tipurile de invatare foarte important

8/8/2019 Tipurile de Invatare Foarte Important

http://slidepdf.com/reader/full/tipurile-de-invatare-foarte-important 1/52

Învăţare centrată pe elevCuprins

1. Întroducere şi context 2

2. Stabilirea stilurilor de învăţare 6

3. Diferenţierea instruirii 17

4. Tehnici de chestionare 22

5. Strategii de predare care să corespundă stilurilor de învăţare 26

Introducere şi context



Una dintre componentele esenţiale ale proiectului PHARE RO 0108.01 TVET este cea dedezvoltare profesională a personalului (în special cadrele didactice şi managerii) din instituţiile deînvăţământ profesional şi tehnic.

Activitatea generală de dezvoltare profesională a personalului didactic se îndreaptă sprescopul îmbunătăţirii şi dezvoltării şcolare. În acest context se au în vedere noile roluri ale cadrelor

didactice (acela de practician al reflecţiei, de agent al schimbării, de membru al comunităţilor deînvăţare, de meditator şi de facilitator al procesului de învăţare), precum şi schimbările de ordincultural din şcoli, în vederea creării unui climat prietenos şi deschis, care să sprijine succesultuturor elevilor şi dezvoltarea profesională a întregului personal.

CEDEFOP Finlanda: Proiectul de stabilire a nevoilor de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice

„Rolul profesorului este în schimbare, într-o lume în care nu există adevăruri absolute şi în careneprevăzutul şi incertitudinea sunt prezente mereu. Se poate spune chiar că munca profesorului setransformă, din a fi o bancă de date, în a deveni mentor şi cercetător. Viitorul va pune la mare

încercare practica şcolară şi rolul profesorului.”

Întregul proces de formare se va orienta spre îmbunătăţirea experienţelor de învăţare aleelevilor, spre implicarea lor activă în procesul de învăţare, prin promovarea unei metodologii depredare – învăţare centrată pe elev.

Documentele cuprinse în acest curs vor defini conceptul de învăţare centrată pe elev , suntabordate principiile care stau la baza schimbărilor propuse privind metodologia predării , astfel caacestea să satisfacă necesităţile fiecărui elev în parte.

De asemenea, sunt prezentate sfaturi şi îndrumări practice care pot folosi cadrelor didactice carese pregătesc pentru învăţarea centrată pe elev, astfel încât aceştia să îşi poată asuma rolul defacilitator al învăţării. Acest lucru va permite cadrelor didactice să susţină şi să administreze

procesul de învăţare al fiecărui elev şi să maximizeze învăţarea pe plan individual.

Definiţii

Gibbs (1992) dă o definiţie utilă a învăţării centrate pe elev. El afirmă că învăţarea centrată peelev “oferă elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, lametodele de învăţare şi la ritmul de studiu” Această perspectivă subliniază caracteristicilefundamentale ale învăţării centrate pe elev, promovând ideea că elevilor trebuie să li se ofere uncontrol sporit asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la:• ceea ce se învaţă,

• modul cum se învaţă şi de ce

• momentul când se învaţă.

O consecinţă importantă a acestei definiţii o reprezintă necesitatea ca elevii să îşi asume un înaltgrad de responsabilitate în contextul învăţării şi să îşi aleagă în mod activ scopurile, precum şi să îşiadministreze învăţarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul că profesorul ori persoana care predă la clasăle va spune ce, cum, unde şi când să gândească. Ei sunt cei care trebuie să înceapă să o facă.

Recomandarea pentru trecerea responsabilităţii de la profesor la elev este răspândită în

pedagogia contemporană. Într-o prezentare succintă a caracteristicilor persoanelor care învaţăeficient, de la Harpe, Kulski şi Radloff (1999) arată că o persoană care învaţă eficient:• Are scopuri clare privitoare la ceea ce învaţă,



• Are o gamă largă de strategii de învăţare şi ştie când să le utilizeze,

• Foloseşte resursele disponibile în mod eficace,

• Ştie care îi sunt punctele forte şi punctele slabe,

• Înţelege procesul de învăţare,

• Îşi controlează sentimentele în manieră adecvată,• Îşi asumă responsabilitatea pentru procesul lor de învăţare şi

• Îşi planifică, îşi monitorizează, îşi evaluează şi îşi adaptează procesul de învăţare

Într-o dezbatere paralelă cu privire la învăţarea continuă, Candy (1994) sugerează că persoanelecare învaţă continuu au, printre altele, capacitatea de a face corelaţia diferite aspecte ale cunoaşterii,

precum şi capacitatea de a-şi administra învăţarea. Knowles (1984) relevă elementele învăţării caresunt necesare în munca cu adulţii, proces care identifică de asemenea rolul profesorului care

plasează elevii în centrul învăţării. Elevii trebuie să fie implicaţi activ în învăţare şi să îşi asume un

grad înalt de responsabilitate personală în acest sens. Knowles consideră auto orientarea dreptesenţa învăţării la adulţi şi susţine că necesităţile şi experienţele persoanei care învaţă trebuie să fiemai presus de expertiza instructorului. Adulţii, consideră el, sunt persoane care se orienteazăsingure în procesul de învăţare şi fiecare adult este unic datorită experienţelor sale personale.

Principii

Principiile care staul la baza învăţării eficiente centrate pe elev sunt:• Accentul activităţii de învăţare trebuie să fie pe persoana care învaţă şi nu pe profesor.•

Recunoaşterea faptului că procesul de predare în sensul tradiţional al cuvântului nu este decâtunul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a-i ajuta pe elevi să înveţe.• Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învăţare al elevilor pe care îi are în

grijă.• Recunoaşterea faptului că, în mare parte, procesul de învăţare nu are loc în sala de clasă şi nici

când cadrul didactic este de faţă.• Înţelegerea procesului de învăţare nu trebuie să aparţină doar profesorului – ea trebuie

împărtăşită şi elevilor.• Profesorii trebuie să încurajeze şi să faciliteze implicarea activă a elevilor în planificarea şi

administrarea propriului lor proces de învăţare prin proiectarea structurată a oportunităţilor deînvăţare atât în sala de clasă, cât şi în afara ei.

• Luaţi individual, elevii pot învăţa în mod eficient în moduri foarte diferite.

Se pune de asemenea accentul pe autoevaluarea cadrului didactic şi pe practica reflecţiei, pentrua facilita dezvoltarea profesională continuă.

Dezvoltarea profesională a personalului trebuie să ofere cadrelor didactice aptitudinile şiîncrederea necesară pentru:• A identifica necesităţile individuale de învăţare ale elevilor • A încuraja şi a facilita învăţarea independentă, ajutând elevii să “înveţe cum să înveţe”• A practica principiile învăţării pe baza includerii• A înţelege şi a utiliza strategii de învăţare activă, centrate pe elev

• A înţelege şi a utiliza strategii de diferenţiere• A facilita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie



Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev şi utilizarea metodologiilor moderne de lucru laclasă, se va pune accent pe strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de

învăţare.

În cadrul acestor strategii:• Lecţia pleacă de la experienţele elevilor şi cuprinde întrebări sau activităţi care să îi implice pe

elevi.• Elevii sunt lăsaţi să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită temă şi cum prezintărezultatele studiului lor.

• Elevii pot beneficia de meditaţii, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor individualecu privire la învăţare şi pot cere îndrumări.

• Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informaţiile căutate este dezvoltată – nu li se oferăinformaţii standardizate.

• Pe lângă învăţarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a dobândiaptitudini fundamentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă.

• Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situaţii din viaţa reală, cum ar fistudiile de caz şi simulările.

• Lecţiile cuprind o combinaţie de activităţi, astfel încât să fie abordate stilurile pe care elevii le preferă în învăţare (vizual, auditiv, practic / kinetic)

• Lecţiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare şi solicită participarea activă a elevilor laînvăţare.

• Lecţiile se încheie cu solicitarea adresată elevilor de a reflecta pe marginea celor învăţate, amodului cum au învăţat şi de a evalua succesul pe care l-au avut metodele de învăţare în cazullor

Acest proces de formare se orientează deci în final spre scopul de a spori succesul elevilor,concentrându-se pe ceea ce este necesar pentru a îmbunătăţi experienţa de învăţare a elevilor şi

implicarea lor activă în acest proces, precum şi satisfacţia pe care le-o dă această învăţare. Acestlucru trebuie să se înscrie în contextul general al îmbunătăţirii oportunităţilor oferite tinerilor încadrul dezvoltării unei pieţe moderne a muncii. Scopul implicit este de asemenea acela de a le

permite să aibă încredere în procesul de învăţare, astfel încât să poată continua să îşi pună înaplicare aptitudinile de învăţare la locul de muncă, la vârsta maturităţii, precum şi în procesul deînvăţare continuă.

CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARENUME______________________________________Data_______________________



Nu există răspunsuri corecte sau greşite

Pentru completarea chestionarului aveţi la dispoziţie atât timp cât aveţi nevoie, aproximativ10 şi 30 minute, dar nu este NICI O PROBLEMĂ dacă durează mai mult.

Răspundeţi la toate întrebările pentru a obţine cele mai bune rezultate, sinceritatea estefoarte importantă pentru completarea acestui chestionar

Răspundeţi la întrebări prin DA sau NU.

Încercuiţi doar un singur răspuns la fiecare întrebare Dacă doriţi să răspundeţi prin „uneori”, gândiţi-vă dacă mai mult sunteţi de acord sau maimult dezaprobaţi enunţul respectiv, şi răspundeţi prin Da sau NU.

1Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi în detaliu despremuzica, sunetele şi zgomotele le-ai ascultat acolo ?

DA NU ■

2Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi ?

DA NU □

3În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorul pentru a vă ţine la curentcu ultimele noutăţi sau ştiri sportive ?

DA NU ■

4

La utilizarea unui calculator consideraţi că imaginile vizuale sunt utile, de

exemplu icoanele, imaginile din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc. ? DA NU♦

5Când notaţi anumite informaţii preferaţi să nu luaţi notiţe, ci să desenaţidiagrame, imagini reprezentative ?

DA NU □

6Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţi semnele „X” sau „=” îndiferite poziţii ?

DA NU ♦

7Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite obiecte şi să reparaţianumite lucruri ? De exemplu: bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc..

DA NU □

8Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt, aveţi tendinţa de a scriecuvântul respectiv de câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiţi oortografie care arată corect ?

DA NU ♦

9 Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite cu voce tare, discuţiilesau / şi cursurile orale ? DA NU ■10 Vă place să asamblaţi diferite lucruri ? DA NU □

11La utilizarea calculatorului consideraţi că este util ca sunetele emise săavertizeze utilizatorul asupra unei greşeli făcute sau asupra terminării unuimoment de lucru ?

DA NU ■

12Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu vă place să utilizaţi diagrameşi / sau imagini ?

DA NU ♦

13 Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a unor informaţii? DA NU ♦

14Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, fără necesitatea repetăriiacelei informaţii ?

DA NU ■

15 Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber ? De exemplu: sport,grădinărit, plimbări, etc..

DA NU □

16 Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber ? DA NU ■

17Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinelemagazinelor, vă place să priviţi singur(ă), în linişte ?

DA NU ♦

18 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numele oamenilor decât feţele lor ? DA NU ■19 Când fotografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul pe hârtie înainte ? DA NU □20 Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi ? DA NU □21 Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţarea acestuia ? DA NU ■

22Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten, vorbiţi despre cum arătau

oamenii, despre hainele lor şi despre culorile acestora ?

DA NU ♦

23Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţi imediat şi să rezolvaţiceva atunci , pe loc ?

DA NU □



anume ?25 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi feţele oamenilor decât numele lor? DA NU ♦

26 Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să învăţaţi mai bine ? DA NU ■27 Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverse lucruri ? DA NU □28 Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile celorlalţi ? DA NU ■29 La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite diagrame ? DA NU ♦

30 Vă place să jucaţi diverse roluri ? DA NU □31

Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singuri informaţii, decât să vă petreceţi timpul singură într-o bibliotecă ?

DA NU □

32Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă uitaţi la vitrinelemagazinelor, vă place să vorbiţi despre articolele expuse şi să ascultaţicomentariile celorlalţi ?

DA NU ■

33 Urmăriţi uşor un drum pe hartă? DA NU ♦

34Credeţi că unul dintre cele mai bune moduri de apreciere a unui exponat saua unei sculpturi este să îl / o atingeţi ?

DA NU □

35Când citiţi o poveste sau un articol dintr-o revistă, vă imaginaţi sceneledescrise în text ?

DA NU ♦

36 Când îndepliniţi diferite sarcini, aveţi tendinţa de a fredona în surdină uncântec sau de a vorbi cu dvs. înşivă ?

DA NU ■

37 Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a vă decide ce să îmbrăcaţi? DA NU ♦

38Când planificaţi o călătorie nouă, vă place să vă sfătuiţi cu cineva în legăturăcu locul destinaţiei ?

DA NU ■

39Va fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp, şi preferaţi să fiţi activiaproape tot timpul ?

DA NU □

Aflaţi care este stilul dvs de învăţare:Încercuiţi numai numărul întrebărilor la care aţirăspuns cu DA

Acum marcaţi pe grafic numărul total pentrufiecare stil de învăţare.

13

13

12

12

11

11

10

10

9 98 87 76 65 5

4 43 32 21 10 0

VIZUAL AUDITIV PRACTIC

♦4, 6, 8,12, 13, 17,22, 24, 25,29, 33, 35, 37

■1, 3, 9,11, 14, 16,18, 21, 26,28, 32, 36,38

□2, 5, 7,10, 15, 19,20 , 23 , 27,30, 31, 34,39

Total întrebăriîncercuite_____

VIZUAL

Total întrebăriîncercuite____

AUDITIV

Total întrebăriîncercuite____

PRACTIC

Obs. Cea mai înaltă curbă de pe grafic arată stilul dvs. de învăţare preferat. Dacă curba are oevoluţie aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizaţi toate stilurile de învăţare.



Cum să înveţi eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţareVIZUAL

Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti metode vizualede învăţare.

• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile preferate şi un număr de sugestii dedezvoltare personală

• Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi elevi , în clasăşi sau cu profesorul îndrumător

PREZENTARE GENERALĂ A PUNCTELOR TARI

• Vederea unui material tipărit pentru a te ajuta să reţii mai uşor conţinutul.• Verificarea notiţelor , pentru a vedea dacă sunt scrise corect.

• Analizarea formei unui cuvânt.• Identificarea unor cuvinte în cadrul cuvintelor, de exemplu reînoirea, sur priză ,re primare.

• Utilizarea culorilor, ilustraţiilor şi a diagramelor ca ajutoare pentru învăţare.• Sublinierea cuvintelor cheie.• Folosirea creioanelor colorate atunci când înveţi să scrii pe litere un anumit cuvânt dificil

: folosirea unor culori diferite pentru silabele mai complexe de ex. copii / înnegurat• Alcătuirea unei hărţi mintale sau a unei „ diagrame de tip pânză de păianjen”• Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată• Utilizarea imaginilor pentru explicarea unui text

• Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în mod egal.

• Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic pentru a vedea ce poţi prelua dela aceştia.

• În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul stil deînvăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele situaţii de învăţare:

1.- Activităţi de ascultare2.- Activităţi de grup

3.- Activităţi practice4.- Învăţare independentă



Cum să înveţi mai eficient Ghidul elevului

Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare VIZUAL

4.- Învăţare independentă• Învăţare deschisă / la distanţă• Învăţare prin folosirea unor materiale / resurse• Cercetare

Puncte tari / strategii preferate

• Îţi vei organiza de obicei locul de lucru astfel încât să nu fie aglomerat sau îndezordine şi te vei concentra pe o singură sarcină

Sugestii de dezvoltare personală

• Stabileşte care lucruri te ajută să înveţi :- De ex.- video / TV- manuale- reviste- Internet- manuale cu imagini, etc

• S- ar putea ca o muzică mai liniştită de fundal să ţi să pară de ajutor atunci când lucrezi




Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV


• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile preferate şi un număr de sugestii dedezvoltare personală

• Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi elevi , în clasăşi sau cu profesorul îndrumător

Prezentare generală a punctelor tari• Ascultarea cuiva care îţi explică lucrurile te va ajuta să înveţi

• Discutarea unei idei noi şi explicarea acesteia cu cuvinte proprii• Discutarea ideilor şi a problemelor cu alte persoane

• Este folositor să discuţi o idee / să vizualizezi în gând ideile

• Roagă pe cineva să-ţi explice din nou un anumit lucru

• Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai uşoară decât citirea

• „Simţirea cuvântului ” în gură ca şi cum ar fi pe punctul de îl pronunţa şi pronunţarea luiîn gând pot fi de ajutor

• Împărţirea cuvintelor în silabe / fragmente şi repetarea în gând a sunetelor

• Simţirea ritmului unei expresii / propoziţii faptice când este pronunţată pe un ton cântat

• Citirea cu voce tare• Ascultă-te vorbind cu voce tare

• Utilizarea unui casetofon pentru a-ţi înregistra observaţiile şi gândurile

• Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie recapitulate, folosind propria ta voce, cumuzica ta preferată pe fundal

• Foloseşte metode de ascultare activă, inclusiv punerea de întrebări şi rezumarea

• Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în mod egal.• Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de

învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic pentru a vedea ce poţi prelua dela aceştia.


1.- Activităţi de ascultare2.- Activităţi de grup3.- Activităţi practice

Î




Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare AUDITIV

2.- Activităţi de grup

• Braistorming

• Joc de rol• Simulare• Discuţie• Planificarea în grup a activităţilor

Puncte tari strategii preferate

• Observarea şi oferirea de feedback

•

Elaborarea scenariuluiunui joc de rol

• Scrierea notiţelor sub formă de propoziţii

• Rememorarea a ceea ce s-au spus

• Notarea în scris a ceea ce s-a discutat în cadrul unei activităţi de grup

• Învăţarea cu uşurinţă a termenilor tehnici şi de specialitate

• Atunci când ţi se dă un cuvânt care descrie o idee/ un concept îţi aminteşti cu uşurinţă atât

cuvântul cât şi ideea / conceptul

Sugestii de dezvoltare personală• Aceasta va fi o situaţie de învăţare confortabilă pentru tine

• În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii de învăţare

• Ar fi util să analizezi puntele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare

vizual şi acelor cu un stil de învăţare practic , pentru a vedea ce poţi prelua de la ei




Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC


• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile preferate şi un număr de sugestii dedezvoltare personală .

• Îţi va fi de folos să parcurgi acest material tu însuţi / însăţi , împreună cu alţi elevi , în clasăşi sau cu profesorul îndrumător.

Prezentarea generală a punctelor tari• Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică facilitează adesea înţelegerea ,

de ex. experimente la fizică , probleme la matematică etc.• Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas , este o cale eficientă de a le ţine minte.• Scrierea ideilor folosind cuvinte proprii• Convertirea notiţelor într-o imagine sau într-o bandă desenată• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei „diagrame de tip pânză de păianjen „• Urmărirea cu degetul a titlurilor , cuvintelor cheie , apoi rostirea cu voce tare a acelor

cuvinte , urmată de scrierea lor din memorie• Scrisul pe calculator este adesea mai uşor decât scrierea de mână• Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât cea a scrisului cu litere de tipar

• Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina respectivă

• Pentru a fi cu adevărat eficient trebuie să îţi foloseşti toate simţirile în mod egal.

• Este util să analizez punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţare auditiv şi a celor cu un stil de învăţare practic pentru a vedea ce poţi prelua dela aceştia.


1.- Activităţi de ascultare2.- Activităţi de grup



4.- Învăţare independentă


Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare PRACTIC

3.- Activităţi practice / aplicative• Exersarea abilităţilor • Demonstraţia cu participare• Atelier de lucru practic• Practică• Unu la unu• Modelare• Urmarea unor instrucţiuni

Puncte tari / Strategii preferate

• Aceasta va fi o situaţie de învăţare potrivită pentru tine

• În general te vei simţi sigur în aceste situaţii de învăţare

• Faptul de a efectua tu însuţi / însăţi o activitate practică facilitează adeseaînţelegerea , de ex. experimente , probleme

• Preferinţa pentru a atinge şi a face

• Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară decât ceea a scrisului tipărit

• Ajutarea unei alte persoane să îndeplinească sarcina

Sugestii de dezvoltare personală

• Este util să analizezi punctele tari / strategiile preferate ale elevilor cu un stil de învăţareauditiv şi a celor cu un stil de învăţare vizual, pentru a vedea ce anume poţi prelua de la

aceştia



Cum se învaţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de învăţare

Vizual / Vedere Auditiv / Ascultare Practic• Vederea informaţiei în formă

tipărită vă va ajuta să o reţineţi mai bine.

• Verificarea faptului că notiţeledumneavoastră sunt copiate cumtrebuie

• Privirea formei unui cuvânt.

• Folosirea culorilor, ilustraţiilor şidiagramelor ca ajutor în procesulde învăţare.

• Sublinierea cuvintelor cheie.• Folosirea de creioane colorate

pentru învăţarea ortografieriicuvintelor dificile: folosirea deculori diferite pentru grupurilecomplexe de litere

• Alcătuirea unei hărţi mentale sau aunei “spidergram” (reţea decuvinte, ciorchine).

• Convertirea notiţelor dumneavoastră într-o imagine sau bandă desenată.

• Folosirea imaginilor pentruexplicarea textelor.

• Ascultarea cuiva care vă explică un anumit lucru văva ajuta să învăţaţi.

• Discutarea unei idei noi şi faptul că o explicaţifolosind propriile dumneavoastră cuvinte.

• Discutarea cu cineva a problemelor şi ideilor.• Este folositor să analizaţi verbal chestiunile / să

verbalizaţi de unul /una singur(ă) gândurile şi ideile

pe care le aveţi• Rugămintea adresată cuiva de a vă explica din nou

lucrurile• Ascultarea unei cărţi înregistrate pe bandă va fi mai

uşoară decât citirea cărţii.• “Simţirea cuvântului” ca şi cum aţi fi pe punctul să-l

pronunţaţi şi faptul de a-l pronunţa în gând pot fi deajutor.

• Împărţirea cuvintelor în silabe /fragmente şiexagerarea în gând a sunetelor.

• Simţirea ritmului unei fraze sau a unui set deinformaţii atunci când acestea sunt “cântate”.

• Citirea cu voce tare.• Faptul de a vă asculta vorbind cu voce tare.

• Utilizarea unui casetofon pentru a vă înregistraobservaţiile şi gândurile.• Înregistrarea principalelor aspecte ce trebuie

analizate folosind propria dumneavoastră voce, cumuzica dumneavoastră preferată ca fundal

• Folosiţi metode de ascultare activă, incluzând aicichestionarea şi rezumarea.

• Efectuarea de către dumneavoastră înşivăa unei activităţi practice facilitează adeseaînţelegerea, de ex. experimente la fizică, probleme la matematică etc.

• Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas, este o cale eficientă de a le ţineminte.

• Scrierea lucrurilor cu propriiledumneavoastră cuvinte.

• Convertirea notiţelor într-o imagine sauîntr-o bandă desenată.

• Alcătuirea unei hărţi mentale sau a unei“spidergram” reţea de cuvinte, ciorchine).

• Urmărirea cu degetul a titlurilor,cuvintelor cheie, etc. apoi pronunţarearespectivelor cuvinte urmată de scrierealor din memorie.

• Preferinţa pentru a atinge şi a face.• Scrisul la tastatură este adesea mai uşor

decât scrierea de mână.• Utilizarea scrisului cursiv este mai uşoară

decât cea a scrisului tipărit (cu litereseparate)

• Ajutarea unei alte persoane săîndeplinească o sarcină.

13



Cum să înveţi mai eficient – prezentare generală a punctelor tari/ strategiilor preferate în fiecare situaţie de învăţare

Situaţia de învăţare Vizual / vedere Auditiv / Ascultare Practic1.- Activităţi de

Ascultare• Se poate ca aceste activităţisă nu fie situaţii confortabile pentru tine

• Această activitate va fi osituaţie de învăţareconfortabilă pentru tine

• În general te vei simţi sigur petine în aceste situaţii de

învăţare• Înregistrează pe bandă lecţiile,astfel încât să poţi asculta dinnou ideile principale

• Înregistrează-ţi pe bandă proriile idei, gânduri şi planuri

• Se poate ca aceste activităţisă nu fie situaţiiconfortabile de învăţare pentru tine

• Foloseşte sfaturile de larubrica „ Sugestii dedezvoltare personală”deoarece îţi pot fi de ajutor

2.- Activităţi de grup • Vei fi capabil de a oferisituaţii / imagini reale caresă ilustreze anumite idei

• Activitatea de brainstorming este unexerciţiu potrivit pentrutine deoarece produsul

vizual şi acest lucru teajută să reţii informaţiile• Jocul de rol / simularea

permite dezvoltarealimbajului trupului etc. Îţivei aduce cu uşurinţăaminte de jocul de rolvizualizându-l în gând.

• În acest tip de sarcină vei fiun bun observator

• Observarea şi oferirea defeedback

• Realizarea scenariului unui jocde rol

• Capacitatea de a-ţi aminti celece s-au spus

• Notarea în scris a ceea ce s-a

discutat în cadrul uneiactivităţi de grup• Învăţarea cu uşurinţă a

termenilor tehnici şi despecialitate

• Atunci când ţi se dă un cuvântcare descrie o idee/ un conceptîţi aminteşti cu uşurinţă atâtcuvântul cât şi ideea/ conceptul

• Aceste activităţi vor reprezenta situaţii deînvăţare confortabile pentrutine

• În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii deînvăţare

• Braistorming folosind post-it-uri• Jocul de rol / simularea îţi

permit să participi şi îţioferă o experienţă practică,experienţa ce te ajută să ţiiminte

• Faptul de a ajuta pealtcineva să îndeplinească osarcină prin demonstraţiesau sprijin practic

14



Situaţia de învăţare Vizual / vedere Auditiv / Ascultare Practic3.- Activităţi

practice / aplicative• Aceste activităţi reprezintă

situaţii de învăţareconfortabile pentru tine

• În general te vei simţi sigur pe tine în aceste situaţii de

învăţare

• Citeşte în întregimeinstrucţiunile / suportul de curs

• Reţii cu uşurinţă instrucţiunileverbale şi reuşeşti în general săle urmezi, acţionând conform

acestora

• Aceste situaţii reprezintăsituaţii de învăţareconfortabile pentru tine

• Faptul de a efectua tu însuţio activitate practică

facilitează adeseaînţelegerea .• Preferinţă pentru simţul

tactil şi pentru sarcini practice

• Utilizarea scrisului cursiveste mai uşoară de cât ascrisului tipărit

• Ajutarea unei persoane săîndeplinească o sarcină

4.- Învăţareaindependentă

• Îţi vei organiza de obiceizona de lucru astfel încît sănu fie aglomerată sau îndezordine şi te vei

concentra pe o singurăsarcină

• Folosirea unui casetofon pentru planificarea gândurilor ,ideilor, eseurilor, ca ajutor pentru memorie , etc.

• Un mediu de lucru fără zgomotsau o muzică în surdină pot fide ajutor

• Învăţarea prin încercare şieroare este utilă – „ dacă prima dată nu reuşeşti descoperă unde ai greşit şi

încearcă din nou” .• Ai în general încredere întine însuţi / însăţi atuncicând abordezi o sarcină delucru

15



DIFERENŢIEREA INSTRUIRII

înseamnă răspunsul profesorului la nevoile elevului

călăuzit de principii generale ale diferenţierii, ca

sarcini care evaluarea şi ajustarearespectă elevul continuă

grupare flexibilă

Profesorii pot diferenţia

în funcţie de

folosind o varietate de strategii de instruire şi demanagement al clasei , ca :

• Inteligenţe multiple• Puzzle• Casete• Activităţi ancoră• Fişe de lucru• Texte• Materiale suport• Cercuri literare• Studii orbitale• Instruire complexă

• Contracte de învăţare• Învăţare în grupuri mici• Investigaţii în grup• Studiu independent• Strategii de interogare• Centre de interes• Grupuri de interes• Teme pentru acasă• Jurnale

16



Principii cheie a clasei diferenţiate

• Profesorul ştie clar ce este important la materia lui• Profesorul înţelege, apreciază şi clădeşte pe diferenţele dintre elevi• Evaluarea şi învăţarea sunt inseparabile• Profesorul ajustează conţinutul, procesul şi produsul în funcţie de disponibilitatea ,

interesele şi profilul de învăţare al elevului• Toţi elevii participă• Elevii şi profesorii sunt colaboratori în învăţare• Scopurile clasei diferenţiate sunt dezvoltarea maximă şi succesul individual• Flexibilitatea este caracteristică marcantă a clasei diferenţiate

Cum să începiDacă noţiunea de clasă diferenţiată, centrată pe elev, ţi se pare nouă, iată câteva

sugestii care te ajută să-ţi orientezi gândirea şi proiectarea în această direcţie.

Examinează-ţi filozofia despre nevoile individualeÎn loc să te concentrez pe ce să faci în clasă, e mai înţelept să te concentrez asupra moduluicum înţelegi predarea şi învăţarea. Iată câteva întrebări care te-ar ajuta :

Ce ţi se pare mai rezonabil : să faci mare parte din munca de la clasă sau în primulrând elevii sunt muncitorii şi gânditorii ? De ce ?

Ţi se pare că toţi elevii, tot timpul, au nevoie de acelaşi manual, aceeaşi problemă,aceeaşi lecţie? Sau ţi se pare că elevii au diferite disponibilităţi pentru cifre,matematică sau desen? De ce?

Se pare că toţi elevii învaţă la fel şi în acelaşi ritm? Sau unii procesează informaţiaîn mod diferit şi în ritm diferit faţă de alţii ? De unde ştii ?afli mai mult despre elevivorbind în faţa lor sau vorbind cu ei ? De ce ?

Îşi formează elevii capacităţi de studiu individual într-o clasă în care tot timpul li sespune ce să facă ? Sau devin independenţi când profesorul le dă treptat tot mai multăresponsabilitate în învăţare şi îi învaţă cum să-şi folosească independenţa în modînţelept ? De ce ?

Le pasă elevilor dacă pot alege sau nu despre ce şi cum să înveţi ? Le pasă mult sau puţin ? De ce ?

Când este învăţarea mai bogată şi mai de durată : când înveţi pe dinafară sau când te bazezi pe înţelegere ?

Cunoscând care este părerea ta, te vei simţi mai comod şi mai încrezător când trebuie să răspunziîntrebărilor puse de elevi, colegi, directori şi părinţi ( De ce predai aşa ?)

Începe cu paşi mici sarcinile diferenţiate să dureze puţin la început

Dezvoltă-te profesional încet, dar dezvoltă-te !Stabileşte-ţi anual unul sau două obiective, pe care să le urmăreşti.

• Ia-ţi notiţe despre elevi.• Fă o lecţie diferenţiată la fiecare capitol.• Diferenţiază un produs pe fiecare semestru.• Găseşte resurse multiple pentru câteva părţi esenţiale ale curriculum-ului.• Stabileşte criterii de performanţă comune pentru produse şi apoi personalizează

cerinţele.• Oferă elevilor posibilitatea de a-şi alege modul de lucru, exprimarea, tema pentru

acasă.Imaginează-ţi cum vor arăta activităţile

C î d l i i i i ?



• Ce ar putea să nu meargă? Cum să eviţi ?Fă un pas înapoi şi reflectează

• De unde ştii că toţi au înţeles ce ai vrut ?• Cum ai introdus activitatea ?• Au rămas elevii concentraţi?• Cum s-a terminat activitatea ?

• Cum ai interacţionat cu elevii ?Vorbeşte din timp şi des cu elevii• Foloseşte o activitate în care elevii să reflecteze asupra diferenţelor în învăţare.• Cere ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare în vederea funcţionării clase.

Dă instrucţiuni bine gândite• Porneşte cu o sarcină familiară, apoi dă o sarcină diferenţiată unui grup mic.• Dă instrucţiuni de pe o zi cealaltă.• Foloseşte fişe de lucru• Proiectează sau afişează indicaţiile sarcinilor de lucru

Fii conştient şi organizat• Foloseşte dosare de lucru.• Fă o listă cu competenţele dorite.• Stabileşte locuri de colectare pentru produse.

Angajează toţi elevii

Creşte motivaţia elevilor prin angajarea activă în învăţare a tuturor elevilorPentru a fi motivaţi să înveţe, elevii trebuie implicaţi şi angajaţi în desfăşurarea lecţiilor din

clasă. Elevii nu vor fi motivaţi dacă se află într-o poziţie de aşteptare pasivă ( spectatori) în clasă.Este necesar să fie participanţi activi în timpul învăţării. Cu cât mai activi sunt elevii, cu atât mai

motivaţi vor fi să înveţe şi vor obţine rezultate mai bune. Când elevii nu sunt angajaţi în instruireadin clasă, ei se plictisesc, şi atunci când se plictisesc se gândesc la altceva şi se comportă ca atare.

Utilizează strategii de calitate pentru a angaja toţi elevii.Punctul de intrare în lecţieÎncepe lecţia cu ceva ce captează atenţia elevilor şi îi angajează direct în lecţie, să fie astfel

implicaţi chiar de la început.Abilităţi de prezentareUtilizează abilităţi eficiente de prezentare pentru a vorbi cu elevii, nu a le vorbi.Strategii de chestionarePune întrebări tuturor elevilor, şi într-un astfel de mod, încât să-i provoace să gândească şi

să răspundă.Strategii de implicareUtilizează strategii care îl încurajează pe elevi sp reflecteze la ceea ce învaţă şi să fie

implicaţi activ în timpul orei.Strategii pentru tema de acasă

• Extinde lecţiile în clasă prin tema de acasă – elevii să fie activi şi angajaţi înînvăţarea în afara clasei, în special în tema de casă.

Motivarea elevilor ( motivaţie = calitate)-puncte cheie-

Pentru a motiva elevii, este esenţială utilizarea de strategii de calitate în patru domenii cheie

pentru motivaţie :1.- Stabilirea unui mediu încurajator de învăţareA. Stabileşte o apropiere fizică de elevi.



Mută din când în când eleviiB. Comunică la un nivel personal cu ei.C. Demonstrează corectitudine în aşteptările privind comportamentul şi

învăţarea

II. Implică toţi elevii

A.- Planifică-ţi un punct de intrare ( modalitate de a începe ora ) interesant Principii pentru un punct de intrare eficient. Scurt ( 2-4 minute) şi utilizat în

fiecare lecţie Utilizează o varietate de tehnici

B. Utilizează abilităţi şi modalităţi eficiente de prezentare Expresii faciale Gesturi Contact vizual Vocea Mişcarea

C. Utilizează strategii de chestionare ( întrebări ) de calitate Comunică tuturor elevilor că se aşteaptă ca fiecare să răspundă la întrebări Acordă şanse egale de a răspunde tuturor elevilor Pune la dispoziţie timp de aşteptare pentru toţi elevii Utilizează tehnici de investigare a informaţiei Pune întrebări de nivel cognitiv mai înalt

D. Utilizează strategii de implicare a elevilor Strategii de implicare care dezvăluie gândirea independentă Strategii de implicare care pune în valoare capacităţi de gândire în cooperare

E. Dă – le teme pentru acasă motivante Dă instrucţiuni / enunţuri clare Formulează sarcini de lucru motivante şi relevante Asigură feedback pentru temele de acasă făcute Implică-i şi pe părinţi

III. Asigură feedback – ul privind nivelul de performanţăA. Asigură un feedback analitic pentru elevi

Spune-le elevilor de ce lucrarea / răspunsul lor este pe subiect sau în afarasubiectului

Asigură feedback la momentul potrivit

IV. Recunoaşte meritele pentru eforturile şi realizările elevilor

A. Utilizează recunoaşterea spontană prin : laude notări pozitive ale elevilor mini sărbătoriri recompense, simboluri, certificate, insigne, etc. privilegii speciale

B. Utilizează recunoaşterea planificată

Expuneţi / afişaţi lucrările elevilor Stabiliţi obiective pentru toată clasa şi apreciaţi / recunoaşteţi atingerea lor.C. Principii pentru recunoaşterea meritelor elevilor



Obiectivele trebuie să poată fi atinse de toţi elevii Recunoaşterea trebuie să se facă la timpul potrivit Nu utilizaţi în mod abuziv aceste strategii

APLICAŢIEActivitate individuală :

• Priviţi harta mentală de diferenţiere şi

1. Bifaţi √ metodele pe care le folosiţi uneori2. Bifaţi de două ori √√ modelele pe care le folosiţi adeseori3. Notaţi cu axterisc * mezodele despre care aţi vrea să ştiţi mai mult sau pe care aţi

vrea să le folosiţi mai mult

DIFERENŢIEREAsau predarea pentru maximum de învăţare individuală

Gradaţi sarcinile de la uşoarela dificile pe fişele de lucru

Fixaţi sarcini deschisedeoarece elevii mai buni leinterpretează într-un mod maisolicitant. Cereţi mai multdela elevii mai capabili

Permiteţi prezentarea temelor în mai multe noduri,de ex.:studiaţi un subiect apoiprezentaţi un raport SAU odiscuţie SAU un grafic

Diferenţiaţisarcibile şi / sau

timpul alocat

Fixaţi sarcini diferite pentrugrupuri sau indivizi diferiţi, înfuncţie de abilităţi

Învăţarea bazată pe surse deinformare/ învăţarebazate peresurse;Programe individualizate, învăţare pas cu pas

Pregătiţi fişe ajutătoarepentru elevii care au nevoiede ele şi le cer

Abordaţi toate tipurile de învăţare,vizual, auditiv şipractic,â; emisfere cerebraledreapta şi stânga

Diferenţiaţiexperienţele de

învăţare aleelevilor

Planificaţi utilizareainstrumentelor ajutătoare de învăţare atunci când există

Utilizaţi lucru în grup, ex.colegii se ajută între ei

Faceţi perechi de elevi cuaptitudini diferite care se potajuta recuproc

Utilizaţi :- Verificarea între colegi- predarea între colegi-grupurile de studiu

Dezvoltaţi abilităţi genericeprin răspunsuri individualizate

pe formulare specialeDiferenţiaţirăspunsul

Lăudaţi chiar şi pentru celemai mici progrese şi apoistabiliţi împreună pasulurmător

Utilizaţi autoevaluarea şicereţi elevilor să-şi impunăobiective

Evitaţi notarea cu excepţiacazurilor în care este absolutnecesară

Reduceţi nevoia de diferenţiere prin :• Îndrumarea iniţială corespunzătoare• Programe individuale de învăţare• Evaluarea diagnostică în vederea planificării individualizate



• Verificaţi aptitudinile cerute la intrarea în program

TEHNICI DE CHESTIONARE

Diferenţiere – întrebări şi folosirea greşelilor Întrebările puse în clasă reprezintă unul dintre cele mai valoroase instrumente din repertoriul

unui profesor. Cu toate acestea, deseori este foarte greu de stabilit modul potrivit în care putem pune întrebarea potrivită în cel mai potrivit mod.

Evitaţi să puneţi întrebări de tipul „ Ghiciţi la ce mă gândesc / la ce am eu în minte ”. Astfelde întrebări pot crea situaţii în care elevilor li se spune că au greşit din cauză că nu au datrăspunsul pe care îl aveţi în minte. La rândul său acest lucru poate genera la elevi sentimentede jenă, de insatisfacţie, de vinovăţie şi duce la demotivarea elevilor.

Varietatea de stiluri şi abilităţi ale elevilor necesită o gamă variată de întrebări. Va trebui să puneţi unele întrebări pentru întregul grup, să reformulaţi anumite întrebări pentru uniidintre elevi şi să formulaţi întrebări speciale pentru acei elevi care sunt mai tăcuţi sau care

par mai nedumeriţi. Lucrul esenţial este să urmăriţi cu atenţie şi să luaţi în consideraretipurile diferite de comportament ale elevilor.

Ca profesori, suntem „ experţi ” în domeniul nostru şi cunoaştem limbajul specific aldisciplinei pe care o predăm. Acest lucru ne poate face să uităm că cei care învaţă s-ar puteasă nu cunoască terminologia noastră. Deseori, elevii nu răspund la o întrebare nu pentru cănu ar cunoaşte răspunsul, ci pentru că nu înţeleg întrebarea. Trebuie să folosim un limbajadecvat pentru fiecare elev în parte.

După ce elevul a fost ajutat să „ obţină răspunsul corect” prin folosirea unor cuvinte care îisunt cunoscute, putem introduce elemente noi de terminologie care să ducă la înţelegereaconceptului. Nu uitaţi să scrieţi cuvântul pe tablă şi în acelaşi timp să şi îl rostiţi. Apoi,ajutaţi asimilarea noii terminologii prin întrebări suplimentare care îl determină pe elev săfolosească cuvântul nou.

Aprecierea pozitivă a răspunsurilor pe care le dă o persoană ajută la creşterea siguranţei desine şi la sporirea încrederii. Cu toate acestea, ce facem în cazul în care răspunsul pe care îl

primim este greşit ? Există pericolul de a întări idei sau concepte greşite sau confuze dacăacceptăm sau suntem de acord cu toate răspunsurile din partea elevilor, fără a afce nici odiferenţiere.

O greşeală poate fi un eşec demotivant sau o oportunitate de a învăţa – depinde dedumneavoastră cum o veţi folosi. „ Greşelile” sunt o sursă de învăţare importantă care poatefi folosită pentru a exploata la maxim succesul / răspunsurile bune şi pentru a consolidalucrurile noi învăţate. Efortul elevilor care dau răspunsuri greşite este adesea la fel de mareca şi al elevului care dă răspunsul corect.

Elevii care reuşesc să răspundă corect nu sunt neapărat mai înzestraţi ; aceştia pot avea

acelaşi stil de învăţare ca al profesorului şi, de aceea, predarea poate fi „ mai uşoară” încazul lor şi ei înţeleg mai repede şi mai bine. Ce facem în astfel de situaţii ?



Câteva greşeli frecvente în ceea ce priveşte modul de a pune întrebări

Prea multe întrebări puse în acelaşi timp

Punerea unei întrebări şi oferirea imediată a răspunsului de către profesor

Se pun întrebări doar celor mai buni elevi sau doar elevilor celor mai simpatizanţi

Punerea de întrebări de un singur ( acelaşi ) tip

Punerea de întrebări într-un mod ( pe un ton ) ameninţător

Nu se indică schimbarea tipului de întrebare

Nu se folosesc întrebări exploratorii ( de detaliere, de verificare a înţelegerii, etc )

Nu se lasă suficient timp de gândire

Nu se corectează răspunsurile greşite

Ignorarea unor răspunsuri

Nu se observă variatele implicaţii posibile ale răspunsurilor

Nu se dezvoltă / exploatează conţinutul răspunsurilor



Analizarea propriului mod de a pune întrebări

Pentru a efectua această analiză aveţi nevoie de exemple de întrebări pe care le-aţi puselevilor dumneavoastră. Cea mai eficientă modalitate de a obţine aceste exemple este înregistrareaunei lecţii ( cel puţin 45 de minute ) şi extragerea întrebărilor pe care le – aţi pus. Dacă nu reuşiţi săfaceţi acest lucru, puteţi alcătui o listă din memorie ( dar această metodă este mai puţin sigură şieficientă – nu întotdeauna spunem exact ceea ce ne-am planificat să spunem sau ne amintim exact şiîn totalitate ce aveam de spus sau am spus !).

ACTIVITATE 1Întrebările închise necesită drept răspuns un singur cuvânt sau o frază scurtă ( uneori doar da saunu ), au doar un singur răspuns corect, iar cel care pune întrebarea are un anumit răspuns

predeterminat pe care se aşteaptă să-l primească . Ex. :” Care este formula chimică a oxidului defier ? „

Întrebările deschise necesită drept un răspuns o propoziţie sau mai multe. În cazul acestor întrebăriexistă o varietate de răspunsuri acceptabile şi poate să nu existe un anumit răspuns „ corect”.Ex.:” Apreciaţi că este nerecomandabil ca un cuplu să locuiască împreună înainte de căsătorie ? „

1.- analizaţi propria listă pe care le-aţi pus în cadrul unei lecţii, stabilind dacă acestea au fost

întrebări închise sau deschise .Ce proporţie au avut întrebările deschise ?2.-Ce vă indică acestea despre propriul stil de predare ( didacticist, magistrocentrist ( centrat pe profesor), axat pe conţinut ? sau informaţional, pedocentrist ( centrat pe elev), axat pe procese? )Ce vă indică această analiză despre cât de stimulativă este lecţia dumneavoastră ? Cui aţi adresatîntrebările ? Cine a răspuns ? Ce proporţie din întregul grup a răspuns la întrebări ?

ACTIVITATEA 2

1.- Studiaţi categoriile de întrebări din Tabelul 1 până ajungeţi la o înţelegere deplină a acestora .2.- Organizaţi pe categorii propriul eşantion de întrebări folosind cele şase tipuri descrise.

3.- Acum completaţi căsuţele din Tabelul 2.-4.- Ce vă indică acest lucru despre propriul stil de a pune întrebări? Vă concentraţi mai mult pe

consolidarea cunoştinţelor ( prin întrebări ce solicită procese cognitive de nivel scăzut) decât pestimularea gândirii ( prin întrebări ce solicită procese cognitive de nivel înalt)? Modul de a puneîntrebări pe care l-aţi folosit a fost adecvat pentru grupul de elevi la care predaţi ?

Studiile arată că elevilor din şcoala primară le sunt adresate într-o proporţie mai mare

întrebări de nivel înalt decât elevilor din învăţământul secundar. De ce se întâmplă acest lucru ?

5.- Cum vă apreciaţi aptitudinile de a pune întrebări ? Care sunt lucrurile bune în moduldumneavoastră de a pune întrebări şi ce ar putea fi îmbunătăţit ?



Analizarea propriului mod de a pune întrebări

Tabelul 1 Tipuri de întrebări şi niveluri de solicitare cognitivă

Tipul de întrebare Descriere / exemplu1.- Întrebări de aducere aminte( memorare)( nivel cognitiv cel mai scăzut)

Le cer elevilor să îţi amintească informaţii pe care le-au învăţatanterior Ex.:” Ce instrument am folosit pentru a face aceastămăsurătoare ?”

2.- Întrebări de înţelegere simplă(nivel cognitiv scăzut)

Le cer elevilor să repete informaţii care le-au fost deja oferitede profesor în timpul lecţiei

Ex.:” De ce am spus că trebuie să facem……….?”

3.-Întrebări de aplicare( nivel cognitiv înalt)

Le cer elevilor să înţeleagă un principiu general şi să-l apliceîntr-o situaţie nouăEx.:” Ce teoremă aţi folosit pentru a afla mărimea acestuiunghi ?”„ În ce mod aţi rezolva plângerea acestui client ?”

4.- Întrebări de analiză( nivel cognitiv înalt)

Le cer elevilor să descompună un anumit conţinut ( obiect,fenomen, proces) în părţile componente şi să analizezecaracterul părţilor componente şi relaţia dintre ele

Ex.: „ De ce a ales autorul să înceapă romanul în acest modneobişnuit ?”„De ce aţi folosit mai degrabă tratamentul X decât tratamentulY ”pentru părul acestui client ?”

5.-Întrebări de sinteză( nivel cognitiv înalt)

Le cer elevilor să dezvolte o idee nouă, un plan sau experimentEx.: „ În ce mod viziunea asupra lumii exprimată în aceastădramă vă schimbă atitudinea faţă de prietenie şi încredere ?”

6.-Întrebări de evaluare( nivel cognitiv cel mai înalt)

Le cer elevilor să facă anumite aprecieri şi să emită judecăţi înspecial în ceea ce priveşte calitateaEx.: „ De ce preferaţi acest model în locul celuilalt ?”

Tabelul 2 Analizarea propriului eşantion de întrebări

Nr. deîntrebări de tip 1






Total tip 1 + tip 2 =( nivel cognitiv scăzut)

Total tip 3 + tip 4 + tip 5 + tip 6 =( nivel cognitiv înalt)

% întrebări de nivel cognitiv scăzut = ………….



STRATEGII DE PREDARE CARE SĂ CORESPUNDĂ STILURILOR

INDIVIDUALE DE ÎNVĂŢARE

Scopul acestui document

• Scopul acestui document este:• De a produce îndrumări privind strategii de predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare.

• Obiectivele sunt:• De a identifica o gamă largă de strategii de predare.• De a folosi strategiile de predare care corespund cel mai bine stilurilor de învăţare

individuale.• De a prezenta un ansamblu de abordări şi exemple de predare care pot fi folosite pentru a

asigura faptul că planurile de lecţie şi materialele de studiu se potrivesc stilurilor deînvăţare ale elevilor.

• De a elabora o metodologie pentru evaluarea gradului de adecvare a strategiilor de predare la stilurile de învăţare, în raport cu percepţia /satisfacţia elevului, cu succesul şirata de retenţie.

• Rezultatele / produsele sunt:• Un instrument care să le permită profesorilor să realizeze o corespondenţă cât mai bună

între strategiile lor de predare şi stilurile individuale de învăţare.• Idei pe care şcolile să le poată folosi pentru a lua în calcul şi a integra factorii necesari

pentru evaluarea eficienţei utilizării unei predări potrivite cu învăţarea şi pentruevaluarea impactului acesteia asupra percepţiei, succesului şi ratei de retenţie a elevilor.

Acest pachet va ajuta profesorii să se asigure că elevii lor:• petrec în mod plăcut şi cu succes timpul la şcoală• găsesc cea mai bună cale de a învăţa• îşi dezvoltă stilul preferat de învăţare• capătă o mai bună înţelegere a modului în care învaţă• devin mai eficienţi şi mai compleţi în învăţare• capătă posibilitatea de a-şi îmbunătăţi performanţele de învăţare.

Acest pachet va ajuta managerii, profesorii, maiştrii-instructori şi personalul de sprijin să:• dezvolte şi să înţeleagă cum să dezvolte strategii de predare astfel încât strategia

respectivă să includă prevederi care să răspundă fiecărui stil de învăţare.• înţeleagă diversitatea stilurilor de învăţare ale elevilor lor.• integreze factorii necesari pentru evaluarea eficienţei utilizării unei predări potrivite cu

învăţarea şi să evalueze impactul acesteia asupra percepţiei, succesului şi ratei de retenţie aelevilor.



Proiectul FEDA CBD 204Strategii pentru o predare care să corespundă stilurilor individuale de învăţare alepersoanelor

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic

Cum se foloseşte tabelul

1. Mai întâi trebuie să cunoaşteţi stilurile individuale de învăţare ale elevilor dumneavoastră.

2. Uitaţi-vă pe coloana intitulată “Scopul predării – Ce doriţi să realizaţi?”

3. Decideţi ce “Scop” va stabiliţi pentru sesiunea respectivă (lista nu este exhaustivă).

4. Uitaţi-vă pe coloana următoare, intitulată “Strategie de predare – cum o să procedaţi?”

5. Decideţi ce strategie /strategii intenţionaţi să folosiţi pe parcursul sesiunii.

6. Mergeţi la pagina indicată.

7. Ultimele trei coloane, având titlul “Puncte tari pentru acest tip de persoană” indică ce strategie prezintă cel mai mare grad de confort şi încredere pentru tipul respectiv de persoană care învaţă.Este deci esenţial să vă îndreptaţi cea mai mare parte a atenţiei în mod special asupra moduluiîn care îi puteţi implica pe elevii pentru care această strategie NU este un punct tare.

8. Folosiţi formularele de plan de lecţie pentru a planifica şi a include toate stilurile de învăţare aleelevilor dumneavoastră.



Cum se foloseşte tabelul

Identificaţi stilurile de învăţare

ale elevilor din grupul dumneavoastră.

Alegeţi “Scopul predării”

pentru sesiunea dumneavoastră din lista cuprinsăîn tabel

Alegeţi “Strategia de predare”pe care o veţi folosi, din lista cuprinsă

în tabel

Mergeţi la paginaindicată

Utilizaţi “strategiile pentru persoanele care învaţă”indicate,

având în vedere că un [ înseamnă că acela este un punct tareşi concentrându-vă, în consecinţă, pe includerea celorlalţi.

Utilizaţi formularele de plan de lecţie pentru a planifica şi a include toate stilurile de învăţare ale

elevilor dumneavoastră.



Ce speraţi să obţineţi. Cum veţi proceda? Nr. persoană :Vizual

Auditiv

Practic

Generarea entuziasmului şi ainteresului în privinţa unuianumit subiect

Expunere orală 8 [

Lectură dirijată 9 [

Vizită 10 [ [

Video / multimedia 11 [ [ [

Explorarea şi influenţareaopiniilor, emoţiilor,convingerilor şi atitudinilor

Discuţie 12 [ [

Joc de rol şi studii de caz 13 [ [

Film şi Video 14 [ [ [

Rezolvarea de probleme(Planificarea şi organizareapropriei învăţări)

Tutorial individual / 1:1 /Mentorat

15 [

Brainstorming 16 [ [ [

Planificarea şi revizuireaacţiunilor

17 [

Oferirea de informaţieDe la teorie la practică:Explicarea conceptelorteoretice

Expunere orală 18 [

Suport de curs / fişe de lucru 19 [ [ [

Citire 20 [

Demonstraţie 21 [ [

De la teorie la practică:

Legarea teoriei de practică

Tutoriale individuale (schimburi

în ambele sensuri)

22 [

Atelier de lucru /Simulare / Joc derol

23 [ [

Dobândirea de abilităţi /consolidareaDe la teorie la practică:Exersarea practicilor

Atelier de lucru / Simulare /Practică

24 [ [

Demonstraţie 25 [ [

Formare (coaching) 26 [

Învăţarea unui sistem“mecanic”, sau a unor fapteconcrete, sau a unei

Învăţare mecanică 27 [



Dezvoltarea de abilităţi decomunicare orală

Discuţie :• Dezbatere• Masă rotundă

28 [ [

Joc de rol / Piesă de teatru /Simulare

29 [ [

Lucru în grup

• Grup cu sarcină precisă• Grup mic• Brainstorming• Grup creativ

30 [ [

Dezvoltarea de abilităţi decomunicare în scris

Temă scrisă 31 [

Dezvoltarea lucrului înechipă

Jocuri / Piesă de teatru / joc de rol 32 [

Teme /proiecte integrate 33 [ [ [

Vizită de două sau mai multe zile 34 [ [ [

Lucru în grupGenerarea de idei:•

BrainstormingConsolidarea ideilor:• Grup cu sarcină precisă• Grup mic

35 [ [

Consolidarea informaţiei Seminar 36 [

Joc de rol 37 [ [ [

Evaluare /Test 38 [

Temă de lucru / proiect(individual / în grup)

39 [

Analiza şi evaluarea învăţării Întrebări şi răspunsuri verbale(profesor şi elev) 40 [

Examen / test 41 [

Suport de curs cu spaţii goale decompletat

42 [ [ [

Întrebări de control 43 [ [

Evaluare practică / activitate cusarcină / schiţarea profilului deabilităţi

44 [

În paginile următoare vom reda câteva modele de idei privind strategiile pe care profesoriile-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale

persoanelor, indicând numărul paginii corespunzătoare din tabel. Pentru a studia toate modeleleconform tabelului consultaţi site-ul www. tvet.ro / aplicaţii.



Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia depredare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor.

Strategii pentru persoanele care învaţăTipul vizual

Tipul auditiv

Tipul practic

[

• Exprimaţi-vă clar şiidentificaţi punctele

principale.

• Încurajaţi folosirea culorilor şi folosirea pentru notiţe a

propriilor “modele cadru”ale elevilor, de ex.“spidergrams” şi“flowcharts”

•

Folosiţi creioane colorate şislide-uri

• Permiteţi elevilor săînregistreze pe bandăexpunerile orale

• Asociaţi un aspect cheie cu oimagine vizuală dintr-o cartesau afişată pe retroproiector.

• Graficele / tabelele suntfolositoare

• Aceasta va fi o situaţiede învăţare în care eleviise vor simţi în largul lor,vor avea încredere înaceastă strategie.

• Este posibil ca elevii sădorească să înregistrezesesiunea pe bandă.

• O abilitate tactilă precumeditarea de text s-ar puteasă se dovedească utilă

pentru luarea de notiţe.

• Daţi elevului o copie anotiţelor.

• Vorbiţi într-o manierăanimată.

•

Încurajaţi utilizarea“spidergrams” şi amodelelor cadru(formulare) pentru luareanotiţelor

• Dacă în expunerea oralăapare nevoia de voluntari,solicitaţi-le acestor elevi

participarea

• Oferiţi-le elevilor un produs /obiect tangibil pecare să-l studieze.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Generarea entuziasmului şi a interesului

în privinţa unui anumit subiect

Strategia de predare -Cum veţi proceda?

EXPUNERE ORALĂ

ExempluÎntr-un program de nivel 3, profesorul care susţinea expunerea orală a folosit o folie deretroproiector cu o imagine/bandă desenată care conceptualiza întreaga expunere. Acest lucru agenerat implicarea celor cu dominantă vizuală. Celor cu dominantă practică li s-a cerut să seofere voluntari pentru anumite sarcini specifice pe parcursul sesiunii.

Pag.8





Tipul auditiv

Tipul practic

[ [

• Aceasta va fi o situaţie deînvăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor aveaîncredere în această strategie.

• Foaie de observaţie, aspectelecheie ce trebuie observate.

• O hartă sau un plan alobiectivului vizitat.

• Oferiţi-le elevilor fotografii,ilustraţii, cataloage, filme

despre obiectivul vizitat

• Daţi-le elevilor suport de curscu întrebări de control

• Utilizaţi o prezentaremultimedia a obiectivuluivizitat, folosind mijloace IT.

• O bandă /prezentare audio – adesea pusă la dispoziţie demuzee / galerii de artă etc.

• Grupaţi pe cei cu dominantăauditivă câte doi, ca să poatădiscuta în timpul viziteidespre cele văzute.

• Întrebări cheie /concursuri“cine ştie câştigă”

• Încurajaţi elevii să discute

despre vizită în faza de planificare, în timpul vizitei şidupă aceea.

• Utilizaţi o prezentaremultimedia a obiectivuluivizitat, folosind mijloace IT.


• O hartă sau un plan alobiectivului vizitat.

• Sarcini precise de îndeplinit

• Listă de puncte cheie / întrebăristabilite sub forma unui concurscare necesită căutarea de

informaţii.

• Utilizaţi o prezentaremultimedia a obiectivului vizitat,folosind mijloace IT.

• Oferiţi-le elevilor fotografii,ilustraţii, cataloage, filme despreobiectivul vizitat şi puneţi-i săfacă unele activităţi de cercetare.

Scopul Predării – Ce speraţi să realizaţi?Generarea entuziasmului şi a interesului

în privinţa unui anumit subiect

Strategia de predare -

Cum veţi proceda?

VIZITĂ

ExempluUn grup de elevi la artă şi design au vizitat o galerie de artă. Cei cu dominantă vizuală s-au simţit în largul lor în această ipostază, cei cu dominantă auditivă au fost grupaţi câtedoi şi li s-a cerut să discute despre fiecare tablou pe care trebuiau să-l comenteze. Celorcu dominantă practică li s-au dat sarcini bine stabilite de a găsi, de a face şi de a raporta.

Pag.10





Tipul auditiv

Tipul practic

[ [

• Puneţi-i pe aceştielevi să observelimbajul trupului şiexpresiile feţei şifolosiţi aceste lucrurica punct de discuţie.


• Încurajaţi elevii să scrie unscenariu sau enunţuri cheiecare ar putea fi folosite

pentru a exprima diferiteopinii în timpul jocului derol.

• Folosiţi-l pe acest elev canarator.

• Aceasta va fi o situaţie deînvăţare în care elevii sevor simţi în largul lor, vor avea încredere în aceastăstrategie.

• Încurajaţi pe unii dintreelevi să joace roluri, iar pealţii să-i observe şi apoifaceţi brainstorming înlegătură cu reacţiile

avute /observate.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Explorarea şi influenţarea opiniilor,

emoţiilor, convingerilor şi atitudinilor

Strategia de predare -Cum veţi proceda?

JOC DE ROL / STUDIU DE CAZ

ExempluÎn sesiunea lor, elevii au jucat roluri legate de interviurile pentru obţinerea unei slujbe. Eiau jucat pe rând rolul celui care intervievează, al celui intervievat şi al observatorului şiapoi au fost evaluaţi de către colegii lor.

Pag.13





Tipul auditiv

Tipul practic

[

• Folosiţi planuri vizuale,scheme etc.

• Diagramele flux /direcţionale pot fi defolos, deoarece indicămodul cum un anumitlucru conduce la un altlucru.

• Desenaţi pe măsură cevorbiţi, pentru a arăta

cum se leagă între elediferitele părţi ale planului.


• Discutaţi sarcina îndetaliu, încurajaţiîntrebările, discuţiile etc.înainte de a formulaorice decizie / planuri.

• Listă de SARCINI bazate pe practică,

• Liste cu lucrurile care suntde făcut:1. Mergeţi la bibliotecă şi

găsiţi……2. Subliniaţi secţiunea

……..3. Scrieţi cu propriile

voastre cuvinte…….

• Întocmiţi din timp lista delucruri de făcut şi utilizaţi-oca structură principală alecţiei.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Rezolvarea de probleme (Planificarea şi

organizarea propriei învăţări)

Strategia de predareCum veţi proceda?

TUTORIAL INDIVIDUAL / 1:1 /MENTORAT

ExempluSesiunea a fost înregistrată pe video de un elev cu dominantă practică pentru a permitetuturor elevilor ca în sesiunea următoare să reflecteze asupra procesului prin care autrecut în planificarea şi organizarea propriei lor învăţări.

Pag.15





Tipul auditiv

Tipul practic

[ [ [

• Aceasta va fi o situaţie deînvăţare în care elevii sevor simţi în largul lor, vor avea încredere în această

strategie.

• Puneţi elevul să-şi notezeidei de la brainstormingfolosind creioane colorate,“spidergrams”, imagini şisimboluri care au sens pentru el.

• Utilizaţi culori pe scheme pentru a indica zonele de

legătură.• Aţi putea să folosiţi un

astfel de elev pentru a-l pune să exprime idei înformat vizual.

• Aceasta va fi o situaţie deînvăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor aveaîncredere în această

strategie.

• Puneţi elevul să-şi notezeiniţial pe scurt ideile şi apoisă le dezvolte în propoziţiicare au sens pentru el.

• Puneţi elevul să-şi notezecuvântul /conceptul / ideeade la brainstorming şi apois-o descrie cu propriile sale

cuvinte.• Permiteţi elevilor să

vorbească şi să facă schimbde idei, dar nu să dominesesiunea.

• Aţi putea folosi un astfel deelev pe post de preşedinte deşedinţă, pentru a-i încuraja pe ceilalţi şi a stimulaexprimarea ideilor.

• Aceasta va fi o situaţie deînvăţare în care elevii sevor simţi în largul lor, vor avea încredere în această

strategie.

• Notaţi ideile /conceptelecheie de la brainstormingşi cereţi acestor elevi săalcătuiască o listă cuacţiunile necesare şi săordoneze aceste acţiunidupă gradul lor de prioritate.

• Faceţi ca acest elev să seofere voluntar pentru a notaideile.

• Aţi putea alege din rândullor 2-3 voluntari care sănoteze pe flipchart, cucreioane de culori diferite,ideile ce au legătură unelecu altele.

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Rezolvarea de probleme (Planificarea şi

organizarea propriei învăţări)


BRAINSTORMING

ExempluElevii au folosit brainstorming-ul într-o sesiune de tâmplărie pentru a alcătuio listă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spre vânzare folosinddeşeurile rămase într-o cutie. Celor cu dominantă practică li s-a cerut săprezinte deşeurile pentru a stimula apariţia ideilor la cei cu dominantă vizualăşi auditivă.

Pag.16





Tipul auditiv

Tipul practic

[ [

• Încurajaţi elevii să privească mai întâi, săvadă legăturile cu

practica.

• Este util să demonstraţi /să arătaţi mai întâielevului ce să facă.

• În jocul de rol cei cudominantă vizuală vor fi

observatori buni.

• Puneţi la dispoziţieinstrucţiuni bazate peimagini, acolo unde estenecesar.


• Utilizaţi întrebările şirăspunsurile pentru aîncuraja elevul săvorbească despre cum seleagă teoria de practică.

• Puneţi-i pe elevi sădiscute cudumneavoastră sau cuun coleg despre sarcinadată, pe parcursulefectuării acesteia.


• Puneţi-i pe aceşti elevi să“ajute” sau să lucreze înechipă cu alţii.

• Permiteţi-le “să atingă”

şi “să facă”.

• Permiteţi elevilor săexerseze, să facă greşelişi să încerce din nou.

• Încurajaţi implicareaelevilor.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?De la teorie la practică:

Legarea teoriei de practică

Strategia de predare

Cum veţi proceda?

ATELIER DE LUCRU / SIMULARE / JOC DE ROL

ExempluDupă ce au învăţat despre circuitele electrice şi despre radio-receptoare încadrul unei sesiuni teoretice, elevilor li s-a cerut, în cadrul unui atelier delucru, să proiecteze şi să realizeze un aparat de radio foarte simplu.

Pag.23





Tipul auditiv

Tipul practic

[

• Mai întâi arătaţi şidemonstraţi.

• Fiţi dispus să repetaţi, săarătaţi şi să lucraţiîmpreună cu elevul.

• Discutarea tuturor aspectelor practiciieste esenţială

• Aceasta va fi o situaţie deînvăţare în care elevii se vor simţi în largul lor, vor aveaîncredere în aceastăstrategie.

• Permiteţi elevilor să seimplice

• Nu fiţi excesiv de stricţi, permiteţi elevilor săcontroleze situaţia într-ooarecare măsură.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?

Dobândirea deabilităţi/consolidarea

Exersarea practicilor


FORMARE (COACHING)

ExempluÎntr-un program de educaţie fizică, un profesor forma un grup de elevi în privinţamodului în care aceştia trebuie să instruiască oamenii în vederea folosirii aparatelorde gimanstică. Elevii au fost încurajaţi să discute, iar profesorul a prezentat verbalfiecare pas şi a folosit întrebările şi răspunsurile pe tot parcursul formării. Elevilor lis-a dat apoi posibilitatea de a “încerca” şi de a “exersa” unii cu alţii.

Pag.26





Tipul auditiv

Tipul practic

[

• Legaţi fiecare pas dinsuccesiunea de paşi de oimagine şi puneţi-i peelevi să şi-o imagineze /deseneze în gând.

• Utilizaţi “asocierea deimagini”

•

Scrieţi succesiunea de paşi folosind culori /modele, ilustraţii, în timpce o repetaţi.


• Utilizaţi “asocierea decuvinte”

•

Explicaţi cu voce tare.• Puneţi lucrurile în forma

unui cântecel sau a unei poezii.

• Încurajaţi folosireaînregistrărilor

• Utilizarea tehnicilor mnemonice (ajutoarelor

verbale pentrumemorare)

• Fiţi sistematic.

• Legaţi paşii unul decelălalt.

• Utilizarea mâinilor /corpului pentru a ajuta lamemorarea şi reamintireasuccesiunii de paşi. (în

genul “cap, umeri,genunchi, degete”)

• Executaţi succesiunea de paşi folosind elementereale / simbolice.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Învăţarea unui sistem “mecanic”, sau aunor fapte concrete, sau a unei

succesiuni


ÎNVĂŢARE MECANICĂ (PE DE ROST)

Exemplu Într-o clasă de nivel 3 de studii asupra comunicării, trebuia ca elevii să înveţemodelul “comunicării intrapersonale”. Profesorul a desenat o diagramă pascu pas pe o foaie mare de hârtie, diagramă pe are elevii de tip practic o puteauparcurge, explicând pe rând fiecare element. Diagrama a existat şi pe suportulde curs, fiecare pas fiind însoţit de un cuvânt cheie şi de o imagine cheie.Cuvintele cheie au alcătuit un ajutor verbal pentru memorare pe care elevii de

tip auditiv l-au găsit folositor. Pag.27





Tipul auditiv

Tipul practic

[ [

• Utilizaţi fotografii, filmesau ilustraţii pentru astimula dezbaterile cu

privire la viaţă.

• Folosiţi o fotografie castimul alături de text.

• Înainte de dezbatereoferiţi spre citire un textstimulativ.

• Aceasta va fi o situaţiede învăţare în care eleviise vor simţi în largul lor,vor avea încredere înaceastă strategie. dar nu-ilăsaţi să domine.

• Folosiţi un citat / text pentru a stimula discuţia.

• Prezentaţi o secvenţă

video pentru a stimuladezbaterea.

• Aceasta va fi o situaţie deînvăţare în care elevii sevor simţi în largul lor, vor avea încredere în aceastăstrategie.

• Fixaţi reguli şi termeni dereferinţă pentru discuţie şidezbatere.

• Sugeraţi unuia dintre

aceşti elevi să “prezideze”dezbaterile.

• Legaţi exemplele /stimulii de idei şi situaţii

practice din viaţa reală.

Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?Dezvoltarea de abilităţi de comunicareorală

Strategia de predare

Cum veţi proceda?DISCUŢIE : DEZBATERE / MASĂ ROTUNDĂ

Exemplu Într-o clasă de nivelul 3 elevii trebuiau să-şi dezvolte abilităţile de comunicareorală. În sesiunea respectivă, profesorul a folosit secvenţe de film pentru a

stimula discuţia despre cenzură.Pag.28





Tipul auditiv

Tipul practic

[ [ [

• Aceasta va fi o situaţiede învăţare în careelevii se vor simţi înlargul lor, vor aveaîncredere în aceastăstrategie.

• Integraţi aspectevizuale în descriereatemei.

• Încurajaţi elevii săutilizeze diferite

procedee vizualelegate de notiţele lor,de exemplu sublinierea

• Produceţi tema finală pe video.


• Citiţi descrierea temei împreunăcu elevii.

• Cereţi elevilor să se gândească,individual şi / sau în grup, laîntrebări legate de sarcina dată,şi să discute în grupuri maimari.

• Încurajaţi elevii să discute

despre temă unii cu alţii sau cu profesorul.

• Încurajaţi înregistrarea pe bandăa informaţiilor.

• Produceţi tema finală pe bandăaudio / video.

• Aceasta va fi o situaţiede învăţare în careelevii se vor simţi înlargul lor, vor aveaîncredere în aceastăstrategie.

• În cadrul temeiincludeţi o activitate

practică, ce necesitălucru în echipă şiabilităţi de conducere,deci o activitate care

nu poate fi dusă la bunsfârşit de o singură persoană.


Lucrul în echipă


TEME/PROIECTE INTEGRATE

ExempluO temă legata de turism cerea elevilor grupaţi pe echipe să se informeze desprefacilităţile locale de transport şi de petrecere a timpului liber. Fiecare persoană a hotărât

de care din cele două aspecte dorea să se ocupe, iar apoi fiecare grup a discutat acţiunilenecesare şi cine şi ce va face. Elevii cu dominantă practică au alcătuit un plan de acţiunepe paşi. Fiecărui elev i s-a repartizat o sarcină în raport cu punctele sale tari, de exemplucei din tipul practic trebuiau să se ducă şi să colecteze informaţii, cei cu dominantăvizuală urmau să interpreteze datele şi să deseneze grafice şi tabele pentru prezentareiar cei cu dominantă auditivă trebuiau să pregătească şi să susţină prezentarea verbală.

Pag.39



MODELIdei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de

predare aleasă la stilurile individuale de învăţare ale persoanelor


Tipul auditiv

Tipul practic





Formular pentru planul de lecţie

Cele două formulare pentru plan de lecţie vă permit să extindeţi „strategiile de învăţare” pe care leveţi folosi pentru elevii cu dominantă vizuală, auditivă şi practică, sau să verificaţi dacă v-aţiadresat fiecărui stil de învăţare în fiecare activitate, pentru a vă asigura că învăţarea are loc pentrutoţi pe tot parcursul sesiunii.

Formular pentru analiza propriilor practici

Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale legate deadecvarea la stilurile de învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare la stilurile de învăţare.

Formular pentru tema de lucru

Acest formular vă va da posibilitatea de a oferi diferite abordări ale sarcinii stabilite, care săcorespundă punctelor tari ale celor trei stiluri de învăţare.



Plan de LecţieProfesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ Sala :_________ Data: __________________________

Scopul predării Strategia depredare

Timpalocat

Strategii de învăţare Resurse

Elevi cu dominantăvizuală

Elevi cu dominantăauditivă

Elevi cu dominantăpractică

Scopul întregii sesiuni:

Obiective•

•

•



Scopul predării Strategia depredare

Timpalocat

Strategii de învăţare Resurse

Elevi cu dominantăvizuală

Elevi cu dominantăauditivă

Elevi cu dominantă practică

Evaluarea lecţieiCe a decurs bine?

Ce trebuie modificat în viitor?



Plan de LecţieProfesor : ________________________ Titlul programului: ____________________________________________________ Sala :_________ Data: __________________________

TimpScopul predării Strategia de predare Strategii de învăţare Stiluri de

învăţareResurs

V A P

Scopul întregii sesiuni :

Obiective :•

•

•



Formular pentru analiza propriilor practici

Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale legate de adecvarea la stilurile de învăţare, săefectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare cu stilurile de

învăţare.Situaţia Strategia folosită Analiză după sesiune legată de: Acţiune pentru v

Elevii cu dominantăvizuală

Elevii cu dominantăauditivă

Elevii cu dominantă practică



PRACTICA REFLECTIVĂ

ANALIZA PREDĂRII ŞI A ÎNVĂŢĂRII

Activitatea de predare propusă :

Ce doresc ca elevii ………Să înveţe ?

Să experimenteze ?

Să îmbunătăţească ?

Să Înţeleagă ?

Să fie capabil să ştie ?

Să ştie ?

Cum voi organizasesiunea ?

Cît va dura ?

Ce resurse îmi trebuie ?

Cuvinte cheie ce trebuie communicate

Cum voi ştii că au pregresat ?

Evaluare şi analizăCum a mers ? Care este pasul următor ?

Ce a mers bine ?

Ce poate fi înbunătăţit ?



( ÎN LOC DE ÎNCHEIERE )



CHESTIONAR DE EVALUARE FINALĂ A

SEMINARULUI

Pentru a evalua eficienţa demersului formativ, vă rugăm să completaţi, prin bifare, acest chestionar,răspunzând sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate cu

confidenţialitate.1. În ce măsură consideraţi că tematica prezentărilor a fost de interes şi utilă pentru Dvs.?

În foarte maremăsură

În mare măsură În măsură moderată În mică măsură În foarte micămăsură

2. Cât de mult din cele învăţate la acest curs consideraţi că veţi putea folosi în activitatea DVS.?

Foarte mult Mult Destul de mult Destul de puţin Puţin Nimic

3. Consideraţi că metodologia de formare utilizată a fost:

Foarte eficientă Relativ eficientă Relativ ineficientă Complet ineficientă

4. Modul de prezentare a fost:

Foarte atractiv Relativ atractiv Neutru Relativ neatractiv Complet neatractiv

5. Limbajul folosit a fost:

Foarte accesibil Accesibil Relativ accesibil Relativ neînţeles Complet neînţeles

6. Cum v-aţi simţit în cadrul grupurilor de lucru?

Foarte bine Bine Moderat Rău Foarte rău

7.Apreciaţi pe o scală de la 5 la 1 cât de stimulativ profesional a fost impactul cursului asupra Dvs.

5. foarte stimulativ 4 3 2 1. complet nestimulativ

8.-Sarcina de a transmite colegilor din şcoala dv. cele învăţate la acest curs vi se pare:

Foarte uşoară Relativ uşoară Grea Foarte grea Imposibil de făcut

9. Care este starea dvs.de spirit la sfârşitul acestui seminar? (bifaţi figura care o exprimă cel mai bine!)



Vă mulţumim!

BIBLIOGRAFIE

Program PHARE RO 0108 – 01

Curs de formare regională regională - Materiale didactice pentru învăţarea

centrată pe elev

tipurile de invatare foarte important

Documents