Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe&quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Refugiați vs. pensionari: Olegendă urbană persistentă

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Un mesaj „de protest”care circulă pe rețelelede socializare afirmă cărefugiații beneficiază deun ajutor financiar netsuperior celui pe careguvernul îl acordă pen-sionarilor.

OPINII & ANALIZE ►► PPaagg.. 88

SSSS UUUU BBBB IIII EEEE CCCC TTTT EEEE DDDD EEEE UUUU RRRR MMMM ĂĂĂĂ RRRR IIII TTTT ÎÎÎÎ NNNN2222 0000 1111 8888

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 11 ■ Nr. 206 ■ 12 ianuarie 2018

SAMBA, FOTBAL ȘI UN DRAM DE VIOLEN�ĂIMPRESII DE CĂLĂTORIE ► Pag. 13

Grupele de alimente și clasi)carea nutriențilorDietele operează cugrupe de alimente șicategorii de nutrienți.Care sunt acestea?Înțelegându-le, putemdescifra mai ușor me-canismele slăbitului șiîngrășatului.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ►► PPaagg.. 1144,, 1155

Place an ad for the print edition, get one online at no extra cost!«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

► Pag. 4, 5

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca500 Place d’Armes, Suite 1841, Montréal, H2Y 2W2

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

PUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure (5252 Paré &5555 Westmisnter); Cabinete: Dr. Buracu,Dr. Cristache, Dr. Zinca; Contabilitate:Arcade Accounting (3333 Cavendish), DFDComptables Généraux Accredités; Biserici:Înălţarea Domnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), BalkaniMontreal, Île des Gourmands; Restaurante:

Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Euro-Nec, Adonis (Place Vertu),Place du Vin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe Claire.RIVE SUD Magazine: Cracovia, Balkani, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă, Dentiste à Laval; Biserici: Sf. Pante-limon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEScanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS, Corina LUCA; Opinii &Analize: Rareș BURLACU, Adrian BENEA; Re-flecții canadeze: Raul DUDNIC; Știință & Tehnolo-gie: Cătălina CURCEANU, Adrian BUZATU;Specialiști: Gabriela BUCȘA (contabilitate), ȘerbanTISMĂNARIU (juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA (sfatul medicului); Redactor şef: DanGEORGESCU; Editor: Simona POGONAT

Qualité du Service à la Clientèle

CLUBSELECT

CLUBPRESTIGE

CLUB100%

CLUB100%

GOLD

INVEST. INC.Agenție imobiliară

Franșiză independentă și autonomă a RE/MAX Québec inc.4701-W boul. St-Jean, Dollard-des-Ormeaux, QC, H9H 2A7

gabrielsimon@remax.net

Gabriel SimonCurtier imobiliar

Cel: 514.773.6820

De 14 ani cu rezultate remarcabilein slujba clientilor!

accentmontreal.com face diferenţaÎntr-un Quebec plin de accente

www.accentmontreal.com

VVVV IIII LLLL LLLL AAAA MMMM OOOO NNNN CCCC AAAA LLLL MMMM EEEE48 de camere pentru persoaneautonome și semi-autonome731 rue de Montcalm, Berthierville,J0K 1A0 - la 30 de minute deMontreal Est (iesirea 144 autostrada40 Est)

819-852-2293 | Monica819-531-8168 | Laurent

VVVV OOOO RRRR BBBBIIII MMMM RRRROOOO MMMM ÂÂÂÂ NNNN EEEE ȘȘȘȘ TTTT EEEEReședin'a pentru persoane în vârstă Villa Mon Calme oferă o atmosferăcălduroasă, o ambian'ă familială și un mediu securitar, inclusiv pentrupersoanele a(nse de Alzheimer (control al ușilor, camere video). Reședin'aeste cer(ficată de guvern și este dotată cu un sistem de jicloare an(incendiu.

CCCCĂĂĂĂUUUUTTTTAAAAȚȚȚȚIIII OOOO RRRREEEEȘȘȘȘEEEEDDDDIIIINNNNȚȚȚȚĂĂĂĂ PPPPEEEENNNNTTTTRRRRUUUU DDDDVVVVSSSS.... SSSSAAAAUUUUCCCCIIIINNNNEEEEVVVVAAAA DDDDIIIINNNN AAAANNNNTTTTUUUURRRRAAAAJJJJUUUULLLL DDDDVVVVSSSS....????

LLLLAAAA PPPPAAAAVVVV EEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

ZIUA CULTURII NA�IONALE LA ȘCOALAJUNIMEA ROMÂNĂSâmbătă, 13 ianuarie 2018, între orele13:00 și 15:00, în sala Auditorium aColegiului Brébeuf (5625 avenue De-celles, Montreal, H3T1W4, PavillonLalemant, Secteur D3), unde școalaromânească își desfășoară activitățile, vafi celebrată Ziua Culturii Naționale.Reamintim că ziua de 15 ianuarie, datanașterii poetului Mihai Eminescu (1850-1889), a fost decretată începând din 2011drept Ziua Culturii Naționale. În pro-gram: Dor de Eminescu, ediția a VIII-a,melodii populare din diverse zone alețării, moment poetic, vernisajul expozițieiLa trecutu-ți mare, mare viitor!. Toateaceste activități au ca scop să dezvăluiecopiilor din diaspora canadiană universulfascinant al liricii eminesciene. Intrarea șiparcarea sunt gratuite.

ÎNTÂLNIRE LA CENACLUL EMINESCUCenaclul Eminescu va avea prima sa în-tâlnire din acest an în data de 18 ianuarie,orele 18:00, la Centrul comunitar 6767Côte-des-Neiges, sala 697. Invitați: AnaMaria Surugiu, D.H. Silvian şi IoanOpruţ. Detalii: 514-910-6738 (Leonard I.Voicu) | cenacluleminescu@gmail.com.

DOR DE TINE... DOR DE CASĂComunitatea Românilor din Montéregie(CRM), în colaborare cu Romanian Com-munity Center of Sacramento, prezintăvineri, 9 februarie, spectacolul dedicatZilei Îndrăgostiților intitulat Dor detine... Dor de casă, cu soliștii Fuego șiMaria Dragomiroiu. Invitați: Alesis(Alina și Romeo), Paul Stângă (acordeon)și George Târgovișteanu (orgă). Aceastăseară dansantă va avea loc la 500 rue St-Laurent, La Prairie, J5R 5X2, cu începerede la ora 18.00. Cină inclusă; veniți cubăutura dvs. preferată. Info și bilete: 514-348-6470 sau 514-815-2900 (DanMieilă) | 438-275-5244 (Emil Rus). Afișîn pagina 9.

PETRECERE DE ZIUA ÎNDRĂGOSTI�ORSâmbătă, 10 februarie, DJ Petro vă invităla o petrecere dedicată Zilei Îndră-gostiților la sala de recepții Renaissance(7550 boul. Henri-Bourassa E, Montreal,H1E 1P2). Artiștii invitați sunt ConstantinMăgureanu, aflat pentru prima oară înCanada, și Aurel Moga. Bufet inter-național, sweet table și fântână de cioco-lată incluse în bilet. Info: 514-754-0878.Afiș în pagina 11.

DDiinn ccoommuunniittaattee

Duminică, 14 ianuarie, în cadrul săr-bătoririi Zilei Culturii Române, harpistaStana Bunea își lansează noul său album,al cincilea înregistrat ca producătoare laMontreal, intitulat „Harpa regală”.Evenimentul va avea loc la catedrala Sf.Ioan Botezătorul din Montreal (1841 rueMasson, H2H 1A1) și va cuprinde șirecitarea unor versuri din volumul ,,Harpade cuvinte” publicat de Stana Bunea în2016 și dedicat poetului Mihai Eminescu,precum și secvențe video din recitalul deharpă susținut de artistă la Basilica Ste-Anne-de-Beaupre. Ansamblul Datina vacompleta programul evenimentului.

Albumul „Harpa regală” conține lu-crări consacrate în istoria muzicii: Con-certul în Si bemol de Haendel, transcripțiepentru harpă solo de Marcel Grandjany șicadența originală de Marius Flothuis;Dansuri din Transilvania din secolul alXVII-lea, autor anonim; Codex Caioni deIoan Căianu, aranjament armonic de Far-caș Ferenc, transcripția pentru harpăLiana Pasquali; Partita III (BWV 1006) deBach, aranjament pentru harpă LianaPasquali/Stana Bunea.

Absolventă a Conservatorului CiprianPorumbescu - Facultatea de instrumente-canto (1974), Stana Bunea s-a per-fecționat în Olanda cu celebra PhiaBerghout (1980-1983), ca urmare acâștigării unei burse a Centrului Inter-național de Harpă de la Maastricht, în anul1979, la Concursul Internațional de Harpădin Ierusalim, Israel. În Canada, StanaBunea a studiat în muzicoterapie (UQAM,2001) și în integrare școlară și socială prinmuzică (UQAM, 2003).

Cariera sa se întinde pe mai multedecenii atât ca harpistă solo și de concert,cât și ca profesoară (Liceul de ArtăGeorge Enescu din București, 1991-1993), muzicoterapeută (Spitalul pentrucopii Sainte-Justine, 2000-2003, Rezi-dența Louvain, 2001-2009) și profesoarăde integrare școlară și socială prinmuzică (Comisia Școlară din Montreal,Centrul de Resurse Educative Pedagogice,

1999-2016). Ca harpistă, repertoriul său cuprinde

un mare număr de opere din toate epocileși stilurile, iar iluștri compozitori con-temporani ca Felicia Donceanu, CarmenPetra-Basacopol, Paul Urmuzescu, Bog-dan Moroianu, Liana Alexandra, ȘerbanNichifor sau Carmen Brouard, i-au dedi-cat peste 20 lucrări semnificative.

După debutul încă din anii de studiupe scena Ateneului Român, Stana Buneaa susținut un mare număr de recitalurisolo și a colaborat cu numeroase or-chestre simfonice din România, Olanda,Belgia, SUA și Canada.

Pe lângă înregistrări ale unor lucrăriromânești și internaționale pentru harpăla Radiodifuziunea și TeleviziuneaRomână (1974-2002), la Radiodifuziuneadin Copenhaga (1993), Radio Canada(1999) și CJNT Montreal (1996-2001),Stana Bunea a înregistrat albumele:„Recital de Harpă” (2002), „Colinderomânești și opere clasice” (2004),„Harpa și zborul ei” (2008), „Capodo-perele harpei” (2013) și recentul „Harparegală” (2017).

ACCENT MONTREAL

LANSARE DE DISC

Stana Bunea lansează„Harpa regală”

PE SCURT

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

caskylawn@gmail.com

AVOCAT & MEDIATORCivil: responsabilitate civilă, vicii ascunse,acțiuni imobiliareFamilial: divorț, separare, încredințare copii,pensie alimentară, DPGDreptul muncii: concediere, CSST, hărțuirepsihologicăDrept fiscal: contestare avize de cotizație -federale și provinciale

Divorț amiabil

Testamente și mandateContracte

Harpista Stana Bunea.

1555 boul de l'Avenir, birou 306, Laval, H7S 2N5 Montmorency450-687-3204 • calina.bala@balalegal.ca

Vineri 12 ianuarie 2017Vineri 12 ianuarie 2017 ■ PAG. 4PAG. 444 OPINII & ANALIZE

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă,i cu mine,plătesc o vacan,ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă,i cumine plătesc notarul!

Subiecte de urmărit

SIMONA POGONATsimona.pogonat@accentmontreal.com

Dacă ar fi să rezum 2017în câteva cuvinte m-aș oprila: relații bilaterale cu SUA,refugiați, reforma fiscală aguvernului Trudeau, schim-bări la șefia PCC și NDP,

creștere economică robustă. Pentru urmă-toarele 12 luni aș alege: NAFTA, mari-juana, alegeri provinciale și piațaimobiliară.

PIA�A IMOBILIARĂ: INCERTITUDINE,CONDOURI ȘI CREȘTERE DE PRE�URI

La 1 ianuarie 2018, un nou set de re-guli privind creditele ipotecare a intrat învigoare. Este a șaptea oară din 2008 în-coace când Ottawa strânge șurubul privindpiața ipotecară pentru a limita datoriilecanadienilor și instituțiilor financiare și

de data aceasta impactul ar putea fi destulde important: potrivit Băncii Canadei,10% din cei care au făcut o ipotecă neasi-gurată între jumătatea lui 2016 și jumă-tatea lui 2017 nu s-ar califica la un astfelde credit după noile reguli. Circa 100,000de cumpărători care în 2017 ar fi primit unîmprumut ipotecar pentru casa pe care arfi dorit s-o cumpere, nu mai pot acumtrece testul de stres conform noilor reguli.

Prețurile vor continua însă să crească,deși ritmul va fi mai puțin susținut. Pre-viziunile specialiștilor vorbesc de oapreciere a valorilor imobiliare sub 10%(ca medie națională) pentru 2018.

Cele mai căutate proprietăți vor fi, separe, condourile. Motivele sunt multiple:generația baby boomers renunță la caselede tip familial, prea mari și prea greu deîntreținut, în favoarea apartamentelor;tinerii care își fac debutul pe piața imobi-liară nu au adesea puterea și stabilitatea fi-

nanciară să-și permită altceva decât unapartament, iar mileniali par să prefereproximitatea față de serviciu și față de ser-viciile și atracțiile pe care orașul le oferă -parcuri, restaurante, biblioteci publice,rețea de transport în comun etc. - optândmai degrabă pentru condouri în oraș decâtpentru case în suburbie.

Anul trecut, Montrealul a fost una din-tre cele mai „fierbinți” piețe imobiliare aleCanadei, favorizate de o economie încreștere, un șomajul în scădere și de ab-sența unei taxe pentru cumpărătoriistrăini. Astfel, 2017 a reprezentat anul cucea mai mare creștere a vânzărilor din ul-timii zece ani: 15% pe insulă, 20% înLaval și 20% în Rive-Sud. Asta în vremece în Toronto (GTA) vânzările s-au dimi-nuat cu 18% iar în Vancouver cu 10%.

2018 va rămâne solid pentru piațaimobiliară din Montreal: estimărilevorbesc de o creștere de 5% a volumului

vânzărilor și de aproape 5% în ceea ceprivește prețul mediu al proprietăților.

MARIJUANA: THE SUMMER OF POTMarijuana va fi legală în Canada în

iulie 2018. Canada va deveni astfel primațară din G7 care face acest pas și a douadin lume, după Uruguay. Reamintim însăcă creșterea marijuanei în scopuri me-dicale este legală aici din 2001, în prezentfiind acordate peste 70 de licențe în acestsens.

Legislația federală propusă de guver-nul Trudeau pentru vara acestui an regle-mentează producția de canabis - de laacordarea de permise, la controlul calitățiiși monitorizarea procesului de creștere dela sămânță până la vânzare - însă cinevinde și cine cumpără este lăsat la lati-tudinea provinciilor. Spre exemplu, înQuebec, Ontario și New Brunswick vân-zarea va fi făcută prin intermediul unorentități aflate în proprietatea guvernelorprovinciale; în Manitoba și Alberta se voracorda permise pentru vânzători privați.

Vârsta legală minimă pentru acumpăra marijuana a fost stabilită deOttawa la 18 ani, însă și aici provinciilepot interveni pentru a ridica limita devârstă, cum a făcut Ontario, la 19 ani (înQuebec ea va fi 18).

Legea federală prevede posibilitateade a crește până la patru plante de mari-juana în propria locuință, însă Quebecul aanunțat deja că rezidenții provinciei nuvor putea face acest lucru.

Împărțierea taxei pe veniturile reali-zate din vânzarea marijuanei a făcutobiectul unor lungi discuții pe parcursulanului 2017 între federal și provincial. Ini-țial, Ottawa a propus o partajare egală aacestui venit, 50-50, însă confruntată cuobiecțiile celorlalte guverne a fost deacord, în decembrie trecut, să cedeze 75%.

Care sunt sumele care se vehiculează?Inițial, ministerul de Finanțe a vorbit deun miliard de dolari anual, însă tot în de-cembrie Bill Morneau a revizuit acestecifre, afirmând că acciza va aduce doar400 de milioane de dolari anual în primiidoi ani în care marijuana va fi legală.

CANADA

După un an 2017 bun pentru economia Canadei care a înregistrat cea mai rapidă creșteredin rândul țărilor G7, și stabil în plan politic, într-o lume în care incertitudinea politică a sporitsubstanțial, 2018 se anunță interesant, cu câteva subiecte importante de urmărit.

►

Legalizarea marijuanei în iulie a.c. va face Canada prima țară din G7 care face acest pas și a doua din lume, după Uruguay.

Vineri 12 ianuarie 2018 2017Vineri 12 ianuarie 2018 2017 ■ PAG. 5PAG. 555 OPINII & ANALIZE

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

CANADA

O serie de chestiuni continuă săîngrijoreze, ca de exemplu condusulsub influența marijuanei. Ambelepaliere guvernamentale au pus înaplicare sancțiuni mai severe pentruaceastă infracțiune, iar un test simi-lar celui pentru a depista consumulde alcool este acum disponibil pen-tru marijuana. Proprietarii deblocuri din Quebec precum și cei decondouri sunt la rândul lor îngrijo-rați privind repercusiunile pe carefumatul în apartamente lor îl vaavea, mai ales la nivel de miros.

ALEGERI PROVINCIALE: BĂTĂLIIDIFICILE PENTRU LIBERALII DINQUEBEC ȘI ONTARIO

Alegerile din Quebec, prevăzutepentru 1 octombrie 2018, vor fi oconfruntare între liberalii aflați laguvernare și Coalition AvenirQuébec (CAQ), formațiune care în2017 a reușit să se contureze ca oposibilă alternativă pentru PLQ.Profitând de incapacitatea Partidu-lui québécois de a ralia anglofonii șicomunitățile culturale, de difi-cultățile acestuia de a depăși nucleulde separatiști „purs et durs” din rân-dul populației francofone, dar și deoboseala populației vizavi de libe-rali, CAQ a crescut foarte mult în

intențiile de vot fără alt efort decâtcel de a fi foarte similari liberalilorsub un alt nume. Jocurile nu suntîncă făcute și multe se mai pot în-tâmpla până în octombrie.

În Ontario, liberalii lui KathleenWynne nu arată prea bine în son-daje. Distanța de 10% procente înfavoarea conservatorilor lui PatrickBrown ce apare constant în intenți-ile de vot va fi destul de dificil desurmontat. Ontarienii vor merge lavot pe 7 iunie. Vor decide să punăcapăt „domniei” liberale caredurează de 14 ani sau vor acordaîncă patru ani agendei progresisteale premierului Wynne?

NAFTA: CEL MAI MARE RISC PEN-TRU ECONOMIA CANADEI ÎN 2018

Soarta Acordului Nord-Ameri-can de Comerţ Liber este incertă înacest început de an, după ce a făcutobiectul unor discuții tumultoase peparcursul anului 2017 între cele treițări semnatare. Trump a redeschisnegocierile acestui tratat, semnat în1994, pe motiv că interesele eco-nomice ale SUA ar avea de suferit.

Declarațiile belicoase au abun-dat în prima parte a lui 2017, atât laadresa Mexicului cât și a Canadei,administrația Trump anunțând că

intenționează să suprataxeze impor-turile de cherestea din Canada cu20%. În replică, Ottawa nu a în-târziat să menționeze că o măsurăsimilară ar putea fi luată pentru pro-dusele din carne de vită exportate deamericani pe piața canadiană. Odatăcu începerea rundelor de negocieri,în august, tonurile s-au mai calmat,însă intențiile inițiale ale celor treipărți de a finaliza discuțiile până lasfârșitul anului nu s-au materializat.

Atunci când a fost întrebată dacăar trebui să ne pregătim pentru unviitor fără NAFTA, Chrystia Free-land, ministrul canadian al Afaceri-lor Externe, a spus că pozițiaCanadei este de a spera pentru ce-imai bun și de a se pregăti pentru ce-i mai rău.

Prelungirea negocierilor și posi-bilitatea ca NAFTA să fie modifi-cată în defavoarea Canadei creeazăincertitudine. Este de presupus căaceastă incertitudine va estompaîntr-o oarecare măsură creștereaeconomică preconizată pentru acestan.

Renunțarea Statelor Unite laacest acord, pe care Trump l-a numit„worst trade deal in history” (re-tragerea din NAFTA este posibilă cuun preaviz de șase luni), este însăscenariul cel mai sumbru. În 2016,exporturile canadiene în SUA auatins 454 miliarde de dolari, aceastaînsemnând aproximativ 20% dineconomia Canadei. Companiilecanadiene dețin investiții de circa475 miliarde de dolari în SUA, iarNAFTA asigură aproximativ 3,4milioane de locuri de muncă doarprin relația comercială cu SUA.

Iată câteva din consecințele ime-diate pe care le experții le pre-conizează în eventualitatea ieșiriiamericanilor din NAFTA: toateprețurile, de la mâncare la mașini,vor crește; zeci de mii de locuri demuncă vor fi în pericol iar dolarulcanadian va scădea considerabil.

Va supraviețui NAFTA în 2018?

RAUL DUDNICNoi Românii TV

Un noutermen aa p ă r u todată cul a n s a r e apreziden-

țială a lui Donald Trump: fakenews. Știrile false nu sunt noi,însă de când cu așa zisa „so-cial media” - care între noi fievorba, numai media nu e - audevenit mult mai prețioase.

De ce taman azi desprefake news? Pentru că înRomânia acestea se simt ca lamama lor acasă. Mai deunăzi,un domn jurnalist cu o listă detitluri înșirate pe pagina per-sonală de Facebook (undealtundeva), postează o fo-tografie a ambasadoruluiOlandei la București, doamnaStella Ronner-Grubacic, încare respectiva apare la o re-cepție, într-o bluză transpa-rentă, fără sutien.Comentariulatașat spune, citez: „Aceastaeste ambasadoarea Olandei laBucurești, Stella Ronner-Grubacic, care ne dă lecții demoralitate și anticorupție. Așacă ciocu’ mic, pardon, sfârcu’mic, madam!”.

Știm că în România bân-tuie o viroză de moralitatepseudo-creștină, însă… omică problemă: duduia dinimagine nu este amba-sadoarea, nici măcar fiica ei.Este un fals care a fost însădigerat de sute de fideli ai res-pectivului jurnalist dâm-bovițean.

Mulți dintre confrații jur-naliști cu oareșice experiențăștiu că una dintre calitățile pe

care o știre trebuie să o aibăpentru a fi știre este să fie in-teresantă. De exemplu: uncâine a mușcat un om nu esteo știre; un om a mușcat uncâine, asta da știre! Însă întâiși întâi de toate, știrea trebuiesă fie adevărată. Și asta nu egreu, se verifică și confirmăveridicitatea din două, chiartrei surse, atunci când e pre-luată. În anii ’90, un bun pri-eten jurnalist din Reșița erasupărat că ziarele centrale îipreluau știrile locale fără amenționa sursa și fără a leverifica. Așa încât a strecuratîntr-un număr al ziarului omică știre despre un OZNcare a aterizat undeva, într-opădure de lângă Reșița. Cumera de așteptat, știrea a fostpreluată din voleu de către unziar central. În aceeași pe-rioadă tumultoasă a jurnalis-mului entuziast din Româniaapărea și vestita știre cu găinacare a născut pui vii.

Lăsând sfârcurile, oze-neurile și găinile deoparte,orice jurnalist cu o minimăpregătire trebuie, musai,obligatoriu, să urmeze un codde etică jurnalistică. Atuncicând banul, audiența și gloriadevin mai importante decâtetica, rămâne pe noi să filtrămștirile și să separăm grâul deneghină. Atâta cât putem, căoameni suntem și noi.

Raul Dudnic este realizatorulemisiunii TV NOI ROMÂNII,difuzată în toată Canada pecanalul OMNI 1 (4 Rogers și206/1206 Bell), în fiecare du-minică la ora 11:30 am, lunila 12.00 pm și joi la ora 7.00am.

FFaakkee nneewwss wwiitthhccoovvffeeffee

REFLECII CANADEZE

în 2018

Soarta Acordului Nord-American de Comerţ Liber este incertă în acest în-ceput de an, după ce a făcut obiectul unor discuții tumultoase pe parcursulanului 2017 între cele trei țări semnatare

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

Economia românească ar putea crește cu8-9% în 2018

În 2017, economia românească a cres-cut cu 6,1%, un procentaj ce o apropie denivelul creşterii economice din China, de6,5%. Această performanță peste așteptăria fost determinată de o performanță spec-taculoasă a consumului, de la 4,7% cât erainițial prevăzut să crească, la 7,7%. Înschimb investițiile care ar fi trebuit să fie de6,9%, au înregistrat doar 2% creştere.

Totuși, este cea mai bună creştere eco-nomică a României din 2008 încoace şi esteposibil, având în vedere evoluţia celor maiputernice economii din lume - SUA, China,zona euro - ca în 2018 creşterea să se ac-celereze spre 7%. FMI a anunţat recent orectificare pozitivă a creşterii pentru econo-mia mondială în 2018.

Adrian Mitroi, profesor de finanţe com-portamentale la Academia de Studii Eco-nomice (ASE) susține chiar că economiaromânească ar putea creşte cu 8-9% în acestan, dublu faţă de cea mondială şi triplu ra-portat la cea europeană,

„Ciclul de acomodare monetară s-aîncheiat, dobânzile nu vor mai fi mici, darvor fi rezonabile în raport cu aşteptările decreştere economică, care sunt foarte mari.Dacă te aştepţi ca economia mondială săurce cu 4%, nu am nici cea mai mică temere

că economia românească nu va opera între8 şi 9%. Nu am nici cea mai mică îndoială.În general, noi creştem, în ultima perioadă,cam de două ori mai mult decât economiamondială sau de trei ori mai mult decât ceaeuropeană. Faptul că măsurile fiscale, culag-ul lor uzual, 6-9 luni, vor fi suport pen-tru creşterea economică, dobânzile maimari vor fi suport pentru investiţii. Va fi o

creştere susţinută şi de creditare”, a declaratAdrian Mitroi pentru Agerpres.

Potrivit acestuia, dacă vine o criză,aceasta va fi mai punctuală, mai sectorială.

„Criza o văd mai punctuală, mai secto-rială, adresată în general industriilor caretrebuie reformate, dar nu o văd la nivelul demacro-criză. Faptul că băncile centraleîncep să-şi ia mâna de pe economie denotă

un sentiment pozitiv. Mesajul de creştere adobânzilor de politică monetară este pozitivpentru economie. Aşteptările sunt, pe de oparte, inflaţioniste şi o poziţionare contrainflaţiei, contraciclică la inflaţie, dar sunt şiaşteptări de sustenabilitate a creşterii eco-nomice”, a afirmat Mitroi.

În opinia sa, „unii se îngrozesc de in-flaţie puţin prea repede şi mult”.

„Unii se îngrozesc de inflaţie puţin prearepede şi mult, cum e şi banca centrală, şiatunci această temere ce ar putea să neaducă inflaţia este mai degrabă o aşteptareinflaţionistă, te face să înăspreşti politicamonetară, mai ales că te uiţi la partenerii tăi,la alte bănci centrale. Una foarte profitabilăeste Banca Elveţiei, care, în încercarea de ane proteja la un franc prea scump, tipăreştefranci, dar în timpul ăsta a devenit un fondde investiţii. Băncile centrale, mai ales dinlumea dezvoltată, sunt fonduri de investiţiicare cumpără risc, respectiv acţiuni, ETF-uri, obligaţiuni, chiar şi corporatiste. Băn-cile centrale sunt jucători importanţi şi pepiaţa riscului şi pe piaţa dobânzilor. Mie îmidă un pic de temere asta. Nu ar trebui săfacă aşa ceva, ci ar trebui să fie foarte con-servatoare”, a explicat acesta pentru sursacitată.

ROMÂNIA | ECONOMIE

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 7PAG. 777 ȘTIRI & ANALIZE

ECONOMICRROOMMÂÂNNIIII ÎÎȘȘII CCHHEELLTTUUIIEESSCCAAPPRROOAAPPEE TTOOȚȚII BBAANNIIII PPEE AALLIIMMEENNTTEE,, TTAAXXEE ȘȘII SSEERRVVIICCIIIIDatele de la Institutul Național deStatistică arată că în trimestrul IIIdin 2017 veniturile medii lunare peo gospodărie românească au fostde 3.426 de lei, iar cheltuielile to-tale au fost, în medie de 2.885 delei lunar.Principalele destinaţii ale cheltu-ielilor efectuate de gospodării sunt

consumul de bunuri alimentare,nealimentare, servicii şi transfe-rurile către administraţia publică şiprivată şi către bugetele asigu-rărilor sociale, sub forma im-pozitelor, contribuţiilor,cotizaţiilor, precum şi acoperireaunor nevoi legate de producţiagospodăriei - hrana animalelor şipăsărilor, plata muncii pentru pro-ducţia gospodăriei, produse pentruînsămânţat, servicii veterinare etc.Cheltuielile pentru investiţii - des-

tinate pentru cumpărarea sau con-strucţia de locuinţe, cumpărarea deterenuri şi echipament necesar pro-ducţiei gospodăriei, cumpărarea deacţiuni etc. - deţin o pondere micăîn cheltuielile totale ale gospodări-ilor populaţiei (doar 0,7%).Conform clasificării standard pedestinaţii a cheltuielilor de con-sum, produsele alimentare şi bău-turile nealcoolice au deţinut, întrimestrul III 2017, în medie,33,1% din consumul gospodăriilor.

RRoommâânniiaappee ssccuurr tt

TURISMBBUUCCUURREEȘȘTTIIUULL,, IINNCCLLUUSS PPEE HHAARRTTAA DDEESSTTIINNAAȚȚIIIILLOORRDDEE SSHHOOPPPPIINNGG

Shopping-ul atrage, în luna ianuarie, foarte mulți turişti, maiales în anumite destinaţii consacrate cum ar fi Milano, Paris,Londra, Dubai, New York, China şi Thailanda. În ultimii ani,Bucureştiul se află și el pe harta destinațiilor turistice de shop-ping. Astfel, perioada reducerilor este aşteptată nu numai decătre clienţii români, ci şi de turişti din Israel, Moldova şi Bul-garia. Mall-urile sunt luate cu asalt în special de turişti is-raelieni, care preferă să cumpere din România, Tel Aviv-ul deexemplu fiind recunoscut pentru preţurile mari la haine şi nunumai.

ROMÂNIA RURALĂPPRROOFFIILLUULL CCOONNSSUUMMAATTOORRUULLUUII RRUURRAALL:: 4466%% AAUUMMAAȘȘIINNĂĂ,, 6633%% AAUU SSMMAARRTTPPHHOONNEE,, 7700%% AAUU CCOONNTTBBAANNCCAARRUn profil general al consumatorilor rurali, realizat de firma deconsultanţă Nielsen la sfârșitul anului trecut, relevă că aceştiaau 41 de ani în medie, 68% sunt angajaţi, 73% sunt căsătoriţi,merg la cumpărături de trei ori pe săptămână, 46% au maşină,63% au smartphone, iar 70% au cont bancar.Studiul, citat de Mediafax, subliniază că România rurală, cupeste 10 mii de sate şi 9 milioane de locuitori, are un potenţialde dezvoltare insuficient explorat. 68% din populaţia activăare venituri decente din salarii, care îi acoperă necesităţilelunare şi îi permit şi unele cheltuieli adiţionale. De asemenea,tendința de convergenţă între valorile, stilul de viaţă şi com-portamentul de consum ale cumpărătorilor din mediul rural şiurban, în special la tineri, este din ce în ce mai evidentă. „Puşiîn contexte similare, cumpărătorii din urban şi rural ar aveaaceleaşi comportamente de consum, prin urmare o dezvoltarea retailului rural este o reală oportunitate”, arată studiul.Majoritatea repondentilor au că principală sursă de venitsalariul sau pensia, doar unul din cinci câştigându-şi existenţaşi din activităţi legate de agricultură. Peste 20% din ei au de-clarat că nu au folosit niciun fel de instrumente bancare, pen-tru că fie nu le sunt necesare, fie nu le înţeleg utilitatea.Printre produsele cele mai cumpărate înmediul rural se regă-sesc pâinea, ţigările şi berea, dar şi apa sau gumă de mestecat.Coşul de cumpărături este compus în proporţie de 66% dinproduse alimentare.

DEMOGRAFIEDDEECCLLIINNUULL PPOOPPUULLAAȚȚIIEEIIRROOMMÂÂNNIIEEII CCOONNTTIINNUUĂĂPopulația rezidentă a Românieieste la ora actuală de 19,8 milioanede locuitori, potrivit datelor Insti-tutului Național de Statistică.Scăderea populației se datoreazăfaptului că se nasc mai puținromâni decât mor (numărul per-soanelor care au decedat a fost, înluna noiembrie 2017, mai mare cu6.396 faţă de cel al nou-năs-cuţilor,) și pleacă din România maimulți români decât cei care se în-torc. Potrivit calculelor INS, învarianta optimistă, pentru anul2060, România ar putea avea 16,3milioane de locuitori, iar în vari-anta pesimistă, doar 12,5 milioanelocuitori. Varianta medie (care e șicea mai plauzibilă), indică oRomânie cu 13,8 milioane delocuitori. Scăderea populației rezidente, în

perioada 2015-2060, la niveluljudețelor, în varianta medie deproiectare, va oscila între -61,3%(Teleorman) și -7,5% (Iași).Județele care ar înregistra o dimi-nuare a populației sub 100.000 depersoane ar fi: Bistrița-Năsăud,Brașov, Cluj, Covasna, Giurgiu,Harghita, Ialomița, Iași, Sălaj,Sibiu, Timiș, Tulcea și Vaslui. Tulcea va rămâne însă în conti-nuare județul cel mai puțin popu-lat, iar Teleorman județul care vapierde cei mai mulți locuitori.

Topul primelor 10 orașe ale țăriidupă numărul de locuitori este ur-mătorul: București (2.104.967),Iași (371.889), Timișoara(331.004), Cluj-Napoca (323.108),Constanța (315.394), Craiova(303.321), Galați (302.772),Ploiești (230.523), Oradea(221.861). Față de acum zece ani, Timișoara acoborât de pe locul al doilea pe altreilea, Cluj a urcat de pe poziția așasea pe poziția patru, iar în top aintrat Oradea care a înlocuit Brăila.

* Al dvs.z

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

Preturi incepand de la * Detalii in magazin

si plus

Tip ROSU - ALB - ROZE

42 DE ANI - IMPORT

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII & ANALIZE

O legendă urbană, veche deja de 13 ani,și-a făcut din nou apariția pe rețelele de so-cializare la începutul acestui an. Poate că ațivăzut-o, căci nu puțini sunt românii mon-trealezi care s-au grăbit să o partajeze: estevorba de acea postare intitulată „Only inCanada” (foto dreapta) care face o com-parație între ajutorul financiar dat refu-giaților de guvernul canadian și venitul unuipensionar care primește Old Age Securityși Guaranteed Income Supplement.

În ciuda faptului că acest mit a fost demai multe ori demontat în presă de-a lun-gul anilor, el persistă - ba mai mult, s-a șirăspândit, în versiuni adaptate, în MareaBritanie, Statele Unite și Australia.

La origine stă scrisoarea unei cititoarepublicate în Toronto Star (cel mai circulatziar al Canadei) în 2004. Ombudsmanulziarului a demontat imediat informația, însădin păcate, odată publicată, ea a devenit

virală mai întâi în emailuri și apoi pe Face-book. Mai mult decât atât, Toronto Star arecidivat în 2015 și a publicat o altăscrisoare de la un cititor care relua falsa in-formație că ajutorul pentru refugiați estemai substanțial decât pensia canadiană. Dinnou afirmațiile au fost demontate, într-uneditorial publicat de Toronto Star în 11 de-cembrie 2015. Toate canalele media se-rioase din Canada au combătut de altfelacest neadevăr; există și o pagină Wikipedia(Immigrant benefits urban legend), ba chiarși guvernul Canadei a încercat să clarificesituația (www.cic.gc.ca, Do government-assisted refugees get more income supportand benefits than Canadian pensionersdo?). Dezinformarea comisă inițial a prinsviață însă și, așa cum se vede, ea este greude curmat.

Pentru cititorii români din Montreal,iată de ce această informație este falsă: in-

tenționat sau nu, persoana care a creat acestmit a luat o sumă (falsă) pe care guvernulfederal o acordă refugiaților ca alocație pen-tru instalare drept venit lunar. Or, respec-tiva sumă este oferită refugiaților doar osingură dată, pentru ca aceștia să-și poatăcumpăra diverse obiecte strict necesaretraiului.

Din ce trăiesc atunci acești oameni?Sprijinul financiar lunar pe care refugiațiisponsorizați de guvern îl primesc este cal-culat în funcție de baremul ajutorului socialacordat de fiecare provincie în parte.

Pe de altă parte, legenda urbană spunecă un pensionar canadian are dreptul doarla 1,012$ pe lună, venit combinat din OASși GIS, net inferior celor 2,470$ pe care i-arprimi un refugiat. Cifrele sunt completfalse. Este posibil ca cei 1,012$ pe lună săfi reprezentat totalul dintre OAS și GIS laînceputul anilor 2000, însă de atunci ele

s-au schimbat destul de mult.Iată concret în ce constă ajutorul finan-

ciar pe care un refugiat (adult, persoană sin-gură) îl primește din partea guvernului dacănu a beneficiat de sponsorizare privată:dacă sosește în Canada între 15 octombrieși 15 aprilie, guvernul îi oferă haine de iarnăși un ajutor, punctual, de 560$; dacă soseșteîntre 15 aprilie și 15 octombrie statul nu îifurnizează haine de iarnă, în schimb alo-cația punctuală acordată este de 771$.

Lunar, un refugiat poate primi echiva-lentul ajutorului social în vigoare în provin-cia în care acesta locuiește, până își găseștede lucru sau pentru maxim un an de lasosirea în Canada. În Quebec, suma aju-torului social este la ora actuală de 628$pentru o persoană adultă singură. Refugiațiipot de asemenea primi credit pentru TPS -17,50$ pe lună, de persoană. MinisterulImigrației din Quebec îi cazează timp de osăptămână gratuit, după care aceștia trebuiesă-și găsească o locuință. Câteva mobile debază sunt furnizate (aragaz, frigider, masăetc.) și câteva obiecte (așternuturi,prosoape, farfurii și ustensile de mâncat).

Pentru pensionari, guvernul federal acreat programul Old Age Security (OAS) pecare îl vom prezenta mai pe larg în paginile9 și 10 la rubrica „Utile”, căci sistemul depensii canadian este încă necunoscut mul-tora dintre noi. Pensia OAS se ridică în mo-mentul de față la 586,66$ pe lună. Pentruvârstnicii care nu au alte surse de venit(contribuții la CPP/QPP, pensii private, in-vestiții personale), guvernul canadian oferăun supliment de venit, Guaranteed IncomeSupplement, care este de 876,23$. Totallunar: 1462,89$ - mai mult decât dublu fațăde suma pe care un refugiat o primește.

Sperăm așadar că argumentele și cifrelepe care le-am prezentat arată în mod clar câtde departe de adevăr este această legendăurbană a ajutorului pentru refugiați care de-pășește pensia publică canadiană.

ACCENT MONTREAL

Refugiați vs. pensionari: O legendă urbanăcare persistă de peste un deceniu

Un mesaj „de protest” care circulă pe rețelele de socializare afirmă că refugiații beneficiază deun ajutor financiar net superior celui pe care guvernul îl acordă pensionarilor. Un neadevăr bazatpe cifre false.

►

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | info@accentmontreal.com | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!

Print și online

MIT SAU REALITATE?

FOTO: www.canada.ca, Canada: A History of Refuge.

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

Charcuterie BourretPRODUSE DE CEA MAI BUNA CALITATE LA

MAGAZIN ROMANESC

5771 AVENUE VICTORIA, MONTREAL, H3W 2R3

Pastrama ● Mici ● Carnati ● Mezeluri fara nitrati ● BranzeturiCOLACI ● COZONACI ● SARMALE ● COLIVA

SUNATI PENTRU COMENZI LA 514-733-8462

Luni: 9.30-18.30 | Sambata: 9.00-18.00Marti ● Vineri: 9.00-19.00 | Duminica: 9.00-16.00

NOU!Magiun cu

si farazahar

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara#i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara#i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita#lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op#ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 10PAG. 101010

PENSIA OLD AGE SECURITY (OAS)Programul Old Age Security este cel

mai larg program de pensii al guvernuluifederal canadian. El este finanțat din ve-nituri guvernamentale, ceea ce înseamnăcă noi, ca indivizi, nu contribuim direct lael, ci indirect. Acest program este compusdin pensia Old Age Security (OAS)/Pen-sion de la Sécurité de vieillesse și trei be-neficii suplimentare: Guaranteed IncomeSupplement (GIS)/Supplément de revenugaranti, Allowance/Allocation și Al-lowance for the Survivor/Allocation ausurvivant. Ele oferă un venit în plus per-soanelor de vârsta a treia aflate în dificul-tate financiară.

Pensia OAS reprezintă o plată lunarăalocată canadienilor de peste 65 de anicare îndeplinesc anumite condiţii. Spre de-osebire de Canada Pension Plan (CPP),OAS nu depinde de istoria de muncă aunei persoane şi nu este necesar ca acestasă fi avut un loc de muncă de unde să iasăla pensie.

La fiecare trei luni, guvernul federalajustează plăţile de OAS pentru a ţine contde creşterea costului vieţii, potrivit Con-sumer Price Index. Suma lunară maximăpentru primul trimestru din 2018 estede 586,66$.

Pensionarii cu venituri mari plătescînapoi guvernului o parte din OAS pe care

o primesc. De exemplu, în 2017, o per-soană cu un venit anual mai mare de74,788$ (din pensii şi investiţii personale)trebuie să returneze statului o parte dinsuma OAS primită, sub formă de Old AgeSecurity pension recovery tax. Un pen-sionar cu un venit de 121,314$ sau maimult pe 2017 va avea pensia OAS redusăla zero.

Cine este eligibil?Pensia OAS este dată cetăţenilor şi

rezidenţilor permanenţi care au trăit celpuţin 10 ani în Canada după împlinireavârstei de 18 ani. Această pensie esteacordată şi celor aflaţi în afara ţării, cucondiţia ca aceştia să fi fost cetăţeni cana-dieni sau rezidenţi legali în momentulplecării şi să fi petrecut cel puţin 20 de anidin viaţa adultă (după 18 ani) în Canada.De asemenea, se pot califica și persoanelecare, pe lângă Canada, au trăit și lucratîntr-o țară ce are un acord de securitatesocială cu Canada.

Cum este calculată rata de OAS?Pentru a se califica la o sumă maximă

de OAS, o persoană trebuie să fi locuit înCanada cel puţin 40 de ani după îm-plinirea vârstei de 18 ani. Se califică, deasemenea, și cei care s-au născut înaintede 1 iulie 1952 iar la data de 1 iulie 1977trăiau în Canada sau cei care după ce auîmplinit 18 ani au trăit în Canada până la1 iulie 1977 ori cei care la 1 iulie 1977erau în posesia unei vize valide de imi-grație.

În plus, trebuie ca cei zece ani înaintede aprobarea pentru OAS să fi fost petre-cuți în Canada.

Pentru cei care nu se califică la plataintegrală a acestei pensii, o sumă parţialăeste calculată în baza numărului de ani pe-trecuţi în Canada. De exemplu, cinevacare a trăit aici 36 de ani după majorat, vaprimi 36/40 din maximul de OAS. Plataminimă este echivalentul a unui sfert dintotal, pentru a ţine cont de cerinţa celor 10ani obligatorii petrecuţi în Canada.

Odată ce o pensie parţială a fost apro-bată, procentajul din maximul de OAS nuse va mări, chiar dacă persoana respectivăacumulează mai mulţi ani de stat înCanada.

Începând din iulie 2013, plata acesteipensii se poate amâna cu până la 60 deluni (5 ani) după ce o persoană devine eli-gibilă, în schimbul unei sume lunare mai

Sistemul canadian de pensii publice:

UTILE

Gustul Traditiei

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis silunea, pana la ora 18.00.

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

PPuuii ddee ffeerrmmaaPPuullppee,, aarriippiiiinniimmaa,, ppiippoottaa

BBiissccuuiittiiEEuuggeenniiaa

66 ssoorrttiimmeennttee

SSaallaammddee vvaarraa

PPaarriizzeerraaffuummaatt •La noi gasiti cea mai

mare varietate de mezelurisi preparate de casa: peste70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre, Chiftele

proaspete•Produse fara gluten•Produse afumate

natural cu lemn de artar

SSnniitteelleessii cchhiifftteelleeCCrreemmvvuurrssttii

CCiioollaann aaffuummaatt

MMuussttaarr BBuunniiccaaFFiinn,, HHrreeaannPPiiccaannttDDuullccee

VVeeggeettaa

SSeemmiinnttee ddeeffllooaarreeaassooaarreelluuii

BBoommbbooaannee ddee ppoommSSppeecciiaall!!

33335555%%%%rreedduucceerree

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

NNuucciiSSaallaamm ddee bbiissccuuiittii

444477775555$$$$

SSppeecciiaall!!

SSttaavvrriizzii ssiihhaammssiiiiccoonnggeellaattee

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 11PAG. 111111

mari. Pentru fiecare lună amânată, seadaugă un 0,6% din suma stabilită, până lamaxim 36% la vârsta de 70 de ani.

GUARANTEED INCOME SUPPLEMENTGuaranteed Income Supplement (GIS)/

Supplément de revenu garanti este un venitsuplimentar, neimpozabil, acordat per-soanelor cu resurse financiare limitate caretrăiesc în Canada și beneficiază deja deOAS. Un cetățean sau rezident permanentcare nu mai locuiește aici nu se poate bu-cura de acest program.

Suma lunară este stabilită în funcţie devenit (17,784$ individual, 23,520$ decuplu), stare civilă şi vârsta soţului/soțieiîn cazul cuplurilor căsătorite. Maximul pecare un individ singur (celibatar, divorțatsau văduv) îl poate primi este 876,23$.Dacă sunteți în cuplu și dacăpartenerul/partenera primește pensia OASmaximă, GIS-ul care vă revine se ridică la527,48$; dacă partenerul/partenera nu secalifică pentru maximul de OAS, atunciputeți obține 876,23$ ca GIS.

De notat că o persoană care amânăprimirea pensiei OAS în schimbul obțineriiunui venit lunar mai mare, nu poate bene-ficia de GIS pe perioada respectivă.

Programele de Allowance și Allowancefor the Survivor sunt alte două beneficii dincadrul programului guvernamental OldAge Security. Ele se adresează celor cu

vârste între 60 și 64 de ani, cetățeni cana-dieni sau rezidenți permanenți, care auvenituri reduse și care trăiesc în Canada decel puțin 10 ani.

Allowance este pentru persoana alcărui soț/soție primește OAS și se calificăpentru GIS, cu condiția ca venitul combinatsă nu depășească 32,928$ pe an. Suma lu-nară se poate ridica la 1,114.14$ dacăsoțul/soția primește maximul de OAS șiGIS.

Allowance for the Survivor se ridicăla 1,328.08$/lună și este pentru văduvi/vă-duve cu un venit anual de maxim 23,952$.

Începând cu aprilie 2013 ServiceCanada înrolează automat persoanele eli-gibile la pensia OAS. Din decembrie 2017,înrolarea automată a fost extinsă și la GIS.Aceasta deoarece mulți vârstnici nu suntîncă la curent cu toate programele de pen-sii și beneficii ale guvernului canadian,privându-se de venituri și deci și de posi-bilitatea unui trai decent la bătrânețe. Or,scopul programului OAS este tocmai de asigura un venit minim garantat acestei ca-tegorii din populație, adesea vulnerabilă fi-nanciar.

CANADA PENSION PLAN (CPP)/ QUEBECPENSION PLAN (QPP)

CPP constituie a doua mare compo-nentă a sistemului public de pensii alCanadei, alături de OAS. Este vorba de un

program de securitate socială carefuncţionează pe bază de contribuții, sta-bilite în funcţie de venit. Angajatorii suntobligaţi să plătească o contribuție egală cucea a fiecărui angajat. Această pensie seadaugă, nu înlocuiește, OAS.

Venitul pe care o persoană îl primeştedin această pensie depinde deci de cât demult în timp şi bani a contribuit, precum şide vârsta de la care a început să primeascăCPP - între 60 și 70 de ani, vârsta normalăde la care se poate lua această pensie fiind65 de ani. Suma lunară este ajustată înfiecare an în ianuarie, în funcție de Con-sumer Price Index, pentru a ține cont decostul vieții.

Ca și în cazul OAS, pentru cineva caredecide să nu beneficieze imediat de CPP,ci mai târziu, suma lunară se mărește cu0,7% pentru fiecare lună după împlinireavârstei de 65 de ani în care CPP nu a fostluată, până la maxim 70 de ani (8,4% pean). Cu alte cuvinte, o persoană care iese lapensie la 70 de ani va primi cu 42% maimult decât dacă s-ar fi pensionat la 65 deani.

Invers, cei care doresc să se pensionezemai devreme o pot face începând cu 60 deani, însă există o penalitate pentru asta, de0,6% pentru fiecare lună primită înainteavârstei de 65 de ani (7,2% pe an). Altfelspus, dacă te pensionezi la 60 de ani în locde 65, vei primi o sumă cu 36% mai mică.

Similar cu OAS, se pot primi plățiretroactive acoperind un maxim de 12 luni,dacă aplicația se face după împlinireavârstei de 65 de ani. Se poate însă mergeînapoi cu plata retroactivă numai până laluna de după împlinirea vârstei de 65 deani.

Cu titlu de exemplu, la ora actuală, opersoană proaspăt pensionată primește înmedie, pe lună, suma de 641,63$; maximuleste de 1.134,17$.

Ce este QPP?CPP funcționează în toată Canada cu

excepția Quebecului, unde Quebec PensionPlan (QPP)/Régime de rentes du Québecfurnizează beneficii similare. QPP este fi-nanțat din contribuțiile lucrătorilor dinQuebec care au împlinit 18 ani și carecâștigă mai mult de 3,500$ pe an, precumși din cele ale angajatorilor.

Pentru 2018, rata de contribuție la QPPeste de 10,80% (5,4% pentru lucrător și5,4% pentru angajator) pe porțiunea devenit cuprinsă între 3,500$ și 55.900$.

Suma maximă pe care o persoană ieșităla pensie la 65 de ani o poate primi lunareste de 1134.17$; pentru pensionarii la 60de ani aceasta se ridică la 725,87$ (64%din suma maximă), iar pentru cei la 70 deani pensia lunară revine la 1610.52$ (142%din suma maximă). Reamintim că QPP nuînlocuiește OAS, ci se adaugă acesteia.

ACCENT MONTREAL

OAS, GIS, CPP/QPP

UTILE

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIALȘI AL MUNCII

DREPTMATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 25 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, curezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile. Cărţile de debit și credit sunt acceptate

Birourile noastre sunt situate la500 Place d’Armes, Suite 1841, Vieux-Montréal, H2Y 2W2

tismanariu@sympatico.ca

514-285-0052

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 12PAG. 121212 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

De la extratereștrii la praf și pulbere

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

O descoperire recentă,efectuată cu ajutorultelescopului Kepler, agenerat o intensă dez-batere în lumea științi-fică, în special întreastronomi. În cadrulvânătoarei de planete

din afara sistemului nostru solar, cercetă-torii au descoperit un fenomen bizar și mis-terios. Studiind steaua KIC 8462852,denumită și steaua Tabby (de la numele as-tronomei care a făcut această descoperire,Tabetha Boyajian), situată la 1.481 de anilumină față de noi, astronomii au măsurat ovariaţie a intensităţii luminii stelei de pânăla 22%. O variaţie importantă, care însă nueste periodică. Ce ar putea genera aceastăredu-cere neașteptată a luminii ce ajunge la

noi de la stea?O primă ipoteză ar fi legată de comete

atrase în orbită în jurul stelei KIC 8462852de către o alta stea sau generate de o coli-ziune cosmică. Totuşi, această ipoteză nuconvinge. Pentru a se avea variația de lu-mină măsurată, steaua KIC 8462852 ar tre-bui să fie mult mai tânără decât este, ceea cear genera anumite semnale, care însă nu aufost măsurate în infraroșu.

În acest context, câțiva astronomi aulansat o altă ipoteză, extrem de îndrăzneață:ce-ar fi dacă lumina stelei ar fi absorbită demega-structuri realizate de o civilizaţie ex-traterestră extrem de avansată? Acestemega-structuri ar putea să capteze luminași energia propriului soare pentru a menţineîn viaţă civilizaţia extraterestră. Un fel deenorme panouri solare care să dea energiaatât de necesara unei civilizații avansate.

Grupul de cercetători care a măsuratvariația de lumină de la steaua Tabby a

decis să continue studiul, organizând ocampanie de strângere de fonduri (crowd-funding) online. În urma acestei campaniiau reușit să obțină circa 100.000 de dolaripe care i-au utilizat pentru a plăti observațiiale stelei Tabby cu ajutorul mai multor tele-scoape în perioada martie 2016 - decembrie2017.

În tot acest interval de timp au măsuratpatru evenimente de atenuare a luminiistelei, pe care le-au botezat Elsie, Celeste,Scara Brae și Ankgor. Au ajuns astfel laconcluzia - publicată într-un recent articolîn revista The Astrophysical Journal Letters- că variația de lumină nu are nimic de-aface cu o eventuală civilizație extraterestră.

Se presupune că efectul măsurat este da-torat unor fenomene naturale, precum unnor de praf cosmic care trece din când încând prin fața stelei, absorbind parte din lu-mina sa. Cum s-a ajuns la această con-cluzie? Oamenii de știință au observat călumina stelei este absorbită în mod diferitîn funcție de frecvența (culoarea) acesteia.Dacă ar fi fost vorba de o mega-structurăcare să genereze variația intensității luminii,aceasta ar fi blocat toate frecvențele înaceeași măsură. Faptul că anumitefrecvențe sunt absorbite mai puternic decâtaltele este generat de prezența a ceva ce nueste compact, precum un nor de praf.

Astronomii susțin că prezența unui norde praf cosmic atât de masiv este o des-coperire importantă și că studiul acestuia îiva ajuta să înțeleagă mai bine evoluțiastelelor și a diverselor structuri din univers.

Tabby nu este deci atât de misterioasăcum se credea. Lumina sa nu este absorbităde structuri realizate de extratereștrii cutehnologii super-avansate, ci de nori de prafcosmic, care însă ne ajută să înțelegem an-umite fenomene ce au loc în univers și decare trebuie să ținem cont atunci când cău-tam posibile semnale ale unor civilizații ex-traterestre, tocmai ca să nu ne păcălim.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şial fizicii nucleare, Laboratori Nazionali diFrascati, Istituto Nazionale di Fisica Nu-cleare (Italia) şi colaborator Scientia.ro.

MISTERUL STELEI KIC 8462852

La o distanță de circa 1.500 de ani lumină față de noi se află o stea,KIC 8462852, pentru care a fost măsurată o variație bizară a inten-sității luminii. Să fie oare acesta, așa cum au speculat parte dintrecercetători, un posibil semnal al unei civilizații extraterestre extremde avansate? Se pare că nu. Studii recente au dus la concluzia că estemai degrabă vorba despre efectul prafului cosmic care orbitează înjurul stelei.

►

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc)• Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

Unde se găsescplanetele care potgăzdui viață?Viața este unul din cele mai mari mis-tere din univers: cum a luat naștere șicât de răspândită este? Există în galaxianoastră alte planete locuite? Mulțicercetători sunt de părere că da. Alțiisunt însă convinși că viața este rară, bachiar că am fi unicii locuitori ai Univer-sului. Între timp, astronomii caută dezor planete asemănătoare Terrei.La ora actuală nu avem semnale clare șide necontestat al existenței altor ființeîn Univers. Totuși, căutăm planeteasemănătoare cu a noastră. Cu ajutorulnoilor tehnologii, a telescoapelor insta-late pe sateliți, au fost descoperite maibine de o mie de planete în afara sis-temului nostru solar. Majoritatea suntmult mai mari ca Terra, însă câteva suntasemănătoare ei.

Oamenii de știință au stabilit niște cri-terii care să ne permită să spunem dacăo planetă are șanse mai mari să găz-duiască viața. Astfel, s-a ajuns la con-cluzia că regiunea cea mai favorabilăeste cea situată între 13.000 și 32.000de ani lumină față de centrul galaxiei încare ne aflăm (arie în care se situează șiSistemul Solar). În această zonă existăelemente chimice care ar permite for-marea unei planete stâncoase, care săaibă o activitate geologică și atmosferă.În plus, densitatea de stele nu este pe-riculos de mare, deci este mai puținprobabil ca explozia unei supernove sădistrugă plantele pe care ar putea luanaștere viața.

Dar în ce galaxii este cel mai probabilsă ia naștere viața? Răspunsul este unulneașteptat: nu în cele asemănătoare cu anoastră, ci dimpotrivă, în galaxiile gi-gant de tip eliptic, unde ar putea existade zece mii de ori mai multe planetesimilare Terrei decât în Calea Lactee.

Ilustrație înfățișând un inel inegal de praf orbitând steaua KIC 8462852. Sursa: Wikipedia.

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 13PAG. 131313 IMPRESII DE CĂLĂTORIE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

ADRIAN BENEAadrian.benea@accentmontreal.com

Plaja principală se întindepe o lungime de aproape 10km, străbătând, de la nordla sud, Copacabana,Ipanema și Leblon, cele treilocalități turistice. Estemărginită de terase, de la un

capăt la altul, terase care se transformă,seara - mai ales în weekend - în discoteciîn aer liber, cu trupe care cântă live șitrecători ce se opresc să danseze, căciplaja, fotbalul, muzica și dansul par a fi unmod de viață pentru tinerii din Rio.

Chiar în prima zi am asistat la un mecide fotbal pe plajă, între cei din Rio șieternii lor rivali din Sao Paulo. Meciul însine nu mi s-a părut nici pe departe la felde interesant ca duelul muzical al celordouă galerii.

Dar, departe de a însemna doar samba,fotbal și plajă, Rio are și o latură în-tunecată: dacă ridici ochii din nisipul finconstați că, deasupra orașului, de jur îm-prejur, ești înconjurat de favelele, acelecomunități mizere care nu profită în niciun fel de boom-ul economic al Braziliei.Cele aflate în oraș sunt efectiv construitepe stânci, la înălțime, în locurile unde nus-au putut construi hoteluri sau condo-uride lux. Majoritatea sunt „pacificate”, ceeace înseamnă că poliția sau armata faceraiduri regulate și se împușcă cu trafi-canții. Există și favele „nepacificate” undepoliția nu intră niciodată. Dar prefer să lelăsăm în afara discuției, deocamdată, căcifiecare dintre ele este o lume în sine șimerită să fie tratată separat, cu o altă

ocazie.

Este momentul să facem o plimbareprin oraș, căci timpul trece mult prea re-pede atunci când ești în vacanță. Celor cutendințe anxioase nu le recomand metroulca mijloc de transport căci, deși eficient,frumos, curat, îți lasă o impresie apăsă-toare pe care nu ți-o poți explica pe mo-ment, până când realizezi, într-un târziu,că toți cei din jurul tău își strâng cu maredrag gențile la piept. Norocul nostru, al esteuropenilor, este că semănăm cubrazilienii. Chiar și portugheza pe care ovorbesc aduce a română, aceeași intonație,același fel de a articula cuvintele.

Centrul orașului arată destul de rău șinu pare foarte securitar. Parcul central esteplin de găști de adolescenți ale căror mutreși maniere nu-ți inspiră niciun dram de în-credere. La nici cincizeci de metri de unadintre principalele atracții ale orașului,Escadaria Selaron - acele scări ornate deun celebru artist care astăzi este încă șimai celebru ca urmare a faptului că a avutnefericita idee să moară - pe o alee îngustăși întunecată își fac veacul dealerii dedroguri, înconjurați de acei mușterii pecare n-ai vrea să îi întâlnești într-un locizolat. Rio de Janeiro pare aproape la felde periculos ca Parisul (fauna din jurulGării de Nord a Parisului e mai înfricoșă-toare decât tot ce am văzut în Rio), privitdin intersecția Gonçalves Fontes cuLadeira de Santa Tereza. Și nici urmă depolitie. N-am văzut nici măcar un polițistde la circulație, în tot centrul. Dar apoiintri în teatre, muzee, și vezi cealaltă fațăa Braziliei. Oameni cu figuri inteligente,

îmbrăcați cu gust, educați, politicoși,atenți la cei din jur, calmi și zâmbitori.Acea clasă de mijloc din ce în ce mai con-sistentă.

Călătorii sunt rari în oraș, îi găsești, înschimb, concentrați în zonele turistice.Sunt luați de la hoteluri, încărcați în van-uri cu geamuri fumurii și duși până laobiectivele turistice, lăsați să-și facă oduzină de selfie-uri și duși înapoi la hotel.Turistul mediu, după cum am avut ocaziasă constat în mai multe ocazii, se simte înțările emergente sau în cele din lume atreia la fel de sigur ca pe front, în liniaîntâi: nu-l scoți pe stradă, la plimbare, nicicu forța.

Dacă vă surâde ideea unei vacanțe înRio de Janeiro, vă recomand să nu văuitați la televizor la programele locale:dacă urmărești buletinele de știri, ai im-presia că ai nimerit în plin război civil.Toate încep cu „imagini incendiare” (careuneori sunt incendiare la propriu, se parecă mai toți gangsterii din favelas au încli-nații piromane: când simt polițiști sautrupe speciale prin preajmă, dau foc la totce prind), în care polițiștii schimbă focuricu grupuri de adolescenți care ar fi trebuitsă fie la școală, dacă n-ar fi fost analfabeți(în Brazilia, doar 50% dintre copii terminășcoala primară)

Deși aproape nimeni nu vorbește en-gleza, te poți înțelege, totuși, cu localnicii.Sunt foarte prietenoși și corecți cu turiștii.Este una dintre puținele țări non-occiden-tale în care n-a încercat nimeni să îmi în-carce nota de plată, nici măcartaximetriștii.

Nu puteam să plec din Rio fără să intruîntr-un club de samba, așa că într-o bunăseară m-am aruncat într-un Uber condusde un copil pentru care bag mâna în foc cămajoratul e la cel puțin doi ani distanță șicare părea să fi învățat șofatul din „Needfor Speed” și am luat-o (mai potrivit ar fi„am decolat”) înspre unul din cele maicunoscute cluburi din oraș. În clubulacesta intri fără să plătești, dar mi s-a pusîn vedere că primesc amendă la ieșire dacănu consum, sau ceva de genul acesta. Amintrat, răsuflând ușurat că nu le-a trecutprin cap să-i amendeze pe cei care nu știusă danseze samba.

Clubul - uriaș, pe trei etaje, cu un marespațiu liber exact în mijlocul clădirii, deunde poți vedea scena indiferent la ce etajte afli, spațiu prevăzut cu plasă, pentrucazurile în care cuiva i s-ar face chef să searunce în cap la picioarele solistei, în chipde omagiu. Sau să-și trimită doar sticla debere.

Public de toate vârstele, de la oameniîn etate, ferchezuiți, plini de energie șibuni dansatori până la adolescenți iuți carese învârt ca niște titirezi. Atmosferă pri-etenoasă, oameni vorbăreți.

Muzica stranie, nu seamănă cu nimic

din ce am ascultat până acum. Mai cuseamă instrumentul acela bizar care îi in-ducea în transă pe dansatori și pe care nul-am putut identifica, iar apoi am plecatuitând să întreb despre el.

Și pentru că în club nu mâncasemdecât o ceașcă de ciorbă (la propriu,ciorba mi-a fost servită într-o cană decafea) pentru care am plătit echivalentulsalariului pe o lună al bucătarului șef,m-am oprit, în Copacabana, la una dintreacele terase populare care sunt deschisemare parte din noapte și am comandatobișnuitele tarte cu carne, brânză, peștesau alte combinații de care era cam sătul(deși recunosc că sunt foarte bune), căcicam alea sunt singurele feluri de mâncarela restaurantele familiale, dacă lăsăm la oparte pizza și pastele. Tot nelipsite sunt șisucurile naturale, preparate pe loc, dinfructe veritabile, urâte, culese din copacinoduroși și inestetici. Să nu cumva săratați acele sucuri, dacă ajungeți pe acolo,căci în lumea în care trăim nu o să gustaținiciodată așa ceva.

Dacă vorbești cu brazilienii din SaoPaulo sau din alte colțuri ale țării despreRio de Janeiro, te vor avertiza să îl eviți,deoarece este periculos. Mi nu mi s-apărut că ar fi, poate cu excepția centrului,unde ar fi o idee bună să fi ceva mai pru-dent, să te străduiești să nu arăți a turist șisă nu umbli cu telefonul sau alte obiectevaloroase la vedere. N-am auzit niciun focde armă altundeva decât la televizor, laștiri și, cu o singură excepție, n-am fostmartor la violențe. Excepția, episodul des-pre care vorbesc, s-a petrecut pe plaja dinIpanema și a constat în trei tineri care sestrăduiau să-i crape capul cu cazmaleleunui al patrulea, care se apăra - cu o dex-teritate impresionantă - cu un scaun deplastic. Episodul s-a terminat la fel debrusc precum a început atunci cândscaunul a cedat, iar proprietarul lui a luat-o la fugă pe șosea, sărind, cu aceeași dex-teritate, peste capotele mașinilor în mers.

Dar n-aș vrea să termin articolul petonul acesta. Ar fi păcat, nu violența ca-racterizează Rio-ul pe care l-am trăit, cimai degrabă voluptatea. Plutește în el unaer senzual care pare să celebreze corpul,soarele, marea. Un aer ce te împinge cugândul înspre o viață redusă la esențial.„Am crescut lângă mare și nicăieri sărăcianu a fost mai somptuoasă. Apoi am pier-dut marea și luxul mi s-a părut fad, iarsărăcia insuportabilă.” Nicăieri altundevanu am înțeles mai bine ideea lui Camusdecât pe această magnifică plajă cu numeexotic: Copacabana.

Cititor avid, cinefil avizat și călătorinspirat, Adrian Benea este unul din fonda-torii V-Studios (Facebook.com/vstudiosmtl,un proiect media axat pe reportaje dinMontreal și din comunitatea română mon-trealeză.

Samba, fotbal și un dram de violențăCe te izbește în primul rând la Rio de Janeiro nu-i patul armei vre-

unui gangster - cel puțin așa sper - ci peisajul absolut superb în careeste așezat, între munți, coline, stânci abrupte și golfuri cu plajele afe-rente. Poate concura cu șanse mari de reușită pentru titlul de cel maifrumos oraș din lume.

►

Copacabana, una dintre cele mai renumite plaje ale lumii.

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 14PAG. 141414 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

GRUPELE DE ALIMENTEO sistematizare a alimentelor larg ac-

ceptată este cea în șase grupe, utilizată înrecomandările nutriţionale ale USDA(United States Department of Agriculture).Acestea sunt:■ Cerealierele ca pâinea, orezul, pastelefăinoase, cerealele pentru micul dejun.Există două tipuri de derivate cerealiere:cele integrale şi cele rafinate. Cerealele in-tegrale sunt cele cărora nu li s-a îndepărtatînvelișul exterior al bobului și nici ger-menii. Ele sunt bogate în carbohidrați, fibre,grăsimi sănătoase, vitamine, minerale, en-zime vegetale, hormoni și sute de fitochi-micale. Prin morărit, cerealele pierd o partedin părțile componente (atât învelișul exte-rior sau tărâța, cât și germenii), devenindrafinate. Procedeul permite dobândireaunor calităţi la nivel de textură și durabili-tate, dar şi pierderea unor substanțe nutri-tive și fibre. Pâinea albă, orezul alb, pastelefăinoase albe sunt produse rafinate; pâineași pastele integrale, orezul brun, orezul săl-batic, floricelele de porumb (popcorn),quinoa, fulgii de ovăz sunt exemple de ce-reale integrale. De obicei, companiile pro-

ducătoare fortifică cerealele rafinate cu fierși vitamine din grupa B (B1, B2, niacină,acid folic) pentru a compensa pierderile dinprocesul de fabricare. Pierderea fibreloreste însă ireversibilă.

■ Legumele. Acestea sunt împărțite în cincisubgrupe, determinate de conţinutul în nu-trienţi, şi identificabile prin culoare:legumele cu frunză verde închis, bogate încalciu (salată verde, spanac, broccoli,frunze de muştar, collard greens), cele por-tocalii și roșii, bogate în beta-carotene(morcovi, roșii, cartofi dulci, ardei roșii),leguminoasele, bogate în fibre (fasole us-cată, bob, mazăre, linte, năut), legumeleamidonoase, bogate în amidon, care setransformă parțial în zahăr odată ce suntmetabolizate (cartofi, porumb, mazăreverde), şi o categorie eterogenă din care facparte ciupercile, avocado, ceapa, castraveţii,conopida, ţelina, varza, vinetele, sfecla etc.

■ Fructele. Intră aici fructele propriu-zisesub orice formă (proaspete, compot, conge-late etc.), dar şi sucurile 100% din fructe,cu toate că acestea nu conțin fibrele pe carefructele întregi le oferă. Fructele, așa cum

știm, sunt o sursă importante de vitamine șiminerale, esențiale sănătății.■ Lactatele - laptele, brânzeturile solidesau moi, iaurturile, kefirul, băuturile dinsoia fortificate cu calciu, deserturile pe bazăde lapte (înghețată, puddings etc.).■ Alimente bogate în proteine - carnea(porc, vită, pasăre și organe), ouăle, peșteleși crustaceele, nucile, semințele și soia.Leguminoasele, bogate în proteine vege-tale, pot fi incluse atât în această grupă, câtși în cea a legumelor.■ Uleiurile. Intră aici grăsimile lichide (di-verse uleiuri), grăsimile solide (uleiul decocos, de palmier, untul, untura) și ali-mentele bogate în grăsimi ca nucile, măs-linele, avocado și anumiți pești grași. Grupaaceasta este importantă deoarece grăsimilefurnizează nutrienți importanți ca vitamineși acizi grași omega-3, permit organismuluisă absoarbă vitaminele solubile în grăsimi(A, D, E, K), protejează organele impor-tante și ajută la reglarea temperaturii cor-pului.

În ceea ce privește Organizația Mondi-ală a Sănătății (OMS), aceasta operează cucinci grupe alimentare: pâine, cereale, pastefăinoase, orez şi cartofi; fructe şi legume;lactate; carne, peşte, mazăre şi fasole;grăsimi, sare şi zahăr.

CLASIFICAREA NUTRIEN�ILORClasificările în grupe alimentare nu se

suprapun clasificării nutrienţilor, adică pro-teinelor, lipidelor, glucidelor (macronu-trienți), vitaminelor și mineralelor(micronutrienți). Pentru susținerea metabo-lismului și a funcțiilor organismului avemnevoie de trei categorii de substanțe orga-nice, în cantități suficiente: proteine denu-mite și aminoacizi, grăsimi sau lipide,carbohidrați sau glucide. Energia (caloriile)din mâncare provine din aceste trei cate-gorii de nutrienți. Organismul nostru arenevoie și de vitamine și minerale, vitale darnefurnizoare de calorii.

PROTEINELE, COMPONENTELEPRINCIPALE ALE CELULELOR VII

Proteinele sunt lanțuri de aminoacizilegați între ei în formațiuni complexe. Aufost identificați 25 de aminoacizi -substanțe cu rol esențial în creșterea și refa-cerea țesuturilor corpului care intră și în al-cătuirea hormonilor, enzimelor, anticorpilorși neurotransmițătorilor. Practic, proteinelesunt componentele principale a organelor,musculaturii, a celulelor vii și, în mare, a

aproape tuturor fluidelor din organism.

Proteinele care conțin toți aminoaciziisunt numite și proteine complete și se gă-sesc în produse de origine animală: carne,ouă sau lactate. De ținut minte că Organi-zația Mondială a Sănătății (OMS) foloseșteproteina din ouă - ovoalbumina - dreptetalon pentru a evalua calitatea proteinelordin alte alimente.

Proteinele ce provin din plante suntconsiderate incomplete pentru că nuconțin toți aminoacizii, însă combinândmai multe plante putem să-i obținem petoți. Surse vegetale bogate în proteine sunt:lintea, semințele de cânepă (hemp), in(flax), chia, susan, floarea-soarelui saudovleac, quinoa, spirulina, drojdia alimen-tară (nutritional yeast), nucile (migdale, nu-cile de Grenoble - cele cu care suntemobișnuiți din România - nucile braziliene,fisticul, caju), fasolea uscată și tempeh/tofuorganic/edamame.

GRĂSIMILE, VITALE ÎN CREAREA�ESUTURILOR ȘI ABSORB�IA UNORVITAMINE

Grăsimile sunt substanțe organice, in-solubile în apă. Grăsimile sunt vitale încrearea țesuturilor și a celulelor și absolutnecesare în absorbția anumitor vitamine.Nu toate grăsimile sunt însă create egal:există grăsimi bune și grăsimi rele.

În a doua categorie intră grăsimiletrans. Acestea sunt create din grăsimi ve-getale nesaturate printr-un proces prin carese adaugă hidrogen. Acest proces creeazăgrăsimi ce seamănă cu cele saturate.Grăsimile hidrogenate rezistă mai multtimp și rămân solide la temperaturacamerei, ceea ce le face mai atractive dinpunct de vedere comercial. Sunt grăsimilepe care le găsim în margarină, produse depatiserie, biscuiți, gogoși, chipsuri saumâncăruri prăjite de tip fast-food.

Grăsimile trans sunt foarte nocivedeoarece cresc riscul de boli cardiovascu-lare și de diabet de tip 2. Nu există un nivelacceptabil al acestor grăsimi în ceea ceprivește consumul. O veste bună este însăfaptul că în toamna lui 2017 Santé Canadaa anunțat că începând cu 15 septembrie2018, companiile alimentare nu vor maiputea adăuga în produsele lor uleiuriparțial hidrogenate - principala sursă agrăsimilor trans. Până atunci, citiți cuatenție etichetele alimentelor pe care lecumpărați, să aibă zero grame de grăsimitrans și să nu conțină uleiuri vegetaleparțial hidrogenate, hidrogenate sau

Grupele de alimente și

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Energia din mâncare provine din trei categorii de substanțe orga-nice: proteine, lipide și carbohidrați. Ca și vitaminele și mineralele,acestea nu se găsesc ca atare în natură, ci sunt incluse, în cantitățivariabile, în compoziția diverselor alimente. Nu există un aliment caresă conțină toți factorii nutritivi în proporții echilibrate și normale pen-tru organism. De aceea trebuie să consumăm o largă varietate de ali-mente, din cât mai multe categorii.

►

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Specialist in climatizareROMAIR

termopompefurneze de orice tipschimbatoare de caldura

climatizoare de pereteumidificatoare

ventilatie

TOTULPENTRU

CASA DVS.

Constantin Ene 450-671-9930 cel: 514-318-1717

ESTIMARE GRATUITA

RBQ: 5737-1437

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 15PAG. 151515 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

clasi carea nutriențilorshortening (uleiurile parțial hidrogenatesunt adesea listate ca uleiuri hidrogenate).

În ceea ce privește grăsimile saturate,controversa asupra lor continuă. Grăsimilesaturate provin în general din surse animale- cărnurile grase, slănina, untura, produselelactate (unt, smântână, brânzeturi făcute culapte nedegresat), dar ele pot fi și de sursăvegetală, ca uleiul de cocos și uleiul depalmier sau din sâmburi de palmier. De re-gulă, grăsimile saturate sunt în stare solidăla temperatura camerei.

Mult timp, aceste grăsimi au fost con-siderate nocive, sporind riscul de boli deinimă și accidente vasculare, prin creștereacolesterolului rău (LDL). În ultimii ani însă,mai multe voci sau făcut auzite, contra-zicând idea că grăsimile saturate blocheazăarterele. În aprilie 2017, de exemplu, treicardiologi au publicat un articol în BritishJournal of Sports Medicine susținând exactaceastă idee, că grăsimile saturate nu suntesențiale în creșterea colesterolului rău. Îniunie însă, American Heart Association(AHA) a dat publicității un raport care res-pinge ideea că aceste grăsimi nu sunt core-late cu un risc mărit de probleme de inimă.

Există o oarecare toleranță privind in-corporarea grăsimilor saturate într-o dietănormală, însă ea este destul de mică: circa10% din totalul caloriilor ingerate într-o zi.Dacă e să integrați aceste grăsimi în dietă,optați pentru trigliceride cu lanțuri medii(medium-chain triglycerides sau MCT),aflate preponderent în uleiul de cocos șiîntr-o măsură mai mică în unt și uleiul depalmier. Aceste grăsimi sunt vedete în die-tele ketogenice, despre care vom vorbi într-un număr viitor.

Care sunt grăsimile consideratebenefice pentru organism? Majoritatea din-tre acestea sunt nesaturate.■ Grăsimi mononesaturate (monounsatu-rated fatty acids sau, pe scurt, MUFA), pecare le găsim în uleiul de măsline, de canolași de arahide, în migdale, caju, pecan,macademia și unturi din astfel de nuci, avo-cado, măsline. Aceste grăsimi îmbunătățescnivelul de colesterol, reduc riscul de bolicardiovasculare și pot avea efecte beneficeasupra nivelului de insulină din sânge șideci și asupra diabetului de tip 2.■ Grăsimile polinesaturate (polyunsatu-

rated fatty acids sau PUFA) au aceleașirezultate pozitive asupra organismului ca șicele mononesaturate. Le întâlnim prepon-derent în nuci, semințe de floarea soarelui,semințe și ulei de in, ulei de șofrănaș(safflower) și pești ca somon, macrou, he-ring, tun alb și păstrăv.■ Acizii grași omega-3, un tip de grăsimipolinesaturate, sunt în mod special bunipentru sănătate. Studiile asupra populațiilorcu diete bogate în omega-3 au arătat căacestea trăiesc mai mult și se bucură de omai bună calitate a vieții - ca de exemplulocuitorii din Okinawa, Japonia, sau cei dinzona mediteraneeană. Explicația stă în ca-pacitatea acestor acizi grași de a reduce in-flamația, reducând astfel riscul de bolicardiovasculare, cancer, artrită și alte bolicronice. Cele mai bune surse de omega-3sunt: macroul de Atlantic, uleiul de somon,uleiul de ficat de cod, nucile, semințele dechia, hering și somonul de Alaska.

În concluzie, nu vă feriți de grăsimilebune și evitați alimentele procesateetichetate drept „fără grăsimi” sau cu un„conținut redus de grăsimi”. Acesteaabundă adesea în cel mai nociv alimentposibil, zahărul adăugat. Dacă vreți să re-duceți cantitatea de grăsimi din dietă, optațipentru alimente care în mod natural nuconțin aceste substanțe: verdețurile,

legumele, leguminoasele și fructele.

CARBOHIDRA�II, SURSĂ DE ENERGIECarbohidrații sunt zahărul, amidonul și

fibrele din alimente. În mod natural, acestesubstanțe se găsesc în fructe, cereale,legume și lactate. Spre exemplu, zahărulsub formă de fructoză îl întâlnim în fructe,sub formă de lactoză în lapte, amidonulabundă în cartofi, mazăre verde, cereale, iarfibrele le găsim în fasole, cereale integrale,orez brun. Ele se numesc carbohidrațideoarece, din punct de vedere chimic,conțin carbon, hidrogen și oxigen. Princi-pala lor funcție în alimentație este de afurniza energie organismului.

În procesul de digestie, carbohidrațiise transformă în zahăr, pe care ficatul îlmetabolizează în glucoză. Cu ajutorul insu-linei, glucoza din sânge este transformatăîn energie - pentru funcțiile de bază ale or-ganismului și pentru activitate fizică. Dacăcantitatea de glucoză este mai mare decâtnevoile imediate de energie, tot cu ajutorulinsulinei, ea este stocată în ficat și înmușchii scheletului, sub formă de glicogen,până la 2.000 de calorii. Dacă rezervele deglicogen sunt deja asigurate, atunci carbo-hidrații sunt stocați ca grăsime. De aici șireputația proastă a carbohidraților.

Totuși, carbohidrații se găsesc în unele

dintre cele mai sănătoase alimente pe carele putem mânca - legumele și fructele. Deaceea nutriționiști vorbesc adesea de car-bohidrați buni și carbohidrați răi. Dincea de-a doua categorie fac parte dulciurile(patiserii, prăjituri, ciocolată, bomboane,biscuiți, înghețată etc), băuturile răcori-toare, alimentele procesate, orezul alb,pâinea albă și produsele din făină albă.Acest tip de alimente - carbohidrații răi - aurareori vreo valoare nutrițională și adeseaabundă în sare, grăsimi saturate sau transsau zahăr rafinat (sirop de porumb, miere).

Carbohidrații buni sunt verdețurile șilegumele, fructele, fasolea și leguminoaseleși cerealele integrale. Toate acestea vin lapachet cu vitamine, minerale și fibre. Fibraeste o formă de carbohidrat esențială di-gestiei, care reduce riscul de cancer colo-rectal și de boli cronice precum diabetul șibolile coronariene. Spre deosebire de cele-lalte tipuri de carbohidrați - zahăr șiamidon - fibrele nu sunt absorbite în in-testinul subțire și prin urmare nu potajunge la ficat pentru a fi transformateîn glucoză. Ele trec în intestinul gros rela-tiv intacte, fiind apoi convertite în hidrogen,dioxid de carbon și acizi grași.

Fibrele hrănesc bacteriile prietenoasedin sistemul digestiv, care joacă un rol im-portant în sănătatea florei intestinale, cuimplicații asupra glicemiei și implicit și agreutății corporale. De aceea toate dietelecare urmăresc slăbitul în mod sănătos punaccent pe legume și (unele) fructe.

Care este cantitatea optimă de fibre pecare trebuie să o consumăm zilnic? Între25-30 de grame pentru femei și între 30 și38 de grame pentru bărbați. Care este can-titatea reală pe care un adult o consumă înmedie? Doar 15 grame de fibre pe zi!

În concluzie, nu toți carbohidrații tre-buie evitați pe motiv că dăunează siluetei.Din contră, dacă vreți să slăbiți fără a văpericlita sănătatea trebuie să integrați îndietă cât mai multe alimente bogate înfibre.

ACCENT MONTREAL

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, șef la CliniqueRéseau Diamant.

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 16PAG. 161616 GRANI�ELE GÂNDIRII

Surse din cadrul Departamentului deStat al SUA au furnizat diferite informațiiagențiilor de știri pentru a descrie at-acurile. Dispozitivul folosit nu a generatniciun sunet audibil, însă auzul unui diplo-mat a fost distrus într-o așa de mare mă-sură, încât acesta are acum nevoie de unaparat auditiv. Potrivit acestor informații,24 de americani și familiile a cinci diplo-mați canadieni au fost afectaţi. O declara-ție din septembrie 2017 a Departamentuluide Stat al Statelor Unite a descris simp-tomele lor subliniind că incidentul estetratat ca un atac: „În decursul ultimelorluni, 21 de angajați ai Ambasadei SUA s-au confruntat cu o varietate de problemecauzate de atacuri de natură necunoscută.Persoanele afectate au prezentat o serie desimptome fizice, incluzând probleme cuurechile, diminuarea auzului, amețeli,dureri de cap, oboseală, probleme cogni-tive și dificultăți de somn. Anchetatorii nuau putut stabili cine este responsabil sauce provoacă aceste atacuri.

În octombrie 2017, Statele Unite auexpulzat cincisprezece diplomați cubanezica represalii pentru presupusele atacuri,iar Ambasada americană de la Havana și-a redus personalul la minim. În acelașitimp, în vreme ce media a trâmbițat inci-dentele ca atacuri cu arme sonice, oameniide știință și cei cu expertiză în domeniularmelor au recomandat prudență, pentrucă aproape sigur această poveste nu esteceea ce pare a fi.

Primul lucru pe care mulți îl spun cândo aud este că armele sonice sunt foartereale. Adevărat, însă folosirea acestui faptpentru a susține ipoteza atacului sonic dinCuba este ca și cum ai spune că țestoaselesunt reale pentru a justifica existența dra-

gonilor. Armele sonice reale nu au nimicîn comun cu relatările din Cuba. Vomexamina aceste arme pentru a înțelege maibine cât de puțin credibile sunt informaţi-ile despre pretinde că s-ar fi întâmplat înCuba.

CE SUNT ȘI CUM FUNC�IONEAZĂARMELE SONICE?

Cel mai obișnuit tip de armă sonică senumește LRAD, prescurtare pentru LongRange Acoustic Device (dispozitiv acus-tic cu rază lungă de acțiune). Un LRADarată ca un panou plat mare care poate fiorientat în diverse direcţii și care produceun sunet foarte puternic la cea mai ener-vantă frecvență, de aproximativ 2,5 KHz.Sunetul este proiectat pe o distanță lungăîntr-un fascicul de aproximativ 30° - nufoarte „ţintit”, dar foarte focalizat pentruun dispozitiv acustic. LRAD El poate pro-duce un sunet de până la 160 decibeli șipoate fi auzit de la peste trei kilometri dis-tanță. Sunetul se dispersează însă pe odistanţă mai lungă, iar atunci când estefolosit ca o armă, aceasta generează unsunet îngrozitor de puternic pe o suprafaţăechivalentă cu 1-3 terenuri de fotbal.

LRAD-urile sunt folosite împotriva

piraților și protestatarilor violenți. Elesunt, de asemenea, folosite pentru sem-nalizare și comunicații la mare distanţă,cum ar fi anunțurile către mulțimi înde-părtate. Ce trebuie reținut este că LRADfuncționează pentru că sunetul produs esteputernic. Armele cubaneze au fost des-crise ca silențioase, așa că nu e nevoie deo mare analiza pentru a constata că ceamai comună armă acustică nu a fostfolosită în acest caz.

Există doar două alte tipuri de armesonice, iar „armă” este un cuvânt prea pu-ternic pentru oricare dintre ele. GrenadeleM84, numite și flashbangs, produc de-zorientarea temporară a victimelor cu unflash de peste 1.000.000 candeli și unsunet de peste 170 dB, fără însă a cauzaefecte adverse permanente. În mod clar,nici ele nu au fost folosite în Cuba.

A doua este un sistem despre care sespune că este capabil să descurajeze tineriisă vagabondeze, producând un sunet deînaltă frecvenţă pe care doar urechiletinere și sănătoase l-ar putea percepe.Scopul este să enerveze, nu să vatăme,printr-un sunet neplăcut. Acest sistemeste, de asemenea, total incompatibil cuinformaţiile din Cuba.

Singurul alt lucru ce merită menționateste vechea legendă urbană despre așa-nu-mita „notă maro” (eng. brown note) - unsunet de joasă frecvență, dincolo de capă-tul inferior al auzului uman, despre carese spune că lichefiază conținutul in-testinelor, provocând o diaree incontrola-bilă. Existența „notei maro” nu a fostniciodată demonstrată și este foarte im-probabilă din punct de vedere al fizicii. Dece ar fi afectat doar conținutul in-testinelor? În orice caz, diareea nu esteunul dintre simptomele raportate în Cuba,așa că putem fi destul de siguri că niciungenerator gigantic de „note maro” nu afost implicat.

CE TEORII AU APĂRUT?Ce fel de armă ar putea fi? Bloggerii

și comentatorii de pe internet par să creadăcă dețin răspunsul: arma folosită în Cubaa fost probabil un dispozitiv de tip LRADcare folosea o frecvență ce nu poate fi au-zită sau chiar microunde sau alte radiațiielectromagnetice - speculații fără suportprivind frecvențe despre care se știe că nuau niciun efect asupra oamenilor laniveluri de energie plauzibile. Sună poateștiințific pe un blog sau pe Facebook, dar

Au folosit cubanezii arme sonice

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

PROMOTIE SPECIALAZbor DIRECT Mtl-BucurestiIncepand din iunie 2018

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

SCEPTICUS

Începând cu prima parte a anului 2016, diplomații americanistaționați în Cuba au început să acuze o boală misterioasă. Aceștia cre-deau că sunt atacați de ceea ce au descris ca fiind o armă sonică.Niciun vinovat nu a putut fi identificat, nu s-au găsit astfel de arme, nus-a putut stabili un motiv clar - cu excepția, bineînțeles, a faptului căStatele Unite și Cuba nu sunt în termenii cei mai buni și că SUA îșiînăsprea la momentul respectiv sancțiunile împotriva Cubei. Când oa-menii de știință au aflat despre aceste presupuse atacuri, au apărut șiprimele semne de întrebare, căci povestea nu avea niciun sens.

►

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Armă sonică pe o maşină a poliţiei din New York.Grenadă M84.

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 17PAG. 171717 GRANI�ELE GÂNDIRII

împotriva diplomaților americani?nu și în lumea fizicii reale.

Când ne uităm îndeaproape la re-latările din Cuba pentru a încerca să de-terminăm elementele brute, observămrapid că aceste relatări nu sunt con-secvente unele cu celelalte. Diferiți oa-meni au raportat diferite simptome.Majoritatea nu au menționat prezența vre-unui sunet, iar cei care au auzit cevavorbesc de sunete foarte diferite, în mo-mente și locuri diferite. Niciunul dintresunetele descrise nu prezintă vreoasemănare cu cel generat de armele so-nice. Doar o persoană a raportat pierdereapermanentă a auzului și cum ea a fost sin-gura, putem presupune că e vorba decauze naturale. O altă persoană amenţionat o contuzie, fără cauze aparente,dar nimeni altcineva nu s-a mai aflat înaceastă situație.

Deci, dacă e să căutăm o cauză externăpentru aceste simptome, putem spune cănu a fost doar una singură, ci o serie decauze diferite ce sugerează că persoanelerespective sufereau de diverse problemefără legătură unele cu altele.

Otrava a fost sugerată ca o cauzăpotențială. Mercurul, plumbul și un numărde solvenți industriali pot provoca leziuninervoase ce pot, la rândul lor, cauzapierderea auzului. Teoria este însă slabă,căci expunerea ar fi trebuit să fie semni-ficativă pe o perioadă lungă de timp iarprezența otravei în organismul victimelorar fi fost ușor de detectat. Au fost conduseteste în acest sens care nu au găsit nimic.Se poate desigur specula că au fostfolosite otrăvuri noi, necunoscute, pe careîncă nu știm să le depistăm, dar în lipsaunor dovezi acestea sunt doar pure specu-lații.

Unele voci au sugerat că victimele şi-au transmis pur și simplu o infecție a ure-chii, ca de exemplu labirintita, oinflamație a urechii interne care duce lapierderea echilibrului, provocând greață,amețeli, vertij și o parțială pierdere aauzului. Acestea sunt majoritatea, dar nutoate, simptomelor raportate. Este foarteposibil ca unii dintre diplomații afectați săfi avut o infecție a urechii și să o fi trans-mis și celorlalţi. Criticii acestei teorii ausubliniat că doar americanii au raportat căsunt afectați și că aceștia au lucrat în-deaproape cu cubanezii în fiecare zi.Cubanezii nu au totuși obiceiul de a in-forma Departamentului de Stat al StatelorUnite de răcelile lor…

CUBANEZII CERCETEAZĂ… CONCLUZIA?În timp ce mass media vorbea de at-

acul neprovocat al Cubei împotriva diplo-maților, iar Departamentul de Stat făcea

presiuni pentru a le opri, cubanezii audecis să investigheze pe cont propriu.Odată ce au aflat de plângerile ameri-canilor, au format o echipă de lucru de2.000 de oameni (reprezentând fiecaredomeniu asociat securităţii şi ştiinţei) subconducerea unui veteran, colonelulRamiro Ramirez. Ei s-au îndreptat maiîntâi către posibile cauze ce păreau plau-zibile pe baza experienței lor din regiune.Au efectuat cercetări privind permetrinul,principalul agent folosit împotriva țânța-rilor. În cazurile de expunere accidentalăîn doze mari, permetrinul provoacă dureride cap și greață. Nu a fost găsit însă per-metrin în exces.

Apoi, cubanezii şi-au îndreptat atenţiaasupra vecinilor diplomaților americani șilucrătorilor locali care ar fi fost cu toții ex-puși aceluiași lucru ca şi americanii, oricear fi fost acel lucru. Nu s-a găsit nimic. Ni-meni nu a suferit vreun efect nociv cauzatde sunete. Cercetătorii cubanezi au folositfiecare dispozitiv din arsenalul lor pentrua găsi acele misterioase arme sonore, însăs-au ales cu mâinile goale.

În cele din urmă, oamenii de științăcubanezi au ajuns la explicația la care şialți cercetători ajunseseră. O explicațiecare nu necesită arme acustice misterioasedesprinse din science-fiction și care sepotrivește mănușă acestui incident: uneveniment psihogenic în masă.

EVENIMENT PSIHOGENIC?Înainte de a respinge această teorie, să

vorbim un pic despre stresul acut. Stresulacut cronic poate produce simptome fi-zice clare, iar acestea sunt - toate pe linia- exact cele descrise de diplomați: lipsă desomn, anxietate, greață, dureri de cap,oboseală, tulburări cognitive și așa maideparte. Ele au început să se manifesteimediat după ce Donald Trump a fost alespreședinte, promițând că va trece la pre-siuni privind Cuba. Acest lucru a sporitconsiderabil stresul asupra diplomațiloramericani.

Nu știm exact cum a început teoria„armei sonice”, dar cumva ea a prins.Când povestea s-a răspândit printre diplo-mați și familiile lor, ea a devenit un factorsuplimentar de stres. Și ori de câte oricineva auzea un sunet mai ciudat - cum arfi cele raportate de unele dintre victime -îl atribuia armei sonice. Stresul a crescut,simptomele au devenit și mai proemi-nente, validând teoria armei sonice defiecare dată când cineva se simțea mai rău.O situație care s-a hrănit pe sine și s-a am-plificat cu fiecare iterație.

Un caz similar este hipersensibilitateaelectromagnetică. Există persoane ce auconvingerea că sunt alergici la WiFi.Atunci când cred că o rețea Wi-Fi este înjur, devin anxioşi și stresaţi și atribuiesimptomele rezultate prezenţei WiFi. Cucât cred mai mult că suferă de o astfel dealergie, cu atât simptomele lor fizice se în-răutățesc iar convingerea privind cauza -i.e. alergie la WiFi - se întărește. Și așa

cum se poate întâmpla unui individ, așa sepoate întâmpla și unui grup care petrecemult timp împreună și împărtășește ace-lași mediu și factori de stres.

Acest lucru explică, de asemenea, și dece s-a întâmplat numai americanilor (pluscâtorva canadieni), și nu și cubanezilorprezenţi în aceleași case și clădiri. Estedeloc surprinzător, în ipoteza unui eveni-ment psihogen în masă, ca vecinii și lu-crătorii cubanezi să nu fie afectați.Cubanezii nu au avut stresul de a fi vizați,de a fi dintr-o ţară inamică.

Este o explicație solidă cu nu-meroasele precedente din istoria recentă.Se potrivește foarte bine cu Briciul luiOccam, deoarece este o explicație simplăcare nu ne cere să modificăm ceea ce ştimprivitor la fizică sau biologie. Evident, nuștim exact că asta este ceea ce s-a întâm-plat în realitate, dar în lipsa dovezilor caresă ateste o cauză fizică, explicația prezen-tată se potrivește cel mai bine datelorproblemei.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, intitulată„Sonic Weapons in Cuba” de Brian Dunning,a apărut pe skeptoid.com. Scientia.ro este unsite de popularizare a științei și de demontarea miturilor pseudoștiințifice. Scientia.ro pre-zintă zilnic articole și știri, are o secțiune debloguri și una destinată întrebărilor dinpartea cititorilor. Cei care doresc să sprijineacest demers de transmitere a informației ști-ințifice pe înțelesul tuturor pot dona la:www.scientia.ro.

SCEPTICUS

Armă sonică a Marinei americane.

1818

Post de portar la un bloc de condominiu-muri în cartierul Côte-St-Luc. Cerințe:Experiență și bilingvism. Trimiteți CV-ulla: sdcvicompte@gmail.com.

Angajăm concierge (sau cuplu) pentrucurățenie și lucrări minore de întreținere ainstalațiilor într-un imobil de 64 aparta-mente (condo). Persoanele interesate pottrimite CV-ul la: condoelysee@gmail com.Caut ajutor în instalare geamuri și uși.Persoane serioase și cu experiență deminim un an. Plată avantajoasă. Tel: 514-591-3339, Eugen.

Caut croitoreasă timp plin sau parțial pen-tru cusut perdele, în zona Laval. Tel: 514-409-4526.

Emytrans caută șoferi incorporați clasa 1pentru Canada/SUA. Minim doi ani de ex-periență sau CFTR. Oferim 0.48$/milă(milajul camionului). Pentru detalii sunațila 514-821-8595.

Angajez șoferi clasa 1 incorporați. Lucrulocal, plătit la oră, camion atitrat. Cerințe:cunoașterea limbii franceze, minim 6 lunide experiență pe rută, nu mai mult de 5puncte pierdute. Tel: 514-836-4288.

Fabrică de alimente angajează lucrătorila timp plin, permanent, 35-40 de ore/săp-tămână, 11.35$/oră, transport inclus.Sunați la 438-929-8631 sau scrieți-ne lainfo@job4all.ca.

De închiriat, un foarte frumos apartamentîn Ile de Soeurs, cartier foarte bun și se-curitar, bloc nou, toate elctromenajerele,mașină de spalat și uscat în apartament,aer condiționat. Blocul are piscină, gym,sală de cinema. Chiria include garaj, elec-

tricitae, încălzire, apă caldă. Apartamen-tul e de subînchiriat pâna pe 30 iunie, princedare de contract. Chiria e de discutat,pâna la 30 iunie, și revine la aproximativ950$ pe lună. Contact: 514-257-9749 |mjemna@yahoo.com.

Condo de vânzare, trei dormitoare, douăbăi, în imobil de beton situat în ville St-Laurent, în apropiere de bulevardeleCôte-Vêrtu și Jules Poitras și de MarchéCentral. Renovat recent. Imobil cu as-censor, piscină, saună, gym și parcare in-terioară. 335,000$, negociabil. Tel:514-501-4462.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zonaDes Laurentides/St-Martin, atmosferăcalmă, familială, ideal pentru o persoanăsingură, liniștită și nefumătoare.495$/lună. Mobilă, electricitate, căldură,apă caldă incluse. Tel: 514-663-3179.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Sainte Famille (colț cu Sher-brooke), la doi pași de metroul Place desArts, complet renovate, totul inclus:încălzire, apă caldă, electricitate, frigiderși aragaz. Spălătorie și ascensor în imo-bil. Concierge român. Chirii de la

650$/lună, bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostat elec-tronic în fiecare încăpere. Stație de auto-buz în fața blocului, situat la 5 minute pejos de complexul Forest. 514-683-3003.

Pentru un cadou potrivit pentru oricine, laorice vârstă: Samsung Galaxy S7 Edge!Preț: 490$. Tel: 514-995-1328.

Vând cărți în limba română, tablouri, setcergă maramureșană (lână: alb, negruroșu), cumpărată la Sapânța, mileuri,macrameuri (set și bucăți separate). Tel:514- 633-6594.

Actor, doresc să achiziționez o haină deiarnă/jachetă/haină de ploaie de damă, deculoare metalică. Dacă aveți o astfelde haină de vânzare contactațimchlfern@yahoo.ca, cu fotografii și in-formații, sau sunați la 438-878-1699.

Teatrul C. Tănase din București dorește săintre în contact cu fiul cunoscutului inter-pret de muzică ușoară Aurelian Andeescu,care locuiește la Montreal. Dumnealui esterugat să telefoneze la: 011-4021-312-1029| 011-4021-314-1979 sau să-l contactezepe directorul teatrului, dl. AlexandruArșinel, la director@teatrultanase.ro.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 18PAG. 18

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție(acvariu, terenuri de golf, centre deamuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile lainfo@accentmontreal.com. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

VÂNZĂRI

DIVERSE

IMOBILIARE

50.00

Firmă de fabricație situată în Lavalcaută persoane pentru următoareleposturi:

STRUNGARStrung convențional. Lucrări de pre-

cizie pe strung, mașină de găuritradială și asamblaj de paliere

prelucrate pe strung.

SUDOR-ASAMBLOR MIGSudură de table de oțel de la 2 mm

până la 32 mm.

CUSTOMER SERVICEPersoană bilingvă engleză-franceză

pentru relații cu clienții, luat comenzide piese, pregătit expedieri de piese șialte activități conexe. Sunt necesare

aptitudini și cunoștințe tehnice.Contactați Olivian

450 686 7422 | oec@corniver.com.

Vineri 12 ianuarie 2018Vineri 12 ianuarie 2018 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

HHOORROOSSCCOOPP HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21martie - 19 aprilie)Sănătate: Cei mai mari ina-mici ai sănătății tale sunt stre-sul, imprudența și tendința

către excese. Dragoste: Relaţia cupartenerul de viaţă va funcţiona din ce în cemai prost şi veţi avea multe momente crit-ice. Financiar: Situaţia se prezintă staţionar,nu se produc tranzite semnificative care săinfluenţeze starea voastră financiară.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Poţi avea pro-bleme cauzate de fun-

cţionarea rinichilor şi a zonei ochilor.Dragoste: Este o perioadă norocoasă înamor, pentru că șansele de a te îndrăgosti nulipsesc iar relația în care ești deja implicatmerge de minune. Financiar: Călătoriilede afaceri şi colaborările la distanţă suntfavorizate.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: E posibil săcontractezi o infecţie sau ogripă ce te va izola, câteva

zile, de restul lumii. Dragoste: Se resimtunele greutăţi în relația cu partenerul şifiecare întrevedere aduce o anumită dificul-tate în comunicare. Financiar: Poți aveacâștiguri dacă îți bazezi deciziile pe planuriși strategii edificate cu grijă.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: A venit vremeaunei decizii radicale care

va avea efecte bune asupra stării tale desănătate. Dragoste: Dăruiești şi primeștideopotrivă, pentru că fiecare clipă trăităalături de cel drag te face fericit. Financiar:A venit vremea să-ţi achiţi nişte datoriimai vechi sau să intri în posesia unor bani pecare alţii ţi i-au promis cu ceva vremeîn urmă.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Poţi avea nopţi deinsomnie în care resimţi vagi

simptome de depresie sau anxietate.Dragoste: Ce a fost a fost, şi în relațiaactuală, şi în relația încheiată. Privește decispre viitor. Financiar: Ai ocazia să-ţiechilibrezi bugetul, dar nu trebuie sărisipeşti.

FECIOARĂ (23 august - 22septembrie)Sănătate: Ceva se schimbăîn starea ta de sănătate. Dacă

totul a mers bine până acum, se instaleazăboala. Dacă ai fost bolnav, vindecarea paresă fie definitivă. Dragoste: În cuplu, temulţumeşti cu o viaţă decentă în doi. Dacăeşti singur, apreciezi foarte mult liniştea.Financiar: Ar fi bine să fii prudent cu banii.

BALANŢĂ (23 septembrie - 22octombrie)Sănătate: Fii prudent şi evităpericolul îmbolnăvirii prin

contractarea unei răceli sau gripe.Dragoste: Recunoaşte adevărul în faţă şi iamăsurile care se cuvin, cu cap, nuneapărat doar cu suflet! Financiar: Înperioada următoare nu se produc schimbărisemnificative.

SCORPION (23 oct. - 21 noi,)Sănătate: Tinzi să exa-gerezi, să întinzi coarda cammult și să comiți anumite

excese sau imprudențe.Dragoste: Dacă eşticelibatar, în ochii admiratorilor joci rolul in-accesibilului, dar lasă şi câteva portiţe pen-tru a nu vă izgoni pretendenţii. Financiar:Ai o perioadă bună şi ar fi bine să o ex-ploatezi din plin.

SĂGETĂTOR (22 noiem-brie - 21 decembrie)Sănătate: Soluţia este odih-na, o alimentaţie echilibrată

şi fără excese. Dragoste: Chiar dacă îl ai pecel drag alături, tot singur te simţi, şi veicăuta refugiu în alte planuri ale vieţii, dar dinpăcate deocamdată nici acolo nu ai maimulte motive de bucurie. Financiar: Începişi tu să mai pui un ban deoparte.

CAPRICORN (22 decembrie- 19 ianuarie)Sănătate: Te bucuri de orezistență fizică bună, de un

moral excelent, Dragoste: Dacă stai şiaştepţi doar de la partener iniţiative, pierzitimp preţios. Ca atare, dacă te atrage cinevaanume, dacă vrei ceva anume, ia taurul decoarne şi fă primul pas. Financiar: Re-zervele tale sunt suficiente pentru a facefaţă creşterii accelerate a cheltuielilor.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb)Sănătate: Ar fi bine să teprotejezi, temperatura deafară îţi poate afecta sănă-

tatea. Dragoste: Pasivitatea, aşteptarea unuimiracol, răbdarea nu sunt suficiente pentrua aduce noul în viaţa ta sentimentală. Nucumva te-ai resemnat? Financiar: Fiichibzuit cu banii deoarece în perioadaurmătoare cheltuielile vor fi în creştere.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Ai grijă laobiectele care te-ar putea răni

sau la situaţiile de risc. Dragoste: Răceala,nepăsarea, distanţa se interpun între voi şinu mai e ca altădată. Financiar: Banii nusunt punctul forte acum, parcă ai merge pegheaţă subțire. Nesiguranța îţi caracterizeazăveniturile şi cheltuielile.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

3833 boul. St-Laurent Montreal, H2W 1X9 514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILE LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

BorsecPerla Harghitei

111199999999++++tttt xxxx1.5 L

$$$$

L - V 9.00-20.00S - D 9.00-19.00

L - V 8.00-21.00S 8.00-20.00D 9.00-20.00

L - V 8.00-20.00S - D 9.00-19.00

Paine Bio-Life

$$$$2222 77779999ddddeeee llllaaaa

Prosciutto

$$$$lb999900009999

Pulpe de puicu os si piele

$$$$lb111166660000

Ciuperci marinate

880 ml4444999999992 pentru899$$$$$

Cascavalbulgaresc

lb111188882222$$$$1111

Feta de vaca

$$$$lb555599990000

bulgareasca

Iaurt clasicLiberte

750gr2222777799992 pentru499$$$$$

Cabanosiproaspeti

$$$$

111177778888 lb

Muschi deporc afumat

$$$$

888877779999 lb

BiscutiGewürz

2222$$$$500gr

44449999

Unt in vrac

4444$$$$lb

99999999

Sos pasteBarilla

$$$$

444499992222 650ml

PasteBarilla

$$$$

444499991111 454gr

Fructecongelate

Europe’s Best

$$$$444499995555

Ciuperci marinate

$$$$580 ml2222 88889999

2 pentru499$