tinerii - old.mts.gov.mdold.mts.gov.md/sites/default/files/document/attachments/tinerii... · ˛n...

TINERII DIN MOLDOVA. SOLUÞIA PENTRU OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE ALE MILENIULUI

1

TINERIIDIN MOLDOVA.

SOLUTIA PENTRU OBIECTIVELE DE DEZVOLTAREALE MILENIULUI

Organizaþia Naþiunilor Uniteîn Republica Moldova

ww

w.u

nice

f.org

/mag

ic

OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE ALE MILENIULUI

2


3

Cuprins

TINERII ªI OBIECTIVELE DE DEZVOLTAREALE MILENIULUI. PROBLEME,SOLUÞII, PROTAGONIªTI ......................................................4

SÃRÃCIE ªI FOAME ...............................................................6

EDUCAÞIE PRIMARÃ ..............................................................9

EGALITATEA GENURILOR ...................................................12

MORTALITATEA COPIILOR ..................................................15

SÃNÃTATE MATERNÃ..........................................................18

HIV/SIDA ªI ALTE MALADII ..................................................20

MEDIU DURABIL ...................................................................24

PARTENERIAT GLOBAL.......................................................26


4

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului(Millennium Development Goals)reprezintã, de fapt, o idee simplã, carerãspunde urgenþelor zilei.

Aceste obiective se regãsesc într-un textdevenit deja cunoscut ºi citat tot mai des� Declaraþia Milenarã � ºi au fost formu-late cu ocazia Summit-ului Milenar alNaþiunilor Unite, din septembrie 2000,care a fost cea mai mare reuniune de ºefide stat ºi de guvern din istorie.Angajamentul pentru atingerea celor optObiective ale Mileniului � începând cureducerea nivelului înalt al sãrãciei ºiîncheind prin crearea unui parteneriatglobal pentru dezvoltare � a fost semnatde 191 de state ale lumii, inclusiv deRepublica Moldova.

Obiectivele pe care comunitateainternaþionalã s-a angajat sã le realizezeîntre 1990 ºi 2015 sunt urmãtoarele:

Reducerea cu jumãtate a sãrãcieiextreme ºi foamei

Asigurarea educaþiei primare pentru toþi

Promovarea egalitãþii dintre genuriºi fortificarea poziþiei femeii

Reducerea cu douã treimi a mortalitãþiicopiilor

Diminuarea cu trei pãtrimia ratei mortalitãþii materne

Stoparea ºi inversarea tendinþei actualede propagare a maladiei HIV/SIDA,paludismului ºi altor maladii

Asigurarea unui mediu durabil

Crearea unui parteneriat globalpentru dezvoltare.

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniuluisunt niºte valori ºi prioritãþi globale, însãfaptul cã sunt sau nu îndeplinite este ceeace se întâmplã în fiecare þarã. ªi dacã

TINERII ªI OBIECTIVELEDE DEZVOLTARE ALEMILENIULUI. PROBLEME,SOLUÞII, PROTAGONIªTI

obiectivele dezvoltãrii rãspundangajamentului mondial pentru creareaunei lumi mai bune pentru toþi, în acestefort este loc pentru fiecare.

Astãzi în lume, fiecare al ºaselea om esteadolescent. Pe glob trãiesc 1,2 miliarde deadolescenþi � cea mai mare generaþie detineri în istorie. Astfel, tinerii nu sunt doaradresa eforturilor comunitãþiiinternaþionale, ci ºi resursa valoroasã deenergie ºi cutezanþã pentru mersul înainteal lucrurilor. Cãci, dacã tinerilor li sepermite sã participe la viaþa comunitãþii lorºi a þãrii, ei devin pregãtiþi sã joace un rolpozitiv atunci când vor fi adulþi. Nu estevorba doar de bun simþ, ci ºi de o logicãeconomicã. Investind un dolar înprograme de dezvoltare a copiilor ºiadolescenþilor, poate fi obþinutã mai târziuo economie de ºapte dolari.

Iatã de ce Naþiunile Unite, care sunt ofamilie umanã ce poate oferi fiecãruia osperanþã de succes, a plasat copiii ºitinerii atât în prim-planul calendaruluipentru 2003, an ce marcheazã lansareaCampaniei Milenare, cât ºi printreprioritãþile agendei sale pentru dezvoltare.

Ziua Mondialã a Sãnãtãþii, de la 7 aprilie,s-a desfãºurat sub genericul �Un mediusãnãtos pentru copii�. Mesajul ZileiMondiale a Refugiatului, marcatã la 20iunie, a fost �Investind în tinerii refugiaþi,investim înþelept, pentru o lume mai bunã�.Iar tema Zilei Mondiale a Populaþiei,11 iulie 2003, �Un miliard de adolescenþi:dreptul la sãnãtate, informaþie ºi servicii�,a subliniat necesitatea de a susþine tineriiîn eforturile lor de a duce o viaþã însiguranþã ºi a contribui la bunãstareapropriilor familii ºi comunitãþi.

Aceste preocupãri pentru copii ºi tinerila nivel mondial se regãsesc, pe plannaþional, în lansarea, în Republica


5

Moldova, a procesului de elaborare aStrategiei naþionale în domeniultineretului, în contextul StrategieiNaþionale de Creºtere Economicã ºiReducere a Sãrãciei.

Aproape oriunde în lume, dar mai ales înþãrile în curs de dezvoltare, unde trãiesc85 la sutã din cei peste un miliard deadolescenþi de pe glob, copiii ºi tinerii suntprimele victime ale problemelor sociale cucare se confruntã micile comunitãþi, stateleaparte sau regiunile întregi. În acelaºitimp, ei pot oferi rãspunsurile pentruaceste probleme. Ei înºiºi sunt soluþiapentru HIV/SIDA, sã zicem. Pentru cãdeciziile lor informate ºi responsabile înmaterie de sexualitate sunt astãzi singurulmedicament ce poate stopa propagareainfecþiei. La fel ºi în cazul educaþiei.Educaþia primarã este o condiþieobligatorie pentru combaterea sãrãciei,împuternicirea femeilor, protejarea copiilorîmpotriva exploatãrii, promovareadrepturilor omului ºi a democraþiei. În fine,tinerii pot fi ºi trebuie sã devinã actoriiprincipali ai schimbãrilor, protagoniºtiiprogresului, pentru cã au resursele ºivoinþa necesare pentru aceasta.

În Republica Moldova trãiesc peste1 milion 009 046 de adolescenþi ºi tineri(515112 bãieþi ºi 493934 fete)1 , decifiecare al patrulea cetãþean al þãrii este untânãr. Iar ºansa lor nu este neapãratstrãinãtatea, chiar dacã mulþi dintre eiºi-au pierdut speranþa unei vieþi mai buneacasã.2 Reuºita de mâine a Obiectivelor

de Dezvoltare ale Mileniului ar puteareprezenta azi ºansa unei vieþi prospereîn Moldova.

�Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniuluinu pot fi obþinute la Naþiunile Unite sau decãtre oficialitãþile ONU. Ele trebuierealizate în fiece þarã, cu eforturileGuvernului ºi cetãþenilor�, afirmãSecretarul General ONU, Kofi Annan. Cualtã ocazie, înaltul oficial de la New Yorkpreciza: �Dacã comunitatea internaþionalãtinde sã realizeze Obiectivele deDezvoltare ale Mileniului, cele maieficiente intervenþii vor implica însuºitinerii. Doar ei pot identifica cel mai binenecesitãþile lor ºi elabora programe careabordeazã problemele lor�.

Cu siguranþã, promovarea ºi implicareatinerilor ar oferi un plus de dinamismactivitãþii la care aceºtia participã.

Chiar copiii ºi tinerii din Moldova auformulat singuri prioritãþile þãrii,participând, în anul 2001, la campania�Spune DA pentru Copii!�, ºi menþionândcâteva dintre Obiectivele de Dezvoltareale Mileniului printre urgenþe la nivelnaþional: lupta cu sãrãcia prin investiþii încopii, prevenirea HIV/SIDA ºi educaþiapentru fiecare copil.

Igor Guzun,Consultant, Campania pentru Obiectivele de Dezvoltare aleMileniului, Reprezentanþa Naþiunilor Unite în Republica Moldova

1 �Copiii Moldovei�, ediþia a II-a, Departamentul de Statisticã ºi Sociologieal Republicii Moldova, Chiºinãu, 20032 �Tinerii în Moldova. Un deceniu de tranziþie�, 2002


6

Prin asumarea Obiectivului Mileniului de micºorare cujumãtate a numãrului de persoane care trãiesc în sãrãcie ºisuferã de foame în lume, comunitatea mondialã ºi-a propuso sarcinã ambiþioasã, dar realistã. Acest angajament fixat întimp, care poate fi, la fel ca ºi celelalte, mãsurat, înseamnãun minim necesar pentru dezvoltarea umanã. Astãzi, poatepentru prima oarã în istorie, lumea dispune de tehnologiile,cunoºtinþele ºi resursele de oameni necesare pentrua ieºi din sãrãcie.

Cã progresul este posibil o demonstreazã starea de lucruriprezentatã în Raportul Dezvoltãrii Umane 2003, intitulat�Un acord între naþiuni pentru eradicarea sãrãciei umane�.1

În ultimul deceniu, Ghana ºi Peru au obþinut o reduceresubstanþialã a sãrãciei. În Uganda a început reversul epidemieiHIV/SIDA, iar în Republica Africa de Sud 11 milioane deoameni au obþinut acces la aprovizionare cu apã potabilã.

Însã, cum se zice, lumea este mare ºi sunt multe de fãcut.

În þãrile în curs de dezvoltare, 28 la sutã din copii suferã delipsã de alimente, în ciuda progreselor realizate la scarãmondialã în anii 1990.

În 2000, peste 30 la sutã din copiii pânã la cinci ani dinAfrica sub-saharianã nu aveau greutatea necesarã vârsteilor. În Asia de Sud, fiecare al treilea copil este prostalimentat ºi numãrul acestora este în creºtere în Myanmar,Cambodgia ºi Laos.

De altfel, trei miliarde de oameni trãiesc cu mai puþin de doidolari pe zi într-o lume unde aproape jumãtate din populaþieeste sãracã ºi unde diferenþa dintre cei mai sãraci ºi cei maibogaþi s-a dublat în ultimii 40 de ani, conform datelorOrganizaþiei Internaþionale a Muncii.

O treime din cei peste ºase miliarde de oameni dispun doarde un dolar pentru a supravieþui.

Sãrãcia nu a ocolit nici o societate ºi s-a agravat în Africa,America Latinã ºi Caraibe, Orientul Mijlociu, Europa de Estºi Asia Centralã.

În Moldova, potrivit unui raport al Departamentului deStatisticã ºi Sociologie al Republicii Moldova, prezentat în

R R R R Reducerea cu jumãtate, între 1990 ºieducerea cu jumãtate, între 1990 ºieducerea cu jumãtate, între 1990 ºieducerea cu jumãtate, între 1990 ºieducerea cu jumãtate, între 1990 ºi2015, a proporþiei populaþiei mondiale cu2015, a proporþiei populaþiei mondiale cu2015, a proporþiei populaþiei mondiale cu2015, a proporþiei populaþiei mondiale cu2015, a proporþiei populaþiei mondiale cu

un venit inferior unui dolar pe zi.un venit inferior unui dolar pe zi.un venit inferior unui dolar pe zi.un venit inferior unui dolar pe zi.un venit inferior unui dolar pe zi. R R R R Reducerea cu jumãtate, între 1990 ºieducerea cu jumãtate, între 1990 ºieducerea cu jumãtate, între 1990 ºieducerea cu jumãtate, între 1990 ºieducerea cu jumãtate, între 1990 ºi

2015, a proporþiei populaþiei mondiale2015, a proporþiei populaþiei mondiale2015, a proporþiei populaþiei mondiale2015, a proporþiei populaþiei mondiale2015, a proporþiei populaþiei mondialecare suferã de foame.care suferã de foame.care suferã de foame.care suferã de foame.care suferã de foame.

LA LÃPUªNAESTE POSIBIL.

PE DURATA UNEIVIEÞI DE OM

Comuna Lãpuºna, situatã la56 de kilometri de Chiºinãu,capitala Moldovei, este pecale de a-ºi lansa propriapaginã Web. �Cu aceasta,vrem sã promovãm imagineapozitivã a localitãþii noastre ºia þãrii în lume�, spune LidiaBezniþchi, directorul Unitãþiide Coordonare a AgendeiLocale 21 din Lãpuºna, unproiect al ProgramuluiNaþiunilor Unite pentruDezvoltare (PNUD) (http://la21.undp.md/) cepromoveazã dezvoltareadurabilã a comunitãþilor. Agândi global ºi a acþiona localeste sloganul sub care acestproiect internaþional sederuleazã în majoritateaþãrilor de pe glob.Pagina pe Internet ºiactivitãþile din cadrul AgendeiLocale 21 sunt câteva dintrereplicile unei comunitãþi lafaptul cã Republica Moldovaeste citatã ca fiind cea maisãracã þarã din Europa, într-olume în care 1,2 miliarde depersoane supravieþuiesc cuvenituri mai mici de un dolarpe zi. În Moldova, potrivitcelor mai recente evaluãriale Departamentului deStatisticã ºi Sociologie, 78,1la sutã din populaþie trãieºtesub limita sãrãciei.În acelaºi timp, estimãrileNaþiunilor Unite aratã cã þãrilelumii care au semnat, în2000, la New York, DeclaraþiaMilenarã dispun acum detehnologiile, cunoºtinþele ºiresursele umane necesarepentru a ieºi din sãrãcie pedurata unei singure generaþii.Dacã se vor pãstra tendinþeleactuale ale progresului �prea lente, totuºi, pentru ceeace ºi-a propus comunitateamondialã � crearea unei lumimai bune pentru toþi, vor fi

SÃRÃCIE ªI FOAME


7

iulie 2003, 78,1 la sutãdin populaþia þãrii trãieºte

sub limita sãrãciei.2

Sãrãcia este larg rãspânditãîn familiile mari, cu mulþi copiiºi bãtrâni.3

Peste 90 la sutã din familiilecare au doi sau trei copiitrãiesc cu mai puþin de undolar pe zi pentru fiecaremembru al familiei. Aproapeaceeaºi situaþie se constatãºi în cazul familiilor cu uncopil � 80 la sutã dintreacestea au venituri lunarede 100-400 de lei pentru opersoanã. Mai mult decâtatât, 18 la sutã din totalulfamiliilor cu copii dinMoldova nu pot asiguracopiilor nici mãcar câte100 de lei pe lunã.4

Rãspunsurile la aceastãsituaþie s-ar putea regãsiîntr-un angajament political þãrii, lupta cu sãrãciafiind una dintre prioritãþi.�Reducerea sãrãciei esteun scop care trebuie sã neuneascã pe toþi�, afirmãPreºedintele RepubliciiMoldova.

realizate douã dintre cele opt Obiective de Dezvoltare aleMileniului: reducerea cu jumãtate, între 1990 ºi 2015, a

sãrãciei ºi foamei ºi diminuarea cu jumãtate a proporþieipopulaþiei care nu beneficiazã de acces constant la aprovizionarecu apã.La Lãpuºna, în cadrul Agendei Locale 21, prin contribuþiapopulaþiei a fost asiguratã cu apã o parte a satului ºi a fostcurãþat pârâul din comunã. O altã reuºitã a proiectului estecrearea Centrului Comunitar de Informaþie ºi Acces la Internet.Sergiu Panainte, un tânãr de 21 de ani, originar din Lãpuºna,care îºi face studiile la Facultatea Relaþii Internaþionale, ªtiinþePolitice ºi Administraþie a Universitãþii de Stat din Moldova, aaflat despre ªcoala de Varã �Tinerii moldoveni spre Europa�vizitând Centrul de Informaþie ºi Acces la Internet. �Aceastãºcoalã a fost pentru mine o oportunitate de dezvoltare capersonalitate�, mi-a spus Sergiu Panainte, evident satisfãcut decursurile de istorie, culturã, civilizaþie, drept, oratorie ºi artãteatralã la care a asistat. Acum el este bursier al Grupului UnionFenosa în Moldova, compania spaniolã care a organizat aceastãºcoalã de varã pentru a instrui liderii zilei de mâine.�Noi pentru viitor� este denumirea organizaþiei neguvernamentaleîn care activeazã Polina Panainte, o adolescentã de 16 ani, carea fost, în primãvara acestui an, protagonista unui subiect dintr-unserial de nouã articole scrise în Danemarca despre realitãþile de laLãpuºna, o istorie de succes pentru PNUD. Autorii au surprins-oatunci, întristatã de intenþia tatãlui ei de a pleca la munci înSpania, cãutând pe Internet burse la universitãþi din strãinãtate.Am insistat s-o gãsesc ca sã vãd încotro a mers destinul ei înaceastã istorie umanã, dar era plecatã sã organizeze, împreunãcu alþi colegi ai ei, o tabãrã de varã pentru treizeci ºi trei de copiidin familii social-vulnerabile. Am gãsit-o mai întâi într-un ghid,�Participarea copiilor ºi tinerilor�, editat în aceste zile de UNICEF,în care prezenta, ca pe un model de reuºitã, sondajul de opinielocal pe care elevii din comunã l-au realizat în liceu, în rândurile

administraþiei locale ºi sãtenilor pentru a identifica lipsaaccesului la informaþie ca cea mai importantã problemã care-ipreocupã ºi strategiile advocacy pe care le-au folosit pentru aoferi o soluþie prin crearea unui post de radio în ºcoalã. Iaratunci când am vorbit, totuºi, cu ea, mi-a spus mai întâi cã afost necesar sã-i facã pe copiii pe care i-au invitat la ºcoala devarã - sãraci, orfani, pe cei care merg mai rar la ºcoalã sauprovin din familii nevoiaºe, sã se simtã ºi ei importanþi, sãînþeleagã cã ºi ei conteazã în aceastã lume.La nivel naþional, accesul universal la educaþie primarã, careeste cel de-al doilea Obiectiv al Mileniului dupã reducereasãrãciei, nu reprezintã încã un motiv de îngrijorare.Statisticile oficiale menþioneazã cã la începutul anuluiºcolar 2002-2003, în Moldova, au fost înregistraþi 3,6 miicopii ºi adolescenþi în vârstã de 7-16 ani, necuprinºi de

învãþãmântul general obligatoriu, iar rata încadrãrii nete îneducaþia primarã variazã între 93 ºi 98 la sutã. Însã, într-untimp în care educaþia de calitate este condiþia obligatoriepentru reuºitã ºi progres, chiar dacã un singur copil nu mergela ºcoalã, este deja prea mult.Unul din mesajele principale ale Raportului Dezvoltãrii Umane2003 este cã cele opt Obiective Milenare ale Dezvoltãrii,începând cu reducerea sãrãciei ºi încheind cu stopareaepidemiei HIV/SIDA sau asigurarea unui mediu durabil, nu vor

1 Human Development Report 2003, MillenniumDevelopment Goals: A compact among nationsto end human poverty, UNDP, New York, 20032 www.statistica.md3 �Sãrãcia în Moldova, 2002: RezultatePreliminare�. Proiectul Programului NaþiunilorUnite pentru Dezvoltare în Moldova �Dezvoltareacapacitãþii pentru monitorizarea sãrãciei ºievaluarea programului�, www.ppmu.moldova.md4 �Copiii Moldovei�, ediþia a II-a, Departamentulde Statisticã ºi Sociologie al Republicii Moldova,Chiºinãu, 2003

LA LÃPUªNA ESTE POSIBIL.PE DURATA UNEI VIEÞI DE OM

Centrul de Informaþie ºi Acces la Internetdin c. Lãpuºna

Imag

ine:

PN

UD

Mol

dova


8

putea fi atinse fãrã sã fie soluþionate problemeprecum malnutriþia ºi analfabetismul.�Printre cei care au mers la ºcoala noastrã devarã erau ºi copii sãraci de 13 ani care nu ºtiausã scrie ºi sã citeascã�, mãrturiseºte PolinaPanainte, care este ºi editorul ziarului local detineret �21+�.Cine sunt sãracii din Lãpuºna, i-am întrebat peliderii Agendei Locale 21. �Chiar ºi proprietariide pãmânt, care nu au venituri în bani, afirmãdirectorul Lidia Bezniþchi. Tot ce acumuleazãaceºtia este pentru consum. Familia estemenþinutã, pentru cã are carne, lapte, brânzã ºiaºa mai departe, dar lipsesc banii. Cei care numigreazã, care nu pleacã sã lucreze în Europa,nu mor de foame, nu sunt sãraci lipiþipãmântului, dar nici nu prosperã�. Aceºtia,împreunã cu alþii, constituie cei 78,1 la sutã dincetãþenii þãrii care supravieþuiesc astãzi subpragul sãrãciei.Din cei ºapte mii de locuitori ai comunei, întreopt sute ºi o mie sunt plecaþi la munci pestehotare, la fel ca tatãl Polinei. În majoritate, eiinvestesc banii câºtigaþi în familiile lor. �Vã daþiseama cã dacã o mie de persoane sunt plecate,ºi trei mii pot trãi bine, face socotealã doamnaBezniþchi. Aceste investiþii în brutãrii, deexemplu, oloiniþe, mori mici sau staþii dealimentare cu apã ridicã nivelul de trai aloamenilor�.Potrivit Bãncii Naþionale, doar pe parcursul anului2002, persoane fizice de peste hotare autransferat în Republica Moldova, prin sistemulbancar, aproximativ 275 de milioane de dolari. Iaraceastã sumã se compune ºi din banii trimiºi sauaduºi acasã la Lãpuºna.

LA LÃPUªNA ESTE POSIBIL.PE DURATA UNEI VIEÞI DE OM

�În viziunea mea, migraþia are douã aspecte:unul pozitiv ºi altul negativ, precizeazã VasileBubuioc, consultant la Agenda Localã 21Lãpuºna. Este bine cã oamenii aduc bani ºi, înplus, ei îºi schimbã mentalitatea. Cei care vindin strãinãtate ºtiu cum sã lucreze independent,au experienþã, ºtiu ce sã facã. Este rãu însã cãfamiliile rãmân, de regulã, fãrã mamã, prinurmare fãrã îngrijirea ºi educaþia necesare�.Am insistat pe sãraci. La Lãpuºna, nu atât bãtrâniiºi pensionarii sunt cei mai sãraci, spuninterlocutorii mei. Bãtrânii care au muncit toatãviaþa ºi au fost gospodari nici acum nu sunt sãraci.�ªtiþi care categorie este sãracã? Adesea familiiletinere care pierd terenul de sub picioare. Atuncicând obþin un ban, mergând sã lucreze cu ziua lacineva, nu îl gestioneazã corect, ci îl duc pebãuturã, sã zicem. ªi asemenea familii nu suntprea multe, dar nici puþine nu sunt. Iatã de ceimplicãm în acþiunile noastre ºi copiii, ca mãcar eisã înveþe, inclusiv pe exemplul altor copii activi ºiimplicaþi, altceva decât s-au deprins sã vadã înfamiliile lor�.Pentru a ieºi din sãrãcie pe durata unei generaþii, aunei vieþi de om.�Noi am reuºit sã convingem lumea cã AgendaLocalã nu este sacul cu bani, ºi nici peºteleprãjit, ci este undiþa care ne ajutã sã prindempeºtele�, foloseºte directorul Lidia Bezniþchi, înfinalul convorbirii noastre, o imagine ce l-aimpresionat ºi pe Kalman Mizsei, SecretarGeneral Adjunct al Organizaþiei Naþiunilor Unite,care s-a aflat, în aprilie 2003, într-o vizitã dedocumentare la Lãpuºna.Igor Guzun

Aprilie 2003. Lãpuºna. Kalman Mizsei, Director PNUD pentru Europa ºi CSI


9

Prin Obiectivul Mileniului ce vizeazã educaþia, statele lumiiau promis sã asigure tuturor fetelor ºi bãieþilor o instruirede calitate de nivel primar pânã în 2015, iar acolo undeaceastã sarcinã este realizãtã deja - sã ofere tuturor copiilorposibilitatea de a obþine educaþie secundarã.

În þãrile cele mai sãrace ale lumii, fiecare al cincilea copilde vârstã ºcolarã nu are acces la educaþie. Aceastãtendinþã cunoaºte însã, la nivel mondial, ºi unele excepþii. ÎnBangladesh, de exemplu, unde rata înscrierii ºcolare era de69 la sutã în 1990-91, 84 la sutã din copiii þãrii sunt cuprinºiastãzi de educaþia primarã. Unele state din America Latinãºi Caraibe sunt pe punctul de a realiza obiectivul deasigurare a educaþiei primare pentru toþi, cu o ratã de97 la sutã de copii ºcolarizaþi în 2000-2001.

În acelaºi timp, în Africa sub-saharianã, cel puþin 40 la sutãdin copiii de vârstã ºcolarã nu sunt înscriºi în ciclul primar.ªi asta în pofida ameliorãrii semnificative din ultimul deceniuîn mai multe þãri de pe continent, în particular, în Benin,Côte d�Ivoire, Gambia, Malawi, Mali, Rwanda, Senegal ºiTogo. În schimb, Botswana, Burkina Faso, Namibia, Repub-lica Democraticã Congo ºi Tanzania au înregistrat un declinal efectivelor ºcolare în anii 1990. În Asia de Est ºi Pacific,procentul copiilor ºcolarizaþi de asemenea s-a diminuat înultimii zece ani, mai ales din cauza tendinþelor constanteîn China ºi Filipine.

Mai aproape de Moldova, în Turcia, de pildã, una din optfete nu merge la ºcoalã, fetele urmând cursurile ºcoliiprimare într-un numãr cu 11 procente mai mic decât cel albãieþilor.

Potrivit agenþiilor ONU, 120 de milioane de copii din lumeaîntreagã nu merg la ºcoalã, majoritatea acestora fiind fete.

De ce este nevoie de educaþie pentru toþi? De ce suntîncurajate fetele sã obþinã ºanse egale cu bãieþii de acces laeducaþie? Mai întâi, pentru cã, de fapt, educaþia este pentrutoþi. ªi aici calculele sunt simple.

Fiecare an pe care o fatã îl petrece în ºcoalã este un pascãtre eliminarea sãrãciei, avansarea dezvoltãrii umane ºipromovarea egalitãþii între genuri. Beneficiile educãrii fetelorsunt transmise din generaþie în generaþie. Fetele educatedevin mame educate, ceea ce înseamnã o mortalitateinfantilã mai scãzutã, copii hrãniþi mai bine ºi mai sãnãtoºi ºicreºtere economicã.1

A oferi tuturor copiilor A oferi tuturor copiilor A oferi tuturor copiilor A oferi tuturor copiilor A oferi tuturor copiilor, bãieþi ºi fete,, bãieþi ºi fete,, bãieþi ºi fete,, bãieþi ºi fete,, bãieþi ºi fete,mijloacele necesare pentru a încheia unmijloacele necesare pentru a încheia unmijloacele necesare pentru a încheia unmijloacele necesare pentru a încheia unmijloacele necesare pentru a încheia un

ciclu complet de studii primare.ciclu complet de studii primare.ciclu complet de studii primare.ciclu complet de studii primare.ciclu complet de studii primare.

GUNOIªTE ÎNLOC DE ªCOALÃPentru fraþii Antoci ºcoala adevenit un loc strãin, în careei nu-ºi mai pot gãsi, dar nicinu încearcã sã-ºi caute loc.Natalia, Ion ºi Alexandru,deºi sunt încã de vârstãºcolarã, nu au pãºit pragulºcolii de ani de zile. Sãrãciaîn care încearcã sãsupravieþuiascã i-a înstrãinatde ceea ce numim noieducaþie primarã.Natalia este sora cea maimare. Are 16 ani ºi de cinciani nu mai frecventeazãºcoala. A fost exclusã dinclasã din cauza absenþelornemotivate. Fata era nevoitãsã renunþe la ore, pentru a oajuta pe maicã-sa la muncadin câmp. Tatãl lor i-a pãrãsitîncã pe când erau mici ºitoatã grija gospodãriei arãmas pe umerii mamei, careeste ºomerã de mai mulþiani. �În unele ierni nu aveamhaine ºi încãlþãmintecãlduroase. Din aceastãcauzã rãceam foarte des ºinu puteam pleca la ºcoalã�,spune Natalia. În acest an,foºtii ei colegi au absolvitclasele gimnaziale ºi aususþinut admiterea în multecolegii. Natalia, însã, arãmas pe drumuri. Fata nupoate urma o ºcoalã demeserii, nu poate fi angajatãnici mãcar în calitate dedereticãtoare, pentru cã nuare studii medii generale.Acum, ea nu mai poaterecupera cei cinci ani pierduþide la ºcoalã.Ion are 12 ani ºi de trei aninu a pãºit pragul ºcolii.Bãiatul a reuºit sã înveþedoar patru clase, dupã caremama l-a transferat laºcoala-internat din aceeaºilocalitate. Ion a studiat osingurã lunã ºi a fost

EDUCAÞIE PRIMARÃ


10

Astãzi, cei 603000 deelevi din Moldova pot

merge la cele 1580 de ºcoli,gimnazii ºi licee din þarã.

În general, mai mult de98 la sutã dintre copiii devârstã ºcolarã din RepublicaMoldova frecventeazãºcoala primarã2 . Rataîncadrãrii nete în educaþiaprimarã pentru anul 2001a fost de 93 la sutã, potrivitDepartamentului Statisticãºi Sociologie al RepubliciiMoldova.

Totuºi, la 1 septembrie 2002,fiecare al treilea copil dinMoldova care a împlinitvârsta de 5 ani � dintr-untotal de 11,8 mii � nu a fostîncadrat în instituþiipreºcolare.

Iar la începutul anului ºcolar2002-2003, în RepublicaMoldova, au fost înregistraþicirca 3,6 mii copii ºiadolescenþi în vârstã de7-16 ani, necuprinºi deînvãþãmântul generalobligatoriu.3

În plus, pe parcursul anuluide studii 2001-2002 ºi înperioada de varã a anului2002, au decis sãpãrãseascã ºcoala ºi sãmunceascã aproape 500 deelevi ai claselor V-IX,precum ºi peste 750 de elevidin clasele X-XII.4

GUNOIªTE ÎN LOC DE ªCOALÃeliminat din internat, pe motiv cã tot acolo studia ºi fratelesãu mai mic, iar legislaþia în vigoare permite doar unui

singur copil din familie sã frecventeze asemenea instituþie.�Vreau foarte mult sã mã duc la ºcoalã, dar mama zice cã nuare bani pentru manuale ºi caiete. În clasã eram cel mai sãracelev. De multe ori colegii râdeau de mine ba cã amîncãlþãminte prea mare, ba cã pantalonii sunt prea scurþi�, nepovesteºte Ion. Tânãrul spune cã ºi învãþãtoarea îl neglija, înultimele luni de studii nu îl întreba nimic, iar, uneori, îl numeaprost de faþã cu toþi colegii. �Se apropia de mine ºi mãameninþa cu arãtãtorul, iar eu de fricã mã ascundeam subbancã. E adevãrat cã nu întotdeauna îmi fãceam temele pentruacasã, dar nu aveam timp pentru aºa ceva. Pe mulþi bãieþi dela mine din clasã îi aºteptau acasã pãrinþii cu masa plinã debucate ºi îi lãsau în voie sã înveþe. Mãmica, însã, uneori nuavea nici pâine. De aceea, eu veneam acasã, lãsam geanta ºicolindam strãzile în lung ºi-n lat în speranþa sã gãsesc ceva deîmbucat pentru mine ºi familie�, mãrturiseºte Ion.Alexandru, mezinul, are nouã ani ºi este elev la ºcoala-internatdin localitate. Colegii lui de clasã sunt copii orfani, fãrã unpãrinte ºi din familii sãrace. Sandu zice cã se simte bine acoloºi se împacã de minune cu bãieþii din clasa lui. Tot el susþinecã profesorii sunt buni ºi nu le dau multe teme pentru acasã.De asemenea, nu trebuie sã se îmbrace în haine scumpe,pentru cã toþi colegii lui poartã haine ieftine. Nu-ºi vede mamaºi fraþii întreaga sãptãmânã. Uneori, vine acasã doar sâmbãtasau duminica. Acum, este în vacanþã ºi stã acasã cu fraþii ºimaicã-sa. �Chiar dacã nu este o ºcoalã obiºnuitã, mã simt binela internat. Pãcat cã fraþii mei nu pot pleca ºi ei la internat.Cred cã le-ar fi plãcut ºi lor�, considerã Alexandru.În ziua în care am plecat la familia Antoci, din satulZagarancea, raionul Ungheni, tustrei fraþii, împreunã cu bunica,

erau plecaþi de acasã. Copiii erau la Ungheni... dupãmâncare. Ei, zi de zi, fac pe jos aproape zece kilometripentru a ajunge la Ungheni, unde rãscolesc gunoiºtile însperanþa sã gãseascã mâncare bunã ºi pentru ei, nu doarpentru animale. �Nu am cu ce sã-i hrãnesc ºi aceasta estesingura cale de a ne asigura pe noi ºi pe vietãþile din ogradãcu mâncare. Mi-e milã de ei. Merg atâta drum pe jos ºi seroiesc în murdãria de la gunoiºti, dar ce sã faci? Chiar ºiatunci când mergeau la ºcoalã, nu mã întrebau de caietesau pixuri, ci de mâncare. Asta e mai important pentrufiecare�, susþine doamna Antoci. Acum, singura ei sursã devenit este munca în câmpul sãtenilor. Pentru fiecare zi deprãºit, de sãpat sau de cules roada, femeia este rãsplãtitã

cu 25 de lei (echivalentul a mai puþin de doi dolari).�Atunci când am fost anunþatã cã Natalia a fost alungatã dinºcoalã, nu am insistat sã o primeascã înapoi. Aveam senzaþiacã toþi profesorii de acolo au urã pe mine, pentru cã niciodatãnu aveam bani sã dau pentru reparaþia ºcolii, de Ziuapedagogului sau cu alte ocazii. În cazul lui Ion, însã, eu singurãam depus cerere sã fie eliberat din ºcoalã. Vroiam sã-l dau lainternat, împreunã cu Sandu. Acolo îi hrãnesc, îi învaþã pegratis. Le oferã acoperiº deasupra capului. A stat bãiatul olunã, dupã care mi s-a spus cã trebuie sã rãmânã un fecior ºil-am lãsat pe cel mai mic�, povesteºte mama copiilor. Întrebatãce vor face primii ei doi copii, femeia a rãspuns urmãtoarele:

Imag

ine:

UN

ICEF

Mol

dova


11

Educaþia pentru toþiînseamnã dezvoltare.5

Educaþia este punctul deplecare obligatoriu pentrucombaterea sãrãciei,abilitarea femeilor,protejarea copiilor împotrivaexploatãrii, promovareadrepturilor omului ºi ademocraþiei. ObiectivulMileniului de asigurareuniversalã a educaþieiîncurajeazã þãrile lumii sãcreeze condiþii de acces latoate treptele de învãþãmânt.

În aprilie 2003, GuvernulRepublicii Moldova aaprobat Strategia Naþionalã�Educaþie pentru Toþi�6 ,acesta fiind unul dinrãspunsurile þãrii pentrualinierea la standardeleeducaþionale de calitate.

GUNOIªTE ÎN LOC DE ªCOALÃ�Natalia poate îºi va gãsi un soþ bun ºi gospodar, iar Ion mi-a spus deja cã aºteaptã sã primeascã paºaport ºi va pleca

la muncã în Rusia�.Familia Antoci nu este singura familie în care copiii nu pleacãla ºcoala, pentru cã pãrinþii lor nu au bani de rechizite ºcolare.Potrivit datelor Ministerului Educaþiei, anul acesta nu aufrecventat ºcoala peste douã mii de elevi. Liderul Sindicatuluiangajaþilor din învãþãmânt, Dumitru Ivanov, a contestat, însã,aceastã cifrã, susþinând cã cel puþin 20 de mii de copii devârstã ºcolarã nu vin la ore. 80 la sutã dintre copiii careabandoneazã ºcolile sunt din clasele gimnaziale, iar celelalte20 la sutã - din clasele primare. Angajaþii MinisteruluiEducaþiei susþin cã de cele mai multe ori copiii abandoneazãºcoala din cauza nereuºitei sau a sãrãciei. Unii copii dinnumãrul celora care renunþã la ore pleacã la munci înstrãinãtate sau cerºesc. Alþii, însã, riscã sã se expunã crimei,abuzului de alcool ºi utilizãrii de droguri. Giovanna Barberis,Reprezentantul UNICEF în Republica Moldova, considerã cã,de fapt, criza social-economicã cu care se confruntã Moldovade ani de zile a ºi cauzat declinul din învãþãmânt, care aafectat, în primul rând, familiile sãrace. �Din pãcate, în multeastfel de familii copiii rãmân în afara ºcolii sau sunt plasaþi înºcoli-internat, calitatea serviciilor cãrora lasã foarte mult dedorit�, susþine Giovanna Barberis.

Rezultatele studiilor fãcute deexperþi internaþionali au arãtatcã în Republica Moldova, înperioada anilor 1996-2000, aavut loc o reducere drasticã ainvestiþiilor în sectoruleducaþional, bugetul pentruînvãþãmânt constituind doar40 la sutã din necesitãþilereale. Pentru a revigorasistemul educaþional,Guvernul de la Chiºinãu aaprobat Strategia naþionalã�Educaþie pentru toþi�,elaboratã de ONU, încooperare cu UNICEF,UNESCO ºi PNUD. Strategia,care este încã în fazã deimplementare, are dreptobiectiv asigurarea accesuluituturor copiilor, în special al

celor defavorizaþi, la educaþia primarã. Acest programreprezintã o etapã de realizare a Obiectivelor de Dezvoltareale Mileniului. Potrivit angajamentelor asumate de autoritãþilede la Chiºinãu, pânã în anul 2015, orice copil din RepublicaMoldova, indiferent de bunãstarea familiei sale, va puteafrecventa ºcoala primarã.Ina Prisãcaru

1 UNICEF, UN News Centre, 17 iunie 20032 Studiu de indicatori multipli în cuiburi (MICS),Republica Moldova 20003 Departamentul Statisticã þi Sociologie alRepublicii Moldova, Evidenþa copiilorneºcolarizaþi, 2002/2003, Informaþie-expres,15 noiembrie 2002, www.statistica.md4 �Copiii Moldovei�, ediþia a II-a, Departamentulde Statisticã ºi Sociologie al RepubliciiMoldova, Chiºinãu, 20035 2002 Education For All Global MonitoringReport: Is the World on Track?,www.unesco.org/education/efa6 Hotãrârea Guvernului Republicii Moldovanr. 410, 4 aprilie 2003, Monitorul Oficialal Republicii Moldova, Nr. 70-72din 15 aprilie 2003

ww

w.p

hoto

.net


12

În mai multe regiuni ale lumii, fetele ºi bãieþii nu au aceleaºiºanse de a obþine instruire primarã; acesta este cazulAmericii Latine ºi Caraibelor, Asiei de Est ºi Pacificului,Europei Centrale ºi de Est. În statele arabe însã, numãrulfetelor ºcolarizate s-a majorat progresiv între 1990 ºi 2000.

Africa sub-saharianã ºi Asia de Sud trebuie sã-ºi lãrgeascãiniþiativele destinate instruirii fetelor, dacã sperã sã atingãObiectivul Milenar al egalitãþii genurilor. De fapt, atunci cândfemeile au succese, întreaga societate beneficiazã, iargeneraþiile noi au un început mai bun în viaþã.

Trei cincimi dintre cei 120 de milioane de copii ce nufrecventeazã ºcoala sunt fete ºi douã treimi din cele 876milioane de persoane analfabete din lume sunt femei.1

Existã o legãturã strânsã între egalitatea realã dintre baieþiºi fete, bãrbaþi ºi femei ºi realizãrile în domeniul educaþiei ºisãnãtãþii. Femeile instruite participã mai mult ca celelalte laactivitãþi sociale ºi economice, controleazã mai binenumãrul de naºteri, au mai puþini copii ºi perspective mailargi. Experienþa aratã cã femeile educate tind sã secãsãtoreascã mai târziu ºi au copii mai sãnãtoºi ºi mai bineeducaþi care vor transmite aceste beneficii din generaþie îngeneraþie. Educaþia ºi informarea influenþeazã numãrulcopiilor pe care îl vor avea. Dacã o femeie ar aºtepta pânãla vârsta de 23 ani, ºi nu la 18 ani, pentru a avea primulcopil, aceasta ar reduce sporirea numãrului populaþiei înlume cu 40 la sutã.

Dacã la sfârºitul anului 2002, în lume erau 180 de milioanede ºomeri, numãr fãrã precedent, în creºtere cu 20 demilioane în comparaþie cu începutul anului 2001, femeile ºitinerii ocupã poziþiile cele mai expuse faþã de ºocurileeconomice.

În Moldova, cel mai des sãrãcia are chip de femeie. Femeilesunt principalele victime ale violenþei din familie, traficului depersoane sau sinuciderilor. De altfel, în Moldova bãrbaþilorle este mai uºor sã se afirme ca lideri decât femeilor. Unargument în acest sens este ºi procentul, totuºi, mic � de 15la sutã � de reprezentare a femeilor în ParlamentulRepublicii Moldova. Pentru comparaþie, în Danemarca,Finlanda, Norvegia ºi Suedia cel puþin unu din treiparlamentari ºi miniºtri este femeie. Aceste patru state senumãrã, la moment, printre puþinele din lume care rãspundpe deplin celor trei indicatori ai obiectivului milenar deasigurare a egalitãþii genurilor, cu o proporþie egalã a

Eliminarea disparitãþilor dintre genuri Eliminarea disparitãþilor dintre genuri Eliminarea disparitãþilor dintre genuri Eliminarea disparitãþilor dintre genuri Eliminarea disparitãþilor dintre genuridin învãþãmântul primar ºi secundar pânãdin învãþãmântul primar ºi secundar pânãdin învãþãmântul primar ºi secundar pânãdin învãþãmântul primar ºi secundar pânãdin învãþãmântul primar ºi secundar pânã

în 2005 ºi, posibil, la toate nivelele deîn 2005 ºi, posibil, la toate nivelele deîn 2005 ºi, posibil, la toate nivelele deîn 2005 ºi, posibil, la toate nivelele deîn 2005 ºi, posibil, la toate nivelele deînvãþãmânt pânã în 2015.învãþãmânt pânã în 2015.învãþãmânt pânã în 2015.învãþãmânt pânã în 2015.învãþãmânt pânã în 2015.

FEMEILE PRIMARIAU ªANSA

DE A ASIGURAECHILIBRUL

GENURILOR ÎNPOLITICÃ

Realitatea ne-a demonstratcã femeile sunt egal de buneîn funcþii de rãspundere ca ºibãrbaþii, dar mentalitateasecularã face ca în Repub-lica Moldova femeile sãocupe poziþii minore înpoliticã, business ºiadministrare publicã. Ceamai accesibilã cale pentrufemeile din localitãþile ruralede a ajunge în verigile puteriieste de a deveni primari.În timp ce ºefii de Guvern,ministere, raioane sauîntreprinderi sunt încã pradapropriei mentalitãþi desprerolul secundar al femeii însocietate ºi admit cu multgreu reprezentantele sexuluiopus în fotolii decisive,câteva zeci de femei dindiferite sate ale Moldovei audecis sã meargã pe altã cale.Ele candideazã în alegerilelocale ºi reuºesc sã convingãatât femeile cât ºi bãrbaþii dincomunitãþile lor cã potconduce Primãria ºi potrealiza succese serioase.Ecaterina Moraru a fostaleasã recent primar în satulCrihana-Veche. Deºi a avutdoi contracandidaþi bãrbaþi,Ecaterina a reuºit sã-i�doboare�, acumulând votulmajoritãþii. Este profesoarãde francezã, ºi a descoperitrecent un nou sens alproverbului francez�Cherchez la femme�. Celpuþin soþul ei de câteva luniîºi cautã nevasta doar laPrimãrie, fiindcã acasã �noulprimar� nu-i de gãsit.

EGALITATEA GENURILOR


13

bãieþilor ºi fetelor laînrolarea ºcolarã, cu celpuþin 30 la sutã din locuri înParlament ºi Guvernaparþinând femeilor. Mai multdecât atât, jumãtate dinnumãrul total al femeilor dinaceste þãri nu fac munciagricole, fac altceva.

În actualul Parlamental Republicii Moldovaactiveazã 15 femei deputat,dintr-un numãr total de 101parlamentari.2 Astfel, femeilereprezintã 15 la sutãdin totalul parlamentarilor.

Lecþia pe care o poateînvãþa Moldova peexemplele bune din lumeîn ce priveºte egalitateagenurilor este simplã.Femeile nu sunt o minoritateºi nici o categorie socialã,ci una dintre cele douãcomponente ale fiecãrei þãri.Societãþile care îºi folosescîntregul potenþial merg mairepede înainte, lãsând înurmã pe cele care mizeazãdoar pe bãrbaþi.

1 Human Development Report 2003, MillenniumDevelopment Goals: A compact among nationsto end human poverty, UNDP, New York, 20032 http://www.parlament.md/structure/deputees/.

FEMEILE PRIMARI AU ªANSADE A ASIGURA ECHILIBRUL GENURILOR

ÎN POLITICÃ�E adevãrat cã îmi place filologia francezã foarte mult ºi am

pãstrat câteva ore de predare la Universitatea din Cahul. Dar ºiadministraþia publicã e un domeniu extrem de interesant, suntmulþumitã de colegii pe care îi am ºi împreunã rezolvãm toateproblemele. De aceea serile târzii le petrecem tot la primãrie,cãci sunt atâtea de fãcut,� ne-a spus Ecaterina Moraru. Primulpas în campania politicã localã l-a fãcut în scrutinul din 1999. Atrecut în turul doi, dar apoi ºi-a retras candidatura, gândind cãtot mai comod îi va fi cu munca de profesoarã la Universitateadin Cahul, care tocmai se deschisese. Setea competiþiei, însã,nu a lãsat-o. De data aceasta, în 2003, a mers pânã la urmã ºia nu regretã pentru noua sa alegere. �Sunt conºtientã cã suntfemeie, dar la Primãrie mã consider primar ºi nu împart lumeaîn bãrbaþi ºi femei, îi primesc pe toþi ºi îi ascult pe toþi. Nu deþinsecrete speciale, doar cã am studiat înainte de asta arta de acomunica, arta de a coborî la nivelul ºi înþelegerea fiecãruia.Astfel, majoritatea localnicilor vin la Primãrie cu solicitãri deajutor financiar, cãci sãrãcia e acum problema nr.1. ªi totmajoritatea cetãþenilor pleacã de la primãrie mulþumiþi, dar fãrãbani. Nu le ofer promisiuni deºarte, le ofer explicaþiile mele,bunãvoinþa mea, propuneri ºi sfaturi. Cred cã astea sunt demare valoare acum, cãci oamenii au nevoie de atitudineacorectã a aleºilor locali�, astfel explicã Ecaterina Moraru rostulactivitãþii de primar. Deºi nu împarte lumea pe genuri, are totuºiintenþia sã dizolve diferenþa dintre bãrbaþi ºi femei. �Dimineaþacând vin la Primãrie, cei care mã aºteaptã pe trepte sunt înmajoritatea lor bãrbaþi. Vin cu probleme juridice, fiscale,funciare. Îi consult cu bunãvoinþã, dar la despãrþire le spun cã încazul în care voi auzi cã vreo unul din ei ºi-a lovit nevasta saua numit-o urât, o sã aibã de-a face cu Primãria. ªi femeilor le-am zis sã nu stea nemiºcate la spatele bãrbaþilor, ci sã facã unpas înainte ca sã fie cu ei alãturi. Dacã nu reuºesc, înseamnãcã o parte din vinã este chiar a lor�, spune cu nepãrtinireprimãriþa de la Crihana. Ea a planificat o mulþime de proiectecare vor schimba nu doar mentalitatea comunitãþii, ci ºi situaþiaeconomicã ºi socialã.Pentru Silvia Butucel funcþia de primar a devenit o �profesie�veche. În luna iunie ea a fost realeasã primar în satul Micleºtipentru a cincea oarã consecutiv. �Nu am avut nevoie desusþinere nici din partea televiziunii, nici a presei, ºi nici apartidelor politice. Or, oamenii mã cunosc bine, ºi vedeam încampania electoralã recentã cã alþi candidaþi au organizatagitaþia foarte activ, dar consãtenii mei nu suportau nici sã audãde alþi primari ºi au votat în majoritate pentru mine.�, ne-a spusSilvia Butucel. De fapt, contracandidaþii ei s-au retras anticipat,astfel încât la alegeri pe listele electorale din Micleºti a figuratdoar ea. �Bãrbaþii, ºtiþi cum, nu prea suportã ca femeile sãmeargã un pas înainte ºi întotdeauna cautã, sã treacã ei în faþã.La alegerile trecute am avut contracandidaþi bãrbaþi, dar dedata aceasta ei au cedat chiar din faza colectãrii semnãturilor.Probabil au înþeles cã sãtenii mã susþin ºi nu au îndrãznit sãmeargã pânã la sfârºit. În acest fel, am fost unicul candidatpentru cele douã sate din componenþa primãriei Micleºti, încare au votat pentru mine 93 la sutã din populaþie.�

Imag

ine:

V.

Cor

cim

ari


14

FEMEILE PRIMARI AU ªANSA DE A ASIGURAECHILIBRUL GENURILOR ÎN POLITICÃ

astãzi avem o femei ministru, 6 femei în funcþiide viceministru ºi deja 8 femei în funcþii dedirectori de departamente. Este încã foartepuþin, cãci potrivit Obiectivelor Milenare aleDezvoltãrii echilibrul constituie 50 la 50 dinîmputerniciri oferite bãrbaþilor ºi femeilor. Iarfemeile primari au în faþã o pistã sigurã de amerge mai departe, cãci dupã ce învaþã sãconducã o comunitate de câteva sute sau mii deoameni vor reuºi sã administreze o colectivitatede zeci de mii sau unitãþi teritorial-administrativemai extinse. Momentul regretabil este cãfemeile luptã singure pentru afirmarea lor, întimp ce factorii decizionali doar fac declaraþii,fãrã acþiuni concrete, care ar rezida în strategiiºi programe imediate de promovare a egalitãþiibãrbaþilor ºi femeilor. Deocamdatã, bãrbaþii destat îºi amintesc despre importanþa împuterniciriifemeilor atunci când e vorba de prezentat vre-un raport instituþiilor europene, dar ºi aici e unmoment pozitiv. Or, rapoartele nu se pot repeta,ºi atunci pentru prezentarea unei situaþii maibune, va trebui ca aceastã situaþie sã fieîmbunãtãþitã cu adevãrat,� ne-a mai spusSilvia Saca.Deocamdatã, Republica Moldova poate declaracã femeile deþin 50 la sutã doar în �clasa�ºomerilor pe când în fotoliile administrative ºipolitice femeile deþin 10 la sutã. Deºi în Suediaºi Norvegia numãrul femeilor deputaþi depãºeºtecifra de 40 la sutã, aceste þãri pretind sãîmbunãtãþeascã ºi mai mult situaþia femeii, fiindîncurajate de programele speciale ale propriilorguverne dar ºi ale Naþiunilor Unite. �Dacãinvestim în femei, societatea va fi mai puternicãºi þara va fi mai puternicã�, a declarat NoeleenHeyzer, director executiv al Fondului NaþiunilorUnite pentru Dezvoltarea Femeii în cadrul uneiîntruniri recente la Tokio, la care a fost susþinutãiniþiativa globalã de încurajare a echitãþiigenurilor.Alina Radu

Silvia Butucel ºi-a convins sãtenii cã rostulfemeii este foarte important nu doar în muncilecasnice. De 16 ani ea administreazã cu succescâteva sate ºi nu a obosit încã. �Eu niciodatã nuam respectat cu stricteþe orele de primire pentrucetãþeni, în sensul cã primesc cetãþeanul atuncicând vine la Primãrie, chiar dacã programulprevede alte ore sau zile pentru ei. Nu pot sã-iîntorc înapoi, ºi acelaºi lucru l-am recomandatechipei de la primãrie. În genere, lucrãm ºi înzilele de odihnã, dacã e necesar. Lucrãm ºi pedrum, dacã cetãþenii ne opresc ºi ne cer ajutorul.Soþul îmi spune cã i-am cam alintat pe oameniidin sat, cã le intru prea mult în voie, mã rog, aºasunt eu ºi aºa i-am educat ºi pe cei din echipamea sã fie la fel,� declarã cu sinceritateSilvia Butucel.Pentru ea, dar ºi pentru cele câteva zeci defemei primari din Republica Moldova, echitateafemeilor ºi a bãrbaþilor în funcþiile administrativeeste o problemã depãºitã. Ele ºi-au încercatputerile în aceastã competiþie ºi acum, dupã ceau învins, vor sã-ºi uneascã eforturile pentru maimult. Ele ºtiu cã femeile primari pot înþelege ºireda cel mai bine situaþia femeilor ºi copiilor dela sate, astfel încât sunt interesate de un dialogdirect cu conducerea de vârf a republicii pentru apromova situaþia femeii din zona ruralã.Silvia Saca, managerul programului de formarea liderilor din cadrul PNUD Moldova, ne-adeclarat cã în ultimul deceniu femeile auperseverat ºi au ajuns pânã în flancul întâi alputerii de stat. �Dacã în 1994 în Guvern eraudoar 4 femei, care deþineau 2 posturi deviceministru ºi 2 de directori de departamente,

Imag

ine:

Jas

on E

sken

azi


15

În fiecare an, 11 milioane de copii mor înainte de a împlini5 ani, majoritatea din cauza unor maladii ce pot fi evitate �câte 30000 în fiecare zi.1 În lume, un copil din 12decedeazã înainte de a împlini vârsta de cinci ani.2

În cele trei decenii dintre 1960 ºi 1990, nivelul globalal mortalitãþii infantile a scãzut cu jumãtate.

În anii 1990, progresele au continuat. Rata mortalitãþiicopiilor cu vârstã pânã la cinci ani în þãrile în curs dedezvoltare s-a diminuat cu 11 la sutã. În America Latinã ºiCaraibe, precum ºi în þãrile arabe, aceastã ratã a scãzut cuo treime. Asia de Sud a înregistrat o diminuare de 25 lasutã.

Totuºi, de-a lungul aceluiaºi deceniu, în anii 1990, au fostobþinute puþine progrese în Africa sub-saharianã, unde seînregistreazã cea mai înaltã ratã a mortalitãþii infantile.Pentru ca regiunea sã atingã obiectivul diminuãrii cu douãtreimi a ratei mortalitãþii copiilor pânã în anul 2015, Africasub-saharianã urmeazã sã reducã rata mortalitãþii infantilepânã la 59 la o mie (rata actualã a mortalitãþii este de 171 la1000).

Daca tendinþele de astãzi se vor pãstra, Africa sub-saharianã va îndeplini acest obiectiv cãtre anul 2165, iarcomunitatea internaþionalã va eºua în efortul sãu comun dea atinge sarcina propusã.

În 2002, în Republica Moldova, s-au înregistrat 528 de copiidecedaþi sub vârsta de un an. Rata mortalitãþii infantile aconstituit 14,7 decedaþi sub un an la 1000 de nou-nãscuþi,fiind în descreºtere faþã de anul 2001 (16,3%). În 1990,acest indicator era de 19,0 la 1000 de nou-nãscuþi.

În Moldova, majoritatea cazurilor de deces în rândul copiilorcu vârste între 1 ºi 5 ani ar putea fi prevenite, pentru cãprincipalele cauze ale acestora sunt traumele, accidentele,intoxicaþiile ºi infecþiile respiratorii acute.3

Numãrul copiilor decedaþi în vârstã de 1-14 ani a constituit352 ºi s-a micºorat faþã de anul 2001 cu 12,9%.

Rata mortalitãþii la copiii sub 5 ani a fost de 23,5 la 1000 decopii în 2000, valoare mai mare decât cea înregistratã înmulte þãri europene. Ratele mortalitãþii infantile în 1999erau, de exemplu, în Marea Britanie, de 5,8 decese la 1000de copii nãscuþi vii, în Finlanda � 3,6, iar în Ungaria de 8,4.4

Obiectivul diminuãrii cu douã treimi a ratei mortalitãþiicopiilor cu vârstã pânã la 5 ani este o sarcinã realã pentru

Diminuarea cu douã treimi, între 1990 Diminuarea cu douã treimi, între 1990 Diminuarea cu douã treimi, între 1990 Diminuarea cu douã treimi, între 1990 Diminuarea cu douã treimi, între 1990ºi 2015, a ratei mortalitãþii copiilorºi 2015, a ratei mortalitãþii copiilorºi 2015, a ratei mortalitãþii copiilorºi 2015, a ratei mortalitãþii copiilorºi 2015, a ratei mortalitãþii copiilor

cu vârstã pânã la 5 ani.cu vârstã pânã la 5 ani.cu vârstã pânã la 5 ani.cu vârstã pânã la 5 ani.cu vârstã pânã la 5 ani.

NE MOR COPIIIÎn data de 15 martie, la ora04.00, ambulanþa a adus laSpitalul Clinic Municipalpentru Copii nr. 1 dinChiºinãu un copil de numaipatru luni. Bãiatul abiarespira ºi era buimac deatâta plâns. Examenulmedical i-a scos la ivealã oinfecþie virotico-bacterialãacutã, formã toxicã cuencefalitã purulentã, edemcerebral, comã cerebralã. Înstare extrem de gravã,micuþul a fost internat lareanimare.În ultima vreme, asemeneatablouri sunt tipice spitalelorpentru copii. De cel maimulte ori în aceste cazuri,medicii ridicã neputincioºi dinumeri.Petru P. se nãscuse sãnãtosºi, spre bucuria pãrinþilor,timp de patru luni nu a datsemne de neliniºte. Astapânã în momentul în care afãcut o virozã respiratorie.Anamneza copilului aratã cãboala s-a manifestattradiþional prin tuse, eliminãrinazale, febrã, insomnie ºilipsa poftei de mâncare.Vecinele �cu experienþã� l-audiagnosticat cu o �rãcealãbanalã� ºi au sfãtuit-o petânãra mãmicã sã-l tratezedupã remedii naturiste. Timpde douã zile, aceasta i-aaplicat comprese cu miere ºifoi de varzã, administrându-imixturã pentru tuse ºipicãturi în nas. Crezând cãnu este decât o simplãrãcealã, pe care o va puteaînvinge în condiþii casnice,femeia n-a consultat mediculde sector. Abia peste douãzile, când bãiatul a fãcutconvulsii, pãrinþii alertaþi auchemat ambulanþa. Toateeforturile medicilor au fost înzadar ºi micuþul Petru a

MORTALITATEA COPIILOR


16

þãrile în curs dedezvoltare, unde realizareaacesteia ar face marediferenþã. În prezent, Repub-lica Moldova urmãreºteobiectivul de reducere amortalitãþii copiilor cu vârstãsub 5 ani pânã la 12 decesela 1000 de nãscuþi vii,propus de proiectul PoliticiiNaþionale de Sãnãtate.Acelaºi document stabileºtepentru rata mortalitãþii infan-tile obiectivul de 10 la 1000de nãscuþi vii.

1 www.undp.org/mdg2 ILO Child Labour Statistics; UNICEF,The State of the World�s Children, 2002;UN Population Division3 Situaþia copiilor ºi familiei în RepublicaMoldova. Evaluare ºi analizã, 2000-2001,UNICEF-Moldova, 20024 Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2002,Departamentul Statisticã ºi Sociologie alRepublicii Moldova

decedat la spital, peste câteva ore. �N-am crezut cã e cevagrav. Bãnuiam cã este o banalã rãcealã, care poate fi uºortratatã. De aceea nici nu m-am adresat la spital. Dacã chemammedicul, urma sã-l plãtesc ºi nu aveam bani�, a spus Maria P.,vizibil marcatã de tragedie. Lacrimile ei nu mai contenesc dinmartie încoace, repetând întruna: �De ce mi-au luat luminaochilor mei?�.Unica sursã de venit a familiei era indemnizaþia pentru copil ºisalariul pe care îl primea sporadic soþul de la ºantier, motivpentru care economiseau ºi pe medicamente. Maria zice cãpentru o vizitã a medicului era nevoitã sã plãteascã 10-15 lei,nemaivorbind de banii cheltuiþi pentru analizele de laborator.Nicolae Kiskin, ºeful secþiei reanimare ºi medic-ºef adjunct laSpitalul nr. 1 Municipal pentru Copii din Chiºinãu, a spus cã, încazul în care copilul ar fi fost spitalizat la timp, putea fi salvat,iar dacã mai zãbovea un pic cu spitalizarea, ar fi decedatacasã. �Era un copil cu o dezvoltare normalã, respectiv cuºanse reale de supravieþuire. Copiii mici trebuie consultaþi demedic imediat ce pãrinþii bãnuiesc o infecþie�, susþine medicul.Din experienþa sa de 30 de ani, Nicolae Kiskin a stabiliturmãtoarea statisticã: din ºase copii internaþi, cinci sunt aduºila spital de ambulanþã ºi numai unul este spitalizat larecomandarea medicului de sector, ceea ce înseamnã cã ajungdeja în stare gravã.

În acelaºi timp, Nicolae Kiskin susþine cã pãrinþiinu trebuie sã plãteascã nimic pentru spitalizarea ºitratamentul copiilor, deoarece Spitalul este inclusîntr-un proiect al Organizaþiei neguvernamentaleitaliene �Amici dei Bambini� în R. Moldova, care îiaprovizioneazã gratuit ºi constant cumedicamente, reactive, produse alimentare ºiigienice necesare. Asta dupã ce în ianuarie 2001,�Amici dei Bambini� a intervenit cu scopul de aevita închiderea Spitalului Clinic Municipal nr. 1pentru Copii, programatã de autoritãþile publicelocale din cauza lipsei de fonduri.O TREIME DIN DECESE POT FI EVITATE

Zilnic, din cele patru paturi de la reanimarea Spitalului ClinicMunicipal pentru Copii nr. 1 din Chiºinãu, jumãtate suntocupate de copii cu malformaþii congenitale. De cele mai multeori, în fiºele lor personale, la rubrica �ocupaþia pãrinþilor�, esteindicat: mama - casnicã, tatãl � ºomer. Mai nou, a luatamploare un alt fenomen - copiii sunt aduºi la spital de rudesau vecini, pãrinþii lor fiind plecaþi peste hotare sã munceascãla negru.Potrivit medicilor de la Ministerul Sãnãtãþii, cazul micuþuluiPetru P. din Chiºinãu este unul tipic. În R. Moldova,aproximativ 40 la sutã din toþi copiii care mor înainte de cinciani decedeazã la domiciliu. Din aceºtia, marea majoritate dincauza pneumoniei. Unul din semnele foarte clare alepericolului este respiraþia frecventã, dar studiile aratã cã doar25 la sutã din mame cunosc acest lucru simplu. Mai mulþi copiiar putea fi salvaþi dacã pãrinþii ar cunoaºte cele ºaptesimptome principale de pericol ºi s-ar adresa la timp medicului.Astfel, rata mortalitãþii infantile poate fi diminuatã mai ales prinaplicarea unor politici ºi programe de educaþie a comunitãþii ºi

NE MOR COPIII

ww

w.p

hoto

.net


17

NE MOR COPIIIfamiliei. Deºi situaþia social-economicã este

precarã, în ultimii ani, mortalitatea infantilã esteîn scãdere. Conform datelor statistice naþionale,rata mortalitãþii infantile a fost, anul trecut, de14,7 decese la o mie de nou-nãscuþi faþã de 16,4decese la o mie de nou-nãscuþi înregistrate în2001. Cu toate acestea, o treime din decese potfi evitate. Or, în R. Moldova se înregistreazã unadintre cele mai înalte rate de mortalitate în rândulcopiilor sub cinci ani, provocatã de traume,accidente ºi otrãviri. Structura cauzelor mortali-tãþii infantile aratã în felul urmãtor: pe primul locse situeazã malformaþiile, urmate de cauzeperinatale. Bolile respiratorii ocupã 18,9 dintotalul deceselor, urmate de intoxicaþii, accidenteºi otrãviri (cu 10,2 la sutã) ºi de boli infecþioase(cu doar 5,1 la sutã din totalul de decese).Potrivit Studiului naþional de nutriþie, anemiaeste prezentã la 47 la sutã din copiii de ºase-12ani ºi la 28 la sutã din copiii de pânã la cinci ani.Femeile de vârstã fertilã suferã de anemie înproporþie de circa 20 la sutã.În aprilie 2003, Comitetul Naþional pentruProtecþia Drepturilor Copilului (CNPDC) aaprobat Strategia Naþionalã privind ProtecþiaCopilului ºi a Familiei. �Importanþa uneiasemenea strategii rezultã din situaþianevaforabilã existentã la acest capitol, încondiþiile în care peste 70 la sutã din copiii din

republicã cresc ºi se dezvoltã în familii sãrace,45 la sutã dintre cei de vârstã timpurie nufrecventeazã grãdiniþele, rata mortalitãþiiinfantile fiind ridicatã�, a menþionat preºedinteleCNPDC.În rând cu alte state care au semnat DeclaraþiaMilenarã, R. Moldova urmãreºte obiectivul dereducere a mortalitãþii copiilor cu vârsta subcinci ani pânã la 12 decese la o mie de nãscuþivii, obiectiv formulat de Politica Naþionalã deSãnãtate. Acelaºi document stabileºte pentrurata mortalitãþii infantile obiectivul de 10 la omie de nãscuþi vii. În ºirul acþiunilor întreprinseîn vederea realizãrii acestui obiectiv se înscriucampaniile ample de promovare a alimentaþieila sân ºi de utilizare în alimentare a sãrii iodate.În cadrul campaniei naþionale de imunizarecontra rujeolei ºi rubeolei, din noiembrie 2002pânã în mai 2003, au fost vaccinate 1milion200000 de persoane.Experþii UNICEF recomandã, pentru diminuarearatei mortalitãþii copiilor cu vârsta pânã la cinciani, creºterea accesului la serviciile de sãnãtateprin adoptarea unui pachet de servicii accesibilecopiilor de la 0 la cinci ani, inclusiv lamedicamentele esenþiale în tratarea unor boli,precum ºi promovarea unor politici alimentarecorecte.Natalia Costaº


18

1400 de tinere ºi femei mor zilnic � câte 500 de mii în fiecarean � din cauza complicaþiilor naºterii, iar majoritatea acestoratrãiesc în þãrile în curs de dezvoltare. De fapt, când veþiajunge cu lectura la sfârºitul acestui capitol despre sãnãtateamamelor, pe glob va mai muri o femeie în timpul naºterii. Cãcistatisticile în domeniu � un record ruºinos al discriminãrii ºiindiferenþei faþã de femei ºi drepturile lor � aratã cã în fiecareminut în lume se înregistreazã un deces al mamei care naºte,însoþit de suferinþã ºi durere.

Pentru ca un numãr tot mai mare de naºteri sã decurgãîn bune condiþii sanitare, existã o singurã soluþie. Femeiletrebuie sã beneficieze de asistenþa unui personal medicalcalificat. Acest acces reprezintã factorul-cheie pentrudiminuarea ratei mortalitãþii materne.

În anii 1990, au fost consemnate anumite progrese: unnumãr mai semnificativ de naºteri au fost asistate de unpersonal sanitar calificat, mai ales în Asia de Est. Totuºi,în Africa sub-saharianã proporþia nu cunoaºte evoluþianecesarã pentru realizarea Obiectivului Mileniului, iar înAsia de Sud progresele sunt prea mici.

Pentru a realiza Obiectivul 5 de reducere cu trei pãtrimia ratei mortalitãþii materne în lume, experþii în domeniuldezvoltãrii estimeazã cã în anul 2015 cel puþin 90 la sutã dinnaºteri urmeazã a fi asistate de personal sanitar calificat.

În 2002, rata mortalitãþii materne în Moldova a constituit 25,2decese la 100000 de nou-nãscuþi (faþã de 43,9 în 2001), însãproblemele asociate naºterii sunt multiple � o incidenþã înaltãa sarcinilor nedorite, a avorturilor ºi a complicaþiilor de dupãavort, în special printre adolescente. În 2002, a fostînregistrat un total de 1713 avorturi la tinerele între 15 ºi19 de ani, dintre care 46 s-au soldat cu diferite complicaþii.1

Oriunde în lume, este posibilã, totuºi, o evoluþie favorabilã,cu condiþia ca femeilor sã li se ofere o adevãratã putere dedecizie în materie de planificare familialã.2

În câteva þãri în curs de dezvoltare, parteneriatele largi ºiangajamentul politic de duratã pentru promovarea asistenþeide urgenþã la naºtere au salvat multe vieþi fãrã costuri preamari. De exemplu, în Honduras rata mortalitãþii materne a fostdiminuatã cu aproximativ 40% prin investiþii în asistenþa deurgenþã pentru femeile gravide.

Republica Moldova îºi propune, în proiectul Politicii naþionaleîn domeniu, drept obiectiv diminuarea ratei mortalitãþiimaterne pânã la 15 decese la 100000 de nou nãscuþi pânãîn anul 2020.

1 Date provenind de la Centrul Naþional ªtiinþifico-Practic de Sãnãtate Publicã ºi Management Sanitar2 Declaraþie comunã - Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii, Fondul Naþiunilor Unite pentru Copii,Banca Mondialã ºi Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie, �Safe Motherhood�, ed. XXIX, 2002

SÃNÃTATE MATERNÃ R R R R Reducerea cu trei pãtrimi, între 1990educerea cu trei pãtrimi, între 1990educerea cu trei pãtrimi, între 1990educerea cu trei pãtrimi, între 1990educerea cu trei pãtrimi, între 1990

ºi 2015, a ratei mortalitãþii materne.ºi 2015, a ratei mortalitãþii materne.ºi 2015, a ratei mortalitãþii materne.ºi 2015, a ratei mortalitãþii materne.ºi 2015, a ratei mortalitãþii materne.�TREBUIE SÃ AI

MULÞI BANICA SÃ NAªTIªI SÃ CREªTI

UN COPILSÃNÃTOS�

În Republica Moldova, 14copii dintr-o mie decedeazãînainte de a atinge vârsta de5 ani. O bunã parte dintreaceºtia mor la naºtere. Pedurata sarcinii, în perioadaintrauterinã, decedeazã detrei ori mai mulþi copii. Înacelaºi timp, din 100 de miide femei gravide, 25 mor întimpul sarcinii sau la naºtere.Principala cauzã amortalitãþii materne ºiinfantile este sãrãcia, declarãacademicianul GheorghePaladi, profesor în obstetricãºi ginecologie. Femeileînsãrcinate ºi copiii sealimenteazã foarte prost. Dincauza lipsurilor materiale, demulte ori, gravidele nuconsultã deloc un medic, sauvin foarte târziu la ginecologpentru a se pune la evidenþãcu sarcina. În aceste condiþii,spune Gheorghe Paladi,infecþiile ºi maladiile care potapãrea pe perioada sarciniisunt depistate foarte târziu,astfel încât riscurile lanaºtere sunt extrem de mari.Potrivit academicianuluiGheorghe Paladi, multefemei însãrcinate consultã unginecolog abia când vin sãnascã.�În astfel de cazuri, mediciisunt puºi în situaþia în carelucreazã cu ochii legaþi. Ei nucunosc practic nimic desprestarea femeii ºi a copilului.Fiind responsabili de viaþacelor doi, medicii trebuie sãdepãºeascã situaþiile de risc.Deºi eforturile lor suntsupraomeneºti, rezultatele


19

nu sunt întotdeauna cele care ar trebui sã fie�,spune Gheorghe Paladi.Iminenþa de avort, hemoragiile ºi maladiile inimiisunt afecþiunile care pun cel mai des în pericolviaþa femeii ºi a copilului în timpul sarcinii ºi lanaºtere. Potrivit lui Gheorghe Paladi, secþiile depatologie a sarcinii ºi cele de îngrijire neonatalãdin maternitãþi sunt arhipline în prezent.Calitatea asistenþei medicale este însã foarteredusã în acestea, ºi asta din cauza deficituluide utilaj ºi medicamente.Conform legislaþiei, femeile gravide ar trebui sãbeneficieze de tratament gratuit. Pentru cã statulnu are bani, multe gravide sunt nevoite sãplãteascã pentru asistenþa medicalã, menþioneazãacademicianul Gheorghe Paladi.Alina B. are 23 de ani ºi este în a 20-a sãptãmânãa sarcinii. Ea s-a internat în Secþia de patologie asarcinii a spitalului N1 din Chiºinãu, dupã ce aaflat cã riscã sã piardã copilul.�Am mers la ginecolog târziu pentru cã nu eramîn þarã. Lucram la Moscova, într-o firmã deconstrucþii. Am plecat în Rusia sã fac bani pentrucopilul meu. Trebuie sã ai mulþi bani ca sã naºti ºisã creºti un copil sãnãtos... Când ridicam greutãþimã simþeam prost. De câteva ori mi-am pierdutcunoºtinþa. Am înþeles cã dacã voi continua sãlucrez, mã voi simþi ºi mai prost. M-am întorsacasã ºi am mers la ginecolog. El mi-a spus cãtrebuie sã stau în spital, deoarece risc sã pierdcopilul�, spune Alina.Maria I. de 34 de ani, o altã pacientã a Secþieide patologie a sarcinii de la spitalul N1 dinChiºinãu, este în a 30-a sãptãmânã de sarcinã.Ea are hemoragie ºi riscã sã nascã prematur.�Îmi doresc foarte mult acest copil. În primaperioadã a sarcinii nu am avut probleme.Mergeam cu regularitate la ginecolog, mãsimþeam bine. Într-o bunã zi, dupã ce am fãcutordine prin casã, am vãzut cã sângerez. Amchemat ambulanþa. Doctorul mi-a spus cã nutrebuia sã lucrez. Acum stau doar în pat ºi urmezcu stricteþe tratamentul. Vreau copilul meu sã senascã sãnãtos ºi la timp�, spune Maria.Copiii nãscuþi prematur sunt de regulã cei maiexpuºi riscului de deces, menþioneazãacademicianul Gheorghe Paladi. Chiar dacãmedicii reuºesc sã reabiliteze aceºti copii, ulterior,în cazul în care pãrinþii nu le pot asigura îngrijiricorespunzãtoare, viaþa lor este pusã din nou înpericol. Din cauza condiþiei fizice precare, copiiinãscuþi prematur sunt expuºi mai mult riscului dea contracta maladii decât cei nãscuþi la timp.

Statisticile Fondului Naþiunilor Unite pentru Copii(UNICEF) aratã cã 40 la sutã dintre copiii caremor înainte de a atinge vârsta de 5 ani, moracasã. În multe cazuri, de vinã sunt pãrinþii, carenu ºtiu cum sã-i îngrijeascã corect ºi care nuconsultã la timp doctorul de familie. SpecialiºtiiUNICEF spun cã multe decese ar putea fievitate, dacã pãrinþii ar fi mai bine informaþi.Chiar dacã în anul 2002, mortalitatea infantilã ºicea maternã s-au redus uºor, indicii la acestcapitol rãmân destulde înalþi pentruRepublica Moldova,considerãreprezentantulFondului NaþiunilorUnite pentruPopulaþie la Chiºinãu,doctorul Boris Gâlca.Potrivit lui, pefundalul reduceriinatalitãþii ºi aexodului masiv de persoane, mortalitateamaternã, cea perinatalã ºi cea a copiilor pânã la 5ani în Republica Moldova ar trebui sã scadã. Acestlucru nu se întâmplã, spune Boris Gâlca, deoarecedoar foarte puþine cupluri au acces la o planificarereuºitã ºi durabilã a familiei. Totodatã, asistenþaprenatalã rãmâne insuficientã, iar lumea nu aredestulã informaþie în ce priveºte modul sãnãtosde viaþã.�Multe femei au o sãnãtate precarã. ªi astanu numai din cauza sãrãciei, dar ºi din cauzaneglijenþei faþã de propria lor sãnãtate. Viitoarelemame trebuie sã ºtie cã sãnãtatea copiilordepinde în mare mãsurã de sãnãtateapãrinþilor�, spune Boris Gâlca.În prezent, cea mai mare ratã a mortalitãþiiinfantile se înregistreazã în raioanele de nordale republicii. Ministerul Sãnãtãþii declarã cãaceastã stare de lucruri este generatã de douãprobleme: lipsa unor programe coerente deinformare a pãrinþilor ºi practica învechitã deacordare a asistenþei medicale pe care o aplicãunii doctori.Experþii Organizaþiei Naþiunilor Unite afirmã cãautoritãþile moldovene vor putea reduce ratamortalitãþii materne ºi cea a copiilor pânã la 5ani, aºa cum au promis la summit-ul ONU de laNew-York, din anul 2000, doar în cazul în careRepublica Moldova va elabora o strategieeficientã în domeniul sãnãtãþii mamei ºi acopilului.Ilona Spãtaru

�TREBUIE SÃ AI MULÞI BANI CA SÃ NAªTIªI SÃ CREªTI UN COPIL SÃNÃTOS�

Imag

ine:

V. C

orci

mar

i


20

Într-o lume în care SIDA progreseazã, nu poate fi vorbadespre dezvoltare umanã.

În anul 2002, 2,4 milioane de persoane au murit de SIDA înAfrica sub-saharianã. În acelaºi timp, în þãrile în dezvoltareale Africii de Nord, în unele regiuni ale Europei ºi Australiei,majorarea ratelor de infectare aratã cã realizãrile în materiede tratament ºi asistenþã trebuie sã meargã mânã în mânãcu schimbãrile favorabile în materie de prevenire.

Însã acþiunile de sensibilizare, educaþie, diagnostic ºitratament HIV/SIDA rãmân, totuºi, a fi puþine în multeregiuni ale globului. Studiile realizate în Africa sub-saharianã indicã faptul cã jumãtate din adolescenþi nuînþeleg cã o persoanã aparent sãnãtoasã poate fi purtãtoarea virusului HIV. Cercetãrile efectuate în Asia, America Latinãºi Caraibe au relevat rezultate similare1 .

În Lesotho, Swaziland ºi Zimbabwe, o treime din femeiletinere de 15-24 de ani sunt seropozitive.

La sfârºitul anului 2002, numãrul de persoane afectate deHIV/SIDA pe glob se cifra la 42 de milioane. De fapt, în2002 au fost înregistrate cinci milioane de noi cazuri depersoane infectate, câte 14000 în fiecare zi.

În 2001, 14 milioane de copii ºi tineri au devenit orfani înþãrile în curs de dezvoltare pentru cã pãrinþii lor au murit deSIDA. Astãzi existã pericolul ca numãrul �orfanilor SIDA� sãse dubleze pânã în 2010.

În 2002, 610000 de copii pânã la 15 ani au decedat dincauza SIDA.

Deprinderile de viaþã, care îi ajutã pe tineri sã evite sarciniletimpurii ºi infecþiile cu transmitere sexualã, constituie, înepoca HIV/SIDA, o chestiune de viaþã ºi moarte. În fiecarezi, aproximativ 6000 de tineri sunt infectaþi cu HIV. Jumãtatedin numãrul cazurilor noi de infectare revin tinerilor în vârstãde 15-24 de ani. Adolescentele ºi femeile tinere suntextrem de vulnerabile. Studiile efectuate de agenþiispecializate ale Naþiunilor Unite constatã cã prevenþiaaduce rezultate: tendinþele se inverseazã acolo undeprogramele naþionale de prevenþie sunt adresate tinerilor.2

În Republica Moldova, între 1987 ºi 1 iulie 2003, au fostînregistrate 1794 de persoane HIV pozitive, dintre care1.743 cetãþeni ai Republicii Moldova, 1.262 de cazuri(72,4 %) au fost înregistrate printre bãrbaþi ºi 481 (37,6%)

HIV/SIDA ªI ALTE MALADII Stoparea rãspândirii HIV/SID Stoparea rãspândirii HIV/SID Stoparea rãspândirii HIV/SID Stoparea rãspândirii HIV/SID Stoparea rãspândirii HIV/SIDA pânã înA pânã înA pânã înA pânã înA pânã în

2015 ºi retragerea tendinþei actuale.2015 ºi retragerea tendinþei actuale.2015 ºi retragerea tendinþei actuale.2015 ºi retragerea tendinþei actuale.2015 ºi retragerea tendinþei actuale. Obþinerea unui control asupra Obþinerea unui control asupra Obþinerea unui control asupra Obþinerea unui control asupra Obþinerea unui control asupra

paludismului ºi altor maladii semni-paludismului ºi altor maladii semni-paludismului ºi altor maladii semni-paludismului ºi altor maladii semni-paludismului ºi altor maladii semni-ficative, ºi inversarea tendinþei actuale.ficative, ºi inversarea tendinþei actuale.ficative, ºi inversarea tendinþei actuale.ficative, ºi inversarea tendinþei actuale.ficative, ºi inversarea tendinþei actuale.

VACCINULCONTRAHIV/SIDA:

UN MOD DEVIAÞÃ SÃNÃTOS Epidemia HIV/SIDA a

survenit în Moldova dupã operioadã de incidenþã redusãa acestei maladii. La mijloculanilor 1990, numãrulbolnavilor a crescutalarmant. În Moldova, HIV/SIDA se rãspândeºte întemei ca urmare a utilizãriidrogurilor injectabile ºi pecale sexualã. Procesulepidemic s-a extins pe întregteritoriul republicii, cele maiafectate fiind municipiileBãlþi, Chiºinãu ºi Bender. Înspecial, SIDA afecteazãpersoanele tinere (15-19 ani� aproximativ 13% dinnumãrul total al persoanelorinfectate; 20-24 ani �aproximativ 32%). Cu regret,în ultimii doi ani, a crescutriscul infectãrii femeilor devârstã fertilã ºi cel altransmiterii infecþiei HIV de lamamã la fãt. Tot mai multefemei contracteazã aceastãmaladie, iar la 8 copii nãscuþidin mame seropozitive a fostdiagnosticatã infecþia HIV.Atunci când a fost semnalatpericolul acestei sinistreinfecþii, ni se pãrea cã SIDAnu va atinge niciodatãhotarele Moldovei. Credeamcã aceastã boalã este numaiproblema Africii sau aAmericii. Acelaºi gând îlavea ºi Olga, o tânãrã de 23de ani. Avea visuri ca toatãlumea: sã facã studii, sã-ºigãseascã un serviciu bun, sãaibã o familie ºi copii. Oviaþã întreagã avea ladispoziþie. S-a cãsãtorit dindragoste cu prietenul frateluisãu ºi se simþea împlinitã


21

printre femei. La fel capretutindeni în lume, HIV/SIDA afecteazã în principaltinerii (209 de persoane,sau 12,75% din numãrultotal al cazurilor înregistrateau fost atestate în grupul devârstã de 15-19 ani, sau60,02 la 100.000 la grupulde vârstã; 518 de persoanede 20-24 de ani (168,57 la100000 la acest grup devârstã), prevalenþa medie peþarã fiind de 38,47 la 100000de populaþie.3

Dacã în Moldova nu se vorlua mãsuri urgente ºieficiente de prevenire, HIV/SIDA ar putea deveni oepidemie.

O altã maladie careameninþã dezvoltareaumanã în RepublicaMoldova este tuberculoza.În Moldova, în 2001, ratamorbiditãþii de tuberculozãactivã era de 148,2 - bolnaviluaþi la evidenþã - la 100000de locuitori, dintre care 83,1erau bolnavi luaþi la evidenþãcu diagnosticul stabilit pentruprima datã.4 În 2002, înRepublica Moldova au fostînregistrate 4149 cazuri detuberculozã, dintre care3433 de cazuri noi.5

Astãzi, tuberculoza omoarãzilnic 5000 de oameni peglob. În Europa, 85 la sutãdin cazuri sunt înregistrateîn Statele Baltice, Rusia,Ucraina, Belarus, Româniaºi Moldova.

1 �Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului:Progres, reverse ºi provocãri� (The MillenniumDevelopment Goals: Progress, Reversals and Challenges), New York, 20032 Fondul Naþiunilor Unite pentru Populaþie,www.unfpa.org3 Declaration of Commitment on HIV/AIDS(UNGASS). Moldova Progress Report.Reporting Period: January-December 20024 Anuarul Statistic al Republicii Moldova 2002,Departamentul Statisticã ºi Sociologie alRepublicii Moldova5 Ministerul Sãnãtãþii al Republicii Moldova

numai la gândul cât de unitã îi va fi familia. Din pãcate,pãrinþii Olgãi au ascuns de ea un adevãr crud ºi amar: fratele eiera de opt ani dependent de droguri, iar prietenul lui ºi viitorul eisoþ avea aceeaºi �pasiune�. Nunta a fost ca în poveºti, cununtaºi aleºi pe sprânceanã ºi masã împãrãteascã. Peste un an,tânãra familie s-a �mutat� la Moscova, în cãutare de lucru. Întretimp, fratele Olgãi a murit. Avea 22 de ani: SIDA îi mãcinase ºisufletul ºi trupul. ªi de aceastã datã, Olga nu a aflat adevãrul.Nici nu bãnuia de ce boalã s-a stins fratele ei la o asemeneavârstã. Cu toate acestea, viaþa ei cu Iurie îi pãrea un rai. Chiardacã se întâmpla sã se mai certe, îºi zicea cã aºa e firea lui.Dupã ce a rãmas însãrcinatã, s-a simþit cu adevãrat fericitã.Aºtepta o fetiþã. Pentru cã se pregãtea sã nascã în Rusia, a fostobligatã sã facã test triplu la HIV. Primele douã rezultate au fostnegative, cel de-al treilea � pozitiv. Fericirea ei s-a ruinat precumun castel de nisip: soþul ei, narcoman, a infectat-o ºi pe ea.Istoriile trecutului prindeau un contur din ce în ce mai clar.... Dupã divorþ, nu s-a gândit decât la fetiþã. Nu vroia sã fiecompãtimitã. Nu vroia sã fie asemenea rudelor sãrace pe care�îmbogãþiþii familiei� îi bagã în seamã doar la momente festive,când trebuie sã-ºi afiºeze omenia. Dorea ca ea ºi fetiþa sã ducão viaþã normalã. În ultimele sãptãmâni de sarcinã a urmat untratament specific în speranþa cã riscul infectãrii fãtului va fiîntrucâtva redus... Olga a adus pe lume o fetiþã drãgãlaºã, darpurtând greul blestem al bolii. În prezent, medicii îºi dau toatãsilinþa ca sã prelungeascã zilele micuþei. Olga nu vrea sã creadãcã viaþa ei este una ruinatã. Ea sperã cã fetiþa va creºte mare,va merge la ºcoalã ºi se va bucura de cel mai frumos dar �viaþa. Nu ºtie cât mai are de trãit, însã e decisã sã lupte din toateputerile cu boala lor necruþãtoare.Este adevãrat: problemele pe care le întâmpinã bolnavii sunt dince în ce mai dificile. Aceºti oameni care au avut nefericirea de adobândi o boalã al cãrui leac este încã un mister îºi trãiesc subitdrama. Copiii bolnavi de SIDA de multe ori nu sunt acceptaþi lagrãdiniþã, la ºcoalã ºi sunt marginalizaþi de societate,petrecându-ºi timpul mai mult prin spitale decât în familie. Larândul lor, maturii cu aceastã boalã sunt respinºi chiar în propriilefamilii, majoritatea nu au surse de existenþã, deoarece nu au unserviciu. �Pentru persoanele bolnave de HIV/SIDA viaþa are altedimensiuni, oscilând între speranþã ºi disperare ºi invers.Diagnosticul e ca ºi un verdict teribil. E o cruntã loviturãpsihologicã, nu conteazã dacã se drogheazã, e alcoolic, sãracsau om de afaceri suferindul. Este important ca cineva sã-lsprijine ºi acest cineva este evident medicul. E foarte bine cândîn familia celui infectat, mama, tata, rudele îl susþin�, ne-amãrturisit Ecaterina Rotaru, ºefa secþiei boli infecþioase de laCentrul SIDA. �SIDA va fi combãtutã numai atunci când toatãsocietatea va fi solidarã ºi unitã pentru a þine piept acestei boli,aºa cum sar oamenii cu gãleþile când izbucneºte un incendiu.SIDA nu este numai o problemã medicalã, ci una socialã, ce þinede educaþia ºi comportamentul fiecãrui dintre noi. Nu putem sãspunem cã nu înregistrãm succese în combaterea bolii - massmedia informeazã publicul, se organizeazã întâlniri cu tinerii dinºcoli, licee ºi universitãþi. Astfel, procesul de informare ºieducare continuã, dar niciodatã nu e de ajuns de a vorbi

VACCINUL CONTRA HIV/SIDA:UN MOD DE VIAÞÃ SÃNÃTOS


22

despre aceastã boalã�, a mai adãugat dna Rotaru.Recent, în cadrul Programului naþional de profilaxie ºicombatere a infecþiei HIV/SIDA ºi maladiilor cu transmiteresexualã pentru anii 2001-2005, a fost deschisã o secþiespecializatã pentru acordarea asistenþei medicale persoanelorseropozitive. Tratamentul specific antiretroviral aplicatpurtãtorilor de HIV/SIDA a fost posibil datoritã sprijinuluiacordat de organismele internaþionale, precum Fondul globalpentru tuberculozã, HIV/SIDA ºi malarie, Banca Mondialã,UNAIDS. Cele aproximativ 15 milioane de dolari parvenite dinstrãinãtate vor fi direcþionate la realizarea Programului naþionalde profilaxie ºi combatere a infecþiei HIV/SIDA ºi a maladiilorcu transmitere sexualã. Programul are ca scop prioritarîmbunãtãþirea situaþiei din sectorul sãnãtãþii din Moldova prinreducerea mortalitãþii, morbiditãþii ºi proliferãrii infecþiei HIV/SIDA. �Aceastã boalã se poate rãspândi rapid, dacã nu vor fiîntreprinse acþiuni de prevenire. Este foarte important capopulaþia sã fie informatã despre cãile de transmitere ºimetodele de prevenire a HIV/SIDA, iar tinerii din ºcoli ºi liceesã fie educaþi în vederea adoptãrii unui mod sãnãtos de viaþãîn cadrul unui program special. De asemenea, statul trebuie sã

elaboreze un mecanism deprotecþie socialã a bolnavilorde SIDA�, este de pãrereIurie Climaºevschi, ºefulsecþiei boli infecþioase dincadrul Dispensaruluidermatovenerologic republi-can.Aderând la Obiectivele deDezvoltare ale Mileniului,adoptate în 2000 de toateþãrile lumii, GuvernulMoldovei îºi propune sãstopeze rãspândirea

HIV/SIDA pânã în 2015 ºi sã obþinã un recul al tendinþeiactuale. În cadrul Programului naþional de combatere aHIV/SIDA, s-au realizat activitãþi de instruire ºi informare atinerilor, desfãºurându-se cu succes Proiectul profilactic bazatpe strategia �reducerea noxelor� în rândul consumatorilor dedroguri intravenos. Potrivit experþilor, implementarea acestuiprogram ar putea reduce considerabil eventualele pierderi pecare le va avea de suportat R. Moldova pe parcursulurmãtorilor ani ca rezultat al incapacitãþii temporare de muncãa populaþiei apte de muncã, al reducerii speranþei de viaþã.E în puterea fiecãruia dintre noi sã ia o decizie în favoareapropriei sãnãtãþi. Sunt boli greu de controlat, precum cancerulsau tuberculoza. SIDA este o afecþiune pe cât de tragicã, peatât de simplu de prevenit. Noi decidem vrem sau nu vrem sãavem SIDA? Totul depinde de comportamentul nostru, deeducaþia ºi cunoºtinþele noastre despre aceastã boalã. Într-unefort comun, peste cel mult zece ani, R. Moldova ar puteademonstra lumii întregi cã e în stare, precum Brazilia sauSenegal, sã lupte cu SIDA ºi sã opreascã aceastã epidemie.Rodica Trofimov

VACCINUL CONTRA HIV/SIDA:UN MOD DE VIAÞÃ SÃNÃTOS

În perioada sovietica RepublicaMoldova era consideratã unuldintre liderii incontestabili îndomeniul tratãrii tuberculozei.Þara micã dispunea de infrastruc-tura socialã ºi medicalã carepermitea depistarea timpurie abolnavilor ºi tratarea lor eficientãgraþie intervenþiei oportune.Medicii îºi amintesc cu nostalgiedespre vizitele sistematice ºiobligatorii la medic ale familiilor îndeplina lor componenþã, desprecabinetele radiografice mobile,care stãteau zile întregi în faþablocului de locuinþe sauîn faþa ºcolii, iar doctoriiseveri nu permiteaunimãnui sã chiuleascã.La fel se proceda lafabrici, uzine ºi instituþiimari, unde colectivelemuncitoreºti treceau curegularitate examenulmedical, iar persoanelebolnave erau depistateimediat ºi trimise latratament pe baniistatului. Dupãdestrãmarea Uniunii Sovietice,situaþia a început sã se schimberadical. Odatã cu agravarea stãriisocial-economice în care s-apomenit Moldova, tuberculoza aluat proporþii alarmante. TBC-ul adevenit barometrul mizeriei ºisãrãciei. Peste 80 la sutã dinpopulaþie � cotã atestatã înstatistici oficiale - se aflã în pragulsãrãciei, adicã nu are ce manca ºisuportã frigul. Din cauza lipsei debani, bolnavii nu mai merg lamedic, infectându-ºi rudele ºiprietenii, care rãspândesc boalamai departe. O parte dintrepersoanele infectate au adus boalade peste hotare.Este ºi cazul lui VeaceslavDobrojan din satul Sanjerei,raionul Râºcani. Pentru cã esteºomer ºi nu are cu ce sã-ºi

TUBERCULOZA.�BAROMETRUL

SÃRÃCIEI�DEVIAZÃ SPRE

O POSIBILÃAMELIORARE

Imag

ine:

Z. G

ego


23

întreþinã familia, Veaceslav a plecatla Moscova, unde a muncit la

construcþii timp de jumãtate de an.Alimentaþia proastã, frigul, surmenajul,consumul abuziv de alcool ºi fumatulau cauzat boala lui Veaceslav, carea venit acasã cu TBC.�Condiþiile de lucru erau mizerabile.Noaptea era frig, dormeam cu toþii jos,pe saltele, nu aveam cu ce sã neînvelim. Ziua era cald, deschideamferestrele ºi beam apã rece. Aºa m-am îmbolnãvit�,povesteºte bãrbatul. Dupã ce a venit acasã,Veacelav Dobrojan ºi-a infectat soþia ºi ambii copii.În scurt timp întreaga familie a ajuns la spital.Experþii internaþionali sunt îngrijoraþi de dinamicastatisticilor medicale, potrivit cãrora RM devine unfocar tot mai periculos de rãspândire a tuberculozei.Moldova se situeazã pe locul 7 dupã numãrul decazuri noi depistate, cedând în faþa Kazahkstanului,Kirghiziei, României ºi Federaþiei Ruse. În evidenþamedicilor se aflã acum 4149 de bolnavi de TBC,numãrul lor fiind în continuã creºtere. În fiecare anse îmbolnãvesc de tuberculozã peste 3 mii deoamenii, dintre care 600 decedeazã.Circa 13 la sutã din bolnavii care sunt depistaþi înfiecare an suferã de o formã gravã a bolii, care numai poate fi tratatã cu antibiotice-standard, cinecesitã administrarea preparatelor cu o acþiune maiputernicã, dar care sunt ºi foarte scumpe. Din lipsãde fonduri, însã, Ministerul Sãnãtãþii procurã loturireduse de medicamente care sunt administrate unuinumãr foarte mic de pacienþi.Focarele cele mai grave sunt închisorile. Incidenþatuberculozei în penitenciare este de 30 de ori maimare decât în colectivitãþile obiºnuite. Din cei peste10600 de deþinuþi din Moldova, circa 8 la suta suferãde tuberculozã. Fiecare al treilea deþinut are o formãgravã a bolii. Aceasta se rãspândeºte rapid printredeþinuþi, din cauza supraaglomeraþiei din celule, aalimentaþiei proaste ºi a condiþiilor neigienice.Încãperile în care sunt deþinuþi condamnaþii suntumede, neîncãlzite ºi practic nu se aerisesc. Înaceste condiþii un deþinut bolnav ajunge sã infectezeîn scurt timp pe alþi zece, care stau în preajma lui.Finanþarea proastã a penitenciarelor nu permitesecþiilor sanitare sã depisteze boala în faza timpurie,iar pe bolnavii cronici nu au cum sã-i trateze. Singurasalvare este spitalul de la Pruncul, care a fost deschisanul acesta cu sprijinul organismelor internaþionale.Aici sunt aduºi ºi trataþi bolnavii din toate puºcãriile,aceºtia beneficiind de condiþii destul de bune.Pentru a redresa situaþia, Guvernul a adoptat înurmã cu doi ani Programul naþional de combatere atuberculozei. Programul este bazat pe aºa-numitastrategie DOTS (abreviere provenita din termenulenglez, care înseamnã �tratament strict

supravegheat de scurtãduratã�). Este vorbadespre strategia elaboratãde Organizaþia Mondialã aSãnãtãþii (OMS), aplicatãcu succes în multe þãri dinEuropa. Potrivitcoordonatorului principal alstrategiei DOTS înMoldova, Victor Burinschi,�implementarea

programului a început la 1 noiembrie 2001 în treizone-pilot: municipiul Chiºinãu ºi fostele judeþeLãpuºna ºi Orhei. Dupã ce strategia a dat rezultatebune în aceste regiuni, ea a început sã funcþionezepe întreg teritoriul republicii�. Costurile programuluiau fost evaluate la 17 milioane de dolari, bani pecare statul nu i-a avut. Începutul a fost finanþat deorganismele internaþionale, printre care OMS,Uniunea Europeanã, Global TB Drug Facility, precumºi din câteva granturi obþinute din Suedia ºi Olanda.Din fondurile provenite din exterior, a fost procurat unlot important de medicamente, care a acoperit întrutotul necesitãþile spitalelor. Laboratoarele dediagnosticare au fost dotate cu microscoapeultramoderne, care au înlocuit tradiþionalaradiografie, mult mai costisitoare ºi mai ineficientã.Acest lucru a permis depistarea mai sigurã abolnavilor, izolarea rapidã ºi tratarea lor. Astfel adevenit posibilã o relativã încetinire a rãspândirituberculozei.Experþii Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, careurmãresc în permanenþã cum funcþioneazã strategiaDOTS, au constatat cã þara noastrã a înregistratprogrese vizibile în lupta împotriva tuberculozei, altfelzis fondurile au fost folosite cu randament.Potrivit ºefului biroului OMS în Moldova, Pavel Ursu,�Pentru soluþionarea problemei TBC-ului estenecesarã o abordare complexã, ce ar întruchipastrategia ºi experienþa internaþionalã în controlul TBCcu mãsuri de fortificare ºi menþinere a sãnãtãþii,profilaxie ºi tratament adecvat începând cu primaadresare la medic. O condiþie esenþialã deeficientizare a mãsurilor de control al TBC oconstituie conlucrarea lucrãtorilor medicali din diferiteverigi ale sistemului sãnãtãþii. În acest context,lucrãtorii din cadrul asistenþei medicale primare suntcei cu care în majoritatea cazurilor bolnavul seîntâlneºte pentru prima datã. Anume depistareaprecoce a bolii duce în sine un potenþial major demicºorare a rãspândirii maladiei�.Aplicând strategia DOTS, Ministerul Sãnãtãþii sperãsã ajungã sã depisteze anual pânã la 70 la sutã dinbolnavii eliminatori de bacili ºi sã obþinã o vindecarecompletã a 80 la sutã din pacienþi. Deocamdatã,obiectivele anunþate sunt realizate în proporþie de65,5 ºi, respectiv, 40 la sutã.Lina Botnaru

TUBERCULOZA. �BAROMETRUL SÃRÃCIEI�DEVIAZÃ SPRE O POSIBILÃ AMELIORARE

Imag

ine:

Tam

ara

Lonc

ar-A

goli


24

Obiectivul Mileniului de asigurare a unui mediu durabil urmãreºteinversarea tendinþei de diminuare a resurselor naturale cãtre anul2015 ºi extinderea cu jumãtate a numãrului populaþiei mondialecare are acces la apã potabilã ºi la condiþii sanitare mai bune.De asemenea, comunitatea internaþionalã s-a angajat sãîmbunãtãþeascã ºi calitatea vieþii pentru un numãr de cel puþin 100de milioane de locuitori care trãiesc în cocioabe, pânã în anul 2020.

De fapt, în acest moment, 30 la sutã din populaþia mondialã seconfruntã cu lipsa de apã. Dacã actualul ritm de consum semenþine, criza va afecta în 2025 jumãtate din populaþia lumii. Înultimii 100 de ani populaþia de pe glob a crescut de circa trei ori,în timp ce consumul de apã a crescut de ºase-ºapte ori, iarþãrile industrializate consumã de mai multe ori cantitatea de apãutilizatã în þãrile în curs de dezvoltare.

Douã milioane de copii mor anual din cauza problemelor legatede apã.

În fiecare clipã, jumãtate din paturile de spital existente în lumesunt ocupate de pacienþi care suferã de boli generate deconsumul apei necalitative.

Pe de altã parte, aproximativ trei mii de acþiuni au fost realizaterecent la scarã mondialã de comunitãþi sau de diferiteorganizaþii în domeniul gospodãririi eficiente a rezervelor deapã. Raportul Dezvoltãrii Umane 2003 indicã faptul cã în cazulEuropei de Est ºi a Comunitãþii Statelor Independente, oregiune în care se aflã ºi Moldova, obiectivul în ce priveºteaccesul la apã potabilã a fost îndeplinit.

În general, 92 la sutã din populaþia Moldovei are acces la sursesigure de apã potabilã � 97 la sutã în regiunile urbane ºi 88 lasutã în regiunile rurale.1

În ce priveºte însã condiþiile ecologice în Republica Moldova,ele sunt afectate de activitãþi economice, folosire incorectã aresurselor naturale, sisteme tehnice ºi naturale învechite ºipoluare prea mare.2

În anul 2002, conform datelor Centrului Naþional ªtiinþifico Practic deMedicinã Preventivã, 16,7% din probele examinate din apeducte nucorespundeau cerinþelor igienice dupã indicii sanitaro-chimici ºi13,3% - dupã indicii microbiologici. La fel, la examinarea probelorapelor reziduale epurate la deversarea în bazinele de apã, 40,2%nu corespund normativelor igienice conform indicilor microbiologiciºi 81,1% - conform indicilor sanitaro-chimici.3

1 Studiu de indicatori multipli în cuiburi (MICS), Republica Moldova 20002 Evaluare Comunã de Þarã, ONU în Moldova, decembrie 20003 Departamentul Statisticã ºi Sociologie al Republicii Moldova, Activitatea sistemelor de alimentarecu apã ºi canalizare în anul 2002, Notã informativã, iunie 2003, www.statistica.md

MEDIU DURABIL Diminuarea cu jumãtate cãtre Diminuarea cu jumãtate cãtre Diminuarea cu jumãtate cãtre Diminuarea cu jumãtate cãtre Diminuarea cu jumãtate cãtre

anul 2015 a proporþiei populaþiei careanul 2015 a proporþiei populaþiei careanul 2015 a proporþiei populaþiei careanul 2015 a proporþiei populaþiei careanul 2015 a proporþiei populaþiei carenu dispune de acces constantnu dispune de acces constantnu dispune de acces constantnu dispune de acces constantnu dispune de acces constant

la aprovizionare cu apã potabilã.la aprovizionare cu apã potabilã.la aprovizionare cu apã potabilã.la aprovizionare cu apã potabilã.la aprovizionare cu apã potabilã.

GUNOIªTEA DELA ÞÂNÞÃRENI �

BOMBÃ CUEFECT ÎNTÂRZIATLa periferia satului Þânþãreni,raionul Anenii Noi, într-ogroapã enormã, suntdepozitate toate deºeurilecolectate în municipiulChiºinãu. Zilnic, acolo suntaduse zeci de tone degunoaie. De ani de zile,locuitorii satului Þânþãrenisolicitã distrugerea acesteigunoiºti, pentru cã le este fricãde o eventualã catastrofãecologicã ce ar putea survenidin cauza acestei gropi.Neliniºtea lor a devenit ºi maimare dupã ce acum doi ani afost deteriorat digul protectoral gunoiºtii, satul riscândatunci sã fie inundat dedeºeuri.Deºi localitatea este despãrþitãde gunoiºte de o câmpiemare, mirosul neplãcut algunoaielor descompuse esteresimþit de þânþãreneni pe timpde vânt. În astfel de zile, uniilocuitori ai satului nici nu iesdin casã. �Sunt astmatic ºi nusuport nici un fel de mirosstrãin. În zilele în care batevântul mã strãdui sã nu ies dincasã, pentru cã mi se facerãu. Nu mai suport aceastãgunoiºte, care pare sã fie unblestem pentru noi toþi�, spuneVasile Malai, locuitor al satuluiÞânþãreni. Tot el zice cã dincauza gunoiºtii, apa din unelefântâni ale satului este poluatãºi are un gust neplãcut. �Nevine foarte greu sã prelucrãmpãmântul, pentru cã o mulþimede sticle de plastic ºi pungi depolietilenã sunt aduse de vântpe pãmânturile noastre.Uneori, pãmântul pare sã fienins cu sticle ºi cu pungi�,spune Maria Mazureanu, oaltã locuitoare din Þânþãreni.


25

GUNOIªTEA DE LA ÞÂNÞÃRENI �BOMBÃ CU EFECT ÎNTÂRZIAT

Locuitorii satului, sprijiniþi de ONG-urileecologiste din Republica Moldova, au fãcut maimulte apeluri cãtre autoritãþi în vederea lichidãriiacestei gunoiºti ºi a construcþiei uneiîntreprinderi de prelucrare a deºeurilor, - singurasoluþie ce ar pune capãt acestor probleme. Ediliicapitalei au susþinut iniþiativa respectivã,realizarea cãreia, însã, necesitã mijloacefinanciare considerabile de care Chiºinãul nudispune. Iniþial, o companie germanã s-a oferitsã investeascã 100 de milioane de dolari înconstrucþia unei asemenea uzine, dupã care arenunþat. �Potenþialul investitor german a plecatde la noi din cauza politicii greºite a actualeiguvernãri. Cel puþin acest lucru mi l-au spusla despãrþire�, a declarat primarul municipiuluiChiºinãu, Serafim Urechean. Potrivit lui,construcþia unei asemenea uzine reprezintã onecesitate stringentã, pe motiv cã �gunoiºtea dela Þânþãreni poate deveni o bombã din cauzasupraîncãrcãrii�. Acum, autoritãþile moldoveneau obþinut acceptul unei companii americane dea finanþa construcþia unei uzine de prelucrare adeºeurilor. Menþionãm cã capacitatea gunoiºtiide la Þânþãreni este de 40 mln. metri cubi. ºi arputea fi epuizatã cãtre anii 2015-2017. Anual,în oraºul Chiºinãu sunt colectate circa 700 miimetri cubi de deºeuri menajere.�Gunoiºtea de la Þânþãreni va prezenta, pestecâþiva ani, un pericol iminent pentru bãºtinaºi.De fapt, ºi acum sunt resimþite consecinþelenegative ale acestei gropi. Din cauzaconcentraþiei mari, unele deºeuri menajere iaufoc, emisiile de la ardere conþinând substanþeextrem de toxice, cum ar fi dioxinul ºi furanul.De asemenea, nu este exclus ca peste un timpsã se fisureze din nou digul protector ºi sãcedeze sub presiunea celor peste 30 demilioane tone de deºeuri acumulate laÞânþãreni�, afirmã VladimirGaraba, preºedinteleOrganizaþiei Teritoriale Chiºinãua Miºcãrii Ecologiste. Notãm cã,anual, se cheltuiesc circa 300 miide lei pentru întãrirea digului dela Þânþãreni. O reparaþie capitalãa lui ar necesita o sumã de circa1 milion 700 mii de lei.O altã problemã o constituiefaptul cã, actualmente, în Repub-lica Moldova, nu existã unpoligon de înhumare a deºeurilortoxice. Din acest motiv, o partedin ele sunt transportate la

gunoiºtile menajere, fãrã avizul organelorabilitate. Bunãoarã, acum un an, responsabiliiInspectoratului Ecologic de Stat au descoperitcã în groapa din Þânþãreni este înhumatã ilegalparaformaldehidã, substanþã extrem de toxicã,folositã la producerea explozibilului.În Planul naþional de acþiuni în domeniulmediului, aprobat de Guvernul de la Chiºinãuîncã în iunie 1996, gestionarea deºeurilor a fostdeclaratã drept o problemã prioritarã. Deasemenea, în Strategia de dezvoltare social-economicã a Republicii Moldova pânã în anul2005 este menþionatã necesitatea �reducerii lamaximum a acumulãrii deºeurilor menajere,selectarea ºi utilizarea lor ulterioarã în calitatede materie primã secundarã�. Totodatã, ºi înProgramul naþional de valorificare a deºeurilorde producþie ºi a celor menajere este prevãzutãimportanþa prelucrãrii deºeurilor în vedereautilizãrii lor ulterioare. Asigurarea durabilitãþiimediului reprezintã unul din cele opt ObiectiveMilenare ale Dezvoltãrii, pe care RepublicaMoldova s-a asumat sã le îndeplineascã pânã înanul 2015.

DOSAR:

Pânã în anul 2000, în republicã, s-auacumulat circa 30 milioane tone de deºeuri deproducþie ºi menajere.

Suprafaþa totalã a terenurilor de depozitarea deºeurilor constituie 1.144 ha.

În prezent, în Republica Moldova, suntreciclate doar 18% din deºeuri.

Potrivit datelor Inspectoratului Ecologic deStat, din cele 1.784 de rampe de depozitare ºineutralizare a deºeurilor, 1.453 nu corespundcerinþelor.

Anual, fiecãrui locuitor aiRepublicii Moldovaîi revine câte 400 kg de deºeurimenajere.

Locuitorii municipiuluiChiºinãu aruncã, anual, circa8.400 tone de hârtie.

Într-un volum de 2 metri cubide deºeuri menajere se conþin,în medie, 4 kg. resturi depolietilenã. O tonã de polietilenãrecuperatã economiseºte circa8 tone de petrol.Ina Prisãcaru


26

Acest Obiectiv al Mileniului urmãreºte crearea unuipartaneriat mondial între þãrile bogate ºi cele sãrace. Statelebogate se angajeazã astfel sã ofere þãrilor sãrace o asistenþãmai mare, sã le scuteascã de datorii ºi sã le permitã un accesmai larg la pieþe, tehnologii ºi medicamente. În schimbulacestor acþiuni, þãrile sãrace trebuie sã realizeze reforme ºipolitici sãnãtoase pentru atingerea primelor ºapte Obiectiveale Mileniului � de la reducerea sãrãciei ºi foamei pânãla asigurarea unui mediu durabil.

Între 1990 ºi 2000, povara datoriei externe s-a diminuat înmajoritatea þãrilor în curs de dezvoltare ca urmare ainiþiativelor de re-eºalonare, restructurare sau anulare adatoriei. În plus, în aceºti zece ani, mai multe þãri sãrace aucunoscut o creºtere economicã datoritã faptului cã auexportat mai multe produse ºi servicii.

Totuºi, în ciuda ascensiunii, statele în dezvoltare rãmân curãdãcinile într-o sãrãcie profundã. Þãrile sãrace suntdezavantajate din cauza subvenþiilor agricole importante ºia tarifelor ridicate practicate de þãrile bogate. StateleOrganizaþiei pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicãalocã peste 300 de miliarde de dolari pe an pentru subvenþiiagricole. Interesant este faptul cã fiecare vacã din þãrilebogate primeºte mai multe subvenþii decât asistenþa pe capde locuitor acordatã þãrilor din Africa sub-saharianã.

În aceastã regiune dar ºi în altele, economia aflatã înstagnare nu se poate relansa cu povara actualei datoriiexterne. Una dintre soluþii pentru depãºirea situaþiei oreprezintã asistenþa oficialã pentru dezvoltare oferitã decãtre þãrile donatoare, însã aceasta s-a diminuat în ultimuldeceniu, de la 0,34 la sutã din Produsul naþional brut în1990 la 0,22 la sutã în 2001, pentru a se majora cu puþin �0,23 la sutã în 2002.1 Dar aceste cifre sunt oricum mai micidecât cea de 0,7 la sutã, promisã cu mai multe ocazii.

Diminuarea asistenþei publice pentru dezvoltare constituie opreocupare majorã mai ales pentru þãrile mai puþinavansate. Acest ajutor a scãzut de la 15 miliarde de dolariSUA în 1990 la 12 miliarde în 2001, iar principalele regiunicare au avut de suferit sunt Africa sub-saharianã, OrientulMijlociu ºi Africa de Nord.

Multe state în curs de dezvoltare ºi în tranziþie cheltuiescmai mulþi bani pentru plata datoriei externe decât pentruservicii sociale.2

PARTENERIAT GLOBAL Abordarea globalã a problemei datoriei Abordarea globalã a problemei datoriei Abordarea globalã a problemei datoriei Abordarea globalã a problemei datoriei Abordarea globalã a problemei datorieiþãrilor în curs de dezvoltare prin mãsuriþãrilor în curs de dezvoltare prin mãsuriþãrilor în curs de dezvoltare prin mãsuriþãrilor în curs de dezvoltare prin mãsuriþãrilor în curs de dezvoltare prin mãsuride ordin naþional ºi internaþional pentrude ordin naþional ºi internaþional pentrude ordin naþional ºi internaþional pentrude ordin naþional ºi internaþional pentrude ordin naþional ºi internaþional pentrudiminuarea datoriei lor pe termen lung.diminuarea datoriei lor pe termen lung.diminuarea datoriei lor pe termen lung.diminuarea datoriei lor pe termen lung.diminuarea datoriei lor pe termen lung.

PARTENERIATGLOBAL PENTRU

MOLDOVA�Dacã vã întrebaþi ce cred alþioameni despre voi, nu vãfaceþi griji. Poate cã ei nu segândesc la voi mai deloc�,spunea un preot, acum câtevadecenii, în una din predicilesale la care a asistat ºi cel de-al doilea Ambasador alStatelor Unite în RepublicaMoldova. �Acest mic sfat artrebui sã i se aplice ºiMoldovei, care nu este centrulatenþiei mondiale�, afirma, înaceste zile, Ambasadorul JohnTodd Stewart, în alocuþiuneasa prezentatã la masa rotundã�Problemele ºi perspectiveledemocraþiei în Moldova�,organizatã, la Washington, decãtre Fondul Naþional pentruDemocraþie. Discursuldiplomatului american, intitulat�Moldova în ochii Occidentuluiºi asistenþa internaþionalã�,vizeazã direct cel de-al optuleaObiectiv de Dezvoltare alMileniului, chiar dacã nu-lmenþioneazã explicit.

Crearea unui parteneriatglobal pentru dezvoltare esteunul dintre obiectivele pe carele-au formulat liderii lumii, înseptembrie 2000, cu ocaziaSummitului Milenar, la NewYork, într-un angajamentcomun de a crea o lume maibunã pentru toþi.

ASISTENÞAINTERNAÞIONALÃESTE O STRADÃCU CIRCULAÞIEÎN AMBELE SENSURI�Obiectivele de Dezvoltareale Mileniului nu pot fiobþinute la Naþiunile Unite saude cãtre oficialitãþile ONU.Ele trebuie realizate în fieceþarã, cu eforturile Guvernului


27

Datoria externã aRepublicii Moldova aconstituit, la sfârºitultrimestrului unu al anului2003, 1 miliard 34032milioane dolari, dintre care967.7 milioane de dolaridatorie publicã externã, iar37262 milioane de dolari �datorie privatã.3

Obiectivul creãrii unuiparteneriat pentru dezvoltarela scarã globalã, caremenþioneazã, între altele, ºisarcina diminuãrii datorieiþãrilor angajate în favoareabunei guvernãri, dezvoltãriiºi luptei contra sãrãciei, prinmãsuri de ordin naþional ºiinternaþional, ar puteareprezenta pentru RepublicaMoldova o oportunitate bunãpentru a soluþiona problemadatoriei sale externe.

Atunci când, în 1999,Uganda a fost încurajatã decomunitatea donatorilor sãcheltuie pentru educaþieprimarã ºi copiii orfani SIDAbanii destinaþi pentru platadatoriei externe, rezultatelenu s-au lãsat prea multaºteptate: þara a obþinutstoparea maladiei HIV/SIDA.1 �Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului:Progres, reverse ºi provocãri� (The MillenniumDevelopment Goals: Progress, Reversalsand Challenges), New York, 20032 www.undp.org/mdg3 Banca Naþionalã a Moldovei, www.bnm.org

PARTENERIAT GLOBALPENTRU MOLDOVA

ºi cetãþenilor�, spune Secretarul General ONU, Kofi Annan,explicând cine este de fapt responsabil pentru progrese ºineîmpliniri.

Împreunã cu reducerea sãrãciei ºi foamei, asigurarea educaþieipentru toþi, egalitatea genurilor, reducerea mortalitãþii infantile ºiameliorarea sãnãtãþii materne, combaterea HIV/SIDA ºiasigurarea unui mediu durabil, obiectivul creãrii unui parteneriatglobal pentru dezvoltare sunt cele opt repere principale aleDeclaraþiei Milenare, pe care au semnat-o, la New York, 189 destate, printre care ºi Moldova.

Summitul Mileniului, unde Republica Moldova a fost reprezentatãde Preºedintele þãrii, a fost o întâlnire la vârf nu doar pentrufotografia de familie � deºi chiar prin aceastã pozã întrunirea ar fiputut intra în istorie ca fiind cea mai mare reuniune de ºefi de statºi de guvern din istorie. A fost o întâlnire de lucru, cum se spune.Conducãtorii lumii au constatat cã pentru accelerarea progreselorschimburile comerciale mai echitabile, diminuarea semnificativã adatoriei externe, lãrgirea accesului la tehnologii ºi medicamente,plus sporirea asistenþei internaþionale pentru dezvoltare suntesenþiale. În fond, aceste câteva urgenþe se pot constitui într-unparteneriat pentru dezvoltare la scarã mondialã.

L-am întrebat pe Bruno Pouezat, Reprezentant Rezident alProgramului Naþiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) ºiCoordonator Rezident al Organizaþiei Naþiunilor Unite în Repub-lica Moldova, ce înseamnã aceastã iniþiativã a parteneriatuluiglobal pentru dezvoltare ºi dacã existã deja exemple bune.�Dezvoltarea este responsabilitatea þãrilor în curs de dezvoltare.Totuºi, dacã þãrile bogate nu-ºi vor onora angajamentul deasigurare a unei asistenþe pentru dezvoltare, Obiectivele deDezvoltare ale Mileniului nu vor fi atinse. Estimãrile ONUsugereazã cã realizarea obiectivelor solicitã minimum dublareaalocãrilor existente pânã la $100 miliarde pe an�.

La aceeaºi întrebare, rãspunde ºi Administratorul PNUD, MarkMalloch Brown, în prefaþa la Raportul Dezvoltãrii Umane 2003,�Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului: Un acord între naþiunipentru eradicarea sãrãciei umane�. Menþionând cã suntem

martorii unui nou parteneriat ºi acest lucru cere caasistenþa sã fie ca o stradã cu circulaþie în ambele sensuri,Administratorul PNUD subliniazã cã þãrile sãrace trebuie sãimplementeze reforme de eradicare a sãrãciei, iar þãrilebogate trebuie sã acorde mai mult sprijin.

�Cum pot statele bogate ajuta statele sãrace, mã veþiîntreba, continuã Bruno Pouezat. Prin sporirea asistenþeieconomice, eliminarea barierelor pentru exporturi,reducerea sau stingerea datoriilor ºi crearea unui accesmai larg la progresele tehnologice. Existã deja ºi exemplereuºite de parteneriat global pentru dezvoltare: atunci când,în 1999, Uganda a fost încurajatã de comunitateadonatorilor sã cheltuiascã pentru educaþie primarã ºi copiiiorfani SIDA banii destinaþi pentru plata datoriei externe,rezultatele au fost uimitoare: þara a obþinut stoparea ºireversul maladiei HIV/SIDA�.

Bruno Pouezat, ReprezentantRezident al PNUD ºi Coordonator

Rezident al ONU în Moldova


28

PARTENERIAT GLOBAL PENTRU MOLDOVAMOLDOVA. DATORIA EXTERNÃDE PESTE 1 MILIARDªI MORTALITATEA INFANTILÃ

Cã povara datoriei externe afecteazãdezvoltarea umanã o demonstreazã ºi exemplulMoldovei. În timp ce Banca Naþionalã anunþa cãdatoria externã a Republicii Moldova a constituit,la sfârºitul primului trimestru al anului 2003, 1miliard 340.32 milioane dolari, �Monitorul Social2003�, un studiu realizat de UNICEF, citaMoldova, alãturi de Georgia, Kyrgyzstan ºiTadjikistan, printre þãrile care cheltuiesc cel puþino treime din bugetul de stat pentru serviciuldatoriei externe. Având în acest an ca subiectcentral unul dintre Obiectivele de Dezvoltare aleMileniului - mortalitatea infantilã, �MonitorulSocial� menþioneazã cã principalele cauze cedeterminã ratele înalte ale deceselor la copii înregiunea în care se aflã Moldova sunt sãrãcia,sãnãtatea ºi alimentarea proastã a mamelor,infecþiile ºi asistenþa medicalã insuficientã.Pentru a evalua starea de lucruri în domeniulrealizãrii fiecãrui dintre Obiectivele de Dezvoltareale Mileniului, PNUD Moldova coordoneazãelaborarea de cãtre Institutul de Politici Publice(IPP) a studiului preliminar �Obiectiveledezvoltãrii la început de mileniu�, disponibil învarianta sa de moment la adresa www.un.md/mdg. �Pânã în prezent, Republica Moldova nu ºi-a stabilit explicit prioritãþile în acest domeniu�,constatã studiul, la capitolul consacrat obiectivuluicreãrii partaneriatului global. �Este extrem deimportant sã se asigure informaþie clarã despreceea ce Moldova are nevoie cu adevãrat ºi sãdevenim receptivi la ceea ce se numeºteprogres�, a afirmat Arcadie Barbãroºie, DirectorExecutiv IPP, într-un interviu acordat cu ocazia

lansãrii, la Chiºinãu, a Raportului DezvoltãriiUmane 2003, care situeazã Moldova pe poziþia108 (109 în 2002) printre cele 175 de naþiunievaluate în document.Chiar dacã nu se aflã în centrul atenþieimondiale ºi nu ºi-a definit clar prioritãþile, totuºi,Republica Moldova se poate regãsi în acestparteneriat global, iar exemplele reuºite decooperare la nivel naþional între agenþiiinternaþionale, instituþii guvernamentale,organizaþii nonguvernamentale ºi parteneri localisunt argumente în acest sens. �În cadrulNaþiunilor Unite, þãrile mari ºi mici, bogate ºisãrace au un vot, deci toate statele-membre auoportunitãþi egale, explicã ReprezentantulRezident al Programului Naþiunilor Unite pentruDezvoltare la Chiºinãu, Bruno Pouezat. Prinurmare, este loc ºi pentru Moldova în acestparteneriat global, însã ceea de ce avem nevoieeste un angajament ferm al þãrii pentrupromovarea reformelor economice ºi sociale,democraþie, drepturi ale omului, societate civilãviabilã ºi mass media libere�. Iar printreexemplele de succes de parteneriat la nivelnaþional, Bruno Pouezat menþioneazã douãacþiuni axate pe obiectivele stopãrii HIV/SIDA ºiasigurãrii accesului universal la educaþieprimarã. �Este vorba de proiectul în domeniulHIV/SIDA, lansat de câteva agenþii ONU înMoldova � Banca Mondialã, PNUD, UNICEF,Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii � care implicãsocietatea civilã, Guvernul ºi persoane infectatecu HIV; ºi �Educaþia pentru toþi�, un efort al unoragenþii ale Naþiunilor Unite de a asigura accesegal la educaþie, care a avut drept rezultataprobarea de cãtre Guvern, la începutul acestuian, a Strategiei Naþionale în domeniu�.Igor Guzun

Imag

ine:

Las

se P

ette

rsso

n


29

Resurse Web

Agenda ONU pentru TineriUnitatea de Tineret a Naþiunilor Unite sestrãduieºte sã þinã cont de situaþia globalã atinerilor ºi sã punã în valoare drepturile ºiaspiraþiile lor. Acest departament încurajeazão participare mai largã s tinerilor la viaþasocialã ºi economicã în societãþile lor.Pentru detalii despre Agenda ONU pentruTineri poate fi vizitatã pagina Webwww.un.org/youth.

Reprezentanþi ai tineretului la Naþiunile UniteCum poate participa un reprezentant altinerilor la reuniunile Naþiunilor Unite pentrua transmite o viziune a tinerilor asupra celormai importante chestiuni.

Creaþi propria Agendã ONU pentru TineriPe plan local, puteþi planta seminþe ale uneilumi mai bune creând propria voastrã AgendãONU pentru Tineri sau Asociaþii ONU aleTinerilor, pentru a face schimb de experienþeºi pentru a discuta probleme mondiale.

Modele ale Organizaþiei Naþiunilor UniteModelele ONU sunt o stimulare autenticãa Naþiunilor Unite. Astãzi, peste 200,000 deºcoli medii, instituþii de învãþãmânt superioriºi universitãþi din întreaga lume participã laaceste proiecte. Mai mulþi lideri din domeniuljustiþiei, guvernamental, afacerilor ºi artelorau participat în cariera lor la lucrãrile unuiClub model ONU.

Vocile Tinerilor. UNICEFForum online despre participarea tinerilor lasoluþionarea problemelor globale.Promovarea drepturilor tinerilor în toatãlumea. Pagina �Vocile Tinerilor� a fost creatãcu ocazia celei cincizeci de ani de la fondareaUNICEF. Datoritã �Vocii Tinerilor�, puteþiparticipa la o discuþie electronicã asupraviitorului secolului XXI: �Noi vã invitãm la odiscuþie asupra modului în care lumea poatedeveni un loc în care vor fi protejatedrepturile fiecãrui copil, un loc în care copiiiºi tinerii vor beneficia de dreptul de a trãi înpace ºi decent, de a fi sãnãtoºi ºi asiguraþi cualimente ºi apã potabilã, un loc în care îºi vorexercita dreptul la joacã ºi la protecþieîmpotriva violenþei ºi exploatãrii, dreptulde a merge la ºcoalã...�www.unicef.org/voy/

TINERII LA ONUPagina Web Youth.MD este site-ul Centrului Naþional deResurse pentru Tineri (CNRT), aflat la dispoziþia ONG-urilor de tineret din Moldova. Principalele repere alepaginii sunt:

Informaþii generale EYE-Moldova Proiecte de succes Centre regionale de tineret Legislaþie în domeniul

tineret Publicaþii pentru tineri

De asemenea, Youth.MD oferã:

Informare Consultanþã Training Asistenþã Tehnicã Lucrul în reþea ºi dezvoltarea parteneriatelor Abonare

la Buletinul CNRT

Beneficiarii paginii au acces la baza electronicã dedate privind legislaþia în domeniul tineretului,echipele de formatori ºi de voluntari, datele decontact ale instituþiilor finanþatoare, oportunitãþi deangajare în câmpul muncii pentru tineri ºi o listãelectronicã a surselor din biblioteca Centrului.

www.youth.md, e-mail: [email protected]

YOUTH.MD

PAGINI PENTRU TINERIInfo-emploi jeunesse/Youth Employment InformationAceastã paginã web a Guvernului Canadei îipregãteºte pe tineri pentru muncã. Site-ul îi ajutãpe tineri sã-ºi planifice o carierã, sã obþinãinformaþii despre planificarea propriilor studii, sãcunoascã programe ºi oportunitãþi de angajarepentru tineri.http://jeunesse.gc.ca/

Team-Up for YouthTeam-Up for Youth (Sã lucrãm împreunã pentrutineri) promoveazã dezvoltarea sãnãtoasã atinerilor prin extinderea practicãrii sporturilor decãtre tineri ºi pledeazã pentru oportunitãþi egale deacces la sport a tuturor copiilor ºi tinerilor. Acþiunileacestei echipe se bazeazã pe încrederea cãsportul pentru tineri poate fi un puternic mijlocpentru sprijinirea dezvoltãrii fizice, sociale ºimentale a tinerilor. Team-Up oferã asistenþãtehnicã ºi granturi pentru fortificarea capacitãþiicomunitãþilor de a sprijini dezvoltarea sãnãtoasã aadolescenþilor prin intermediul sportului.www.teamupforyouth.org/

Coordinating Committee for InternationalVoluntary Service (CCIVS)Comitetul Coordonator pentru Serviciu VoluntarInternaþional este o organizaþienonguvernamentalã internaþionalã creatã în 1948sub auspiciile UNESCO care joacã un rol decoordonare în domeniul serviciului voluntar.www.unesco.org/ccivs


30

Publicat de Reprezentanþa ONU în Moldovastr. 31 August 1989, nr. 131, Chiºinãu 2012www.un.md/mdgChiºinãu, 2003

tinerii - old.mts.gov.mdold.mts.gov.md/sites/default/files/document/attachments/tinerii... · ˛n...

Documents