul s u personal/ n articolele din re&iste, eraă )en ionat doar ca partener, sau nu era )en ionat deloc.ţ ţ

K



Acorda rareori inter&iuri #i nu se l sa $otogra$iat, #iă petrecea orele de lucru cu ec-ipa #i u)(l%nd pe totcuprinsul (%lciului, iar ti)pul li(er printre c r i ori nă ţ la(oratorul a)(ulant sau n co)pania ciud eniilor lui. 6eăţ spunea c $usese & 'ut n ceasurile ntunecate aleă ă

di)ine ii, ne)i#cat, cu )%inile la spate #i cu u)eriiţ costeli&i nco&oia i, n (e'na str ( tut de r su$l rileţ ă ă ă ă ă &iet ilor din *ur, cu pri&irile pironite asupra lui Jogol, a$latăţ n (a'inul lui, sau uit%ndu"se lung la #arpele cu dou capeteă ori la iepurele $ r (lan . Pa'nicii de noapte #i ngri*itoriiă ă ă #tiau c nu tre(uie să ă"l tul(ure n ase)enea )o)ente/ seretr geau n t cere, cl tin%nd din cap.ă ă ă

3 Mul u)esc, Oena.ţ Tonul Cani(alului era curtenitor #i prietenos.Oena '%)(i o(osit #i nc-ise u#a rulotei peste (e'na deă

a$ar . 6tr ( t%nd nc perea, se ndrept spre $otoliul dină ă ă ă ă cro) #i plastic de l%ng (irou, n care se g-e)ui, cu roc-iaă ridicat peste gle'ne.ă

3 A) dor)it destul, spuse ea.

Cani(alul turn n pa-are un &in al( #i sc%nteietor deă Moselle.

3 o or ciudat , re)arc el o$erinduă ă ă "i unul, dar #tiucă" i place.ţ

Oena lu pa-arul #i l a#e' pe col ul (iroului. +n& aseă ă ţ ăţ s a#tepte.ă

3 A) )ai g sit ast 'i c%te&a, spuse Cani(alul.ă ă

7esc-ise o cutie grea din le)n de )a-on #i scoasedin untru o la&i acoperit cu cati$ea.ă ţă ă3 6unt aproape nu)ai din cele tinere.3 Asta"i (ine, o(ser& Oena.ă3 (ine #i nu e, replic irasci(il Cani(alul. 6unt )aiă

u#or de )ane&rat, dar nu pot $ace prea )ulte. @neori )ă ntre( de ce ) o)or at%ta cu ele.ă

3 5i eu la $el, spuse Oena.

I se p ru c oc-ii lui se )i#c n or(iteleă ă ă "i ad%nci,a intindţ "o pre de o clip , dar nu putu $i sigur .ţ ă ă

3 @ită"te la astea, spuse el.

L



!u t &i a din )%inile lui #i #iă ă ţ "o puse n poal . Pe cati$eaă se a$lau opt cristale, str lucind stins. useser proasp tă ă ă cur ate de stratul de r%n , ca un n )ol uscat, care leăţ ţă ă ă acoperea totdeauna atunci c%nd erau g site #i care le $ ceaă ă s se)ene cu ni#te (ulg ri de p )%nt sau cu ni#te pietre.ă ă ă

Nu erau cu totul translucide, de#i nucleul putea $i & 'ut deă c tre cine&a care #tia ce u)(r )i#c toare anu)eă ă ă din untru tre(uie c utat cu pri&irea.ă ă ă

Oena apuc un cristal #i l inu n lu)in . Monetreă ţ ă )%r%i, #i pri&irile li se nt%lnir .ă

3 M ntre(a) pe care o să ă"l iei pri)ul, spuse el. staĂ pe care"l ai e al nai(ii de &ioi.

I"l lu din )%n #i l pri&i $i<, ngust%nduă ă "#i oc-ii.6 geata de ur pe care o tri)ise spre el o $ cu pe Oena să ă ă ă spun pe un ton pl%ng tor:ă ă

3 Nu, te rog43 6cu'ă") , dar ip at%ta, spuse el do)ol, #i l a#e'ă ţ ă ă

la loc l%ng celelalte.ă3 M car deă "a# putea s n eleg cu) g%ndesc, spuseă ţ

Cani(alul. !e pot $ace s su$ere. !e pot diri*a. 7ar nu le potă

&or(i. +ntr"o (un 'i, ns , o s descop r eu cu) să ă ă ă "o $ac43 7esigur, spuse Oena, ur) rinduă "i e<presia $e ei.ţA&ea s $ac oare o cri' de ner&i, a#a cu) i st tea nă ă ă ă

$ire8 Totul p rea s o indice.ă ă+#i d du dru)ul n $otoliu,ă &%r%ndu"#i )%inile ncle#tate

ntre genunc-i #i se ntinse, nc%t i se au'ir u)eriiă trosnind.

3 Visea' , spuse el, cu &ocea lui *oas #i &i(rant ,ă ă ă co(or%t p%n la o #oapt intens . Astaă ă ă ă "i e<presia cea )aipotri&it pe care a) g sită ă "o p%n acu) pentru a descrie ceă $ac ele. Visea' .ă

Oena nu r spunse ni)ic, ) rgininduă ă "se s a#tepte.ă3 7ar &isele lor prind &ia n lu)ea noastr 2 nţă ă

realitatea pe care o cunoa#te) noi. Visele lor nu suntg%nduri #i n luciri, sau i)agini #i sunete, ca ale noastre.ă

6unt $ cute din carne #i &lag , din le)n #i oase #i s%nge. 5iă ă uneori &isele lor sunt neter)inate, #i ast$el se $ace c a) oă pisic cu dou la(e, #i o &e&eri $ r (lan , #i pe Jogol,ă ă ţă ă ă ă

D0



care ar tre(ui s $ie un o), dar care nă "are (ra e, nici glandeţ sudoripare #i nici creier. Nu sunt ter)ina i4 to i duc lipsţ ţ ă de acid $or)ic #i niacin , printre altele. 7ar tr iesc.ă ă

3 5i nu #tii 2 deoca)dat 2 cu) $ac cristalele ca s leă ă cree'e.

pri&i $ r să ă ă"#i )i#te capul, de *os n sus, ast$el nc%tea i & 'u oc-ii lic rind printre spr%ncenele dese.ă ă

3 Te ur sc, spuse el #i r%n*i. Te ur sc pentru c suntă ă ă ne&oit s depind de tine 2 pentru c si)t ne&oia s &or(escă ă ă cu tine. 7ar uneori )i place cu) te por i. )i place cu)ţ spui 2 deocamdat ă. +ntr"ade& r, nu #tiu cu) #i construiescă cristalele &isele 2 deocamdat &ă

6 ri n picioare, )ping%nd $otoliul n perete.ă3 Cine poate s n eleag un &is )ateriali'at8 strig el.ă ţ ă ăApoi, lini#tindu"se, de parc nă "ar $i e<istat nici ur) deă

surescitare n el, continu pe un ton egal:ă3 Vor(e#te cu o pas re #i cereă "i s n eleag c un turnă ţ ă ă

de trei sute de )etri este &isul )plinit al unui o), sau că sc-i a unui pictor este o parte din el. <plicţ ă"i unei o)i'istructura unei si)$onii 2 #i &isul de la care a pornit. !a nai(a

cu structurile astea> !a nai(a cu toate c ile #i )i*loaceleă (leste)ate>

I'(i cu pu)nul n (irou. Oena #i lu lini#tit pa-arul deă ă pe )arginea lui.

3 Cu) anu)e se nt%)pl nu contea' . 7e ce seă ă nt%)pl 2 nici at%t. I)portant e c se nt%)pl #i c potă ă ă ă controla $eno)enul.

6e a#e' #i i se adres a)a(il Oenei:ă ă3 Mai dore#ti ni#te &in83 Mul u)esc, nu. Mai a) n4ţ3 Cristalele sunt &ii, tr iesc, spuse Monetre pe un tonă

de con&ersa ie. 5i g%ndesc. J%ndesc ntrţ "un $el care ne esteco)plet str in. 6e g sesc pe P )%nt de sute, de )ii deă ă ă ani4 nedeose(indu"se cu ni)ic de (ulg rii de p )%nt, deă ă prundi#uri, de cristalele de st%nc 4 g%ndind #iă

pl s)uinduă "#i &isele n $elul lor propriu4 $ r s n 'uiască ă ă ă ă ni)ic din ce n 'uiesc oa)enii, $ r s ia ni)ic din ce leă ă ă ă tre(uie oa)enilor4 $ r s se a)estece n e<isten aă ă ă ţ

D1



noastr , co)unic%nd nu)ai cu se)enii lor. 7ar au o putereă pe care ni)eni nici ) car nă "a &isat"o &reodat . Iar eu oă &reau. Vreau puterea asta #i, c%nd spun c o &reau, n elegă ţ c o să "o o( in.ţ

6or(i din &in #i #i pironi pri&irile n pa-ar.

3 6e reproduc, continuă el. 5i )or. 5i )ai $ac un lucrupe care nu l n eleg. Mor n perec-i, #i atunci tre(uie s leţ ă arunc. 7ar ntr"o (un 'i o s le $or e' să ă ţ ă")i dea ceea ce&reau. s cree' un lucru per$ect 2 un ( r(at sau oă ă $e)eie4 cine&a care s $ac ceea ce &reau.ă ă

3 Cu) po i4 cu) de po i $i at%t de sigur8 ntre( Oenaţ ţ ă cu gri* .ă

3 7atorit unor $r%nturi de in$or)a ii pe care leă ţ "a)o( inut c%nd leţ "a) pro&ocat su$erin . 6tr $ulger ri,ţă ă ă sc%nteieri de g%nduri. 7e ani de 'ile le tot )(oldesc #ipentru $iecare o )ie de #ocuri pe care le ad)inistre', o( inţ c%te un $rag)ent nense)nat. Nu sunt lucruri pe care s leă pot e<pri)a n cu&inte/ le şti doar. Nu n detaliu, nu $oarteclar4 dar e ce&a deose(it n leg tur cu &isele care a*ungă ă s $ieă împlinite. Acestea nu n$ ptuiesc $iin e ca Jogol sauă ţ

ca 6olu) 2 inco)plete sau prost $ cute. ce&a )aiă degra( ca ar(orele pe care lă "a) descoperit atunci. Iarlucrul acela )plinit &a $i pro(a(il u)an, sau pe aproape4#i dac a#a &a $i, o să ă"l pot st p%ni.ă

3 A) scris o dat un articol despre cristale, &or(i el )aiă departe, dup un ti)p.ă

6e apuc s descuie sertarul cel )ai de *os al (iroului.ă ă

3 !"a) &%ndut unei re&iste 2 una dintre re&istele alealiterare tri)estriale. Articolul era pur speculati&, orice s"arpune. A) descris cristalele astea din toate punctele de&edere #i n toate $elurile, d%nd toate datele posi(ile, cue<cep ia $elului n care ar tau. A) de)onstrat posi(ilitateaţ ă e<isten ei unor alte $or)e de &ia str ine pe P )%nt #iţ ţă ă ă )odul n care ar putea tr i #i cre#te pretutindeni n *urulă nostru $ r ca noi să ă "o #ti) 2 c condi ia ca ele s n ne ţ ă

concre'e vreodat &ăurnicile ne concurea' , #i (uruienile la $el, #i a)oe(ele.ă

Cristalele nu 2 ele doar tr iesc n )aniera lor speci$ic . 6ă ă "ar

D



putea s ai( o con#tiin social , ca oa)enii 2 dar n ca'ă ă ţă ă c o au, nu se $olosesc de ea pentru a supra&ie ui. 5iă ţ singura do&ad pe care o au oa)enii despre e<isten aă ţ cristalelor este repre'entat de &isele lor 2 tentati&eleă acelea neter)inate #i lipsite de noi) deă "a copia o(iectele

nsu$le ite din *ur. 5i cu) i nc-ipui c a sunat respingereaţ ţ ă sa&ant a articolului )eu8ă

Oena a#tept .ă3 +n pri)ul r%nd, ncepu Monetre cu o (l%nde eţ

nsp i)%nt toare, un tip să ă "a apucat s spun c n centuraă ă ă asteroi'ilor dintre Marte #i ?upiter e<ist un corp deă ) ri)ea unei )ingi de (asc-et, $ cut din cre) deă ă ă

ciocolat > Asta, 'icea el, este o a$ir)a ie care tre(uieă ţ considerat ntru totul ade& rat deoarece nu poate $iă ă ă respins printră "o de)onstra ie #tiin i$ic . 7racu sţ ţ ă ă"l ia>r cni el pe nea#teptate, pentru ca apoi s continue peă ă acela#i ton do)ol dinainte: @n altul s"a apucat s elucide'eă $iecare ca' de $iin e )al$or)ate printrţ "o tr nc neală ă ă eclectic despre insecticide, ra'e #i )uta ii. Atitudinileă ţ acestea oar(e, nc p %nate #i conda)na(ile au $ cut să ăţ ă ă

e<iste la &re)ea lor un noian de de)onstra ii care auţ do&edit c a&ioanele nu &or putea s '(oare Gdeoarece,ă ă dac un &apor ar $i a&ut ne&oie la r%ndul lui de o $or deă ţă propulsie care să"l $ac s pluteasc , la $el cu) are ne&oieă ă ă ca s na&ig-e'e, nă "a) )ai $i a&ut &apoareH, sau c trenurileă nu &or putea )erge niciodat Gdin cau' c greutateaă ă ă &agoanelor puse pe #ine &a dep #i $or a de $recare a ro iloră ţ ţ

loco)oti&ei, ast$el nc%t trenul nu &a putea porniH. To)uri ntregi de argu)ente #i do&e'i logice str%nse de o )ul i)eţ de o(ser&atori #i )artori au ar tat c p )%ntul e neted.ă ă ă Muta iile8 6igur c e<ist )uta ii naturale. 7ar de ceţ ă ă ţ tre(uie oare ca un r spuns s $ie singurul r spuns8 Că ă ă ă e<ist )uta ii pro&ocate de radia ii puternice 2 asta seă ţ ţ poate de)onstra. C e<ist #i )uta ii pur (ioc-i)ice 2 e, laă ă ţ $el, $oarte pro(a(il. C%t despre &isele cristalelor4

6coase din $undul sertarului un cristal cu o etic-et peă el. !u apoi (ric-eta de argint de pe (irou, o aprinse cu ună

D9



'&%cnet al degetului )are #i trecu $lac ra gal(en pesteă ă cristal.

7e unde&a, din ntunericul de a$ar , se au'i un ip t sla(ă ţ ă de su$erin .ţă

3 Te rog, ncetea' , spuse Oena.ă

l i arunc o pri&ire t ioas , cercet%nduă ă ă "i $a a tras .ţ ă3 staĂ "i Moppet, spuse el. 7oar nu iţ "ai d ruită a$ec iunea unei pisici cu dou la(e, Oena8ţ ă

3 N"ai de ce s"o $aci s su$ere.ă3 O u8ăAtinse din nou cristalul cu $lac ra (ric-etei #i din nouă

ip tul se $ cu au'it dinspre cortul care ad postea cu#tileţ ă ă ă

ani)alelor.3 A&ea) ne&oie de asta ca să")i de'&olt su(iectul.6tinse (ric-eta, #i Oena se rela< &i'i(il. Monetre l să ă ă

cristalul #i (ric-eta pe (irou #i continu cal):ă3 Po$ti) do&ada. !"a# putea aduce pe do(itocul acela

cu ciocolata cereasc aici, n rulota asta, #i să ă"i ar t #i luiă acela#i lucru, iar el sunt sigur c )iă "ar spune c pe pisică ă toc)ai a apucat"o durerea de (urt . Iă "a# putea ar taă

$otogra$ii luate la )icroscopul electronic, pe care se &ede o)olecul "gigant n interiorul glo(ulelor ro#ii ale pisicii #iă care trans)utea' pur #i si)plu ele)entele 2 iar el o s )ă ă ă acu'e c a) $alsi$icat cli#eele. )enirea a $ost (leste)ată ă de"a lungul ntregii sale e<isten e s se nc p %ne'e sţ ă ă ăţ ă cread c tot ce se cunoa#te de*a tre(uie s $ie o(ligatoriuă ă ă ade& rat, iar tot ce di$er #i contra'ice ceea ce se cunoa#teă ă

la un )o)ent dat tre(uie s $ie neap rat gre#it. A#a nc%tă ă la (leste)ul istoriei )i"l adaug pe"al )eu, #i nc din toată ă ini)a> Oena4

3 7a, Cani(al.6c-i)(area (rusc de ton o $ cu s tresar / nu i'(utiseă ă ă ă

niciodat s se o(i#nuiasc cu ea.ă ă ă3 +n ce pri&e#te $iin ele co)ple<e 2 )a)i$erele,ţ

p s rile, plantele 2 cristalele nu $ac dec%t s le copie'e, #iă ă ă

asta nu)ai dac &or, ori dac le c-inuiesc eu de )oarte.ă ă 7ar unele lucruri sunt )ai u#or de o( inut.ţ

D=



6e ridic #i trase draperiile care )ascau ra$turile dină spatele #i de deasupra lui, apoi co(or o eta*er pe care seă a$la un #ir de sticle de ceas. Pun%ndu"le su( lu)in , leă atinse dr g stos.ă ă

3 6unt culturi, spuse el cu o &oce tandr . Ni#te culturiă

si)ple #i ino$ensi&e, deoca)dat . Aici (acili ca ni#teă (astona#e ntr"astea, #i (acterii n $or) de spirală ă dincoace. Cocii se )ultiplic )ai greu, dar totu#i seă )ultiplic . s r sp%ndesc )icro(ul r pciug i, Oena, dacă ă ă ă ă ă &reau, sau pe"al ciu)ei. s le duc cu )ine #i o să ă r sp%ndesc epide)ii de propor iile unei cala)it i n toată ţ ăţ ă regula de"a lungul #i de"a latul rii steia #i o s ni)icescţă ă ă

ora#e ntregi. Tot ce")i tre(uie ca s $iu sigur de re'ultată este acest inter)ediar 2 acest &is )ateriali'at al cristalelor,care să")i poat e<plica cu) g%ndesc ele. să ă"l g sesc,ă Oena, sau o s cree' eu unul. 5i, c%nd o să ă"l a), o s $ac ceă &reau eu cu o)enirea, n $elul )eu #i la ceasul - r 'it deă ă )ine4

a se uit n sus, spre c-ipul ntunecat, #i nu spuseă ni)ic.

3 7e ce &ii aici #i ) ascul i, Oena8ă ţ3 Pentru c ) c-e)i. Pentru c ) $aci s su$ r dacă ă ă ă ă ă ă

nu &in, r spunse ea sincer .ă ăApoi ntre( :ă3 7e ce )i spui lucrurile astea8Pe nea#teptate, el r%se.3 Nu )"ai ntre(at niciodat p%n acu), n to i aniiă ă ţ

#tia. Oena, g%ndurile sunt lipsite de $or) , codi$icate4 nuă ă si)t dec%t ni#te i)pulsuri $ r su(stan #i el, a)or$e 2ă ă ţă ţ p%n c%nd nu le co)unici altcui&a. Atunci ele precipit #iă ă de&in ni#te idei pe care le po i pune pe )as #i e<a)ina.ţ ă Nu po i s #tii ce g%nde#ti p%n c%nd nuţ ă ă "i spui cui&a. 7easta &or(esc eu cu tine. !a asta )i serveşti tu. Nu iţ "ai( ut &inul.ă

3 6cu'ă") .ă

Oena ( u, docil , pri&induă ă "l cu ni#te oc-i goli i deţ e<presie peste )arginea pa-arului prea )are pentru ea.

Apoi, Cani(alul o l s s plece.ă ă ă

D



Anoti)purile treceau r%nd pe r%nd, aduc%nd cu ele)ereu, alte sc-i)( ri. Oena nu )ai citea dec%t rareori cuă &oce tare/ asculta )u'ic sau c%nta la c-itar , sau seă ă ocupa lini#tit de costu)e #i scenarii regi'orale, n ti)p ceă ort st tea tol nit n cu#eta lui, cu o )%n spri*ininduă ă ă "#i

( r(ia, iar cu cealalt r s$oind paginile &reunei c r i. c-iiă ă ă ă ţ nu i se )i#cau dec%t poate de &reo patru ori cu totul pentrua parcurge $iecare pagin , iar ntoarcerea lor regulat $ ceaă ă ă s se aud un $rea) t rit)ic. C r ile erau alese de Oena,ă ă ă ă ţ iar acu) )a*oritatea a*unseser s o dep #easc co)plet.ă ă ă ă ort golea c r ile de cuno#tin e, a(sor(induă ţ ţ "le,stoc%ndu"le #i clasi$ic%ndu"le n )inte. Oena se uita uneori

la el, cu o )irare ad%nc , ne&eninduă "i s cread c l are nă ă ă $a a oc-ilor pe ort4 pe iddo, $eti a care, peste c%te&aţ ţ )inute doar, a&ea s se a$le pe estrad , c%nt%ndă ă .odelin /ive )preun cu ea. ra iddo, care c-icotea laă giu)(u#lucurile lui Ca*un ?ac; n cortul care ad posteaă (uc t ria #i care o a*uta pe !orelei să ă ă"#i )(race costu)elesu)are de c l rie. 5i totu#i, c-iar n ti)p ce c-icotea sauă ă $lec rea despre costu)e #i paiete, iddo era ort, cel careă

era n stare s ia o carte cu o n&elitoare seduc toare deă ă ro)an senti)ental, #i s se cu$unde n con inutul e'oterică ţ al te<telor de )icro(iologie, genetic , )or$ologie,ă endocrinologie, dietetic sau cancerologie, ascunse su(ă coper ile $alse. Nu &or(ea niciodat despre lecturile lui #i, nţ ă aparen , nici nu le acorda &reo i)portan . +n)aga'inaţă ţă doar, pur #i si)plu 2 totul 2 $iecare pagin , diagra) #iă ă

cu&%nt din $iecare carte pe care i"o aducea ea. a*uta s leă )(race n n&elitori ip toare #i, deopotri& , s scape deţ ă ă ă ele pe ascuns dup ce le citise 2 dat $iind c nu )ai a&eaă ă ne&oie s le consulte &reodat 2 $ r s o ntre(e 2 el, careă ă ă ă ă nu g%ndise niciodat cu propriaă "i )inte 2 despre )oti&elecare l $ ceau s procede'e ast$el.ă ă

Pro(le)ele o)ene#ti nu sunt niciodat si)ple4 iară )o(ilurile o)ene#ti nu sunt niciodat li)pe'i. Oena d deaă ă

do&ad de un de&ota)ent total, cu toate c scopurile ei i seă ă p reau c%t se poate de neclare, ast$el nc%t l si) ea ca peă ţ o po&ar 4ă

DD



4 Ploaia lo&ea cu o nc p %nare r ut cioas pere iiă ăţ ă ă ă ţ rulotei n ceasurile ntunecate ale di)ine ii, iar n aerţ do)nea un $rig de toa)n , de#i se a$lau n plin august.ă Ploaia #uiera #i )pro#ca, tri)i %ndţ "o cu g%ndul la-ara(a(ura n&ol(urat pe care o si) ea at%t de des nă ţ

)intea Cani(alului. B%lciul o )presura de pretutindeni, la$el cu) i )presura #i )e)oria, u)pl%ndu"i a)intirile peun nu) r )ult )ai )are de ani dec%t iă "ar $i pl cut să ă recunoasc . B%lciul era o lu)e, o lu)e (un #i pl cut , dară ă ă ă care pretindea un pre a)arnic pentru ad postul pe care iţ ă "lo$erea, i)plic%nd un potop de pri&iri -ol(ate #i de degete ntinse care p reau s spun :ă ă ă 0şti altfel decât noi& 0şti altfel

decât noi&1n monstr!6e r sucea ntruna, $ r să ă ă ă"#i poat g si odi-na. il)e #iă ă

c%ntece de dragoste, ro)ane #i piese de teatru4 n careera )ereu o $e)eie 2 i se spunea, a#a cu) i se spusese #iei, c e dr gu 2 care, spre deose(ire de ea, era capa(ilă ă ţă ă s str (at o nc pere din cinci pa#i n loc de cincispre'eceă ă ă ă #i s cuprind clan a u#ii cuă ă ţ o singr mână ţă, care urca n

tren n loc s se ca ere ca un )ic ani)al #i $olosea $urculi aă ţ ţ la restaurant $ r a $i ne&oit să ă ă ă"#i str%)(e gura.

5i erau iu(ite, $e)eile acelea. rau iu(ite #i puteaualege. Pro(le)ele pe care le ridica alegerea se do&edeauuneori delicate, iar alteori u#oare 2 di$eren ele dintreţ ( r(a i erau at%t de nense)nate nc%t nu puteau conta cuă ţ ade& rat. le ns , nu erau ne&oite, atunci c%nd se uitau laă ă

un ( r(at, s se ntre(e, nainte de toate:ă ă Ce impresie îi voiface oare e- care snt n monstr?ra )ic 2 #i nu nu)ai $i'ic. ra )ic #i proast .ă ă ă6ingura $iin pe care a*unsese s o iu(easc cuţă ă ă

ade& rat se a$la, din cau'a ei, n pericol de )oarte. cuseă ă tot ce i st tuse n puteri, dar nu a&ea cu) să ă"#i dea sea)adac procedase (ine.ă

+ncepu s pl%ng n t cere.ă ă ă

ort nu a&ea cu) s o aud , dar, cu toate acestea, seă ă i&i l%ng pat #i se strecur al turi de ea. Oenei i se t ieă ă ă ă r su$larea #i, c%te&a clipe, #i si) i g%tle*ul at%t de ncle#tat,ă ţ

D



nc%t nu )ai putu s respire. Apoi, apuc%nduă "l de u)eri #i ntorc%ndu"l cu spatele la ea, #i ap s s%nii de spinarea luiă ă cald , #i l cuprinse cu (ra ele peste piept, in%nduă ţ ţ "l str%nslipit de ea p%n ce i au'i respira ia #uier%nd pe n ri.ă ţ ă R%)aser ast$el ntin#i, ncol ci i #i cui( ri i unul ntră ă ţ ă ţ "altul

ca dou linguri e.ă ţ3 R )%i a#a, ort, #i nu spune ni)ic.ă6t tur t cu i &re)e ndelungat .ă ă ă ţ ă Totu#i, ea ar $i &rut s &or(easc , să ă ă"i spun despreă

singur tatea ei #i despre ne&oia ei de a$ec iune. 7e patruă ţ ori desc-ise gura s &or(easc , $ r s poat scoate ună ă ă ă ă ă cu&%nt. +n sc-i)(, lacri)ile i alunecau $ r ncetare,ă ă

ud%ndu"i lui ort u) rul. l st tea ntins, lini#tit #i cald 2ă ă un copil doar, dar at%t de apropiat de ea.+#i #terse u) rul cu cear#a$ul #i l ncon*ur din nou cuă ă

(ra ele. 5i, ncetul cu ncetul, &iolen a senti)entelor eiţ ţ sc 'u, iar str%nsoarea (ra elor ei ncol cite sl (i.ă ţ ă ă

+ntr"un t%r'iu, spuse dou lucruri care p reau să ă ă e<pri)e ap sarea pe care o si) ea. 7in toat $iin a ei, cuă ţ ă ţ s%nii u)$la i #i cu #alele dureroase, spuse:ţ

3 Te iu(esc, ort. Te iu(esc.Iar )ai t%r'iu, din str $undurile ne&oii ei de a$ec iune,ă ţ

spuse:3 A# &rea s $iu )are, ort. Vreau s $iu )are4ă ăApoi, se si) i li(er sţ ă ă"i dea dru)ul, s se ntoarc , să ă ă

adoar) . C%nd se tre'i n se)intunericul din 'orii ploio#i,ă era singur .ă

l nu spusese ni)ic, #i nu $ cuse nici un gest. +i d duseă ă ns )ai )ult dec%t orice alt $iin o)eneasc , de c%nd seă ă ţă ă #tia ea.

DK



3 Oee43 M))83 A) stat de &or( cu Cani(alul ast 'i, n ti)p ceă ă

)ontau cortul nostru.3 5i ce"a spus83 N"a) &or(it dec%t pu in. A 'is c gloatei i placeţ ă

nu) rul nostru. Astaă "i ca #i cu) ar $i spus c i place #i lui.ă3 Nu"i place, replic Oena cu con&ingere. 5i altce&a8ă

3 P i4 nu, Oee, ni)ic altce&a.ă3 ort drag , ' u c -a(ar nă ă ă "ai s )in i.ă ţl r%se.3 i, totul o s $ie c%t se poate de (ine, Oee.ă6e l s o t cere scurt .ă ă ă ă3 Cred c ai $ace )ai (ine să ă")i spui, ort.3 Nu cre'i c ) pot descurca singur8ă ăa se ntoarse #i l pri&i n $a .ţă3 Nu.Apoi a#tept . 7e#i era ntuneric (e'n , #tia c ort #iă ă ă

)u#c (u'a de *os #i clatin din cap.ă ă3 Mi"a cerut să"i ar t )%na.ăOena se ridic $ulger tor n po#eta ei.ă ă3 Nu se poate>3 I"a) spus c nu ) )ai deran*ea' deloc. 7oa)ne 2ă ă ă

c%t a trecut de*a de c%nd )i"a ngri*it"o8 Nou ani8 Oece8ă3 I"ai ar tată "o8

DL



3 ineŢ " i $irea, Oee> Nu, nu iţ "a) ar tată "o. I"a) spus că a) de aran*at ni#te costu)e #i a) #ters"o. 7ar el )"astrigat din ur) #i )iă "a spus s &in la la(oratorul lui )%ine,ă nainte de ora 10. Toc)ai ) g%ndea) cu) să ă"l p c lesc.ă ă

3 M"a) te)ut )ereu c a#a o s se nt%)ple, spuseă ă

ea, cu &ocea tre)ur%nd . +#i ncol ci genunc-ii cu (ra ele,ă ă ţ pun%ndu"#i ( r(ia pe ei.ă

3 Nu" i $ace pro(le)e, Oee, spuse ort ador)it. sţ ă ) g%ndesc eu la ce&a. Poate c o s uite.ă ă ă

3 N"o s uite. Are o )inte ca un co)puter. 7ac o să ă ă &ad c nu &ii c%nd iă ă ţ "a spus, o s intre la idei #i atunci,ă p 'ea>ă

3 Bun, #i dac iă "o ar t8ă3 iŢ "a) spus #i iţ "a) tot repetat, ort, c nu tre(uieă s iă "o ar iăţ niciodat ă>

3 Bine, (ine. 7e ce83 N"ai ncredere n )ine83 7oar #tii (ine c a).ăa nu r spunse ni)ic, dar r )ase pe g%nduri,ă ă

ne)i#cat . ort a ipi din nou.ă ţ

7up &reo dou ore, $u tre'it de Oena, care l scutura deă ă u) r. ata st tea g-e)uit l%ng patul lui.ă ă ă ă

3 6coală"te, ort> 6coală"te>3 8 Ceă "i83 Ascult (ine ceă " i spun, ort. + i a)inte#ti tot ceţ ţ

)i"ai spus 2 pentr $mne'e- tre'eşte%te! 2 despre a83 -, sigur c da.ă

3 Ce 'iceai tu c ai de g%nd s $aci odat #i odat ,ă ă ă ă ntr"o (un 'i8ă3 Vrei s spui, c%nd iă ţ "a) 'is c a) de g%nd s )ă ă ă

ntorc ca s o & d din nou pe a #i s ) socotesc cuă ă ă ă ( tr%nul Ar)and8ă

3 <act. i (ine, c-iar asta o s $aci acu).ă3 7a, (ine. 6igur.C sc #i nc-ise oc-ii la loc. a l scutur din nou.ă ă ă

3 Acu), ort, serios. +n noaptea asta. C-iar acu).3 +n noaptea asta8 Acu)8

0



3 6coală"te, ort. +)(racă"te repede. Vor(esc c%t sepoate de serios.

6e ridic ui)it.ă3 7ar, Oee4 e noapte>3 +)(racă"te> rosti ea printre din i. 5i iaţ "o din loc,

iddo. Nu po i r )%ne copil toat &ia a.ţ ă ă ţort se scul , se a#e' pe )arginea patului #i alungă ă ă ulti)ele r ) #i e de so)n.ă ă ţ

3 Oee> strig el. Ai 'is c tre(uie s plec8 Vrei s 'ici să ă ă ă ă plec de aici #i s p r sesc (%lciul #i pe a&ana #i4 #i peă ă ă tine8

3 <act, )(racă"te repede, ort.

3 7ar4 unde s ) duc8ă ă6e ridic #i #i lu -ainele.ă ă3 5i ce"o s $ac8 Nu )ai cunosc pe ni)eni altcine&a>ă3 5tii unde ne a$l )8 6unte) la nu)ai o sut deă ă

;ilo)etri de ora#ul din care ai &enit, #i niciodat nu &o) $iă )ai aproape de el. ricu), ai stat prea )ult aici, ad ugă ă ea, cu glasul dintr"odat sc-i)(at #i )(l%n'it. Ar $i tre(uită s pleci deă "acu)4 &reun an sau doi, poate.

+i ntinse o (lu' curat .ă ă3 7ar de ce tre(uie s"o $ac8 ntre( el *alnic.ă3 6pune c e un presenti)ent, de#i nu este. Nu seă

poate s te duci la nt%lnirea pe care iă ţ "a $i<at"o Cani(alul)%ine #i tre(uie deci s ie#i de aici #i s te ii la distan deă ă ţ ţă locul sta.ă

3 Nu pot s plec> spuse el, protest%nd copil re#te, de#iă ă

#tia c o să "o asculte ntru totul. Ce o să"i spui Cani(alului83 C ai pri)it o telegra) de la & rul t u, sau a#aă ă ă ă ce&a. !as asta n sea)a )ea #i nuă " i $ace gri*i.ţ

3 5i niciodat 4 nă "o s ) )ai ntorc niciodat 8ă ă ă3 7ac o să ă"l )ai &e'i &reodat pe Cani(al, te ntorci #iă

o iei la $ug , sau te ascun'i unde #tii, nu)ai s nuă ă "l la#i să se apropie de tine c%te 'ile &ei )ai a&ea.

3 7ar tu, Oee8 N"o s te )ai & d niciodat >ă ă ă

Trase $er)oarul unei roc-ii gri plisate, dup care st tuă ă lini#tit pentru ca Oena să"l poat )ac-ia atent cu creionulă ă der)atogra$.

1



3 Ba da, o s ) )ai &e'i, spuse ea cu (l%nde e.ă ă ţ C%nd&a, ntr"o (un 'i, n &reun $el sau altul. 6ă ă")i scrii casă")i spui unde e#ti.

3 6ă" i scriu8 5i dac g se#te Cani(alul scrisoareaţ ă ă )ea8 N"o s se nt%)ple ni)ic8ă

3 Ba da.a se a#e' , arunc%nduă "i o pri&ire a(sent , de $e)eieă

o(i#nuit s c%nt reasc atent lucrurile.ă ă ă ă3 6crie"i lui a&ana. carte po#tal , o(i#nuit , $ ră ă ă ă

se)n tur . Bate la )a#in o recla) oarecare despreă ă ă ă p l rii sau coa$uri sau ce&a de $elul sta. Puneă ă ă " i adresa peţ ea, dar sc-i)( ordinea $iec rei perec-i de nu)ere. s iiă ă ă ţ

)inte83 s in, r spunse ort neatent.ă ţ ă3 5tiu c o s ii. Nu ui i niciodat ni)ic. 5tii ce &aă ă ţ ţ ă

tre(ui s n&e i acu), ort8ă ţ3 Ce83 Va tre(ui s n&e i să ţ ă foloseşti ceea ce #tii. #ti doar

un copil acu). 7ac ar $i $ost &or(a de oricare altul, a# $i 'isă c e#ti un ca' de napoiere )intal . 7ar toate c r ile peă ă ă ţ

care le"a) citit #i studiat4 i a)inte#ti anato)ia, ort8 5iţ $i'iologia8

3 6igur, #i istoria #i )u'ica #i toate celelalte. Oee, ce"os se nt%)ple cu )ine dac plec deă ă "aici8 N"a) pe ni)enicare să")i spun ce tre(uie s $ac>ă ă

3 Va tre(ui să" i spui singur deţ "acu) nainte.3 Nu #tiu deloc ce s $acă mai întâi, se & it el.ă ă

3 6cu)pul )eu, scu)pul )eu46e apropie de el #i l s rut pe $runte #i pe &%r$ulă ă nasului.

3 Mai nt%i, ie#i pe autostrad , n elegi8 6 ai gri* s nuă ţ ă ă ă te &ad ni)eni. Mergi deă "a lungul dru)ului &reo cinci sutede )etri #i $ se)n auto(u'ului. 6 nu te urci dec%t nă ă auto(u'> C%nd a*ungi n ora#, a#tep i n autogar p%n seţ ă ă $ace ora L di)inea a #i apoi i cau i o ca)er ntrţ ţ ţ ă "o

pensiune lini#tit , care s $ie pe o strad )ai )ic . 6 nuă ă ă ă ă c-eltuie#ti prea )ul i (ani. J se#teţ ă " i o slu*( c%t deţ ă



repede po i. Ar $i )ai (ine s $ii din nou ( iat 2 n $elul sta,ţ ă ă ă Cani(alul &a $i indus n eroare.

3 Acu) o s cresc8 ntre( el, d%nd glas $riciiă ă pro$esionale a tuturor piticilor.

3 6"ar putea. 7epinde. Nu o c uta pe a #i nici peă

ani)alul la de Ar)and p%n c%nd nă ă "o s $ii gata să "o $aci.3 5i cu) o s #tiu c%nd sunt gata8ă3 s #tii. iă Ţ "ai luat carnetul de cecuri8 Continu să ă

$olose#ti (anca po#tal , ca #i p%n acu). Ai destui (ani8ă ă Bine. s $ie n regul , ort. Intr )ai pu in n &or( cuă ă ă ţ ă cei din *ur.

3 7ar4 lu)ea dina$ar )iă "e co)plet str in , (ol(orosiă ă

el. 3 5tiu. 7ar, cu toate acestea, o să" i g se#ti locul n ea,ţ ă a#a cu) i lţ "ai g sit #i aici. s &e'i.ă ă

Mi#c%ndu"se gra ios #i u#or pe tocurile nalte, ort seţ ndrept spre u# .ă ă

3 Atunci, la re&edere, Oee. A#4 a# &rea s 4 Nă "ai puteas &ii #i tu cu )ine8ă

a #i scutur capul ntunecat #i lucios.ă

3 N"a# putea ndr 'ni, iddo. 6unt singura $iină ţă o)eneasc cu care &or(e#te Cani(alul 2 &reau s spun, cuă ă care &or(e#te real)ente. 5i tre(uie4 tre(uie s $iu atentă ă la ceea ce $ace.

3 A-a.ort nu punea niciodat ntre( ri indiscrete/ o$erinduă ă "i

un '%)(et n$rico#at, se ntoarse spre u# #i o desc-ise 2ă

era un copil nea*utorat #i ascult tor, produs des &%r#it ală ă )ediului n care crescuse.3 !a re&edere, iu(itule, #opti ea, '%)(ind.7up ce plec , ea se pr (u#i n patul lui #i i'(ucni nă ă ă

lacri)i/ pl%nse ntreaga noapte, $ r s se opreasc . A(ia nă ă ă ă 'orii 'ilei #i a)inti de cele dou neste)ate care erau oc-iiă lui ?un;.

9



Trecuser doispre'ece ani de c%nd a alloell lă & 'use, de la $ereastra din spatele casei, pe ort Bluettă urc%ndu"se, ntr"o noapte ce oas , ntrţ ă "un ca)ion &opsit nculori str lucitoare. Anii ace#tia nu $useser deloc (uniă ă pentru $a)ilia alloell. 6e )utaser ntră "o cas )ai )ic ,ă ă apoi ntr"un aparta)ent, unde )a)a ei a )urit. Tat l ei să "a)ai nc p %nat s tr iasc o &re)e, dup care #iă ăţ ă ă ă ă "a ur)atso ia, ast$el nc%t a, n &%rst de nou spre'ece ani #iţ ă ă

a$lat n penulti)ul an de colegiu, a $ost silit s renun e laă ă ă ţ studii #i s se anga*e'e, ca să ă"#i a*ute $ratele, care ur)a o#coal )edical preparatorie.ă ă

ra o (lond rece, )eticuloas #i serioas , cu ni#te oc-iă ă ă ca as$in itul. A&ea o po&ar grea de dus pe u)eri #i oţ ă suporta $ r s cr%cneasc . +n sinea ei ns , era speriat #iă ă ă ă ă ă i)presiona(il , )ereu prad te)erii de a nu $i do)inat #iă ă ă in$luen at #i, pentru ca toate acestea s nu se o(ser&e,ţ ă ă a$i#a un ec-ili(ru cl dit cu gri* . Tre(uia să ă ă"#i p stre'e cuă orice pre slu*(a, p%n c%nd Bo(( a&ea sţ ă ă"#i nc-eiestudiile #i s de&in )edic. Tre(uia să ă ă"#i p stre'eă deopotri& respectul de sine #i de)nitatea, ceea ceă presupunea s ai( o locuin ngri*it #i s se )(raceă ă ţă ă ă decent. Poate c , ntră "o (un 'i, a&ea s se poat rela<a #iă ă ă distra/ acu) ns nici &or( nu putea $i de a#a ce&a. Nuă ă

acu) #i nici )%ine sau s pt )%na &iitoare. C%nd&a, doar.ă ă +ntr"o (un 'i. Acu), c%nd ie#ea s danse'e sau )ergea laă ă un spectacol, nu se putea (ucura dec%t n parte, a&%nd

=



gri* ca orele t%r'ii, sau &reun nou su(iect de interes, sauă c-iar distrac ia n sine s nu i periclite'e slu*(a. 5i era c%tţ ă se poate de p cat, dat $iind c era &esel din $ire #i i pl ceaă ă ă ă s se distre'e.ă

3 Bun di)inea a, do)nule *udec tor.ă ţ ă

A-, cu) l )ai ura pe o)ul acesta, cu n rileă $re) t toare #i cu )%inile lui al(e #i )oi. 5e$ul ei, a&ocatulă ă T. 6pinne art$ord, de la Benson, art$ord #i art$ord, eraun o) destul de dr gu , dar )eseria l o(liga s se a$le nă ţ ă rela ii str%nse cu tot soiul de indi&i'i ciuda i.ţ ţ

3 7o)nul art$ord & pri)e#te peste c%te&a clipe.ă !ua i loc, & rog, do)nule *udec tor.ţ ă ă

Nu acolo, c-i ! cri)o#i> Vai, 7oa)ne, se a#e'aseă l%ng (iroul ei. A#a $ cea de $iecare dat .ă ă ă+i a'&%rli un '%)(et neutru #i se duse la &itrinele cu

dosare, n cel lalt cap t al nc perii, nainte ca el să ă ă ă"#i $iputut ncepe $lec reala aceea *alnic #i aproape incoerentă ă ă ce"i era speci$ic . a nu suporta s piard ti)pul, iar acu)ă ă ă nu a&ea ni)ic de c utat n dosare. Nu putea ns nici să ă ă stea acolo, $ r să ă ă"l (age n sea) #i #tia c *udec torul nă ă ă "o

s se apuce s strige din cel lalt cap t al ca)erei ca să ă ă ă ă discute cu ea/ pre$era te-nica descris de T-orne 6)it-ă drept Eun glas la $el de *os ca #i inten iile saleF.ţ

+i si) i pri&irea u)ed n spate #i pe #olduri,ţ ă rostogolindu"se n sus #i n *os de"a lungul dungii de laciorapi, nc%t i se $ cu pielea ca de g in #i o apucă ă ă ă )%nc ri)ea. Nu )ergea nici a#a. Poate c distan a redusă ă ţ ă

era )ai a&anta*oas / n $elul acesta, poate c ar reu#i să ă ă pare'e ceea ce nu putea n$runta direct. 6e ntoarse la(iroul ei, i adres acela#i '%)(et neutru #i #i scoaseă )a#ina de scris, $i<%nd"o pe suporturile t (liei deplia(ile aă (iroului. Introduse n ea o -%rtie cu antet #i ncepu s (ată ă preocupat .ă

3 7o)ni#oar alloell.ăa ( tu n continuare.ă

3 7o)ni#oar alloell.ă ?udec torul se ntinse #i o apuc de nc-eietura )%inii.ă ă



3 Te rog, $ o )ic pau' . A&e) at%t de pu in ti)p laă ă ă ţ dispo'i ie.ţ

a #i l s )%na li(er să ă ă ă"i cad n poal , a(andon%ndă ă "ope cealalt , $ r s se opun , str%nsorii lipsite de &lag aă ă ă ă ă ă *udec torului, p%n ce acesta i d du dru)ul. +#i )preună ă ă ă

)%inile #i l pri&i. 7u)ne'eule, &ocea aceea> ra sigur c ,ă ă dac #iă "ar $i ridicat pri&irile, ar $i ' rit un $ir de sali&ă ă scurg%n"du"i"se pe ( r(ie.ă

3 7a, do)nule *udec tor8ă3 + i place aici8ţ3 7a. 7o)nul art$ord este $oarte dr gu .ă ţ3 +ntr"ade& r, e un o) c%t se poate de pl cut. C%t seă ă

poate de pl cut.ăA#tept p%n ce a a*unse s se si)t at%t de prostă ă ă ă st%nd acolo #i uit%ndu"se ntruna la )%inile ei, nc%t $une&oit să ă"#i ridice n cele din ur) $a a spre el. Atunciă ţ spuse:

3 +nsea)n c ai de g%nd s r )%i aici destul de )ult.ă ă ă ă3 Nu & d de ce4 da, a#a e, )iă "ar pl cea.ă3 7a, dar #tii4 o)ul propune #i 7u)ne'eu dispune4

)ur)ur el.ăCe )ai era #i asta8 a)enin are la adresa slu*(ei ei8ţ

7ar ce a&ea de"a $ace ( losul sta )(ui(at cu slu*(a ei8ă ă 2$omnl Hartford este n om cât se poate de pl ct&3 ă Vai.Vai, 7oa)ne. 7o)nul art$ord era a&ocat #i pleda deseori n $a a Cur ii pre'idate de Bluett. Verdictele erau deseori peţ ţ )uc-ie de cu it #i i)plicau consecin e i)portante.ţ ţ 2Cât se

poate de pl ct&3 ă 7esigur c do)nul art$ord era un o)ă pl cut. 7oar era ne&oit să ă"#i c%#tige e<isten a.ţa a#tept ur) toarea )utare, care sosi $ ră ă ă ă

nt%r'iere.3 7in c%te #tiu, n"ai a&ea ne&oie s lucre'i aici dec%tă

&reo doi ani, nu"i a#a83 Ce8 Cu)8 -> 7e unde #ti i8ţ3 7raga )ea $at , spuse el cu o $als )odestie. ă ă

nor)al s cunosc con inutul dosarelor )ele. Tat l t u eraă ţ ă ă un o) c%t se poate de c-i('uit #i $oarte pre& ' tor. C%ndă ă

D



&ei )plini dou 'eci #i unu de ani, &ei intra n posesia uneiă su)e $ru)u#ele.

Asta nu te pri&e#te deloc, lin< ( tr%n ce e#ti.ă3 7a, dar asta n"o s sc-i)(e cu ni)ic lucrurile,ă

do)nule *udec tor. Banii ace#tia i &or $i aloca i nă ţ

ntregi)e $ratelui )eu, Bo((, ca să"l a*ute s ter)ineă ulti)ii doi ani #i, de ase)enea, anul de speciali'are, dac oă s &rea să ă"l $ac . Iar p%n atunci nu ne pute) per)ite să ă ă nc-ide) oc-ii nici ) car o clip . 7up aceea, o s pute)ă ă ă ă dor)i lini#ti i. ricu), p%n atunci ne )en ine) doar peţ ă ţ linia de plutire, dar &oi continua s lucre'.ă

3 Ad)ira(il. A(solut ad)ira(il.

N rile i $re) tar , iar $ata #i )u#c (u'ele #i #i plecă ă ă ă ă din nou pri&irile spre )%inile ei.3 oarte $ru)os, ad ug el apreciati&.ă ăA#tept )i#carea a treia, care a&u loc de ndat .ă ă

?udec torul o$t #i ntre( :ă ă ă3 5tiai c a&erea tat lui t u ser&ea de garan ie uneiă ă ă ţ

a$aceri la care $usese asociat83 A)4 a) au'it ce&a. Vec-ile contracte au $ost nsă

distruse c%nd $ir)a asociat a $u'ionat cu $ir)a deă ca)ioane a tat lui )eu.ă

3 parte din acte n"au $ost distruse. 6e a$l nă continuare la )ine. Tat l t u era un o) ncre' tor.ă ă ă

3 actura respecti& a $ost ac-itat , (a c-iar de două ă ă ori, do)nule *udec tor>ă

c-ii lui a puteau uneori s ia culoarea de arde'ie aă

norilor de $urtun . A#a se nt%)pl #i de data aceasta.ă ă ?udec torul se l s pe spate #i #i )preun &%r$urileă ă ă ă degetelor.

3 un lucru care ar putea a*unge n $a a tri(unalului #iţ de care )"a# putea ocupa eu, de e<e)plu.

A#adar, ar putea s o $ac să ă ă"#i piard slu*(a. !a oă adic , ar putea s o $ac s piard c-iar #i (anii #i, odat cuă ă ă ă ă ă ei, s"ar duce #i cariera lui Bo((. Iar alternati&a4 ei (ine,

acu) putea s"o g-iceasc .ă5i se con&inse de ndat c nu se n#elase deloc.ă ă3 7e c%nd a )urit draga )ea so ie4ţ



a #i a)inti pe loc de Edraga lui so ieF: o $iin crudţ ţă ă #i proast , n'estrat cu destul #iretenie #i si) practică ă ă ţ pentru a"l )pinge de la spate #i a"i c%nta n strun peă &re)ea c%nd nu era nc *udec tor 2 #i ni)ic )ai )ult.ă ă

3 6unt un o) $oarte singur, do)ni#oar alloell.ă

N"a) )ai nt%lnit niciodat pe cine&a ca du)neata. #tiă $ru)oas #i să "ar putea s $ii #i de#teapt . Po i s a*ungiă ă ţ ă departe. Mi"ar pl cea s te cunosc )ai (ine, spuse el, cu ună ă '%)(et prostesc.

Mai (ine )oart .ă3 7a8 ntre( ea $ r rost, plin de de'gust #i $ric .ă ă ă ă ăl #i nt ri spusele.ă

3 $at nc%nt toare ca tine, cu o slu*( at%t de (ună ă ă ă #i cu (anii aceia care te a#teapt pu#i deoparte 2 asta dacă ă nu se nt%)pl ni)ic ntre ti)p.ă

6e ntinse spre ea.3 să" i spun a deţ "acu) nainte. 6unt sigur c noiă

doi o s ne n elege) (ine.ă ţ3 Nu se poate><cla)a ia i %#nise de pe (u'e, nu $iindc nţ ţ ă "ar $i

n eles alu'ia, ci toc)ai $iindc o n elesese prea (ine.ţ ă ţl o interpret ns n $elul s u.ă ă ă3 Atunci &oi $i (ucuros să" i dau #i alte l )uriri, c-icotiţ ă

el. 6 'ice) disear . 6au la noapte, )ai degra( . 6u$icientă ă ă de t%r'iu, c-icoti din nou. @n o) cu po'i ia )ea nuţ "#i poateco)pro)ite reputa ia.ţ

a nu spuse ni)ic.

3 un local )icu , '%)(i cu n eles *udec torul, Clu(ulţ ţ ă Ne)o, pe a; 6treet, l #tii83 Cred c 4 lă "a) & 'ut, rosti ea cu greutate.ă3 R )%ne atunci la ora unu, nc-eie el (inedispus.ă6e ridic n picioare #i se aplec spre ea. Mirosea aă ă

a$ters-a&e st tut.ă3 Nu")i place să")i pierd noaptea degea(a. Nu )ă

ndoiesc c &ei $i acolo.ă

J%ndurile i se n&%rte*ir . ra n$uriat #i nsp i)%ntată ă ă ă 2 dou st ri de care se $erea de ani de 'ile, ocolinduă ă "lenencetat. 5i si) ea ne&oia s $ac )ai )ulte lucruriţ ă ă

K



deodat : s ipe #i s &o)ite )icul de*un, c-iar acolo #i nă ă ţ ă clipa aceea, să"i arunce c%te&a &or(e de la o(ra' #i s deaă (u'na ca o &i*elie n (iroul do)nului art$ord ca să"l ntre(edac ase)enea lucruri intrau #i ele n ndatoririle ei deă stenodactilogra$ .ă

7ar la )i*loc era Bo((, a$lat at%t de aproape de ocarier , iar a #tia ce nsea)n s a(andone'i pe ulti)aă ă ă sut de )etri. 5i )ai era #i (ietul, ner&osul, nelini#titulă do)n art$ord, care nu &oia r ul ni) nui, dar care nă ă "ar $i#tiut niciodat cu) s se co)porte ntră ă "o ase)eneasitua ie. 5i, n s$%r#it, dar nu n ulti)ul r%nd, )ai era unţ ele)ent pe care aparent *udec torul nici ) car nuă ă "l ( nuia:ă

a(ilitatea ei nu o dat &eri$icat deă ă "a c dea )ereu nă picioare.Ast$el nc%t, n loc de"a pune n practic $ie #i nu)aiă

unul dintre lucrurile pe care &oia s le $ac , '%)(i ti)id #iă ă spuse:

3 s &ede)4ă3 s ne &ede), o corect el. s ne &ede) deseori.ă ă ă6i) i din nou pri&irea aceea *ila& lipinduţ ă "i"se de g%t

c%nd se ndep rt de ea, apoi o si) i alunec%nduă ă ţ "i pestepiept.

6e aprinse un (ecule pe pupitrul ei.ţ3 7o)nul art$ord & a#teapt , do)nule *udec toră ă ă

Bluett, l anun ea.ţăl o ciupi de o(ra'.3 Po i sţ ă")i spui Ar)and, #opti. Asta c%nd sunte)

singuri, se"n elege.ţ

L



l se a$la de*a acolo c%nd a sosi, la r%ndul ei, la (ar.ra n nt%r'iere, cu c%te&a )inute nu)ai, dar care ocostaser enor) de )ult, pentru c se ad ugaser oreloră ă ă ă de ur clocotitoare, de sil #i de $ric pe care le str ( tuseă ă ă ă ă $ r r ga' din clipa n care *udec torul plecase '%)(itor dină ă ă ă (iroul lui art$ord, n di)inea a aceea.ţ

6e opri c%te&a clipe n pragul (arului de noapte. ra unlocal lini#tit, cu lu)ini (l%nde #i culori esto)pate, n care

r suna o )u'ic do)oal , c%ntat de o orc-estr co)pusă ă ă ă ă ă din trei instru)enti#ti. rau pu ini clien i, printre care nuţ ţ ' ri nici un cunoscut. Prinse cu oc-iul o lic rire de p ră ă ă argintiu la o )as cu$undat n penu)(r , ntră ă ă "un separeude l%ng estrada unde c%nta orc-estra, #i se ndreptă ă ntr"acolo )ai )ult $iindc #tiuse c a&ea s aleag ună ă ă ă ase)enea loc dec%t $iindc lă "ar $i recunoscut.

l se ridic n picioare #i i trase un scaun.ă3 5tia) c o s &ii.ă ăCu) a# $i putut s nu &in, otreap ce e#ti8ă ă3 6igur c a) &enit, r spunse ea. +)i pare r u c teă ă ă ă "a)

$ cut s a#tep i.ă ă ţ3 6unt (ucuros că" i pare r u. Alt$el, teţ ă "a# $i $ cut euă

să" i par .ţ ă5i, 'ic%nd acestea, r%se, &r%nd s su(linie'e pl cerea peă ă

care o si) ea la g%ndul respecti&, #i pli)( )%na pesteţ ă ante(ra ul ei, $ c%ndţ ă "o să"#i si)t din nou pielea ca deă g in .ă ă

K0



3 a. Micu #i dr gu a, )ur)ur el. Tre(uie sţă ă ţă ă ă" iţ ) rturisesc ce&a. Ade& rul este c a) e<ercitat o anu)ită ă ă ă presiune asupra ta n di)inea a asta.ţ

Nu )ai spune>3 7a8 ntre( ea.ă

3 Tre(uie c iă ţ "ai dat #i tu sea)a. i (ine, &reau s #tii,ă c-iar acu) #i aici, c nu a) &or(it serios spun%nduă " i tot ceţ iţ "a) spus 2 cu e<cep ia $aptului c sunt at%t de singur.ţ ă

!u)ea nu"#i d sea)a c sunt nu nu)ai *udec tor, ci #iă ă ă ( r(at.ă

+nsea)n c #i eu $ac parte din lu)e, conc-ise a #i iă ă '%)(i. ra un proces destul de co)plicat, dat $iind c , nă

ti)p ce"#i inuse discursul persuasi& #i plin de )il laţ ă adresa propriei persoane, &ocea i se trans$or)ase ntr"un$el de sc-eunat, iar pe $a i se a#ternuse o e<presieţă a( tut #i isto&it de coc;er spaniol. +#i nc-ise oc-ii peă ă ă *u) tate, ncerc%nd s scape de i)presia respecti& , dar nă ă ă loc de asta i se n ' ri un cap )o-or%t de c%ineă ă n l %nduă ţ "se deasupra gulerului r s$r%nt, nc%t #i a)inti deă o &or(a au'it c%nd&a: EC%inele sta arat a#a $iindc lă ă ă ă "a

nne(unit )aică"sa, tot l tr%nd la el c%nd era )ic.F 7e aici iă &enise #i '%)(etul. l, ns l n elese gre#it, odat cuă ţ ă pri&irea care l nso ise, drept care ntinse )%na #i oţ )%ng%ie din nou pe (ra . a ncet s '%)(easc , de#iţ ă ă ă continua să"#i arate din ii.ţ

3 Ce &reau eu s spun, ng%n el, e c a# dori s )ă ă ă ă ă placi a#a cu) sunt, nu pentru ce sunt. +)i pare r u c aă ă

tre(uit s ) $olosesc de un )i*loc de presiune. Nă ă "a)$ cută "o dec%t pentru c ) te)ea) s nu ) re$u'i. 7ar,ă ă ă ă dup cu) pro(a(il c #tii, totul e per)is4ă ă

3 4 n dragoste #i n r '(oi, co)plet ea supus .ă ă ă5i asta nsea)n r '(oi. Iu(e#teă ă ") a#a cu) sunt, că ă

de nu43 N"o să" i cer )ult, spuse el din &%r$ul (u'elor u)ede.ţ

7oar c un ( r(at si)te ne&oia s $ie apreciat.ă ă ă

a #i nc-ise oc-ii, ast$el nc%t Bluett nu putu să"i &adă pri&irea e<asperat . Nu &oia să ă"i cear prea )ult, desigur.ă 7oar s se $uri#e'e #i s se ascund , ca s nuă ă ă ă "i pun nă

K1



pericol po'i ia din ora#, #i sţ ă"i suporte $a a, glasul #i )%inileţ acelea4 Porcul #i #anta*istul sta, cu degetele luiă desc rnate #i tre)ur toare de lup ( tr%n> Bo((, Bo((, seă ă ă g%ndi ea c-inuit , te rog s a*ungi un doctor (un4ă ă

+n realitate, era &or(a de )ai )ult 2 )ult )ai )ult.

6osir #i ( uturile. l i alesese ceea ce considera c esteă ă ă potri&it pentru o $at :ă s4erry flip5. ra prea dulce #i spu)a ise lipea gre os de ru*ul de pe (u'e. 6or(i c%te pu in #i l sţ ţ ă ă #u&oiul de &or(e dulcege al *udec torului s o inunde,ă ă )ul u)induţ "se s dea din cap #i s '%)(easc , $ c%ndă ă ă ă a(strac ie, ori de c%te ori putea, de glasul lui pentru aţ ncerca s asculte )elodia e<ecutat de orc-estr . ra deă ă ă

calitate #i (ine c%ntat 2 a))ond 6olo&o<, contra(as #iă c-itar . Pentru o &re)e, )u'ica $usese singurul lucru dină toat aceast lu)e ne(un care o a*utase s re'iste.ă ă ă ă

?udec torul Bluett a&ea, dup c%te se p rea, o locuină ă ă ţă tainic , nu)ai a lui, situat deasupra unei pr & lii a$lateă ă ă ă ntr"o )a-ala.

3 ?udec torul Bluett lucrea' la tri(unal #i n (irouri,ă ă rosti el cu e)$a' , #i are o re#edin $ru)oas n cartierulă ţă ă

re'iden ial. 7ar o)ul Bluett are #i el o locuin , un col i#orţ ţă ţ con$orta(il, ca un dia)ant ntr"o )ontur grosolan , undeă ă să"#i poat lep da ro(a neagr , rangurile #i onorurile #i să ă ă ă si)t din nou c are s%nge ro#u n &ene.ă ă

3 Tre(uie s $ie $oarte dr gu , spuse ea.ă ă ţ3 un re$ugiu, preci'a el e<pansi&. Vreau s spun c eă ă

un re$ugiu pentru doi. Ai tot con$ortul #i nlesnirile. pi&niţă

de &inuri la nde)%n #i o c )ar la dispo'i ie, garnisită ă ă ţ ă dup po$ta ini)ii. pustietate ci&ili'at , un coltuc de p%ine,ă ă un ulcior de &in #i tu, s$%r#i el ntr"o #oapt r gu#it , iar aă ă ă a&u sen'a ia de)en ial c , dac oc-ii *udec torului iţ ţ ă ă ă ă "ar)ai ie#i n a$ar cu c% i&a centi)etri nc , cine&a ar puteaă ţ ă sta c lare pe unul din ei #i lă "ar putea desprinde pe cel laltă t induă "l cu $ier str ul.ă ă

+nc-ise din nou oc-ii #i"#i c%nt ri resursele de care )aiă

dispunea. 6i) i c ar putea s )ai re'iste &reo dou 'eci deţ ă ă ă secunde. ptspre'ece. 5aispre'ece. , era de"a dreptul

D B utur $ier(inte din (ere ndulcit #i &in de eres Gn.tr.H.ă ă ăK



)inunat: acu) #i aici, cariera lui Bo(( a&ea s sar n aer,ă ă spul(er%ndu"se ntr"un nor de $u) ca o ciuperc .ă

?udec torul #i trase picioarele su( el #i se ridic .ă ă3 M scu'i o clip , spuse el, aproape pocninduă ă "#i

c lc%iele #i $ cu o glu) du(ioas despre ne&oia $irească ă ă ă ă

de"a )erge la toalet . 6e ndep rt , ntorc%nduă ă ă "se apoi de ndat pentru a su(linia c aceasta nu era dec%t pri)aă ă dintre inti)it ile pe care ur)au s le a$le unul despreăţ ă cel lalt. 7up care se ndep rt din nou #i se ntoarse ncă ă ă ă ă o dat napoi, ad ug%nd:ă ă

3 J%nde#te"te (ine dac nă "a) putea s ne strecur )ă ă pe nesi) ite n )icu a noastr ar de (as) c-iar nţ ţ ă ţ ă

noaptea asta>5i se ndep rt pentru a treia oar / dac să ă ă ă "ar $i ntors #ide data aceasta, ar $i c p tat cu siguran un toc de panto$ ă ă ţă n (urt .ă

R )as singur , a p ru s se n ruie (rusc. 7acă ă ă ă ă ă ă p%n atunci $uria #i de'gustul o a*utaser s re'iste, acu),ă ă ă cel pu in pentru )o)ent, locul le $u luat de $ric #iţ ă sl (iciune. @)erii i se nco&oiar #i ( r(ia i se l s n piept,ă ă ă ă ă

iar pe o(ra' i alunec o lacri) . ra in$init )ai r u dec%t seă ă ă a#teptase/ pre ul era prea )are c-iar #i pentru o $acultateţ ntreag de studen i. Voia s a(andone'e. Tre(uia s seă ţ ă ă nt%)ple ce&a, neap rat, #i asta i)ediat4ă

5i, ntr"ade& r, ce&a se nt%)pl . Pe $a a de )as ,ă ă ţ ă &i'a&i de ea, ap rur dou )%ini.ă ă ă

a #i ridic pri&irile #i nt%lni oc-ii unui t%n r careă ă

st tea acolo n picioare. A&ea o $a l t rea , destul deă ţă ă ă ţă (anal #i era aproape la $el de (lond ca #i ea, de#i oc-ii iă erau de culoare nc-is . Jura i era $ru)os desenat .ă ă

3 Marea )a*oritate a oa)enilor cred c un c%nt re #iă ă ţ un pal)ier plantat ntr"un g-i&eci sunt totuna atunci c%ndse apuc să ă"#i discute pro(le)ele senti)entale, o(ser& el.ă V d c ai dat de (elea, doa)n .ă ă ă

parte din $uria dinainte i re&eni, disp r%nd ns deă ă

ndat , necat de un &al de ru#ine.ă ă3 !asă") n pace, te rog, $u tot ce i'(uti s spun .ă ă ă3 Nu pot. A) au'it totul.

K9



5i, cu un gest din cap, ar t n direc ia toaletelor.ă ă ţ3 <ist o cale deă "a sc pa, dac ai ncredere n )ine.ă ă3 N"a) ne&oie de alt dandana, replic ea cu r ceal .ă ă ă ă3 Ascult ceă " i propun. Vreau s 'ic, ascultţ ă ă") p%n laă ă

cap t. 7up aceea, nă ă "ai dec%t s $aci ce &rei. C%nd seă

ntoarce, ncearc s scapi de el n noaptea asta. Pro)iteă ă "ic te nt%lne#ti cu el, tot aici, )%ine noapte. 7ar &e'i s teă ă pre$aci ca lu)ea. Apoi spune"i c nă "ar tre(ui s pleca iă ţ de"aici )preun , $iindc ai putea $i & 'ut . ricu), po i $iă ă ă ă ţ sigur c el să ă "a g%ndit de*a la asta>

3 Iar dup ce pleac , eu o s r )%n la )ila taă ă ă ă iu(itoare8

3 Nu $i carag-ioas > 6cu'ă ă") . Nu, tu pleci pri)a.ă 7u"te direct la gar #i ia pri)ul tren care pleac . unulă ă spre nord la ora trei #i altul spre sud la trei #i dou spre'eceă )inute. Ia"l pe care i con&ine. Pleac unde &rei,ţ ă ascunde"te, g se#teă " i alt slu*( #i stai deoparte, $ r s teţ ă ă ă ă ă $aci prea )ult re)arcat .ă

3 Cu ce8> Cu trei dolari, c%t )ai a)8l scoase un porto$el lunguie din (u'unarul interior alţ

-ainei.3 Ai aici trei sute de dolari. #ti destul de de#teapt caă

s te descurci cu ei p%n te aran*e'i.ă ă3 #ti ne(un> Nici ) car nu ) cuno#ti, #i nici eu peă ă

tine. Pe deasupra, nu a) ni)ic de &%n'are.l sc-i un gest de e<asperare.ţă3 A po)enit cine&a despre asta8 A) spus doar s ieiă

un tren 2 orice tren. N"a) de g%nd s te ur) resc.ă ă3 #ti ne*n, pe cu&%ntul )eu> 5i cu) o s iă ţ "i dau napoi8

3 Nu" i $ace gri*i, doar lucre' aici. Po i trece c%nd &rei 2ţ ţ n ti)pul 'ilei, c%nd nu sunt aici, dac pre$eri s nu ) )aiă ă ă nt%lne#ti 2 #i )i"i la#i.

3 Pentru ce 7u)ne'eu $aci a#a ce&a8+i r spunse cu (l%nde e:ă ţ

3 Consider c e &or(a de acela#i )oti& care ) $aceă ă ă s le dau pe#te crud pisicilor &aga(oande. -, gata cuă discu iile. Ai ne&oie de a*utor, iar eu iţ ţ "l o$er 2 asta"i tot.

K=



3 Nu pot s $ac a#a ce&a>ă3 Ai o i)agina ie destul de (ogat 8 Adic , po i &edeaţ ă ă ţ

lucrurile n $a a oc-ilor, ca #i cu) ar $i reale8ţ3 Cred4 cred c da.ă3 Atunci, iartă") , dar ai )erita s $ii ( tut . 7ac nuă ă ă ă ă

$aci ce iţ "a) spus acu), p duc-ele sta o s te4ă ă ă5i"i spuse de"a dreptul, n c%te&a cu&inte, ce ur)a să"i$ac p duc-ele respecti&. Apoi, cu o )i#care sigur , iă ă ă strecur (anii n po#et #i se ntoarse pe scen .ă ă ă

a r )ase din nou singur , tre)ur%nd din tot corpul #iă ă si) induţ "se (olna& de de'gust, p%n c%nd Bluett seă ă ntoarse de la toalet . Realitatea este c a&ea, ntră ă "ade& r,ă

o i)agina ie &i'ual c%t se poate de (ogat .ţ ă ă3 5tii ce a) $ cut c%t a) stat acolo8 o ntre( el,ă ă a#e'%ndu"se #i $ c%nduă "i se)n c-elnerului să"i aduc notaă de plat .ă

Asta )ai lipsea, #i spuse ea. Apoi, cu un glas li)pede, ntre( :ă

3 Ce83 M"a) g%ndit la cui(ule ul acela )icu #i la c%t deţ ţ

)inunat ar $i dac teă "a# g si a#tept%nduă ") c%nd )ă "a#repe'i acolo dup o 'i de )unc grea la tri(unal.ă ă

O%)(i cu ng%)$are.3 5i ni)eni nu &a #ti niciodat ni)ic.ăRostind n sinea ei: 7oa)ne, iartă") , c nu #tiu ce $ac,ă ă

a se tre'i spun%nd distinct:3 Cred c e o idee seduc toare, da, e c%t se poate deă ă

seduc toare.ă3 5i n"o s 4ă Ce%ai sps?Pre de o clip , aproape c i se $ cu )il de el.ţ ă ă ă ă

Ne$ericitul, #i preg tise cu at%ta gri* undi ele, #i ascu iseă ă ţ ţ #i"#i garnisise cu )o)eal c%rligele, calcul%nduă "#i elanulpotri&it pentru a a'&%rli $irul cu o )i#care elegant #i di(aceă 2 iar ea i r pise toat pl cerea, lipsinduă ă ă "l de sportul care"ipro&oca at%ta nc%ntare, o$erindu"i"se de"a gata> 6e

predase>3 i (ine, $ cu el. i (ine, eu4 -). )ă ")")4 C-elner>

K



3 M%ine noapte8 s &ii8 ntre( el. C-iar o s &ii8ă ă ă3 !a ce or , Ar)and8 ntre( ea supus .ă ă ă3 P i4 s &ede). )ă ă "-). !a4 unspre'ece, s 'ice)8ă3 Vai, o s $ie plin de lu)e pe aici. !a 'ece, nainte să ă

ias lu)ea de la spectacole.ă

3 5tia) eu c e#ti de#teapt , spuse el cu ad)ira ie.ă ă ţa prinse )ingea din '(or.3 ricu), aici tot ti)pul e prea )ult lu)e, o(ser&ă ă

ea, uit%ndu"se de *ur )pre*ur. 5tii, ar $i )ai (ine s nuă plec ) )preun . A#a, ca si)pl ) sur de precau ie.ă ă ă ă ă ţ

l #i scutur capul, ui)it, #i se lu)in la $a .ă ă ţă3 Cred c 4 ncepu ea.ă

cu o pau' , pri&induă ă "i oc-ii, apoi gura.3 Cred c o s plec c-iar acu) 2 pur #i si)plu.ă ă5i pocni din degete.3 Nu e ca'ul s ne )ai lu ) r )asă ă ă "(un46e ridic (rusc n picioare #i o lu repede din loc,ă ă

n- %nduăţ "#i po#eta din )ers. 5i n ti)p ce trecea pe l%ngă )arginea scenei, c-itaristul i spuse, rostind cu&intele ncet,c%t s le aud nu)ai ea, #i aproape $ r să ă ă ă ă"#i )i#te (u'ele:

3 7oa)n , dup c%te )inciuni ai scos, ai $ace (ine să ă ă" iţ cl te#ti 'dra& n gura cu (our(on.ă ă

K



+n după"a)ia'a ur) toare, n l i)ea 6a *udec torulă ă ţ ă Ar)and Bluett p r si de&re)e tri(unalul. ra )(r cată ă ă ntr"un costu) )aroniu nc-is, de (irou. Arunc%nd pri&iri$uri#e ntr"o parte #i ntr"alta, lu un ta<i care l conduse nă cealalt parte a ora#ului, unde, dup ce pl ti cursa, porniă ă ă de"a lungul unei str du e nguste. Trecu prin $a a uneiă ţ ţ anu)ite u#i de dou ori la r%nd, &r%nd s se asigure c nu eă ă ă ur) rit, apoi p #i repede peste prag, cu c-eia de*aă ă

preg tit .ă ăA*uns sus, #i inspecta )inu ios aparta)entul co)pusţ din dou ca)ere #i c-icinet . 7esc-ise larg toate $erestreleă ă pentru a )prosp ta aerul st tut. +ndesat ntre pernele deă ă pe canapea, g si un (atic de ) tase )ulticolor , ceă ă ă r sp%ndea nc un par$u) ie$tin, l lu #i l arunc la gunoiă ă ă ă cu o str%)( tur de de'gust. ENă ă "o s )ai a) ne&oie deă asta niciodat .Fă

<a)in $rigiderul, eta*erele din (uc t rie #i (aia. 7 duă ă ă ă dru)ul la ap #i &eri$ic ga'ul #i curentul electric, ncercă ă ă apoi &eio'ele, lustra #i aparatul de radio #i d du cuă aspiratorul pe co&oare #i pe draperiile grele de la $erestre.!a ur) , cu un )or) it de satis$ac ie, intr n (aie, undeă ă ţ ă $ cu un du# #i se ( r(ieri, dup care #i d du din a(undenă ă ă ă ţă cu talc #i ap de colonie, #i t ie ung-iile de la picioare, apoiă ă

se a#e' n $a a oglin'ii #i ncepu s adopte o serie deă ţ ă atitudini ciudate (o)(%ndu"#i pieptul #i ad)ir%ndu"senecontenit.

KK



6e )(r c cu gri* , pun%nduă ă ă "#i un costu) din sto$ ă ecose' #i o cra&at p strat special pentru ase)eneaă ă ă oca'ii, apoi se ntoarse din nou n $a a oglin'ii, r )%n%ndţ ă acolo nc &reun s$ert de or . 6e a#e' #i #i $ cu tacticosă ă ă ă ung-iile cu un lac incolor. 6e ridic #i ncepu s se pli)(eă ă

prin ca)er , ncoace #i ncolo, &is tor, $lutur%nduă ă "#i )%inile$lasce #i aran*%nd n )inte detaliile &i'itei pe care o a#tepta, nc-ipuindu"#i"o n cele )ai )ici a) nunte #i recit%nd, cuă &oce sc 'ut , $r%nturi din dialogul c%t se poate de spirituală ă #i de so$isticat care #i nc-ipuia c o s ur)e'e.ă ă

ECine iţ "a $ cut oc-ii s str luceasc ast$el8F, )ur)ură ă ă ă ă el, #i E7raga, draga )ea copil , asta nă "a $ost ni)ic,

crede") . 7oar un si)plu e<erci iu pentru a preg ti )areaă ţ ă si)$onie carnal 4 nu, e prea t%n r pentru a#a ce&a. ).ă ă ă Tu e#ti ca $ri#ca ce")i ndulce#te ca$eaua. Nu> Pentru astanu sunt eu destul de n &%rst .Fă

Ast$el nc%t #i petrecu seara ntr"un )od c%t se poatede pl cut. !a opt #i *u) tate ie#i s ia )asa ntră ă ă "unrestaurant so)ptuos, cu specialit i pesc re#ti. !a 'ece $ răţ ă ă ă 'ece se a$la la )asa din col de la Clu(ul Ne)o #i #iţ

lustruia ung-iile str lucitoare pe re&erele -ainei,ă u)e'indu"#i ntruna (u'ele pe care #i le #tergea apoi cu un#er&e el.ţ

!a ora 'ece $i<, ea sosi.7ac n noaptea trecut , *udec torul se ridicase n ti)pă ă ă

ce ea tra&ersa ringul de dans, acu) s ri n picioare #i $uă l%ng ea nainte ca $ata s $i a*uns n dreptul )esei.ă ă

A&ea n $a a oc-ilor o a co)plet sc-i)(at , careţ ă ntruc-ipa cele )ai s l(atice &ise pe care #i le $ cuseă ă despre ea.

P rul i era dat spre spate, ncadr%nduă "i $a a cu (ucleţ ) t soase. c-ii i erau u)(ri i cu iscusin #i culoarea loră ă ţ ţă al(astr p rea s $i c p tat o nuan &iolet. Purta ună ă ă ă ă ţă )antou lung, dintr"un )aterial greu, su( care se ntre' reaă o (lu' neagr de saten )ulat pe corp #i o $ust deă ă ă ă

aceea#i culoare, despicat pe *u) tate ntră ă "o parte.3 Ar)and4 #opti ea, ntin'%ndu"i )%inile.

KL



7intr"odat , a#teptarea i de&eni de nesuportat.ă Aproape $ r să ă ă"#i dea sea)a, apuc pa-arul #iă "l d du peă g%t.

C-itaristul l s să ă ă"i scape o not $als #i n clipa aceeaă ă $ata p ru s se ntriste'e (rusc.ă ă

3 Nu e prea distracti& pe aici n seara asta, nu"i a#a8co)ent Ar)and Bluett.ă

c-ii ei str lucir .ă ă3 Cuno#ti tu un loc )ai (un8 ntre( ea )oale.ăIni)a i s ri din piept #i #i si) i pulsul n g%t.ă ţ3 6e"n elege c da, r spunse el c%nd $u din nou n stareţ ă ă

s &or(easc .ă ă

a d du din cap, cu un gest ce do&edea o ase)eneaă st p%nire de sine, nc%t o secund , el se si) i peni(il.ă ă ţ Arunc o (ancnot pe )as , o a*ut să ă ă ă ă"#i )(race )antoul#i o conduse spre ie#ire.

+n ta<i, Bluett se n pusti la ea #i o lu n (ra e nainteă ă ţ c-iar ca )a#ina s $i pornit din loc. a nu $ cu nici oă ă )i#care, dar p ru c se g-e)uie#te su( )antou, nc%t el seă ă tre'i c ine n )%n sto$a goal , n ti)p ce a, ntoars nă ţ ă ă ă

pro$il, d dea din cap #i '%)(ea u#or. Nu rostise nici ună cu&%nt, dar r spunsul era un nu li)pede #i $ r ec-i&oc.ă ă ă

3 Nu )i"a) nc-ipuit niciodat c ai putea $i a#a.ă ă3 Cu)83 Nu erai a#a noaptea trecut , spuse el, rostind &or(eleă

cu greutate.3 A#a cu), Ar)and8 l tac-ina ea.

3 Nu erai a#a de4 &reau s spun, nu p reai deloc at%tă ă de sigur de tine.ăa i arunc o pri&ire.ă3 Nu era)4 apt .ă3 A, n eleg, )in i el.ţ ţCon&ersa ia se stinse. T cur a)%ndoi p%n ceţ ă ă ă

co(or%r din ta<iul care i l sase la intersec ia cea )aiă ă ţ apropiat de &i'uina lui. Bluett ncepea s se si)t dep #ită ă ă ă

de situa ie. ricu), dac ea a&ea de g%nd s preiaţ ă ă ini iati&a, el, unul, era gata sţ "o ur)e'e oric%t de departe ar$i dorit ea s )earg .ă ă

L1



+naint%nd de"a lungul str 'ii nguste #i )urdare, si) iă ţ ne&oia s se *usti$ice:ă

3 Nu te uita la ce se &ede aici, a. Acolo sus, la )ine,e cu totul alt$el.

3 Nu")i pas , at%ta &re)e c%t sunt cu tine, a$ir) ea,ă ă

c lc%nd ntră "o gr )ad de )i'erie de pe *os.ă ă!a au'ul acestor &or(e, *udec torul se si) i e<tre) deă ţ nc%ntat.

@rcar treptele #i el se repe'i s desc-id u#a cu ună ă ă gest larg.

3 Bine&oie#te s intri, $ru)oas doa)n , n araă ă ă Ţ !oto$agilor.

a trecu peste prag cu o piruet #i ncepu s scoată ă ă e<cla)a ii de ad)ira ie la &ederea draperiilor, a l )pilor #iţ ţ ă a ta(lourilor. ?udec torul nc-ise u#a #i trase ' &orul, apoiă ă #i arunc p l ria pe canapea #i p #i spre ea. ra pe punctulă ă ă ă de"a o cuprinde n (ra e pe la spate, c%nd ea $ cu un salt nţ ă l turi.ă

3 Ce )od de"a intra n at)os$er > susur ea. 6ă ă ă" iţ arunci p l ria toc)ai acolo> Nu #tii c poart g-inion să ă ă ă ă" iţ

pui p l ria pe pat8ă ă3 Asta"i 'iua )ea norocoas , rosti el.ă3 5i a )ea, a$ir) ea. A#a c -aide s nă ă ă "o stric ). 6ă ă

ne nc-ipui) c sunte) aici dintotdeauna #i c o să ă ă r )%ne) aici pentru totdeauna.ă

l '%)(i.3 Asta )i place.

3 M (ucur. +n $elul sta, continu ea, ndep rt%nduă ă ă ă "sedin nou n clipa c%nd el se apropie, cu g%ndul s"o ng-esuie ntr"un col , nu e ne&oie s ne gr (i). A) putea s (e)ţ ă ă ă ce&a8

3 Po i sţ ă")i ceri #i luna de pe cer, declar el e)$atic.ă7esc-ise u#a de la (uc t rie.ă ă3 Ce"ai &rea s (ei8ă3 Vai, ce $ru)os. !asă") pe )ine, lasă ă") pe )ine>ă

Tu du"te n ca)er #i $ ă ă"te co)od, do)nul )eu. Asta"itrea( de $e)eie.ă

L



+l )pinse a$ar din (uc t rie #i ncepu s a)esteceă ă ă ă ( uturile, preocupat .ă ă

Ar)and se lungi la loc pe canapea #i, pun%ndu"#ipicioarele pe ) su a de ca$ea, ascult clinc-etul pl cut deă ţ ă ă pa-are ce &enea de al turi. 6e ntre( alene dac &a reu#iă ă ă

s o o(i#nuiasc să ă ă"i aduc papucii seara, c%nd a&ea s seă ă ntoarc de la tri(unal.ă

a intr n ca)er , cu un )ers leg nat, duc%nd o t &iă ă ă ă ţă pe care se a$lau dou pa-are. @na din )%ini i era ascunsă ă la spate #i continu s #iă ă "o in ast$el c-iar #i atunci c%ndţ ă ngenunc-e #i a#e' t &i a pe )asa de ca$ea.ă ă ţ

3 Ce ascun'i acolo8 ntre( el.ă

3 un secret, replic ea, ntin'%nduă "se ntr"un $otoliu.3 Vino l%ng )ine.ă3 ai s st ) pu in de &or( )ai nt%i. Te rog.ă ă ţ ă3 Bine, dar pu in4ţO%)(i cu su(n eles.ţ3 &ina ta, a. #ti at%t de $ru)oas . ). M sco iă ă ţ

de"a dreptul din )in i. M si)t at%t de n$l c rat4ţ ă ă ă+ncepu să"#i $rece )%inile. ata nc-ise oc-ii.

3 Ar)and43 7a, )icu o4 r spunse el, cu un aer protector.ţ ă3 Ai $ cut &reodat r u cui&a8ă ă ă ?udec torul se ndrept (rusc.ă ă3 u8 a, doar nu iţ "e $ric de )ine8ăOic%nd acestea, #i (o)( pu in pieptul.ă ţ3 iŢ "e tea) de )ine8 7ar nă "o să" i $ac nici un r u,ţ ă

iu(ito.3 Nu &or(ea) despre )ine, replic ea, cu o u#oară ă ner (dare. Teă "a) ntre(at doar dac ai $ cut &reodat r uă ă ă ă cui&a8

3 P i, (inen eles c nu. Nu inten ionat, n orice ca'. Nuă ţ ă ţ uita c )eseria )ea este s $ac dreptate.ă ă

3 7reptate.Rosti cu&%ntul de parc ar $i a&ut un gust (un.ă

3 <ist dou $eluri prin care po i $ace r u oa)enilor,ă ă ţ ă Ar)and 2 pe $a , cu e$ecte &i'i(ile, #i pe ascuns, otr &indţă ă su$letul #i l s%nd ur)e de ne#ters.ă

L9



3 Nu te n eleg deloc, spuse el, rec p t%nduţ ă ă "#iatitudinea po)poas pe ) sur ce se si) ea tot )aiă ă ă ţ ' p cit. Cui iă ă "a) $ cut r u8ă ă

3 !ui a alloell, de e<e)plu, spuse ea cu deta#are.Prin acea presiune pe care ai e<ercitat"o asupra ei. Nu

$iindc e )inor / din punctul acesta de &edere e#ti &ino&ată ă doar n $a a legii, de#i c-iar #i pentru asta ai putea $i ac-itatţ n anu)ite state4

3 Ia stai un pic, $eti o4ţ3 4 Ci $iindc , a#a cu) spunea), continu ea cuă ă

acela#i cal), ai distrus siste)atic ncrederea pe care oa&ea ea n se)enii ei, #i pentru acest lucru te"ar g siă

&ino&at o *usti ie i)anent , n ca' c e<ist .ţ ă ă ă3 a, ce e cu tine8 Ce tot spui tu acolo8 Ter)ină odat >ă

6e l s pe spate #i #i ncruci# (ra ele la piept. +n acestă ă ă ţ ti)p, ea continua să"l pri&easc n t cere.ă ă

3 Acu) n eleg, spuse el ncet, ca pentru sine. Vrei sţ ă glu)e#ti. Nu"i a#a, scu)po8

Pe acela#i ton deta#at #i $ r să ă ă"#i ridice glasul, ea &or(i

din nou.3 #ti &ino&at pentru a $i $ cut r u celorlal i n a)(eleă ă ţ

$eluri pe care le"a) )en ionat. i'ic, cu e$ecte &i'i(ile, #iţ psi-ic. Vei $i pedepsit, n consecin , n a)(ele $eluri,ţă /dec tor ă Bluett>

Ar)and pu$ni pe nas.3 A*unge. Nu pentru asta te"a) adus aici. Poate c ar $iă

tre(uit să" i aduc a)inte, la ur)a ur)ei, c nu sunt un o)ţ ă cu care s po i glu)i ast$el. ). +n ce pri&e#te a&erea ta4ă ţ3 Nu glu)esc deloc, Ar)and.6e aplec spre el peste ) su $ c%nduă ă ţă ă "l să"#i ridice

)%inile ca pentru a se ap ra.ă3 Ce &rei de la )ine8 ntre( el sugru)at, $ r s seă ă ă ă

poat a( ine.ă ţ3 Batista.

3 Ce"e"e48a i"o trase a$ar din (u'unarul de la piept.ă3 Mul u)esc.ţ

L=



scutur , des$ c%ndă ă "o #i i nnod dou din capete. +#iă ă strecur apoi )%na st%ng prin (ucla ast$el $or)at #i oă ă ă $ cu s alunece n susul (ra ului, p%n aproape de cot.ă ă ţ ă

3 s te pedepsesc )ai nt%i ntră "un $el care nu lasă ur)e &i'i(ile, i co)unic ea pe un ton neutru, ca să ă" iţ

a)intesc de r ul pe care i lă "ai $ cut cui&a pe &re)uri, n a#aă $el nc%t s nuă "l )ai po i uita niciodat .ţ ă

3 Ce aiureal )ai e #i4ăa #i duse la spate )%na dreapt #i scoase la &edereă

ceea ce ascunsese p%n atunci 2 un sat%r nouă "nou , ascu itţ ţ #i greu.

Ar)and Bluett se trase nd r t, n$und%nduă ă "se n

pernele canapelei.3 a, nu> Nu> g%$%i el, n&er'indu"se la $a . Nu )ţă "a)atins de tine, a> Voia) doar s st ) de &or( . Voia) să ă ă ă te a*ut4 pe tine #i pe $ratele t u. !as o(iectul acela *os,ă ă a>

+i curgeau (alele de groa' .ă3 N"a) putea s $i) prieteni, a8 #opti el s$%r#it.ă3 Ter)in > #uier ea.ă ă

Ridic sat%rul greu, #i puse )%na st%ng pe )as #i seă ă ă aplec spre *udec tor. Pe c-ipul ei se citea un dispreă ă ţ necru tor.ţă

3 iŢ "a) spus c pedeapsa $i'ic &a &eni )ai t%r'iu.ă ă +ntre ti)p, g%nde#te"te la ce"o s &e'i acu).ă

6at%rul se n l , descriind un arc de cerc, dup careă ţă ă ncepu s co(oare &ertiginos. Ar)and Bluett ip n (u#it,ă ţ ă ă

sco %nd un sunet carag-ios, r gu#it #i sla(, #i nc-ise oc-ii.ţ ă 6at%rul i'(i n pra'nic t (lia groas a ) su ei de ca$ea.ă ă ă ă ţ Ar)and se r suci #i se t%r nd r t ca un rac, deă ă ă "a lungulperetelui, p%n ce se opri n col , n epenind n patru la(e,ă ţ ţ ntr"o atitudine grotesc , sc ldat n sudoare #i cu sali&aă ă scurg%ndu"i"se pe ( r(ie. 7esc-ise oc-ii din nou.ă

A&u sen'a ia c totul nu durase dec%t o clip / aţ ă ă continua s stea n $a a )esei, in%nd nc sat%rul n )%n .ă ţ ţ ă ă

T i#ul se n$ipsese ad%nc n le)nul gros, dup ce trecuseă ă prin carnea #i oasele )%inii ei.

L



ata se aplec , apucă ă cope%papierl de (ron' #i lstrecur pe dedesu(tul (atistei str%nse n *urul ante(ra ului.ă ţ +n clipa n care se ndrept , un *et de s%nge arterial %#niă ţ din cioturile celor trei degete )utilate. C-ipul i era palidsu( straturile de $ard, dar tr s turile nu i se clintiser niciă ă ă

cu un )ili)etru, p str%nduă "#i e<presia de dispre )%ndru #iţ necru tor. 6t tea dreapt , r sucind (atista cu a*utorulţă ă ă ă cu itului de (ron', $ c%nd un garou #i uit%nduţ ă "se n *os spreel. C%nd *udec torul #i co(or pri&irile, ea i a'&%rli n $a :ă ţă

3 Nu cre'i c a#a e )ult )ai (ine8 Acu) ai o parte dină )ine pe care po i sţ "o p stre'i nu)ai pentru tine> A#a e cuă )ult )ai (ine dec%t s te $olose#ti de ce&a pe care tre(uieă

să"l napoie'i.7up ce str%nse (atista n *urul (ra ului, *etul de s%ngeă ţ sc 'u n intensitate, ncet%nd aproape cu totul. ata seă ndrept spre scaunul pe care #i l sase pudriera #i scoaseă ă din ea o ) nu# de cauciuc. Ap s%nduă ă ă "#i (ra ul de corpţ pentru a )en ine garoul str%ns, #i trase ) nu#a pesteţ ă )%na )utilat #i o aran* cu gri* n *urul nc-eieturii.ă ă ă Ar)and Bluett ncepu s &o)ite, a #i puse )antoul peă

u)eri #i porni spre u# . 7up ce trase ' &orul #i o desc-ise,ă ă ă i se adres peste u) r cu un glas seduc tor:ă ă ă

3 A $ost at%t de )inunat, Ar)and, dragule. ai s"o )ai$ace) o dat , c%t de cur%nd4ă

!ui Ar)and Bluett i tre(ui aproape o or ca să ă"#i &in nă $ire #i s ias din starea de panic n care se pr (u#ise. +nă ă ă ă tot acest ti)p r )ase inert pe canapea, ' c%nd n propriaă ă

lui )i'erie, cu oc-ii -ol(a i, pironi i asupra sat%rului #i aţ ţ celor trei degete rete'ate, al(e #i epene. Trei degete.ţ Trei degete de la mâna stângă.Asta i a)intea de ce&a cunoscut. Pe )o)ent ns , seă

$erea din toate puterile s scoat la lu)in lucrul acelaă ă ă ascuns. 6e te)ea c &a ie#i la i&eal . 5tia c &a ie#i laă ă ă i&eal . 5tia c , atunci c%nd asta se &a nt%)pla, &a $iă ă cuprins de o teroare $ r sea) n.ă ă ă

LD



E7rag Bo((, )iă "e greu s #tiu c scrisorile pe care )iă ă le tri)i i i &in napoi cu )en iuneaţ ţ ţ destinatarlnecnosct . Mai nt%i de toate, &reau s #tii c eu suntă ă (ine. 6unt n regul , )pieli atule, a#a c nă ţ ă "ai de ce să" iţ $aci gri*i. 6urioara ta )ai )are e ..

+n acela#i ti)p ns sunt co)plet r & #it . Poate c nă ă ă ă ă spitalul acela dr gu #i lini#tit al t u, cu ordinea #i disciplinaă ţ ă care te ncon*oar , o s $ii n stare s n elegi )ai (ineă ă ă ţ

dec%t )ine ce )i s"a nt%)plat. s ) str duiesc s $iuă ă ă ă c%t se poate de concis #i de li)pede.ăM a$la) ntră "o (un di)inea la (irou, c%nd a ap rută ţă ă

sc%r(a aia de *udec tor Bluett. A&ea de a#teptat c%te&aă )inute p%n s $ie pri)it de ( tr%nul attles art$ord, #iă ă ă le"a $olosit ca să")i de(ite'e ni#te aiureli sc%r(oase #igalante. A) i'(utit să"i in piept cu succes, p%n n clipa nţ ă care di-orul sta ( tr%n a atins su(iectul (anilor tatei. 5tiiă ă c ur)ea' să ă ă"i pri)i) c%nd &oi )plini dou 'eci #i unu deă ani 2 asta n ca'ul n care po&estea aceea a contractului deasociere nu iese din nou la supra$a . +n ca'ul acesta, &aţă tre(ui s a*unge) la tri(unal. Iar Bluett nu nu)ai c a $ostă ă asociatul tatei, dar acu) )ai e #i *udec tor. C-iar dacă ă l"a) putea deter)ina s se recu'e, #tii (ine c ar $i capa(ilă ă să"l in$luen e'e pe cel ce &a prelua ca'ul. i (ine, ideea eraţ

c , dac a# accepta s $iu dr gu cu n l i)ea 6a #i să ă ă ă ţă ă ţ ă"i ndeplinesc toate po$tele sc%r(oase, testa)entul tatei nua&ea s $ie atacat. ra) ngro'itor de speriat , Bo((/ #tiiă ă

L



doar c ulti)ii ani ai studiilor tale ur)ea' s $ie pl ti i dină ă ă ă ţ ace#ti (ani. Nu #tia) deloc ce s $ac. +)i tre(uia ti)p ca să ă ) g%ndesc. Iă "a) pro)is c ) nt%lnesc cu el n searaă ă aceea, $oarte t%r'iu, ntr"un (ar de noapte.

Bo((, a $ost cu)plit. ra) pe punctul de"a e<ploda,

c-iar acolo la )as , c%nd (o#orogul sta )( lo#at a ie#ită ă ă pentru o clip . a(ar nă "a&ea) ce"ar $i $ost )ai (ine s $ac:ă s ) )ai lupt sau s $ug. ra) speriat r u, credeă ă ă ă ă ") . 5i,ă dintr"odat , l%ng )ine a ap rut cine&a care a ncepută ă ă să")i &or(easc . Miă "a) 'is c tre(uie s $ie ngerul )euă ă p 'itor. 6e p rea c au'ise tot ceă ă ă ")i spusese *udec torul.ă Mi"a spus s o #terg pe loc de acolo #i s $ug din ora#. Mă ă "a)

speriat #i de el, n egal ) sur , la nceput, apoi ns iă ă ă ă "a)& 'ut $a a. Vai, Bo((, a&ea un c-ip at%t deă ţ dr gă ţ > Voiasă")i dea ni#te (ani #i, nainte ca eu s $i putut spune nuă )i"a 'is c pot să ă"i napoie' c%nd o s &reau. Miă "a spus să plec din ora# c-iar atunci 2 s iau un tren, pe oricare/ niciă nu l"a interesat s #tie care anu)e. 5i, nainte de aă "l puteaopri, )i"a &%r%t trei sute de dolari n po#et #i a plecat.ă @lti)ul lucru pe care )i l"a spus a $ost s accept o nt%lnireă

cu *udec torul pentru seara ur) toare. Nă ă "a) putut $aceni)ic: a stat cu )ine acolo &reo dou )inute, nu )ai )ult,ă #i a &or(it practic tot ti)pul. Apoi *udec torul să "a ntors. A)$luturat din pleoape ca o $e)eie de strad la (o#orogul laă ă ne(un #i a) #ters"o. 7ou 'eci de )inute )ai t%r'iu, )ă "a)urcat ntr"un tren #i a) co(or%t la lton&ille, unde nici n"a) ndr 'nit s ) duc la &reun -otel. A) a#teptat,ă ă ă

pli)(%ndu") pe unde a) putut, p%n să ă "au desc-is)aga'inele #i a) cu)p rat o trus de toalet #i o periuă ă ă ţă de din i, apoi )iţ "a) g sit o ca)er cu c-irie. A) dor)ită ă c%te&a ore #i, n aceea#i după"a)ia' , a) o( inut o slu*(ă ţ ă la singurul )aga'in de discuri din ora#. !ea$a e de dou 'eciă #i #ase de dolari pe s pt )%n , dar ) descurc destul deă ă ă ă (ine.

+ntre ti)p, nu #tiu deloc ce se nt%)pl pe acas . 6tauă ă

cu su$letul la gur n a#teptarea &e#tilor. s a#tept, totu#i.ă ă A&e) ti)p #i, totodat , eu sunt (ine. Nă "a) să" i dau adresaţ )ea, scu)pule, dar o să" i scriu c%t &oi putea de des.ţ

LK



?udec torul Bluett ar $i n stare s pun )%na pe scrisorileă ă ă )ele, ntr"un $el sau altul. Cred c )erit s $i) c%t seă ă ă poate de pruden i. )ul sta e periculos.ţ ă

A#adar, scu)pule, asta"i situa ia, cel pu in p%n acu).ţ ţ ă Ce &a )ai $i8 s ur) resc 'iarele de acas #i o s citescă ă ă ă

$iecare r%nd despre Ne)ernicia 6a ?udec torul, nutrind celeă )ai (une speran e. Iar tu, cap p trat #i )ic ce e#ti, nuţ ă " iţ $ace gri*i pentru )ine, dragul )eu. Mie )i )erge (ine.C%#tig doar cu c% i&a dolari )ai pu in dec%t acas #i sunt nţ ţ ă siguran . Iar )unca nu e grea deloc/ nu se interesea' deţă ă )u'ic dec%t oa)enii cei )ai si)patici. +)i pare r u că ă ă nu" i pot da adresa )ea e<act , dar cred c a#a e )ai (ineţ ă ă

deoca)dat . Pute) a#tepta c-iar #i un an dac &a $iă ă ne&oie, $ r ca aceasta s ne deran*e'e prea r u. Munce#teă ă ă ă c%t po i, dragule/ sunt l%ng tine din tot su$letul. sţ ă ă" iţ scriu des.

6ora ta )ai )are care te iu(e#te,a.F

6crisoarea a $ost g sit de o)ul pl tit de Ar)and Bluettă ă ă n ca)era studentului Ro(ert alloell la 6tate Medical6c-ool.

LL



3 7a 2 sunt Pierre Monetre. Intra i.ţ6e d du la o parte, iar $ata p #i n untru.ă ă ă3 $oarte a)a(il din partea du)nea&oastr c )ă ă "a iţ

pri)it, do)nule Monetre. 5tiu c tre(uie s $i i teri(il deă ă ţ ocupat. 5i ) te) c nă ă "o s ) pute i a*uta deloc.ă ă ţ

3 6"ar putea s nă "o $ac, c-iar dac pot, replic el. 6ta iă ă ţ *os.

6e a#e' ntră "un $otoliu ce p rea $ cut pentru o sal deă ă ă

spectacol, a$lat l%ng (iroul $olosit #i ca )as de la(oratoră ă #i care ocupa aproape tot peretele din $und al rulotei. pri&i cu r ceal , e<a)in%ndă ă "o atent: p r )oale #i (lond,ă oc-i uneori de culoarea arde'iei, alteori a(ia )ai ntuneca iţ dec%t cerul senin #i, de ase)enea, o indi$eren studiatţă ă dincolo de care el, cu clar&i'iunea lui ndelung antrenat ,ă putea deslu#i tul(urare, $ric #i ru#ine. A#tept ca ea să ă ă &or(easc .ă

ata spuse:3 <ist un lucru pe care &reau neap rat să ă ă"l descop r.ă

6"a nt%)plat cu ani n ur) . Aproape c uitase) de el,ă ă apoi a) & 'ut a$i#ele du)nea&oastr #i )iă ă "a) a)intit46"ar putea $oarte (ine s ) n#el, dar poate c ) car4ă ă ă ă

+#i )preun )%inile. Monetre se uit o clip la ele, apoiă ă ă o pri&i din nou cu aceea#i r ceal .ă ă

3 +)i pare r u, do)nule Monetre. Nu prea reu#esc să ă a*ung la su(iect. Totul e at%t de &ag #i at%t de4 teri(il dei)portant. apt este c atunci c%nd a&ea) &reo #apte sauă

100



opt ani, n clas cu )ine era un ( iat care a $ugit la ună ă )o)ent dat de acas . ra ca) de aceea#i &%rst cu )ineă ă #i a a&ut un con$lict ori(il cu tat l lui adopti&. Cred c a $ostă ă r nit la )%n . Nu #tiu c%t de r u. Pro(a(il c a) $ost ulti)aă ă ă ă care l"a & 'ut. 7e atunci, ni)eni nu )ai #tie ni)ic despreă

el.Monetre lu ni#te -%rtii de pe (irou, le r s$oi, apoi leă ă

las la loc.ă3 Nu & d deloc cu) a# putea s & $iu de $olos,ă ă ă

do)ni#oar 4ă3 alloell. a alloell. V rog s ) asculta i p%nă ă ă ţ ă

la cap t, do)nule Monetre. A) $ cut aproape trei'eci deă ă

;ilo)etri ca s & & d, pentru c nuă ă ă ă ")i pot per)ite să negli*e' nici cea )ai )ic posi(ilitate deă "a43 7ac & apuca i s pl%nge i, &a tre(ui s pleca iă ă ţ ă ţ ă ţ

i)ediat de aici, scr%#ni el din din i.ţJlasul i era at%t de aspru, nc%t ea tres ri. Atunci elă

spuse, cu a)a(ilitate:3 Continua i, & rog.ţ ă3 M)")ul u)esc. Nţ "o s & r pesc )ult ti)p4 raă ă ă

c-iar dup c derea ntunericului, ntră ă "o noapte cu cea #iţă ploaie. !ocuia) l%ng autostrad #i a) ie#it din casă ă ă pentru4 nu )ai #tiu, a) uitat de ce4 oricu), el era acolo,l%ng se)a$or. A) stat de &or( cu el. Mă ă "a rugat s nuă spun ni) nui c lă ă "a) & 'ut #i a#a a) #i $ cut, p%n acu).ă ă ă Apoi4

+nc-ise oc-ii, str duinduă "se &i'i(il să"#i a)intească

$iecare detaliu.3 4 cred c )ă "a c-e)at cine&a. M"a) ntors cu spatelela poart #i a) plecat. 7ar )ă "a) )ai uitat o dat a$ar #iă ă l"a) & 'ut urc%nduă "se n spatele unui ca)ion care oprise lase)a$or. ra un ca)ion de"al du)nea&oastr , sunt sigură ă de asta. elul n care era &opsit4 #i ieri, c%nd &"a) & 'ută a$i#ele, )i"a) adus a)inte.

Monetre a#tept , $ r s spun ni)ic, cu oc-ii s iă ă ă ă ă ă

n$unda i n or(ite lipsi i de orice e<presie. Apoi, dintrţ ţ "odat , p ru să ă ă"#i dea sea)a c ea ter)inase ce a&ea deă spus.

101



3 Asta s"a nt%)plat cu doispre'ece ani n ur) 8 5i, dină c%te presupun, &re i s #ti i dac ( iatul acela a a*uns aici8ţ ă ţ ă ă

3 7a.3 R spunsul e nu. 7ac ar $i $ cută ă ă "o, sigur a# $i #tiut.3 Vai4

ra un sunet sla(, din care r '( tea deopotri& durereaă ă ă #i rese)narea/ s"ar $i 'is c $ata nici nu se a#teptase laă altce&a. 6e $or sţă ă"#i &in n $ire #i spuse:ă

3 ra )ic pentru &%rsta lui. A&ea p rul $oarte negru, laă $el #i oc-ii, #i o $a ascu it . Nu)ele lui era ort 2 orton.ţă ţ ă

3 ort4Monetre #i r scoli )e)oria. Cele dou sila(e i sunauă ă

cu)&a $a)iliar. @nde oare4 6cutur din cap.ă3 Nu")i a)intesc de nici un ( iat pe nu)e ort.ă3 V rog, ncerca i.ă ţ V rog!ă Vede i4ţ6e uit la el iscoditoare, adres%nduă "i o ntre(are )ut .ăl i r spunse:ă3 Pute i s a&e i ncredere n )ine.ţ ă ţata '%)(i.3 V )ul u)esc. i (ine, e &or(a de cine&a, care esteă ţ

un o) ori(il. C%nd&a a $ost tat l adopti& al ( iatuluiă ă acestuia. pe cale să")i $ac ce&a ngro'itor/ ce&a nă leg tur cu o pro(le) de ordin *uridic, #i ar putea s )ă ă ă ă ă )piedice s intru n posesia unei su)e de (ani care )i seă cu&ine c%nd a*ung la )a*orat. A) ne&oie de (anii ace#tia.Nu pentru )ine/ sunt pentru $ratele )eu, care sepreg te#te s de&in )edic, #i4ă ă ă

3 Nu")i plac )edicii, o ntrerupse Monetre #i uranea#teptat din glasul lui sun ca un dang t de clopot.ă ă ă6e ridic n picioare.ă3 Nu #tiu ni)ic despre nici un ( iat pe nu)e ort,ă

care s $i disp rut n ur) cu doispre'ece ani. Nu )ă ă ă ă interesea' a(solut deloc să ă"i dau de ur) , cu at%t )aiă pu in dac n $elul acesta ur)ea' s a*ut pe cine&a sţ ă ă ă ă de&in un para'it, care pe deasupra să ă"#i (at #i *oc deă

pacien i. Nu o(i#nuiesc s $ur copii #i nu &reau s a) ni)icţ ă ă de"a $ace cu o in&estiga ie care )iroase a r pire #i peţ ă deasupra a #anta*. Bun 'iua.ă

10



a se ridicase odat cu el. c-ii i se rotun*iser .ă ă3 +)i4 )i pare r u. 6incer, )i4ă3 Bun 'iua.ăVocea i era cati$elat acu) #i o $olosea cu precau ie,ă ţ

&r%nd s arate c (l%nde ea nuă ă ţ "i st tea n $ire #i c era doară ă

o )ani$estare a talentului lui actoricesc. a se ndreptă spre u# #i o desc-ise, apoi se opri #i pri&i napoi pesteă u) r.ă

3 A# putea s & las adresa )ea, pentru ca'ul n careă ă cu)&a a i4ţ

3 N"are rost, replic el.ă+i ntoarse spatele #i se a#e' . Au'i u#a nc-i'%nduă "se.

+nc-ise oc-ii #i n rileă "i arcuite, ca ni#te cr p turi, seă ă dilatar p%n ce a*unser ca ni#te g uri rotunde. A->ă ă ă ă oa)enii #tia cu intrigile lor, pe c%t de co)ple<e, pe at%tă de lipsite de i)portan #i a(surde. rau lipsi i de oriceţă ţ )ister, de orice necunoscut . rice pro(le) o)enească ă ă poate $i re'ol&at printră "o si)pl #i unic ntre(are: ECeă ă c%#tigi din asta8>F4 Ce"ar putea #ti oa)enii despre o $or)ă de &ia pentru care ideea de c%#tig era total str in 8 Ce arţă ă ă

putea spune un o) despre cristalele lui, despreneste)atele nsu$le ite capa(ile s co)unice ntre ele, darţ ă nendr 'nind să "o $ac , capa(ile s cola(ore'e una cuă ă cealalt , dar g sind c nu )erit osteneala8ă ă ă ă

5i ce &or $ace oa)enii 2 #i g%ndindu"se la asta, #iper)ise un '%)(et 2 atunci c%nd &or tre(ui s lupte cuă str inii ace#tia8ă

C%nd &or $i con$runta i cu un ina)ic care &a e<ecuta oţ naintare, o( in%nd ini ial un a&anta* #i apoi &a )ani$esta unţ ţ de'interes total n a"l )ai e<ploata 2 iar care apoi &ae$ectua o cu totul alt $el de naintare, de o natur co)pletă di$erit , n cu totul alt loc8ă

Alunec ntră "o re&erie )isterioas #i singuratic ,ă ă )ane&r%ndu"#i cristalele )potri&a o)enirii stupide #i&ier)uitoare/ uit%nd, n &isarea sa, de nelini#tea lipsit deă

i)portan a unei $ete a$late n c utarea unui ( iat pierdutţă ă ă de )ult &re)e, dintră "un )oti& nense)nat de c%#tigpersonal.

109



3 ei 2 Cani(al>3 (ir%ar s fie!ă Ce"i8@#a $u desc-is cu precau ie.ă ţ3 Cani(al, e un43 Intr , a&ana, #i &or(e#te clar. Nuă ")i plac )or) i ii.ă ţ

a&ana se strecur n untru, dup ceă ă ă "#i l sase igaraă ţ a$ar , pe trepte.ă

3 cine&a a$ar care &rea s te &ad .ă ă ăCani(alul i arunc o pri&ire n$uriat peste u) r.ă ă ă3 P rul t u e pe cale s nc run easc . 6au ceă ă ă ă ţ ă "a )ai

r )as din el, n orice ca'. Vopse#teă " iţ "l.3 .., .. 7e ndat , c-iar n după ă"a)ia'a asta.

6cu'ă") .ă6e )uta de pe un picior pe altul, cu un aer nenorocit.3 C%t despre o)ul la4ă3 Mi"a) $ cut nor)a pe 'iua de a'i, spuse Monetre.ă

a)enii #tia (uni de ni)ic, care doresc lucruri i)posi(ileă #i lipsite de orice i)portan > Ai & 'utţă ă "o pe $ata care a ie#itde aici8

3 7a. Asta"ncerc să" i spun. A & 'utţ ă "o #i tipul care

a#teapt a$ar . !ă ă "a ntre(at pe ?o-nard unde te poateg si, #i4ă

3 Cred c o să ă"l concedie' pe ?o-nard. pre'entator,nu u#ier. Ce trea( are el, să ă")i aduc pe cap tot soiul deă indi&i'i care s ) s%c%ie8ă ă

3 Cred c #iă "a 'is c ar )erita să ă"l &e'i pe sta. ună (arosan, spuse a&ana ti)id. C%nd a a*uns la rulota ta, )"a

ntre(at dac e#ti ocupat. Iă "a) 'is c da, c stai de &or(ă ă ă cu cine&a. A spus atunci c a#teapt . 7up care u#a să ă ă "adesc-is #i $ata aia a ie#it a$ar . A pus o )%n pe (alustradă ă ă #i s"a ntors să" i )ai spun ce&a, iar tipul sta, (arosanul, aţ ă ă $ost c%t pe ce s le#ine c%nd a & 'ută ă "o. Nu glu)esc,Cani(al, n"a) )ai & 'ut niciodat a#a ce&a. Mă ă "a n#$ cat deă u) r, a#a de str%ns, c o să ă ă")i r )%n &%n t &reoă ă ă s pt )%n . A 'is: Ea e> a e>F, #i eu a) 'is: ECine8F, iar elă ă ă

a 'is: ENu tre(uie s ) &ad > un de)on> 5iă ă ă "a t iată degetele alea #i i"au crescut la loc din nou>F

10=



Monetre se ndrept (rusc n $otoliu #i se r suci cu $a aă ă ţ la pitic.

3 Continu , a&ana, spuse el, cu glasul (l%nd.ă3 P i, astaă "i tot. 7oar c să "a pitit dup estrada lui Jogolă

#i s"a g-e)uit pe *os ca s nu $ie & 'ut #i iă ă "a aruncat o

pri&ire $etei c%nd a trecut pe l%ng el. a nu lă "a ' rit.ă3 @nde"i acu)8a&ana pri&i prin desc-i' tura u#ii.ă3 Tot acolo. Arat destul de r u. Cred c e pe cale să ă ă ă

ai( &reo cri' .ă ăMonetre #i p r si $otoliul #i se n pusti prin u# ,ă ă ă ă

l s%nduă "l pe a&ana s se $ereasc din calea lui cu) o #ti.ă ă

Piticul s ri ntră "o parte, nu ndea*uns de repede ns pentruă a e&ita #oldul lui Monetre, care l lo&i peste o(ra'ul dolo$an,n ucinduă "l.

Monetre se repe'i n direc ia o)ului care continua sţ ă stea g-e)uit pe *os n spatele plat$or)ei. A*uns l%ng el, seă l s n genunc-i #i i puse pe $runtea u)ed #i rece o )%nă ă ă ă sigur .ă

3 Totul e"n regul acu), do)nule, rosti el cu un glasă

gra& #i lini#titor. Ve i $i n per$ect siguran cu )ine.ţ ă ţăAccentu pe Esiguran F, deoarece, oricare ar $i $ostă ţă

cau'a, o)ul era leoarc de transpira ie #i tre)ura, deă ţ "adreptul a(ruti'at de $ric . Monetre nuă "i puse nici o ntre(are, ci continu să ă"i &or(easc lini#titor.ă

3 6unte i acu) pe )%ini (une, do)nule. C%t se poateţ de n siguran . 7eţă "acu) nu &i se )ai poate nt%)pla

ni)ic. aide i ncoace, s (e) ce&a. s & si) i i deţ ă ă ă ţ ţ ndat c%t se poate de (ine.ăc-ii apo#i ai o)ului se ndreptar cu ncetineal spreă ă

el. !uciditatea p ru s reapar n ei, odat cu o oarecareă ă ă ă st%n*eneal .ă

3 M). +-4 un )ic atac de4 -)4 a)e eal , #ti i. +)iţ ă ţ pare r u c 4 -).ă ă

Monetre l a*ut (ine&oitor s se ridice, apoi i lu de *osă ă ă

p l ria )oale, de culoare )aro, #i o scutur de pra$.ă ă ă3 Biroul )eu e la doi pa#i. aide i s sta i *os o clip .ţ ă ţ ă

10



Monetre l apuc de cot cu o )%n $er) #i l conduseă ă ă spre rulot , unde l a*ut s urce cele dou trepte #i seă ă ă ă ntinse s desc-id u#a.ă ă

3 Vre i s & ntinde i o clip 8ţ ă ă ţ ă3 Nu, nu. Mul u)esc, sunte i $oarte a)a(il.ţ ţ

3 Atunci, sta i aici. Cred c e destul de co)od. V dauţ ă ă i)ediat ce&a care o s & $ac s & si) i i )ai (ine.ă ă ă ă ă ţ ţ

7esc-ise un dul pior #i alese o sticl de porto &ec-i.ă ă 7intr"un sertar al (iroului scoase o $iol din care turn două ă ă pic turi ntră "un pa-ar pe care l u)plu apoi cu &in.

3 Be i asta. s & si) i i )ai (ine. A) pus pu inţ ă ă ţ ţ ţ a)ital de sodiu 2 at%t c%t s & cal)e'e ner&ii.ă ă

3 Mul u)esc, )ul4 2 o)ul ( u cu l co)ie 2 4 u)esc.ţ ă ă ţ 6unte i do)nul Monetre8ţ3 !a dispo'i ia du)nea&oastr .ţ ă3 6unt *udec torul Bluett, #ti i. ).ă ţ3 6unt onorat.3 7eloc, deloc. u sunt cel care4 A) $ cut opt'eci deă

;ilo)etri ca s &or(esc cu du)nea&oastr , do)nule, #i a# $iă ă $ cut (ucuros c-iar #i de dou ori pe at%t. A&e i o reputa ieă ă ţ ţ

considera(il .ă3 N"a) #tiut, spuse Monetre, 'ic%ndu"#i totodat nă

sinea lui: ECreatura asta de'u)$lat este la $el deă )incinoas ca #i )ine.F Apoi continu cu glas tare:ă ă

3 Cu ce & pot $i de $olos8ă3 ). i (ine, cu) s spun. &or(a de4 4 oă ăă

curio'itate #tiin i$ic deţ ă "a )ea. A) citit despre

du)nea&oastr ntră "o re&ist , #ti i. Acolo spunea c #ti iă ţ ă ţ )ai )ulte dec%t oricine despre )on#4 , oa)eni ciuda i,ăă ţ anor)ali, #i altele de $elul sta.ă

3 N"a# spune asta, r spunse Monetre. A) lucrat cuă ase)enea oa)eni &re)e de ani de 'ile, desigur. Ce"a i doriţ s #ti i8ă ţ

3 -4 ni#te lucruri dintr"acelea pe care nu le po i g siţ ă n c r ile de re$erin . 5i despre care nici nu po i să ţ ţă ţ ă"i ntre(i

pe a#a"'i#ii oa)eni de #tiin , $iindc se )ul u)esc sţă ă ţ ă" iţ r%d n nas de $iecare dat c%nd e &or(a de lucruri care nuă ă apar n nici o carte.

10D



3 A) tr it asta pe pielea )ea, do)nule *udec tor. 5iă ă eu, unul, nu r%d cu una, cu dou .ă

3 Minunat. Atunci o s & pun o ntre(are. 5i anu)e,ă ă #ti i ce&a despre4 4 regenerare8ţ ăă

Monetre #i plec pri&irile. are do(itocul sta nă ă "a&ea de

g%nd s treac odat la su(iect8ă ă ă3 Ce $el de regenerare8 A inelelor ne)atodelor8 6aucicatri'area celular 8 6au & re$eri i la (ateriile aparateloră ă ţ de radio u'ate8

3 V rog, l opri *udec torul, cu un gest )oale. Nu suntă ă dec%t un o) al legii, do)nule Monetre. Va tre(ui s $olosi iă ţ un li)(a* si)plu. Ce &reau eu s a$lu este4 c%t de )areă

poate $i re$acerea dup o t ietur serioas 8ă ă ă ă3 Ce $el de t ietur 8 C%t de serioas 8ă ă ă3 ). 6 spune) o a)puta ie.ă ţ3 A-a. i (ine, depinde, do)nule *udec tor. V%r$ul unuiă

deget ar putea s creasc la loc. @n os rete'at cre#te #i elă ă uneori ntr"un )od surprin' tor. Cunoa#te i un4 un ca' nă ţ care regenerarea a $ost, s spune), ce&a )ai )ult dec%tă nor)al 8ă

6e l s o t cere lung . Monetre o(ser& c *udec torulă ă ă ă ă ă ă ncepuse s p leasc , i )ai turn ni#te porto #iă ă ă ă "#i u)plu #iel un pa-ar. 6urescitarea urca n el din ce n ce )ai )ult.

3 5tiu despre un ase)enea ca'. 6au, cel pu in, &reauţ s spun4 ). i (ine, a#a )i să "a p rut )ie c ar $i. apt eă ă c a) & 'ut a)puta ia.ă ă ţ

3 @n (ra 8 6au poate un picior, sau la(a piciorului8ţ

3 Trei degete. Trei degete ntregi, spuse *udec torul. 6eă pare c au crescut ulterior la loc. 5i asta n patru'eci #i optă de ore. @n osteolog cunoscut a luat totul drept o glu)ă atunci c%nd i"a) &or(it despre cele nt%)plate. A re$u'at cudes &%r#ire s cread c e ade& rat.ă ă ă ă ă

7eodat , se aplec n $a at%t de (rusc, nc%t pieleaă ă ţă $lasc de pe o(ra' i tre)ur .ă ă

3 Cine era $ata care toc)ai a plecat de aici8

3 colec ionar de autogra$e, i r spunse Monetre peţ ă ă un ton plictisit. persoan nense)nat . 6pune i )aiă ă ţ departe.

10



?udec torul #i ng-i i sali&a cu greutate.ă ţ3 Nu)ele ei e4 a alloell.3 Tot ce se poate, tot ce se poate. 7e ce sc-i)(a iţ

su(iectul8 ntre( Monetre i)pacientat.ă3 Nu"l sc-i)( deloc, do)nule, r spunse *udec torulă ă

n$ier(%ntat. ata asta, )onstrul sta4 n plin lu)in #iă ă ă su( oc-ii )ei, şi%a rete'at trei degete de la mâna stângă>6cutur din cap, sco %nduă ţ "#i n a$ar (u'a de *os #i se l să ă ă napoi pe spate.

7ac se a#teptase la o reac ie &iolent , atunci nu a $ostă ţ ă de'a) git. Monetre s ri n picioare #i url :ă ă ă

3 a&ana>

ugi la u# #i url din nou:ă ă3 a&ana> @nde nai(a"i gr sanul sta 2 a, aici erai,ă ă a&ana. 7u"te #i caut"o pe $ata care toc)ai a plecat de aici.Ai n eles8 J se#teţ ă "o #i adu"o napoi. Nu")i pas ceă "i spui,cu) o con&ingi/ dar g se#teă "o #i adu"o aici napoi.

Pocni din pal)e cu un 'go)ot ca de e<plo'ie. — (gi!6e ntoarse la $otoliul lui, cu c-ipul $r )%ntat deă

g%nduri, #i pri&i )%inile, apoi se uit la *udec tor.ă ă3 6unte i sigur de ce )iţ "a i spus8ţ3 A(solut sigur.3 Care din )%ini83 6t%nga. ?udec torul #i trecu un deget pe su( guler.ă3 A-,do)nule Monetre> 7ac ( iatul acela o aduce aiciă ă

napoi, 4 euăă " 4 cu) s & 4ăă ă ă3 7educ c & e $ric de ea.ă ă ă3 Nu, 4 năă "a# spune c-iar a#a, replic *udec torul.ă ă

@i)it, da. ). 7u)nea&oastr nu a i $i8ă ţ3 Nu, spuse Monetre. Min i i, drag do)nule.ţ ţ ă3 u8 Mint8Bluett #i (o)( pieptul #i se uit n$uriat la patronulă ă

(%lciului.

Monetre #i nc-ise pe *u) tate oc-ii #i ncepu să ă nu)ere pe degete.

10K



3 6e pare c ceea ce &ă "a speriat acu) c%te&a )inute a$ost &ederea )%inii st%ngi a acelei $ete. I"a i spus piticuluiţ c degetele au crescut la loc. c%t se poate de li)pede că ă era pentru pri)a oar c%nd &edea i )%na regenerat . 5iă ţ ă totu#i, )i"a i spus c a i consultat un osteolog n pri&in aţ ă ţ ţ

asta.3 Asta nu nsea)n deloc c a# $i )in it, spuse Bluettă ă ţ

( os. ade& rat c a) & 'ut )%na re$ cut c%nd a stat năţ ă ă ă ă ă pragul u#ii acesteia #i c o &edea) atunci pentru pri)aă oar . 7ar e la $el de ade& rat c a) & 'ută ă ă ă "o rete'%ndu"#idegetele>

3 Atunci, ntre( Monetre, de ce &eni i la )ine s )ă ţ ă ă

ntre(a i despre regenerare8ţ r să ă ă"l sl (easc din pri&iri pe *udec torul care seă ă ă '( tea dup un r spuns, ad ug :ă ă ă ă ă

3 aide i, do)nule *udec tor Bluett. 7in dou , una: oriţ ă ă nu )i"a i declarat ade& ratul scop pentru care a i &enitţ ă ţ p%n aici, ori4 a i )ai & 'ut un ase)enea ca' deă ţ ă regenerare nainte. A-a. V d c asta este.ă ă

c-ii ncepur să ă"i ard .ă

3 Cred c ar $i )ai (ine să ă")i spune i toat po&estea.ţ ă3 V înşela i!ă ţ protest *udec torul. O u a#a, do)nule,ă ă ă

nu")i place deloc acest interogatoriu. 5i nu n eleg deloc4ţMonetre a % cu &iclenie $rica ce i d dea t%rcoaleţ ţă ă

o)ului acestuia cu oc-i l cri)o#i.ă3 V a$la i ntră ţ "un pericol )ai )are dec%t & pute iă ţ

nc-ipui, l ntrerupse el. 5tiu despre ce $el de pericol e

&or(a #i pro(a(il c sunt singurul care & poate a*uta. Ve iă ă ţ coopera cu )ine, do)nule, sau &e i pleca de aici c-iar nţ clipa aceasta 2 #i &e i suporta toate consecin ele.ţ ţ

6puse acestea co(or%ndu"#i &ocea #i adopt%nd un ton(l%nd #i &i(rant, care p ru să ă"l nsp i)%nte pe *udec toră ă p%n la aă "l $ace să"#i ias aproape din )in i. rorileă ţ i)aginare oglindite pe c-ipul li&id al lui Bluett erau c%t sepoate de &ii, pentru a nu spune )ai )ult. O%)(ind u#or,

Monetre se l s pe spate n $otoliu #i a#tept .ă ă ă3 A# putea s 48ă ?udec torul #i )ai turn singur ni#te &in.ă ă

10L



3 A#a. Acu), do)nule4 Tre(uie s & spun nainte deă ă toate c aceast ntreag c-estiune a $ost o4 si)plă ă ă ă presupunere de"a )ea. Asta, p%n ce a) & 'ută ă "o pe $ată adineauri. Apropo 2 nu &reau ca ea s ) &ad . A i puteaă ă ă ţ s 4ă

3 C%nd a&ana o s"o aduc napoi, & ascund unde&a.ă ă Continua i.ţ

3 Per$ect. V )ul u)esc, do)nule. i (ine, cu c% i&aă ţ ţ ani n ur) , a) adus n cas un copil. @n )ic )onstruă ă ori(il. C%nd a&ea &reo #apte sau opt ani, a $ugit de"acas .ă N"a) )ai au'it de el de"atunci. Cred c ar tre(ui s ai(ă ă ă acu) &reo nou spre'ece ani, dac )ai tr ie#te. 5i4 #i să ă ă "ar

p rea c e<ist o leg tur ntre el #i $ata aceea.ă ă ă ă ă3 Ce leg tur 8 l )(oldi Monetre.ă ă3 P i, e4 ea p rea s #tie ce&a anu)e despre el.ă ă ă5i, cu) Monetre d dea ner (d tor din picioare, seă ă ă

-ot r:ă3 apt este c să "a nt%)plat un )ic neca'. Copilul era

e<tre) de re(el. !"a) (urdu#it pu in #i lţ "a) nc-is ntr"undulap. M%na 2 s"a nt%)plat cu totul accidental, & da iă ţ

sea)a 2 )%na i"a $ost stri&it de canatul u#ii. ). 7a 2ă $oarte nepl cut.ă

3 Continua i.ţ3 A)4 4c utat s a$lu, #ti i, dac ( iatul acela aăă ă ă ţ ă ă

crescut, deoarece ar putea să")i poarte pic ,ă )ă"n elege i4 Pe deasupra, nu era un copil prea nor)al #iţ ţ nu se #tie niciodat cu) pot a$ecta ase)enea lucruri oă

)inte $ragil 4ă3 Vre i s spune i c &ţ ă ţ ă "a i si) it &ino&at ca dracu, #i a iţ ţ ţ $ost speriat de )oarte, a#a nc%t a i $ost cu oc-ii n patru,ţ p 'induă "& de orice t%n r cu ni#te degete lips . Ni#teă ă ă degete4 6pune i odat > Ce are asta deţ ă "a $ace cu $ata8

Jlasul lui Monetre r suna ca o plesnitur de (ici.ă ă3 N"a# putea s spun e<act, )or) i *udec torul. P reaă ă ă ă

s #tie ce&a despre ( iat. Adic , a $ cut o alu'ie la ună ă ă ă

anu)it lucru legat de el 2 a spus c o s ) $ac să ă ă ă ă")iaduc a)inte de $elul n care a)4 r nit pe cine&a c%nd&a.ă 5i apoi a luat un sat%r #i #i"a t iat degetele. 7up aceea aă ă

110



disp rut. A) anga*at un o) care s o g seasc . Aă ă ă ă descoperit c tre(uia s soseasc aici 2 #i )ă ă ă "a anun at.ţ Asta"i tot.

Monetre nc-ise oc-ii #i re$lect intens.ă

3 Nu a&ea ni)ic la degete c%nd a $ost aici.3 ir"ar s $ie, #tiu (ine asta> 7ar & spun c a) & 'ută ă ă ă

cu oc-ii )ei cu)43 .., .. 5i le"a t iat. Acu), spune iă ţ ")i )ai e<act de

ce a i &enit aici8ţ3 u4 asta"i tot. C%nd &e'i nt%)pl%ndu"se a#a ce&a,

asta te $ace s ui i tot ce #tiai #i o iei de la 'ero. Ceea ce a)ă ţ

& 'ut eu era i)posi(il #i a) nceput să ă")i 'ic ntr"un $el că de"acu) totul e posi(il4 to43 Nu )ai sc-i)(a i su(iectul> url Monetre.ţ ă3 Nu e<ist nici un su(iect> url Bluett la r%ndul lui.ă ă6e uitar cu $urie unul la cel lalt ti)p de o $r%ntur deă ă ă

secund .ă3 Asta"i ce tot ncerc s & spun: c nu #tiu. Miă ă ă "a) adus

a)inte de ( iatul la #i de degetele lui stri&ite, #i a )ai $ostă ă

#i $ata asta #i ceea ce a $ cut ea. A) nceput s ) ntre(ă ă ă dac nu cu)&a ea #i ( iatul nu erau una #i aceea#iă ă persoan 4 Vă "a) spus c Ei)posi(ilF nu )ai nsea)nă ă ni)ic pentru )ine. i (ine, $ata a&ea )%na ntr"o stare c%tse poate de (un nainte de aă "#i $i rete'at degetele. 7ac ,ă ntr"un $el sau altul, ea era totuna cu ( iatul acela,ă nsea)n c degetele iă ă "au crescut ntre ti)p la loc. 7acă

s"a nt%)plat o dat , se poate nt%)pla #i a doua oar . 5iă ă dac #tie c poate să ă "o $ac din nou, nă "o să"i $ie $ric s #i leă ă taie.

?udec torul ridic )%inile #i d du din u)eri, dup careă ă ă ă le l s s cad la loc, $ r &lag .ă ă ă ă ă ă ă

3 Ast$el nc%t a) nceput s ) ntre( ce soi deă ă creatur #iă "ar putea $ace degetele s creasc la loc dină ă propria"i &oin . Astaţă "i tot.

c-ii lui Monetre de&eniser dou g uri largi, din $undulă ă ă c rora l a intea pe *udec tor cu pri&irileă ţ ă "i ar' toare.ă

111



3 Acest4 ( iat care ar putea $i o $at / )ur)ur el.ă ă ă Cu) se nu)ea8

3 orton. +i 'icea) ort. @n pric-indel )ic #i per&ers.3 Acu), g%ndi iţ "& (ine. ra ce&a ciudat n $elul lui deă "a

se co)porta8

3 Ba (ine c nu> Nu cred c era s n tos la )inte. ineaă ă ă ă Ţ ca la oc-ii din cap la ni#te *uc rii de copil )ic 2 de e<e)plu.ă 5i a&ea #i ni#te o(iceiuri sc%r(oase.

3 Ce $el de o(iceiuri sc%r(oase83 A $ost e<)atriculat din #coal pentru c )%ncaă ă

insecte.3 A-a> M%nca $urnici8

3 7e unde #ti i8ţMonetre se ridic n picioare #i p #i spre u# #i napoi.ă ă ă 6urescitarea ncepea să"i $ac ini)a s (at tot )ai tare.ă ă ă

3 !a ce $el de *uc rii 'icea i c inea ca la oc-ii din cap8ă ţ ă ţ3 -, nu )ai #tiu. N"are nici o i)portan .ţă3 Asta -ot r sc eu, spuse t ios Monetre. J%nde#teă ă ă "te,

o)ule> 7ac ii la &ia a ta4ă ţ ţ3 Nu pot să")i aduc a)inte> Nu pot>

Bluett se uit n sus spre Cani(al, #i capitul n $a aă ă ţ oc-ilor acelora ar' tori.ă

3 ra un $el de o)ule pe arcuri. Ce&a -idos.ţ3 Cu) ar ta8 Vor(e#te odat , $iră ă "ar s $ie>ă3 Cu) ar 4 a, da. ra )are #i a&ea un cap ca deă

Punc-, #ti i, Punc- #i ?ud. @n nas )are #i o ( r(ie la $el.ţ ă B iatul aproape c nici nu se uita la el. Voia ns să ă ă ă"l ai(ă

tot ti)pul n prea*) . I lă "a) luat o dat #i lă "a) aruncat, #idoctorul )"a pus s iă "l g sesc #i s iă ă "l aduc napoi. orton$usese c%t pe ce s )oar .ă ă

3 A $ost c%t pe ce, a#a"i8 )%r%i Monetre, ncordat #itriu)$ tor. Acu) spuneă ")i *uc ria aceea a $ost cu el deă c%nd s"a n scut, nuă "i a#a8 5i era ce&a neo(i#nuit cu ea 2a&ea un $el de (u)(i ca ni#te neste)ate, sau ce&astr lucitor8ă

3 7e unde #ti i4 ncepu Bluett din nou, #i pentru aţ doua oar ced , i'(it de ner (darea plin de $urie ce iradiaă ă ă ă din toat $iin a celuilalt.ă ţ

11



3 7a, a&ea. c-ii.Monetre se arunc asupra *udec torului #i, n#$ c%nduă ă ă "l

de u)eri, l scutur .ă3 Ai spus un Eoc-iF, nu"i a#a8 ra doar o neste)at 8ă

g%$%i el.

3 Nu4 nu ) 4, #uier su$ocat Bluett, )ping%ndă ă neputincios )%inile cu ung-ii lungi ale lui Monetre. A) spusEoc-iiF. 7oi oc-i. rau a)%ndoi la $el. 5i nu erau delocpl cu i la &edere. P reau s ai( o lu)in a lor proprie.ă ţ ă ă ă ă

Monetre se ndrept ncet #i se d du napoi cu un pas.ă ă3 7ou din ele, su$l el.ă ă $o 7ă

+nc-ise oc-ii. Mintea i &%*%ia. @n ( iat disp rut, ni#teă ă degete4 ni#te degete stri&ite. $at , cu o &%rst care să ă "arpotri&i, #i ea4 orton, orton4 ort. Mintea i $ cu ună luping #i se rostogoli napoi n trecut, peste ani #i ani. $e i#oar ca$enie, o$ilit de su$erin , spun%nd: EP rin ii )ţ ă ă ţă ă ţ ă c-e)au ortense, dar to i )i spun iddo.F iddo, careţ sosise aici cu o )%n 'dro(it #i care p r sise (%lciul nă ă ă ă ur) cu doi ani. Ce o $ cuse s plece8 +i ceruse el ce&a,ă ă ă

&oise să"i e<a)ine'e )%na, iar ea plecase n aceea#inoapte.

M%na aceea. I)ediat ce sosise, el i"o de'in$ectasecur %ndăţ "o de resturile de carne distrus , cos%nd apoi rana.ă tratase 'ilnic, s pt )%ni n #ir, p%n c%nd esutulă ă ă ţ cicatriceal se $or)ase n ntregi)e #i nu a )ai e<istat niciun pericol de in$ec ie/ iar dup aceea, dintrţ ă "un )oti& sau

altul, nu se )ai uitase niciodat la ea. 7e ce oare8 A-a 2ă Oena. Oena l inuse )ereu la curent despre cu) i )ergeaţ lui iddo cu )%na.

7esc-ise pe *u) tate oc-ii, care ar tau acu) ca două ă ă cr p turi.ă ă

3 să"l g sesc, )%r%i el, ar t%nduă ă "#i din ii.ţ6e au'i o ( taie n u# , ur)at de un glas:ă ă ă3 Cani(al4

3 piticul, se (%l(%i Bluett, ridic%ndu"se n picioare. Aadus"o pe $at napoi. Ceă "o s 4 undeă "o s 4ă

119



Monetre i arunc o pri&ire care l $ cu s tre)ure #i să ă ă ă se arunce nd r t n $otoliu. Patronul (%lciului se ridic #iă ă ă p #i eap n spre u# , desc-i'%ndă ţ ă ă "o pe s$ert.

3 Ai prins"o83 !a nai(a, Cani(al, a)4

3 Nu &reau s aud, spuse Monetre ntră "o #oapt teri(il .ă ă N"ai adus"o napoi. Te"a) tri)is s"o aduci #i tu n"ai adus"o.

+nc-ise u#a cu )are gri* #i se ntoarse spre *udec tor.ă ă3 5terge"o.3 8 ). 7ar cu) r )%ne cu4Ă ă3 5terge"o>ra un ip t. 5i dac pri&ireaţ ă ă "i $uri(und l $ cuseă ă

adineaori pe Bluett s se n)oaie, glasul deă "acu) l $ cu să ă #i recapete puterile. ?udec torul s rise n picioare #i seă ă ndrepta spre u# nainte c-iar ca ip tul s se $i stins,ă ţ ă ă ncerc s &or(easc , dar nu reu#i dec%t să ă ă ă"#i )i#te n gol(u'ele u)ede.

3 6unt singurul de pe lu)ea asta care & poate a*uta,ă spuse Monetre, #i e<presia de pe c-ipul *udec torului ar taă ă li)pede c tonul acesta de con&ersa ie lini#tit era lucrulă ţ ă

cel )ai #ocant dintre toate c%te $useser .ă6e opri l%ng u# .ă ă3 Voi $ace tot ce")i &a sta n putin , do)nuleţă

*udec tor. s & dau de &este $oarte cur%nd, pute i $iă ă ă ţ sigur de aceasta.

3 A-a, $ cu *udec torul. M). 7ac a&e i ne&oie deă ă ă ţ ce&a, & stau oric%nd la dispo'i ie, do)nule Monetre.ă ţ

Anun a iţ ţ ") . rice &ă "ar tre(ui.3 Mul u)esc. Cu siguran c &oi a&ea ne&oie deţ ţă ă a*utorul du)nea&oastr .ă

Tr s turile osoase ale lui Monetre ncre)enir e<act nă ă ă clipa c%nd #i nc-eie $ra'a. Bluett se $ cu ne& 'ut.ă ă

Pierre Monetre r )ase ne)i#cat, cu pri&irile a intiteă ţ spre locul unde se a$lase cu pu in ti)p nainte $a a pu-a&ţ ţ ă a *udec torului. 7eodat , #i str%nse pu)nul #iă ă "l i'(i de

pal)a celeilalte )%ini. EOena>F, rosti din &%r$ul (u'elor. 6e$ cu li&id de $urie #i si) i c l p r sesc puterile. 6e a#e' ,ă ţ ă ă ă ă spri*inindu"#i coatele pe sugati&a de pe (irou, in%nduţ "#i

11=



( r(ia n )%n , #i ncepu s tri)it &aluri de ur #iă ă ă ă ă c-e)are.

8ena! 8ena!Vino! Vino aici!

11



ort i'(ucni n r%s. +#i pri&i )%na st%ng , cu cele treiă cioturi ale degetelor care ncepuser s creasc , precu)ă ă ă ni#te ciuperci nedesc-ise nc , din articula iileă ţ )etacarpiene, apoi atinse cu cealalt )%n esutulă ă ţ cicatriceal ce se $or)ase n *ur #i r%se din nou.

6e ridic de pe canapea #i str ( tu ca)era spa ioas ,ă ă ă ţ ă ndrept%ndu"se spre oglind , n $a a c reia #i e<a)inaă ţ ă $igura, apoi se d du cu un pas nd r t #i #i pri&i critică ă ă

u)erii #i pro$ilul. 6coase un )or) it de satis$ac ie #i )erseă ţ n dor)itor, unde se a$la tele$onul.3 Trei"patru"patru, ceru el.Jlasul i era sonor, potri&indu"se cu linia ( r(iei solide #iă

cu gura"i larg .ă3 Nic;8 Aici e 6a) orton. , (ine. 6igur, o s pot să ă

c%nt din nou la c-itar . 7octorul 'ice c a) a&ut noroc. ă ă nc-eietur rupt r )%ne de o(icei eap n dup ce seă ă ă ţ ă ă ă re$ace, a#a c a) sc pat ie$tin. Nu, nuă ă " i $ace gri*i. )8ţ Ca) #ase s pt )%ni. A(solut sigur4 Bani8 Mul u)esc,ă ă ţ Nic;, dar )i a*ung. Nu, nu" i $ace gri*i 2 o s te c-e) euţ ă dac a) ne&oie de ce&a. Mul u)esc, oricu). 7a, o s &ină ţ ă eu pe acolo. A) trecut cu c%te&a 'ile n ur) . @nde lă "aig sit pe u)$latul la care ine c-itara n locul )eu8 aceă ă ţ din gre#eal ceea ce 6pi;e ?ones $ace cu inten ie. Nu, nă ţ "a)

&rut să"l lo&esc. A) &rut să"l *upoi.R%se.

11D



3 Jlu)esc. (un, se descurc . Bine, )ul u)esc, Nic;.ă ţ !a re&edere.

6e ntoarse n li&ing #i se tr%nti pe canapea cu u#urin aţ unei $eline. +#i cu$und &oluptuos u)erii n salteauaă spongioas , apoi se rostogoli pe o parte #i lu o carte dintreă ă

cele patru a$late pe noptier .ărau singurele c r i ce se g seau n tot aparta)entul.ă ţ ă Cuno#tea de )ult tendin a c r ilor deţ ă ţ "a in&ada spa iulţ disponi(il p%n la ulti)ul ung-er, ca #i pro(le)ele createă de (i(liotecile ar-ipline. 6olu ia pe care o adoptase era sţ ă scape #i de c r i #i de (i(liotec #i s $ac o n elegere cuă ţ ă ă ă ţ li(rarul ca să"i tri)it c%te patru c r i pe 'i, pe (a' deă ă ţ ă

nc-iriere. !e citea pe toate #i le napoia $ r gre# n 'iuaă ă ur) toare. ra o solu ie care l satis$ cea pe deplin. +#iă ţ ă a)intea per$ect $iecare cu&%nt pe care"l citea, ast$el nc%tn"a&ea ce $ace cu o (i(liotec .ă

Poseda dou ta(louri 2 un Mar;ell, repre'ent%nd silueteă neregulate, )eticulos dispropor ionate, suprapuse ntrţ "otransparen aparent , ast$el nc%t nuan a $iec reia leţă ă ţ ă in$luen a pe ale celorlalte, iar culoarea $undalului in$luen aţ ţ

ansa)(lul. Cel lalt era un Mondrian, pictat cu preci'ie #iă ec-ili(rat, d%nd i)presia a ce&a ce nu i'(utea s prindă ă contur.

Mai a&ea, de ase)enea, ;ilo)etri ntregi de (en'i cu)u'ic de toate $elurile. Mintea $a(uloas a lui ort puteaă ă s re in ntreg con inutul unei c r i #i să ţ ă ţ ă ţ ă"#i a)intească oricare parte a ei. !a $el se nt%)pla #i cu )u'ica/ dar a" iţ

rea)inti )u'ica nsea)n s o #i $aci ntră ă "o oarecare) sur , #i ntre o )inte care ascult )u'ic #i una care oă ă ă ă co)pune este o di$eren categoric , iar ort, datoritţă ă ă (i(liotecii sale )u'icale, le putea $ace pe a)%ndou .ă

+i a&ea pe clasicii #i pe ro)anticii care $useseră pre$era ii Oenei 2 si)$oniile, concertele, (aladele #i pieseleţ de &irtuo'itate care constituiser ini ierea lui n )u'ic . 7ară ţ ă gusturile i e&oluaser , inclu'%nduă "i acu) pe onneger #i

Copland, 5osta;o&ici #i alton. 7in do)eniul )u'iciipopulare descoperise acordurile su)(re ale lui Tatu) #i peincredi(ilul T-elonius Mon;. A&ea deopotri& tro)petaă

11



uneori inspirat a lui 7i'' Jillespie, tul(ur toarele caden eă ă ţ n ucitoare ale llei it'gerald, #i &ocea des &%r#it a luiă ă ă Pearl Baile. Criteriul lui n pri&in a tuturor acestora eraţ o)enescul #i $or)ele pe care le lua o)enescul. Tr iaă ncon*urat de c r i care l conduceau la alte c r i #i de artaă ţ ă ţ

care i o$erea o &arietate in$init de interpret ri #i sugestii #iă ă de )u'ica ce l introducea n lu)i a$late )ai presus delu)ea real de 'i cu 'i. +n po$ida tuturor acestor a&u ii,ă ţ aparta)entul lui ort era )o(ilat c%t se poate de si)plu.6ingurul o(iect neo(i#nuit era co)(ina, $or)at dintră "unansa)(lu de ele)ente de nalt calitate #i $idelitate, peă care ort $usese ne&oit s #iă "o )onte'e datorit $aptuluiă

c a&ea ne&oie s perceap cele )ai )ici nuan e #iă ă ă ţ acorduri instru)entale. Alt)interi, locuin a lui nu seţ deose(ea cu ni)ic de oricare alt aparta)ent decorat cugri* #i a)ena*at con$orta(il. +i trecea prin )inte uneori, laă inter&ale destul de )ari, c , in%nd sea)a de resursele deă ţ care dispunea, ar putea s se ncon*oare de tot soiul deă )a#ini auto)ate de lu<, cu) erau $otoliile de )asa* saudispo'iti&ele de uscare dup du#, cu aer condi ionat. Nu seă ţ

si) ise ns niciodat tentat prea )ult de ase)eneaţ ă ă lucruri. Mintea lui era e<clusi& o )a#in care acu)ulaă cuno#tin e. Capacit ile sale analitice erau $eno)enale,ţ ăţ ns nu era dec%t rareori tentat s le $oloseasc din plin.ă ă ă Prin ur)are, acu)ularea cuno#tin elor era su$icient /ţ ă $olosul pe care l"ar $i putut trage de pe ur)a lor i era destulde indi$erent #i nu"#i punea prea des la ncercare

ncrederea des &%r#it #i c%t se poate de *usti$icat pe careă ă ă o a&ea n propriile $or e.ţA*uns la *u) tatea c r ii, se opri, cu o e<presie deă ă ţ

n uceal n oc-i. ra ca #i cu) la urec-i iă ă "ar $i a*uns unsunet deose(it 2 cu toate c t cerea era deplin .ă ă ă

+nc-ise cartea #i o puse la loc, apoi se ridic #i ascultă ă ncet r sucinduă "#i ncet capul, ca #i cu) ar $i ncercat să locali'e'e sursa sen'a iei acesteia.ţ

+n clipa aceea, se $ cu au'it soneria de la intrare.ă ăort n epeni. Nu era ncre)enirea n$iorat a unuiţ ă

ani)al speriat, )ai degra( o clip de r ga', acordat cuă ă ă ă

11K



(un #tiin pentru a c-i('ui. Apoi se puse din nou nă ţă )i#care, str ( t%nd ca)era cu pasul lui u#or #i $er).ă ă

A*uns la u# se opri, cu pri&irile ndreptate spre parteaă de *os a acesteia. a a i se crispa, iar spr%ncenele i seţ ncruntar scurt. 7esc-ise u#a larg.ă

6t tea n prag, nu $oarte dreapt , pri&induă ă "l $i< cu oc-iiaceia ai ei. Capul i era r sucit ntră "o parte #i l sat pu in nă ţ *os. ra ne&oit să ă"#i $or e'e dureros oc-ii pentru ca sţ ă"ipoat nt%lni pe ai lui, dat $iind c a&ea doar un )etruă ă dou 'eci n l i)e.ă ă ţ

Vor(i cu un glas sla(, a(ia au'it:3 ort8

l scoase un sunet aspru #i ngenunc-e, lu%nd"o n (ra eţ #i str%ng%nd"o cu (l%nde e.ţ3 Oee4 Oee, ce s"a nt%)plat8 a a ta4 Ceţ "ai p it8ăţ ridic n (ra e, tr%nti u#a #i o duse spre canapea,ă ţ

unde se a#e' , in%ndă ţ "o ntins pe genunc-i, cu capulă odi-nindu"i"se n sco(itura cald #i $er) a (ra ului drept.ă ă ţ a i '%)(i/ nu"#i putea )i#ca gura dec%t pe *u) tate. Apoiă ncepu s pl%ng , iar propriile lui lacri)i l )piedicar peă ă ă

ort să"i )ai &ad $a a de&astat .ă ţ ă6uspinele Oenei ncetar destul de repede, ca #i cu) ară

$i $ost prea o(osit ca s )ai poat pl%nge. 6e uit la elă ă ă ă studiindu"i $a a cu aten ie, tr s tur cu tr s tur , apoiţ ţ ă ă ă ă ă ă ridic )%na #i i atinse p rul.ă ă

3 ort4 #opti ea. +)i pl ceai at%t de )ult a#a cu)ă erai4

3 6unt acela#i, spuse el. 7oar c a) crescut #i suntă adult acu). A) o slu*( #i un aparta)ent. A) &ocea asta #iă u)erii #tia #i c%nt resc cu &reo patru'eci de ;ilogra)e nă ă plus $a de c%t a&ea) acu) trei ani.ţă

6e aplec #i o s rut scurt.ă ă ă3 7ar nu )"a) sc-i)(at, Oee. Nu )"a) sc-i)(at. )%ng%ie u#or pe o(ra'.3 Te doare8

3 Pu in.ţ+nc-ise oc-ii #i"#i u)e'i (u'ele. P rea c nu poate să ă ă"#i

ating cu li)(a un col al gurii.ă ţ

11L



3 u )"a) sc-i)(at.3 Ai fost sc-i)(at , spuse el, cu &ocea tre)ur%nd .ă ă

Cani(alul a $ cut, asta8ă3 6igur c da. 5tiai, nuă "i a#a83 Nu $oarte sigur. Mi s"a p rut o dat c )ă ă ă "ai c-e)at.

6au poate c era el4 oricu), &enea de departe. +n oriceă ca', ni)eni altcine&a n"ar $i4 Ce s"a nt%)plat8 Vrei să")ispui8

3 6igur c da. l4 a a$lat despre tine. Nu #tiu cu).ă Tat l t u4 Ar)and Bluett la4 e *udec tor acu), sau a#aă ă ă ă ce&a. A &enit să"l &ad pe Cani(al. Credea c e#ti o $at . ă ă ă $at adult , &reau s spun.ă ă ă

3 A) $ost, o (uc ic de &re)e.ăţ ăO%)(i ncordat.3 -. -, n eleg atunci. Ai $ost ntrţ "ade& r la (%lci nă

'iua aceea83 !a (%lci8 Nu. C%nd, Oee8 Adic , atunci c%nd aă

descoperit ade& rul despre )ine8ă3 7a. Acu) patru 2 (a nu, cinci 'ile. 7eci n"ai $ost

acolo. Nu n e4ţ

7 du din u)eri.ă3 +n $ine, $apt e c o $at a &enit să ă ă"l &ad pe Cani(al #iă

*udec torul a ur) rită ă "o #i a cre'ut c e#ti tu. Cani(alul aă cre'ut #i el la $el. 7rept care l"a tri)is pe a&ana s"o caute.a&ana n"a reu#it ns să "o g seasc .ă ă

3 Iar Cani(alul s"a luat de tine.3 +-%). N"a) &rut să"i spun ni)ic, ort. 5i nu i"a)

spus ni)ic. Cel pu in, la nceput. A)4 a) uitat ceţ "a $ostapoi.+nc-ise oc-ii din nou. ort $u cuprins de un tre)ur

scurt, dup care putu s respire iar #i.ă ă ă3 Nu")i4 a)intesc deloc, rosti ea cu greutate.3 Nu te )ai s$or a. Nu )ai &or(i, )ur)ur el.ţ ă3 7ar &reau. Tre(uie. Nu tre(uie s te g seasc > 'iseă ă ă

ea. C-iar n clipa asta e pe ur)ele tale>

ort nc-ise oc-ii pe *u) tate #i spuse:ă3 Bine.a continua să"#i in oc-ii nc-i#i. Vor(i din nou:ţ ă

10



3 A durat destul de )ult. +)i &or(ea $oarte lini#tit. Mi"adat ni#te perne ca s stau )ai co)od #i ni#te &in care a&eaă un gust de toa)n . A &or(it despre (%lci #i despre 6olu) #iă despre Jogol. A po)enit de iddo, dup care )iă "a spus denoile rulote #i de )aga'inul din (%lci #i de neca'ul cu

sindicatul sala-orilor. A 'is ce&a despre sindicatul)u'ican ilor #i ce&a despre )u'ic #i despre c-itar #i peţ ă ă ur) despre nu) rul pe care l a&ea) noi doi. 7up care aă ă ă luat"o de la cap t cu )ena*eriile, sca)atorii #i pre'entatorii,ă #i iar #i de la cap t. +n elegi8 7oar ce te po)enea nă ă ţ treac t #i &or(ea )ai departe #i tot a#a, ntruna. Toată ă noaptea a $ cut a#a, ort,ă toat noapteaă >

3 6sst43 Nu &oia s ) ntre(e direct> Vor(ea in%nduă ă ţ "#i capul ntors #i p%ndindu") cu coada oc-iului. u st tea) #iă ă ncerca) s sor( din pa-ar #i a) ncercat s ) n%nc c%ndă ă ă Coo; a adus cina #i supeul #i apoi )icul de*un #i )ă str duia) s '%)(esc de $iecare dat c%nd se oprea dină ă ă &or(it pentru o clip . Nu )ă "a atins deloc, nu )"a lo&it #i nu)"a ntre(at ni)ic>

3 7ar p%n la ur) a $ cută ă ă "o, rosti sugru)at ort.3 Mult )ai t%r'iu. Nu")i a)intesc deloc4 dec%t $a a luiţ

aplecat asupra )ea, ca o !un , la un )o)ent dat. Mă ă ă durea peste tot. l urla ntruna: Cine"i ort, unde"i ort,cine"i iddo, de ce l"a) ascuns pe iddo4 M tre'ea) #iă ador)ea) )ereu4 Nu")i a)intesc c%nd a) dor)it, sauc%nd a) le#inat, sau ce"o )ai $i $ost. M"a) tre'it cu oc-ii

plini de s%nge care toc)ai se usca, iar el &or(ea de)ecanici #i de generatoarele care ali)entea'ă re$lectoarele. M"a) tre'it n (ra ele lui, n ti)p ce el )iţ #optea la urec-e ce&a despre Bunn #i a&ana, cu) c eiă tre(uie s $i #tiut cine era ort. Mă "a) tre'it apoi la un)o)ent dat pe *os. Jenunc-iul ) durea r u de tot. ra oă ă lu)in puternic . A) s rit n picioare, cu toat durerea #iă ă ă ă )"a) repe'it la u# , dar a) c 'ut, genunc-iul nu )ai &oiaă ă

s ) in , era după ă ţ ă ă"a)ia' #i el )ă "a prins #i )"a t%r%t nd r t #i )ă ă "a a'&%rlit pe *os #i )i"a pus din nou lu)ina n

11



oc-i. A&ea n )%n un pa-ar $ier(inte #i )ă "a pus s (eauă o et. !i)(a )i sţ "a u)$lat #i4

3 6sst, Oena drag , taci. Nu )ai &or(i acu). 7ar glasulă sla( #i in$le<i(il continu s se $ac au'it.ă ă ă

3 O cea) acolo, c%nd Bunn a aruncat o pri&ireă

n untru, iar Cani(alul nu #iă "a dat sea)a c ea a & 'ut ceă ă $ cea el acolo, iar Bunn a #tersă "o #i apoi a&ana a intrat nrulot #i lă "a lo&it pe Cani(al cu o (ucat de ea& , iară ţ ă Cani(alul i"a rupt g%tul #i acu) e pe )oarte #i eu4

Pleoapele lui ort erau uscate. +ntinse cu precau ie oţ )%n #i o lo&i u#or peste o(ra'ul s n tos.ă ă ă

3 Oena. Opreşte%te!

a scoase un strig t puternic #i apoi url din plin:ă ă3 Nu )ai şti ni)ic, 9r c nu )ai #tiu ni)ic>ăI'(ucni n suspine c-inuite. ort ncerc să ă"i

&or(easc , dar nu reu#i s se $ac au'it prin -o-otele ei deă ă ă pl%ns. 6e ridic r sucinduă ă "se, o a#e' cu gri* pe canapea,ă ă apoi se repe'i s n)oaie un prosop n ap rece #i i sp lă ă ă ă $a a #i nc-eieturile, c%nd ncet (rusc s )ai pl%ng #i seţ ă ă ă pr (u#i ntră "un so)n ad%nc.

ort r )ase l%ng ea, &eg-indă ă "o, p%n c%nd respira iaă ţ do)oal l asigur c se lini#tise. +ngenunc-e l%ngă ă ă ă canapea #i #i puse capul l%ng al ei, si) induă ţ "i p rul peă $runte. +ncruci#%ndu"#i (ra ele pe *u) tate, se apuc deţ ă ă coate #i ncepu s trag de ele, p%n c%nd u)erii #i pieptulă ă ă ncepur să ă"l doar . 6i) ea ne&oia s $ie l%ng ea #i nu &oiaă ţ ă ă s o deran*e'e $ c%nd &reo )i#care, dar tre(uia s seă ă ă

eli(ere'e de $uria aceea cu)plit care l ) cina, iar e$ortulă ă depus ast$el l cal)a. R )ase ngenunc-eat acolo, l%ngă ă ea, &re)e ndelungat .ă

+n di)inea a ur) toare, la )icul de*un, Oena $u din nouţ ă n stare s r%d . ort nu se )i#case #i nici nă ă "o atinsese,dec%t ca să"i scoat panto$ii #i s o acopere cu o cu&ertur .ă ă ă 6pre di)inea , luase o pern din dor)itor #i o pusese peţă ă podea, ntre canapea #i u# #i se ntinsese pe *os,ă

ascult%ndu"i respira ia #i p%ndind, cu o aten ie de $elin ,ţ ţ ă orice 'go)ot de pe scar sau palier.ă

1



C%nd ea desc-isese oc-ii, el se a$la n picioare, aplecatasupra ei.

3 6unt ort #i e#ti n siguran , Oee, se gr (i el sţă ă ă spun . Panica cresc%nd din oc-ii ei pieri nainte deă ă "a sena#te #i ea '%)(i.

+n ti)p ce $ cea (aie, i duse -ainele la o sp l torie cuă ă ă autoser&ire din cartier #i peste o *u) tate de or seă ă ntoarse cu ele sp late #i uscate. M%ncarea pe care oă cu)p rase pe dru) se do&edi inutil . Oena preg tise de*aă ă ă )icul de*un: ou pr *ite cu #unc . +i lu din )%iniă ă ă ă cu)p r turile #i l )ustr .ă ă ă

3 6cru)(ie a$u)at , suc de papaia #i #unc dane' .ă ă ă

ort, asta"i )%ncare pentru msafiri>l '%)(i, )ai )ult din pricina cura*ului #i a opti)is)uluiei dec%t a protestelor. 6e spri*ini de perete, cu (ra eleţ ncruci#ate, uit%ndu"se la Oena cu) u)(la prin (uc t rie,ă ă n$ #urat din cap p%n n picioare n -alatul lui de (aieă ă ă )ult prea )are pentru ea, #i ncerc%nd s nu se g%ndească ă la $aptul c ea i spusese Cani(alului despre el. +n elese,ă ţ totu#i, & '%nduă "i #c-iop tatul #i $elul n care i ar ta $a a4ă ă ţ

A $ost un )ic de*un &esel, n ti)pul c ruia nu ncetară ă să"#i a)inteasc de trecut, ntre(%nduă "se ntruna, $erici i,ţ E i aduci a)inte c%nd4F, ceea ce este, n ulti) instan ,ţ ă ţă *ocul cel )ai pasionant de pe lu)e. Apoi se l s un inter&ală ă de t cere, n care se )ul u)ir s co)unice prină ţ ă ă inter)ediul pri&irilor. +ntr"un t%r'iu, ort ntre( :ă

3 Cu) ai reu#it s $ugi8ă

C-ipul ei se ntunec . 6e &edea c $ace e$orturi ca s seă ă ă controle'e. ort ad ug :ă ă3 Tre(uie să")i spui totul, Oee. Tre(uie să")i spui #i

despre4 )ine, de ase)enea.3 Ai descoperit de*a destule #i singur, spuse ea.ort nu se l s a( tut de la su(iect.ă ă ă3 Cu) ai reu#it s scapi8ăPartea s n toas a $e ei i se crisp . +#i co(or pri&irileă ă ă ţ ă

nspre )%ini, #i le )preun , dup care &or(i, ncle#t%nduă ă "lecu putere.

19



3 A) $ost n co) c%te&a 'ile, din c%te cred. Ieri )ă "a)suit n cu#eta din rulota )ea. A) #tiut atunci c iă "a) spustotul 2 n a$ar de $aptul c #tia) unde te a$li. l crede nă ă continuare c e#ti $ata aceea. !ă "a) au'it &or(ind. ra lacel lalt cap t al rulotei, n ca)era lui Bunn. Bunn era #iă ă

ea acolo #i pl%ngea. !"a) au'it pe Cani(al ie#ind #i lu%nd"ocu el a$ar . A) a#teptat pu in, apoi )ă ţ "a) tras a$ar din pată #i )"a) t%r%t spre u#a lui Bunn. A) intrat. a&ana eraacolo, n pat, cu g%tul n$ #urat n ce&a tare. Vor(itul lă $ cea s su$ere. A spus c Monetre l ngri*e#te #i c iă ă ă ă "aaran*at g%tul, i)o(ili'%ndu"i"l. A spus c toc)ai a pusă "o peBunn s $ac ce&a pentru el.ă ă

Oena i arunc o pri&ire rapid lui ort.ă ă3 Poate s"o $ac real)ente, #tii doar. Are darulă -ipno'ei. n stare s"o o(lige pe Bunn s $ac orice.ă ă

3 5tiu. pri&i cu aten ie.ţ3 7e ce nai(a nu s"a $olosit de -ipno' ca s te $ac să ă ă ă

&or(e#ti8 e<cla) el n$uriat.ăa #i atinse $a a cu &%r$ul degetelor.ţ

3 N"are cu). l4 puterea lui nu $unc ionea' asupraţ ă )ea. Poate s intre n contact cu )ine, dar nu ) poateă ă $or a s $ac ni)ic. 6unt prea4ţ ă

3 Prea cu)83 Prea o), r spunse ea.ăort o lo&i peste (ra #i i '%)(i.ţ3 Asta, cu siguran 4 6pune )ai departe.ţă

3 M"a) ntors n co)parti)entul )eu din rulot #i a)ă luat ce&a (ani #i alte c%te&a lucruri #i a) plecat. Nu #tiucu) o s reac ione'e Cani(alul c%nd o s a$le c a) plecat.ă ţ ă ă A) $ost tot c%t se poate de atent , ort. A) $ cută ă autostopul &reo opt'eci de ;ilo)etri #i apoi a) luat unauto(u' spre lton&ille 2 care se a$l la &reo cinci sute deă ;ilo)etri de aici 2 #i de acolo a) luat un tren. 7ar #tiu (inec o să ă")i dea de ur) )ai de&re)e sau )ai t%r'iu. Nuă

renun niciodat .ţă ă3 Aici e#ti n siguran , spuse el cu un glas (l%nd, dinţă

care r '( teau re$le<e t ioase.ă ă ă

1=



3 7ar nu e &or(a de )ine> Vai, ort, nu" i dai sea)a8ţ Pe tine te &rea>

3 7ar ce &rea de la )ine8 A) p r sit (%lciul acu) treiă ă ani #i asta nu a p rut să ă"l deran*e'e prea )ult.

+i nt%lni pri&irile #i o(ser& c se uita la el stupe$iat .ă ă ă

3 Ce s"a nt%)plat83 Nu e#ti deloc curios s a$li despre tine, ort8ă3 7espre )ine8 Ba da, sigur. Cred c oricine ar $i. 7ară

ce anu)e, de $apt8a, t cu c%te&a clipe, re$lect%nd. Apoi ntre( peă ă

nea#teptate:3 Ce ai $ cut de c%nd ai plecat de la (%lci8ă

3 iŢ "a) spus n scrisori.3 +n linii )ari, doar. iŢ "ai g sit o ca)er )o(ilat undeă ă ă ai stat o &re)e, citind o )ul i)e #i ncerc%nd s teţ ă -ot r #ti ce ar tre(ui s $aci. Apoi teă ă ă "ai -ot r%t s cre#ti.ă ă C%t a durat asta8

3 Vreo opt luni. A) g sit aparta)entul sta printră ă "unanun #i )ţ "a) )utat ntr"o noapte, ast$el nc%t nu )"a& 'ut ni)eni #i )ă "a) trans$or)at. Tre(uia s"o $ac, ca să")i

pot g si )ai u#or o slu*( . A) c%ntat o &re)e prin (aruri,ă ă tr ind din ceă ")i )ai d deau clien ii, dup care )iă ţ ă "a)cu)p rat o c-itar ca lu)ea #i )ă ă "a) anga*at la appours. C%nd s"a nc-is, )"a) dus la Clu( Ne)o, unde a) #ir )as de atunci ncoace, a#tept%nd un )o)ent potri&it.ă Mi"ai spus c o s #tiu singur c%nd &a $i4 #i a#a a $ost4ă ă

3 5tia), d du ea din cap. Mo)entul potri&it pentru aă

nceta s )ai $ii pitic, pentru a ncepe s lucre'i, pentru a teă ă ocupa de Ar)and Bluett 2 da, tre(uia să" i dai sea)aţ negre#it.

3 7a, sigur, spuse el, ca #i cu) aspectul n c-estiunenu )erita &reun alt co)entariu. Iar c%nd )i"au tre(uit (ani,a) scris tot $elul de lucruri4 ni#te c%ntece #i aran*a)ente)u'icale, articole #i c-iar #i o po&estire sau dou .ă Po&estirile nu erau prea gro'a&e. $oarte u#or s pui ni#teă

lucruri laolalt , dar e e<traordinar de greu s le in&ente'i.ă ă ei, dar tu nici nu #tii ce i"a) $ cut lui Ar)and, nuă "i a#a8

3 Nu, nu #tiu, r spunse ea.ă

1



6e uit la )%na lui.ă3 Are o anu)it leg tur cu asta, a#aă ă ă "i83 7a, a#a"i.+#i pri&i la r%ndul lui )%na #i '%)(i.3 @lti)a oar c%nd )iă "ai & 'ută "o a#a cu) arat acu) aă

$ost la &reun an dup ce &enise) la (%lci. Vrei să ă" i spunţ ce&a8 Mi"a) pierdut degetele astea cu e<act trei s pt )%niă ă n ur) .ă

3 5i au crescut de*a at%t de )ult83 Nu )ai durea' at%t de )ult ca nainte, spuse el.ă3 !a nceput )ergea $oarte ncet, o(ser& ea.ăl o pri&i, p r%nd c &rea s i pun o ntre(are, după ă ă ă ă

care continu .ă3 +ntr"o noapte a intrat la Clu( Ne)o cu ea. Nici n"a)&isat &reodat c o să ă ă"i & d )preun 2 #tiu la ce teă ă g%nde#ti> 7e c%te ori ) g%ndea) la unul, )i &enea nă )inte #i cel lalt> rau ca (inele #i r ul, nedesp r i i, nă ă ă ţ ţ $ine4

B u din ca$ea.ă3 6"au a#e'at la o )as de unde i putea) au'iă

&or(ind. l era lupul )ieros #i ea era $ecioara )artiri'at .ă ra de"a dreptul de'gust tor. !a un )o)ent dat, să "a dussă"#i pudre'e nasul, iar eu a) $ cut pe ca&alerul sal&ator.ă Pur #i si)plu )"a) &%r%t n su$letul ei. A) d sc lită ă "o pu inţ #i i"a) dat ce&a (ani de dru), iar ea a plecat, dup ce iă "apro)is o nt%lnire pentru noaptea ur) toare.ă

3 Vrei s spui c a plecat pentru )o)ent, nu)ai nă ă

seara aceea.3 7a de unde. A plecat de tot, cu trenul. Nu #tiu ncotro a luat"o. i, #i a) stat acolo c%nt%nd la c-itar #iă c-i('uind. 6puneai c o s #tiu totdeauna c%nd &a &eniă ă &re)ea pentru a n$ ptui ce&a. i (ine, n noaptea aceeaă a) #tiut c a &enit &re)ea s ) ocup de Ar)and Bluett.ă ă ă Mai e<act, s ncep s ) ocup. Pe &re)uri, )ă ă ă "a $ cut să ă"i ndur toate r ut ile ti)p de #ase ani. Tre(uia să ăţ ă"i o$er o

por ie cel pu in si)ilar . A#a c )iţ ţ ă ă "a) $ cut planul. Miă "aluat o noapte #i o 'i cu totul, #i n"a $ost prea u#or>

6e opri #i '%)(i $ r &eselie.ă ă

1D



3 ort43 să" i spun totul, Oee. $oarte si)plu. A a&utţ

nt%lnirea pe care #i"o dorea. A dus"o pe $at ntră "un cotlonsi(aritic #i )pu it pe care l a&ea ascuns ntrţ "o )a-ala. A$ost $oarte u#or să"l )%n pe caldar%)ul pres rat cu $lori ală

&iciului. +n )o)entul cul)inant EcucerireaF lui i"a spusc%te&a lucruri (ine alese despre cru'i)ea e<ercitat asupraă copiilor #i l"a l sat s ru)ege su(iectul a&%nd n $a a oc-iloră ă ţ trei degete rete'ate, n c-ip de su&enir.

Oena se uit din nou la )%na lui st%ng .ă ă3 @-> Ce pedeaps > 7ar, ort4 ai putut s teă ă

preg te#ti doar ntră "o 'i #i o noapte8

3 Nici nu #tii c%te sunt n stare s $ac, replic el.ă ă+#i su$lec )%neca.ă3 @ită"te pu in.ţa #i a inti pri&irile asupra ante(ra ului (run #i acoperitţ ţ

de p r al )%inii drepte. a a lui ort tr da o concentrareă ţ ă intens . Nu se &edea nici un se)n de tensiune/ oc-ii i erauă cal)i, iar spr%ncenele per$ect drepte, $ r nici un rid ntreă ă ele.

Pentru o clip , (ra ul r )ase nesc-i)(at. Apoi,ă ţ ă deodat , p rul care l acoperea ncepu s se )i#te,ă ă ă contorsion%ndu"se. @n $ir se desprinse #i c 'u, ur)at de ună altul, apoi de toate celelalte, ca o ploaie ) runt , picur%ndă ă peste $a a de )as n carouri. Bra ul r )%nea ne)i#cat #i,ţ ă ţ ă aido)a spr%ncenelor, nu d dea nici un se)n de ncordare.ă Acu) pielea i era neted #i co)plet lipsit de p r,ă ă ă

p str%nduă "#i aceea#i culoare ) slinie speci$ic at%t luiă ă ort c%t #i Oenei deopotri& . nou sc-i)(are ncepuă ă ns s se pro$ile'e/ pielea (ra ului de&enea real)ente totă ă ţ )ai palid #i )ai su( ire. Carnea de pe dosul )%inii #iă ţ dintre degete se topea & '%nd cu oc-ii, p%n c%nd )%na seă ă su( ie #i se alungi, pier'%nduţ "#i aspectul ( r( tesc de p%nă ă ă atunci.

3 A*unge, spuse ort nep s tor #i '%)(i. Pot să ă "o $ac la

loc tot at%t de repede. Cu e<cep ia p rului, desigur. Astaţ ă )i"ar lua dou sau trei 'ile.ă

1



3 5tia) de asta, rosti ea dintr"o r su$lare. 5tia), dară n"a) cre'ut p%n acu)4 Po i s controle'i totul pe deplin8ă ţ ă

3 7a. -, (ine, sunt #i lucruri pe care nu le pot $ace. Nupo i distruge sau crea )ateria. B nuiesc c )ţ ă ă "a# putea)ic#ora p%n la di)ensiunile tale. 7ar a# c%nt ri #i atunciă ă

tot at%t de )ult ca acu), sau c-iar )ai )ult. 5i nici n"a#putea de&eni un uria# de trei )etri #i *u) tate pesteă noapte/ e i)posi(il s asi)ile' su$icient )as ntră ă ă "un ti)pat%t de scurt. 7ar trea(a aia cu Ar)and Bluett a $ostsi)pl . A cerut un e$ort serios, dar deloc co)plicat. Miă "a)co)pri)at u)erii #i (ra ele #i partea de *os a $e ei. 5tii cţ ţ ă n tot ti)pul sta )ă "au durut to i din ii8 Miţ ţ "a) $ cut pieleaă

s al(easc . P rul era o peruc , (inen eles, iar n ceă ă ă ă ţ pri&e#te $or)ele $e)inine, )"a) $olosit de nlocuitorii carese g sesc din (el#ug n co)er .ă ţ

3 Cu) po i glu)i cu asta8ţort i r spunse cu indi$eren .ă ţă3 5i ce"ai &rea s $ac 2 s scr%#nescă ă tot timpl din din i8ţ

tra&a asta tre(uie dat a$ar din c%nd n c%nd, alt$el teă ă o)oar . Nu, ce iă "a) $ cut eu lui Ar)and Bluett a $ost doară

un nceput, prin care"l deter)in s se pedepseasc singur.ă ă Nu i"a) spus cine sunt, iar a a ie#it din scen , ast$el nc%tă el nu )ai #tie cine"i ea #i nici cine sunt eu #i pro(a(il aa*uns s nu )ai #tie nici cineă "i el.

ort r%se, un r%s nepl cut.ă3 Tot ce i"a) $ cut a $ost să ă"i aduc a)inte de trei

degete 'dro(ite cu )ult ti)p n ur) . Asta o să ă"l

ur) reasc #iă ă "n so)n. @r) torul lucru pe care iă "l &oi $ace&a $i de acela#i cali(ru 2 dar total di$erit.3 Va tre(ui să" i sc-i)(i ntrţ "o oarecare ) sură ă

planurile.3 7e ce83 a nu a ie#it din scen . A(ia acu) ncep s n eleg.ă ă ţ

A &enit la (%lci să"l &ad pe Cani(al.ă3 Kay? 7e ce8

3 Nu #tiu. ricu), *udec torul a ur) rită ă "o p%n acolo.ă a a plecat, dar Bluett #i Cani(alul s"au nt%lnit #i au stat de

1K



&or( . 5tiu totu#i ce&a: a&ana )iă "a spus c *udec torul seă ă te)e de )oarte de a alloell.

ort d du cu pu)nul n )as .ă ă3 I"a & 'ut )%na intact > , dar astaă ă "i )inunat> + i po iţ ţ

i)agina ce e$ect a a&ut asupra lui8

3 ort, dragule, nu e deloc a#a de a)u'ant cu) i seţ pare. Nu n elegi c asta a declan#at tot ce se nt%)plţ ă ă acu)8 C asta lă "a $ cut pe Cani(al s presupun c aceaă ă ă ă iddo era ce&a )ai )ult dec%t o pitic 8 Nuă " i dai sea)a cţ ă el crede c tu #i a sunte i una #i aceea#i persoan ,ă ţ ă indi$erent de p rerea *udec torului8ă ă

3 , 7oa)ne>

3 Tu po i sţ ă" i a)inte#ti tot ce au'i, spuse Oena. 7ar nuţ e#ti n stare s n elegi lucrurile su$icient de repede,ă ţ dragule.

3 7ar4 dar4 $aptul c ai $ost ( tut n -alul sta4 eă ă ă ă din &ina )ea, Oena> ca #i cu) a# $i $ cută "o eu nsu)i, cu)%na )ea>

a ocoli )asa #i l cuprinse cu (ra ele, lipinduţ "i capul depiept.

3 Nu, dragule. Asta )i s"ar $i nt%)plat oricu), )aide&re)e sau )ai t%r'iu. 7ac &rei s conda)ni pe cine&a 2ă ă pe l%ng Cani(al 2 eu sunt aceea. A $ost &ina )ea c teă ă "a)luat cu noi acu) doispre'ece ani.

3 7e ce ai $ cută "o8 N"a) reu#it s n eleg niciodat .ă ţ ă3 Ca s te pun la ad post de Cani(al.ă ă3 Ca s ) 4 dar )ă ă "ai adus c-iar su( nasul lui>

3 7a, era ulti)ul loc de pe lu)e unde nu i"ar $i datniciodat prin cap s te caute.ă ă3 Vrei s 'ici c ) c uta de pe atunci8ă ă ă ă3 Te caut ntruna nc de pe c%nd a&eai un an. 5i te &aă ă

g si pan la ur) . Te &a g si, ort.ă ă ă ă3 6per s"o $ac , scr%#ni el.ă+n clipa aceea se au'i soneria.6e l s o t cere ng-e at . 6oneria se au'i din nou.ă ă ă ţ ă

3 M duc eu, spuse Oena, ridic%nduă "se.3 Te duci pe dracu, replic ort aspru. 6tai *os.ă3 Cani(alul, #opti ea, a#e'%ndu"se la loc.

1L



ort se ridic #i $ cu c% i&a pa#i, p%n putu s &ad ,ă ă ţ ă ă ă prin $ereastra ca)erei de 'i, u#a de la intrare. Pri&ind"o cuaten ie, r spunse:ţ ă

3 Nu e el. 4 e4 ) i, s $ie> Astaă ă "i 'iua nt%lnirilor>6e gr (i s desc-id u#a, d%ndă ă ă "o de perete.

3 Bunn>3 6scu"'a i4 aici locu4ţBunn nu se sc-i)(ase prea )ult. Ar ta doar ce&a )aiă

roto$eie #i p rea poate )ai ti)id .ă ă3 Vai, Bunn4Oena sosi n goan , #c-iop t%nd #i se )piedic nă ă ă

-alatul de (aie. ort reu#i s o prind nainte deă ă "a c dea.ă

Cele dou $e)ei se )(r i#ar $renetic, sco %nd e<cla)a iiă ăţ ă ţ ţ care acopereau r%sul u#urat al lui ort.3 7ar, draga )ea, cu) de ne"ai g sit4ă3 Ce (ine c 4ă3 Credea) c erai4ă3 P pu#ico, nă "a) cre'ut niciodat c 4ă ă3 :ata! strig ort. Bunn, -aide s ) n%nci #i tuă ă ă

ce&a.

Tres rind, ea l pri&i cu oc-ii larg desc-i#i.ă3 Cu) se si)te a&ana8 ntre( el cu (l%nde e.ă ţ r să ă ă"#i ia oc-ii de la el, Bunn (%*(%i spre Oena #i se

prinse de ea.3 7e unde l cunoa#te pe a&ana83 7raga )ea, spuse Oena. Horty >Bunn i arunc o pri&ire ca de iepure speriat, #i r suciă ă

apoi g%tul pentru a pri&i n *ur #i p ru s priceap deodată ă ă ă cu&intele Oenei.3 sta8 ntre( ea, ar t%nd cu degetul. l8Ă ă ă7esc-ise oc-ii )ari.3 Tot el e #i iddo, nu8ort r%n*i.3 <act.3 A crescut, spuse Bunn proste#te.

Oena #i ort ncepur s r%d n -o-ote #i, aido)a luiă ă ă ort pe &re)uri, Bunn #i )ut pri&irile de la unul laă cel lalt, si) ind c r%sul nu le era (at*ocoritor, ast$el nc%tă ţ ă

190



s$%r#i prin a li se al tura cu c-icotele ei cristaline. R%'%ndă nc , ort se duse la (uc t rie #i strig de acolo:ă ă ă ă

3 + i place s (ei tot lapte pra$ cu o *u) tate deţ ă ă linguri de 'a- r, Bunn8ţă ă

Atunci Bunn ncepu s pl%ng , suspin%nd $ericit peă ă ă

u) rul Oenei.ă3 iddo, el e, el e4ort puse cea#ca a(urind pe noptier #i se a#e'ă ă ă

l%ng cele dou $ete.ă ă3 Bunn, cu) 7u)ne'eu ai reu#it s ) g se#ti8ă ă ă3 Nu te"a) g sit pe tine, a) g sită ă "o pe Oee. Oee, s"ar

putea ca a&ana s )oar .ă ă

3 +)i4 )i aduc a)inte, #opti Oena. #ti sigur 8ă3 Cani(alul a $ cut tot ceă "a putut. A )ai c-e)at c-iar #iun alt doctor.

3 ) mai spne! 7e c%nd a prins dragoste de doctori8Bunn sor(i din ca$ea.3 Nici nu" i nc-ipui c%t sţ "a sc-i)(at, Oee. Nici eu n"a)

putut s"o cred p%n nă "a) & 'ut 2 p%n nă ă "a c-e)at undoctor, &reau s spun. 5tii despre ))ă ")ine #i a&ana. A#a

c po i să ţ ă" i nc-ipui u#or ce p rere a) despre ce iţ ă "a $ cută Cani(alul. Acu) ns parc ar $i ie#it dintră ă "un nor care l"a n& luit ani n #ir. 6ă "a sc-i)(at cu ade& rat, Oee, #i &rea să ă te ntorci, i pare atât de r u de tot ce să "a nt%)plat. real)ente distrus.

3 Nu ndea*uns de )ult, )or) i ort.ă3 Vrea ca #i ort s se ntoarc 8ă ă

3 ort 2 aa, iddo.Bunn se uit la el.ă3 Acu), n"ar )ai putea urca pe scen . Nu #tiu, Oee. Nuă

)i"a spus ni)ic.ort re)arc ncrunt tura )irat a Oenei. apuc peă ă ă ă

Bunn de (ra #i iţ "l str%nse cu ner (dare.ă3 7raga )ea 2 ia"o de la nceput. Te"a tri)is Cani(alul83 A, nu. M rog, nu c-iar. 6ă "a sc-i)(at at%t de )ult,

Oee. V d c nu ) cre'i4 dar, n $ine, o s te con&ingiă ă ă ă singur . Are ne&oie de tine #i )ă "a) g%ndit s te caut #i să ă te aduc napoi.

191



3 7e ce83 7in cau'a lui a&ana> strig Bunn. Cani(alul ară

putea să"l sal&e'e, nu n elegi8 7ar acu) e c-inuit deţ g%ndul c teă "a $ cut s su$eri.ă ă

Oena se uit la ort tul(urat . l se ridic n picioare.ă ă ă

3 M duc să ă" i preg tesc ce&a de )%ncare, Bunn,ţ ă spuse el.

cu o )i#care i)percepti(il din cap spre Oena/ eaă ă apro( clipind din oc-i #i se ntoarse spre Bunn.ă

3 7ar de unde ai #tiut unde ) a$lu, draga )ea8ăAl(inoasa Bunn se aplec #iă "i atinse o(ra'ul Oenei.3 Biata de tine. Te doare r u8ă

ort strig din (uc t rie:ă ă ă3 Oee> @nde ai pus piperul83 Vin i)ediat, Bun, spuse Oena.6e ndrept #c-iop t%nd spre (uc t rie.ă ă ă ă3 Tre(uie s $ie pe4 da, aici e. , & d c nă ă ă "ai pr *ită

p%inea. !asă") pe )ine, ort.ă6e apucar s tre( luiasc al turi, n $a a araga'ului.ă ă ă ă ă ţ

ort )ur)ur a(ia au'it:ă

3 Nu")i place c-estia asta, Oee.a d du din cap.ă3 ce&a n neregul 4 a) ntre(ată "o de c%te&a ori cu)

de ne"a g sit #i nă "a &rut s r spund .ă ă ăAd ug apoi cu glas tare:ă ă3 Ve'i8 Aşa se pr *e#te p%inea. Tre(uie doar să "o

p 'e#ti, s nu se ard .ă ă ă

clip )ai t%r'iu, &or(i iar #i ncet:ă ă3 ort, cu) de"ai #tiut cine e la u# 8ă3 N"a) #tiut, n $ine, nu"i c-iar a#a. A) #tiut cine n

era. Cunosc sute de oa)eni, #i a) #tiut c nu era nici unulă din ei.

7 du din u)eri.ă3 A#a c nu )ai r )%nea dec%t Bunn. +n elegi8ă ă ţ3 u n"o pot $ace #i nici nu #tiu pe cine&a care s $acă ă

a#a ce&a. Poate doar cu e<cep ia Cani(alului.ţ6e duse la c-iu&et #i 'dr ng ni &asele cu putere.ă ă ă

19



3 Po i citi #i g%ndurile oa)enilor8 l ntre( ea c%nd seţ ă ntoarse l%ng el.ă

3 @neori, pu in. Nţ "a) ncercat niciodat prea )ult.ă3 +ncearc acu), spuse ea, ar t%nd din cap spreă ă

ca)era de 'i.

C-ipul lui ort c p t din nou e<presia aceea deă ă ă concentrare cal) . +n aceea#i clip , cine&a trecu repedeă ă prin $a a u#ii desc-ise de la (uc t rie. ort, care st tea cuţ ă ă ă spatele la ea, se r suci #i se n pusti n ca)er .ă ă ă

3 Bunn>Bu'ele de culoare ro' ale lui Bunn se r s$r%nser ,ă ă

de'golindu"i din ii, ca la ani)ale/ porni n $ug spre u#a deţ ă

la intrare, o desc-ise #i se $ cu ne& 'ut . Oena ip :ă ă ă ţ ă3 Po#eta> Mi"a luat po#eta>7in dou salturi uria#e, ort a*unse pe palier #i oă

prinse pe Bunn n capul sc rilor. a scoase un strig tă ă ascu it #i #i n$ipse din ii n )%na lui. ort o prinse cuţ ţ (ra ul pe dup g%t #iţ ă "i ap s ( r(ia de pieptul lui. Cu)ă ă ă i'(utise să"i apuce cu din ii o parte din )%n , nu )ai puteaţ ă acu) să"i dea dru)ul, ast$el nc%t )%na i era c lu#.ă

Intr%nd napoi n cas , ort tr%nti u#a #i i t cu &%nt luiă ă Bunn pe canapea ca unui (alot. lcile i r ) seseră ă ă ă ncle#tate, a#a c $u ne&oit s se aplece #i s i le des$ac cuă ă ă ă $or a. a r )ase ntins , cu oc-ii ro#ii #i str lucitori #i cuţ ă ă ă gura )%n*it de s%nge.ă

3 i, ce cre'i c a $ cută ă "o s a*ung n -alul sta8ă ă ă ntre( el, pe un ton neutru.ă

Oena ngenunc-e l%ng Bunn #i i atinse $runtea.ă3 Bunn. Bunn, te si) i (ine8ţNu sosi nici un r spuns, de#i p rea con#tient . Continuaă ă ă

să"l $i<e'e pe ort cu oc-ii ei tul(uri, de culoarearu(inului, iar respira ia i era rit)ic #i puternic , tri)i %ndţ ă ă ţ cu g%ndul la o loco)oti& care trage un )ar$ar nc rcat.ă ă Jura i era ntredesc-is #i eap n .ă ţ ă ă

3 Nu i"a) $ cut ni)ic, spuse ort. A) luată "o doar n

(ra e.ţOena #i ridic po#eta de *os #i scotoci prin ea, apoi,ă

p r%nd satis$ cut , o puse pe ) su a de ca$ea.ă ă ă ă ţ

199



3 ort, ce ai $ cut n (uc t rie, adineaori8ă ă ă3 A)4 un $el de46e ncrunt .ă3 M"a) g%ndit la $a a ei, #i a) $ cutţ ă "o ntr"un $el s seă

desc-id ca o u# , sau 2 ) rog, s se )pr #tie ca o cea ,ă ă ă ă ă ţă

ast$el nc%t s ) pot uita n untru. Nă ă ă "a) & 'ut ni)ic.ă3 Ni)ic8 C-iar ni)ic83 Toc)ai atunci s"a )i#cat, r spunse el cu si)plitate.ăOena ncepu să"#i $r )%nte )%inile )preunate.ă3 Mai ncearc o dat .ă ăort se apropie de canapea. c-ii lui Bunn l

ur) reau, n ti)p ce el #i ncruci#a (ra ele. a a i seă ţ ţ

rela<a, iar oc-ii lui Bunn se nc-iser i)ediat. B r(ia i seă ă destinse. Oena l tr :ă ă3 ort, $ii atent> r s se )i#te, ort d du scurt din cap. Ti)p de oă ă ă ă

clip nu se petrecu ni)ic. Apoi, Bunn $u str ( tut de ună ă ă ă tre)ur, ntinse o )%n #i #i ncle#t pu)nul )icu . Printreă ă ţ pleoape i ap rur lacri)i, #i corpul i se rela< &i'i(il. Pesteă ă ă c%te&a secunde, ncepu s se )i#te u#or, $ r rost, ca #iă ă ă

cu) ni#te )%ini nende)%natice i"ar $i testat centrii )otori.7esc-ise oc-ii n dou r%nduri/ o dat se ridic pe *u) tate,ă ă ă ă pentru ca apoi s se ntind la loc. !a ur) , d du dru)ulă ă ă ă unui suspin prelung, n$iorat, de o tonalitate la $el de *oasă ca #i glasul Oenei, #i r )ase lini#tit , ntins , respir%ndă ă ă ad%nc.

3 A ador)it, spuse ort. 6"a luptat cu )ine, dar acu)

a ador)it.+#i d du dru)ul ntră "un scaun #i #i acoperi $a a cuţ )%inile. Oena l pri&ea cu) se re$ace, la $el cu) #i re$ cuseă (ra ul al(it adineaori. 6e ridic &ioi #i spuse, cu glasul dinţ ă nou puternic:

3 ra ce&a )ult )ai puternic dec%t ea, Oee. ra plină oc-i de ce&a care nu era al ei.

3 6"a dus acu) cu totul8

3 6igur. Tre'e#te"o #i ai s &e'i.ă3 N"ai )ai $ cut niciodat p%n acu) asta, ort8 Pariă ă ă

la $el de sigur de tine ca #i ( tr%nul Ia'ian.ă

19=



Ia'ian era $otogra$ul (%lciului. ra de"a*uns s ia oă $otogra$ie ca s #tie c%t era de reu#it / nu a&ea ne&oie să ă ă se uite niciodat la &reun cli#eu.ă

3 Tot spui lucruri din astea, 'ise ort u#or ener&at.6unt lucruri pe care un o) le poate $ace #i altele pe care nu

le poate $ace. C%nd $ace ce&a, ce rost are s te ntre(i dacă ă l"a )ai $ cut sau nu8 Nu cre'i c el #tie oricu)8ă ă

3 +)i pare r u, ort. V d c nu ncete' s teă ă ă ă su(esti)e'.

6e a#e' l%ng pitica al(inoas .ă ă ă3 Bunn, rosti ea ncet. Bunn4Bunn #i ntoarse capul, #i"l r suci apoi la loc #iă

desc-ise oc-ii. Pri&irile i p reau &agi, incapa(ile s seă ă concentre'e asupra &reunui punct. 5i le ntoarse spre Oena,#i n ele #i $ cu loc o lucire de recunoa#tere. coli ca)eraă cu pri&irea #i scoase un strig t de spai) . Oena o apucă ă ă str%ns.

3 Totul e (ine, draga )ea, spuse ea. l e iddo, #i eusunt aici, iar tu e#ti (ine acu).

3 7ar cu)4 unde4

3 5#t4 6pune"ne ce s"a nt%)plat, i a)inte#ti deţ (%lci. 7e a&ana8

3 a&ana e pe )oarte.3 să"ncerc ) să ă"l a*ut ), Bunn. + i a)inte#ti cu) aiă ţ

a*uns aici83 Aici8Pri&i de *ur )pre*ur, de parc o parte a )in ii ei seă ţ

str duia s reia leg tura cu celelalte.ă ă ă3 Cani(alul )i"a spus s &in. Nuă "i )ai &edea) dec%toc-ii. 7up un ti)p nu iă "a) )ai & 'ut nici pe ei. A&ea) nă cap glasul lui, care )i r suna ntruna. Nuă ")i )ai a)intesc,spuse ea pe un ton *alnic. a&ana e pe )oarte.

Rostise ulti)a a$ir)a ie ca #i cu) ar $i $ost pri)a oarţ ă c%nd o spunea.

3 Poate c ar $i )ai (ine s nuă ă "i )ai pune) ntre( riă

acu), o(ser& Oena.ă3 Jre#e#ti, replic ort. Ar $i )ai (ine să "o $ace), #i

repede.

19



6e aplec peste Bunn.ă3 Cu) ai dat de )ine83 Nu")i aduc a)inte.3 7up ce ai au'it &ocea Cani(alului &or(induă " i n cap,ţ

ce ai $ cut8ă

3 ra) ntr"un tren.R spunsurile i erau destul de &agi/ p rea nu c ară ă ă

re$u'a in$or)a iile care i se cereau, ci )ai degra( c esteţ ă ă incapa(il s le dea. Tre(uiau s i le scoat una c%te una.ă ă ă ă

3 @nde te"ai dus dup ce ai co(or%t din tren8ă3 !a un (ar. 4 Clu(4 Ne)o. !Ăă "a) ntre(at pe cel de

acolo unde l pot g si pe tipul care să "a r nit la )%n .ă ă

Oena #i ort sc-i)(ar o pri&ire.ă3 Cani(alul a spus c Oena se a$la la tipul sta.ă ă3 A spus c tipul la e iddo8 6au ort8ă ă3 Nu. N"a spus ni)ic. Mi"e $oa)e.3 "n regul , Bunn. să ă" i d ) un )ic de*un 'dra& nţ ă ă

ntr"o clip . Ce tre(uia s $aci dup ce o g seai pe Oena8ă ă ă ă 6"o aduci napoi8

3 Nu. Nu pe ea. Cristalele. a a&ea cristalele. Tre(uiau

s $ie dou . Miă ă "a spus c o să "o p esc )ult )ai r u dec%tăţ ă Oena dac ) ntorc $ r ele. 7ar )iă ă ă ă "a 'is c , dacă ă )ă"ntorc nu)ai cu unul, atunci ) o)oar .ă ă

3 Ce s"a putut sc-i)(a, spuse Oena, cu o groa'ă a)estecat cu dispre .ă ţ

3 7e unde #tia unde ) a$lu8 ntre( ort.ă ă3 Nu #tiu. A-, (a da/ $ata aceea>

3 Care $at 8ă3 $at (lond , iă ă "a scris cui&a o scrisoare. ratelui ei.Cine&a a pus )%na pe scrisoare.

3 Cine83 Blue. ?udec torul Blue.ă3 Bluett83 7a, *udec torul Bluett. A pus )%na pe scrisoarea aiaă

#i a a$lat c $ata lucrea' ntră ă "un )aga'in de discuri din

ora#. Nu era dec%t un singur )aga'in de discuri. Au g sită "ou#or.

3 A g sit ă %o? Cine8

19D



3 Cani(alul. 5i cu Blue la. Bluett.ăort #i str%nse pu)nii.3 @nde"i ea acu)83 Cani(alul a adus"o la noi la (%lci. Acu) pot să

) n%nc #i eu ce&a8ă

19



ort plec aproape de ndat .ă ă+#i trase pe el un pardesiu, #i lu porto$elul #i c-eile #iă

se ndrept spre u# . Oena strig dup el. +ncordarea $ ceaă ă ă ă ă ca &ocea ei cati$elat s sune r gu#it. +l apuc de (ra / elă ă ă ă ţ nici ) car nu ncerc s se scuture, ci pur #i si)plu #iă ă ă continu dru)ul, tr g%ndă ă "o n ur)a lui, de parc nă "ar $i $ostdec%t un $u) de igar plutind n aer, pe care lţ ă "ar $i luatdup el. a se ntoarse l%ng )as , #i apuc po#eta #iă ă ă ă

scoase din ea cele dou neste)ate str lucitoare.ă ă3 ort> A#teapt , stai pu in>ă ţ+i ntinse neste)atele3 Nu" i a)inte#ti, ort8 c-ii lui ?un;, neste)atele 2ţ

sunt totna c tine- Horty >l spuse doar:3 7ac ai ne&oie de ce&a, ntrea( de Nic;, la Clu(ă ă

Ne)o. un tip de ncredere.5i, 'ic%nd acestea, desc-ise u#a.a se n pusti #c-iop t%nd dup el #i l prinse deă ă ă

pardesiu, dar l sc p i)ediat, lo&induă ă "se de perete.3 6tai, stai. Tre(uie să" i )ai spun ce&a> Nu e#tiţ

preg tit, tu pur #i si)pluă nici n ştii>6coase un -o-ot:3 ort, Cani(alul4

A*uns la *u) tatea sc rilor, el se ntoarse:ă ă3 Ai gri* de Bunn, Oee. 6 nu ie#i din cas pentruă ă ă ni)ic n lu)e. M ntorc repede.ă

19K



5i porni din nou n *os, $ c%nduă "se ne& 'ut.ăin%nduŢ "se de perete, Oena se t%r prin -ol #i intră

napoi n aparta)ent. Bunn #edea pe canapea, suspin%ndde $ric . V '%nd ns c-ipul r & #it al Oenei, se opri dină ă ă ă ă pl%ns #i alerg spre ea. a*ut s se a#e'e n $otoliu #i seă ă ă

g-e)ui la picioarele ei, in%nduţ "#i ga)(ele cu (ra ele #iţ spri*inindu"#i ( r(ia de genunc-ii Oenei. Oena #i pierduseă cu des &%r#ire culorile din o(ra*i/ pe $a a cenu#ie, oc-iiă ţ usca i #i negri pri&eau ne)i#ca i n p )%nt.ţ ţ ă

Neste)atele i c 'ur din )%n #i se rostogolir peă ă ă ă co&or, str lucind, Bunn le ridic . rau calde, pro(a(il de laă ă )%na Oenei. 5i totu#i, )%na ei )ic era at%t de rece4 rauă

tari la pip it, dar Bunn si) i c , dac leă ţ ă ă "ar str%nge ntredegete, s"ar n)uia. !e puse n poala Oenei, $ r s spună ă ă ă ni)ic, #i d dea sea)a, cu)&a, c nu este )o)entul să ă ă &or(easc .ă

Oena spuse ce&a, dar nu se putu n elege ni)ic/ &oceaţ nu i era dec%t un )ur)ur r gu#it. Bunn scoase un sunetă ntre( tor, a(ia au'it, iar Oena #i drese glasul #i spuse:ă

3 Cincispre'ece ani.

Bunn a#tept lini#tit &re)e de c%te&a )inute,ă ă ntre(%ndu"se de ce oare Oena nu clipea deloc din oc-i. Cusiguran c o usturau4 Ridic )%na #i i atinse pleoapele.ţă ă ă Oena clipi #i se agit greoi.ă

3 Cincispre'ece ani a) ncercat ntruna s $ac n a#a $elă ca asta s nu se nt%)ple. A) #tiut despre ce e &or(a dină clipa n care a) & 'ut neste)atele. Poate c-iar dinainte4ă

7ar a) $ost sigur c%nd leă "a) & 'ut.ă+nc-ise oc-ii/ glasul p rea să ă"i capete ast$el )ai )ultă &igoare, ca #i cu) pri&irea"i intens ar $i epui'ată "o.

3 ra) singura care #tia. Cani(alul n d *duia doar. Niciă ă c-iar ort nu #tia. Nu)ai eu. Nu)ai eu. Cincispre'eceani4

Bunn i )%ng%ie genunc-iul. Trecu un ti)p ndelungat.!a un )o)ent dat, $u sigur c Oena ador)ise #i ncepu să ă ă

se cu$unde n propriile ei g%nduri, c%nd glasul ad%nc #iisto&it se $ cu din nou au'it.ă

3 6unt &ii.

19L



Bunn #i ridic pri&irile/ Oena #i pusese )%na pesteă neste)ate.

3 J%ndesc #i &or(esc. 6e )perec-ea' . Tr iesc. Asteaă ă dou sunt ort.ă

6e ndrept #i #i d du p rul pe spate.ă ă ă

3 A#a a) a$lat. 6t tea) la )as , n seara aceea, c%ndă ă l"a) g sit pe ort, la restaurantul de pe autostrad . @n tipă ă s"a strecurat n ca)ion ca s ne *e$uiasc , ii )inte8 Tipul aă ă ţ c lcat pe cristalele astea, iar lui ort i să "a $ cut r u. raă ă n untru, cu u#a nc-is #i destul de departe de ca)ion, dară ă a #tiut. Bunn, i a)inte#ti8ţ

3 +-%). a&ana &or(ea deseori despre asta. 7e#i nu cu

tine. A) #tiut totdeauna c%nd nu &oiai s &or(e#ti despreă ce&a, Oee.3 Acu) &reau, spuse Oena isto&it , u)e'induă "#i (u'ele.

7e c%nd e#ti la (%lci, Bunn83 Cred c de &reo optspre'ece ani.ă3 u sunt de dou 'eci. 6au peă "aproape, oricu).

!ucra) cu ra ii ell c%nd Cani(alul sţ "a asociat cu ei. Peatunci a&ea de*a o )ena*erie ntreag , l a&ea pe Jogol, #iă

un pitic idiot #i un #arpe cu dou capete #i o &e&eri $ ră ţă ă ă (lan . l, unul, $ cea un nu) r de telepatie. ell iă ă ă "a&%ndut partea aproape pe ni)ic. 7up dou pri) &eri #iă ă ă dup ce iă "a lo&it o tornad , ell se s turase de (%lci. Auă ă $ost ni#te ani n care a$acerile )ergeau prost. A) r )as laă (%lci )ai )ult pentru c era) de*a de o (ucat de &re)e #iă ă ) o(i#nuise). ricu), nic ieri n alt parte nă ă ă "ar $i $ost )ai

(ine.$t , pri&ind napoi peste cei dou 'eci de ani.ă ă3 Cani(alul era o(sedat de ceea ce el nu)ea un -o((.

Nu oa)enii anor)ali #i )on#trii sunt -o(("ul lui. 5i nici(%lciul. Astea nu sunt dec%t e$ectele -o(("ului.

!u neste)atele #i le scutur ca pe ni#te 'aruri,ă ă $ c%nduă "le s sune.ă

3 Astea"s -o(("ul lui. !ucrurile astea creea' uneoriă

$iin e anor)ale. C%nd o( inea c%te un nou )onstru 2ţ ţ cu&%ntul le #oc pe a)%ndou , $ c%nduă ă ă "le s tresar 2 lă ă p stra. 6ă "a apucat de a$acerea cu (%lciul ca să"i poat ineă ţ

1=0



cu el #i totodat ca s scoat (ani de pe ur)a lor. Asta era.ă ă ă +i p stra #i i studia #i $ cea )ereu al ii, tot )ai )ul i.ă ă ţ ţ

3 5i deci a#a apar de $apt )on#trii83 Nu> Nu to i. 5tii despre glande #i )uta ii #i toateţ ţ

celelalte. Cristalele astea i creea' #i ele, astaă "i tot. $ac 2

cred c o $ac 2 cu inten ie.ă ţ3 Nu n eleg, Oee.ţ3 7u)ne'eu s te (inecu&%nte'e> Nici eu nu n eleg.ă ţ

Nici Cani(alul nu n elege, de#i cunoa#te o )ul i)e deţ ţ lucruri despre ele. Poate s le &or(easc , ntră ă "un anu)e $el.

3 Cu)83 ce&a aido)a cu cititul g%ndurilor, #i concentrea'ă

)intea asupra lor. !e4 lo&e#te cu g%ndurile lui p%n c%ndă $ac ce le cere el.3 5i ce le cere s $ac 8ă ă3 groa' de lucruri. 7ar toate au un singur nu)itoră

co)un. Vrea un4 un inter)ediar. Vrea ca ele să"i $ac oă $iin c reia sţă ă ă"i poat &or(i #i să ă"i dea ordine. 5i care apoiar putea &or(i cu cristalele, o(lig%ndu"le s e<ecute tot ceă le"ar cere el.

3 Cred c nuă ")i prea )erge )intea, Oee.3 Nu, nu"i ade& rat, scu)po. Bunn, Bunn, sunt at%tă

de fericit ă c e#ti aici>ă trase pe )ica al(inoas l%ng ea n $otoliu #i o str%nseă ă

n (ra e cu $rene'ie.ţ3 !asă") să ă" i spun, Bun. Tre(uie sţ ă" i spun> Ani n #irţ

n"a) spus ni) nui o &or( 4ă ă

3 N"a) s n eleg nici ) car un cu&%nt din 'ece, pună ţ ă r ) #ag.ă ă3 Ba o s n elegi, )ielu#ico. 6tai (ine8 i, deci a#a4ă ţ

&e'i tu, cristalele astea"s un $el de ani)ale, sau ca) a#ace&a. Nu sea) n cu nici un alt ani)al care a e<istată ă &reodat pe P )%nt. ricu), nu cred c pro&in de peă ă ă P )%nt. Cani(alul )iă "a spus c &ede uneori o i)agine cuă stele al(e #i gal(ene pe un cer negru, a#a cu) se pare că

arat spa iul din a$ara P )%ntului. l crede c au $ostă ţ ă ă aduse cu)&a aici.

1=1



3 iŢ "a spus ie asta8 Vrei s 'ici c a &or(it cu tineţ ă ă despre ele8

3 re"n #ir. Cred c oricine si)te p%n la ur) ne&oiaă ă ă s stea de &or( cu cine&a. l a stat de &or( cu )ine. Mă ă ă "aa)enin at de nu #tiu c%te ori c ) o)oar dac scapţ ă ă ă ă

cui&a $ie #i nu)ai un cu&%nt. 7ar nu de asta a) p strată secretul. Ve'i tu, Bunn, el era (un cu )ine. ne(un #icrud, dar totdeauna s"a purtat $ru)os cu )ine.

3 5tiu. Ne )ira) #i noi.3 Nu n elegea) deloc de ce secretul sta ar $i pututţ ă

interesa pe cine&a. Cel pu in, nu la nceput, &re)e deţ c% i&a ani (uni. Iar c%nd a) a$lat ce ncerca s $ac el nţ ă ă

realitate, nu )ai pteam spune ni) nui: ni)eni nu )ă "ar $icre'ut. Tot ce )ai putea) $ace era s a$lu c%t )ai )ulte #iă s sper că ă"l &oi putea opri la )o)entul oportun.

3 6ă"l opre#ti de la ce, Oee83 P i4 @ite ce e: lasă ă") să ă" i )ai spun c%te ce&aţ

despre cristale. Atunci o s n elegi. Cristalele astea copia'ă ţ ă lucrurile. 7e e<e)plu, dac un ase)enea cristal se a$lă ă l%ng o $loare, el ar putea $ace o alt $loare, aproapeă ă

identic cu pri)a. !a $el să "ar nt%)pla cu un c%ine, ori cu opas re. Cel )ai adesea, ns , copiile nu ies corecte. A#aă ă cu) s"a nt%)plat cu Jogol. 6au cu #arpele cu dou capete.ă

3 Jogol e unul dintr" #tia8ăOena d du din cap.ă3 7a. )ul"Pe#te. Cred c ur)a s $ie o $iină ă ţă

o)eneasc . 7ar a ie#it $ r (ra e, $ r picioare, $ r din i #iă ă ă ţ ă ă ă ă ţ

nu poate s transpire, ast$el nc%t tre(uie inut ntră ţ "un (a'incu ap , alt$el )oare.ă3 7ar pentru ce $ac cristalele a#a ce&a8a scutur din cap.ă3 staĂ "i unul din lucrurile pe care Cani(alul se

str duie#te s le a$le. Nu e<ist nici o regul n pri&in aă ă ă ă ţ $iin elor pe care le $ac cristalele, Bunn. Adic , o copieţ ă poate s arate e<act ca originalul, iar alta poate s iasă ă ă

co)plet aiurea, iar alta poate $i at%t de nereu#it , nc%t să ă nu tr iasc deloc. 7in acest )oti& &rea el neap rat ună ă ă inter)ediar 2 cine&a n stare s co)unice cu cristalele. lă

1=



n"a $ost niciodat capa(il să "o $ac , dec%t cu inter)iten . 5iă ţă n"a $ost capa(il nici s le n eleag )ai )ult dec%t a)ă ţ ă putea noi dou s n elege) c-i)ia anorganic , sauă ă ţ ă principiul radarului, sau )ai #tiu eu ce. 7ar )ai e ce&a, #i)ai de nen eles: e<ist )ai )ulte tipuri de cristale/ uneleţ ă

sunt )ai co)plicate dec%t altele #i au capacit iăţ superioare. Poate c de $apt toate sunt la $el, doar c uneleă ă sunt )ai &%rstnice. Nu se a*ut niciodat ntre ele/ să ă "arp rea c nă ă "au ni)ic de"a $ace unul cu cel lalt.ă

5i totu#i se n)ul esc. Cani(alul nu #tia asta. 5tia doarţ c uneori, c%te o perec-e de cristale ncetau s reac ione'eă ă ţ c%nd le lo&ea. !a nceput a cre'ut c )uriser . dat c-iară ă ă

a disecat o ase)enea perec-e. Alt dat , iă ă "a dat una( tr%nului or(le.ă3 Mi"l a)intesc> usese un o) &oinic, dar )( tr%nise,ă

l a*uta pe (uc tar, #i )ai $ cea #i altele de $elul sta. Aă ă ă )urit.

3 A )urit 2 e un $el de"a spune, i a)inte#ti de lucrurileţ pe care le sculpta8

3 , da 2 p pu#i #i *uc rii #i tot $elul de ) run i#uri dină ă ă ţ

astea.3 A#a"i. A $ cut o dat un o)ule pe arcuri #i leă ă ţ "a $olosit

pe astea drept oc-i.Arunc cristalele n sus #i le prinse din nou.ă3 7 ruia totdeauna copiilor *uc riile pe care le $ cea.ă ă ă

ra un )o#neag cu)secade. 5tiu ce s"a nt%)plat cuo)ule ul la pe arcuri. Cani(alul nu a a$lat niciodat , darţ ă ă

)ie )i"a spus"o ort. +ntr"un $el sau altul, a trecut din)%n n )%n #i p%n la ur) a a*uns ntră ă ă ă "un or$elinat 2 cel n care a stat ort pe c%nd era un pric-indel, ntr"uninter&al de #ase luni, cristalele au de&enit o parte din el 2sau el a de&enit o parte din ele.

3 7ar ce"a $ost cu or(le83 -, p i, peste &reun an, Cani(alul a nceput s seă ă

ntre(e dac cristalele se )perec-ea' #i ce se nt%)pl nă ă ă

ca'ul acesta. ra speriat la g%ndul c d duse de po)ană ă ă dou din ele, )ari #i (ine de'&oltate, care poate c nuă ă )uriser de $apt. C%nd or(le iă "a spus c le )ontaseă

1=9



ntr"una din *uc riile pe care le $ cea, care acu) a*unseseă ă )ai )ult ca sigur n )%inile &reunui copil, ce )ai, Cani(alul(inen eles c sţ ă "a n$uriat #i l"a lo&it. !"a tr%ntit c%t colo.B tr%nul or(le nu să "a )ai tre'it niciodat , cu toate c aă ă )ai tr it dou s pt )%ni. Ni)eni nu )ai #tie n a$ar deă ă ă ă ă

)ine. 6"a nt%)plat a$ar , n spatele cortului n care se a$lă ă (uc t ria. A) & 'ut totul.ă ă ă

3 N"a) #tiut niciodat , su$l Bunn, cu oc-ii ei ru(iniiă ă larg desc-i#i.

3 Ni)eni n"a #tiut, repet Oena. ai s (e) ni#te ca$eaă ă 2 dar, scu)po> Tu nici nu iţ "ai luat )icul de*un, (iata detine>

3 , 7oa)ne, $ cu Bunn, nuă "i ni)ic. 6pune )aideparte.3 ai la (uc t rie, spuse Oena ridic%nduă ă "se cu greu.

Nu, n"ai de ce s te )iri c sunt )o)ente c%nd Cani(alulă ă pare inu)an. l4 el n este o).

3 7ar ce este, atunci83 s a*ung #i la asta. C%t despre cristale, Cani(alulă

spune c po i reda cel )ai (ine )odul n care ele dau totă ţ

$elul de lucruri 2 plante #i ani)ale, #i a#a )ai departe 2ase)uindu"l cu &isul. Vise'i #i tu uneori, a#a c #tii c n &isă ă lucrurile sunt uneori e<acte #i clare, iar alteori esto)patesau de$or)ate, ori dispropor ionate, nu8ţ

3 +-. @nde sunt ou le8ă3 @ite"le aici, drag . i (ine, cristalele &isea' uneori.ă ă

Atunci c%nd &isele le sunt li)pe'i #i e<acte, creea' planteă

$ru)oase #i (une, #i #o(olani sau p ian*eni ade& ra i, sauă ă ţ p s ri a#a ca n realitate. Totu#i, de cele )ai )ulte ori nuă ă se nt%)pl a#a. Cani(alul 'ice c asteaă ă "s &ise erotice.

3 Cu) adic 8ă3 Visea' doar c%nd sunt gata s se )perec-e'e. 7ară ă

unele sunt prea tinere, sau nede'&oltate, sau poate c nuă g sesc la ti)p partenerul potri&it. C%nd ns &isea' n $elulă ă ă sta, ele )odi$ic )oleculele dintră ă "o plant , trans$or)%ndă "o

ntr"alta, sau $ac dintr"o gr )ad de )ucegai o pas re.ă ă ă Ni)eni nu poate #ti ce anu)e se -ot r sc ele s $ac #i deă ă ă ă ce.

1==



3 7ar de ce au ne&oie s $ac ase)enea lucruri ca să ă ă se )perec-e'e8

3 Cani(alul nu crede c o $ac neap rat ca s se poateă ă ă acupla, r spunse Oena, cu un glas lini#tit. 6parse cuă nde)%nare un ou, lo&indu"l u#or de )arginea tig ii. lă

nu)e#te asta un su("produs. ca #i cu) ai $i ndr gostită ă #i nu te"ai )ai g%ndi la ni)ic n a$ar de cel pe care lă iu(e#ti #i ai co)pune un c%ntec. Poate c respecti&ulă c%ntec n"ar a&ea nici o leg tur cu iu(itul t u, ci ar &or(iă ă ă despre un p%r%u, sau o $loare, sau )ai #tiu eu ce. 7espre&%nt, de pild . Poate c nă ă "ar $i nici ) car ter)inat. i,ă c%ntecul acesta ar $i un su("produs. Ai n eles8ţ

3 A-a. 7eci cristalele $ac lucruri 2 sau ) car leă ncropesc 2 a#a cu) #i $ace c%ntecele Tin Pan Alle.3 Ca) a#a ce&a.Oena '%)(i. ra pri)ul '%)(et dup )ult &re)e.ă ă3 6tai *os, scu)po/ aduc eu p%inea pr *it . A#a. Atunciă ă

c%nd dou cristale se )perec-ea' 2 astaă ă "i p rerea )ea 2ă se nt%)pl ce&a di$erit. le $ac o $iin co)plet . 7ar nu oă ţă ă $ac pornind de la orice $el de $iin , a#a cu) procedea'ţă ă

cristalele singure. Mai nt%i par s )oar a)%ndouă ă ă deopotri& . Vre)e de c%te&a s pt )%ni, ele 'ac pur #iă ă ă si)plu a#a. 7up aceea, ncep s &ise'e )preun acela#iă ă ă &is. J sesc ce&a a$lat n apropierea lor, care este &iu, #i lă creea' din nou. +l sc-i)( , celul cu celul . Tu nu po iă ă ă ă ţ &edea sc-i)(area produc%ndu"se n $iin a respecti& . Arţ ă putea $i un c%ine, s 'ice)/ ei (ine, c%inele &a continua să ă

) n%nce #i s alerge de coloă ă "colo, s urle la lun #i să ă ă - r uiasc pisicile. 7ar ntră ţ ă "o (un 'i 2 nu #tiu c%t de )ultă durea' asta 2 el &a $i co)plet nlocuit, sc-i)(at p%n nă ă cele )ai in$i)e detalii.

3 5i atunci83 Atunci se poate sc-i)(a singur 2 dac i &a treceă

&reodat prin cap s o $ac . Poate de&eni aproape orice ară ă ă &rea s $ie.ă

Bunn se opri din )estecat, c-i('uind, apoi ng-i i #iţ ntre( :ă

3 +n ce s se sc-i)(e8ă

1=



3 -, p i ar putea s se ) reasc sau s se )ic#ore'e.ă ă ă ă ă 6au să"i creasc )ai )ulte )e)(re. 6au ar putea să ă capete ni#te $or)e ciudate: )ic #i plat, sau rotund ca o)inge. 7ac e r nit r u, pot să ă ă ă"i creasc la loc alte )e)(reă noi. 5i ar putea $ace cu )intea ni#te lucruri pe care nici nu

ni le"a) putea i)agina. Bunn, tu ai citit &reodat despreă lcantropi8

3 iin ele acelea ori(ile care se trans$or) din lupi nţ ă oa)eni #i in&ers8

Oena sor(i din ca$ea.3 +-%). M rog, asteaă "s )ai )ult legende, n general,

dar se poate s $i pornit de la cine&a care a & 'ut oă ă

ase)enea sc-i)(are.3 Vrei s spui c cristalele astea &ii sunt de )ai )ultă ă ti)p pe P )%nt8ă

3 7oa)ne, sigur c da> Cani(alul spune c apară ă ntruna, $ r ncetare/ tr iesc, se n)ul esc #i )or aici, laă ă ă ţ noi.

3 5i asta doar ca s $ac )on#tri #i lcantropi,ă ă )ur)ur Bunn uluit .ă ă

3 Nu, draga )ea> Crearea acestor $iin e nu nsea)nţ ă ni)ic pentru ele. Cristalele #i tr iesc &ia a lor proprie. Niciă ţ ) car Cani(alul nu #tie ce $ac ele, la ce se g%ndesc.ă iin ele pe care le creea' sunt ca ni#te lucruri pe care leţ ă $aci c%nd e#ti distrat 2 ca )%'g lelile pe o $oaie de -%rtie,ă pe care o arunci dup aceea la co#. 7ar Cani(alul crede că ă ar putea reu#i s le n eleag dac &a o( ine ună ţ ă ă ţ

inter)ediar.3 7ar de ce ine cu tot dinadinsul s n eleag o $iinţ ă ţ ă ţă at%t de tr snit 8ă ă

C-ipul )icu al Oenei se ntunec .ţ ă3 C%nd a) descoperit asta, a) nceput să"l ascult cu

aten ie 2 #i s sper c ntrţ ă ă "o (un 'i o să ă"l pot opri. Bunn,Cani(alul i ur #te pe oa)eni. @r #te #i dispre uie#teă ă ţ ntreaga o)enire.

3 A, da, sigur c da, spuse Bunn.ă3 C-iar #i acu), $ r%)a de putere pe care o are asupraă

cristalelor a reu#it s le $ac pe c%te&a din ele să ă ă"l asculte #i

1=D



s ndeplineasc ceea ce le cere. Bunn, a ngropat nă ă )la#tini cristale n *urul c rora a pus ou de %n ariă ă ţ ţ purt tori de )alarie. A prins ni#te #erpi &enino#i de corală din lorida #i i"a adus n Cali$ornia de 6ud. Tot $elul delucruri din astea. ste unul din )oti&ele pentru care

p strea' (%lciul. 7atorit lui, str (ate tot cuprinsul rii,ă ă ă ă ţă parcurg%nd acela#i dru) an de an. 6e ntoarce )ereu napoi pe unde a $ost, g sind cristalele acolo unde leă "a l sată #i ) sur%nd ntinderea r ului pe care lă ă "au $ cut oa)enilor.ă 5i g se#te )ereu alte cristale. !e g se#te peste tot. @)(lă ă ă prin p duri #i prerii, e)i %nd din c%nd n c%nd o4 un $el deă ţ g%nd, a#a cu) #tie el. Asta le pro&oac o su$erin pe careă ţă

el o si)te. !e &%nea' ast$el, conduc%nduă "se după se)nalele lor de durere, p%n c%nd a*unge la ele. 7ar,ă oricu), sunt peste tot, pu'derie. Arat ca ni#te pietriceleă sau ca ni#te (ulg ri de p )%nt p%n ce nu le cure i.ă ă ă ţ

3 Vai, ce4 ce cu)plit>c-ii lui Bunn str lucir de lacri)i.ă ă3 Ar tre(ui4 ucis>3 Nu #tiu dac poate $i ucis.ă

3 Vrei s spui c el e ntră ă "ade& r una din $iin ele aceleaă ţ create de cristale8

3 C-iar cre'i c o $iin o)eneasc ar $i n stare s seă ţă ă ă co)porte ca el8

3 7ar ce"ar $ace cu inter)ediarul acela, dac lă "aro( ine8ţ

3 !"ar instrui. Creaturile care sunt $ cute de două ă

cristale pot $i orice cred ele c sunt. Cani(alul are de g%ndă să"l con&ing pe inter)ediar c nu este dec%t un ser&itoră ă a$lat la ordinele lui. Inter)ediarul l"ar crede pe deplin #i s"arconsidera ast$el. Prin el, Cani(alul ar do(%ndi real)enteputere asupra cristalelor. Pro(a(il c leă "ar putea $ace c-iars se )perec-e'e #i s &ise'e )preun orice $iin pe careă ă ă ţă ar dori"o el, oric%t de ori(il . Ar putea )pr #tia (oli #iă ă epide)ii #i otr &uri p%n ce nu &a )ai r )%ne nici o $iină ă ă ţă

o)eneasc pe tot P )%ntul> Iar cel )ai r u lucru este că ă ă ă (ietele cristale nici ) car nu par s &rea a#a ce&a> le seă ă )ul u)esc s r )%n n continuare ceea ce sunt, $ c%nd oţ ă ă ă ă

1=



$loare sau o pisic din c%nd n c%nd, ru)eg%nduă "#ig%ndurile proprii #i tr induă "#i $elul de &ia care le esteţă speci$ic, oric%t de ciudat ni s"ar p rea el nou . le nă ă "auni)ic cu o)enirea> Pur #i si)plu nici nu le pasă de ea>

3 Vai, Oee> 5i tu ai dus toat po&ara asta at%ta a)ar deă

ani>Bunn ocoli )asa n $ug #i o s rut .ă ă ă3 Vai, scu)po, de ce n"ai spus ni) nui ni)ic8ă3 N"a) a&ut cura*ul, iu(ito. Ar $i cre'ut c )iă "a) ie#it

din )in i. 5i pe deasupra, )ai e #i ort.ţ3 Ce"i cu ort83 ort era )ic #i se a$la ntr"un or$elinat atunci c%nd

*uc ria aceea cu oc-i de cristal a a*uns cu)&a acolo.ă Cristalele l"au ales pe el. Totul se potri&e#te/ )i"a spus c oă dat , c%nd o)ule ul pe arcuri 2 pe careă ţ "l (ote'ase ?un; 2i"a $ost luat, era c%t pe ce s )oar . Medicii de acolo auă ă cre'ut c e un soi de psi-o' . Binen eles ns c nici &or(ă ă ţ ă ă ă nu putea $i de a#a ce&a/ copilul se a$la ntr"o dependenţă ciudat $a de perec-ea de cristale #i nu putea tr iă ţă ă departe de ele. !i s"a p rut c era )ai si)plu să ă ă"i lase

*uc ria 2 care era ur%t , din c%te )iă ă "a spus ort 2 dec%t să ncerce să"i trate'e psi-o'a, n orice ca', ?un; l"a nso it peţ ort atunci c%nd a $ost adoptat 2 din nt%)plare, c-iar dec tre Ar)and Bluett, *udec torul la.ă ă ă

3 un o) ngro'itor> Pare a#a de )oale #i de4 med>3 Cani(alul a c utat o ase)enea $iin $ cut de două ţă ă ă ă

cristale &re)e de dou 'eci de ani #i )ai (ine, nu)ai c $ ră ă ă ă

s"o #tie. P i, cristalul pe care lă "a g sit pri)a dat $ ceaă ă ă pro(a(il parte dintr"o perec-e, dar el nu #i"a dat sea)a. Acontinuat s nuă "#i dea sea)a p%n c%nd a descoperit ceă era cu ort. A ( nuit tot ti)pul, dar nu a #tiut niciodat cuă ă certitudine p%n acu). u a) #tiut din noaptea n careă l"a) cules pe ort. Cani(alul ar $i dat tot ce a&ea pe lu)e n sc-i)(ul lui ort 2 o $iin o)eneasc pl s)uit deţă ă ă ă cristale. Ba nu/ de $apt, ort nu este o $iin o)eneasc / aţă ă

ncetat s )ai $ie nc de la &%rsta de un an. 7ar cred că ă ă pricepi ce &reau s spun.ă

3 5i sta ar $i inter)ediarul pe careă "l &rea Cani(alul8

1=K



3 <act. A#a c , atunci c%nd a) n eles ce este ort,ă ţ a) pro$itat de oca'ie ca să"l ascund n ulti)ul loc de pelu)e la care s"ar $i g%ndit Pierre Monetre să"l caute 2 adică c-iar su( nasul lui.

3 Vai, Oee> Ce risc cu)plit> N"ar $i a&ut cu) s nuă "l

descopere p%n la ur) >ă ă3 5ansele erau $oarte )ici. Mie Cani(alul nu")i poateciti g%ndurile. Poate s ) )(oldeasc #i s ) c-e)eă ă ă ă ă ntr"un $el ciudat, dar nu poate să")i p trund n )inte.ă ă Nu")i poate $ace ce iţ "a $ cut ie ort adineauri. Cani(alulă ţ te"a -ipnoti'at ca s te sileasc s $uri neste)atele #i s i leă ă ă ă aduci. ort a intrat n )intea ta, p%n n str $unduri, #i iă ă ţ "a

cur atăţ "o, d%nd a$ar totul.ă3 +)i4 )i a)intesc. A $ost o ade& rat ne(unie.ă ă3 !"a) luat pe ort cu )ine #i )"a) ocupat de el $ ră ă

r ga'. A) citit toate c r ile pe care a) putut pune )%na #iă ă ţ l"a) ndopat cu ele. Toate c r ile, Bunn, de orice $el 2ă ţ anato)ie co)parat , istorie, )u'ic , )ate)atic , c-i)ie 2ă ă ă tot ce credea) c lă "ar putea a*uta s cunoasc ceea ceă ă este o)enesc. @n latin din Antic-itate a spus: Cogito ergo

sm 2 EJ%ndesc, deci e<istF. ort este esen a acesteiţ )a<i)e. Pe &re)ea c%nd era pitic, credea c este pitic,ă drept pentru care nu a crescut deloc #i nu s"a g%nditniciodat c &ocea ar tre(ui s i se sc-i)(e. Nu iă ă ă "a trecut oclip prin cap s aplice ceea ce n& ase n propriul luiă ă ăţ interes/ ) l sa totdeauna pe )ine s -ot r sc n locul lui.ă ă ă ă ă 7epo'ita tot ce n& a ntrăţ "un co)parti)ent er)etic nc-is,

#i nu s"a atins de el p%n c%nd nu a -ot r%t c &eniseă ă ă &re)ea să"l $oloseasc . Are o )e)orie eidetic , #tii.ă ă3 Ce"i asta83 Me)orie $otogra$ic , #i a)inte#te per$ect tot ce aă

& 'ut sau a au'it sau a citit. C%nd degetele au nceput să ă"icreasc la loc 2 erau 'dro(ite co)plet #i $ r &reo sperană ă ă ţă de"a se )ai re$ace 2 a) p strat un secret des &%r#it. raă ă singurul lucru care i"ar $i putut ng dui lui Cani(al să ă

descopere ce era ort. 7egetele oa)enilor nu se potregenera. iin ele create de un singur cristal nu pot sţ "o $acă nici ele. Cani(alul #i petrecea ore n #ir din noapte st%nd n

1=L



cortul care ad poste#te )ena*eria #i ncerc%nd să "o $or e'eţ pe &e&eri a c-eal s capete (lan sau sţ ă ă ă ă"l $ac pe Jogol,ă B iatulă "Pe#te, s capete (ron-ii, )(oldinduă "i cu )intea.7ac &reuna din ele ar $i $ost o $iin creat de două ţă ă ă cristale, s"ar $i reparat singur .ă

3 Cred c n eleg. 5i tu ai $ cut totul ca să ţ ă ă"l con&ingi peort c este o $iin o)eneasc 8ă ţă ă

3 A#a e. Tre(uia s si)t nainte de toate c $ace parteă ă ă din o)enire. 7in acest )oti& l"a) n& at s c%nte laăţ ă c-itar , dup ce degetele iă ă "au crescut la loc, ast$el nc%t să poat n& a )u'ica repede #i la per$ec ie. Po i n& a )aiă ăţ ţ ţ ăţ )ult teorie )u'ical ntră ă "un an de c-itar dec%t n trei deă

pian, iar )u'ica este una dintre cele )ai o)ene#ti crea iiţ din c%te e<ist 4 A a&ut o ncredere deplin n )ine, pentruă ă c nu lă "a) l sat niciodat s g%ndeasc cu propria luiă ă ă ă )inte.

3 Nu4 nu te"a) )ai au'it nicic%nd &or(ind ca acu),Oee. Vor(e#ti ca din c r i.ă ţ

3 A tre(uit s *oc #i eu un rol, scu)po, spuse ncetă Oena. !a nceput, a) $ost ne&oit să ă"l in pe ort ascunsţ

p%n c%nd a n& at tot ce iă ăţ "a) putut spune eu. Apoi a)$ost o(ligat să ă")i i)agine' o )odalitate prin care să"l $acsă"l )piedice pe Cani(al să"#i ating elurile, $ r s ri#teă ţ ă ă ă s de&in scla&ul lui.ă ă

3 7ar cu) ar putea s $ac el a#a ce&a8ă ă3 B nuiesc c Monetre este creat de un singur cristal.ă ă

Cred c , dac ort ar putea s n&e e nu)ai s $olosească ă ă ţ ă ă

(iciul acela )ental pe care l posed Cani(al, atunci lă "arputea distruge cu el. 7ac lă "a# ucide pe Cani(al cu unglonte, acesta nu i"ar o)or #i cristalul. Poate c se &a uniă cu un altul )ai t%r'iu, #i"l &a crea din nou, n ntregi)e, dedata aceasta posed%nd toat puterea pe care o are o $iină ţă ' )islit de dou cristale.ă ă ă

3 Oee, de unde #tii c el nu este creat de dou cristale8ă ă3 Nu #tiu, r spunse Oena depri)at . 7ac este a#a,ă ă ă

atunci pot doar s ) rog ca ort s se pre uiască ă ă ţ ă su$icient de )ult ca $iin o)eneasc pentru a nu acceptaţă ă s de&in ceea ce Cani(alul dore#te s $ac din el. @ra luiă ă ă ă

10



$a de Ar)and Bluett este un senti)ent o)enesc, ca #iţă dragostea pentru a alloell. Cu aceste dou lucruri lă "a)tot ( tut la cap p%n ce au de&enit o parte din el nsu#i.ă ă

Bunn t cuse nc dinainte de %#nirea acestui #u&oi deă ă ţ &or(e a)are. 5tia c Oena l iu(ea pe ort/ c era totu#iă ă

$e)eie su$icient de )ult pentru a si) i apari ia lui aţ ţ alloell ca pe o a)enin are pro$und / c luptase #i cţ ă ă ă i'(utise să"#i st p%neasc tenta ia de aă ă ţ "l ndep rta peă ort de a/ #i, )ai )ult dec%t orice, c a&ea de n$runtată groa'a #i re)u#carea, acu) c ndelungata ei str danieă ă a*unsese ntr"un punct critic.

Pri&i $a a )%ndr #i desco)pus a Oenei, col ul (u'elorţ ă ă ţ

ce"i at%rna u#or ntr"o parte, capul nclinat ntr"un gestdureros, u)erii drep i ce i se pro$ilau su( roc-ia grea, #iţ #tiu c nu a&ea s o uite niciodat . @)anitatea este ună ă ă concept apropiat celor anor)ali, care, spre )area lordisperare, se a$l )ereu doar n )arginea ei #i care,ă 'dro(i i de neputin #i durere, #i a$ir) calitatea deţ ţă ă )e)(ri, $ r s ncete'e &reodat să ă ă ă ă"#i ntind (ra eleă ţ di$or)e nspre ea. +n )intea lui Bunn, silueta aceasta

c-inuit #i cura*oas se ntip ri ca o ntruc-ipare a *ert$ei.ă ă ăc-ii li se nt%lnir #i Oena '%)(i cu greutate.ă3 ei, Bunn.Bunn desc-ise gura #i tu#i, sau poate c suspin . ă ă

cuprinse pe Oena cu (ra ele #iţ "#i cui( ri ( r(ia n sco(ituraă ă r coroas a g%tului ei ) sliniu. 6tr%nse cu putere din oc-iă ă ă ca pentru a"#i da dru)ul lacri)ilor. C%nd i desc-ise, putu

s &ad din nou. 5i atunci #i pierdu graiul.ă ăPri&ind peste u) rul Oenei, prin u#a de la (uc t rie,ă ă ă & 'u dincolo, n su$ragerie, o siluet uria# #i costeli& .ă ă ă ă Bu'a de *os i se ( l ng ni peste ( r(ie n ti)p ce intrusulă ă ă ă se apleca peste ) su a de ca$ea. M%inile $ine apucar )aiă ţ ă nt%i o neste)at , apoi #i pe cealalt . 6e ndrept din spate,ă ă ă i arunc o pri&ire &ag co)p ti)itoare ce i lu)in o clipă ă ă ă $a a gri"&er'uie #i ie#i n t cere pe u#ţ ă ă

3 Bunn, draga )ea, ) doare>ăNeste)atele acestea sunt ort, g%ndi Bunn. Acu) o

să"i spun c 6olu) leă "a luat ca s i le duc napoiă ă

11



Cani(alului. a a #i &ocea i erau uscate #i al(e, ca de cret ,ţ ă atunci c%nd rosti:

3 A(ia de"acu) o s nceap neca'urile4ă ă

1



ort urc sc rile n goan #i n & li n cas .ă ă ă ă ă ă3 Parc a# u)(la pe nisip )i#c tor, spuse el cuă ă

r su$larea t iat . iecare nenorocit de lucru pe care &reauă ă ă să"l apuc )i scap printre degete. rice a# $ace #i oriundeă )"a# duce, este $ie prea de&re)e, $ie prea t%r'iu, $ie4

+n acel )o)ent o ' ri pe Oena n $otoliu, st%ndă ncre)enit , cu oc-ii larg desc-i#i a inti i n gol, iar peă ţ ţ Bunn g-e)uit la picioarele ei.ă

3 Ce se nt%)pl aici8ă+i r spunse Bunn:ă3 +n ti)p ce era) n (uc t rie, a &enit 6olu) #i a luată ă

neste)atele #i noi n"a) putut să"l )piedic ), nă "a) putut$ace ni)ic, iar Oena n"a )ai scos o &or( de atunci #i suntă speriat #i nu #tiu ce s $ac4 o$$> nc-eie ea i'(ucnind nă ă pl%ns.

3 7u)ne'eule>7in doi pa#i str ( tu nc perea, o ridic pe Bunn,ă ă ă ă

in%ndţ "o str%ns n (ra e c%te&a clipe, dup care i d duţ ă ă dru)ul #i ngenunc-e l%ng Oena.ă

3 Oee4a nu $ cu nici o )i#care. c-ii ei, cu pupilele dilatate,ă

p reau dou $erestre d%nd spre o noapte )ult preaă ă ntunecoas . +i ridic ( r(ia #i o pri&i $i< n oc-i. Oenaă ă ă

ncepu s tre)ure #i s strige, apoi porni s se '(at nă ă ă ă (ra ele lui ca ars .ţ ă3 Nu, nu4

19



3 A-, Oee, )i pare r u. Nă "a) #tiut c o s te doar .ă ă ă6e l s pe spate #i #i ridic pri&irile, p r%nd n cele dină ă ă ă

ur) să ă"l &ad .ă3 ort, e#ti tea$ r4ă3 7esigur. Ce"a $ost cu 6olu)8

3 Are cristalele. c-ii lui ?un;.3 7e doispre'ece ani le ine departe de Cani(al, #optiţ

Bunn, iar acu)43 Cre'i c Monetre lă "a tri)is pentru ele83 6e poate. Cred c )ă "a ur) rit #i a a#teptat p%n ceă ă

te"a & 'ut plec%nd. A intrat #i a ie#it at%t de repede, că ă n"a) putut dec%t s ne uit ) la el.ă ă

3 c-ii lui ?un;4Atunci #i a)inti. Copil $iind, aproape c )urise atunciă c%nd Ar)and i aruncase *uc ria. !a $el, c%nd &aga(ondulă acela o 'dro(ise cu piciorul, si) ise o durere s$%#ietoare, cuţ toate c se a$la n restaurant, la &reo #ai'eci de )etriă distan . Iar acu), Cani(alul ar putea4 A-, nu. ra preaţă )ult.

7eodat , Bunn se pocni cu pal)a peste gur .ă ă

3 ort, )i"a trecut acu) prin cap c 6olu) nă "a &enitsingur. Cani(alul #i dorea at%t de )ult neste)atele4 #i #tiicu) procedea' el c%nd &rea ce&a. Nu suport s a#tepte.ă ă ă Pro(a(il c acu) se a$l n ora#.ă ă

3 Nu, rosti Oena, ridic%ndu"se eap n . Nu, Bunn.ţ ă ă 7ac nu ) n#el, a $ost n ora#, iar acu) este n dru) spreă ă (%lci. 7ac #i nc-ipuie c $ata aceea, a alloell, esteă ă

ort, atunci &a dori s ai( neste)atele acolo unde poateă ă s se ocupe de ele #i să "o supra&eg-e'e #i pe ea n acela#iti)p. Pun pariu c n clipa asta gone#te napoi spre (%lci.ă

ort suspin .ă3 A-, de n"a# $i plecat> Poate c a# $i reu#it să ă"l opresc

pe 6olu), #i c-iar s a*ung la Cani(al #i4 la nai(a> Ma#inaă lui Nic; era n gara*/ )ai nt%i a tre(uit să"l g sesc pe Nic;ă #i s i cer s )iă ă "o )pru)ute, apoi a tre(uit s )ut ună

ca)ion parcat c-iar n $a a gara*ului, apoi a) constatat cţ ă nu a&ea ap n radiator #i4 n elege i &oi. ricu), a)ă ţ ţ o( inut )a#ina. ste parcat *os, n $a . A) de g%nd sţ ă ţă "o

1=



#terg c-iar acu). Cu) p%n acolo sunt aproape cinci suteă de ;ilo)etri, ar tre(ui să"l pot a*unge din ur) pe4 apropo,ă c%nd a $ost 6olu) aici8

3 Acu) &reo or . 7ar nă "ai cu) să"i a*ungi, ort. 5i nicinu &reau s ) g%ndesc la ce o s i se nt%)ple c%nd o să ă ă ţ ă

nceap s se ocupe de neste)atele acelea.ă ăort #i scoase ni#te c-ei, le arunc n aer, dup care leă ă prinse.

3 Poate c o s reu#i) totu#i, spuse el dintră ă "odat .ă6e repe'i la tele$on. Ascult%ndu"l cu) &or(ea precipitat

n receptor, Oena se ntoarse spre Bunn.3 Cu a&ionul. Binen eles c da.ţ ă

ort puse receptorul *os #i se uit la ceas.ă3 7ac a*ung la aeroport n dou spre'ece )inute, potă ă s prind a&ionul.ă

3 Vrei s spui c pute) să ă ă"l prinde).3 Nu, &oi nu &eni i cu )ine. 7eţ "acu) ncolo, a$acerea

) pri&e#te strict personal. Voi, copii, a i trecut prină ţ su$iciente neca'uri.

Bunn #i puse pardesiul.

3 M ntorc la a&ana, spuse ea scurt, iar pe $a i seă ţă citea o -ot r%re de neclintit, n po$ida tr s turilor eiă ă ă copil re#ti.ă

3 7oar n"o s ) l sa i aici, spuse Oena categoric ,ă ă ă ţ ă lu%ndu"#i la r%ndul ei pardesiul. ai s nu ne cert ), ort.ă ă A) $oarte )ulte lucruri să" i spun #i poate #i )ulte deţ $ cut.ă

3 7ar43 Cred c are dreptate, spuse Bunn. Are o )ul i)eă ţ să" i spun .ţ ă

C%nd a*unser la aeroport, a&ionul nainta de*a ncet peă calea de rulare, ndrept%ndu"se spre pist . ort porni nă &ite' dup el, cla<on%nd ntruna, p%n ce acesta se opri,ă ă ă a#tept%ndu"i. 7up ce să "au instalat pe locurile lor, Oena

ncepu s &or(easc cu o &oce lini#tit #i nu ter)in dec%tă ă ă ă cu 'ece )inute nainte de ateri'are.

ort c 'u pe g%nduri #i rosti dup o &re)e:ă ă

1



3 7eci asta sunt.3 o c-estie s $ii a#a ce&a, re)arc Oena.ă ă3 5i de ce nu )i"ai spus n to i anii ace#tia8ţ3 iindc erau prea )ulte lucruri pe care nu le #tia).ă

Pe care nu le #tiu nici acu)4 Nu #tia) c%t ar $i putut

scoate de la tine Cani(alul dac ar $i ncercat să "o $ac / nuă #tia) c%t ti)p le tre(uia con&ingerilor pe care le a&eaidespre tine nsu i ca s se consolide'e. Tot ce a) ncercatţ ă s $ac a $ost s te deter)in s accep i $ r discu ii c erai oă ă ă ţ ă ă ţ ă $iin o)eneasc , o parte din u)anitate, #i s cre#ti cuţă ă ă aceast idee.ă

6e ntoarse (rusc spre ea.

3 7e ce a) )%ncat $urnici8a d du din u)eri.ă3 Nu #tiu. 6"ar putea ca nici ) car dou cristale s nuă ă ă

$ac o trea( per$ect . ricu), a&eai o caren de acidă ă ă ţă $or)ic. 5tiai c n $rance' E$urnic F se spuneă ă ă formi8urnicile con in o cantitate )are de acid $or)ic. @nii copiiţ ) n%nc &arul din tencuial pentru c au ne&oie de calciu.ă ă ă ă Altora le plac pr *iturile arse pentru car(onul din ele. 7acă ă

ai a&ut o caren , $ii sigur c a $ost serioas .ţă ă ălapsurile se l sar #i si) ir c a&ionul #i ncetine#teă ă ţ ă ă

&ite'a.3 A) a*uns. C%t de departe e (%lciul de aici83 !a &reo #ase ;ilo)etri. Pute) lua un ta<i.3 Oee, o s te las unde&a n a$ara (%lciului. Ai trecută

prin prea )ulte.

3 u o s &in cu tine, spuse Bunn $er) . 7ar, Oee4ă ă cred c are dreptate. Te rog s stai deoparte p%n ce4ă ă ă p%n ce se s$%r#e#te totul.ă

3 Ce ai de g%nd s $aci8ăl #i des$ cu )%inile.ă3 Tot ce o s pot. 6ă "o scot pe a de acolo. 6ă"l opresc

pe Ar)and Bluett să"#i duc la ndeplinire planurileă tic loase pe care le are n pri&in a ei #i a )o#tenirii. C%tă ţ

despre Cani(al4 nu #tiu, Oee. Voi ac iona $unc ie deţ ţ )pre*ur ri. 7ar nu)aiă e. Tu ai $ cut tot ceă "ai putut. ai să

1D



pri&i) lucrurile n $a : a(ia te po i )i#ca. Ar tre(ui s stauţă ţ ă tot ti)pul cu oc-ii pe tine.

3 Are dreptate, Oee. Te rog4 $ cu Bunn.ă3 Bine, dar ai gri* , ort,ă te rog s ai gri* >ă ă

)ai r%u ca ntr"un co#)ar, g%ndi a. +nc-is ntră "orulot cu un ne)ernic nsp i)%ntat #i cu un pitic peă ă )oarte, $ r aă ă "i )ai pune la socoteal pe ne(unul #i peă )onstrul acela, care se pot ntoarce n orice clip . 7iscu iiă ţ ne(une#ti despre degete care lipsesc, despre neste)ate &ii#i ideea nc #i )ai descreierat cu) c ea nu este a, ciă ă ă altce&a sau altcine&a.

a&ana ge)u. a stoarse prosopul #i"i ta)pon din nouă $runtea. V 'u din nou cu) (u'ele i tre)ur #i i se )i#c ,ă ă ă dar din g%t nu se au'i dec%t acela#i (ol(orosit sla(, ce sestinse repede.

3 Vrea ce&a, spuse ea. A-, ce n"a# da s #tiu ce> Iă "a#aduce i)ediat orice ar &rea4

Ar)and Bluett st tea l%ng $ereastra desc-is , cuă ă ă spatele lipit de perete, spri*inindu"#i cotul de per&a'. a

( nuia c era o po'i ie $oarte inco)od #i c , pro(a(il, lă ă ţ ă ă dureau picioarele, dar nu &roia s se a#e'e n ruptulă capului, pentru ca nu cu)&a s se ndep rte'e de $ereastr .ă ă ă +n $elul acesta ar putea la o adic s strige dup a*utor.ă ă ă Craiului stuia ( tr%n i era dintră ă "odat tea) de ea. +nc oă ă ă pri&ea cu oc-i u)e'i #i po$ticio#i, dar era ngro'it. ricu),dă"l ncolo> Nu asta conta acu). Pro(a(il c ni) nui nu iă ă "ar

pl cea să ă"#i &ad identitatea pus n du(iu, dar n ca'ul deă ă $a e<ista #i o latur (un . rice putea s p stre'e l i)eaţă ă ă ă ă ăţ rulotei ntre ea #i Ar)and Bluett era (ine&enit.

3 A# dori să"l la#i n pace pe )onstrul la )ic, rosti elă scurt. ricu), e pe duc .ă

a i arunc o pri&ire nc rcat de ur , dar nu spuseă ă ă ă ni)ic. T cerea se prelungi, ntrerupt doar atunci c%ndă ă *udec torul #i )i#ca picioarele a)or ite. +ntră ţ "un t%r'iu.

Bluett gl sui:ă

1



3 C%nd do)nul Monetre o s se ntoarc cu cristaleleă ă acelea, o s a$l ) noi cine e#ti. 5i s nuă ă ă ")i spui iar #i c nuă ă #tii ce"i cu toat po&estea asta, nc-eie el r stinduă ă "se.

a o$t .ă3 Nu #tiu. 5i a# &rea s nu )ai ipi a#a. Nuă ţ ")i po iţ

s)ulge ni#te in$or)a ii pe care nu le de in. 5i pe deasupra,ţ ţ o)ule ul sta e (olna&.ţ ă

?udec torul $orn i #i se apropie #i )ai )ult de $ereastr .ă ă ă a $u c%t pe ce s se ndrepte spre el, )%r%indă a)enin tor: pro(a(il c *udec torul ar $i ie#it deţă ă ă "a dreptulprin perete. 7ar c-iar atunci, a&ana ge)u din nou.

3 Ce e, drag 8 Ce e8ă

Apoi se ncord . 6i) i, n str $undurile )in ii, o pre'enă ţ ă ţ ţă asociat &ag cu o )u'ic delicat #i lin #i deopotri& cu oă ă ă ă ă $a pl cut , senin #i sur%' toare. ra ca #i cu) i seţă ă ă ă ă pusese o ntre(are c reia i r spunse n t cere:ă ă ă nt aici&nt *ine7 cel p in deocamdat & ţ ă

6e ntoarse #i se uit la *udec tor, &r%nd s &ad dacă ă ă ă ă )p rt #e#te #i el strania e<perien . Bluett p rea ncordat.ă ă ţă ă 6t tea n picioare, cu un cot spri*init de per&a', #iă "#i lustruia

ner&os ung-iile pe re&erul -ainei.Prin $ereastr p trunse o )%n .ă ă ăra o )%n )utilat . 6e i&i n interiorul rulotei precu)ă ă

capul #i g%tul unei p s ri de ap a$late n c utarea pr 'ii,ă ă ă ă ă trecu peste u) rul lui Ar)and #iă "#i r s$ir degetele su(ă ă oc-ii lui. 7egetul )are #i ar t torul erau intacte. 7egetulă ă )i*lociu era )ai )ic dec%t tre(uie, iar celelalte dou nuă

erau dec%t ni#te cioturi acoperite de esut cicatriceal.ţ6pr%ncenele lui Ar)and Bluett erau ca dou se)icercuriă alungite #i '(%rlite deasupra oc-ilor aproape ie#i i dinţ or(ite, ce se $ cuser la $el de rotun'i ca #i guraă ă "i largdesc-is . Bu'a superioar i se r s$r%nse, acoperinduă ă ă "iaproape cu totul n rile. 6coase un sunet stins, ur)at de ună icnet ce se trans$or) ntră "un ip t, dup care se pr (u#i.ţ ă ă ă

M%na disp ru pe unde &enise. 6e au'i 'go)otul unoră

pa#i repe'i apropiindu"se de u# , apoi un cioc nit #i o &oceă ă rostind:

3 a> a alloel> 7esc-ide>

1K



Vocea i tre)ur $ r )oti&.ă ă ă3 Ci4 cine e8 se (%l(%i ea.3 ort.Clan a se agita &iolent.ţ3 Jr (e#teă "te, Cani(alul tre(uie s pice din )o)ent nă

)o)ent.3 ort, eu4 u#a e ncuiat .ă3 C-eia tre(uie s $ie n (u'unarul *udec torului.ă ă

Jr (e#teă "te.6e apropie #o& ind de trupul ce ' cea ne)i#cat peă ă

spate, cu capul re'e)at de perete #i cu oc-ii str%ns nc-i#i ntr"un e$ort &iolent de a se i'ola de lu)e. +n (u'unarul

st%ng al -ainei g si un (reloc #i separat de el o c-eie, peă care o lu . 6e do&edi a $i cea (un .ă ăa st tea n picioare, clipind din oc-i n lu)inaă

soarelui.3 ort>3 "n regul , spuse el intr%nd.ă+i atinse (ra ul #i '%)(i.ţ3 N"ar tre(ui s scrii scrisori. aide, Bunn.ă

3 Credeau c eu #tiu unde te a$li spuse a.ă3 i (ine, acu) #tii.6e ntoarse cu spatele la ea #i l pri&i cu aten ie peţ

Ar)and Bluett.3 Ce pri&eli#te> I"a $ost r u de la sto)ac8ăBunn se n pustise spre pat #i ngenunc-ease l%ng el.ă ă3 a&ana4 Vai, a&ana4

a&ana ' cea eap n pe spate. c-ii i erau sticlo#i, iară ţ ă (u'ele str%)(e #i uscate.3 ste4 este4 el4 $ cu a. A) $ cut ceă ă "a) putut.

Vrea ce&a. Mi"e tea) c 4ă ă6e apropie de pat. ort o ur) . Bu'ele palide #iă

u)$late ale lui a&ana se rela<ar ncet, apoi se ncre ir laă ţ ă loc, l s%nd s scape un sunet sla(.ă ă

3 A# vrea s #tiu ce dore#te> e<cla) a.ă ă

Bunn nu spuse ni)ic. +#i puse )%inile cu tandre e peţ o(ra*ii lui $ier(in i, dar p r%nd ns totodat c &rea sţ ă ă ă ă ă"is)ulg cu&intele nerostite. ort se ncrunt .ă ă

1L



3 6 & d dac pot s a$lu, spuse el.ă ă ă ăa o(ser& c $a a i se rela<ea' , de&enindă ă ţ ă

ine<presi& , apoi se aplec peste a&ana. T cerea de&eniă ă ă dintr"odat at%t de ad%nc , nc%t 'go)otele de a$ar p rură ă ă ă ă c p trund n untru ca o cascad )ugitoare.ă ă ă ă

clip )ai t%r'iu, ort se ntoarse spre a cu o $igură ă sc-i)onosit de durere.ă

3 5tiu ce &rea. Poate c nu )ai a&e) ti)p/ dar4ă tre(uie s a&e), spuse el cu -ot r%re n glas. M duc nă ă ă cel lalt cap t al rulotei. 7ac se )i#c , ad ug elă ă ă ă ă ă ar t%nduă "l pe *udec tor, pocne#teă "l cu panto$ul. 7epre$erin , $ r s te descal i.ţă ă ă ă ţ

Ie#i din nc pere, )as%nduă "#i g%tul cu )%na ntr"un )odciudat.3 Ce are de g%nd s $ac 8ă ăBunn, cu pri&irile a intite pe c-ipul de )uri(und a luiţ

a&ana, r spunse:ă3 Nu #tiu. Ce&a pentru a&ana, pro(a(il. Ai & 'ut cu)ă

ar ta c%nd a plecat8 Nu pot crede c a&ana o s 4 o s 4ă ă ă ă7intr"un co)parti)ent al rulotei se au'i r sun%nd oă

c-itar . Cine&a #i acorda instru)entul. Nota ElaF era preaă *oas , #i se n l cu o $rac iune/ nota E)iF era prea plat .ă ă ţă ţ ă Apoi se au'i )elodia.

@nde&a, o $at ncepuse s c%nte la c-itară ă ă tardst .Vocea de sopran liric , era plin #i li)pede, pur ca a unuiă ă ă ă copil. Poate c asta #i era, de $apt. 6$%r#itul $iec rei $ra'eă ă

era )arcat de un vi*rato u#or. Vocea rostea cu&intele,lungind ) sura, iar c-itara o aco)pania, cre%nd ce&a ce nuă era nici i)pro&i'a ie, nici stili'are, ci doar un c%ntec li(er caţ respira ia. r acorduri prea co)plicate, c-itara puncta iciţ ă ă #i colo )elodia n ara(escuri rapide #i delicate.

a&ana continua să"#i in oc-ii desc-i#i, $ r s seţ ă ă ă ă )i#te. Acu) ns oc-ii ncetaser să ă ă"i )ai $ie sticlo#i #ide&eniser u)e'i, iar dup un ti)p ncepu s '%)(easc .ă ă ă ă

a ngenunc-e l%ng Bunn, poate doar pentru a $i )aiă aproape4 Continu%nd s '%)(easc , a&ana #opti:ă ă

3 iddo.

1D0



C%nd acordurile ncetar , $a a i se destinse #i rostiă ţ distinct:

3 ei.ra un co)pli)ent e<pri)at printr"o singur sila( .ă ă

7up care, nainte ca ort s se napoie'e, #i d duă ă ă

su$letul.dat a$lat iar #i n nc pere, ort nici ) car nu seă ă ă ă

uit n direc ia patului. P rea c are pro(le)e cu g%tul.ă ţ ă ă3 aide i, spuse el r gu#it. Tre(uie s ie#i) de aici.ţ ă ă c-e)ar pe Bunn #i se ndreptar spre u# . aă ă ă

st tea ns l%ng pat, in%nduă ă ă ţ "#i )%inile pe o(ra*ii luia&ana, cu $a a ei (l%nd #i rotund ne)i#cat .ţ ă ă ă

3 Bunn, -ai odat . 7ac se ntoarce Cani(alul4ă ă7e a$ar se au'i 'go)otul unor pa#i, ur)at de oă (u$nitur n peretele rulotei. a se r suci #i se uit laă ă ă $ereastra dintr"odat ntunecat de $a a )are #i trist a luiă ă ţ ă 6olu), ce o u)plea aproape cu totul. C-iar atunci, ortscoase un ip t ascu it #i se pr (u#i '&%rcolinduţ ă ţ ă "se pepodea. a se ntoarse cu $a a la u#a ce se desc-idea.ţ

3 ru)os din partea &oastr c )ă ă "a i a#teptat, spuseţ

Pierre Monetre, pri&ind n *ur.

1D1



Oena se g-e)ui pe )arginea patului des$undat #ige)u. ort #i Bunn plecaser de aproape dou ceasuri,ă ă l s%ndă "o n acest )otel. +n ora din ur) , depri)area oă cople#ise cu totul, p%n ce de&enise ca un $u) n (u#itoră ă de t )%ie, sau ca ni#te -aine de plu)( ceă "i acopereau)e)(rele 'dro(ite. 7e dou ori s rise n picioare #iă ă ncepuse s se pli)(e prin ca)er ner (d toare, dară ă ă ă durerea din genunc-i o silise s se ntoarc n pat, unde seă ă

apucase s lo&easc $ r &lag cu pu)nii n pern , după ă ă ă ă ă ă care ' cuse acolo inert , cople#it de ndoielile ce p reauă ă ă ă s se roteasc $ r ncetare n *urul ei. cuse oare (ineă ă ă ă ă spun%ndu"i lui ort cine este el8 N"ar $i tre(uit să"l n&e eţ s $ie )ai crud #i )ai aspru n general, nu nu)ai pentru aă se r '(una pe Ar)and Bluett8 C%t de ad%nc p trunseseă ă oare n& tura ei n entitatea )alea(il care era ort8 Nuăţă ă ar putea oare Monetre, cu $or a aceea $eroce, st p%nitoare,ţ ă s spul(ere ntră "o clip )unca ei de doispre'ece ani8 5tiaă at%t de pu ine #i si) ea cu certitudine c era )ult preaţ ţ ă nense)nat pentru aă "#i $i asu)at crearea unei4 unei $iin eţ o)ene#ti.

7orea cu ardoare s poat p trunde cu )intea nă ă ă interiorul acelor cristale ciudate #i &ii, a#a cu) ncercaseCani(alul s o $ac , dar ntru totul, ast$el nc%t s le poată ă ă ă

descoperi )ecanis)ele $unc ionale #i s a$le dateleţ ă co)plete legate de o $or) de &ia at%t de str in , nc%tă ţă ă ă p rea s nu ai( ni)ic co)un cu logica o)eneasc .ă ă ă ă

1D



Cristalele a&eau o &italitate deose(it / creau, se n)ul eau,ă ţ si) eau durerea/ dar care era scopul &ie ii lor8 7ac spargiţ ţ ă unul dintre ele celorlalte nu pare s le pese. 5i de ce, de ceă oare pl s)uiau ele, &is%nd, acele creaturi, ntră "un )od at%tde la(orios, celul cu celul , pentru a nu crea uneori dec%tă ă

o oroare, un )onstru, o gro' &ie neter)inat #iă ă ne$unc ional , iar alteori, n sc-i)(, doar pentru a copia laţ ă per$ec ie o $or) de &ia , nc%t orice di$eren ntre copieţ ă ţă ţă #i original disp rea/ iar alt dat , ca n ca'ul lui ort 2ă ă ă pentru a crea ce&a nou, care nu copiau ni)ic, ci era poateo )edie, o $iin nor)al la supra$a #i total $luid #iţă ă ţă ă poli)or$ic n str $unduri8 Care era leg tura lor cu acesteă ă ă

crea ii8 C%t ti)p #i )en inea un cristal controlul asupraţ ţ produsului s u #i n ce condi ii lă ţ "ar putea l sa să ă"#i ur)e'ecalea8 Iar c%nd se nt%)pla acel $eno)en rar, prininter)ediul c reia dou cristale creau o $iin ca ort 2ă ă ţă c%nd anu)e ur)au oare să"i dea dru)ul, l s%nduă "l să de&in el nsu#i4 #i ce a&ea s se nt%)ple cu el atunci8ă ă

Poate c Monetre a&usese dreptate atunci c%ndă descrisese $iin ele create de cristale drept rodulţ

)ateriali'at al i)agina iei lor nep )%nte#ti, construit laţ ă nt%)plare, )odelat dup sugestiile trunc-iate pro&eniteă din de$ectele de )e)orie ale su(iec ilor reali. 5tia 2ţ Cani(alul o de)onstrase $ r putin de t gad 2 c peă ă ţă ă ă ă P )%nt e<ist )ii, poate c-iar )ilioane de cristale ceă ă "#itr iesc e<isten a lor ciudat , ignor%nduă ţ ă "i pe oa)eni la $elcu) oa)enii le ignor pe ele, dat $iind c ciclurile (iologice,ă ă

scopurile #i inten iile celor dou specii sunt co)plet di$erite.ţ ă 5i totu#i4 c% i oa)eni care nu erau pe deţ "a"ntregul oa)eniu)(lau pe $a a P )%ntului8 C% i copaci, iepuri, $lori,ţ ă ţ a)oe(e, &ier)i, coni$ere, ipari #i &ulturi cre#teau #iţ n$loreau, notau #i &%nau, duc%ndu"#i &ia a printreţ prototipurile lor, $ r ca ni)eni s #tie c acesteaă ă ă ă repre'int n realitate un &is nep )%ntean #i c sunt lipsiteă ă ă de orice trecut, n a$ar de cel con inut n &isul care leă ţ

crease8EC r iF, pu$ni Oena. Toate c r ile acelea pe care leă ţ ă ţ

citise> 7e&orase tot ce i"ar $i putut aduce o l )urire c%t deă

1D9



)ic despre natura cristalelor &is toare. 5i pentru $iecareă ă strop de in$or)a ie pe care l do(%ndise 2 #i pe care iţ "lo$erise apoi lui ort 2 n )aterie de psi-ologie, (iologie,anato)ie co)parat , $ilo'o$ie, istorie, teoso$ie #i psi-ologie,ă pri)ise totodat c%te o por ie de certitudine tru$a# #i deă ţ ă

supo'i ii arogante con$or) c rora o)enirea este cul)eaţ ă crea iei. R spunsurile acestea>4 C r ile au r spunsuriţ ă ă ţ ă pentru toate. nou &arietate de plant denaturat apare,ă ă ă #i &reun iste #colit #i duce de ndat degetul la nas #iţ ă roste#te &erdictul: EMuta ie>F @neori, desigur c aceasta eţ ă e<plica ia. 7ar 2 c-iar )ereu8 Ce ar )ai $i putut spuneţ despre tainicele cristale &ii, &is%nd ntr"un #an #iţ

ndeplinind, printr"un soi de telec-ine'ie stranie, un )iracolal crea iei8ţ+l pl cea #i l sti)a pe C-arles ort care re$u'ase să ă

cread c orice r spuns era #i singurul posi(il.ă ă ă6e uit din nou la ceas #i ge)u. M car dac ar #ti,ă ă ă

) car dac lă ă "ar putea ndru)a pe ort4 dac ar puteaă pri)i #i ea s$aturi de unde&a, de oriunde4

M%nerul u#ii se r suci. Oena )pietri, pri&induă "l $i<. Ce&a

greu se ng-esuia n u# . Nu se au'i nici o ( taie. 6pa iulă ă ţ dintre u# #i cadru se l rgi n partea de sus. Apoi (roascaă ă ced , iar 6olu) se n pusti n ca)er .ă ă ă

a a lui griţ "&er'uie, desc rnat #i (u'a in$erioar , ce i seă ă ă ( l ( nea, i scoteau n e&iden )ai )ult ca de o(iceiă ă ă ţă oc-ii )ici #i in$la)a i. 6e d du pu in napoi, nc-ise u#a,ţ ă ţ apoi tra&ers nc perea ndrept%nduă ă "se spre ea, in%nduţ "#i

(ra ele lungi departe de corp, de parc ar $i &rut sţ ă ă )piedice orice )i#care pe care ar $i putut"o $ace.Pre'en a lui o $ cu s n eleag c se petrecuserţ ă ă ţ ă ă ă

lucruri groa'nice. Ni)eni nu #tia unde se g se#te, cuă e<cep ia lui ort #i a lui Bunn, care o l saser aici nainteţ ă ă de a tra&ersa autostrada ce ducea la (%lci. Iar ulti)a &estepe care o a&usese despre 6olu) era c se a$la pe dru)ă )preun cu Cani(alul.ă

7eci, Cani(alul se ntorsese #i i nt%lnise pe Bunn saupe ort, sau pe a)%ndoi #i, ceea ce era )ai r u, reu#iseă s capete in$or)a iile pe care nici unul din ei nu i leă ţ "ar $i

1D=



dat de (un &oie. 6e uit la el cu o pri&ire nelini#tit , n careă ă ă rese)narea se n&ecina cu o teroare cresc%nd .ă

3 6olu).l #i )i#c (u'ele #i #i trecu li)(a peste din ii ascu i iă ţ ţ ţ

#i str lucitori. 6e ntinse spre ea, iar Oena se d du napoi.ă ă

5i apoi, el c 'u n genunc-i. Cu gesturi ncete, i luă ă ntr"o )%n piciorul )ic #i se aplec peste el, ntră ă "oatitudine care era, nendoielnic, plin de un ad%nc respect.ă

+i s rut sco(itura gle'nei, la $el de (l%nd, #i ncepu să ă ă pl%ng . 7 du dru)ul piciorului #i se g-e)ui acolo, cople#ită ă de -o-ote cutre)ur toare #i t cute.ă ă

3 7ar, olm4 rosti ea, proste#te. +ntinse o )%n #i iă

atinse o(ra'ul ud. l i"o ap s #i )ai tare. Oena l pri&i cu oă ă ui)ire total . dinioar se ntre(ase ce se nt%)pl nă ă ă )intea a$lat nd r tul c-ipului acestuia -idos, ' &or%tă ă ă ă ă ntr"o lu)e t cut , lipsit de rostire #i n care totulă ă ă p trundea prin oc-ii aten i, $ r ca &reodat nici oă ţ ă ă ă e<pri)are c%t de )ic , o conclu'ie sau &reo e)o ie s iasă ţ ă ă la i&eal .ă

3 Ce s"a nt%)plat, 6olu)8 #opti ea. ort4

l #i n l pri&irea #i d du repede din cap. Oena seă ţă ă -ol( la el.ă

3 6olu)4 tu au'i8l p ru s e'ite/ apoi ar t nspre urec-e #i #i scutură ă ă ă ă

capul, n se)n c nu. I)ediat dup aceea, ar t spre $runteă ă ă ă #i $ cu se)n c da.ă ă

3 oo4 su$l Oena.ă

Ani de"a r%ndul, n (%lci se discutase nencetat pe te)asur'eniei, reale sau $alse, a )ului cu Piele de Aligator. 6eaduseser argu)ente peste argu)ente, care puteauă do&edi n egal ) sur a)(ele ipote'e. Cani(alul #tiuseă ă ă ade& rul, dar nu iă "l spusese niciodat . 6olu) era4 telepat>ă 6e nro#i a)intindu"#i dintr"odat de nenu) ratele prile*uriă ă n care anga*a ii (%lciului i aruncaser , pe *u) tate nţ ă ă glu) , tot soiul de insulte, #i, nc )ai r u, de reac iileă ă ă ţ

ngro'ite ale clien ilor.ţ3 7ar4 ce s"a nt%)plat8 !"ai & 'ut pe ort8 6au peă

Bunn8

1D



Capul i se leg n de dou ori.ă ă ă3 @nde sunt8 6unt te$eri8Ar t cu degetul )are n direc ia (%lciului #i scutură ă ţ ă

gra& din cap.3 Ce4 Cani(alul i"a prins8

$a&3 5i pe $at 8ă$a&6 ri *os din pat #i ncepu s se pli)(e ncolo #i ncoace,ă ă

$ r s ia n sea) durerea.ă ă ă ă3 Te"a tri)is aici ca s ) prin'i8ă ă$a&

3 5i atunci de ce nu )"ai n#$ cat ca s ) duci napoi8ă ă ăNu pri)i nici un r spuns/ 6olu) $ cu doar o )i#careă ă &ag .ă

3 6tai pu in. Ai luat neste)atele atunci c%nd iţ ţ "acerut"o4

6olu) #i cioc ni $runtea #i #i ntinse )%inile. 7eodat ,ă ă ea n elese.ţ

3 +nsea)n c teă ă "a -ipnoti'at.

6olu) d du ncet din cap.ă+n clipa aceea, Oena n elese c $urtul neste)atelor eraţ ă

un lucru co)plet lipsit de i)portan pentru el, dar c deţă ă data aceasta era cu totul altce&a. 6e petrecuse ce&a care l$ cuse s se r 'g%ndeasc , #i nc radical.ă ă ă ă ă

3 Vai, ce )ult a# &rea s po i &or(i>ă ţ6olu) $ cu )i#c ri $e(rile #i circulare cu )%na dreapt .ă ă ă

3 , dar *ineîn eles ţ , i'(ucni ea.5c-iop t p%n la (iroul cr pat, unde #i l sase po#eta,ă ă ă ă ă #i scoase din ea stiloul #i, n lipsa oric rei alte -%rtii,ă carnetul de cecuri.

3 @ite, 6olu). 6pune")i repede, gr (e#teă "te>6tiloul disp ru n )%inile lui uria#e, care acoperir cuă ă

totul carnetul ngust. 6e apuc s scrie cu repe'iciune, nă ă ti)p ce Oena #i $r%ngea )%inile, ner (d toare. Apoi iă ă "l

ntinse. 6crisul i era delicat #i ) runt, ordonat #i elegant,ă ca de tipar.

1DD



Oena citi $e(ril r%ndurile lapidare: EC. ur #te lu)ea. 5iă ă eu la $el. 7ar nu c-iar at%t de )ult. C. are ne&oie de a*utor,eu l"a) a*utat. C. l &rea pe ort ca s poat $ace s su$ereă ă ă c%t )ai )ult lu)e. Nu )iă "a p sat. A) continuat să ă"l a*ut.a)enii nu )"au pl cut niciodat .ă ă

u sunt pu in u)an. ort nu e deloc u)an. 7ar c%ndţ a&ana era pe )oarte, a &rut s"o aud pe iddo c%nt%nd.ă ort i"a citit n )inte. A #tiut. Nu )ai era ti)p. ra pericol.ort #tia. ort nu a $ugit. 5i"a luat &ocea lui iddo. Ac%ntat pentru a&ana. Apoi a $ost prea t%r'iu. C. a ap rut.ă !"a prins. ort a $ cut asta pentru ca a&ana s )oară ă ă $ericit. Asta nu l"a a*utat cu ni)ic pe ort. ort #tia asta/

a $ cută "o totu#i. ort e dragoste. C. e ur . ort )ai u)ană dec%t )ine. Mi"e ru#ine. Tu l"ai $ cut pe ort. Acu) eu teă a*ut pe tine.F

Oena citi, cu oc-i din ce n ce )ai str lucitori.ă3 7eci a&ana a )urit.6olu) $ cu un gest se)ni$icati&, r sucinduă ă "#i capul cu

)%inile, ar t%nd apoi spre cea$ #i pocninduă ă "#i degetele cu'go)ot. +#i scutur apoi pu)nul n direc ia (%lciului.ă ţ

3 7a. Cani(alul l"a o)or%t4 7e unde #tii desprec%ntec8

6olu) se lo&i peste $runte.3 A-a. Ai a$lat de la Bunn, #i de la $ata aceea, a/ din

)intea lor.Oena se a#e' pe pat, str%ng%nduă "#i o(ra*ii n )%ini.

J%nde#te"te, g%nde#te"te4 Ce n"ar $i dat pentru o l )urireă

sau un s$at despre $iin ele acestea nep )%ntene> Cani(alulţ ă #i ie#ise cu totul din )in i #i a*unsese inu)an/ era cuţ siguran o pl s)uire denaturat a cristalelor/ tre(uia sţă ă ă ă e<iste o cale de a"l opri. 7ac ar putea nu)ai să ă sta(ileasc contactul cu &reun cristal #i să ă"l ntre(e ce e de$ cut4 desigur c tre(uie s #tie. 7ac ) car lă ă ă ă ă "ar a&ea peEinter)ediarF, pe interpret, acela pe care Cani(alul lc utase n to i anii ace#tia4ă ţ

,ntermediarl!E6unt oar( , oar( cu des &%r#ire> 5i proast F g%$%i ea.ă ă ă ă

+n to i anii din ur) , singurul ei el $usese sţ ă ţ ă"l in pe ortţ ă

1D



departe de cristale/ nu tre(uia s ai( ni)ic deă ă "a $ace cuele, ca nu cu)&a Cani(alul s se $oloseasc de el pentru aă ă $ace r u o)enirii, ns ort era ce era: ns #i $iin a pe careă ă ă ţ Cani(alul o &oia/ era cel ce putea lua leg tura cu cristalele.ă Tre(uia s e<iste un )i*loc prin care cristalele s poată ă ă

distruge ceea ce creaser >ă+i &or de'& lui ns cristalele un ase)enea lucru8ă ăNu &a $i ne&oie s"o $ac , -ot r ea n aceea#i clip . Totă ă ă

ce &a a&ea ort de $ cut &a $i s n eleag straniulă ă ţ ă )ecanis) )ental al cristalelor, #i ast$el &a descoperi)etoda.

Nu)ai de i"ar putea"o spune> ort n& a repede, darăţ

g%ndea ncet, deoarece )e)oria eidetic este du#)anulă g%ndirii siste)atice. Pro(a(il c p%n la ur) a&ea s seă ă ă ă g%ndeasc #i singur la asta 2 dar p%n atunci ar puteaă ă a*unge scla&ul Cani(alului. Ce"ar putea ea s $ac 8 6ă ă ă"iscrie un (ilet8 6"ar putea ca el s nici nu )ai $ie n stareă să"l citeasc > 7oar dac ar $i $ost telepat 4 Telepat >ă ă ă ă

3 6olu), spuse ea $e(ril . Po i s 4 &or(e#ti, de aici 2 #iă ţ ă #i atinse $runtea 2 la $el cu) au'i8

l #i scutur capul. +n acela#i ti)p ns culese carnetulă ă pe care scrisese #i ar t un cu&%nt anu)e.ă ă

3 ort> Po i &or(i cu ort8ţ6olu) d du din cap, apoi $ cu )i#c ri din spr%ncene, deă ă ă

parc ar $i tri)is ce&a ntră "o direc ie anu)e.ţ3 , $ cu ea. Nu po i să ţ ă" i proiecte'i g%ndurile, dar el leţ

poate citi dac ncearc .ă ă

l d du cu n&er#unare din cap, n se)n c EdaF.ă ă3 Bine> e<cla) Oena. Respir ad%nc/ n s$%r#it, #tia cuă ă e<actitate ce tre(uie s $ac . Pre ul ns 4 7ar pre ul nuă ă ţ ă ţ conta. Nu a&ea cu) s conte'e.ă

3 7u") napoi, acolo, 6olu)/ )ă "ai prins.6unt speriat #i n$uriat . 7uă ă "te la ort. Te descurci tu

cu)&a. 7u"te la el #i g%nde#te cu putere. J%nde#te a#a:;ntrea* cristalele cm poate fi cis o fiin pl smit dină ă ţă ă ă

visele lor& Afl asta de la cristale&ă Ai priceput, 6olu)8Oidul se n l ase cu ani n ur) , c%nd ort a*unsese laă ţ ă

conclu'ia c%t se poate de si)pl c apelurile poruncitoareă ă

1DK



care l tre'iser n ti)pul nop ii erau destinate Oenei #i nuă ţ lui. Cogito ergo sm< 'idul, odat ridicat, r ) sese pe loculă ă ă lui ani n #ir, p%n ce Oena iă "a sugerat s ncerce s a$leă ă g%ndurile lui Bunn, care $usese -ipnoti'at . Atunci, 'idulă se d r%)ase/ iar acu), c%nd #i $olosise noul si) pentru aă ţ

locali'a rulota n care a era inut pri'onier #i pentru aţ ă ă a$la ulti)a dorin a lui a&ana, 'idul era n continuareţă pr (u#it. 7in acest )oti&, )intea lui, dotat cu aceaă ă sen'iti&itate neo(i#nuit , era desc-is #i lipsit de ap rareă ă ă ă n clipa c%nd Cani(alul intrase n rulot #i proiectase nspreă el, cu preci'ia dat de o ndelungat e<perien , $ascicolulă ă ţă acela concentrat de ur . ort se pr (u#ise, cuprins de oă ă

durere ar' toare.ă+n ter)eni o(i#nui i, era co)plet incon#tient. Nu l & 'uţ ă pe 6olu) prin'%nd"o cu un (ra pe a, care le#inase, nţ ti)p ce cu cel lalt se repe'i să "o spri*ine pe delicata #i(l%nda Bunn, care se '( tea #i se strop#ea, a(iaă in%nduţ "se pe picioare. Nu"#i a)intea cu) $usese

transportat n rulota )are a lui Monetre #i nici de sosirea,c%te&a )inute )ai t%r'iu, a unui Ar)and Bluett 'druncinat

#i a)e it, tur(at de $urie. Nu era con#tient nici de controlulţ -ipnotic rapid pe care l e<ercitase Monetre asupra luiBunn, a$lat prad unui acces de ner&i, nu au'i nici &oceaă ă ei plat #i cal) n ti)p ceă ă "i de'& luia locul unde se a$laă Oena, #i nici ordinul i)perios adresat lui 6olu) de a seduce la )otel #i de a o aduce aici. Nu au'i nici ordinulgrosolan adresat lui Ar)and Bluett:

3 Nu cred c )ai a) ne&oie de tine #i de $at deă ă "acu) ncolo. C ra iă ţ "& de aici.ăNu o & 'u pe a repe'induă "se dintr"odat spre u# #iă ă

nici pe Ar)and Bluett ridic%nd pu)nul #i tri)i %ndţ "o napoi n col , cu o lo&itur crunt , n ti)p ce )%r%ia printre din i:ţ ă ă ţ

3 u a) ne&oie de tine pentru ce&a anu)e, draga )ea,#i n"o s te las s dispari iar #i.ă ă ă

7ar ntunericul a#ternut peste lu)ea o(i#nuit i re&elă ă

o alt lu)e. Nu era ciudat / coe<istase dintotdeauna cuă ă cealalt .ă

1DL



ort o &edea a(ia acu), c%nd cealalt i $useseă spul(erat din $a a oc-ilor.ă ţ

Ni)ic din lu)ea aceasta nu )pr #tia ntunericul total ală uit rii. Cu$undat n ea, ort era i)un la )irare #i c-iar laă curio'itate. ra o lu)e a i)presiilor #i sen'a iilorţ

p%lp%itoare/ a pl cerii date de integrarea ntră "o g%ndirea(stract , a e)o iei pro&ocate de ntrep trunderea a două ţ ă ă pro(le)e co)ple<e, a unei concentr ri intense $ocali'ate nă structuri e'oterice #i ndep rtate. 6i) ea cu t rie pre'en aă ţ ă ţ unor entit i, leg tura dintre ele era ine<istent , cuăţ ă ă e<cep ia rarelor apropieri, #i totu#i unde&a, n dep rtare,ţ ă dou din ele se contopiser , ceea ce #tia c se nt%)pl cuă ă ă ă

totul e<cep ional. 7ar, n general, era lu)ea unor entit iţ ăţ care se de'&oltau singure, $iecare e&olu%nd dup gustul ei.ă Percepea un senti)ent de per)anen #i de &ia at%t deţă ţă ndelungat , nc%t )oartea nu era un $actor psi-ologic, ciă doar o conclu'ie estetic . Aici nu e<istau $oa)e, c ut ri,ă ă ă cooperare sau tea) / $iin ele acestea nu a&eau ni)ic deă ţ "a$ace cu esen a unei &ie i de acest $el. +n& at nc dinţ ţ ăţ ă copil rie s accepte #i s cread n ceea ceă ă ă ă "l ncon*ura, nu

cercet deloc, nu $ cu co)para ii #i nu se si) i deloc )irată ă ţ ţ #i cu at%t )ai pu in (ui) cit.ţ ă

Cur%nd, si) i cu) $or a care l do(or%se se apropie deţ ţ el. 7e#i acu) p rea )ai degra( c inten ionea' s lă ă ă ţ ă ă nt r%te dec%t să ă"l str pung #i să ă ă"l s$%#ie. respinse cuu#urin , s$or %nduţă ţ "se să"#i recapete cuno#tin a, pentru aţ n$runta ceea ce l deran*a.

7esc-ise oc-ii #i"#i si) i pri&irea intuit de a lui Pierreţ ţ ă Monetre, care st tea la (irou, n $a a lui. ort era ntins peă ţ spate ntr"un $otoliu, cu capul proptit n ung-iul dintresp tar #i o re'e) toare )ic #i rotun*it . Cani(alul ncetaseă ă ă ă s )ai e)it unde psi-ice. 6e )ul u)ea s l o(ser&e #i să ă ţ ă ă a#tepte.

ort nc-ise oc-ii, o$t #iă "#i )i#c (u'ele, aido)a cui&aă

care a(ia se tre'e#te.3 ort.Vocea Cani(alului era sua& #i prietenoas .ă ă

10



3 B iete drag , de c%nd a#tept clipa aceasta> ă ă nceputul unor lucruri )ari pentru noi doi.

ort #i desc-ise din nou oc-ii #i se uit n *ur. Bluettă st tea n picioare, uit%nduă "se ncruntat la el, tre)ur%nd detea) #i de $urie deopotri& . a alloell st tea g-e)uită ă ă ă

pe *os n col ul opus u#ii de la intrare, iar Bunn st tea peţ ă &ine l%ng ea, in%ndă ţ "o $ r &lag de (ra , pli)(%nd prină ă ă ţ nc pere o pri&ire lipsit de orice e<presie.ă ă

3 ort, repet Cani(alul insistent.ăort i nt%lni din nou pri&irea. r nici un e$ort, (locaă ă

$or a -ipnotic pe care Monetre o e<ercita asupra lui. Voceaţ ă sua& continu )%ng%ietor:ă ă

3 +n s$%r#it, ai &enit acas , ort, cu ade& rat acas .ă ă ă M a$lu aici ca s te a*ut. Tu apar ii acestui loc. Te n eleg.ă ă ţ ţ 5tiu ceea ce dore#ti. Te &oi $ace $ericit. Te &oi n& a ceăţ este ) re ia, ort. Te &oi ap ra, ort. Iar tu ) &ei a*uta,ă ţ ă ă ad ug el '%)(ind. Nuă ă "i a#a, ort8

3 N"ai dec%t s cr pi, i replic ort scurt.ă ă ăReac ia &eni instantaneu 2 un i)puls de ur &iolent , caţ ă ă

o s geat cu &%r$ul ascu it. ort o par pe loc #i a#tept .ă ă ţ ă ă

c-ii Cani(alului se ngustar , spr%ncenele i se ridicar .ă ă3 #ti )ai puternic dec%t )i"a) nc-ipuit. Bine. Te

pre$er puternic. $ar o s lucre'i cu )ine, #tii asta.ăort scutur din cap ine<presi&. 7in nou #i apoi de ncă ă

dou ori, Cani(alul l lo&i, tri)i %nduă ţ "#i i)pulsurile lainter&ale neregulate. 7ac ort să "ar $i ap rat contracar%ndă n $elul unui spadasin sau (o<er, Cani(alul ar $i i'(utit să"l

n$r%ng . Ap rarea lui era ns ca un 'id.ă ă ăCani(alul se l s pe spate, rela<%nduă ă "se. 6e p rea că ă i)pulsurile acelea i consu)au cantit i enor)e de energie.ăţ

3 oarte (ine, spuse el lini#tit. s te o(osi) pu in.ă ţ5i ( tu cu degetele n )as , nep s tor.ă ă ă ă Trecur clipe ndelungate. Pentru pri)a dat , ort #iă ă

d du sea)a c este parali'at. Putea s respire c%t se poateă ă ă de u#or #i să"#i )i#te, de#i cu di$icultate, capul. Bra ele #iţ

picioarele i erau ns grele ca plu)(ul #i a)or ite. durereă ţ &ag n cea$ l $ cu s n eleag , datorit cunoa#teriiă ă ă ă ţ ă ă

11



apro$undate a anato)iei, c i se ad)inistrase, de c tre oă ă )%n e<peri)entat , o in*ec ie n ) du&a spin rii.ă ă ţ ă ă

a se agit , t cut . Bunn se uit la ea o clip , cuă ă ă ă ă aceea#i pri&ire goal a oc-ilor larg desc-i#i de pe c-ipul eiă rotund #i dr g la#. Bluett #i )i#c picioarele n epenite.ă ă ă ţ

@#a se d du n l turi (u$nind. 6olu) intr , in%ndă ă ă ţ "o peOena n (ra e. ra le#inat . ort se s$or a $renetic s seţ ă ţ ă )i#te, $ r s i'(uteasc . Cani(alul a&u un '%)(et lu)inosă ă ă ă #i $ cu un se)n din cap:ă

3 !a col cu ea, al turi de restul gunoaielor, porunci el.ţ ă 6"ar putea s o $olosi) cu)&a. Ce 'ici, prietenul sta ală ă nostru de aici ar putea $i )ai cooperant dac o crest )ă ă

ni elu#8ţ 6olu) a&u un r%n*et ca de lup.3 7ar desigur, spuse Cani(alul g%nditor. Nu e destul de

)are ca s ncepe) cu ea. Va tre(ui s $i) aten i. C%teă ă ţ pu in, #i nu prea des.ţ

7e')in induţ "i tonul lene&os, oc-ii lui supra&eg-eau cea)ai )ic tres rire de pe $a a lui ort.ă ă ţ

3 6olu), ( tr%ne, ( iatul sta al nostru, ort, e un pică ă ă

prea &ioi. Ia presupune c lă "ai pocni pu in. 7ţ ă"i una cu)uc-ia pal)ei pe laterala g%tului, c-iar la (a'a estei. A#aţ cu) iţ "a) ar tat eu, #tii.ă

6olu) se apropie de ort, c lc%nd ap sat. +i puse oă ă )%n pe u) r #i inti atent cu cealalt . M%na care i seă ă ţ ă spri*inea de u) r l str%nse u#or, o dat #i nc o dat . c-iiă ă ă ă ar' tori ai lui 6olu) se ndreptar n *os, c ut%nduă ă ă "i pe ai lui

ort. ort l pri&ea pe Cani(al. 5tia c lo&itura )a*oră ă a&ea s &in deă ă "acolo.M%na lui 6olu) se l s n *os. +n $rac iunea de secundă ă ţ ă

ce ur) lo&iturii, tr snetul psi-ic al Cani(alului se s$ r%)ă ă ă ă de (ariera lui ort. Pe ort l ncerc o &ag surprindere/ă ă 6olu) lo&ise $oarte u#or. +#i arunc instantaneu pri&irea deă sus. 6olu), cu spatele la Cani(al, #i duse )%na la $runte,)i#c%ndu"#i (u'ele $e(ril. ort l ignor . Nu a&ea ti)p deă

)ir ri inutile. au'i pe Oena sc%ncind.ă3 7ă"te din calea )ea, 6olu)>6olu) se )i#c , $ r nici o tragere de ini) .ă ă ă ă

1



3 s ai oca'ia s continui i)ediat, spuse Cani(alul.ă ă Trase sertarul din $a a lui #i scoase dou o(iecte.ţ ă3 ort, #tii ce sunt astea8ort )or) i #i d du din cap a$ir)ati&.ă ăuseser oc-ii lui ?un;.ă

Cani(alul r%se satis$ cut.ă3 7ac le stri&esc, )ori. 5tii asta, nu8ă3 Atunci ns nă "o să" i )ai $iu de prea )ult a*utor, nu8ţ3 A#a"i. A) &rut doar să" i co)unic c le a) laţ ă

nde)%n .ăCu gesturi cere)onioase, aprinse o )ic spirtier .ă ă3 Nici nu tre(uie s le distrug. iin ele create de ună ţ

singur cristal reac ionea' super( la $oc. Tu ar tre(ui sţ ă ă reac ione'i de dou ori )ai (ine.ţ ăVocea i se sc-i)( (rusc.ă3 ort, ( iete, dragul )eu ( iat, nu ) $or a s )ă ă ă ţ ă ă

port a#a cu tine.3 7ă"i nainte>3 !o&e#te"l din nou, 6olu).Acu), &ocea"i suna )ai spart.

6olu) se n pusti asupra lui. ort a&u ti)p s ' rească ă ă ă $a a laco) a lui Ar)and #i )i#carea u#oar a li)(ii pesteţ ă ă (u'ele"i u)ede. 7e data aceasta, lo&itura a $ost )ai grea,de#i totu#i surprin' tor de u#oar $a de c%t se a#tepta 2 #iă ă ţă totodat )ai pu in puternic dec%t p rea. Capul lui ortă ţ ă ă se r suci su( e$ectul i)pactului, dup care i c 'u n piept,ă ă ă cu oc-ii nc-i#i. Cani(alul nu"i )ai arunc nici o s geat ,ă ă ă

aparent ntr"o ncercare de a"l $or a sţ ă"#i consu)e total)uni ia, n ti)p ce el #iţ "o econo)isea pe"a lui.3 Prea tare, idiotule>a ge)u din col ul n care ' cea:ţ ă3 A*unge, a*unge43 A-a, $ cu Cani(alul #i se ntoarse spre ea, $ c%ndă ă

scaunul s sc%r %ie. 7o)ni#oara alloell> are c%t deă ţ )ult ine t%n rul sta la tine8 Adţ ă ă "o aici, Bluett.

?udec torul se con$or) #i, arunc%nduă ă "i $etei o pri&irepo$ticioas , spuse:ă

3 6ă")i p stre'i #i )ie ce&a, Pierre.ă

19



3 ac ce")i place> rosti Cani(al scurt.3 Bine, (ine, $ cu *udec torul speriat. 6e napoie n col .ă ă ţa st tea n picioare n $a a (iroului, tre)ur%nd dină ţ

toate nc-eieturile, in%nduţ "se ns c%t se poate de dreapt .ă ă3 Va tre(ui s dai socoteal poli iei, a)enin ea.ă ă ţ ţă

3 Nu" i $ace pro(le)e, o s ai( gri* *udec torul deţ ă ă ă ă poli ie. A#a'ţ ă"te draga )ea.

V '%ndă "o c nu se urne#te din loc, url :ă ă — tai 9os!a se supuse, a#e'%ndu"se pe scaunul a$lat n cap tulă

(iroului lung. Cani(alul se ntinse spre ea, o prinse de nc-eietura )%inii #i o trase spre el.

3 ?udec torul 'ice c i place s i se taie degetele.ă ă ţ ă ţ3 Nu #tiu ce &rei s să "spui. !asă") s pl4ă ă+n acest ti)p, 6olu) ngenunc-ease l%ng ort #i lă

p l)uia u#or pe o(ra*i, r sucinduă ă "i capul ntr"o parte #i ntr"alta, ort, de#i per$ect con#tient, se supunea r (d tor.ă ă a ip .ţ ă

3 Noroc cu (%lciul sta si)patic #i 'go)otos, spuseă Cani(alul '%)(ind. N"are nici un rost s ipi, do)ni#oară ţ ă

alloell.6coase din sertar o $oar$ec uria# . a url din nou. ă ă ă

puse *os #i ridic spirtiera, trec%nd u#or $lac ra pesteă ă cristalele ce p%lp%iau n $a a lui. Printrţ "un noroc neo(i#nuit,sau poate datorit a ce&a )ai su(til, ort ntredesc-iseă c-iar n clipa aceea oc-ii #i"l pri&i printre gene. C%nd $lac raă palid atinse cristalele, #i d du capul pe spate,ă ă

sc-i)onosindu"#i $a a4ţ $ cuse ns cu un scop anu)e, n realitate, nu si) iseă ă ţ ni)ic.

6e uit la Oena. A&ea $a a ncordat , de parc totă ţ ă ă su$letul i se adunase n oc-i, ncerc%nd să"i spun ce&a4ă

+#i desc-ise )intea nspre ea. Cani(alul i & 'u oc-iiă desc-i'%ndu"se #i a'&%rli spre el un nou i)puls nsp i)%nt tor. ort #i ' &ori la loc n ulti)ul )o)entă ă ă

)intea de'golit / o parte a i)pulsului i'(uti totu#i să ă r '(at #i l lo&i n )ie'ul $iin ei.ă ă ţ

1=



Pentru pri)a oar #i & 'u n ntregi)e incapacitateaă ă de"a n elege cu e<actitate tot ce se nt%)pl . cu un e$ortţ ă ă cu)plit/ Oena ncerca să"i spun ce&a. singur clip iă ă ă "ar $i$ost de"a*uns ca să"i poat pri)i )esa*ul4 dar era pierdută dac să "ar $i e<pus unui #oc si)ilar cu pri)ul. ra altce&a,

ce&a n leg tur cu4 6olu)>ă ăM%na care i str%nsese u) rul, &r%nd parc să ă ă"ise)nale'e ce&a #i oc-ii aprin#i, ar'%nd de ce&a nerostit4

3 Mai lo&e#te"l o dat , 6olu)> porunci Cani(alul, #iă apuc $oar$eca. a ip din nou.ă ţ ă

6olu) se aplec iar #i peste el/ pentru a doua oar ,ă ă ă )%na lui ap s pe ascuns u) rul lui ort #i iă ă ă "l str%nse

$e(ril. ort l pri&i pe o)ul &erde ad%nc n oc-i #i sedesc-ise )esa*ului ce a#tepta, nregistrat acolo.;)#+0A= C+,#A>0>0& ;ntrea* cristalele cm po i s Ă ă ţ ă

ci'i o creatr deă %a lor& Afl asta de la cristale&ă3 Ce )ai a#tep i, 6olu)8ţa ipa ntruna. ort #i nc-ise oc-ii #i )intea.ţ

Cristalele4 nu cele a$late pe )as / ci4 ci4ă toate cristalele,care tr iesc n4 n4ă

M%na grea a lui 6olu) i ateri' pe cea$ . 6e l să ă ă ă cople#it de #ocul lo&iturii, alunec%nd unde&a, n *os, )ereu)ai *os, spre locul lipsit de lu)in , u)plut de sen'a iiă ţ p%lp%itoare #i structurale. prindu"se acolo, #i $orţă )intea, tri)i %ndţ "o $renetic pretutindeni #i ntre(%nd de *ur )pre*ur. ra ignorat co)plet, cu o indi$erenţă )aiestuoas . 7ar, pe de alt parte, nici nu i se opunea &reoă ă

re'isten c%t de nense)nat . !ucrul pe care l dorea seţă ă a$la acolo/ nu tre(uia dec%t să"l n eleag . 5i #tia acu) cţ ă ă nu a&ea s $ie nici a*utat, dar nici )piedicat s o $ac .ă ă ă

Recunoscu acu) c lu)ea cristalelor nu era )ai presusă de cea o(i#nuit . ra doar4 di$erit . Cristalele, acesteă ă a(strac iuni independente ale egoţ "ului, #i ur)au propriilegusturi, duc%ndu"#i &ia a total nep )%ntean #i g%ndind cuţ ă ă o logic #i n con$or)itate cu ni#te &alori de neconcepută

pentru o $iin o)eneasc .ţă ăCu), prin ns #i natura lui, era lipsit de pre*udec i,ă ăţ

putea n elege o parte din ea, de#i, $iind ancorat )ult preaţ

1



puternic n )atricea u)an , nu era capa(il s seă ă contopeasc pe deplin cu aceste $iin e de nei)aginat.ă ţ +n elese aproape i)ediat c teoria lui Monetre despre &iseleţ ă cristalelor era #i nu era ade& rat , la $el ca #i aceea, e<tre)ă ă de co)od , con$or) c reia n *urul nucleului unui ato)ă ă

gra&itea' particule or(itale. Teoria era &ala(il n ca'urileă ă si)ple. Crearea $iin elor &ii de c tre cristale era o $unc ieţ ă ţ a&%nd un scop, dar acest scop n"ar putea $i niciodată e<plicat n ter)eni o)ene#ti. ort c p t certitudinea că ă ă ă $unc ia respecti& nu a&ea nici o i)portan pentru cristale.ţ ă ţă le #i"o ndeplineau, $ r ca ea s le ser&easc )ai )ultă ă ă ă dec%t i ser&e#te o)ului apendicele. Iar soarta $iin elorţ

create de ele le preocupa la $el de )ult cu) l preocup peă un o) ceea ce se nt%)pl cu o )olecul de Că ă pe care oeli)in n ti)pul respira iei.ă ţ

ricu), )a#in ria prin care se reali'a crea ia se a$laă ţ acolo, n $a a lui ort. 7e#i scopul ei l dep #ea, putea a$laţ ă )odul de operare. 6tudiindu"l cu )intea lui laco) ,ă eidetic , a$l 4 ni#te lucruri. 7ou lucruri. Pri)ul se re$ereaă ă ă la oc-ii lui ?un;, iar cel lalt4ă

ra un lucru ce tre(uia $ cut. ra ca #i cu) ai opri ună (olo&an din rostogolire, (loc%ndu"l cu un altul ce serostogole#te n dru)ul lui. ra ca #i cu) ai scoate o piesă esen ial dintrţ ă "un )otor electric, sau ca #i cu) ai t iaă tendoanele picioarelor din spate ale unui cal n galop. race&a ce tre(uia $ cut cu )intea, cu un e$ort i)ens, #i careă punea cap t unui anu)it $el de &ia .ă ţă

+n eleg%nd acestea, se retrase, $ r a $i re)arcat sauţ ă ă ignorat de $iin ele ciudate din *urul lui. ! s lu)ina sţ ă ă ă"lp trund din nou. Re&eni n lu)ea nor)al #i si) i pentruă ă ă ţ pri)a dat o )irare real . J%tul l ustura din pricina lo&ituriiă ă lui 6olu), care toc)ai #i retr gea )%na. Acela#i ip t careă ţ ă i'(ucnise n clipa c%nd el se pr (u#ise n lu)ea de dincoloă se ter)ina acu), c%nd re&enise. Bunn pri&ea $i<, cadrogat , clipind ncet din oc-i/ Oena st tea n continuareă ă

g-e)uit , cu o e<presie c-inuit de concentrare pe $a a eiă ă ţ ascu it .ţ ă

1D



Cani(alul #i tri)ise s geata. ort o par #i ncepu să ă ă r%d .ă

Pierre Monetre se ridic , cu $a a nnegrit de $urie.ă ţ ă +nc-eietura )%inii lui a i alunec printre degete. ata seă

n pusti spre u# . Ar)and Bluett i (ar calea. a $ cuă ă ă ă c% i&a pa#i napoi, re&eni n col ul unde st tea Oena #i seţ ţ ă pr (u#i, pl%ng%nd n -o-ote.ă

Acu), c n& ase un anu)it lucru, ort #tia ce are deă ăţ $ cut. +l cu)p ni n )inte #i #i d du pe loc sea)a că ă ă ă tre(uia s procede'e cu aten ie. Asta presupunea că ţ ă tre(uie să"#i adune puterile )entale, s le dea o $or) , oă ă

direc ie #i s le declan#e'e. 6e concentr asupra lui nsu#i #iţ ă ă se puse pe trea( .ă3 N"ar $i tre(uit s r%'i, i spuse Cani(alul r gu#it.ă ăCulese de pe )as cele dou cristale #i le puse ntră ă "o

scru)ier de )etal. !u spirtiera #i i potri&i )eticulosă ă $lac ra.ă

Mintea lui ort lucra intens. 7ar o parte din )inte seocupa cu altce&a. Po i ucide $ pturile create de cristale,ţ ă

spunea partea aceea. 7e ase)enea, #i pe Cani(al, dar4ceea ce &ei $ace e ce&a ) re . Asta iă ţ "ar putea ucide peceilal i4 care ceilal i8 Moppet8 5arpele cu dou capete8ţ ţ ă Jogol8 olm?

6olu)4 resping torul, )utul, scla&ul 6olu) care, nă ulti)ul )o)ent, se ridicase )potri&a Cani(alului #i"la*utase pe ort. Purtase )esa*ul Oenei 2 care era totodată

propriul lui &erdict de conda)nare la )oarte.6e uit la o)ul cu piele &er'uie care se d dea cu un pasă ă napoi, p str%nd nc )esa*ul n oc-ii ) ri i #i nelini#ti i,ă ă ă ţ ţ ne#tiind c ort l citise #i c i se con$or)ase cu c%te&aă ă secunde )ai de&re)e. Biat creatur nenorocit , prins nă ă ă ă curs 4ă

7ar era )esa*ul Oenei, care i"a $ost ntotdeauna ar(itru#i c l u' , iar asta nse)na c Oena luase -ot r%rea in%ndă ă ă ă ă ţ

cont de pre ul ce ur)a s $ie pl tit. Poate c era )ai (ineţ ă ă ă a#a. Poate c 6olu) &a i'(uti, ntră "un $el de nen elesţ

1



pentru lu)ea aceasta, s se (ucure de pacea pe care nă "acunoscut"o niciodat n ti)pul &ie ii.ă ţ

or a aceea stranie cre#tea nencetat n untrul lui,ţ ă )eta(olis)ul ei poli)or$ic se re& rsa n arsenalul )in ii, #iă ţ si) ea $or a a)or it de drog scurg%nduţ ţ ţ ă "i"se prin )%ini #i

prin ga)(e.3 Ia s &ede), #i asta o s te g%dile8 )%r%i Cani(alul.ă ă+ncepu s pli)(e $lac ra peste cristalele str lucitoare.ă ă ă

ort st tea eap n, a#tept%nd, #tiind c aceast presiuneă ţ ă ă ă cresc%nd i sc pase acu) de su( control #i c se &aă ă ă eli(era atunci c%nd &a atinge punctul critic. +#i inea pri&irileţ a intite pe $a a staco*ie de $urie a celuilalt.ţ ţ

3 M ntre(, $ cu Cani(alul, cu) #i )part dou cristaleă ă ă trea(a atunci c%nd &isea' )preun 8ă ăCo(or $lac ra spirtierei ca pe un scalpel #i o trecu pesteă

unul din cristale.3 Ia s &ede)4ă6e nt%)pl c-iar n acel )o)ent/ ort nsu#i $u luată

prin surprindere. or a al c rei secret l a$lase de la cristaleţ ă %#ni din el. Nu sţ "a au'it nici un sunet. A $ost doar ca #i cu)

n cap i i'(ucnise o )onstruoas $lac r al( struie/ iară ă ă ă dup ce se stinse, nu )ai & 'u ni)ic pentru o &re)e. Au'iă ă un strig t su$ocat, 'go)otul pro&ocat de c derea unui corp.ă ă Apoi, ncet, genunc-ii, #oldul, capul unui alt trup care sepr (u#ea pe podea. 7up care se a(andon durerii, c ciă ă ă ă )intea i era ca un c%)p de&astat de $oc/ totul era calcinat,ars #i n& luit n $u), iar din loc n loc se n l au $l c riă ă ţ ă ă

p%lp%itoare #i $ier(in i.ţ+ncet, peste el se a#ternu ntunericul, ici #i colo cu c%teo str $ulgerare de durere nc p %nat . Vederea ncepeaă ă ăţ ă să"i re&in . 6e l s pe spate, stors de puteri.ă ă ă

6olu) se rostogolise pe podea c-iar l%ng el.ăa alloell st tea cu spatele lipit de perete,ă

acoperindu"#i $a a cu )%inile. Oena era spri*init de ea, iarţ ă oc-ii i erau nc-i#i. Bunn continua s stea pe *os, cuă

pri&irea -ol(at , leg n%nduă ă "se u#or. !%ng u# , Ar)andă ă Bluett ' cea ntins pe *os. I)(ecilul sta, #i 'ise ort,ă ă

1K



c-iar #i )ort sea) n cu un tip ncorsetat din epocaă ă &ictorian . 6e uit spre (irou.ă ă

Cani(alul st tea pe scaun, palid #i (ui) cit, dară ă in%nduţ "se totu#i drept.

3 6e pare c ai $ cut o gre#eal , i spuse el.ă ă ă

ort l pri&ea proste#te, ne&enindu"i să"#i creadă oc-ilor.

3 Credea) c talentul cu care e#ti n'estrat, &or(iă Cani(alul, te $ace s deose(e#ti o $ ptur pl s)uit deă ă ă ă ă cristale de o $iin o)eneasc .ţă ă

) mi%a trect nici o clip prin cap s m asigr- ip elă ă ă ţ ă în t cere& O s înv oare vreodat s m îndoiesc? 8ena oă ă ăţ ă ă ă

f cea totdeana în locl me&ă 3 M de'a) ge#ti. 5i eu a) )ereu aceea#i pro(le) ,ă ă ă dar )edia )ea e )ai ridicat , n opt ca'uri din 'ece,ă reu#esc s le identi$ic. Ad)it, totu#i, că ă staă a $ost osurpri' pentru )ine, spuse el ar t%nduă ă "l nep s tor cuă ă degetul pe Ar)and Bluett. +nc un atac de cord aici, nă (%lci. Nu e nici o deose(ire ntre o $iin pl s)uit deţă ă ă cristale #i un o) atunci c%nd a)(ii sunt )or i. Asta doarţ

dac nu #tii ce s cau i.ă ă ţVocea i su$eri (rusc o sc-i)(are alar)ant deă

intona ie.ţ — Ai încercat s m ci'i7ă ă6e apropie de scaunul pe care st tea ort #i se uit nă ă

*os la 6olu).3 Va tre(ui s n& s ) descurc $ r ( tr%nul 6olu).ă ăţ ă ă ă ă ă

Ce nepl cut> ra $oarte util.ă!o&i indi$erent cu piciorul corpul inert al uria#ului, apoise r suci (rusc #iă "i d du lui ort o pal) ustur toareă ă ă peste gur .ă

3 s $aci de dou ori )ai )ult dec%t a $ cut el #i o să ă ă ă te consideri $ericit> url Cani(alul. s sari n picioare deă ă cu) o s pocnesc din degete> continu el, $rec%nduă ă "#i)%inile.

3 Aa-4ra a. 6e )i#case pu in. Capul Oenei i c 'use inert nţ ă

poal . 6e apuc să ă ă"i $rec ione'e nc-eieturile )icu e.ţ ţ

1L



3 Nu" i pierde &re)ea, i spuse Cani(alul nep s tor. ţ ă ă )oart .ă

ort si) i $urnic turi n &%r$urile degetelor, )ai ales nţ ă cioturile de la )%na st%ng ce ncepeau s i se re$ac .ă ă ă 0moart & 0 moart &ă ă

7e pe (irou, Cani(alul lu unul din cristale #iă "l aruncă pu in n aer, uit%nduţ "se la Oena.

3 +nc%nt toare, )icu a. Per$id ca un #arpe,ă ţ ă (inen eles, dar reu#it . Miţ ă "ar pl cea s #tiu unde #iă ă "a g sită )odelul cristalul care a $ cută "o. trea( $ cut ca lu)ea,ă ă ă a#a cu) n"o s )ai nt%lne#ti.ă

+#i $rec iar #i pal)ele.ă ă

3 staĂ "i un $leac pe l%ng ce a&e) noi de $ cută ă de"acu) ncolo, nu, ort8 continu el a#e'%nduă "se #i)%ng%ind cristalul. Rela<ea'ă"te ( iete, rela<ea'ă ă"te, a $osto e<plo'ie in$ernal . Miă "ar pl cea s n& #i eu o #)ec-erieă ă ăţ ca asta. Cre'i c a# putea84 7ar )ai (ine te las pe tine să "o$aci. Pare prea o(ositoare.

ort #i ncord )u#c-ii $ r s se )i#te. or ele iă ă ă ă ţ re&eneau, de#i aceasta nu l a*uta prea )ult. 7rogul

ad)inistrat l"ar $i parali'at c-iar dac ar $i a&ut o $or deă ţă dou ori )ai )are.ă

0 moart & 0 moart ă ă, se g%ndi el. Oena dorise s $ie oă $iin o)eneasc &ie, real #i nor)al 4 ade& rat c to iţă ă ă ă ă ă ţ cei ie#i i din co)un #i doresc acest lucru, dar Oena cu at%tţ )ai )ult, pentru c nu era o $iin o)eneasc . 7e aceeaă ţă ă nu"l l sase niciodat să ă ă"i citeasc g%ndurile. Nu &oia s #tieă ă

ni)eni. 7orea at%t de mlt s $ie o $iin o)eneasc > 7ară ţă ă #tiuse. Pro(a(il c #tiuse atunci c%nd tri)isese )esa*ul prină 6olu). 5tia c $or a aceea o &a ucide #i pe ea. ra )aiă ţ u)an dec%t orice alt $e)eie.ă ă

Acu) o s ) )i#c, g%ndi el.ă ă3 s stai aici $ r )%ncare #i ap p%n o să ă ă ă ă ă

putre'e#ti, i se adres Cani(alul glu)e , sau cel pu in p%nă ţ ţ ă or să" i sl (easc puterile su$icient de )ult ca s ) la#i sţ ă ă ă ă ă

p trund n )intea ta nc p %nat #i să ă ăţ ă ă" i spul(er oriceţ speran prosteasc deţă ă "a )ai $i independent. +)i apar ii, #iţ nc de trei ori. M%ng%ie cristalele cu tandre e.ă ţ

1K0



3 6tai acolo unde e#ti> )or) i el, ntorc%nduă "se sprea alloell care &oia s se ridice. !uat prin surprindereă ă #i 'dro(it cu) era, $ata se pr (u#i la loc. Monetre se ridică ă ă #i se apropie de ea.

3 Acu), s & d ce $ac cu tine. ))4ă ă

ort nc-ise oc-ii #i, cu toat energia ceă "i ren #tea,ă ncepu s c-i('uiasc . Ce drog $olosise oare Monetre8 Cuă ă siguran &reun deri&at al cocainei 2 (en'ocain ,ţă ă )onocain 4 u cuprins de a)e eal #i de o grea u#oar .ă ţ ă ţă ă Ce drog produce acest e$ect, ce drog poate $i at%t de to<ic8+ntr"un col al )in ii i ap rur paginile unui dic ionar deţ ţ ă ă ţ $ar)acologie pe care l r s$oise odinioar .ă ă

:ândeşte%te!Vreo dou spre'ece droguri puteau a&ea e$ectulă respecti&. 7ar cu siguran c Monetre l alesese pe celţă ă care i con&enea )ai (ine, capa(il adic s pro&oace nuă ă nu)ai o si)pl i)o(ili'are, ci #i o sti)ulare psi-ic aă ă pacientului.

:ata! ti! Vec-iul drog de n de*de 2 clor-idrat deă cocain . Antidotul4 epine$rin.ă

Acu), ar tre(ui s $iu o $ar)acie, #i spuse elă n&er#unat. pine$rin4

Adrenalin > ra destul de aproape #i $oarte u#or deă procurat n aceste )pre*ur ri. Tre(uia doar să ă"#i desc-idă oc-ii #i s se uite la Cani(al. Bu'ele i sc-i)onosir .ă ă A)e eala i disp ru. Ini)a i '&%cni &iolent, dar #iţ ă "ocontrola. Corpul i se ncord , parc )potri&a &oin ei lui,ă ă ţ

gata s intre n ac iune. Picioarele ncepur să ţ ă ă"l $urniceaproape insuporta(il.3 Ai putea su$eri #i tu un atac de cord, i spuse

Cani(alul g%nditor lui a. Pu inţ ă crara4 (a nu. A*unge *udec torul pentru o singur 'i.ă ă

@r) rinduă "l din oc-i pe Monetre, care st tea cu spateleă la el, ort #i ndoi (ra ele #iţ "#i ap s coatele de coaste,ă ă p%n ceă "#i si) i )u#c-ii pectorali gata s pocneasc .ţ ă ă

+ncerc s se ridice, o dat #i nc o dat , #i aproape că ă ă ă ă ă le#in , ns dorin a de li(ertate #i ura se contopir ,ă ă ţ ă

1K1



gr (induă "i re&enirea $or elor. 6e ridic , in%nduţ ă ţ "#i pu)niistr%n#i #i ncerc%nd s respire c%t )ai ncet.ă

3 i (ine, o s ne ocup ) #i de tine cu)&a, i se adresă ă ă Cani(alul peste u) r $etei speriate, n ti)p ce se ntorceaă la (irou. 5i asta cur%nd4 Oo4! icni el c%nd se po)eni $aţă

n $a cu ort.ţăM%na Cani(alului n#$ c repede neste)atele.ă ă3 7ac te )ai apropii cu un centi)etru doar, scr%#ni el,ă

le 'dro(esc. s te pr (u#e#ti ca un sac cu carto$i putre'i.ă ă 6tai pe loc, acu)>

3 Oena e )oart cu ade& rat8ă ă3 7e"a (inelea, $iule. +)i pare r u. Adic )i pare r u că ă ă ă

totul a durat at%t de pu in. Merita un trata)ent )ai artistic.ţ tai pe loc!inea a)(ele cristale ntrŢ "o )%n , ca pe ni#te nuci, gataă

s le sparg .ă ă3 Mai (ine te"ai ntoarce #i te"ai a#e'a pe scaunul acela

co)od.Pri&irile li se nt%lnir #i se n$runtar . 7e dou ori laă ă ă

r%nd, Cani(alul i tri)ise un $ascicul ascu it de ur . ortţ ă

nici ) car nu clipi.ă3 Minunat ap rare, spuse Cani(alul cu ad)ira ie nă ă ţ

glas. Acu) du"te #i aşa' ă%te>6tr%nse #i )ai tare cristalele.3 Cunosc o )etod de a ucide #i oa)eni, spuse ortă

naint%nd.Cani(alul se d du (rusc napoi. ort ocoli (iroul #i )aiă

$ cu un pas nspre el.ă 3 Tu ai &rut"o> spuse Cani(alul r su$l%nd din greu #iă str%ng%ndu"#i pu)nul osos.

6e au'i un 'go)ot sla( de sticl spart .ă ă3 I"a) 'is )etoda a&ana, continu ort cu o &oceă

n (u#it , n a)intirea unui prieten deă ă "al )eu.Cani(alul se lipise cu spatele de perete. ra li&id, iar

oc-ii i se ) riser de spai) . 6e -ol( la cristalul r )asă ă ă ă ă

intact n pal) #i, sco %nd un strig t ca de pas re de prad ,ă ţ ă ă ă i d du dru)ul pe *os #iă "l stri&i cu piciorul. +n clipaur) toare, )%inile lui ort l prinser de g%t #i iă ă "l r sucir .ă ă

1K



6e rostogolir pe *os. ort i cuprinse pieptul cu picioarele,ă i apuc din nou capul #i iă "l suci cu toat $or a. 6e au'i ună ţ 'go)ot ca de )acaroane uscate, rupte n dou , #i Cani(alulă se pr (u#i.ă

+ntunericul co(or asupra lui, n&%luindu"l. 6e ndep rtă ă

)pleticindu"se de silueta inert #i #i apropie $a a de a luiă ţ Bunn. Bunn se uita n *os #i dincolo de el, iar oc-ii nu"i)ai erau nici a(sen i, nici -ol(a i. Bu'ele r s$r%nte iţ ţ ă de'goleau din ii, iar g%tul i era eap n, cu tendoaneleţ ţ ă ncordate. Bunn cea (l%nd 4 6e uita la cada&rul luiă Monetre #i r%dea4

ort ' cea ne)i#cat. ra o(osit, groa'nic de o(osit4ă

p%n #i respira ia i cerea un e$ort cu)plit, #i ridic ( r(ia,ă ţ ă ă ca s poat trage )ai u#or aerul n piept. Perna aceasta eraă ă at%t de )oale, at%t de cald 4 6i) ea pe pleoape atingereaă ţ u#oar a unui p r ) t sos. Nu era o pern , ci un (raă ă ă ă ă ţ rotund, ndoit su( capul lui. 6i) i pe (u'e o r su$lareţ ă par$u)at . ra )are acu)/ de&enise o $at nor)al , a#aă ă ă cu) #i dorise dintotdeauna s $ie. +i s rut (u'ele.ă ă ă

3 Oee. Oena )ea cea )are, )ur)ur el.ă

3 a. 6unt eu, a, dragul )eu. C%t ai $ost de cura*os,(ietul de tine4

7esc-ise oc-ii #i o pri&i/ pentru o clip , a&u pri&irea unuiă copil o(osit #i )irat.

3 Oee83 "n ordine. Totul e"n ordine acu), spuse ea lini#titor.

6unt a alloell. Totul e"n ordine.

3 a4 $ cu el, ridic%nduă "se n capul oaselor.+l & 'u pe Ar)and Bluett, )ort. !a $el #i pe Cani(al. 5iă apoi4 6coase un sunet r gu#it #i s ri n picioare,ă ă cl tin%nduă "se. 6e n pusti, o ridic pe Oena de l%ng pereteă ă ă #i o a#e' cu gri* pe )as . A&ea loc din (el#ug4 ort oă ă ă s rut pe p r. +i )preun )%inile #i o strig pe nu)e deă ă ă ă ă dou ori, lini#tit, de parc ea să ă "ar $i ascuns prin apropiere #iar $i &rut să"l nec *easc .ă ă

3 ort.Nu $ cu nici o )i#care. Cu spatele la ea, i spuse cu &oceă

r gu#it :ă ă

1K9



3 a, unde"i Bunn83 6"a dus s stea cu a&ana. ort4ă3 7u"te #i tu. 7u"te. 7u"te47up o clip de e'itare, a p r si nc perea n $ug .ă ă ă ă ă ă

ort percepu un gea) t r sun%nduă ă "i n cap. +#i ridică pri&irile. +n $a a lui, 6olu) st tea n picioare, t cut.ţ ă ă Jea) tul se $ cu din nou au'it n )intea lui ort.ă ă

3 A) cre'ut c ai )urit, spuse ort cu r su$lareaă ă t iat .ă ă

i e am cre't c ai mrit ă , sosi r spunsul t cut #i ui)it.ă ă Cani*all i ţ %a strivit nestematele&

3 A) ter)inat cu ele. A) ter)inat"o de ani de 'ile. A)crescut4 sunt co)plet4 ter)inat, #i asta de la unspre'eceani. A) a$lat asta c-iar atunci, c%nd )"ai tri)is s 4 să ă &or(esc cu cristalele. P%n atunci nă "a) #tiut"o. 5i nici Oena.+n tot acest ti)p, ea a $ost4 a-, Oee, Oee>

7up o clip , #i n l pri&irile #i se uit la o)ul cu pieleă ă ă ţă ă &er'uie.

3 5i tu8 l ntre( el.ă

0 n snt pl smit de cristale- Horty& nt om& ă %aîntâmplat s fi n telepat care recep ionea' mesa9e&ă ţ ă Adineari- mi%ai provocat o 'gdire nepl ct c4iar înă ă pnctl me cel mai sensi*il& ) te învinov esc nici peăţ tine şi nici pe Cani*al c mă %a i cre't mort& C4iar şi e am ţ cre't aşa o vreme& $ar 8ena7

R )aser a)%ndoi n picioare, ne)i#ca i, conte)pl%ndă ă ţ

corpul delicat #i crispat. iecare #i p str g%ndurile pentruă ă sine.7up o &re)e, ort rupse t cerea.ă ă3 Ce $ace) cu *udec torul8ă%a l sat întnericl- aşa c o să ă ă%l pn pe aleea

principal & Or s cr ă ă ead c a avt n atac de cord&ă ă3 5i cu Cani(alul8;n mlaştin & O să ă%l car e acolo dp mie'l nop ii&ă ţ

3 +)i e#ti de )are a*utor, 6olu). M si)t pu in4ă ţ pierdut. 5i cred c a# $i $ost deă "a (inelea, $ r tine.ă ă

1K=



)%mi ml mi& ) snt îndea9ns de inteligent ca s ţ ă m fi gândit la aşa ceva& 8ena a f ct totl& @iă ă %a sps eactcm s procede'& tia ce avea s se întâmple& tia- deă ă asemenea- c snt ă om& tia totl& A f ct totl&ă

3 7a, 6olu), da. Ce $ace) cu $ata8 Cu a8

$e nde s şti?ă3 Cred c ar $i )ai (ine s se ntoarc acolo unde lucra.ă ă ă !a lton&ille. A# &rea s poat uita ntreaga po&este.ă ă

Asta se poate&3 a4 a-, (inen eles. Pot s $ac asta. 6olu), ea4ţ ăti& #e i*eşte& #e i*eşte- ca şi cm ai fi o fiin ţă

omeneasc & Crede c eşti om& )ă ă în elege nimic din toate ţ

astea&3 7a. A# &rea4 Nu contea' . Nu, de $apt, nu. Nu e4ă genul )eu. 6olu)4 Oena4 )"a iu(it.

$a& Aşa%i7 i ce ai de gând s faci?ă3 u8 Nu #tiu. 6 plec de aici, cred. 6 c%nt unde&a laă ă

c-itar .ăCe cre'i c ar vrea ea s faci?ă ă3 u4

Cani*all a f ct mlt r & 0a voia să ă ă%l opreasc & 0iă *ine- acm l%ai oprit t& $ar poate c ei iă %ar pl cea să ă îndrep i o parte din r l pe care l ţ ă %a f ct- împr ştiindă ă %l peste tot pe nde am m*lat c camioanele noastre7 Antra în Kentc"y- *rieni otr vitoare de dalac înă p şnile din Bisconsin- vipere în Ari'ona- poliomielit înă ă @n ii tâncoşi şi tifos eantematic în @n ii Alleg4ani< ţ ţ

înc4ipie% i c a r spândit pân şi mşte e e în (lorida c ţ ă ă ă ţ ţ a9torl cristalelor li infernale! ti nde se afl o parteă din ele- dar t le%ai ptea g si mlt mai repede peă celelalte- mai repede c4iar decât el&

3 7oa)ne4 #i pro&oac )uta ii, #i apoi (olile, #erpii4ă ţ$eci?3 5i cu) o să")i c%#tig e<isten a8 Cine o s conduc 4ţ ă ă

6olu)> 7e ce te ui i a#a la Cani(al8 Ceţ " i trece prin cap8ţ

Tu4 cre'i c eu4ă$eci?

1K



3 ra cu &reo 'ece centi)etri )ai nalt4 a&ea )%inilungi4 o $a ngust 4 ntrţă ă "ade& r, nu & d de ce nu să ă "arputea, 6olu). A# putea *uca rolul lui pentru o &re)e4 celpu in p%n ce EPierre MonetreF #i &a nc-eia socotelile #iţ ă "i&a l sa conducerea trupei lui E6a) ortonF. 6olu), nu e#tiă

prost deloc.0a mi%a sps să% i da ideea ast ţ a- dac n te vei gândiă

singr&3 a4 A-, Oee, Oee4 6olu), dac nu te deran*ea' , a#ă ă

&rea s stau pu in cu ea.ă ţ=ine& O s car leşrile astea de aici& @ai întâi pe =lett&ă

O să%l dc la cortl de prim%a9tor& )imeni n%i pne

vreodat între* ri li olm&ă ăort atinse p rul Oenei. +#i pli)( pri&irea prin rulot #iă ă ă #i"o a inti asupra Cani(alului. Brusc, se ndrept spre el #iţ ă "l ntoarse cu $a a n *os.ţ

3 Nu")i place s $iu pri&it a#a, )ur)ur el.ă ăApoi se a#e' la (iroul pe care ' cea trupul Oenei. +#iă ă

trase scaunul )ai aproape, #i ncruci# (ra ele #iă ţ "#i puseo(ra'ul pe ele. Nu o atinse pe Oena, nici ) car nu o pri&i,ă

dar era cu ea, aproape, $oarte aproape. +i &or(i cu (l%nde e,ţ la $el cu) &or(eau ei odinioar , de parc ar $i $ost &ie.ă ă

3 Te doare, Oee8 Ar i de parc teăţ ă "ar durea. iŢ "aducia)inte cu) ne *uca) nc-ipuindu"ne c e un pisoi peă co&or8 Ve'i, e un co&or )oale, iar pisoiul #i n$ige g-earele n el #i se ntinde. 6e a$und cu partea dinainte n co&or, iară spatele i r )%ne n sus, #i casc :ă ă aaa4! Apoi #i las ună

u) r n *os #i pur #i si)pluă se revarsă c%t e de lat. 7acă"iridici o la( cu degetul, e )oale ca un ciucure, #i cade laă loc n co&orul )oale #i pu$os 2 (u$> 5i dac te g%nde#ti laă scena asta, nainte de a o &edea n ntregi)e, #i la loculunde (lana lui e pu in '(urlit , #i la linia aceea )ic #iţ ă ă ro'alie de pe )arginea (oticului, c ci pisoiul e prea lene# #iă so)noros ca să"#i nc-id gura 2 atunci, pur #i si)plu nu teă )ai poate durea ni)ic.

Acu)4 Te"a durut s $ii di$erit de4 de ceilal i, nu, Oee8 Mă ă ţ ă

ntre( dac #tii c to i oa)enii si)t de $apt acela#i lucru.ă ă ţ

1KD



Cei ie#i i din co)un, piticii, l si)t )ai )ult dec%t oricine.ţ Iar tu 2 #i )ai )ult dec%t ei. Acu) #tiu, da, acu) #tiu de ce i doreai ntruna s $ii nalt . Te pre$ ceai c e#ti o $iinţ ă ă ă ă ţă o)eneasc #i c su$ereai de o (oal o)eneasc / n $elulă ă ă ă acesta, i ascundeai ie ns i $aptul c nu erai deloc o $iinţ ţ ăţ ă ţă

o)eneasc . 7e aceea ai ncercat at%t de )ult s $aci dină ă )ine cel )ai reu#it e<e)plar u)an pe care i lţ "ai i)aginat/pentru c tu ns i tre(uie s $i $ost aproape o $iină ăţ ă ţă o)eneasc pentru ca s po i $ace tot ce ai $ cut pentruă ă ţ ă o)enire. A) i)presia c tu credeai, credeai cu ade& rat că ă ă e#ti $e)eie 2 p%n ast 'i, c%nd a tre(uit s n$run iă ă ă ţ realitatea.

A#a c ai n$runtată "o, #i ai )urit.R%deai, i pl cea )u'ica, pl%ngeai, a&eai pasiuni, e<actţ ă ca o $e)eie ade& rat . 5tiai s d ruie#ti #i s iu(e#ti.ă ă ă ă ă

Oena, Oena, cristalul care te"a $ cut a a&ut un &isă ntr"ade& r $ru)os>ă

$ar de ce n şi%a terminat visl?7e ce nu duc la (un s$%r#it ceea ce ncep8 7e ce aceste

sc-i e n loc de picturi, aceste acorduri $ r $inal, acesteţ ă ă

piese ntrerupte la al doilea act, odat cu atingereaă punctului cul)inant8

tai! 6st, Oee> 6 nu spui ni)ic4ăare tre(uie s e<iste o pictur pentru $iecare sc-i 8ă ă ţă

Tre(uie s co)pui o si)$onie pentru $iecare te) 8 6tai,ă ă Oee4 Toc)ai )i"a trecut ce&a i)portant prin )inte4

7irect de la tine )i"a &enit. iŢ "aduci a)inte tot ce )"ai

n& at 2 c r ile, )u'ica, pictura8 C%nd a) p r sit (%lciul, lăţ ă ţ ă ă #tia) pe Ceai;o&s;i #i pe 7*ango R-ein-ardt/ citise) #om /ones povestea ni copil g sit ă K #i DEFG. Plec%nd de aici,)"a) $olosit de tot ce )"ai n& at. A) descoperit noiăţ $ru)use i. Acu) i #tiu pe Barto; #i pe Jianţ "Carlo MenottiL

#i a) citit Critica ra inii pre ţ #i :r dina infanteiă . +n elegiţ

?ean Baptiste R-ein-ardt, supranu)it 7*ango G1L10"1L9H,c-itarist #i co)po'itor de *a'' Gn.tr.H.

K Ro)an al scriitorului engle' enr ielding Gn.tr.H.L Co)po'itor italian conte)poran de )u'ic de oper Gn.tr.H.ă ă

1K



ce &reau s spun, scu)po8 A) descoperit noi $ru)use i4ă ţ la care nici n"a) &isat nainte.

Oena, nu #tiu ce loc ocup arta n &ia a cristalelor, dară ţ #tiu sigur c au o art . C%nd sunt tinere 2 c%nd se de'&oltă ă ă nc 2 ele #i ncearc talentele copiind. Iar c%nd seă ă

)perec-ea' 2 dac se poate spune a#a 2 $ac ce&a nou. +nă ă loc s copie'e, iau o $iin &ie, celul cu celul , #i o cl descă ţă ă ă ă ca pe o i)agine a $ru)use ii, a#a cu) g%ndesc ele.ţ

A) s leă "ar t un nou $el de $ru)use e. A) s le dau oă ţ ă nou perspecti& / s le pun s $ac ce&a ce nă ă ă ă ă "au &isatniciodat nainte.ă

ort se ridic #i se ndrept spre u# . Co(or o(loaneleă ă ă

#i le ncuie, apoi trase repede ' &orul. Re&enind la (irou, seă a#e' #i scotoci prin sertare. 7in cel de *os din st%ngaă scoase o cutie solid din le)n de )a-on, pe care o descuieă cu c-eile Cani(alului #i lu din ea t &i a cu cristale. !eă ă ţ arunc o pri&ire curioas , in%nduă ă ţ "le la lu)ina l )pii deă (irou, apoi, ignor%nd etic-etele pe care le a&eau, le a#e'ă l%ng trupul Oenei #i $ cu din ele o gr ) *oar . Apoi seă ă ă ă ă a#e' al turi, spri*ininduă ă "#i capul n pal)e. ra $oarte

ntuneric n a$ara snopului de lu)in proiectat de la)pa deă (irou, c ci prin $erestrele o&ale, cu draperii, intra $oarteă pu in lu)in .ţ ă ă

ort se aplec n $a #i s rut cotul neted #i rece ală ţă ă ă Oenei.

3 Acu), s stai aici, #opti el. M ntorc repede, dragaă ă )ea.

+#i co(or capul n piept #i nc-ise oc-ii, l s%nduă "#i)intea s se cu$unde n ntuneric. Pierdu no iunea loculuiă ţ unde se a$la #i se desprinse, r t citor n lu)ea tene(relor.ă ă

7in nou, &ederea i $u nlocuit de un cu totul alt si) #iă ţ din nou se po)eni con#tient de pre'en ele din *urul lui. 7eţ data aceasta ns , n )od ine<plica(il, at)os$era de grupă lipsea, cu e<cep ia unei4 (a nu, a trei perec-i a$late ce&aţ )ai departe. Celelalte erau singure #i i'olate, ur)%ndu"#i

separat &olutele e'oterice ale g%ndirii4 7e $apt, nu era&or(a de g%ndire, ci de un proces $oarte ase) n tor. ortă ă si) i c%t se poate de clar di$eren ele dintre ele. @n cristalţ ţ

1KK



e<pri)a grandoare concentrat , de)nitate #i lini#te. Auraă altuia era dina)ic #i )%ndr , n ti)p ce un al treilea #iă ă ascundea cu gri* ideile ciudate, secrete #i &i(r%nde, care lă $er)ecau pe ort, de#i #tia c nu leă "ar n elege niciodat .ţ ă

!ucrul cel )ai ciudat era c el, un str in, nu se si) eaă ă ţ

deloc str in printre ele. Pretutindeni n lu)e, de $iecareă dat c%nd intr ntră ă "un clu( sau ntr"o sal de spectacole oriă la un #trand, str inii sunt, ntră "o anu)it ) sur , con#tien iă ă ă ţ de statutul lor de neapartenen la grup. ort ns nuţă ă si) ea nici ur) de a#a ce&a. ra la $el de ade& rat, pe deţ ă ă alt parte, c nu se si) ea nici inclus #i nici ignorat. 5tia că ă ţ ă ele i re)arcaser pre'en a, iar cristalele #tiau, la r%ndulă ţ

lor, c el le o(ser&a. Putea s o si)t . ra sigur c ni)eniă ă ă ă din cei a$la i acolo, n lu)ea aceea, nu ar ncerca s intre nţ ă leg tur cu el, oric%t de )ult ar $i stat, dar nici nu ar e&itaă ă un e&entual dialog.

+ntr"o str $ulgerare, n elese. Via a de pe P )%nt )ergeă ţ ţ ă )ai departe n totalitatea ei datorit unei singure porunci:ă supra&ie uirea> Mintea o)eneasc nu poate concepe un altţ ă $unda)ent al &ie ii.ţ

5i cristalele a&eau unul 2 dar cu totul di$erit.ort aproape c l n elese, de#i nu ntru totul. ra ună ţ

concept la $el de si)plu ca #i cel al supra&ie uirii, dar at%tţ de ndep rtat de tot ce au'ise sau citise &reodat , nc%t nuă ă i'(uti s l desci$re'e. 7in acest )oti&, era sigur c )esa*ulă ă lui &a $i considerat la $el de co)ple< #i de straniu.

Ast$el nc%t4 le &or(i. Mesa*ul nu poate $i redat n

cu&inte. +n realitate, nici nu $olosi cu&inte/ ceea ce a&ea despus ie#i din el ntr"un #u&oi de i)presii ntruc-ipate su($or)a unui elan a$ecti& unic. Con in%nd $iecare g%nd ceţ "idor)ita n )inte de dou 'eci de ani, ntreg ansa)(lulă c r ilor #i a )u'icii asi)ilate, laolalt cu toate te)erile,ă ţ ă (ucuriile #i nedu)eririle pe care le tr ise #i cu )oti&a iile,ă ţ )esa*ul acesta trans)is instantaneu, ca ntr"ostr $ulgerare, se r sp%ndi printre cristale, trec%nd de laă ă

unul la cel lalt ntră "o clipit .ă

1KL



Mesa*ul &or(ea despre din ii ei al(i #i per$ec i #i despreţ ţ dic ia ei )u'ical / despre 'iua c%nd a $ cut ca uddie s $ieţ ă ă ă dat a$ar , despre linia o&al a o(ra'ului ei #i e<presiaă ă pro$und ce i se citea n oc-i, ca #i despre corpul ei, cit%ndă o )ie #i una de standarde u)ane din care reie#ea c%t este

de $ru)oas / despre c%ntecul eloc&ent al c-itarei ei deă copil #i &ocea ei generoas , despre pericolul pe care lă n$runtase pentru a ap ra specia din care $usese e<clus nă ă clipa cre rii sale de c tre un cristal. 7escria nuditatea eiă ă $ireasc / e&oca lacri)ile a)are pe care ncerca s #i leă ă ascund cu un -o-ot de r%s cristalin/ &or(ea despreă durerea #i )oartea ei de la ur) .ă

Toate acestea con ineau o de$ini ie i)plicit aţ ţ ă u)anit ii, din care se desprindea totodat principiulăţ ă supra&ie uirii, su( $or)a unei etici e<traordinare:ţ pornca primordial se adresea' speciei- rm toarea cereă ă ă spravie irea grpli& e treapta cea mai de 9os st ţ ă spravie irea sineli& ţ +ntreg (inele #i r ul, siste)eleă )orale n totalitatea lor #i toate progresele depind deaceast ierar-i'are a co)en'ii de (a' . 6upra&ie uireaă ă ţ

indi&idului cu pre ul pieirii grupului pune n pri)e*die ns #iţ ă specia, iar supra&ie uirea grupului cu pre ul pieirii specieiţ ţ nsea)n deă "a dreptul sinucidere. +n asta st esen a (ineluiă ţ #i a r ului #i deopotri& i'&orul din care dreptatea #i trageă ă se&a pentru ntreaga o)enire.

5i g%ndul i se"ntoarse la Oena, e<clusa. +#i d duse &ia aă ţ pentru o cast str in #i o $ cuse n nu)ele celei )ai no(ileă ă ă ă

etici, ceea ce putea s nse)ne c EdreptateF #i E)il F suntă ă ă ni#te ter)eni relati&i/ dar ni)ic nu putea sc-i)(a $aptul că )oartea ei, sur&enit c-iar atunci c%nd #i c%#tigase dreptulă de a supra&ie ui, $usese, din punct de &edere estetic, oţ gre#eal .ă

Acestea toate, )po& rate de ter)eni con$u'i, incapa(iliă s e<pri)e alt$el dec%t par ial sensul esen ial al )esa*ului,ă ţ ţ

erau con inute n singura $ra' pe care o trans)isese.ţ ăort a#tept .ă

1L0



7ar nu se nt%)pl ni)ic. Nu percepu nici un r spuns #iă ă nici un se)n de recunoa#tere4 A(solut ni)ic.

6e ntoarse napoi de unde plecase. 6i) i le)nulţ (iroului su( (ra e #i (ra ele ap s%nduţ ţ ă "l pe o(ra*i. +#i n lă ţă

capul #i clipi din oc-i, or(it de lu)ina l )pii. +#i )i#că ă picioarele #i constat c nu i erau deloc n epenite.ă ă ţ C%nd&a, &a tre(ui s cercete'e $eno)enul percep ieiă ţ anor)ale a ti)pului din acea at)os$er nc rcat deă ă ă g%nduri str ine.ă

A(ia atunci reali' c e#uase.ă ă6coase un strig t r gu#it #i ntinse (ra ele spre Oena.ă ă ţ

Continua s 'ac acolo, ne)i#cat #i )oart . atinse. raă ă ă ă eap n . Rigiditatea cada&eric i accentuase '%)(etulţ ă ă ă asi)etric, re'ultat al lo&iturii date de Cani(al. Ar taă cura*oas , trist #i ) cinat de regrete. ort si) i c oc-iiă ă ă ă ţ ă l ard.

3 @ite, o s sapi o groap , )or) i el, #i o să ă ă "o arunciacolo, #i o s"o acoperi. 5i dup aceea, ce nai(a o s )ai $aciă ă cu restul &ie ii tale8ţ

6i) i pre'en a cui&a la u# . +#i scoase (atista #iţ ţ ă "#i#terse oc-ii. Continuau s i ard . R sturn la)pa #i seă ă ă ă duse la u# . ra 6olu).ă

ort ie#i a$ar , nc-ise u#a dup el #i se a#e' peă ă ă treapt .ă

0 c4iar aşa r ?ă3 Cred c da, spuse ort. Pur #i si)plu nă "a) cre'ut

p%n acu) cu ade& rat c o s r )%n )oart .ă ă ă ă ă ă ă cu o pau' , apoi continu cu un glas aspru:ă ă ă3 6pune #i tu ce&a, 6olu). rice. Am pierdt cam o treime din cei c defecte& e to i cei ţ

care s%a aflat pe o ra' deă şai'eci de metri de sfll t &ă3 di-nească"se n pace, spuse ort, pri&indu"l cu

aten ie pe o)ul cu piele &er'uie. 5i dac spun asta, 6olu),ţ ă crede") c o #i g%ndesc cu ade& rat. Nă ă ă "a $ost o &or(ă

goal .ăti&6e l s t cerea.ă ă ă

1L1



3 Nu )"a) )ai si) it a#a de c%nd a) $ost dat a$ar deţ ă la #coal pentru c a) )%ncat $urnici.ă ă

$e ce f ceai asta?ă3 +ntrea(ă")i cristalele. C%nd creea' o $iin nou , eleă ţă ă

i pro&oac cu)&a o caren i)portant de acid $or)ic. Nuă ţă ă

#tiu de ce. Nu putea) s ) a( in. Adul)ec n *ur. !e si)tă ă ţ ă #i acu), spuse el.

Apoi se aplec #i adul)ec din nou.ă ă3 Ai un $oc86olu) i ntinse (ric-eta aprins .ă3 <act cu) )i"a) nc-ipuit, spuse ort. A) c lcată

drept ntr"un )u#uroi de $urnici.

!u cu )%na pu in p )%nt din )u#uroi #iă ţ ă "l cernu npal) .ă3 urnici negre. Cele )ici #i )aronii sunt )ult )ai

(une.+ncet #i aproape n sil , #i r sturn pal)a,ă ă ă

de(aras%ndu"se de r%n . 6e #terse pe )%ini.ţă ăVino la cantin - Horty&ă3 Mda, $ cu el ridic%nduă "se.

Pe $a i se ntip ri o e<presie de perple<itateţă ă cresc%nd .ă

3 Nu, 6olu). Ia"o tu nainte. u )ai a) ce&a de $ cut.ă6olu) #i scutur capul cu triste e #i se ndep rt . ortă ţ ă ă

se napoie n rulot #i se ndrept (%*(%ind spre peretele dină ă spate, acolo unde Cani(alul #i )ontase ni#te ra$turi pentrusu(stan ele lui de la(orator.ţ

3 Tre(uie s $ie pe aici, pe unde&a, )ur)ur el,ă ă aprin'%nd lu)ina. 6 &ede)4 )uriatic, sul$uric, a'otic,ă acetic4 a-, uite.

!u de pe eta*er sticla de acid $or)ic #i o desc-ise.ă ă J si un ta)pon de &at , l n)uie n acid #iă ă "l atinse deli)( .ă

3 -, ce (un e> )ur)ur el. Ceă "o $i asta8 iau de lacap t8ă

7use din nou ta)ponul la (u'e.3 Miroase atât de $ru)os> Ce"i asta8 Po i sţ ă")i dai #i

)ie8

1L



ort s ri ca ars, )u#c%nduă "#i li)(a #i se r suci.ăa intr n conul de lu)in al l )pii, c sc%nd.ă ă ă ă3 +n ce locuri tr snite ) g sesc #i eu s dor)4 ort>ă ă ă ă

Ce s"a nt%)plat8 Ce4 Pl%ngi8 l ntre( Oena.ă3 u8 7a de unde> r spunse el.ă

lu n (ra e #i i'(ucni ntră ţ "un -o-ot de pl%ns. a l)%ng%ie pe $runte, adul)ec%nd ntruna acidul.

7up o &re)e, c%nd el se cal) , iar ea luase o do'ă ă ă (un de acid, l ntre( :ă ă

3 Ce"i, ort83 A) o )ul i)e sţ ă" i spun, r spunse el cu (l%nde e.ţ ă ţ

Mai ales despre o $eti care era socotit drept o str inţă ă ă ă

inde'ira(il , p%n ce a sal&at o ar . 6ă ă ţ ă "a constituit atunci un$el de co)itet cet enesc interna ional care săţ ţ "a ocupat s leă o( in , at%t ei, c%t #i so ului ei, acte de cet enie. oţ ă ţ ăţ po&este gro'a& . oper de art 4ă ă ă

1L9



rag)ent dintr"o scrisoare:4 sunt tot n spital, ca să")i )ai &in n puteri, )icul

)eu Bo((. Cred c a) a&ut o depresie ner&oas . Nuă ă ")iaduc a)inte de ni)ic. Mi s"a spus c ntră "o sear , după ă nc-eierea progra)ului, a) ie#it din )aga'in #i c patruă 'ile )ai t%r'iu a) $ost g sit r t cind de colo colo. Nu )iă ă ă ă se nt%)plase ni)ic, dar c-iar ni)ic, Bo(. ste at%t destraniu s te ui i n spate #i s &e'i c n &ia a ta a ap rut4ă ţ ă ă ţ ă

o gaur neagr . ricu), ) si)t (ine.ă ă ăAcu), iat #i ni#te &esti (une. B tr%nul crai Bluett aă ă $ cut un atac de cord #i a )urit n ti)p ce se a$la la (%lci.ă

art$ord ) pri)e#te napoi oric%nd &reau. 5i nc ce&a:ă ă ii )inte episodul ne(unesc cu t%n rul c-itarist care )iţ ă "a

)pru)utat trei sute de dolari n noaptea aceea cu)plit 8ă Mi"a tri)is un (ilet prin art$ord n care spune c aă )o#tenit o a$acere n &aloare de &reo dou )ilioane #i că ă pot s p stre' (anii. Pur #i si)plu, nu #tiu ce s $ac. Ni)eniă ă ă nu #tie unde se a$l acu) #i nici altce&a despre el. A plecată de$initi& din ora#. @n &ecin de"al lui )i"a spus c a&ea două ă $iice. ricu), c%nd a plecat era nso it de dou $ete. A#a cţ ă ă (anii se a$l la (anc , iar )o#tenirea tat lui nostru 2 la locă ă ă sigur.

7eci, s nuă " i $aci gri*i, )ai ales n ce ) pri&e#te. C%tţ ă

despre aceste patru 'ile, s #tii c nă ă "au l sat nici o ur)ă ă asupra )ea, cu e<cep ia unei )ici &%n t i pe o(ra', darţ ă ă asta nu contea' . @neori, c%nd ) tre'esc, a) ună ă

1L=



senti)ent ciudat, aproape palpa(il 2 un $el de a)intire&ag despre cine&a iu(it, care a $ost $oarte, $oarte (un cuă )ine. 7ar poate c nu este dec%t o nc-ipuire, iar tuă pro(a(il c r%'i acu) de )ine4ă

1L

theodore sturgeon nestemate visatoare

Documents