{tiri despre performan]`

SSiinngguurraa rreevviisstt`̀ rroommâânneeaasscc`̀ ddee pprreegg`̀ttiirree aannttiiiinnffrraacc]]iioonnaall`̀ [[ii aannttiivviiccttiimmaall`̀ aa ppooppuullaa]]iieeii

MMuull]]uummiimm:: RReevviisstteeii „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““,, CCNNPP [[ii ggrraaffiicciiaannuulluuii VViioorreell BBaacciiuu

RReevviisstt`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeSSeerrvviicciiuull ddee AAnnaalliizz`̀ [[ii PPrreevveenniirree aa CCrriimmiinnaalliitt`̀]]iiii

ddiinn ccaaddrruull DDiirreecc]]iieeii GGeenneerraallee ddee PPoollii]]iiee aa MMuunniicciippiiuulluuii BBuuccuurree[[ttii

ISSN 2067-5054Redac]ia:

Gra]iela V`duva

Filic` Silianovici

Crengu]a Radu

Ileana Bogatoniu

Dana Gavril

Nicoleta Rotaru

Aurelian Bocan

C. Alecsandrescu

Sorin Neagoe

Marius Bociog

{tiri despre performan]`� Anul acesta, spotul radio „Nu scrie [i conduce înacela[i timp“, realizat de Agen]ia de Publicitate

„Publicis“ a câ[tigat, la Ad'or, trofeul „Cel mai bunspot radio al deceniului“. Ne bucur`m pentrupartenerul nostru [i suntem mândri c` spotul a fostrealizat pentru ca noi s` v` oferim mai mult` sigu-ran]` dumneavoastr`, cet`]enilor bucure[teni.

� Afi[ul „Prin] [i cer[etor“, realizat de Agen]ia dePublicitate „Publicis“ a fost, dou` s`pt`mâni la rând,în topul celor mai bune 6 print-uri din lume.Campania „Prin] [i cer[etor“ v` spune, pentru alpatrulea an consecutiv, c` este bine s` ajuta]i oameniinevoia[i într-un mod organizat; altfel, sunt al]ii careprofit` de pe urma bun`t`]ii dumneavoastr`.

� A fost lansat site-ul www.gandirefresh.ro, un sitededicat siguran]ei adolescen]ilor [i tinerilor. Primulsite interinstitu]ional din România num`r` 20 departeneri, institu]ii [i ONG-uri preg`tite s`-[i ofereserviciile [i s` ac]ioneze conform competen]elor.Agen]ia de Publicitate „Leo Burnett“ [i LiceulInterna]ional de Informatic` Bucure[ti (ICHB) auf`cut posibil acest lucru. {i p`rin]ii pot accesa site-ulpentru a afla de ce anume au nevoie copiii lor [i undegre[esc în rela]ia cu ace[tia.

� Educa]ia juridic` trebuie introdus` în [coli. Nu ospunem numai noi, ci o spun copiii [i profesorii.Anual, cei 5 ofi]eri de prevenire care au în gestiunecele 6 sectoare ale Capitalei reu[esc s` desf`[oarepeste 800 de activit`]i în [coli, cu circa 12.000 de be-neficiari elevi. Noi putem s` aducem un plus de sigu-ran]` copiilor, în [coli. A[tept`m de doi ani ca [iMinisterul Educa]iei s` vrea acest lucru. Dac` ne-arr`spunde, am [ti ...

CUPRINSCUVÂNT ÎNAINTE

Directorul general al Poli]iei Capitalei, chestor principal de poli]ie GURAN LUCIAN FLORIN ............. 1

STRATEGIA DE PREVENIRE

Pionierat în România……………………....................... 2-3

NEVOILE POPULA}IEI

78% dintre subiec]i sunt mul]umi]i de activitateaPoli]iei Capitalei………………......................................….4Un minut de neaten]ie te poate costa o ma[in`! ............ 4Buzunarul t`u conteaz`!.................................................... 5Ho]ii iau informa]ii [i de la copii ……............................. 5Nu l`sa tâlharii în libertate!............................................... 5

STUDII CRIMINOLOGICE

Istoricul violent al [colilor din Bucure[ti...................... 6-7Nevoia de mediere în [colile bucure[tene...................... 7Minori abuza]i sexual ....................................................... 8

TENDIN}E ÎN LUME

Bandele de strad` în Italia - începuturile cercet`rii criminologice ............................................................... 9-11

CALENDAR 2013 .......................................... Pag. 12-13

BUNE PRACTICI

Campania social` „Prin] [i cer[etor“ (2007-2012).... 14-15„Sfaturi mari pentru cei mici“ (2008-2012).............. 16 -17Sec]ia 19 Poli]ie - Din grij` pentru cet`]eni…….......… 18Elve]ia - P`rin]ii sunt obliga]i s` mearg` la [coal` ....... 19

ÎNTREB~RI {I R~SPUNSURI

Cele mai frecvente întreb`ri puse de cet`]eni ......... 20-22

POVESTE PENTRU COPII

Norocel [i Alex „Demolatorul“ ................................. 23-24

CUVÂNT |NAINTE

PPRREEVVEENNIIRREEAA CCrr iimmiinnaall ii tt `̀ ]] ii ii 11

Am în]eles cu to]ii c` a trecut vremea în care Poli]ia

î[i desf`[ura activitatea în spatele u[ilor închise, când

comunicarea [i colaborarea cu cet`]enii erau aproape

inexistente.

Ast`zi suntem onora]i s` v` mul]umim vou`,

cet`]enilor, celor care a]i în]eles c`, în contextul actu-

al, avem nevoie de voi în lupta împotriva infrac]io-

nalit`]ii, care ne-a]i acordat sprijin în solu]ionarea

problemelor ce intr` în competen]a noastr`.

Statisticile arat` c` procentul de încredere a crescut,

o încredere reciproc` bazat` pe rezultatele reale

ob]inute ca urmare a eficien]ei parteneriatului realizat

între Poli]ie [i cet`]eni.

Personal consider c` împreun` putem pune bazele

unei Poli]ii moderne, o Poli]ie care trebuie s` acorde

sprijin, siguran]` [i încredere dar, mai ales, s` scoat`

în eviden]` capacitatea de „autoap`rare“ a comunit`]ii.

Chestor principal de poli]ie

LUCIAN FLORIN GURAN

PPRREEVVEENNIIRREEAA CCrr iimmiinnaall ii tt `̀ ]] ii ii22


Dup` integrarea României înUniunea European`, structura deprevenire a criminalit`]ii a devenitmembru cu drepturi depline alRe]elei Europene de Prevenire aCriminalit`]ii, (www.eucpn.org), re-]ea constituit` în mai 2001, prinDecizia Consiliului Uniunii Europene(2001/427/JHA).

Cu toate acestea, pân` în lunaseptembrie a anului trecut, nu existao Strategie de prevenire a criminali-t`]ii la nivelul municipiului Bucure[ti,de[i o serie de institu]ii publice aveaurol pe acest segment de activitate(Institu]ia Prefectului MunicipiuluiBucure[ti, Direc]ia General` a Jan-darmeriei Municipiului Bucure[ti,poli]iile locale de sector [i Poli]ia Lo-cal` a Municipiului Bucure[ti, in-spectoratele [colare de sector [iInspectoratul {colar al MunicipiuluiBucure[ti, Justi]ia - Serviciul Proba-]iune la nivelul Municipiului Bucu-re[ti, Direc]ia de S`n`tate Public`, di-rec]iile generale de asisten]` social`[i protec]ie a drepturilor copilului dela nivelul celor [ase sectoare ale Ca-pitalei, Direc]ia General` de Asisten-]` Social` a Municipiului Bucure[ti [iautorit`]ile locale ale Capitalei).

De aceea, Serviciul de Analiz` [iPrevenire a Criminalit`]ii din cadrulDirec]iei Generale de Poli]ie a Muni-cipiului Bucure[ti a luat ini]iativarealiz`rii unei Strategii la nivelulCapitalei [i a prezentat-o conduceriiPrefecturii Municipiului Bucure[ticare, receptiv` din primul moment,[i-a asumat rolul de coordonator alacesteia. Au avut loc o serie de întâl-niri de lucru, la care au participat,al`turi de institu]iile mai sus-enume-rate, [i Agen]ia Municipal` pentru

Ocuparea For]ei de Munc`, Funda]ia„Sensiblu“, Organiza]ia „Salva]i Co-piii! - România“, Funda]ia „Equilibre“,ADRA, precum [i Asocia]ia Profesio-nal` a Mediatorilor din România.

În cadrul acestor sesiuni de lucruau fost stabilite trei domenii priori-tare de interven]ie preventiv` [i insti-tu]iile care le vor gestiona:� Delincven]a juvenil` - Inspecto-

ratul {colar al Municipiului Bucure[ti;� Violen]a în familie - Direc]ia

General` de Asisten]` Social` aMunicipiului Bucure[ti;� Siguran]a urban` (stradal` [i în

spa]ii publice) - Direc]ia General` dePoli]ie a Municipiului Bucure[ti.

În perioada 21 iulie - 21 august2011, Strategia a fost supus` con-sult`rii publice, a ob]inut avizul profe-sional din partea IGPR - Institutul deCercetare [i Prevenire a Crimina-lit`]ii, iar în luna septembrie a anuluitrecut a fost finalizat` [i semnat` demembrii grupului de lucru. Totodat`,a fost aprobat` de Autoritatea Teri-torial` de Ordine Public`, de insti-tu]ii, de primarul general [i primariide sector, precum [i de Consiliul Ge-neral al Municipiului Bucure[ti. Dinacest moment, putem vorbi despre oStrategie de prevenire a criminalit`]iicare va conduce la o interven]ie inte-grat`, în echip` multidisciplinar`, învederea cre[terii gradului de siguran-]` public` în municipiul Bucure[ti.

În cadrul fazei actuale, cea deimplementare a Strategiei, toate insti-tu]iile statului, împreun` cu cele 7ONG-uri partenere, s-au implicatactiv în rezolvarea obiectivelor pecele trei sectoare de activitate.

Astfel, în cadrul Strategiei sectori-ale de prevenire a delincven]ei juve-nile, au fost încheiate 266 parteneria-te Poli]ie - {coal` - p`rin]i - autorit`]ilocale. Au fost monitorizate inciden-tele violente care au avut loc în uni-t`]ile de înv`]`mânt, s-a realizat unschimb de informa]ii permanent peaceast` tem` între Poli]ia Capitalei [iInspectoratul {colar al MunicipiuluiBucure[ti iar ofi]erii de prevenire s-audeplasat la interven]ii în timp opera-tiv, pentru sus]inerea unor activit`]ipreventiv-informative cu elevii.

De asemenea, 127 de reprezen-tan]i ai institu]iilor partenere în Stra-tegie, poli]i[ti, poli]i[ti locali, asisten]isociali, psihologi, medici, personalsanitar, mediatori [i avoca]i au reali-zat dou` ac]iuni de amploare, de in-terven]ie în echipe multidisciplinare.Ace[tia, în calitate de lectori, ausus]inut simultan mai mult de 120 delec]ii cu tematic` preventiv` în [coli[i licee pe tema „Unde-i lege, nu-itocmeal`“, în cadrul proiectului deeduca]ie juridic` pe în]elesul copiilorini]iat de Poli]ia Capitalei.

Preocupa]i în a g`si forme atrac-tive de comunicare cu elevii, specia-li[tii Serviciului de Analiz` [i Preve-nire a Criminalit`]ii au organizatdou` concursuri, respectiv „Case însiguran]`“, în cadrul c`ruia aproxi-mativ 2000 de copii au realizat 400 demachete de ansambluri reziden]ialeîn siguran]`, sub îndrumarea profe-sorilor de tehnologie, cele mai bune18 proiecte fiind premiate cu ocaziaZilei Poli]iei Române [i „Siguran]amea conteaz`“, concurs de crea]ie li-terar` la care au luat parte copiii din[colile bucure[tene, premierea avândloc cu ocazia Zilei Interna]ionale aCopilului.

PIONERAT |N ROMÂNIA



Pe site-ul Poli]iei Capitalei,www.politiacapitalei.ro, prin rota]ie,au fost postate o serie de materialepreventiv-informative adresate copii-lor de toate vârstele, precum [i cadre-lor didactice [i p`rin]ilor; a fost tra-dus în limba englez` [i multiplicat în150 de exemplare manualul „Unde-ilege, nu-i tocmeal`“, care a fost di-seminat la Copenhaga, la întâlnireaRe]elei Europene de Prevenire aCriminalit`]ii (EUCPN). De aseme-nea, în cadrul unui schimb de expe-rien]` care a avut loc anul acesta înElve]ia, cantonul Berna, a fost pro-movat manualul [i proiectul mai sus-amintit. În ideea transform`rii manu-alului într-unul de legisla]ie compa-rat`, l-am transmis ca propunere ]`-rilor UE, primind r`spuns de la Ger-mania, Estonia, Lituania, Cehia, Bulga-ria, Irlanda, Olanda, Luxemburg, Un-garia [i Belgia. Totodat`, continu`mactivitatea de lobby pe lâng` Minis-terul Educa]iei, pentru introducereaEduca]iei Juridice în curriculum-ul[colar, ca materie op]ional` de curs.

Deoarece ne dorim un limbaj co-mun, modern de comunicare cu ado-lescen]ii [i tinerii, am realizat site-ulStrategiei, www.gandiREfresh.ro. Ela fost gândit [i materializat cu spriji-nul Agen]iei de Publicitate „LeoBurnett“ [i S.C. „Lumina“ Institu]iide Înv`]`mânt. Klauss Andrei Aghe-orghiesei, elev în clasa a XI-a laLiceul Interna]ional de Informatic`Bucure[ti (ICHB), a pus toat` pasi-unea [i talentul în realizarea web-site-ului, care a fost lansat cu ocazia ZileiInterna]ionale a Copilului, în ParculCarol. La eveniment, al`turi de nois-au aflat doamna Cristina Coru], sub-prefect al Capitalei, domnul MarianBanu, reprezentant al Inspectoratului{colar al Municipiului Bucure[ti,domnul Ionu] Polexe, reprezentant alRoton Music, domnul chestor princi-pal Lucian Guran, director general alPoli]iei Capitalei, domnul general de

brigad` Eugen Meran, director ge-neral al Jandarmeriei Bucure[ti.

În luna mai a acestui an, în cali-tate de responsabil cu implementa-rea Strategiei Sectoriale de Siguran]`Stradal`, Poli]ia Capitalei a organizatun sondaj de opinie privind cunoa[-terea nevoilor de siguran]` ale popu-la]iei, a colaborat cu Serviciul de Ana-liz` a Informa]iilor în vederea cunoa[-terii infrac]ionalit`]ii stradale, ob]i-nând date privind dinamica, tipurile,cauzele [i condi]iile favorizante, pro-filul victimelor [i al autorilor, precum[i zonele cu risc criminogen [i a pro-cedat la implementarea unor proiec-te/campanii de informare stradal`privind prevenirea furturilor de/dinauto, prevenirea furturilor din po[e-te/buzunare în mijloacele de trans-port în comun, precum [i prevenireafurturilor din locuin]e.

Ca urmare, în conformitate cutrendul identificat, au fost transmiseinforma]ii privind metodele de pre-venire a infrac]iunilor c`tre Poli]iaLocal` Sector 6 [i echipelor de volun-tari ale sectoarelor 5 [i 6, care au fostinstruite în cadrul a dou` training-uri,pentru a transmite cet`]enilor infor-ma]ii de interes public. De aseme-nea, au fost postate informa]ii preven-tive pe TV-screen-uri aflate în 14loca]ii din Capital`, în func]ie despecificul criminogen al zonelor -322.000 de post`ri, precum [i pe TV-urile cu plasm` din sta]iile de metrou

[i din incinta supermarket-urilor.Nu am neglijat nici societ`]ile co-

merciale vulnerabile la criminalitate,astfel încât am creat o baz` de datecu adresele de e-mail ale acestora [iam transmis cinci mesaje preventiveîn format electronic.

Fenomenul cer[etoriei fiind unulcare-i deranjeaz` în mod vizibil pecet`]eni, am luat ini]iativa relans`riicampaniei de prevenire a acestuia [iam demarat o consultare public` pesite-ul Poli]iei Capitalei cu privire lamodul în care ar trebui modificat`legisla]ia care sanc]ioneaz` astfel defapte.

În ceea ce prive[te cel de-al trei-lea sector al Strategiei, cel de preve-nire a violen]ei în familie, am realizatun raport de cercetare sociologic` pebaza fi[elor multidisciplinare deînregistrare a cazurilor de violen]` înfamilie, completate de poli]i[tii deproximitate [i am colaborat cu firmaOracle în vederea realiz`rii acesteifi[e în format electronic.

De asemenea, partenerii în Stra-tegie s-au reunit în cadrul unor e-chipe inter-institu]ionale care au fostinstruite în vederea interven]iei inte-grate iar 179 de poli]i[ti de proximi-tate au participat la 12 training-uri depreg`tire pe linia prevenirii conflic-telor prin mediere, activit`]i realizatecu sprijinul Asocia]iei Profesionale aMediatorilor din România. Site-ulStrategiei www.gandiREfresh.ro va fipermanent actualizat prin grija Servi-ciului de Analiz` [i Prevenire a Cri-minalit`]ii [i va g`zdui materiale cucaracter informativ-preventiv realiza-te de c`tre parteneri, precum [icoment-uri ale celor ce-l vor vizita.

Suntem convin[i c`, prin efortulcomun al tuturor partenerilor dincadrul Strategiei de prevenire a cri-minalit`]ii, în timp vom reu[i s` avemo Capital` în care to]i cet`]enii se vorsim]i în siguran]`!

Crengu]a RADU


Furturile de [i din auto au devenitun adev`rat fenomen antisocial, cuun impact major asupra comunit`]ii.Tendin]a a fost u[urat` de cre[tereanum`rului de ma[ini din ]ar`, ceea cea oferit ho]ilor mai multe posibilit`]ide furturi auto, dar [i de componente[i bunuri l`sate în interiorul ma[inilor.

Cel mai des întâlnite infrac]iunidin aceast` categorie sunt furturile

de/din auto, de componente exteri-oare [i respectiv bunurile din interi-or. Acest lucru este generat, pe fon-dul cre[terii parcului auto din ]aranoastr`, de posibilit`]ile foarte maride a ajunge în apropierea bunurilorvizate f`r` a stârni suspiciuni, dar [ide atitudinea uneori imprudent` aposesorilor de auto. Ma[inile, m`rcistrìne sau autohtone, constituie ]in-

tele infractorilorcare î[i desf`[oar`„activitatea“ în acestdomeniu. Cel maides se fur` ma[inilealbe.

Într-o perioad`, fur-tul ma[inilor „cucheia în contact“ afost modul de opera-re favorit al ho]ilor.Victimele coboraupentru „un minut“din ma[in`, timp încare ho]ul care îi

urm`rea deja reu[ea s` plece cuma[ina lor. Un astfel de incidentnepl`cut s-a produs chiar în fa]a caseivictimei, în timp ce aceasta încerca s`deschid` poarta garajului. Aten]ion`mconduc`torii auto care-[i duc copiii la[coal` c` pot r`mâne f`r` ma[in` dac`las` cheile în contact în timp ce-isupravegheaz` pe ace[tia traversândstrada.

Un alt mod de operare la mod` afost cel în care ho]ul, declarându-secump`r`tor, a beneficiat de naivitateavânz`torului [i, pe motiv c` vrea s`încerce ma[ina, a primit cheile de laacesta [i nu a mai revenit cu ma[inala locul de întâlnire.

Tot mai des, conduc`torii auto î[iuit` laptop-urile în interiorul ma[inii.Dac` [i cunoscu]ii vo[tri fac acestlucru, spune]i-le c` pot r`mâne f`rèle, chiar dac` le ascund, cu grij`,sub scaunul ma[inii.

Cristian ALECSANDRESCU

În mai 2012, în baza Strategiei de prevenire a crimi-nalit`]ii la nivelul municipiului Bucure[ti, s-a realizat unsondaj de opinie cu rolul de a identifica nevoile cet`]enilorcare ulterior s` fie transpuse în proiecte [i campanii deprevenire. Sondajul s-a realizat pe un e[antion de 600subiec]i, cu vârste peste 18 ani, e[antionarea f`cându-sepe cote.

Sondajul a ar`tat c` 60% dintre subiec]i sesimt în nesiguran]`. Zonele cele mai nesigu-re sunt: str`zile secundare, noaptea; zoneleîn care se g`sesc baruri [i discoteci; pie]ele.Acest sentiment de nesiguran]` este dat, înprincipal, de faptul c` „v`d pu]ini poli]i[ti pestrad`“ (57%) [i c` „cet`]enii nu reac]ioneazàtunci când se comit infrac]iuni“ (53%).Printre problemele considerate ca fiindgrave sau foarte grave în Bucure[ti senum`r`: furtul din auto [i furtul din locuin]`,tâlh`riile [i furturile din buzunare.

Dac` 15% dintre subiec]i declar` c` aufost victime ale infrac]iunilor în ultimul an, mai mult de50% cred c` vor fi victime ale furturilor în urm`toareleluni. 38% îns` nu sesizeaz`Poli]iei faptele c`rora le-auc`zut victime. Majoritateacelor care nu declar` fieau observat prea târziu(27%), fie nu au re]inutinforma]ii despre autor, fie

prejudiciul era, pur [i simplu,„nesemnificativ“.

Majoritatea subiec]ilor au oimagine pozitiv` despre poli-]i[ti: 86% consider` c` poli]i[tiisunt „deschi[i [i u[or de abor-

dat“, 79% c` „ace[tia sunt corec]i în rela]iile cu cet`]enii“,80% cred c` „poli]i[tii trateaz` cu respect pe to]i cet`]enii“,78% consider` c` „poli]i[tii au un comportament profe-sionist“, dar exist` [i 46% dintre subiec]i care cred c` „uniipoli]i[ti comit abuzuri“. 78% dintre cei chestiona]i audeclarat c` sunt mul]umi]i de activitatea poli]i[tilor, dar93% cred c` este nevoie de mai mul]i poli]i[ti.

Ileana BOGATONIU

NEVOILE POPULA}IEI

Un minut de neaten]ie te poate costa o ma[in`!

78% dintre subiec]i sunt mul]umi]i

de activitatea Poli]iei Capitalei


Autorii infrac]iunilor de tâlh`rie sunt, deopotriv`,minori, tineri [i adul]i, iar victimele pot fi de orice vârst`,sex [i din orice categorie social`. În general, femeile cadvictime ale tâlh`riilor prin smulgere, în special fiind vizatebijuteriile. Valorile urm`rite de tâlhari nu sunt îns` cele lacare ne-am a[tepta pentru ca violen]a s` aib` un motiv,poate fi vorba despre un telefon mobil sau un portofel,plin sau gol.

De la simpla smulgere a unor l`n]i[oare, la amenin]`ricu cu]itul [i chiar lovirea cu pumnul [i piatra, modurile deoperare diverse [i, mai ales, rapiditatea cu care simplediscu]ii în contradictoriu degenereaz` în violen]`, toateacestea fac din autoprotec]ie cel mai eficient mijloc deprevenire antivictimal`.

Deseori, victimele nu reclam` aceste fapte de teamar`zbun`rii agresorului iar acest lucru nu face decât s`-iîncurajeze pe ace[tia. Intuind starea psihic` a victimelor,agresorii apeleaz` la amenin]`ri în cazul în care acesteavor s`-i denun]e la Poli]ie. Astfel, circa un sfert dintre tâl-hari r`mân nepedepsi]i.

Teama de tâlhari nu poate fi un motiv bun pentru cacineva s` poarte un cu]it. Ave]i grij`, portul cu]itului esteinfrac]iune [i se pedepse[te conform Legii nr. 61/1991republicat`. Dac` cineva merge la [coal` cu un cu]it [ieste v`zut, profesorul sau colegul are obliga]ia de aanun]a de îndat` Poli]ia [i cel în cauz` va fi pedepsit aspru.

Cristian ALECSANDRESCU

Pie]ele, magazinele, mall-urile [i mijloacele de transportîn comun aglomerate au devenit locul „de joac`“ favorit al ho-

]ilor din gen]i [i buzunare. Ho]ii ac]ioneaz` în aceste zone,lucrând în grupuri de 3-5 persoane, de sex [i vârst` diferite.

Modul preferat de ac]iune este simplu: unul dintre ho]ise împinge în victim`, în timp ce altul îi fur` portofelul(ascunzându-[i mâna cu ajutorul unei pungi sau cu o hain`)[i îl paseaz` mai departe. Metoda de operare descris` maisus se practic` [i în mijloacele de transport în comun.

Multe furturi se comit [i în unit`]ile de înv`]`mânt, înspecial în vestiarele s`lilor de sport, dar [i în clase. Celemai tentante sunt telefoanele Iphone, dar [i banii. Uniiadolescen]i merg la [coal` cu mai mult de dou` telefoanemobile la ei, valoarea acestora dep`[ind 1.000 Euro, al]iiau în ghiozdane sute de lei. Ace[ti adolescen]i se supununui mare risc atât la [coal`, cât [i pe strad`. Pe lâng`paguba ce poate fi imens`, pot fi b`tu]i.

Filic` SILIANOVICI

Unul dintre cele mai frecventefurturi este cel din locuin]`. }intelepreferate ale ho]ilor sunt aparta-mentele locuite. În lipsa unui sistemde supraveghere sau interfon, ho]iipot intra u[or în apartamente, prinescaladare sau prin împrietenirea culocatarii care deschid u[a necunos-cu]ilor.

Cei mai mul]i ho]i lucreaz` îngrupuri de 2-4 persoane, dar num`rullor poate fi [i mai mare. Ei au roluribine delimitate în grup iar cel maiadesea femeile „]in de 6“.

Ho]ii g`sesc cele mai inventivemotive pentru a intra într-o locuin]`:spun c` vin din partea institu]iilor(ap`, gaze, prim`rie, deratizare),vând produsele la pre] de chilipir sause împrietenesc cu proprietarii maiguralivi, care se laud` cu obiectele

din cas`. Uneoriho]ii ac]ioneaz` [i„la pont“, ceea ceînseamn` c` cinevale d` informa]iiledespre locatarii maiboga]i [i bunurilede]inute de ace[tiaîn locuin]`, despreprogramul de lucrual acestora [iperioadele de ple-care în vacan]`. Casurse de informa]iisunt folosi]i adese-ori copiii care sejoac` în fa]a blocului sau personalulcare face cur`]enie.

Adeseori, dup` ce g`sesc prada,ho]ii se ceart` la împ`r]irea ei [i a-jung s` se suspicioneze unul pe altul.

Suspiciunea merge pân` într-acoloîncât ho]ii se dezbrac` pentru a dove-di c` nu au ascuns nimic din prad`.

Sorin NEAGOE

NEVOILE POPULA}IEI

Ho]ii iau informa]ii [i de la copii

Nu l`sa tâlharii \n libertate!

Buzunarul t`u conteaz`

Începând cu anul 2006, violen]a în[coli a stat atât în aten]ia institu]iilorstatului, cât [i în aten]ia societ`]iicivile. Mass-media a relatat pe largcazuri din Bucure[ti sau din ]ar`,punând adeseori accent pe lipsa deinterven]ie a organelor abilitate.

În 2010, legisla]ia a fost comple-tat` cu Legea nr. 29/2010, care adecis înfiin]area unui grup de lucru,sub coordonarea Prefectului, pentruprevenirea violen]ei în [coli.

Înc` de la început, tema a consti-tuit o prioritate pentru Serviciul deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]iidin cadrul Poli]iei Capitalei, care arealizat analize cantitative [i calita-tive, în parteneriat cu alte institu]ii [iorganiza]ii, cum ar fi: Inspectoratul{colar al Municipiului Bucure[ti [iinspectoratele [colare de sector,prim`riile de sector (sectoarele 2 [i4), Asocia]ia „Pro Scolastica“, Uni-versitatea „Spiru Haret“- Facultateade Sociologie, Academia Român` -Institutul de Sociologie, având cascop cunoa[terea timpurie a ten-din]elor fenomenului, precum [icauzele [i condi]iile favorizante careîl între]in.

În principal, dac` studiem inci-dentele violente raportându-ne doarla un an [colar, rezultatele pot fi oare-cum distorsionate, pentru c` rar vomîntâlni, cel pu]in în Bucure[ti, unit`]ide înv`]`mânt în care violen]a s` fie oproblem` permanent`. Cu alte cuvin-te, pe parcursul unui an [colar, nupot fi identificate focare de violen]` a-supra c`rora s` se ac]ioneze punctu-al.

Perspectiva se schimb` îns` dac`studiul se realizez` pe o perioad` maimare de timp [i ne referim la cel pu]intrei ani [colari. Ipoteza este aceea c`dac` incidentele violente înregistrateîn [coli se perpetueaz` de la an la an,atunci, la un moment dat, aceste inci-dente se vor concentra în anumiteunit`]i de înv`]`mânt, lucru importantde [tiut pentru prioritizarea interven-]iilor preventive proactive.

Studiul din 2011 [i-a propus :� Identificarea unit`]ilor de în-

v`]`mânt care au înregistrat incidenteviolente trei ani consecutiv;� Identificarea caracteristicilor

incidentelor violente legate de: tipulinfrac]iunii comise, locul comiterii,perioada comiterii, dac` s-au utilizat

sau nu arme, „actorii“ participan]i laincident;� Cunoa[terea m`surilor luate de

[coal` [i Poli]ie, dup` producereaincidentelor violente.

Studiul a folosit ca metod` „ana-liza documentelor“. Au fost strânse442 telexuri referitoare la înregis-trarea evenimentului la „112“ înce-pând cu anul [colar 2007/2008 pân`în 2011. Sociologii Serviciului deAnaliz` [i Prevenire a Criminalit`]iiau realizat o baz` de date în care au

introdus categorii (itemi) consideraterelevante pentru studiu. Datele aufost prelucrate statistic, realizându-segraficele prezentate mai jos. Datelestatistice au fost completate apoi dedate calitative cuprinse în telexuri.

Rezultatele studiului

Majoritatea infrac]iunilor comiseîn unit`]ile de înv`]`mânt sau în apro-pierea acestora sunt furturi, tâlh`riisau loviri.

Violen]a cre[te pornind de la[coala primar` c`tre cea gimnazial`,înregistrându-se un prim vârf în clasaa VII-a [i un altul în primul trimestrual clasei a IX-a.

S-a constatat c`, în primii ani supu[icercet`rii, cele mai multe incidente s-au înregistrat în exteriorul unit`]ilor deînv`]`mânt iar în ultimii ani supu[ianalizei problematica se mut`, statisticvorbind, în interiorul unit`]ilor deînv`]`mânt, ceea ce face necesar`cunoa[terea [i identificarea timpurie aconflictelor de c`tre cadrele didactice.Dat fiind faptul c` în trei cazuri vio-len]ele au început în interiorul unit`-]ilor de înv`]`mânt [i au continuat înafara acestora, acele incidente au fostmonitorizate [i „în interior“ [i „în exte-rior“, ap`rând o dubl` monitorizare.

În ceea ce prive[te interiorulunit`]ilor de înv`]`mânt, violen]ele s-au produs mai ales în sala de curs, pehol sau în curtea [colii.

Cele mai multe incidente violentes-au comis în intervalul orar 12.00-18.00, ceea ce se coreleaz` cu faptulc`, în majoritatea cazurilor, au fostimplica]i elevi din gimnaziu care, deregul`, înva]` dup`-amiaza.


Istoricul violent al [colilor din Bucure[ti



Cele mai multe incidente s-au pro-dus în pauza dintre ore sau chiar întimpul orelor, f`r` a se putea spunecu exactitate dac` „în timpul orelor“se refer` la programul de studiu saula ora de curs [i f`r` a avea informa]iadac` era de fa]` cadrul didactic saunu.

Dintre persoanele implicate înconflict, în 404 cazuri a fost vorba deelevi ai [colii, în 27 de cazuri de elevidin alte [coli, în 17 cazuri au fost rudeiar în 233 cazuri, persoane str`ine[colii. Acest lucru subliniaz` înc` odat` rolul activ pe care ar trebui s`-ljoace cadrele didactice în siguran]a[colar` [i, pe de alt` parte, rolul agen-]ilor de paz` care nu ar trebui s` per-mit` p`trunderea persoanelor str`ineîn incinta [colilor sau în anexele aces-tora. Continuarea unor conflicte dininteriorul [colii în proximitatea aces-teia ar trebui, de asemenea, s`responsabilizeze paza, care ar trebuis` aib` atribu]ii legate de siguran]a

elevilor, inclusiv în perimetrul ime-diat al [colii.

În 14 unit`]i de înv`]`mânt s-auînregistrat incidente violente, trei aniconsecutiv.

M`surile pe care Poli]ia le-a luatca urmare a interven]iei la incidenteledin [coli au fost, în principal:� Audiere, în 223 cazuri;� Audiere [i prindere autor, în 82

de cazuri;� Consiliere, în 60 de cazuri.Printre m`surile cel mai des luate

de [coal`, se num`r`:� Aten]ionare;� {edin]` cu p`rin]ii;� Sc`derea notei la purtare;� Doar în 2 cazuri elevii au fost

exmatricula]i.Studiul a avut ca efect direct

luarea urm`toarelor m`suri:� Concentrarea activit`]ilor pre-

ventive la clasele a VII-a [i a IX-a;� Elaborarea proiectului „Unde-i

lege, nu-i tocmeal`“, destinat educa-]iei juridice a copiilor de clasa a VII-a,vârst` critic` situat` înaintea r`spun-derii penale;� Identificarea nevoii de respons-

abilizare concret` a actorilor socialicu atribu]ii în cre[terea gradului desiguran]` în unit`]ile de înv`]`mânt,potrivit prevederilor legislative învigoare, de aici rezultând chiar nece-sitatea revizurii [i îmbun`t`]irii ca-drului legislativ, proiect care se afl` în

lucru la Poli]ia Capitalei;� Stabilirea prevenirii delincven-

]ei juvenile ca domeniu prioritar alStrategiei de prevenire a criminalit`]iila nivelul municipiului Bucure[ti, cuaccent pe mediul [colar [i prevenireaabsenteismului [i abandonului [colar;� Constituirea, în baza acestei

strategii, a comisiilor de prevenire aviolen]ei în [coli [i func]ionarea aces-tora în baza unui protocol de colabo-rare care stabile[te clar sarcinile fie-c`rei institu]ii, reprezentat` în a-ceast` comisie;� Identificarea necesit`]ii par-

ticip`rii, în aceste comisii, a reprezen-tan]ilor asocia]iei de p`rin]i [i areprezentantului firmei de paz`;� Monitorizarea unitar`, la nive-

lul Inspectoratului {colar al Muni-cipiului Bucure[ti, a incidentelor vio-lente din unit`]ile de înv`]`mânt [iîntocmirea de fi[e de caz pentru fie-care incident, cu propuneri concretede solu]ionare [i prevenire a repe-tabilit`]ii acestora;� Monitorizarea unit`]ilor de în-

v`]`mânt cu incidente repetate. Iden-tificarea nevoii de a cre[te abilit`]ilecadrelor didactice din aceste [coli, înidentificarea [i solu]ionarea timpuriea conflictelor.

Gra]iela V~DUVA

Ileana BOGATONIU

Aurelian BOCAN

Apartenen]a la un grup este un „must have“ pentruadolescen]ii din ziua de ast`zi. De altfel, 62,3% dintreace[tia afirm` c` apar]in deja unui grup, iar 89,9% spun c`în clasa lor sunt formate grupuri care particip` la diferitedispute cu ceilal]i sau care „întorc“ pe toate p`r]ile com-portamentul, ba chiar [i aspectul fizic al celorlal]i.

Cel mai des, disputele pornesc de la neîn]elegeri lega-te de organizarea unor activit`]i [colare sau extra[colare(teste, teze, excursii), dar un subiect de actualitate carena[te dezacorduri este [i chiulul de la ore. Alte cauze aledisputelor între elevi sunt: cuvintele indecente, vulgare,insulta, înjur`turile, batjocura la adresa celorlal]i, dragos-tea [i gelozia cauzat` de aceasta, banii [i datoriile legatede bani, invidia pentru note [i, în mai mic` m`sur`, into-leran]a [i discriminarea pe criterii sociale [i etnice.

În [coal`, majoritatea disputelor au loc, spun liceenii:pe holul [colii, în fa]a [colii [i în sala de clas`. Faptul c`doar un sfert dintre cadrele didactice cunosc disputeleînaintea transform`rii lor în conflicte, în timp ce 59,4% din-tre elevi [tiu de acestea, fac ca aceast` ultim` categorie s`devin` un factor important al prevenirii violen]elor în [coli.

De altfel, circa 77% dintre dispute sunt pretabile activi-t`]ii de mediere, în timp ce peste 37% dintre liceeni do-vedesc c` au abilit`]i de mediere care, cu o minim` for-mare [i îndrumare, pot fi transformate în atuuri pentru o[coal` mai sigur`.

Ileana BOGATONIU


Nevoia de mediere \n [colile bucure[tene



În anul 2011, 43 de copii din Bucu-re[ti au fost victime ale abuzurilorsexuale, majoritatea fiind elevi de[coal` general`, cu vârsta cuprins`între 9 [i 14 ani. Absenteismul [colar,famiile destr`mate care nu acordausuficient` aten]ie [i protec]ie mino-rilor, s`r`cia au fost tot atâtea condi]iifavorizante producerii acestor faptetraumatizante pentru copii. Nu estede mirare c` 21 dintre victime aunecesitat interven]ia psihologilor.

Ceea ce este îngrijor`tor este fap-tul c` victimele au mers de bun`voiecu agresorul în locuin]a acestuia sauîn spa]ii exterioare izolate, în specialseara sau chiar [i noaptea, f`r` a aveao minim` educa]ie preventiv` cuprivire la riscurile la care seexpuneau, mai ales c` înso]itorul erao persoan` necunoscut`. Victimelepar s` fi fost convinse de blânde]ea [iputerea de seduc]ie a acestuia,autorii fiind, în propor]ie covâr[i-toare, absolven]i de liceu [i de studiiuniversitare.

În cele 5 cazuri în care victima [iagresorul ei s-au cunoscut anteriorproducerii faptei, acesta era uncunoscut [i un apropiat al familiei.Scuza cea mai frecvent utilizat` dec`tre autorii abuzurilor sexuale este

aceea c` nu au cunoscut vârsta real`a victimei, iar în 5 dintre cazuriautorul a declarat faptul c` nu acrezut nici un moment c` fapta sa erailegal`.

Gra]iela V~DUVA

Minor i abuza ] i sexua l


TENDIN}E |N LUME

Matricea codului din Los

Angeles la Genova

În cercetarea acestui aspect înGenova, elementele mentalit`]ii deband` întâlnite în literatura ameri-can`, precum respect, reputa]ie, o-nestitate - cinste - corectitudine, sen-sul onoarei reprezint` organiza]iilede strad` genoveze. De asemenea,elementele expresive [i simboliceprecum preferin]a unor culori însemn de respect, adoptarea unui anu-mit stil vestimentar ([epci, medalioa-ne, lan]uri, br`]`ri, T-shirt, consumulde alcool ridicat la rangul de valoarede grup) au fost asimilate destul derepede (se pare c` au fost printreprimele încorporate). Orgoliul deband` cultivat cu ostenta]ie, exterio-rizat într-un mod mai mult sau maipu]in vizibil, niciodat` omis, suport`sanc]iunea - mai mult sau mai pu]insever` - a grupului: dac` este vorbadespre un b`rbat, acesta se poatea[tepta la lovituri, la b`tì; dac` estevorba despre o femeie, aceasta riscàbuzul sexual, de cele mai multe ori

comis prin în[elarea victimei purtateîntr-un loc izolat. Pân` [i o compo-nent` mai pu]in sondabil`, mai pu]incercetat`, precum atitudinea de a nupleca fruntea în fa]a celui care sfidea-z`, a fost recunoscut` în timpul inter-viev`rilor noastre. Misoginismul [i[ovinismul grupului marcheaz` uncomportament orientat spre diferen-]ierea de gen dintre b`rba]i puternici,virili, dominatori [i femei supuse -asemenea tr`s`turi sunt destul devitale în lumea bandelor, fie acesteadin Los Angeles, fie din Genova. ÎnLos Angeles, ca [i în Genova, a intraîntr-o încìerare, a pune la cale oîncìerare, a pune în fapt r`zbun`ri,nu sunt considerate fapte reproba-bile, ba din contra. Din ceea ce aupovestit persoanele intervievate im-plicate în scandal, nici nu ar fi vorbadespre un fapt reprobabil: în mentali-tatea de band`, autoprotejarea, impu-nerea respectului, protejarea teritori-ului (protecting turf) [i cre[terea fai-mei sau a suprema]iei sunt adev`ratecoduri, a[a cum conflictele întrebande ar putea fi rezolvate atunci

când condi]iile permit lucrul acesta,în mod cinstit între membri, f`r` in-terven]ia for]elor de ordine sau impli-carea altor factori externi.

Ac]iunile bandelor din

Los Angeles, la Genova

Comiterea de infrac]iuni de c`tremembrii de band` este unul dintremotivele majore care alarmeaz` opi-nia public`, agen]iile de control [imass-media, con[tiente de pericolullor social. De[i nu trebuie l`sat`garda jos, o alarm` nejustificat` nucorespunde situa]iei reale actuale. Oconfruntare între realitatea din LosAngeles [i aceea din Genova esteposibil`, [i de[i coincid anumite ac-]iuni de care sunt interesate bandeledin ambele ]`ri, densitatea [i capaci-tatea intrinsec` criminal`, [i poateaplecarea criminal` a membrilor,individual vorbind ([i a bandelor încomplexitatea lor) sunt într-adev`rdiferite atât la nivel calitativ, cât [icantitativ. În orice caz, fie în ora[eleamericane, fie în Genova comiterea

Bandele de s t rad` \n I ta l i a

- \nceputur i le cerce t`r i i c r imino log ice -

Articolul de fa]` reprezint` un rezumat [i în

acela[i timp o aprofundare metodologic` a muncii

de cercetare, a[a cum reiese din opera Bande de

strad` în Italia - un rezultat al cercet`rii la fa]a

locului, începând cu iarna lui 2003 pân` în

prim`vara lui 2006, de[i primele considera]ii au

fost deja f`cute într-un mod aproape neoficial chiar

din 2001. De fapt, în perioada respectiv`, am

devenit cu totul întâmpl`tor - de multe ori, o cer-

cetare se na[te din întâmplare - martorii unei

încìer`ri între dou` grupuri de tineri sud-ameri-

cani; abia un an mai târziu am în]eles c` asemenea

încìer`ri nu reprezentau simple fapte izolate, ci

expresia deplin` a unei adev`rate re]ele de con-

flicte ce se desf`[urau între membri foarte tineri

apar]inând unor bande opuse, din fac]iuni adverse.

Între 2001 [i 2002, am pus bazele cercet`rii noas-

tre prin intervievarea mai întâi a celor care ar fi

putut veni în contact cu bandele de strad`: cei care

aveau a face cu via]a de noapte - proprietari ai unor

cluburi de noapte, bodyguarzi, agen]i de poli]ie, PR

etc. -, asocia]ii ce au drept scop asistarea

imigran]ilor, institu]ii care organizeaz` cursuri pro-

fesionale pentru badante, grupuri muzicale rapp

(compuse din sud-americani), alte institu]ii ([coli,

centre de reeducare, oratori). Dac` ast`zi se

vorbe[te foarte mult în mass-media - [i, de cele

mai multe ori, în mod prea pu]in adecvat [i precis

despre fenomenul bandelor juvenile americane -

acest demers reprezint` prima [i adev`rata cer-

cetare a unor asemenea organiza]ii în Italia [i, tot

pentru prima dat` (martie 2004), ace[ti tineri sunt

intervieva]i; este inutil s` mai spunem c` aceasta a

constat în riscuri serioase odat` afla]i la fa]a locu-

lui într-o continu` confruntare cu s`r`cia

informa]iilor datorat` dificult`]ii clare de a apropia

aceste dou` grupuri ce r`mân rezervate [i recalci-

trante în a accepta s` fie intervievate. Odat` ce am

luat act de amploarea subiectului [i de distorsi-

unea relativ` a ceea ce putea deveni mai târziu

episod de cronic`, în calitate de criminologi, obiec-

tivul nostru principal era de a demonstra existen]a

acestui fenomen. Argumentarea prezen]ei bandelor

de strad`, în Italia, s-a orientat dup` urm`torul

parcurs:


TENDIN}E |N LUME

de infrac]iuni pentru a intra în band`(transportul de droguri, tâlh`ria,b`taia etc.) este mereu m`rturisit` decei intervieva]i de noi. În Genova,pentru moment, nu am reu[it s`în]elegem dac` utilizarea sexual` aunui membru de band` feminin esteexperimentat` de c`tre persoana su-pus` la a[a ceva drept violen]` car-nal`, sau dac` este tolerat`, sau ac-ceptat` pe deplin. Apari]ia denun]u-rilor pe masa for]elor de ordine arputea spune multe lucruri diverseîntre ele: violen]a carnal` suferit` demulte fete din band` este denun]at`de pu]ine dintre ele; violen]a carnal`suferit` de fete care doar au frecven-tat de câteva ori grupul - practic` se-xual` cunoscut` în band` [i aproapemereu acceptat` - dar victimele res-pective în acel context au refuzatactul [i s-au hot`rât s` denun]e mem-brul. În Los Angeles este mai cunos-cut` practica de a folosi unele fete dinband` pentru pura pl`cere personal`,ca [i h`r]uirea sexual` a victimelorexterne bandei, pentru distrac]ia per-sonal` a veteranilor din grup. Însàceasta este o informa]ie care, din fe-ricire, nu a ajuns la Genova. Apropi-erea foarte puternic` între cele dou`realit`]i, îndep`rtate totu[i din punctde vedere geografic, se va diferen]iaîn schimb, în practicile rituale sauasociative, precum botezuri, party deband` [i întâlniri ce ]in loc fie demomente de socializare, fie de atra-gerea a noi membri în grup. De ase-menea, codul t`cerii cu privire la pro-pria band` adoptat de out-group(membri din alte bande, simpli cet`-]eni, jurnali[ti, agen]ii de controlsocial) oglinde[te viziunea desprelume a bandelor americane. Tot ast-fel se sincronizeaz` [i interesul degrup care consider` c` ucenicii, ceirecent primi]i în band`, trebuie s`demonstreze ceva în fa]a celor caredeja sunt recunoscu]i în interior, pen-tru a fi cel pu]in accepta]i, ca [i cumintrarea lor în lumea delincven]ei ar fi

o revolt` fa]` de valorile societ`]iicare îi refuz`. Dorin]a de înc`lcare aregulilor pactului social (norme juri-dice [i norme sociale) constituie unprim pas spre via]a de band`, sprecapul de band` [i membrii efectivi(cu drepturi depline). Capacitatea dea fi lua]i în considerare în interiorulnucleului de band` [i interesul degrup în mentalitatea de band` se ba-zeaz` pe urm`torul aspect: dac` pen-tru foarte tân`rul membru sensul pecare îl d` infrac]iunii comise este odovad` de credin]` fa]` de grup ([inu simplul câ[tig ce abia trece prin-tre degete), capul, poate [i propriulgrup folose[te o structur` ideologic`de reguli pentru a legitima ]inereaacestora în prob`, drept hamali sauho]i de doi bani, bra]e în caz de con-flict cu alte bande; îns` agresivitatealor viguroas`, [i uneori incon[tient`,hot`rârea de care dau dovad` uneorineutralizând conceptul de fric` [i le-galitate, este adev`ratul început alunei importante promisiuni f`cute maiîntâi bandei [i apoi fa]` de ei în[i[i.

Morfologia de band` din

Los Angeles, la Genova

Am inten]ionat, de asemenea, sìdentific`m eventuale „structuri tip“[i eventuale morfologii de band` ceputeau s` ne spun` ceva mai multdespre raporturile între membrii lor[i dislocarea în spa]iul genovez.Pornind de la informa]iile americane,cu privire la „formele“ asumate deorganiza]iile de strad`, în Genova amindividualizat dou` tipologii de struc-tur` de grup ce sunt cunoscute de li-teratura american` de specialitate: ostructur` de band` mai pu]in for-mal`, specific`, de bande mixteprezente în teritoriul genovez (darcare ar putea deveni treptat mai for-malizat` [i ritualic`) [i o alt` struc-tur` mai rigid` [i cu un nivel mai marede formalizare, de exemplu similar`modului de a în]elege banda în vizi-unea celor din Rebeldes sau din LatinKings. Ace[tia din urm` au o ierarhie- din câte ne spun cei intervieva]i - ceo reflect` pe aceea de tip militar,unde avans`rile se fac în func]ie degradele militare în a[a fel încât sàsigure transparen]a privind drep-turile [i îndatoririle a[teptate demembri. Nu a fost identificat` nici ostructur` de tip celular în spa]iul ge-novez, a[a cum ni s-a relatat - restulcazurilor sunt pu]ine - nici un episod

de carier` fulminant` sau jump-hit [inici o ac]iune de competitivitateintern`. Aceste ultime comporta-mente sunt norm` în tradi]ia ameri-can` a bandelor, în timp ce structuracelular` este mult mai prezent` înbandele transformate în organiza]ii,ca mafia columbian` [i mexican`(EME). În modelul american au fostidentificate „bande na]iuni“ [i bandelocale (prin aceast` tipologie seîn]elege c` ele sunt prezente doar înGenova). Primele sunt deja de multtimp prezente în Statele Unite [i, decâ]iva ani, [i în Genova (Netas [iLatin Kings), celelalte sunt doar unfenomen local (Ponteggio, Metrò,Rebeldes, Los Templados etc). Cuprivire la na]iunile identificate în Ge-nova, numele sunt mereu acelea[i:Netas [i Latin King's, dar pentrumoment nu se înregistreaz` nici oac]iune îndreptat` c`tre schimbulsocial, fa]` de ceea ce se întâmpl` înAmerica, unde Latin King's au publi-cat acum câ]iva ani un manifest,având drept obiectiv realizarea Marii[i Atotputernicei Na]iuni Latine; oadev`rat` mi[care pentru drepturileomului, dar [i autodeterminareapoporului latin.

Scopurile asociative

[i oportunit`]ile de pia]`

ale bandei

Cu siguran]` tema cea mai intere-sant` din punct de vedere sociologic[i criminologic este aceea referitoarela motiva]iile pentru care un grup depersoane se asociaz` [i hot`r`[te dea forma o band`. Tema scopurilorunei bande a trezit [i curiozitateanoastr`. Nu avem o mul]ime de infor-ma]ii [i putem s` ne exprim`m sem-nalând doar caracteristicile pe carele-am identificat [i pe cele pe care nule întâlnim în Genova, de[i suntprezente în realitatea american`. Ne-a surprins imediat un fapt cu totulsingular: nici unul dintre cei intervie-va]i nu a vorbit despre banda sa dereferin]` în termeni ludico-asociativi(a[adar de o band` non conflictual`în raport cu exteriorul) ca aceea indi-cat` în tipologiile individualizate decercet`tori în contextul american [ic`ruia le-ar corespunde, doar cei dinbanda Tagger Crew [i alte bande ceprefer` exprimarea prin grafitti. LaGenova, nici unul dintre cei intervie-va]i nu s-a încadrat în unica [i exclu-siva categorie care consider` momen-


TENDIN}E |N LUME

tul de asociere între membri dreptsingurul [i unicul scop de a forma oband`; protejarea teritoriului [i ap`-rarea reciproc` a membrilor devinenecesitatea principal` [i motiva]iaconstant` pe care se bazeaz` na[-terea unei bande. Dorian, unul dintreinterlocutorii no[tri a declarat c`„primul lucru pe care îl face o band`în Genova este s`-[i protejeze terito-riul“ [i c` „vechea gard` de]ine pis-toalele“. Deci tipologia despre care elvorbe[te este deja prin ea îns`[ireceptiv` în a da r`spuns violen]eimanifestate de alte bande. Credemc` putem da o explica]ie în sensulacesta. Banda Tagger Crew nu s-an`scut din senin odat` cu bandeletradi]ionale, ci doar în anii '80, dreptr`spuns la escaladarea violen]ei încartierele americane. Un asemeneatip de violen]` nu este prezent înGenova [i, în cazul în care în viitorulapropiat s-ar ivi, este foarte posibil catinerii mai pu]in dispu[i s` pl`teasc`consecin]ele de neuitat din cauzaapartenen]ei la band`, s` poat` refuzaîn parte valorile bandei violente pen-tru a se asocia cu bande non conflic-tuale, doar ludice a[a cum s-a întâm-plat în cazul Tagger Crew. Dac` neamintim de lec]ia cazului american,celelalte bande le-ar putea deranja,ataca. În mod con[tient trebuie s` nepreg`tim a[adar s` întindem o mânàcestor tineri care vor dori s` trìasc`în afara bandei, înainte de a fi impli-ca]i în ceva ce îi dep`[e[te. În oricecaz, absen]a tipologiei ludico-asocia-tiv` în Genova elimin` din cadrul dereferin]` banda relativ pacific` detipul celor din Tagger (doar dac` nuvrem s` consider`m bande, în modfor]at, breaker's care danseaz` subporticurile din Piazza della Vittoria).Nivelul ludic-asociativ-conflictualeste un nivel de baz`, un minimpunct de plecare, dar poate fi consi-derat deja o band` în sens restrâns:î[i marcheaz` teritoriul cu graffitti, [i-lprotejeaz` prin ac]iuni generatoarede vendete. În alte trei interviuri cucei direct interesa]i a ap`rut un alttip de band`, mult mai agresiv`: ludi-co-asociativ`-conflictual`-activitateilegal`, sau o tipologie de grup ce secomport` ca o band` de prim nivel,doar c` în cazul acesta intervine trafi-cul de stupefiante (fie el intens saumai redus) [i care recurge la folo-sirea noilor membri drept simpli dis-tribuitori. Faptul acesta aminte[te detradi]ia american`, dar nu ne-au par-

venit informa]ii privind eventualeleg`turi cu lumea interlop` (nivelulprimar) [i nici atât cu organiza]iicriminale (un nivel mult mai binestructurat), care din p`cate suntdestul de extinse pe teritoriul ameri-can. La un nivel mult mai ridicat desitua]ii conflictuale, în Genova nu s-aidentificat nici m`car tipologia deband` prezent` \n Los Angeles: con-flictual` - trafic ilegal (organiza]iecriminal` de tip EME) care aparedrept band` [i se transform` într-oadev`rat` mafie, trecând peste lumeainterlop` - uneori supunând-o pro-priei legi - [i intrând în competi]ie cualte organiza]ii criminale generândniveluri ridicate de violen]` reci-proc`. Pentru moment, bandele noas-tre s-ar limita la protejarea propriuluiteritoriu [i lupta pentru suprema]ie [icâteodat` pentru pia]a drogurilor.Suprema]ia nu este doar un simpluconcept teoretic, ci se impune înurma unor adev`rate încìer`ri pen-tru afirmarea propriei identit`]i [i acelei de band`, de asemenea pentrucontrolul vreunei ac]iuni ilegale.

Noi perspective: o analiz`

comparativ` a cazului

românesc [i a celui

italian. A treia pist` c`tre

bandele de strad` din

România

La începutul cercet`rii noastrecriminologice nu am avut inten]ia dea identifica nicidecum cazul americancu cel italian. Corespondenta, tran-spunerea unei realit`]i sociologiceîntr-alta a reprezentat poate o gre-[eal` a multor cercet`tori în proble-me sociale. Norocul autorului a fostacela de a fi avut drept maestru peRaymond Boudon, cel care printr-ocontinu` monitorizare, l-a f`cut maipu]in vulnerabil în fa]a unor deduc]ii[i paralelisme simpliste între un con-test [i altul. De aceea, am definit fe-nomenul bandelor în Italia drept „adoua strad`“, a doua pist`, o varia]iepe tema american` de origine, o tem`care nu are totu[i un „original“ [i o„copie“, dar se remodeleaz`, se bro-deaz`, ca s` spunem astfel, pe varia]iisocio-culturale ale celui de-al doileacontext, Italia.

F`r` a emite vreo profe]ie - isto-ria este plin` de profe]ii - doresc s`lansez o provocare mai degrab`decât s` emit vreo previziune hazar-

dat`. A „treia pist` c`tre organiza]iilede strad`“. Contextul românesc arputea reprezenta aceast` pist`.For]ele de ordine române au identifi-cat deja nuclee embrionare (saubande care se afl` într-un soi de limb)ce au deja, pe cât se pare, un cod decomportament al lor [i un ritual deband`. Dac` lucrurile stau astfel sun-tem în fa]a unei alte varia]ii pe temabandelor de strad` [i se justific` anu-mite întreb`ri: dac` în Italia codul afost implementat de tineri imigran]i(care au urmat un model din StateleUnite ale Americii), nucleele embri-onare de band` din România, undenu se înregistreaz` o prezen]` masiv`de imigran]i sud-americani, ce codurivor adopta? {i dac` elaboreaz` unnou cod al lor? Dac` îl elaboreaz`prin intermediul mecanismelor deglobalizare, precum televiziune, in-ternet? Sau mai mult: dac` recodific`l'italian mafia code sau russian mafiacode? Sau poate cultura nomad`prezent` are un cod ? Acest cod estespecific doar grupului etnic saudep`[e[te acest cerc, intrând [i înalte straturi ale popula]iei care nu arenici o leg`tur` cu etnia nomad`. Dac`r`spunsul ar fi pozitiv, dac` acest codar fi elaborat de c`tre genera]iileactuale în a[a fel încât s` fie [i maibine interpretat, dorit de to]i tinerii?Genul muzical manele ar putea s`-linclud` sau e purt`tor al unei subcul-turi specifice ce are un cod propriu?Care ar fi acela?

Sociolog Luca VINCENTI,

Italia

BUNE PRACTICI


În anul 2007, poli]i[tii Capitaleiau depistat în flagrant circa 450 decer[etori, începând urm`rirea penal`împotriva acestora. Totu[i, ace[ti cer-[etori s-au întors în strad`, conti-nuându-[i activit`]ile obi[nuite din

cauz` c` cer[etoria în România esteconsiderat` o infrac]iune care nureprezint` pericol social deosebit.Astfel, de[i în 2007 au fost aplicatepeste 10.000 de sanc]iuni contraven-]ionale (unii dintre cer[etori au pri-mit [i câteva sute de astfel de sanc-]iuni), amenzile nu au fost niciodat`pl`tite.

Campania de prevenire a cer[eto-riei, ini]iat` de Poli]ia Capitalei, s-adesf`[urat în perioada mai-septem-brie 2008 [i a continuat pân` în 2012,la solicitarea societ`]ii civile.

Ideea strategic` a fost strâns lega-t` de gestul oamenilor de a oferi bani.Dac` cet`]enii nu ar oferi bani, atunci

cer[etorii nu ar mai apela la mila pu-blic`. Sloganul campaniei a fost„Dac` ai [ti c` un cer[etor câ[tig`

5000 lei lunar, i-ai mai da bani?“.

Obiective:

GENERAL: reducerea fenomenu-lui cer[etoriei.

SPECIFICE:

� Cunoa[terea fenomenului [i apercep]iei locuitorilor Bucure[tiuluifa]` de acest fenomen;� Realizarea parteneriatelor;� Descurajarea poten]ialilor „co-

tizan]i“;� Informarea popula]iei cu

privire la re]elele de trafic dezvoltateîn spatele cer[etorilor.

Grupul-]int`:

PRINCIPAL: popula]ia activ` a Ca-pitalei, cu studii medii [i peste medii,dintre care se recrutau poten]ialii

„cotizan]i“. Motivele pentru care a-ce[tia d`deau bani cer[etorilor eraulegate în general de „mila cre[tineas-c`“; mul]i dintre ei îns` î[i d`deauseama c` parte dintre cer[etori suntmanipula]i de alte persoane, c` înspatele lor se g`sesc adev`rate re]elede trafic intern.

SECUNDAR: comunitatea, mass-media.

Dezvoltarea proiectului:

Toate ideile creative rezultate dinideea strategic` au fost realizate înatelierul intern de creativitate, Servi-ciul de Analiz` [i Prevenire a Cri-minalit`]ii func]ionând ca o agen]iede publicitate „in house“. Astfel, afost realizat un spot TV care a fostamplasat pe 12 TV-screen-uri dinora[. În marile intersec]ii din Capital`au fost amplasate 5 billboard-uri demari dimensiuni. 500 de afi[e [i15.000 de pliante au fost distribuite

locuitorilor din gru-pul-]int`. Pentru a in-forma popula]ia, Punc-tul de informare mo-bil al Poli]iei Capitaleia fost prezent în dife-rite sectoare ale Capi-talei, pe baza unuigrafic popularizat an-terior.

Au fost organizatedou` mese rotunde lacare au participat pro-fesori universitari,precum [i speciali[tidin institu]ii publice [iONG-uri cu activitateîn domeniul cunoa[-terii [i prevenirii feno-menului cer[etoriei [ia infrac]ionalit`]ii co-

nexe acestui fenomen.Campania a avut ca parteneri ini-

]iali: Organiza]ia „Salva]i Copiii! - Ro-mânia“, Direc]ia General` de Asisten-]` Social` a Municipiului Bucure[ti,trustul Media Pro, Prim`ria Sectoru-lui 3, ulterior al`turându-se [i admi-nistratorul lan]ului de magazine Plus[i Televiziunea Trinitas.

Atât poli]i[tii de proximitate, cât[i cei ai Brig`zii Rutiere au fost in-

Campania social` „Prin] [i cer[etor“

2007 - 2012

BUNE PRACTICI

strui]i cu privire la legisla]ia în dome-niu.

Pentru prima dat`, în 2008, Poli]iaCapitalei a participat cu aceast` cam-panie la Festivalul de publicitate ne-conven]ional` ADfel, realizând dinpanourile folosite de cer[etori o„expozi]ie“ a cer[etoriei.

Campania a fost promovat` [i lacea de a 30-a întâlnire a [efilor poli]ii-lor statelor din UE, care a avut loc laAmsterdam, în Olanda. Aceasta apromovat rumoare, încadrându-se însec]iunea buzz-marketing. A fost in-tens promovat` de mass-media, chiar[i la 7 s`pt`mâni de la finalizarea saecourile continuând s` existe. Au fostrealizate 16 emisiuni TV difuzate pe 9posturi cu reprezentare na]ional`, 4emisiuni radio, 16 articole de pres`, 4[tiri date de agen]ii media. Mass-mediei i-au fost oferite filmule]e reali-zate de Poli]ia Capitalei cu fal[i cer[e-tori care, simulând o infirmitate, ce-reau bani trec`torilor.

În 2009, la solicitarea Pludi Mar-ket, campania a p`truns [i în alte ju-de]e, acest lan] de magazine tip`rindafi[ele tematice [i expunându-le ulte-rior.

În cadrul Planului estival 2010, cuajutorul Hotelului Ambasador amrealizat 5000 de flyere în limbile ro-mân` [i englez`, care au fost distri-

buite turi[tilor în cadrul unor ac]iunide prevenire a cer[etoriei desf`-[urate în Centrul Istoric al Capitalei.

În 2012, urmare a analizei cuprivire la riscurile infrac]ionalit`]ii, afost identificat` nevoia relu`rii cam-paniei „Prin] [i cer[etor“, în paralelcu realizarea unei ini]iative legislativeîn domeniu.

Agen]ia de publicitate „Publicis“,un mai vechi partener al Poli]ieiCapitalei, [i-a asumat partea creativà campaniei, realizând macheteleunor flyere [i supor]i pentru pahare(în limbile român` [i englez`), pre-cum [i a unui spot radio.

La data de 11 aprilie 2012, pewww.bestadsontv.com, print-ul a fostnominalizat de c`tre un juriu de spe-cialitate interna]ional, în primele [asecele mai bune crea]ii ale s`pt`mânii.

La nivelul Poli]iei Capitalei, a fostconstituit un grup de lucru care s`realizeze o ini]iativ` legislativ` îndomeniu. În paralel, a fost demaratò consultare public` cu privire laprevederile legislative care sanc]io-neaz` faptele de cer[etorie, cet`]eniiputând face propuneri pe [email protected].

Evaluare:

Evaluarea s-a realizat prin inter-mediul unei cercet`ri sociologice

longitudinale care a urm`rit s`redea schimb`rile atitudinale alegrupului-]int` principal. Dac` nucle-ul tare al opiniei, format din cei cared`deau de obicei bani cer[etorilor, ar`mas neschimbat, cu 4% mai pu]inioameni dintre cei care d`deau rarbani cer[etorilor au continuat s`fac` acest lucru. Campania s-a bucu-rat de o mare notorietate, 47% dintresubiec]ii chestiona]i declarând càveau cuno[tin]` despre aceast`campanie de la televizor sau dinafi[ajul stradal.

Campania continu` s` existe prininteresul pe care societatea civil` îlmanifest` în continuare pentru acestsubiect. Poli]ia Capitalei prime[te [iîn prezent propuneri de sus]inere aacesteia la nivel na]ional, prin emisi-uni TV sau afi[aj în marile magazine.Mai mult, patru studen]i [i maste-ranzi ai diferitelor universit`]i au con-tactat Poli]ia Capitalei, alegându-[ipentru lucrarea de diserta]ie campa-nia „Prin] [i cer[etor“.

Ce aduce nou proiectul

[i care este dezvoltarea lui

european`:

Cer[etoria este un fenomen careafecteaz` mai toate ]`rile UniuniiEuropene, care fac eforturi pentrustoparea lui. Campania s-a adresatmentalului colectiv, [tiind c` ges-turile publice adeseori se imit`. Ea adorit s` creeze o reac]ie în lan] dedescurajare a cer[etoriei. La nivelpersuasiv, campania „Prin] [i cer-[etor“ are efect, ea putând determi-na în timp o conduit` de neîncura-jare a cer[etoriei stradale, fie ea vi-zibil` în România sau oriunde înlume.

Gra]iela V~DUVA


BUNE PRACTICI


Campania face parte din proiectulprioritar na]ional „Prevenirea de-

lincven]ei juvenile [i a victimiz`-

rii minorilor“, urmând obiectivelegenerale ale acestuia.

Pe fondul cre[terii fenomenuluidelincven]ei juvenile [i a apari]iei,f`r` precedent, a unor cazuri deviolen]` grav` în [coli, dat fiindnum`rul redus al poli]i[tilor de pre-venire ([ase) comparativ cu num`rulcrescut al unit`]ilor de înv`]`mânt(294, ceea ce înseamn`, în medie, 50de [coli/poli]ist), a ap`rut ca o nece-sitate dezvoltarea unor canale alter-native de informare, precum [i îmbu-n`t`]irea calitativ` a mesajului trans-mis, astfel încât s` corespund`nivelului de în]elegere al grupului-]int`.

În trecutul apropiat, socializareaprimar` era realizat` de Familie,{coal` [i Biseric`.

Din cauza programului tot maiînc`rcat atât al [colii, cât [i al familiei,precum [i al adopt`rii de c`tre Bi-seric` a unei pozi]ii discrete în comu-nitate, cele trei instan]e sociali-zatoare au fost înlocuite cu Strada [iMedia. Ultimele dou` promoveaz`gustul pentru senza]ional, pentruvedetism al copiilor [i pot avea uncaracter nociv dac` se dezvolt` înlipsa unui minim control comunitar.

Obiective:

� Cre[terea notoriet`]ii activit`]iide prevenire a criminalit`]ii în rândulelevilor, cadrelor didactice [i p`rin-]ilor.� Eficientizarea mesajului pre-

ventiv, astfel încât acesta s` treac` de

la simpla informare, la schimbarea deatitudini [i comportamente.� Cre[terea favorabilit`]ii/încre-

derii grupului-]int` fa]` de Poli]ie,ceea ce are efect direct asupra gradu-lui de acceptare a informa]iilor cucaracter preventiv (transformareapoli]istului într-un prieten al copiilor[i un personaj respectat de adul]i).� Atragerea tinerilor cu rezultate

bune la înv`]`tur` spre cariera depoli]ist (prin extinderea proiectului).

Grupul ]int`:

Principal: elevii cu vârste cu-prinse între 6 [i 12 ani.

Vârsta cuprins` între 6-12 ani esteîn principal caracterizat` de joc, desentimentul protec]iei fa]` de ceilipsi]i de ap`rare (a fra]ilor mai micisau a animalelor), dar [i vârsta lacare apar primele preferin]e înleg`tur` cu viitoarea profesie,atrac]ia fa]` de eroi [i dezvoltareasentimentului drept`]ii.

Secundar: cadrele didactice [ip`rin]ii.

Dezvoltarea proiectului:

Proiectul a vizat îmbun`t`]irea me-sajelor preventive [i diversificarea ca-nalelor prin care acestea au fostcomunicate copiilor, astfel încât s` fiecât mai apropiate caracteristicilor devârst` [i psihosociale ale beneficia-rilor.

Aceasta a condus la crearea unorjocuri cu mesaje educativ-preventive[i distribuirea lor gratuit` c`tre copii(pre[colari, [colari, copii din centrede plasament, utilizatori de Internetdin ]ar` [i str`in`tate).

Jocurile au fost concepute [i reali-zate prin parteneriatul cu societateacivil`, în cadrul unor proiecte de Cor-porate Social Responsability, al`turide Poli]ia Capitalei fiind: „SIVECO“S.A., „ALTFACTOR“ (domeniul: soft-uri educa]ionale), „NORIEL“ (jocuripentru copii), Tipografia „F`g`ra[Print“, C.N. „Po[ta Român`“ S.A.,Studioul de Animafilm „DACODAC“,„Mc. Donalds“ România.

Proiectul a început prinrealizarea, de c`tre Studioul de Ani-

mafilm „DACODAC“, a unor persona-je de desene animate: „Echipa mixt`de poli]ie“ [i „Zorro, câinele poli]ist“,precum [i „Zât [i F`lci“- dou` perso-naje negative.

Personajeleau devenit sigl`a Structurii deprevenire a cri-minalit`]ii dinPoli]ia Capita-lei, într-un sus]i-nut proces debrand building.Ele au fost dez-voltate, prin con-ceperea uneic`r]i de colorat[i multiplicarea ei, cu sprijinul „Mc.Donalds“ România, în 50.000 deexemplare care au fost date copiilordin toate gr`dini]ele [i [colarilor declasa I din toate [colile din Bucure[ti(294 [coli [i 184 gr`dini]e).

C`r]ile de colorat con]ineau me-saje preventive adresate deopotriv`copiilor [i p`rin]ilor (care le citeaupentru cei mici): „Educa]ia nu se

face cu b`taia!“, „Traverseaz`

strada numai prin locurile mar-

cate [i pe culoarea verde a

semaforului“, „Dac` cineva î]i

ofer` un cadou sau î]i propune s`

mergi cu el, anun]`-]i de îndat`

p`rin]ii“. C`rticica de colorat a fostprimit` cu cântece [i poezii, deoarecepoli]i[tii au fost ajuta]i chiar de Mo[Nicolae [i Mo[ Cr`ciun.

Cu ocazia zilei de 1 Iunie - ZiuaInterna]ional` a Copiilor, copiii auprimit gratuit un joc nou (în fapt uninstrument preventiv), „Poli]ist ju-

nior“. Prin acest joc, copiii înv`]aus`-[i protejeze locuin]a [i bunurile,de asemenea jocul conducea la cre[-terea încrederii în Poli]ie, poli]i[tiifiind cei care aveau grij` s` securi-zeze întotdeauna locuin]ele [i s`prind` infractorii.

La ac]iunea de Ziua Copilului auparticipat 150 de elevi, [eful Poli]ieiCapitalei, reprezentan]i ai autorit`]iipublice locale [i ai Inspectoratului{colar al Municipiului Bucure[ti.

Permanent s-a f`cut evaluareaproiectului [i au fost prezentate ten-

„S fa tur i mar i pentru ce i mic i“

2008-2012

BUNE PRACTICI


din]ele privind delincven]a juvenil`dar [i vulnerabilit`]ile de victimizarea copiilor. Astfel, s-au constatat pro-bleme legate de circula]ia rutier` apietonilor-copii; copiii nu-[i cuno[-teau pe deplin drepturile, astfel încâtmul]i continuau s` fie trimi[i dep`rin]i s` munceasc`, violen]a în[coli continua s` existe iar copiii dintarget c`deau cel mai des victime aleunor infrac]iuni, în special pe drumulde la [i c`tre [coal`. În plus, copiii dinaceast` grup` de vârst` consideraucalculatorul ca o parte din via]a lor,preferându-l jocurilor clasice.

A[a s-a n`scut jocul pe calculator„Academia micilor poli]i[ti“, rea-lizat în colaborare cu „SIVECO“ [i„ALTFACTOR“. Alex, eroul principalal jocului, un copil din ciclul primar,pleac` la [coal` într-o zi aparentobi[nuit`. Pe drum înva]` regulile decircula]ie, faptul c` centura de sigu-ran]` te poate salva, cum s` reac-]ioneze - prin comunicare - la situa]iiconflictuale [i care-i sunt drepturile.Jocul a fost distribuit gratuit în 105[coli, la 50.000 de copii. Pentru ca [icopiii din afara Bucure[tiului s` aib`acces la el, jocul a fost postat pesite-ul oficial al Poli]iei Capitalei(www.politiacapitalei.ro), putând fidesc`rcat de acolo.

Multitudinea situa]iilor de via]` încare poate fi pus un copil a determi-nat continuarea mesajului, astfelîncât unul dintre cele mai popularejocuri române[ti în anii 70, „P`c`lici“s-a transformat în „Nu fi P`c`lici!“.

Jocul de c`r]i înv`]a copilul cum s`reac]ioneze în situa]ii neprev`zute [ice m`suri minimale putea lua pentrua se proteja. Jocul a fost distribuitgratuit copiilor, 5000 fiind beneficiariidirec]i ai ac]iunii; de asemenea, joculpoate fi desc`rcat de to]i copiii de pesite-ul oficial al Poli]iei Capitalei. În

paralel cu reali-zarea jocului s-adesf`[urat [iconcursul dedesene „Zorro,

câine poli]ist“,

la care au par-ticipat 3000 decopii, din clase-le I-IV. {ase din-tre cele maibune desene aufost premiatechiar cu vizitalui „Zorro“,

câinele poli]ist, în incinta unit`]ii deînv`]`mânt, cu ocazia Zilei Poli]ieiRomâne. Mesajul a fost transmis deZorro, câinele poli]ist, cu ajutorulunor fly-ere care se transformau(Origami) într-un cunoscut joc,„Solni]a“.

Ideile creative au fost dublate deac]iuni sus]inute în [coli, anual par-ticipând la dezbateri privind pre-venirea violen]ei în unit`]ile deînv`]`mânt, preg`tirea antiinfrac]io-nal` [i antivictimal` a elevilor, pre-venirea consumului de alcool [idroguri, prevenirea violen]ei în fami-lie, prevenirea discrimin`rii [i comu-nicarea în comunit`]i multiculturale,peste 10.000 de copii din CapitalaRomâniei. Pentru prima dat`, cei 240de poli]i[ti de proximitate din Bucu-re[ti au avut un manual de educa]iepreventiv`, cu care au sus]inut ore deeduca]ie în unit`]i de înv`]`mânt,al`turi de ofi]erii de prevenire.

Personajele de desene animate,amintite la începutul materialului,Comisarul [i studenta la Poli]ie,Ileana, au fost dezvoltate, ele primindvoci, în cadrul celor 12 episoade deteatru radiofonic pentru copii, „Poli-

]ist junior“, difuzate de Radio Româ-nia Cultural (101,3FM, www.srr.ro)s`pt`mânal, în cadrul emisiunii„Ciocolata cu lapte“.

De asemenea, exist` o bro[ur` înformat electronic cu toate cele 12scenete (teatru educativ-preventivpentru copii, eroii fiind Comisarul,studenta la poli]ie, câinele Zorro [icopiii).

Proiectul a continuat [i pe parcur-sul anilor [colari 2008/2009, 2009/2010, 2010/2011, 2011/2012.

În 2012, baza documentar` s-aîmbun`t`]it cu înc` 31 de materialevideo, „pove[ti educative cu tâlc

din literatura român` [i univer-

sal`“, care au fost adaptate pe în]ele-sul pre[colarilor [i [colarilor mici.

Evaluare:

Proiectul a fost apreciat lasuperlativ atât de copii, cât [i decadre didactice [i p`rin]i. Potrivitunui sondaj de opinie, peste 90% din-tre copiii beneficiari î[i [tiu ast`zidrepturile [i vor fi mai aten]i la felulîn care traverseaz` strada; peste 80%au declarat c`-[i vor pune centura desiguran]` [i vor adopta comporta-mente non-violente.

Siua]ia beneficiarilor direc]i aiproiectului, pe ani de implementare,se prezint` astfel :

Jocul „Academia micilor poli-

]i[ti“ a fost distribuit gratuit unuinum`r de 50.000 de pre[colari [i[colari din clasele I-IV.

Nu au fost înregistrate abaterigrave de disciplin` sau cazuri frec-vente de victimizare a minorilor dinaceast` grup` de vârst`.

Toate materialele preventive aufost postate pe site-ul Poli]iei Capitaleiwww.politiacapitalei.ro/Prevenire [iPagina Copiilor, astfel încât vor puteafi folosite de to]i copiii din România[i, cu traducerile adecvate, de copiiidin toat` lumea.

Ce aduce nou proiectul

[i care este dezvoltarea

lui european`:

Proiectul este nou prin ineditul [ioriginalitatea materialelor educativ-preventive realizate.

Toate materialele pot fi folosite destructurile de prevenire de pretutin-deni, pentru educarea preventiv` acopiilor din statele UE sau pot fiadaptate situa]iilor particulare dindiferite ]`ri.

În acest scop, vor fi realizate tra-duceri în 3-4 limbi de circula]ie inter-na]ional`.

În egal` m`sur`, ele pot fi prelu-ate apoi de pe site-ul Poli]iei Capitaleide c`tre to]i copiii UE [i nu numai.

Dana GAVRIL

200720082009201020112012Total

864556282971

297

373617562150

98111731848

11203

2251331708196

185866

Nr. cadredidacticeNr. eleviNr.

activit`]iAnul

BUNE PRACTICI


Numai în primele 5 luni ale anului 2012, poli]i[tiiSec]iei 19 au aplicat 87 de amenzi contraven]ionale laH.C.G.M.B. nr. 233/2000 privind interzicerea accesului [icircula]iei vehiculelor cu trac]iune animal` pe dru-murile publice din municipiul Bucure[ti.Conducerea sec]iei a hot`rât c`, din grij` pentrucet`]enii comunit`]ii, prevenirea infrac]iunilor deacest gen este cea mai bun` solu]ie. A[a s-a n`scutun proiect respectat deopotriv` de cet`]eni [ipoli]i[ti.

Zilnic, poli]i[tii discut` cu cet`]enii, încercânds` afle care sunt problemele cu care se confrunt`,legate de siguran]a [i proprietatea lor. Casele lacurte, de[i mai pu]in afectate de infrac]ionalitate,dac` ne raport`m la statistic`, prezint` riscurisuplimentare. Doar faptul c` cel mai apropiat vecinse afl` la câ]iva zeci de metri este suficient pentrua întrez`ri câteva dintre temerile locuitorilor. Apoi,nu pu]ine sunt cur]ile pline de vegeta]ie care devino tenta]ie pentru cei care se ascund de ochii lumii.O scar` l`sat` seara sprijinit` de perete poate fi un instru-ment nea[teptat pentru un ho] dornic s` p`trund` la eta-jul casei.

Uneori, pontul despre bunurile din cas` le dau propri-etarii care se laud` cu banii agonisi]i sau cu vânzarea vre-unui teren, alteori este dat de lucr`torii ocazionali care

sunt angaja]i fie la construc]ia sau extinderea locuin]ei, fiela amenajarea cur]ii sau la te miri ce alt` treab` domes-tic`.

Nu este lucru u[or pentru poli]i[tii Sec]iei 19 s` intreîn 1600 de cur]i, s` discute cu 47.000 de cet`]eni [i s`conving` tot atâ]ia. Activitatea este îns` una continu`pentru c`, nu-i a[a, este mai bine s` previi furtul decâts` alergi apoi dup` f`pta[i.Siguran]a comunit`]ii nu se reduce îns` la furtul dincur]i. Circula]ia autovehiculelor cu vitez` peste limitalegal`, perturbarea traficului de o societate comercial`care dezmembreaz` ma[ini chiar pe trotuar, g`l`giaunor grupuri de tineri, consumul de droguri noaptea înspatele blocului sunt doar câteva dintre provoc`rile zil-nice pe care poli]i[tii trebuie s` le rezolve, din grij`pentru cet`]eni!

Dana GAVRIL

Sec]ia 19 Poli]ie - din grij`

pentru cet`]eniLa data de 19.01.2012, în jurul orei 14.10, Dispeceratul

112 a fost sesizat despre faptul c` doi indivizi, dota]i cu un ate-

laj hipo, sustrag mai multe obiecte metalice din curtea imobilu-

lui situat pe strada Ion Conea.

Poli]i[tii au pornit imediat în urm`rire [i au observat pe câmp oc`ru]` în care se aflau doi indivizi, care se deplasa cu vitez` c`tre ZonaGhencea. La vederea poli]i[tilor, ace[tia au abandonat atelajul [i aufugit în direc]ii diferite, poli]i[tii continuând urm`rirea pe jos, din cauzaterenului accidentat. Ho]ii au fost identifica]i iar prejudiciul a fost recu-perat integral [i predat p`r]ii v`t`mate.

La data de 10.03.2012, în jurul orei 14.28, Dispeceratul 112

a fost sesizat cu privire la faptul c` trei indivizi, dota]i cu un ate-

laj hipo, sustrag mai multe obiecte metalice din curtea imobilu-

lui proprietate personal` situat pe strada Bucure[ti-M`gurele.

La data de 12.03.2012, lucr`tori ai Sec]iei 19 Poli]ie au identificat [i condus la sediul sec]iei trei cet`]eni desprecare s-a stabilit c`, la data de 10.03.2012, în jurul orei 14.30, prin escaladare au p`truns într-un imobil din Bucure[ti,

de unde au sustras dou` fi[ete metalice [i dou` bare tip cornier, prejudiciul fiind în valoare de 400 lei.

BUNE PRACTICI


Situat` într-o zon` binecu-

vântat` de Dumnezeu, Elve]ia

pare locul ideal dac` î]i do-

re[ti lini[te [i siguran]`. Poate

c` ast`zi este ceea ce vedem

pentru c`, de mul]i ani, Elve-

]ia are puse la punct proce-

duri legate de siguran]a cet`-

]enilor, având o tradi]ie înde-

lungat` în ceea ce prive[te re-

la]ionarea cu tinerii.

Poli]ia Cantonal` Berna a a-doptat o strategie ce vizeaz` pre-venirea violen]ei în [coli. În func-]ie de nevoile [colilor - identifi-cate [i comunicate de directoric`tre Poli]ie - sunt create modulede educa]ie preventiv` care, de[inu sunt incluse în curriculum-ul[colar, se desf`[oar`, am spunenoi, cu exactitatea unui ceaselve]ian.

În unit`]ile de înv`]`mânt

din canton sunt întâlnite probleme legate de vanda-

lism, furturi, droguri, violen]` [i infrac]iuni la

regimul circula]iei rutiere, în special legate de cir-

cula]ia cu biciclete, mopede [i motoscutere. Sunt

avute în vedere [i problemele legate de violen]` în

familie, integritate sexual`, siguran]` pe internet,

pariuri [i tendin]e suicidare.

Colegii de la structura de prevenire din cadrul Poli]ieiBerna afirm` cu convingere c` procesul de prevenire aviolen]elor în [coli nu poate avea loc în lipsa unuia dintrecei trei piloni: [coal`, elevi, p`rin]i. „Dac` unul dintre ceitrei factori lipse[te, activitatea nu se va desf`[ura“, afirmòmologii no[tri de la Berna. Mai mult, strategia este unaproactiv` [i nu reactiv`. Programul de prevenire începecu gr`dini]a (4-6 ani) [i se încheie cu înv`]`mântul obli-gatoriu (16 ani), clasele a VII-a, a VIII-a [i a IX-a fiindgrupurile-]int` obi[nuite. Modulele de înv`]are sunt adap-tate anual caracteristicilor fiec`rei vârste [i specificului

geografic iar la lec]iile cu tematic` preventiv` particip`,al`turi de elevi, profesorii [i p`rin]ii.

Întreb`rile la care copiii din gr`dini]e [i [coli

sunt înv`]a]i s` r`spund` sunt:

� Ce trebuie f`cut atunci când e[ti abordat de o per-soan` cunoscut` sau de c`tre un strìn care se afl`într-o ma[in`?� Cât de aproape ar trebui s` te afli de o ma[in`?� Ce ar trebui s` faci dac` cineva te opre[te [i î]i soli-cit` informa]ii cu privire la loca]ia unui magazin?� Ce trebuie s` faci când cineva te opre[te [i î]i spunec` nu g`se[te acel magazin [i î]i solicit` s`-l/oînso]e[ti pentru a-i oferi indica]ii cu privire la respecti-va loca]ie?� Ce trebuie s` faci dac` cineva te opre[te [i dore[tes` î]i ofere sau î]i promite un lucru?� Este bine s` urci într-o ma[in` [i/sau cl`dire f`ràcordul p`rin]ilor?

În [coli se promoveaz` toleran]a zero fa]` de violen]`(„spune NU“). Se promoveaz` cìle prin care victimelepot fi ajutate, consecin]ele pentru cei care comit violen]ele[i se discut` despre responsabilitatea personal` („decidast`zi pentru mâine“). Una dintre sanc]iuni, în cazul circu-la]iei rutiere, este amânarea cu 2-3 ani a ob]inerii permisu-lui de conducere, o sanc]iune cu adev`rat util`, chiar [i înRomânia, dac` am adopta modelul elve]ian. De subliniateste faptul c`, înc` de la vârste mici, copiii înva]` s`mearg` pe biciclet` într-un cadru organizat, cu ajutorulPoli]iei, ba chiar primesc [i „permise de conducere“, pen-tru mersul pe biciclet`.

Material realizat cu sprijinul structurii

de prevenire a Poli]iei Cantonale Berna

Elve]ia: P`rin]ii sunt obliga]i

s` mearg` la [coal`

|NTREB~RI {I R~SPUNSURI


Cele mai frecvente \ntreb`ri puse de cet`]eni:

Violen]a \n familie

1. Ce este violen]a în familie?

Violen]a în familie este definit` în Legea nr. 217/2003,modificat` prin Legea nr. 25/2012 ca: „orice ac]iune sauinac]iune inten]ionat`, cu excep]ia ac]iunilor de autoap`rareori de ap`rare, manifestat` fizic sau verbal, s`vâr[it` de c`treun membru de familie împotriva altui membru al aceleia[ifamilii, care provoac` ori poate cauza un prejudiciu sausuferin]e fizice, psihice, sexuale, emo]ionale ori psihologice,inclusiv amenin]area cu asemenea acte, constrângerea sauprivarea arbitrar` de libertate.“

2. Ce pot face dac` sunt victim` a violen]ei în familie?

Cel mai important lucru este s` spui cuiva despre ceea ce]i se întâmpl`. Po]i face o sesizare la sec]ia de poli]ie pe razac`reia locuie[ti, iar dac` e[ti copil po]i sesiza acest lucru fiela Poli]ie, fie la Direc]ia General` de Asisten]` Social` [iProtec]ia Copilului, fie la Telefonul Copilului - 116111.

3. Ce este un ordin de protec]ie?

Ordinul de protec]ie a fost introdus prin Legea nr.25/2012 [i este un act emis de judec`tor, în baza c`ruia victi-ma este protejat` de viitoarele abuzuri ale agresorului.Scopul ordinului este înl`turarea st`rii de pericol pentru vic-tim`.

4. Cum pot ob]ine un ordin de protec]ie?

Victima poate depune cerere pentru emiterea ordinuluide protec]ie personal, prin reprezentantul ei legal, prin procu-ror, prin reprezentantul autorit`]ii sau structurii competentela nivelul unit`]ii administrativ-teritoriale cu atribu]ii în do-meniu sau prin reprezentantul oric`ruia dintre furnizorii deservicii sociale acredita]i conform legii, cu acordul victimei.Legea nr. 25/2012 are anexat formularul care trebuie com-pletat de c`tre victim`. Cererea este scutit` de taxa de tim-bru. La cererea persoanei care solicit` ordinul de protec]ie, ise poate acorda asisten]` sau reprezentare prin avocat.

5. Cât dureaz` emiterea unui ordin de protec]ie?

În caz de urgen]`, instan]a poate emite ordinul de pro-tec]ie în aceea[i zi în care se depune cererea.

6. Ce valabilitate are un ordin de protec]ie?

Durata m`surilor dispuse prin ordinul de protec]ie se sta-bile[te de judec`tor, f`r` a putea dep`[i 6 luni de la data emi-terii ordinului.

7. Ce se întâmpl` dac` sunt înc`lcate prevederile

ordinului de protec]ie?

Înc`lcarea oric`reia dintre m`surile dispuse prin ordinulde protec]ie constituie infrac]iunea de nerespectare a ho-t`rârii judec`tore[ti [i se pedepse[te cu închisoare de la olun` la un an. Împ`carea p`r]ilor înl`tur` r`spunderea pe-nal`.

8. Cum pot depune o plângere?

Plângerea o po]i depune la sec]ia de poli]ie pe raza c`reiadomiciliezi sau pe raza c`reia s-a comis infrac]iunea. Solicit`în incinta sec]iei, la Rela]ii cu Publicul, sprijin din partea po-li]i[tilor cu competen]` în domeniu. Plângerea o po]i depunepersonal, prin po[t`, prin e-mail sau prin alt` persoan`,numit` mandatar, pentru care tu ]i-ai dat consim]`mântul.

9. Pot renun]a la o plângere dup` ce a fost depus`?

În cazul infrac]iunilor ce se pot sesiza la plângerea prea-labil` (cum ar fi lovirile [i alte violen]e), exist` posibilitatearetragerii plângerii. Acest fapt nu-]i garanteaz` îns` c` o fapt`similar` nu se va mai produce. Pentru infrac]iunile pentrucare punerea în mi[care nu se face obligatoriu la plângereaprealabil`, plângerea nu poate fi retras`.

10. Violen]a domestic` are loc doar într-o anumit`

clas` social` sau în cadrul anumitor minorit`]i?

Violen]a domestic` nu este specific` unei anumite clasesociale sau unei anumite minorit`]i. Sunt multe situa]ii încare agresorul [i/sau victima au studii superioare, au ositua]ie material` bun` sau foarte bun`, au o imagine socialìmpecabil` [i totu[i conflictele se acutizeaz` iar b`tìle sunt

la ordinea zilei. Din p`cate, cei cu un nivel de educa]ie ridicat[i o situa]ie material` peste medie evit` s` sesizeze violen]ala care sunt supu[i, în mai mare m`sur` decât cei cu studiimedii [i cu o situa]ie material` mai pu]in bun`.

11. Numai femeile sunt victime ale violen]ei în fa-

milie?

Femeile nu sunt singurele victime ale violen]ei în familie,dar sunt cele mai multe (circa 95% din total). B`rba]ii re-prezint` circa 5% din victime.

12. Violen]ele domestice sunt cauzate de consumul

de alcool sau droguri?

Consumul de alcool sau droguri devine o condi]iefavorizant` producerii violen]elor în familie, dar exist` [i per-soane care nu consum` astfel de substan]e [i sunt totu[i vio-lente. Cauzele ]in atât de psihologia fiec`ruia, cât [i de modulîn care persoana respectiv` a fost educat`, respectiv de mo-delele pozitive sau negative oferite ei în copil`rie, în principalde c`tre familie.

13. Violen]a domestic` este declan[at` de stres, de

exemplu pierderea locului de munc` sau probleme

maritale?

Este posibil ca, în perioade de crize cum ar fi [omajul,lipsa banilor, decesul unei persoane importante s` se pro-duc` o acutizare a violen]elor în familie. Cu siguran]` eleexistau în stare latent`, înc` înainte ca aceast` criz` s` lescoat` la suprafa]`.

14. Ce am f`cut s` îl provoc pe partenerul meu la

violen]`?

Nimeni nu este vinovat c` este b`tut. Cuvântul „provo-care“ este des folosit de agresori, pentru a-[i justifica faptele.În cadrul violen]ei în familie nu este vorba de provocare, ci decomunicarea deficitar` între parteneri.

15. Violen]a domestic` este o problem` mai pu]in

serioas` decât violen]a real`, precum crimele stradale?

Violen]a domestic` este o problem` mai serioas` [i maigrav` chiar decât violen]a stradal`. Gravitatea ei decurge dinfaptul c` se produce în spatele u[ilor închise, unele fapteaflându-se doar atunci când este prea târziu. Dac` avem învedere faptul c` un sfert dintre omorurile produse într-un ansunt ca urmare a violen]elor în familie, ne d`m seama cât deserioas` este aceast` problem`. De aceea, legea din Româniaca [i cea din alte ]`ri sanc]ioneaz` mai mult violen]ele în fa-milie decât cele produse între persoane necunoscute.

16. În ce m`sur` sunt afecta]i copiii de violen]a în

familie?

Copiii sunt afecta]i în mare m`sur` de violen]a în familie.Ei sunt atât victime directe, în sensul c` sunt lovi]i, cât [i vic-time pasive, asistând la conflictele [i b`tìle dintre p`rin]iilor.

17. Este mai dificil pentru femeile din mediul rural

s` caute [i s` primeasc` ajutor?

Da, este mai dificil, în primul rând pentru faptul c` tole-ran]a fa]` de violen]` în mediul rural este mult mai mare.Apoi, pentru faptul c` în mediul rural sunt servicii mai pu]inepentru victime sau nu exist` deloc. {i teama de „gura lumii“este mult mai mare în mediul rural.

18. Exist` o leg`tur` între s`r`cia din mediul rural

[i violen]a în familie?S`r`cia poate acutiza violen]a, o poate între]ine. În medi-

ul rural îns`, problema este alta: copiii cresc în familii în careli se spune c` „b`rbatul este capul [i numai el hot`r`[te, iarfemeia este obligat` s` fac` ce spune el“. Femeia este maipu]in pus` în valoare, ea nu are acelea[i drepturi ca b`rbatul.Acest model se transmite de la genera]ie la genera]ie, de-venind un tabu.

19. Mama este abuzat` de tata. De ce nu reac]io-

neaz`?

Pentru c` îi este team`, pentru c`-[i face griji pentru tine,dac` te poate cre[te singur`, dac` poate s`-]i ofere o locuin]`[i siguran]a traiului de mâine. Poate c` îi este team` [i de„gura lumii“ [i de faptul c` o femeie divor]at` este privit` mai



pu]in bine de cei din jur. [i, nu în ultimul moment, sper` s`se întâmple o minune care s`-l schimbe pe tat`l tù.

20. Dac` sunt abuzat când sunt mic, m` voi trans-

forma într-un agresor ca adult?

Nu neap`rat. Deja ai o p`rere despre violen]`, cu sigu-ran]` nu-]i place s` fii b`tut. Dac` i]i dai seama c` „ce ]ie nu-]i place, altuia nu-i face“, vei lupta [i ca adult împotriva aces-tei forme de „cumin]ire“.

21. De ce victimele violen]ei în familie se întorc

sau r`mân cu agresorii?

Se spune c` victimele violen]ei în familie trec printr-oexperien]` numit` „Sindrom Stocholm“, care const` în faptulc`, cu cât timpul în care r`mân în situa]ia violent` cre[te, cuatât ele devin mai ata[ate de agresor. Paradoxal, ele tot tim-pul sper` ca agresorul s` se schimbe, s` redevin` cel dealt`dat`. Dac` cuno[ti o astfel de victim`, spune-i c` suntfoarte pu]ine [anse ca un agresor s` se schimbe [i c` celemai periculoase momente sunt cel în care pleac` de acas` [icel în care anun]` divor]ul. Pericolul este de moarte.

22. Cât de des sunt întâlnite cazurile de violen]` în

familie?

Studiile arat` c`, în România, circa 18% din popula]iaadult` este victim` a violen]ei în familie. Raportat la popula]iafeminin`, o femeie din trei este victima violen]ei în familie.

23. Este posibil ca violen]a în familie s` fie cauzat`

de boli mintale?

În mic` m`sur`. Sunt într-adev`r boli mintale, precumschizofrenia, care au aceast` consecin]`. Dar trebuie s` [tiic` majoritatea agresorilor sunt s`n`to[i psihic în momentulîn care comit violen]ele.

24. Este violen]a în familie un delict?

Da, violen]a în familie este o infrac]iune [i este pedepsit`de Codul Penal.

25. Ce drepturi legale au victimele violen]ei în fa-

milie?

Victima violen]ei în familie are dreptul: a) la respectarea personalit`]ii, demnit`]ii [i a vie]ii sale

private; b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale; c) la protec]ie special`, adecvat` situa]iei [i nevoilor sale; d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare social`,

precum [i la asisten]` medical` gratuit`, în condi]iile prezen-tei legi;

e) la consiliere [i asisten]` juridic` gratuit`, în condi]iilelegii.

26. Cine poate fi o victim` a violen]ei în familie?

Oricine poate deveni o victim` a violen]ei în familie,deopotriv` tineri [i vârstnici, femei [i b`rba]i, boga]i [i s`raci,persoane educate [i f`r` [coal`.

27. Care sunt efectele abuzului asupra victimelor?

Victimele sunt traumatizate uneori toat` via]a. Efecteledirecte sunt: insomniile, depresiile, gândurile suicidare, sen-timentul c` nimic nu le poate ajuta, sc`derea stimei de sine [ia încrederii în ceilal]i, culminând chiar cu pierderea loculuide munc` [i izolarea social`. Pentru un copil, efectele sunt [imai grave. Un copil lovit cu palma peste cap poate trì ace-ea[i traum` ca în cazul unei ciocniri frontale într-un accidentrutier. Lovirea poate conduce la pierderea auzului, paralizie,fracturi ale membrelor. În plus, copilul va avea o team` deceilal]i iar când va deveni adult exist` riscul s` perpetuezecomportamentul violent.

28. Dac` sunt o victim` a agresiunilor, ce pot face în

cazurile de urgen]` sau într-o situa]ie de criz`?

Atunci când e[ti în pericol iminent, este bine s` fii cât maiaproape de u[` pentru a putea pleca. Cere ajutor Poli]iei sauunui ONG care dispune de ad`post. Mai important` decâtorice este via]a ta.

Furtul

1. Ce este furtul din locuin]e?

Furtul din locuin]e este definit de art. 208 din CodulPenal care spune c`: „Luarea unui bun din posesia sau

deten]ia altuia, f`r` consim]`mântul acestuia, în scopul de a[i-l însu[i pe nedrept, se pedepse[te cu închisoare de la 1 la12 ani“.

2. Cum îmi pot proteja locuin]a de ho]i?

Pentru a-]i proteja locuin]a de ho]i este bine s` ai învedere atât mijloace tehnice, cât [i o atitudine preventiv`.Pune-]i interfon la bloc dar, în acela[i timp, nu deschideoricui. Dac` ai posibilitatea, cump`r`-]i o u[` metalic` cu maimulte încuietori (po]i afla de la magazin performan]afiec`reia) sau un sistem de alarm`. Sub nici o form` nu invi-ta în cas` persoane necunoscute.

3. Ce trebuie s` fac dac` mi-a fost spart` locuin-

]a?

Sun` la 112 [i nu atinge nici un obiect din cas`, nici m`caru[a. Prin acest comportament, aju]i la conservarea urmelor,care pot constitui probe pentru prinderea ho]ului.

4. Ce s` fac dac` o persoan` suspect` sta]ioneaz`

în perimetrul imobilului?

Sun` la 112 [i spune acest lucru, în cazul în care îl consi-deri suspect. Este primejdios s` cercetezi singur cauzelesta]ion`rii, întrebând persoana în cauz`.

5. Ce pot face dac` sunt în locuin]` [i asist la un

furt în progres?

Nu interveni direct. Re]ine semnalmentele ho]ului (sauho]ilor, dup` caz): statura, culoarea ochilor [i a p`rului,forma fe]ei, forma nasului, dac` are un semn particular, cumeste îmbr`cat. Re]ine [i date despre ma[ina cu care sedeplaseaz`: num`r de înmatriculare, culoare, marc`. Sun` la112. Dac` este vorba [i despre o victim`, sesizeaz` acestlucru Poli]iei, la 112 [i ]ip`, f` zgomot, f`r` a interveni direct,astfel încât s` opre[ti violen]a.

6. Conteaz` cât de repede sun la Poli]ie dup` des-

coperirea furtului din imobil?

Întotdeauna o infrac]iune trebuie sesizat` în cel mai scurttimp de la comiterea acesteia sau din momentul cunoa[teriiacestui lucru, pentru ca infractorii s` poat` fi u[or identifica]i[i prin[i.

7. Ce informa]ii trebuie s` ofer Poli]iei dup` desco-

perirea furtului din imobil?

Informa]iile cerute de poli]i[ti se refer` la date privindposibilii suspec]i de comiterea furtului (unii pot face partechiar din anturajul tù) [i la momentul comiterii furtului. Deasemenea, sunt solicitate date privind prejudiciul produs (ceanume s-a furat, dup` ce caracteristic` poate fi identificatbunul, ce valoare avea).

8. Trebuie s` completez un raport la Poli]ie pentru

a anun]a furtul?În momentul în care e[ti invitat la sec]ia de poli]ie trebuie

s` dai în scris informa]ii referitoare la cele solicitate depoli]ist [i care vor ajuta la prinderea ho]ului [i la recuperareabunului furat.

9. Ce este furtul auto?

Furtul auto poate fi „de auto“ (furt de autoturisme) sau„din auto“ (furtul unor obiecte din interiorul autoturismelorsau a unor componente auto cum ar fi: oglinzi, [terg`toare deparbriz, radio CD, capace de ro]i, pl`cu]e de înmatriculare).

10. Cum pot preveni furtul auto?

Pentru a preveni furtul auto: nu parca ma[ina în locuriizolate, nu l`sa niciodat` cheile în contact, chiar dac`p`r`se[ti autoturismul doar câteva secunde, nu l`sa în interi-orul autoturismului obiecte tentante pentru ho] (laptopuri,gen]i, acte, cheile de la cas`), asigur`-]i ma[ina cu sistemeantifurt mecanice sau electronice, nu da cheile ma[inii unorpoten]iali cump`r`tori despre care nu de]ii nici un fel deinforma]ie, inscrip]ioneaz` piesele (în special oglinzile).

11. Dac` opresc pentru o scurt` perioad` de timp

trebuie s` iau cu mine obiectele din ma[in`?

Ho]ii sunt mai rapizi decât voi. Uneori nu au nevoie decâtde câteva secunde ca s` v` fure laptopul uitat pe bancheta dinspate [i, atunci când „uita]i“ cheia în contact, au nevoie doarde câteva secunde pentru a v` fura ma[ina cu totul.

12. Dac` folosesc frâna de mân` reduc [ansele ca

ma[ina s` fie furat` prin remorcare?

Folosirea frânei de mân` nu previne furtul ma[inii.



13. Inscrip]ionarea pieselor cu num`rul de înma-

triculare ajut` la reducerea [anselor de furt?

Piesele auto inscrip]ionate pot fi vândute mai greu. Deaceea, ho]ii se gândesc de dou` ori [i, în majoritate, scap`nefurate. Sunt îns` [i ho]i care distrug marcajul, a[a cumexist` [i oameni care le cump`r`, de[i [tiu c` piesele suntfurate [i c`, f`când acest lucru, devin complici la furt.

14. Blocarea volanului ajut` la prevenirea furtului?

Blocarea volanului este o metod` de prevenire a furtuluide auto.

15. Ce trebuie s` fac dac` îmi este furat` ma[ina?

Sun` la num`rul gratuit de urgen]` 112 [i sesizeaz` acestlucru. A[teapt` venirea poli]i[tilor [i d`-le toate informa]iilede care au nevoie pentru a g`si ho]ul. Ia în considerare [i fap-tul c`, dac` ai parcat neregulamentar, este posibil ca ma[inas`-]i fi fost ridicat` de autorit`]ile publice locale (prim`rii).

Violen]a \n [coli

1. Cât de des sunt întâlnite cazuri de violen]` în

[coli?

Anual Poli]ia înregistreaz` în jur de 100 de evenimenteviolente produse în interiorul unit`]ilor de înv`]`mânt dinBucure[ti. Ne confrunt`m cu o sporire calitativ` a violen]ei,dar [i cu o lips` de implicare [i de responsabilitate a unuiimportant factor de siguran]`: familia.

2. Este violen]a în [coal` un delict?

Conform Codului Penal, lovirile [i alte violen]e constituieinfrac]iune [i se pedepsesc. În sfera „violen]ei în [coli“ intr`îns` [i alte infrac]iuni, cel mai des întâlnite fiind: tâlh`riile,furturile, amenin]`rile.

3. Violen]a în [coal` se refer` doar la cea fizic`?

În [coli exist`, pe lâng` violen]` fizic`, o form` de violen]`chiar mai periculoas` pentru c` sap` adânc în subcon[tientulcopilului aflat în plin proces de dezvoltare. Este vorba despreviolen]a verbal` [i cea psihologic`, de multe ori acestea ma-nifestându-se împreun`. Este ceea ce numim bullying simobillying. Copiii sunt umili]i, jigni]i, eticheta]i pentru c`sunt altfel decât ceilal]i: ori au o condi]ie material` mai pu]inbun`, ori apar]in unei minorit`]i ori, dimpotriv`, sunt cei maibuni din clas` [i nu pot fi întrecu]i de ceilal]i decât prin pre-siune asupra psihicului lor, pe ideea selec]iei naturale.

4. Exist` mai multe tipuri de violen]` în [coal`?

Toate tipurile identificate mai sus se reg`sesc în [coli.5. Ce ar trebui s` fac dac` sunt persecutat la [coal`

de un alt coleg?

Trebuie ca imediat s` aduci acest lucru la cuno[tin]aprofesorului diriginte sau al directorilor care trebuie s` iade urgen]` m`suri, în sensul identific`rii problemei [i so-lu]ion`rii ei, inclusiv prin aplicarea de m`suri disciplinare(mustrare, sc`derea notei la purtare, mergând pân` laexmatriculare). Din p`cate îns`, tot mai pu]ine cadredidactice se implic` [i, de asemenea, [i mai pu]ine [tiu s`gestioneze o astfel de problem`. De aceea, avem tot maimulte cazuri de p`rin]i [i bunici care încearc` s`-[i fac`singuri dreptate, chiar „disciplinând“ fizic pe cei cu carecopiii sau nepo]ii lor se afl` în conflict. Aceasta nu este osolu]ie bun` deoarece adultul respectiv, responsabil înfa]a legii, va suferi consecin]ele legale ale faptei sale. Cese poate face atunci? Ori de câte ori sunte]i persecuta]i sauagresa]i, spune]i acest lucru p`rin]ilor vo[tri pe care-isf`tuim s` depun` sesiz`ri scrise la conducerea [colii,cerând num`rul de înregistrare. În cazul unor agresiunifizice sau amenin]`ri, sf`tuim p`rin]ii s` depun` de îndat`plângere penal` la sec]iile de poli]ie unde este arondat`[coala. Numai aplicând legea aceast` problem` grav`poate disp`rea din [colile române[ti. Este clar c` avemnevoie de o lege mai bun`. Pentru a sensibiliza îns` legiui-torul, trebuie s` ar`t`m adev`rata dimensiune a proble-mei.

În plus, v` inform`m c` în toate unit`]ile de înv`]`mântdin Bucure[ti s-au format comisii pentru prevenirea violen]ei,

din care trebuie s` fac` parte [i reprezentatul legal alp`rin]ilor. Cere]i întâlnirea comisiei, ori de câte ori s-a pro-dus o violen]`.

6. Exist` vreo leg`tur` între agresori [i mediul

familial din care provin?

Da, leg`tura dintre violen]` [i mediul familial este unafoarte mare. Un copil provenit dintr-o familie destr`mat`,care are o situa]ie material` precar`, care trìe[te al`turi derude, p`rin]ii fiind pleca]i sau cu p`rin]i care-l neglijeaz`, vatinde s` ias` în eviden]` prin for]a pumnului. Nu trebuie sùit`m nici cealalt` fa]` a medaliei: un copil care are oricândtot ce vrea [i se plictise[te nemaidorindu-[i nimic, cu p`rin]icare pl`tesc copilului lipsa timpului petrecut împreun` [i-lînva]` pe acesta c` legea nu se aplic` pentru cei care au bani,este mai înclinat s`-i dispre]uiasc` pe ceilal]i, s`-i umileasc`,s`-i jigneasc`. Amândou` tipurile de copii sunt la fel de vino-va]i de urm`rile pe care le produce comportamentul lor.

7. Care sunt efectele unui abuz îndelungat?

Un abuz îndelungat poate avea efecte grave asupra psi-hicului [i s`n`t`]ii copilului. Umilit tot timpul, el î[i va pierdeîncrederea în sine. B`tut pentru c` ia cele mai mari note dinclas`, va renun]a la [coal`, în ideea c` dac` va deveni caceilal]i, va fi l`sat în pace. În timp, aceste abuzuri pot conducela boli psihice, la consum de droguri, pot determina intrareaîn g`[ti periculoase sau pot da tendin]e de suicid.

8. Ar trebui ca eu s` m` schimb astfel încât s` nu

mai fiu victima abuzurilor?

Un copil care este foarte bun [i este umilit tot timpul,devenind unul dintre cei mai slabi din clas` nu va fi mai iubitde ceilal]i. Dimpotriv`, abuzurile se vor intensifica. Uneleschimb`ri nu ]in de noi. Dac` motivul abuzurilor este situa]iamaterial`, nu vom fura pentru a ob]ine stima celorlal]i. Estesuficient s` ave]i 1-2 prieteni cu care s` schimba]i impresii [icu care s` v` sim]i]i bine. Nu putem fi iubi]i de to]i [i oricum,cu timpul, nu ve]i r`mâne decât cu 1-2 prieteni adev`ra]i.

9. Dac` sunt atacat trebuie s` r`spund sau s` m`

las lovit?

Oricum ai r`spunde, exist` un risc. Dac` vei reac]ionaagresiv, exist` riscul ca din gre[eala s`-l love[ti grav pecel`lalt [i poate chiar muri. Dac` te la[i lovit, po]i fi tu înprimejdie. Dac` e[ti atacat, [i nici un prieten nu î]i sare în aju-tor, scap` cum po]i de agresor [i fugi! Dac` e[ti la [coal`,mergi de urgen]` la cancelarie [i nu te întoarce în clas` f`rà fi înso]it de un cadru didactic. Dup` un conflict cu un coleg,pleac` acas` numai înso]it de un p`rinte. Dac` e[ti pe strad`,apeleaz` la trec`tori sau intr` într-un magazin [i cereprotec]ie. Sun` de acolo la 112. Dac` sunt mai mul]i agresori,stai cu spatele la un gard, la un zid, pentru a nu putea fi ata-cat pe la spate [i strig` dup` ajutor.

10. Cum pot ajuta un prieten care este victima

violen]ei în [coal`?

Spune profesorului diriginte [i conducerii [colii despreceea ce se întâmpl` cu prietenul tù. Sesizeaz` sec]ia depoli]ie sau inspectoratul [colar. Nu uita, pentru orice sesizarescris` cere num`r de înregistrare!

11. În ce m`sur` poate fi afectat` evolu]ia unui

copil dac` este abuzat în [coal`?

Poate deveni un adult neîncrez`tor, timid, timorat, custima de sine sc`zut`, lipsit de încredere în ceilal]i. Poate pri-mi o lovitur` sever` care s`-i lase un handicap pe via]`. Saupoate fi atât de vulnerabil încât s` se gândeasc` la autodis-trugere.

12. Cui trebuie s` m` adresez în cazul în care sunt

o victim` a violen]ei în [coal`?

Spune-le p`rin]ilor tì [i cere-le s` depun` o sesizarescris` la conducerea [colii [i la sec]ia de poli]ie. Anun]` laDirec]ia General` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copiluluidin sectorul tù sau la Telefonul Copilului, la 116111. În cazulîn care abuzul ]ine de imaginea ta pe Internet, anun]` fapta pewww.safernet.ro. Nu te l`sa intimidat! {i tu ai dreptul s`trìe[ti în siguran]`!

Serviciul de Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii

Norocel [i Alex „Demolatorul“Norocel s-a n`scut într-o zi de va-

r` fierbinte cu soare zâmbitor, într-unmagazin cu juc`rii de toate felurile, înmii de culori [i pufoase, în care,p`rin]i [i copii, intrau cu drag pentruc` totul era viu [i culorile î]i luauochii.

S-a n`scut pe un raft ticsit cumaimu]e de plu[ cu codi]a r`sucit`,pisicu]e albe [i gri [i maro, cu blanapufoas` [i moale ca fri[ca pe tort,ursule]i de toate culorile [i m`rimile,chiar [i ursuline cu rochi]` [i p`l`-riu]` roz. O mul]ime nesfâr[it` deanim`lu]e din plu[ vioaie, vorb`re]e[i foarte prietenoase.

Norocel era singurul c`]el mare,de un galben curat, cu un n`suc ne-gru obraznic, ochi[ori negri ca t`ciu-nele care scânteiau de iste]ime [i încare focul bucuriei ardea nepotolit,cu urechi mari, cl`pùge. Era un c`-]elu[ hazliu [i îi pl`cea s` stea lungitpe burt`, sprijinindu-[i c`p[orul pel`bu]ele din fa]`. Uneori, urechile îic`deau peste fa]` [i trebuia s` str`-nute o dat` tare, ca s`-i ias` din ochi.

A[a cum st`tea, putea vedea totce se întâmpla în magazin: copiii careintrau voio[i, apoi alergau de la raft laraft, f`când salturi printre pinguiniiuria[i a[eza]i pe jos, ciupind nasulro[u al clovnilor care p`zeau intrareacu seriozitate [i neclinti]i. Îi pl`ceautropìturile lor [i ciripitul vocilor micicare se minunau la fiecare juc`rienou` pe care o descopereau.

„Uite, tata, au adus pinguini! Cemari sunt?!“, „Uite, mama, ursule]ul`sta-l vreau! E a[a de pufos, cu bl`-

ni]a moale [i are [i fundi]` de gât... [iauzi? Dac` o ape[i pe burtic`, mor-mìe!“.

Cât` via]`, cât` bucurie în iure[ulde picioru[e, pantofiori, s`nd`lu]e cuvol`na[e, fe]i[oare îmbujorate [i...ha, ha, ha (Norocel râse înceti[or)...p`rin]i îngrijora]i c` odraslele lor vordori s` cumpere tot magazinul!

Nimic nu p`rea s` perturbe lini[-tea [i bun`starea acestui col] de para-dis. Pân` într-o zi... când...

U[a de la intrare se trânti cu zgo-mot [i intr` ]an]o[, ca un pùn, cup`rul vâlvoi [i hainele murdare depraf, un bìat. {oriceii au chi]cìt spe-ria]i [i s-au ascuns într-un col] întu-necat, ursule]ii s-au burzuluit, mai-mu]icile au început s` se agite [i s`sar` de pe un raft pe altul nelini[tite,purcica Piggy s`-[i [tearg` lacrimilepe [or]ule] [i s` ofteze adânc. Toat`lumea sim]ea dezastrul. Alex, Noro-cel afl` cum îl chema, era vestit încartier pentru purtarea lui urât` [ipentru necazurile pe care le f`ceap`rin]ilor [i proprietarilor de maga-zine. Era poreclit „Demolatorul“. Nuavea mai mult de 8 ani dar era o beleade copil. Nu asculta de nimeni, vor-bea urât [i îi pl`cea s` rup` gâtulanim`lu]elor din plu[.

Magazinul era în fierbere. Cine vafi victima? Pe cine a pus Alex ochii dedata asta?! Toate anim`lu]ele tremu-rau de fric`. Domnul Nicu, proprie-tarul magazinului, i-a spus lui Alex c`dac` mai vine în magazin, va chemapoli]ia, dar acestuia nici c`-i p`sa. Aumai chemat poli]ia, dar a trebuit s`-i

dea drumul. De, era minor. Nicip`rin]ii nu mai [tiau ce s`-i fac`. La[coal`... hm... era mai mult absent.

Norocel îl privea de pe raftul luicu mânie, dar [i cu mil`. Ce singurtrebuie c` se sim]ea, dac` era a[a derù! Nici un copil nu se na[te rù. Areo problem`. Alex sigur avea o pro-blem`. {i nu [tia cum s` spun` ori s`cear` ajutor. Îl vedea umblând ]an]o[,cu sprâncenele împreunate [i frunteaîncruntat`, cùtând un raft de r`stur-nat, juc`rii de stricat. Norocel î[i ri-dic` fa]a de pe l`bu]e [i în ochi i seputu citi hot`rârea. „Azi nu vei stricanimic!“, spuneau ochii scânteietori [icodi]a ridicat` care se zb`tea neli-ni[tit` [i gata de atac. Mârâi pu]in,apoi se r`zgândi. Î[i d`du drumulîncet în jos [i se a[ez` în fa]a lui Alexîn dou` l`bu]e, cu privirea inocent`





îndreptat` în ochii acestuia [i limbu]aro[ie scoas` - f`cea sluj.

Ursulinele în fusti]e roz î[i aco-perir` fa]a. Îl [i vedeau pe Norocel cugâtul rupt sau cu bl`ni]a sfârtecat`.Vai, cât curaj, cât` nes`buin]`!! „No-rocel! Norocel! Pleac` de acolo!!!“, ]i-par` disperate ursulinele [i purcelu-[ii de pe raftul doi grohìr` a nepu-tin]`.

„Nu-l las s` strice nimic!“, gândiNorocel în timp ce-l privea în conti-nuare în ochi pe Alex.

Acesta se încrunt` la potaia dinfa]a lui [i-i spuse pe un ton rùt`cios:„Ce vrei, mì, potaie sp`l`cit`?! Plea-c`, c` de nu, î]i trag una de zbori,auzi??!!“.

Norocel r`mase locului. Ochii îiluceau ca dou` stele, gura se des-chise într-un zâmbet, l`bu]ele din fa]`continuau s` fac` sluj, codi]a se agitaa prietenie. Nu se clinti nici cândAlex ridic` piciorul s`-l loveasc`.St`tea acolo [i d`dea prietenos dincodi]`. Pinguinii se uitau îngrozi]i lapiciorul lui Alex, la fa]a lui Norocel [iînghi]eau în sec. „Vai, vai, s`racu'!Acum îi va fi sfâr[itul!“, se vìtau îngând [i nu îndr`zneau s` respire...Alex lovi cu furie [i Norocel zbur` câtacolo. Îi venea s` plâng` de durere,dar hot`rî c` nu va ceda. Nu de dataasta! Se întoarse în acela[i loc, dânddin codi]` [i cu ochii sclipind îl fix`pe Alex în ochi.

Spre surpriza tuturor, acesta numai lovi ci se aplec` spre Norocel. Îl a-

tinse u[or pe bl`ni]a pufoas` [i moale[i-i spuse: „Ce vrei, mì, cu]u?“, zisecu o voce mai blajin`. „Nu ]i-e fric` demine? Nu vezi c` sunt rù?!“. Apoirâse zgomotos, dar râsul nu r`sun`cristalin, ca un râs de bucurie, maimult cu am`r`ciune pentru felul încare [tia c` era privit de lume.

Norocel se ridic` mai sus în dou`l`bu]e [i-l linse pe obraz. Alex atres`rit [i s-a [ters, dar zâmbetul adevenit larg [i prietenos. Nici frunteanu mai era încruntat`, nici ochii numai s`getau ca înainte, ci con]ineauun fel de ru[ine pentru rùtatea cucare-l tratase. Puse o mân` pe capullui Norocel din nou [i spuse: „E[ti uncu]u dr`gu]! Îmi pare rù c` te-amlovit. Nu te teme. Azi nu stric nimic.“Apoi adùg`, cu o voce joas` ca orug`minte: „Vrei s` ne juc`m?“.

Norocel privi în sus la tovar`[ii luicu lacrimi de bucurie în ochi. Alex s-af`cut cuminte. „Cum?“ - au întrebatmaimu]ele curioase. „Vede]i voi“, -povesti Norocel - „Alex nu este decâtun bìe]el care are nevoie dedragoste [i prietenie ca s` nu fie rù.El era rù pentru c` nu [tia s` fie bun.Credea c` dac` e rù, va fi b`gat înseam`. Dar era doar dispre]uit deto]i. Eu i-am ar`tat prietenie, atât.“.

Alex [i Norocel s-au jucat toat`dup` masa. Alex a râs mult [i l-aîmbr`]i[at pe Norocel, [optindu-i laureche „Mul]umesc“. Norocel erafoarte fericit. Au [i povestit multe. Laun moment dat, Alex l-a întrebat:

„De ce am fost eu a[a de rù,Norocel? Mereu voiam s` v` rup raf-turile [i s` v` chinuiesc.“.

„Tu nu [tiai cât de rù ne faci.Credeai c` suntem doar ni[te obiec-te, f`r` suflet [i c` nu ne doare. Dar aiv`zut c` [i noi suntem ca tine, doarsub alt` form`.“.

„Acum în]eleg c` sunte]i prieteniimei.“.

„{i ai mai înv`]at c` nu este voies` rupi rafturile domnului Nicu pen-tru c`, chiar dac` poli]ia nu te poatere]ine pentru c` e[ti minor, tu îiprovoci domnului Nicu, un om tarede treab`, o suferin]`. Pe el îl doarec` îi strici munca de ani de zile. [tii cèste o fapt` rea. Se nume[te dis-trugere.“.

„Acum [tiu, dac` mi-ai explicat. {imi-e ru[ine pentru tot rùl pe carel-am f`cut. Cum pot s` repar?“.

Norocel se gândi. Apoi îi spusefoarte serios. „Trebuie s` faci ceva cas`-l aju]i pe domnul Nicu. Tu pânàcum ai stricat rafturile pe care el s-achinuit s` le fac` pentru noi. Ce crezic` ai putea s` faci ca s`-l aju]i?“.

Ochii lui Alex sclipir`. Se gândiadânc la tot ce povestiser` ei toat`dup` masa despre fapte bune [i rele,despre cum p`rin]ii [i al]i oamenimari sufer` dac` copiii fac fapte rele,c` p`rin]ii pot fi amenda]i pentrufaptele rele ale copiilor lor [i altemulte lucruri. Despre cum domnulNicu suferea pentru c` Alex era rù.Apoi, zise cu hot`râre:

„{tiu! Pot s`-l ajut s` fac` rafturinoi [i s` le a[eze!“.

„Bravo! Îns` asta dup` [coal`!Trebuie s` mergi la [coal` s` înve]i înfiecare zi, apoi, în timpul liber [isâmb`t`, po]i s`-l aju]i pe domnulNicu cu rafturile. Ok?“.

„Da, da. Promit s` merg la [coal`în fiecare zi [i s` înv`]. Dac` suntcuminte de acum încolo, vei r`mâneprietenul meu?“.

„Voi r`mâne prietenul tù mereu,dar nu pentru c` acum e[ti cuminte.Prietenia nu exist` în func]ie decumin]enie. Dar ca s` p`strezi priete-nia [i s` nu faci fapte rele care îi facpe al]ii s` sufere, trebuie s` fii bun.A[a vei fi respectat [i iubit de toat`lumea.“.

„A[a voi face. De azi înainte suntun [colar bun, un copil ascult`tor [iprietenul vostru.“.

Helen {IPO{

Case \n siguran]`

Concursul s-a desf`[urat în perioada septem-

brie 2010 - martie 2011, în toate [colile din

Bucure[ti. Au participat peste 2.000 de copii cu

peste 400 de machete de ansambluri reziden]iale

sigure. Dintre acestea, 18 machete au fost pre-

miate cu juc`rii, c`r]i [i role oferite de S.C. Noriel

[i Adev`rul Holding.

Revist` editat` cu sprijinul

{tiri despre performan]`

Documents