toata programa de activitati education ale

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

TERAPIA EDUCAŢIONALĂ COMPLEXĂ ŞI INTEGRATĂ

PROGRAMA ŞCOLARĂ

(CLASELE I – X)

COORDONATORI: INSPECTOR GENERAL MIRCEA VLAD INSPECTOR GENERAL SIMONA NICOLAE

AUTORI:

1 PROF. BUTOI AURORA 2 PROF. CARACIUC MARINELA 3 PROF. MERAN MARIANA 4 PROF. PETRESCU MARGARETA 5 PROF. BAZARCIUC MIHAELA 6 PROF. MANOLESCU FLOARE

Aprobată prin Ordinul M.Ed.C. Nr …………/2005

2005

TIPURI DE ACTIVITĂŢI COMPLEMENTARE ÎNVĂŢĂRII

1. FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE

2. SOCIALIZARE

3. ACTIVITATI OCUPAŢIONALE

4. STIMULARE COGNITIVĂ

5. ACTIVITĂŢI LUDICE

NOTA DE PREZENTARE

Iniţierea unui curriculum pentru copiii cu dizabilităţi severe şi profunde răspunde unei cerinţe imperative a educaţie comprehensive şi integrative pe care şcoala românească şi societatea se străduiesc să o implementeze de câţiva ani încoace.

Integrarea educaţională a copiilor cu dizabilităţi severe şi profunde nu înseamnă înscrierea formală a acestora alături de copiii fără dizabilităţi, ci presupune elaborarea unor programe de lucru proprii, articulate pe principii comune şi strategii incluzive.

Pornind de la valenţele învăţării comutative, caracteristică pentru copii cu dizabilităţi, prezenta programă propune o intervenţie modulară pe domenii progresive.

La baza proceselor de învăţare recuperatorie stă educaţia senzorial motrică primară, socializarea, căpătarea autonomiei personale care asigură temeliile unei educaţii cognitive şi de integrare în comunitate, pas cu pas în măsura permeabilităţii şi consolidării aşteptate.

Finalităţile acestei programe sunt pragmatice şi accesibile pentru toţi cei interesaţi să lucreze cu copiii cu dizabilităţi severe şi profunde. În acest mod se poate vorbi de o programă deschisă şi dinamică, flexibilă şi inovatoare

OBIECTIVE GENERALE

1. Învăţarea conduitelor de orientare, de cunoaştere şi adaptare în mediul ambient

2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psihoindividuale cu formarea unor comportamente independente

3. Formarea şi educarea unor abilităţi şi a unor deprinderi de muncă

4. Exersarea conduitei independente pentru integrare socială

FORMAREA AUTONOMIEI

PERSONALE

NOTA DE PREZENTARE

Numeroasele eforturi întreprinse de factorii instituţionali interesaţi în protecţia, recuperarea, integrarea şcolară, socială şi profesională a copiilor cu cerinţe educative speciale, se concretizează în documente diverse dar convergente în ideile privitoare la normalizarea condiţiilor de viaţă şi învăţătura, la pregatirea lor pentru o existenţă comună, alături şi cu ceilalţi, indiferent de nivelul realizărilor performanţiale.

Procesul de învăţământ reprezintă un amplu complex de activităţi didactice, care au ca scop, modelarea fizică şi psihică a copilului; acest proces de predare - învăţare - evaluare se desfaşoară într-un spaţiu şi în ambianţa adecvată, utilizându-se conţinuturi ştiinţifice practice şi artistice, ca şi metode specifice .

Învăţământul special, parte integrantă a învăţământului preuniversitar, are drept obiectiv major, pregătirea copilului pentru viaţa socială şi profesională, pentru integrarea lui activă în societate. Devine astfel esenţială realizarea autonomiei personale şi sociale, construită pe baza unor structuri de cunoştinţe, norme, priceperi, deprinderi, abilităţi, modalităţi de expresie şi acţiune, toate constituind performanţe, dacă le raportăm la stadiul anterior de dezvoltare al copilului şi dacă ele se definesc prin nivele diferenţiate de reuşită, corespunzător particularităţilor individuale. Se remarcă astfel, necesitatea elaborării unor programe educaţionale complexe, care să asigure formarea şi dezvoltarea autonomiei personale în paralel cu procesul de recuperare şi reabilitare psiho-socială. Aceste programe de intervenţie vor fi concepute ca structuri interdisciplinare cu continut specific, astfel încât să răspundă cerinţelor individuale de dezvoltare, dar şi dezideratului general, de dezvoltare al unei personalităţi armonioase, aptă de a participa activ la viaţa în familie, grup profesional Şi social.

În scopul atingerii acestui deziderat major, este necesară cunoaşterea propriei persoane, a mediului şi a normelor de compatibilizare cu acesta, structurarea abilităţilor de ordin psihomotric ce îl susţin ca membru activ al acestor grupuri, cunoaşterea şi respectarea regulilor de existenţă independentă condiţionată de maturizarea emoţională şi atitudinală prin responsabilizarea lui faţă de activitate şi faţă de ceilalţi .

CICLUL PRIMAR

1. Învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul ambiant

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

- dezvoltarea capacităţii de executare a a gesturilor de bază- dezvoltarea capacităţii motricece complexe

- exerciţii pe diferite suporturi materiale- exerciţii combinate- exerciţii simple şi combinate de mişcare , manevrare, cu sau fărăcontrol vizual- exerciţii de echilibru şi coordonare- exerciţii de însuşire şi utilizare a semnelor si gesturilor semnificativ-umane

2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psihoindividuale, cu formarea unor comportamente independente


- cunoaşterea corpului omenesc cu structurarea schemei corporale şi a lateralităţii- identificarea corectă a denumiriloror senzaţiilor de bază

- cunoaşterea corpului omenesc cu structurarea schemei corporale şi a lateralităţii- identificarea corectă a denumiriloror senzaţiilor de bază- dezvoltarea conduitelor perceptiv-motrice spaţiale

- exerciţii de discriminare şi identificare a părţilor componente ale corpului

- exerciţii de recunoaştere şi reproducere a a diferitelor poziţii şi de conştientizare a dominantei- exerciţii de recunoastere şi identificare a cuplurilor morfo-funcţionale

-exerciţii de stabilire a direcţiei, poziţiei

-exerciţii de ordonare, seriere, pe bază de criterii diverse

3. Formarea şi educarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi de muncă


- dezvoltarea deprinderilor de igienăăa personală

- dezvoltarea deprinderilor deigienă vestimentară şi a încălţămintei

- dezvoltarea deprinderilor deigienă a încălţămintei- dezvoltarea deprinderilor deigienă alimentară

- dezvoltarea deprinderilor deintreţinere şi igienizare a locuinţei

- exerciţii de numire şi utilizare corectă a sălii de de baie, a obiectelor de toaletă- exerciţii de utilizare a denumirilor obiecteloror vestimentare, de alegere a lor în funcţie de de momentul zilei- exerciţii de curăţare şi depozitare a lor

- exerciţii de numire, alegere, asortare, întreţine---re şi păstrare a lor- exerciţii de familiarizare cu sala, mobilierul si utilităţile bucăţăriei- exerciţii practice de aranjare şi utilizare a vese---lei şi tacâmurilor- exerciţii de recunoaştere a celor mai importante te alimente

- exerciţii de însuşire şi utilizare corectă adenumirii spaţiilor de locuit şi dependinţelor- exerciţii de identificare şi utilizare corectă a a pieselor de mobilier

4. Exersarea conduitei independente pentru integrarea în plan social


- dezvoltarea deprinderilor de existenta activa in mediul familial

- dezvoltarea deprinderilor deorientare in mediul social ( scolar )

- exerciţii de identificare a membrilor uneifamilii- exerciţii de reproducere a datelor personale importante - acţiuni de prezentare şi recunoaştere a zonelor învecinate- acţiuni de deplasare pietonală, în zone proxime, de interes - acţiuni de recunoaştere şi utilizareasistată a mijloacelor de transportutilizate de la şi către casă

CICLUL SECUNDAR – clasele: V - X



- dezvoltarea capacităţii motrice complexe

- exerciţii simple şi combinate de mişcare, manevrare, cu sau fără controlvizual- exerciţii de echilibru şi coordonare- exerciţii de însuşire şi utilizare a semnelor şi gesturilor semnificativ-umane

2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psihoindividuale, cu formarea unor comportamente independente


- cunoaşterea corpului omenesc cu structurarea schemei corporale şi a lateralităţii- identificarea şi utilizarea co – rectă a denumirilor senzaţiilor de bază

- dezvoltarea conduitelor perceptiv-motrice spaţiale

-exerciţii de recunoaştere şi reproducere a diferitelor poziţii şi de conştientizare a a dominantei-exerciţii de recunoaştere şi identificare a cuplurilor morfo-funcţionale-exerciţii de ordonarem, seriere, pe bază de criterii diverse-exerciţii de reproducere şi utilizare a noţiunior spaţiale



- dezvoltarea deprinderilor de igienă personală

- exerciţii de utilizare şi întreţinere corectă a sălii de baie, a obiectelor de toaletă- exerciţii de identificare a reperelor orareale vieţii familiale şi şcolare (regimul zilnic )-exerciţii de recunoaştere a unor semne de

- dezvoltarea deprinderilor deigienă vestimentară

- dezvoltarea deprinderilor deigienă a încălţămintei

- dezvoltarea deprinderilor deigiena alimentara

- dezvoltarea deprinderilor deîntreţinere şi igienizare a locuinţei

boală, cu măsuri de prim ajutor- exerciţii de alegere şi asortare a obiectelor vestimentare, în funcţie de vârstă, sex şi momentul zilei- exerciţii de întreţinere, curăţare şi depozitare sezonieră a lor- exerciţii de alegere, asortare, întreţinere şi păstrare a lor- exerciţii de familiarizare cu mobilierul, dotările şi utilităţile bucătăriei- exerciţii practice de identificare şi utilizare a aparatelor electrocasnice- exerciţii practice de aranjare şi utilizare a vese-lei şi tacâmurilor, pentru evenimente festive- exerciţii de utilizare şi depozitare a celor mai importante alimente- exerciţii de pregătire, combinare, trataretermică a alimentelor în vederea obţinerii unor preparate- exerciţii de utilizare corectă a denumirii spatiilor de locuit şi dependinţelor- exerciţii de utilizare corectă a pieselor de mobilier; întreţinerea lor- acţiuni practice de întreţinere şi igienizare a spaţiilor de locuit



- dezvoltarea deprinderilor de existen-ţă activă în mediul familial

- exerciţii de identificare a membrilor uneifamilii, cu stabilirea gradului de rudenie- exerciţii de reproducere a datelor personale importante pentru membriifamiliei- exerciţii de asociere între noţiuni definitorii pentru viaţa de familie (iubire, ajutor, respect, iertare) şi comportamentele corespunzătoare, cu motivarea lor-acţiuni de prezentare şi recunoaştere a zonelor î

- dezvoltarea deprinderilor deorientare, deplasare şi relationareîn mediul social (şcolar )

învecinate- acţiuni de identificare a instituţiilor apropiate mai importante- acţiuni de deplasare în zone de interes, familiarizarea cu mijloacele de transport şi respectarea regulilor de circulaţie

CONŢINUTURI

CICLUL PRIMAR

1. Organizarea şi dezvoltarea motorie generală

- gesturile de bază (fundamentale )- capacităţi fizice generale (forţă, viteză, amplitudine, precizie)- capacităţi motrice complexe: coordonarea statică şi dinamică, cu şi fără control vizual- comunicarea gestuală (gesturile semnificative)

2. Cunoaşterea corpului omenesc

- corpul şi părţile componente- schema corporală şi lateralitatea- senzaţiile de bază- conduite perceptiv-motrice

3. Igiena personală

- sala de baie- obiectele de toaletă- acţiuni practice

4. Igiena imbrăcămintei şi a încălţămintei

- depozitarea - întreţinerea- manipularea

5. Igiena alimentară

- bucătaria şi sala de mese (sufrageria )- alimente- servirea mesei şi igiena spaţiilor alimentare

6. Casa

- tipuri de locuinţe- spaţiile locuinţei şi utilitatea lor- mobilierul- acţiuni gospodăreşti

7. Cunoaşterea şi existenţa activă în mediul

- familial : ∙ date personale ∙ relaţii de familie ∙ conduite dezirabile

- social : ∙ strada ∙ cartierul ∙ mijloace de transport

Exemple de modalităţi şi procedee de lucru

- modelaje tematice- trasee labirint- ţintiri la punct fix- identificări pe planşe, schiţe- jocuri cu mingea- construcţii- copieri după şablon- schiţe grafice- jocuri tematice- exerciţii aplicative pe diferite suporturi didactice- vizite şi plimbări instructive

CONŢINUTURI CICLUL SECUNDAR – clasele V - X

1. Organizarea şi dezvoltarea motorie generală

- capacităţi fizice generale (forţă, viteză, amplitudine, precizie)- capacităţi motrice complexe: coordonarea statică şi dinamică, cu şi fără control vizual- manipularea obiectelor, cu sau fără ajutorul instrumentelor, la comanda verbală sau după model- comunicarea gestuală (gesturile semnificative)

2. Cunoaşterea corpului omenesc

- schema corporală şi lateralitatea- senzaţiile de bază- conduite perceptiv-motrice

3. Igiena personală

- sala de baie- obiectele de toaletă- acţiuni practice

4. Igiena îmbrăcămintei şi a încălţămintei

- depozitarea - întreţinerea- manipularea

5. Igiena alimentară

- bucătăria şi sala de mese (sufrageria)- alimente- operaţii de păstrare, curăţare, preparare a alimentelor- servirea mesei şi igiena spaţiilor alimentare

6. Casa

- tipuri de locuinţe- spaţiile locuinţei şi utilitatea lor- mobilierul- acţiuni gospodăreşti

7. Cunoaşterea şi existenţă activă în mediul

- familial : ∙ date personale ∙ relaţii de familie ∙ conduite dezirabile

- social : ∙ strada ∙ cartierul ∙ mijloace de transport

Exemple de modalităţi şi procedee de lucru

- schiţe grafice- identificări pe planşe, schiţe- jocuri cu mingea- jocuri tematice- exerciţii aplicative pe diferite suporturi didactice- vizite şi plimbări instructive- acţiuni practic-aplicative de autoservire - acţiuni practic-aplicative în plan casnic - gospodăresc

GHID DE EVALUARE

Clasele I – IV


execută corect gesturile de bază (izolate, combinate sau structurate în acţiuni) îşi poate controla capacităţile fizice în cadrul unor acţiuni simple sau complexe îşi poate coordona (static sau dinamic), membrele superioare, cele inferioare,

combinate cu privirea, etc. manevrează corect obiecte pe care le asamblează în structuri, pe baza de model

sau din imaginaţie efectuează operaţii concrete cu obiectele, sau cu simbolurile lor: serieri,

ordonări poate recepţiona şi transmite mesaje simple prin gesturi semnificativ umane, cu

formarea unor comportamente independente

2. Stimularea, dezvoltarea disponibilitatilor psihoindividuale

- diferenţiază segmentele corpului omenesc - utilizează corect aceste noţiuni, pe care le asociază corect cu funcţiile corespunzătoare- recunoaşte şi redă grafic segmentele sale principale- recunoaşte direcţia şi execută comenzi de raportare la aceasta, cu privire la sine sau la obiectele din jur - cunoaşte casa, şcoala, strada, cartierul- se orientează corect în casă, scoală; cunoaşte funcţionalităţile celor mai importante săli - cunoaşte vesela, tacâmurile şi modul corect de folosire a lor- cunoaşte alimentele şi regulile obligatorii ale igienei alimentare- îşi cunoaşte obiectele de îmbrăcăminte şi de încălţăminte


- utilizează corect sala de baie cu instalaţiile sale - se spală singur - utilizează corect bucataria şi sala de mese

- se serveşte singur la masă, cu tacâmuri şi veselă adecvate- se îmbracă şi se încalţă singur- respectă regulile igienei alimentare şi vestimentare- participă la acţiuni simple de igienizare în locuinţa şi în clasă


- îşi cunoaşte şi utilizează corect adresa, datele de identitate- cunoaşte numele şi adresa şcolii- ştie şi aplică regulile de comportare civilizată în grup- cunoaşte şi utilizează însoţit mijloacele de transport

GHID DE EVALUARE

CICLUL SECUNDAR


îşi poate controla mişcările în cadrul unor acţiuni simple sau complexe îşi poate coordona (static sau dinamic), membrele superioare, cele inferioare,

combinate cu privirea, etc. manevrează corect obiecte pe care le asamblează în structuri, pe bază de model

sau din imaginaţie efectuează operaţii concrete cu obiectele, sau cu simbolurile lor: serieri,

ordonări, clasificări . poate recepţiona şi transmite mesaje simple prin gesturi semnificativ umane, cu

formarea unor comportamente independente

2. Stimularea , dezvoltarea disponibilităţilor psihoindividuale

- diferenţiază segmentele corpului omenesc - utilizează corect aceste noţiuni, pe care le asociază corect cu funcţiile corespunzatoare- recunoaşte şi redă grafic segmentele sale principale- cunoaşte senzaţiile de bază şi le asociază cu obiectele-stimul care le declanşează- recunoaşte şi utilizează corect noţiunile spaţiale şi temporale- cunoaşte casa, şcoala, strada, cartierul- se orientează corect în casă, şcoală; cunoaşte funcţionalităţile celor mai importante săli

- cunoaşte vesela, tacâmurile şi modul corect de folosire a lor- identifică alimentele de bază, le încadrează în categorii- cunoaşte şi regulile obligatorii ale igienei alimentare- cunoaşte regimul zilei cu cele mai importante momente, le descrie corect şi le asociază cu reperele orare corespunzătoare- îşi cunoaşte obiectele de îmbrăcăminte şi de încălţăminte


- utilizează corect sala de baie cu instalaţiile sale - se spală singur - utilizează corect bucătăria şi sala de mese- se serveşte singur la masă, cu tacâmuri şi vesela adecvate- se îmbracă şi se încalţă singur- îşi întreţine aceste obiecte- respectă regulile igienei alimentare şi vestimentare- participă la acţiuni de igienizare în locuinţă şi în clasă


- îşi cunoaşte şi utilizează corect adresa, datele de identitate- cunoaşte numele şi adresa şcolii- ştie şi aplică regulile de comportare civilizată în grup- cunoaşte şi utilizează mijloacele de transport - cunoaşte şi aplica regulile elementare ale circulaţiei pietonale- identifică şi cunoaşte importanaţa celor mai apropiate instituţii

ale autorităţii locale

BIBLIOGRAFIE

- Arcan P., Ciumageanu D. „ Copilul deficient mintal ”- Ed. Facla Timişoara 1980

- Ausubel P.D. „ Învăţarea în şcoală ” – EDP Bucureşti 1986- Beniuc M.,Chircev A. „ Probleme fundamentale ale psihopedagogiei” Ed. ASSP 1980- Creţu E. „ Psihopedagogia şcolară pentru învăţământul primar ”-Ed.

Aramis Bucureşti 1999- Lambert Luc „ Enseignement special et handicap mentale ” Paris 1986- Păunescu C. Muşu I. „ Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat

mintal ” Ed. Medicală Bucureşti 1990- Păunescu C. „ Deficienţa mintală şi procesul învăţării ”- EDP. Bucureşti 1977- Păunescu C. „ Deficienţa mintală şi organizarea personalităţii”- EDP Bucureşti

1977- Păunescu C. „ Coordonate metodologice pentru recuperarea minorului

inadaptat ”- EDP Bucureşti 1984- Radu T.I. „ Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului ”- EDP

Bucureşti 1983- Stănică I. „ Psihopedagogie specială. Deficienţe senzoriale ” – Ed Pro-

Humanitas – Bucureşti 1997- Zazzo R. „ Debilităţile mintale ”- EDP Bucureşti 1979

SOCIALIZARE

NOTA DE PREZENTARE

Aceste tipuri de activităţi sunt parte componentă a programului complex, integrativ de evoluţie şi dezvoltare a copiilor/tinerilor cu CES.

Prin conţinutul lor, aceste activităţi se referă predominant la aria de dezvoltare personală şi socială, având ca scop final independenţa copilului/tânărului precum şi integrarea lui într-un mediu în continuă schimbare.

Complexitatea soluţiilor educaţionale asigură un curriculum deschis bazat pe principiul normalizării fiind centrat pe copil.

Acesta este considerat atât ca individ, urmărindu-se evoluţia biofiziologică, cât şi ca membru al societăţii unde trebuie să se adapteze, să se integreze.

O caracteristică importantă a acestor tipuri de activităţi complementare este integrativitatea programelor de intervenţie.

Activităţile se găsesc într-o relaţie de interdependenţă reciprocă cu implicaţii metodologice intermodulare/intradisciplinare şi intramodulare (de valorificare a învăţării sociale cu largă deschidere spre normalitate).

În acest sens, normalizarea este concepută ca un proces reciproc, de acceptare a persoanei deficiente de către comunitate şi de participare a acesteia la viata comunităţii.

Din aceste puncte de vedere ”socializarea” şi activităţile ocupaţionale sunt şi un rezultat al întregului program educaţional care contribuie la formarea unei personalităţi adaptative, integrative.

Educaţia copilului cu deficienţe este abordată sub aspectele ei pozitive cu scopul valorificării optime a tuturor disponibilităţilor psihoindividuale cât şi a particularităţilor tipului şi gradului de deficienţă.

Se oferă astfel posibilitatea de valorificare cât mai eficientă a actului educaţional la care are dreptul şi copilul cu CES.

CICLU PRIMAR

Obiective generale:

1. Invăţarea conduitelor de orientare, de cunoaştere şi adaptare în mediul ambient

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareCunoaşterea datelor personale de identitate

Cunoaşterea membrilor familiei şi identificarea spaţiilor locuinţei

Cunoaşterea şi identificarea colegilor, clasei şi a şcolii

Exerciţii aplicative individualizateExerciţii de verbalizare a datelor de identitateJoc de rolExerciţii de identificare imagistică(membrii familiei)Manevrări de jucării imagini, jocuri de construcţii (Locuinţa)Exerciţii aplicative (adresa şcolii)Exerciţii de identificare imagistică (spaţii şcolare)Exerciţii individualizate (nume profesori şi colegi)

2. Stimularea şi dezvolarea disponibilităţilor psihoindividuale cu formarea unor comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareFormarea de comportamente independente la nivel şcolar

Cunoaşterea normelor de comportare civilizată cu adulţii şi copiii

Respectarea regulilor de convieţuire civilizată în diferite situaţii

Exerciţii aplicative regim de zi, orar, orientare în timpJoc de imaginiJoc de rolConversaţiiJoc de rolPovestiri Exerciţii aplicative individualizateObservare, demonstrareDeplasări stradaleDeplasări cu mijloacele de transportActivităţi cultural sportiveJoc de rolActivităţi aplicative


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Formarea abilităţilor de îngrijire a obiectelor personale

Participarea la acţiuni gospodăreşti în interiorul şi exteriorul clasei

Cunoaşterea unor profesii şi meserii

ExemplulObservareaActivităţi practice individualizateObservareaExemplulExerciţii individuale / microgrupExerciţii de înfrumuseţare a claseiExerciţii de identificarePovestiriJoc de rol


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareCunoaşterea principalelor obiective din cartier şi din apropierea şcoliiFormarea comportamentelor independente în situaţii de:

- transport - cumpărături- vizite- excursii

Formarea abilităţilor de adaptare la nivel de microgrup / relaţii interumane (prietenie, ajutor, respect, toleranţă)

VizitePlimbări în cartier

Exerciţii aplicative practiceJoc de rolDeplasări în localitate

PovestiriJoc de rolJoc didactic

CICLU SECUNDAR - clasele: V - X

Obiective generale:


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareCunoaşterea datelor personale de identitate şi a membrilor familiei

Cunoaşterea ocupaţiei membrilor familiei şi a locului de muncă

Cunoaşterea relaţiilor corecte cu membrii familiei şi cu persoane din afara eiCunoaşterea şi identificarea propriei clase şi a unităţii de învăţământ

Exerciţii aplicative individualizateExerciţii de scriere corectă a : datelor de identitate personală numelui membrilor familiei adreseiPrezentarea de acte oficiale: certificat de naşterebuletinpaşaportExerciţii de identificare imagistică (familie/grade de rudenie)Exerciţii individualizateJoc de rolJoc didacticConversaţii Joc de rolStudiu de cazExerciţii de identificare şi orientare în spaţii şcolareObservarea şi descriere utilizării spaţiilor şcolareExerciţii aplicative (topografie şcolară)


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareExersarea comportamentelor independente de nivel şcolar

Cunoaşterea normelor de comportare civilizată în timpul activităţilor

Conversaţii regulament şcolarLecturi PovestiriExerciţii de orientare în timp şi spaţiuObservare ConversatieStudiu de caz

şcolareCunoaşterea regulilor de circulaţie, comportare civilizată în magazine, săli de sport, excursii spaţii publice

Deplasarea în jurul locuinţeiLectura dramatizatăConversaţieStudiu de cazExerciţii aplicative


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareExersarea abilităţilor de autoservire

Participarea la acţiuni gospodăreşti în interiorul şcolii şi în împrejurimi

Cunoaşterea unor profesii şi meserii

Activitati aplicative de ordonare a obiectelor scolare, a spaţiilor, a obiectelor personaleActivităţi practice de igienizare a spaţiilor şcolare (din interior şi exterior)Activităţi aplicative de întreţinere şi înfrumuseţare a diferitelor încăperi şi spaţiiLecturaStudiu de cazMicromonografii profesionaleViziteConversaţii


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareCunoaşterea principalelor obiective sociale din localităţile de domiciliu

Exersarea comportamentelor independente în situaţii de transport, cumpărăturiExersarea comportamentelor în relaţii de macrogrup

Cunoaşterea mediului geograficVizite în spaţii publice (magazin, piaţă, biserică, poştă, s.a.)Deplasări în localitateStudiu de cazJoc de rolAplicaţii practiceExerciţii de identificare a simbolurilor cu utilitate socială (semne de circulaţie, simboluri de semnalizare a spaţiilor publice)Activităţi practice, serbări, vizionări de teatru, TV, calculatorExerciţii aplicative de organizare a timpului liber

Cunoaşterea pricipalelor probleme ale vieţii de cuplu

Deplasări în spaţii publiceExcursiiTabere Conversaţii tematice: rolul familiei, comportament sexual, igienă sexuală, boli cu transmitere sexualăStudiu de caz

CONŢINUTURI

CICLUL PRIMAR

MODULUL I: Cunoaşterea mediului înconjurător apropiat elevului- familia- scoala

MODULUL II: Comportamente individuale- adaptarea la mediul stradal- regimul zilei

MODULUL III: Abilităţi şi deprinderi de muncă- îngrijire obiecte personale- îngrijire spaţiile clasei

MODULUL IV: Orientarea în mediul social - mijloace de transport

MODULUL V: Exersarea unor comportamente - autoservire- mânuirea banilor- cumpărături

MODULUL VI: Comportament şi autonomie socială- serbări- vizionări programe TV, spectacole- plimbări, vizite

- deplasări în spaţiile publice

CICLUL SECUNDAR

Clasele V - X

MODULUL I: Cunoaşterea mediului înconjurător apropiat elevului- mediul înconjurător

MODULUL II: Comportamente individuale- regimul zilei- regulamentul şcolar- reguli de comportare civilizată în diferite situaţii

MODULUL III: Abilităţi şi deprinderi de muncă- îngrijire obiecte personale- îngrijire spaţii şcolare interior/exterior

MODULUL IV: Orientarea în mediul social - mijloace de transport- cartierul - principalele instituţii administrative

MODULUL V: Exersarea unor comportamente - autoservire- mânuirea banilor- cumpărături colective- cumpărături individuale

MODULUL VI: Comportament şi autonomie socială- serbări- vizionări programe TV, spectacole- plimbări, vizite- deplasări în spaţiile publice- ocupaţii şi meserii

MODULUL VII: Pregătirea pentru viaţa de familie

- rolul membrilor familiei- relaţii în societate - relaţii între sexe- elemente de educaţie sexuală

ATITUDINI ŞI VALORI

- educarea abilităţilor pentru adaptare socială şi pregătire pentru viaţă- stimularea responsabilităţii în diverse situaţii de viaţă- formarea imaginii de sine şi stimularea încrederii în propria persoană- cultivarea autocontrolului şi a expresivităţii personale- stabilirea unor relaţii interpersonale corecte diferenţiate în funcţie de vârstă

şi situatii concrete- cunoaşterea şi respectarea normelor de bună convieţuire, a codului bunelor

maniere- formarea şi exersarea de comportamente adecvate în diferite ocazii- exersarea abilităţilor necesare pregătirii pentru viaţa de familie

SUGESTII METODOLOGICE

Metodologia folosită pentru învăţarea, formarea şi dezvoltarea comportamentelor pentru muncă şi autonomie socială vor răspunde cerinţelor:

- caracterul personalizat al intervenţiei educaţionale- raportarea tuturor stadiilor de învăţare/formare a comportamentelor la viaţa

obişnuită, cât mai normal posibilă- elaborarea de programe cu respectarea interdependenţei reciproce între:

evaluarea iniţială – conţinut, sarcini de învăţare/formare – evaluare finală care determină actul de decizie în reproiectarea programelor educaţionale

- metodologia şi instrumentele de învăţare sunt utilizate în raport cu particularităţile ce le prezintă colectivul de elevi, cu deosebire, studii de caz impuse de diagnostic

- elevii sunt puşi în situaţii concrete, practice de învăţare fiind stimulaţi în manevrare / manipulare de materiale, obiecte, aparate

- menţionarea unui climat optim, securizant pozitiv de stimulare şi încredere în posibilităţile proprii, în rezolvarea cu succes a unei sarcini

BIBLIOGRAFIE

- Asociaţia RENINCO România „Curriculum pentru copiii cu deficienţe (dizabilităţi) severe şi profunde”, Iunie, 2002

- Asociaţia RENINCO România – Educaţia integrată a copiilor cu handicap, 1998

- Asociaţia RENINCO România - Ghid de predare învăţare pentru copiii cu CES, 2000

- Ausubel P.D. „ Invăţarea în şcoală ” – EDP Bucureşti 1986- Beniuc M.,Chircev A. „ Probleme fundamentale ale psihopedagogiei” Ed. ASSP 1980- Creţu E. „ Psihopedagogia şcolară pentru învăţământul primar ”-Ed.

Aramis Bucureşti 1999- Lambert Luc „ Enseignement special et handicap mentale ” Paris 1986- Liiceanu Aurora, Popescu Andrei - Programul educaţional « Decizia e a

mea ! », Bucureşti, 2000 - Mitulescu Sorin (coordonator) - Formarea deprinderilor de viaţă

independentă – manual pentru formatori, realizat de UNICEF- Păunescu C. Muşu I. „ Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat

mintal ” Ed. Medicală Bucureşti, 1990- Păunescu C. „ Deficienţa mintală şi procesul învăţării ”- EDP Bucureşti 1977- Păunescu C. „ Deficienţa mintală şi organizarea personalităţii”- EDP Bucureşti


inadaptat ”- EDP Bucureşti 1984

ACTIVITĂŢI OCUPAŢIONALE

NOTA DE PREZENTARE

Aceste tipuri de activităţi sunt parte componentă a programului complex, integrativ de evoluţie şi dezvoltare a copiilor/tinerilor cu CES.

Prin conţinutul lor, aceste activităţi se referă predominant la aria de dezvoltare personală şi socială, având ca scop final independenţa copilului/tânărului precum şi integrarea lui într-un mediu în continuă schimbare.

Complexitatea soluţiilor educaţionale asigură un curriculum deschis bazat pe principiul normalizării fiind centrat pe copil.

Acesta este considerat atât ca individ, urmărindu-se evoluţia biofiziologică, cât şi ca membru al societăţii unde trebuie să se adapteze, să se integreze.

O caracteristică importantă a acestor tipuri de activităţi complementare este integrativitatea programelor de intervenţie.

Activităţile se găsesc într-o relatie de interdependenţă reciprocă cu implicaţii metodologice intermodulare/intradisciplinare şi intramodulare (de valorificare a învăţării sociale cu largă deschidere spre normalitate).

În acest sens, normalizarea este concepută ca un proces reciproc, de acceptare a persoanei deficiente de către comunitate şi de participare a acesteia la viaţa comunităţii.

Din aceste puncte de vedere ”socializarea” şi Activităţile ocupaţionale sunt şi un rezultat al întregului program educaţional care contribuie la formarea unei personalităţi adaptative, integrative.

Educaţia copilului cu deficienţe este abordată sub aspectele ei pozitive cu scopul valorificării optime a tuturor disponibilităţilor psihoindividuale cât şi a particularităţilor tipului şi gradului de deficienţă.

Se oferă astfel posibilitatea de valorificare cât mai eficientă a actului educaţional la care are dreptul şi copilul cu CES.

CICLU PRIMAR

Obiective generale:

1. Invăţarea conduitelor de orientare, de cunoaştere şi adaptare în mediul ambient

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareExersarea abilităţilor perceptive de dimensiune chinestezică, vizuală, tactilă; îmbogăţirea experienţei senzorialeÎnvăţarea culorilor, marimilor şi formelor

Învăţarea noţiunilor spaţiale:PoziţieMişcareÎnvăţarea conduitei de organizare temporală, localizare în timp a unor acţiuni

Exerciţii aplicative de discriminare tactilă, chinestezică, vizualăExerciţii de manipulare de obiecteExerciţii jocExerciţii de identificare a culorii pe jucării, obiecte, imaginiExerciţii de sortare – grupareJoc didacticIncastreActivităţi practice individualizateJoc mişcareJoc construcţiiExerciţii aplicative în raport cu regimul zilnicJoc didacticObservarea fenomenelor naturale zilnice


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareExersarea operaţiilor de coordonare oculo-manuală, bimanuală, mână-ochi-picior

Utilizarea abilităţilor perceptiv-motrice culoare, formă, mărime în activităţile grafo-plasticeStimularea abilităţilor de exprimare şi utilizare a vocabularului

Exersarea disponibilităţilor de ascultare şi reproducere muzicală

ModelajColajeOrnamenteConfecţii din hârtieDesen figurative-schematicExersarea grafemelorDesen liberExerciţii de ascultare a unor poveşti, lecturi, povestiri scurte, poveşti în imagini, recitări, lectură dramatizată, teatru de marioneteAudiţii muzicaleÎnvăţarea unor cântece scurte

Exerciţii cu instrumente muzicale


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareExersarea motricităţii fine a mâinilor şi a gesturilor manuale simple

Învăţarea gesturilor de înşirare, răsucire, bobinare, modelareConfecţionarea de diferite obiecte şi organizarea locului de muncă

Exerciţii de rupere, îndoire, lipireExerciţii aplicative cu utilizarea de diferite materialeExerciţii de sortareExerciţii de înşirare, bobinare, răsucire, modelareAplicaţii cu utilizarea diferitelor materiale: hârtie, fire textile, ipsos, lut, plastelină, foi de porumb


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareExersarea deprinderilor de ordine şi igienă

Utilizarea cunoştinţelor în desfăşurarea unor lucrări în bucătărie

Exersarea deprinderilor de îngrijire a plantelor de casă şi a animalelor mici crescute în gospodărie

Exersarea conduitei independente de autoservire în diferite momente ale zilei

Exersarea autonomiei personale în mediul ambiant

Exerciţii de ordonare a obiectelor personale, a rechizitelor, jucăriilorActivităţi practice de îngrijire a claseiExerciţii de identificare şi sortare a unor alimenteActivităţi demonstrative de manipulare a obiectelor din bucătărieActivităţi practice de igienă alimentară Exerciţii de plantare în ghiveci, udare, săpareExerciţii de identificare a diferitelor plante şi animaleJoc didacticActivităţi utile de îngrijire zilnicăActivităţi practice de igienă personală şi de control al ţinutei

Exerciţii de deplasare şi plimbări spre piaţă, magazine, poştă, farmacieExerciţii practice pentru cunoaşterea banilorJoc de rol

Joc didactic

CICLU SECUNDAR Clasele: V - X

Obiective generale:


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareOperarea cu conceptul de culoare, formă, mărime - stabilirea de asociaţii, corespondenţe, comparaţii între obiecte, imagini, vocabular specific

Folosirea corectă a noţiunilor spaţiale :- Situaţii spaţiale- Poziţie- Direcţie- MişcareUtilizarea corectă a noţiunilor temporale, vocabular specific; învăţarea unităţilor de diviziune a timpuluiOrientare în mediu ambientOperarea cu conceptual de mărime, formă, culoare, spaţiu, timp

Exerciţii practice de sortare-grupareJoc didactic (set de litere, cifre, silabe de mărimi şi culori diferite)Joc de construcţieIncastrePuzzleActivităţi practice individualizateExerciţii aplicativeJoc didacticJoc de construcţiiJoc de mişcare

Descrierea unor fenomene naturaleJoc didacticExercitii de utilizare a calendarului, data zilnicăExerciţii de ordonare în succesiune cronologicăExerciţii applicative de sortare-grupare după mai multe criteriiJoc didacticJoc de mişcareConversaţii


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareEducarea expresivităţii grafice, sensibilizarea cromatică şi formarea simţului estetic

Desen figurativDesen schematizat bazat pe liniiDesen în spaţiuDesen, pictură după natură şi din imaginaţie

Stimularea abilităţii de exprimare şi de utilizare a vocabularului

Exersarea disponibilităţilor de ascultare, reproducere şi înţelegere muzicală

Pictură decorativă (sticlă, lemn, hârtie, ceramică)Recitări, interpretări de rol, dramatizarea unor povestiri, scenete, povestirea unor întâmpări cotidieneAudiţii muzicaleGrup vocalJoc de imitaţie (pantomimă)Serbări şcolareAnsambluri artisticeJoc popularTeatru de marionete


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareÎnvăţarea gesturilor manuale fundamentale: tăiere, cusut, festonat, ţesut

Utilizarea unor instrumente simple: ac, aţă, foarfecă, cuţit, maşină de cusut, maşină de călcat, ş.a.Organizarea locului de muncă şi a activităţilor de realizare a obiectelor pe etape

Exerciţii de tăiere liberă după şablon, conturExerciţii de decupareExerciţii de cusut, ţesut la gherghef sau manualExerciţii aplicative de utilizare a materialelor şi uneltelor în diferite situaţii

Confecţionare de obiecte


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareExersarea deprinderilor de ordine şi igienizare a diferitelor spaţii (clasă, şcoală, baie, bucătărie), îmbrăcăminte, încălţăminte cu utilizarea corectă a unor materiale de curăţenie şi a aparatelor de uz casnic

Utilizarea cunoştinţelor şi

Activităţi practice (spalat, măturat, ştergerea prafului)Exerciţii aplicative pentru spălat, periat, cusut îmbrăcăminteDemonstraţiaActivităţi practice de utilizare a aparatelor de uz casnicExerciţii de păstrare a principalelor

deprinderilor în activităţi de lucru în bucătărie

Folosirea uneltelor de grădinărit în pregătirea spaţiilor pentru cultivat

Conduite independente, autoservire şi autocontrol în situaţii de viaţă

produse alimentareActivităţi demonstrative de manipulare şi igienă a alimentelor Activităţi demonstrative de îngrijire şi utilizare a aparatelor de bucătărieExerciţii aplicative de alcătuire a unor meniuriActivităţi individualizate de folosire a reţetelor, cărţilor de bucate, sfaturi practiceAlcătuiri de caiete cu reţete şi sfaturi practiceExerciţii de identificare şi descriere a uneltelorActivităţi practice de greblat, spălat, plivit, udatActivităţi practice pentru cumpărarea de obiecte personale alimente, legume, medicamenteExerciţii de utilizare corectă a banilorExerciţii demonstrative de stimulare a atitudinii de cooperare, ajutor în realizarea activităţilor Studiu de caz

CONTINUTURI

MODULUL I: Formarea şi exersarea capacităţilor perceptive-motrice- exersarea abilităţii senzoriale- învăţarea conduitei de organizare-structurare spaţială- învăţarea conduitei de organizare-structurare temporală- orientare în mediu ambiant

MODULUL II: Activităţi de expresie motrică- exersarea motricităţii fine a mâinilor- învăţarea gesturilor motrice fundamentale- operaţii de coordonare motrică

MODULUL III: Comportamente independente prin activitati ocupationale- activităţi de expresie grafico-plastică

- activităţi de expresie verbală / muzicală / dramatizare

MODULUL IV: Exersarea gesturilor manuale simple

- ruperea, îndoirea, lipirea

- înşirare, bobinare, răsucire, modelare

- confecţionarea diferitelor obiecte

MODULUL V: Exersarea gesturilor fundamentale preprofesionale- utilizarea de unelte simple

- activităţi de utilizare a materialelor şi aparatelor

- comportamente de organizare a activităţii

MODULUL VI: Exersarea deprinderilor de muncă prin activităţi practice- deprinderi de ordine şi igienizare

- lucrări în bucătărie

- exersarea deprinderilor de îngrijire a plantelor, spaţiilor cultivate, animalelor

- cultivarea conduitei independente în situaţii de viaţă


- activităţile ocupaţionale abordează dezvoltarea personalităţii sub cele trei mari aspecte: senzorio-motor, cognitiv, psihosocial

- cultivarea deprinderilor şi abilităţilor pentru muncă- educarea capacităţii de reacţie şi adaptare în diferite situaţii de muncă- cultivarea de relaţii interpersonale pozitive în micro şi macrogrup- dezvoltarea unor stări afective pozitive, de linişte, reducând stările de

tensiune, anxietate, comportament agresiv- contribuie la dezvoltarea unor funcţii şi procese psihice începând cu cele

primare senzaţii, percepţii, reprezentări şi terminând cu cele mai complexe din sfera afectivităţii, imaginaţie, comportament.

SUGESTII METODOLOGICE

Metodologia folosită pentru învăţarea, formarea şi dezvoltarea comportamentelor pentru muncă şi autonomie socială vor raspunde cerinţelor:

- caracterul personalizat al intervenţiei educaţionale- raportarea tuturor stadiilor de învăţare/formare a comportamentelor, la viaţa

obişnuită, cât mai normal posibil- elaborarea de programe cu respectarea interdependenţei reciproce între:

evaluarea iniţială – conţinut, sarcini de învăţare/formare – evaluare finală care determină actul de decizie în reproiectarea programelor educaţionale

- metodologia şi instrumentele de învăţare sunt utilizate în raport cu particularităţile ce le prezintă colectivul de elevi, cu deosebire, studii de caz impuse de diagnostic

- elevii sunt puşi în situaţii concrete, practice de învăţare fiind stimulaţi în manevrare / manipulare de materiale, obiecte, aparate

- menţionarea unui climat optim, securizant pozitiv de stimulare şi încredere în posibilitaăţile proprii, în rezolvarea cu succes a unei sarcini

BIBLIOGRAFIE

- Asociaţia RENINCO România „Curriculum pentru copiii cu deficienţe (dizabilităţi) severe şi profunde”, Iunie, 2002

- Ausubel P.D.- „ Învăţarea în şcoală ” – EDP Bucureşti 1986- Beniuc M., Chircev A.- „ Probleme fundamentale ale psihopedagogiei” Ed.

ASSP 1980- Creţu E. „ Psihopedagogia şcolară pentru învăţământul primar ”-Ed. Aramis

Bucureşti 1999- Lambert Luc. - „ Enseignement special et handicap mentale ” Paris 1986- Păunescu C., Muşu I. „ Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat

mintal ” Ed. Medicală Bucureşti, 1990- Păunescu C. -„ Deficienţa mintală şi procesul învăţării ”- EDP Bucureşti 1977- Păunescu C. -„ Deficienţa mintală şi organizarea personalitatii”- EDP Bucureşti


inadaptat ”- EDP Bucureşti 1984- Radu T.I. -„ Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului ”- EDP

Bucureşti 1983- Stanica I. -„ Psihopedagogie specială. Deficienţe senzoriale ”, Ed. Pro-

Humanitas, Bucureşti 1997

- Zazzo R. -„ Debilităţile mintale ”, EDP Bucureşti 1979

STIMULARE COGNITIVĂ

NOTA DE PREZENTARE

Procesul construirii personalităţii începe imediat după naştere şi continuă toată viaţa. Uneori acest proces îndelungat, complex poate fi perturbat deviat de o serie de factori, înregistrînd stagnări şi regrese, cu perioade de inegalitate, de dezvoltare dizarmonică şi chiar haotică. Ne referim la situaţiile complexe impuse de o serie de deficienţe: intelectuale, senzoriale, motrice, asociate care pot surveni chiar de la naştere sau într-un anumit moment al existenţei. Acestea pot conduce la dificultăţi de învăţare şi adaptare. Educaţia cognitivă a copilului cu DSP este necesară şi specifică. Universul acestuia trebuie descompus în termeni de experienţă interindividuală printr-un proces de direcţionari care să ducă la achiziţii de comportamente de învăţare satisfăcătoare.

În consecinţă, structurarea proceselor de cunoaştere constituie un modul complex şi dominant, căruia îi urmează dezvoltarea cognitivă şi învăţarea instrumentală, într-un parcurs diferit de învăţarea copilului obişnuit.

Ca să înceapă să înţeleagă sensul lucrurilor din jurul său, un copil cu deficienţe severe trebuie să perceapă informaţii esenţiale din mediu, iar apoi să le folosească în situaţii curente de viaţă. Mulţi dintre copiii cu dizabilităţi întâmpină dificultăţi, fie la receptarea informaţiilor, fie la recunoaşterea şi folosirea lor ulterioară. La aceşti elevi, antrenamentul de gândire consumă un timp îndelungat, dar este esenţial pentru dezvoltarea autonomii reale.

Pentru a adopta o atitudine de autodepăşire în plan şcolar, psihosocial şi cultural, elevul deficient mintal este stimulat printr-o metodologie specială să – şi însuşească ,,cultura instrumentală,, (citit-scris , socotit ) ca etapă indispensabilă în procesul de pătrundere în lumea valorilor de ordin cognitiv, moral, estetic etc. Cultura instrumentală este completată şi amplificată prin parcurgerea materiilor specifice ariilor curriculare din planul de învăţământ, la care se adaugă disciplinele opţionale, astfel încât şcoala să vină în întâmpinarea intereselor de cunoaştere ale elevului, să dezvolte disponibilităţile sale de cunoaştere, să-l orienteze în mediul social şi informaţional, atât de complex şi de vast, ce caracterizează lumea de azi . Copilul cu D.S. P. este dezorientat, acţionează haotic, face adesea crize de furie pentru că nu este înarmat cu abilităţi / deprinderi care să-i permită un răspuns adecvat în contexte diferite. După cum observăm există toate premisele pentru a-l considera « candidat » la o personalitate imatură psihologic şi social. Într-adevăr, dacă e să pornim de la ideea că activitatea este modul esenţial de existenţă al omului şi al psihicului său, este cea care conduce la sedimentari şi cristalizări psihice la apariţia unor structuri relativ invariante pare a fi logic faptul că orice acţiune bine structurată care decurge dintr-una anterioară şi deschide calea

catre o altă, poate fi de un real folos pentru un psihic în plin proces de formare şi structurare. Activităţile din programul de completare, consolidare susţinute de învăţătorii-educatori şi profesorii-educatori din cadrul şcolilor speciale, constituie o oportunitate pentru realizarea a unor obiective majore privind terapia, compensarea elevilor cu DSP. Acordarea de şanse egale şi elevilor cu DSP denotă faptul că societatea noastră promovează valorile democratice şi umaniste, valori identificabile în politica şcolară de integrare a elevilor cu deficienţe în cadrul învăţământului public. Elevul cu deficienţă mintală nu este segregat, ci instruit şi educat alături de elevul normal, este pus în situaţia de a intra în contact social, de a schimba informaţii, de a se compara şi de a tinde către personalitatea elevului normal din punct de vedere intelectual chiar dacă această distanţă este mare în cazul copiilor cu deficienţe severe /asociate. Elevul deficient mintal trebuie să atingă un nivel minim de cultură generală, să dovedească minime capacităţi de receptare, de înţelegere şi de comunicare a informaţiilor cu semnificaţie culturală. Stimularea cognitivă trebuie să adauge metode suplimentare sprijinirii dezvoltării proceselor cunoaşterii elemente de genul : spaţiu cultural (naţional şi universal, domeniul literaturii, artelor, geografic etc.) sau timp istoric, social, casnic etc. care să faciliteze adaptarea elevului cu DSP la mediul său, diminuându-i deficienţa. Construirea realului la copil necesită şi aceasta dimensiune culturală fără de care personalitatea sa nu se poate structura şi organiza. Finalitatea educaţională vizează individul cât mai armonios integrat spaţiului şi timpului său socio-cultural, astfel - orice intervenţie întreprindem trebuie circumscrisă acestui deziderat. Personalitatea constituită este expresia acestei multiple conjugări de factori, unde doar educaţia este bine structurată şi intenţională, principiile sale de acţiune fiind formative şi corective.

CICLUL PRIMAR

1. Formarea şi învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul ambiant.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareExersarea propriilor simţuri pentru a observa şi a investiga mediul înconjurător

Exerciţii de detectare, identificare, discriminare a surselor de stimulare, a obiectelor şi fiinţelor cu care vine în contact.Exerciţii de identificare a parţilor corpului propriu şi ale partenerului .Exerciţii de mişcare cu părţile corpului propriu .Exerciţii de stimulare şi integrare senzorială.Exerciţii de identificare, discriminare a formelor, culorilor, mărimilor, sunetelor, vocilor, mirosurilor, gusturilor, texturilor, temperaturilor etc.

Orientarea spatio-temporală în mediul obişnuit

Exerciţii de identificare a locului unde se afla.Exerciţii de identificare a 4-5 poziţii în spaţiul proxim (prin raportare la propriul corp ).Exerciţii de identificare a momentelor zilei prin raportare la propria activitate .

Formarea unor scheme de conduită implicate in operaţii actiuni, simple .

Exerciţii de manipulare a obiectelor cu diverse forme, mărimi, culori etc.Exerciţii de coordonare oculo-manuală; verbalizarea paşilor (sau utilizarea limbajului mimico-gestual unde este cazul)Exerciţii de mişcare realizate cu ajutor, dupa model (reproduse prin imitaţii) implicate în realizarea unor acţiuni, activităţi, simple; verbalizarea paşilor (sau utilizarea limbajului mimico-gestual unde este cazul)

2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psiho-individuale în vederea formării unor comportamente independente.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareMemorarea unor date, fapte şi evenimente etc. exersate

Exerciţii de denumire a părţilor corpului, a momentelor zilei, a poziţiilor spaţiale (sus/jos, faţă /spate ).Exerciţii de denumire a formelor mărimilor culorilor, sunetelor, vocilor, texturilor, temperaturilor etc. Exerciţii de repetare a unor cuvinte, propozitii, poezii foarte scurte.

Înţelegerea şirului logic din cadrul unei acţiuni simple

Exerciţii de verbalizare/imitare a mişcărilor şi operaţiilor unei acţiuni

Rezolvarea de probleme cotidiene simple

Exerciţii pentru :- perceptia, recunoasterea şi

identificarea problemelor, de exemplu obtinerea jucăriei care se află într-un loc inaccesibil;

- gândirea: descompunerea problemei în elemente mai simple, de exemplu pregătirea mesei care presupune mai multe etape;

- planificarea modului de rezolvare a problemei;

- acţiune: reamintirea şi reproducerea modului în care o problemă a fost rezolvată anterior;

- evaluare: evaluarea modului în care a funcţionat planul de acţiune, dar şi schimbarea planului iniţial, dacă este cazul.

Un exemplu simplu de rezolvare de problemă în situaţii cotidiene: menţinerea curăţeniei în sala de clasă sau acasă.

3. Formarea şi educarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi pentru muncă.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare Manipularea şi identificarea obiectelor instrumentelor şi materialelor folosite în activităţi

Exerciţii de mişcare cu părţile corpului propriu.Exerciţii de coordonare oculo-manuală Exersarea gesturilor manuale fundamentale.Exerciţii de diferenţiere şi folosire a obiectelor în funcţie de utilitatea lor.

Coordonarea unor scheme de conduită cu un scop precis

Exerciţii practice pentru însuşirea unor acţiuni simple şi coordonarea lor; verbalizarea paşilor necesari.Exerciţii practice pentru elaborarea unor produse.

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea în plan social.

Obiective de referinţa Exemple de activităţi de învăţare Cristalizarea conştiinţei de sine Exerciţii pentru :

- Conştientizarea corpului propriu prin identificarea, denumirea sau indicarea prin gesturi a părţilor corpului propriu- Recunoaşterea persoanelor apropiate (membrii familiei, prieteni, personal de îngrijire)- Cunoaşterea funcţiilor de bază ale diferitelor părţi ale corpului (auz, văz, mişcare, miros, gust, pipăit).- Conştientizarea senzaţiilor de durere, foame, sete, frig, cald şi denumirea lor sau indicarea prin semneExerciţii de identificare şi denumire a numelui propriu, a numelor membrilor familei, ale colegilor, prietenilor etc.

Trezirea interesului pentru mediul natural, şcolar, social.

Exerciţii de identificare şi exersare a formelor de salut, a formulelor de adresare corectă, a formulelor pentru exprimarea a trăirilor, emoţiilor, sentimentelor

Reproducerea diferenţiată şi exersarea mişcărilor implicate în autoservire

Exerciţii de îmbrăcat/dezbrăcat cu verbalizarea paşilor Exerciţii pentru igiena personală, pentru auto-hrănire etc cu verbalizarea paşilor (sau utilizarea limbajului mimico-gestual unde este cazul )

Exerciţii pentru :

- antrenarea mecanismelor de autocontrol asupra reacţiilor motrice;

- controlul emoţional în situaţii noi, necunoscute

- experimentarea şi controlul sentimentelor de esec, de pierde, de frustrare

- evitarea comportamentelor de auto-mutilare

- evitarea stimulilor care perturbă derularea unei acţiuni în bune condiţii

- evitarea comportamentelor agresive sau emoţional extreme

Auto-control emoţional şi comportamental

CICLUL SECUNDAR Clasele: V - X

1. Învăţarea conduitelor de orientare, cunoaştere, adaptare în mediul ambiant.

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareIntegrarea perceptivă a informaţiilor receptate din mediul în care se află copilul

Exerciţii de operare cu stimulii senzoriali, cu obiecte din mediu etc.Exerciţii de stimulare şi integrare perceptivă.Exerciţii de organizare spatio temporală.Exerciţii de operare cu forme, culori, mărimi, sunete, voci, mirosuri, gusturi, texturi, temperaturi etc Exerciţii de manipulare a obiectelor cu diverse forme, marimi, culori etc

Organizarea spatio-temporală Exerciţii pentru :Intuirea spaţiului distinct de timp (aici- acolo, acum- apoi)Exerciţii de descriere, exerciţii demonstrative Formulare de răspunsuri adecvate la întrebăriJocuri de rol.Desfăşurarea de acţiuni independente în spaţii mai largi (traseul casă –şcoala în curtea şcolii ).

Reproducerea planurilor de acţiune pe o temă dată

Exerciţii de coordonare a operaţiilor, acţiunilor într-o înşiruire logică astfel încât să conducă la desfăşurarea unei activităţi /la obţinerea unui produs.

2. Stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor psiho-individuale în vederea formării unor comportamente independente.


Reactualizarea unor date, fapte şi evenimente în funcţie de solicitări

Exerciţii de analiză a mişcarilor pe care le face Exerciţii de mişcarea care solicită precizie, echilibru, aprecierea distanţelor Exerciţii de redare din memorie a unor informaţii, a unor acţiuni Efectuarea unor desene, scheme, din memorie

Înţelegerea şirului logic din cadrul unei activităţi situaţii

Exerciţii pentru reprezentarea mintală a acţiunilor. Exerciţii pentru stabilirea mintală a scopului, planului acţiunii, activităţii

Rezolvarea de probleme (inclusiv cotidiene)

Exerciţii pentru a şti cum să rezolve probleme cotidiene, pentru a aplica cunostinţele asimilate în situaţii concrete de viaţă

2. Formarea şi educarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi

pentru muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareDezvoltarea deprinderilor de a combina materiale şi a folosi instrumente pentru realizarea unui produs.

Exerciţii de mişcare cu părţile corpului propriu.Exerciţii coordonare dinamică generală Exerciţii de coordonare statică Exerciţii de coordonare oculo-manuală Exersarea gesturilor manuale fundamentale.Exerciţii de diferenţiere şi folosire a obiectelor în funcţie de utilitatea lor.

Conştientizarea operaţiilor şi acţiunilor implicate în realizarea independentă a unor produse finite

Exerciţii practice pentru derularea unor activităţi; verbalizarea acestora Exerciţii practice pentru elaborarea unor produse; verbalizarea acestora

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea în plan social.

Obiective de referinţa Exemple de activităţi de învăţareStructurarea conştiinţei de sine Discutarea documentelor personale

jocuri de rol. Conştientizarea şi dezvoltarea unor conduite sociale adecvate.

Exerciţii pentru comunicarea unor experienţe personale, a unor evenimente.Jocuri de rol pentru stimularea nevoii de apartenenţă la grup Exerciţii pentru formarea unui comportament imitativ pozitivJocuri de rol pentru :- dezvoltarea unor relaţii sociale, de

exemplu atenţia şi toleranţa faţă de ceilalţi, empatia, împărtăşirea sentimentelor, realizarea unui echilibru între a asculta şi a răspunde etc.

- câştigarea şi menţinerea atenţiei celor din jur, atunci când copilul doreşte să ia parte la activităţile de grup

- adoptarea şi acceptarea unor roluri în grup

- recunoaşterea şi acceptarea regulilor de grup

- recunoaşterea şi respectarea unui scop comun în activităţile de grup, de exemplu atunci când copiii pregătesc o serbare.

Discuţii pe teme cum sunt :- cultura - gustul între da şi nu - ce are valoare şi ce nu are valoare - ce modele (personale sau artistice sau fictive (personaje din literatura, filme etc.) trebuie să urmez şi ce nu trebuie să urmez - violenta – nonviolenţa - drogul, moarte albă -comportamente problema: - agresiune / automutilare - moda şi bunul gust

- comunicarea preferinţelor şi a opţiunilor- alegerea activităţilor de timp liber- implicarea în organizarea acestor

activităţi- alegerea, evaluarea, interpretarea

informaţiilor din media.Dezvoltarea unor scheme de conduită cu implicaţii în autoservire.

Exerciţii de îmbrăcat /dezbrăcat Exerciţii pentru igiena personală, pentru auto-hrănire etc Exerciţii de fixare a acţiunilor prin verbalizareExerciţii pentru : - derularea cotidiană a unor proceduri medicale - deprinderea unor reguli de acţiune şi comportament în grup- deprinderea unor activităţi cotidiene (pregătirea mesei, cumpărăturile etc)- înţelegerea modului de alimentaţie dietetic, acolo unde este cazulfolosirea obiectelor casnice (aspirator, cuptor cu microunde etc.)

Dezvoltarea capacităţilor de autoevaluare a unor conduite, activităţi

Exerciţii de analiza a unor produse proprii sau ale celorlalţi, a unor activităţi Exerciţii de redare verbală, de descriere a impresiilor, concluziilor Discuţii în grup pe o tema dată

CONŢINUTURI

CICLU PRIMAR

I. Organizarea perceptiv- motrică

- folosirea văzului (fixarea privirii, inspectarea, analiza imaginilor, urmărirea detaliilor)

- folosirea auzului (ascultarea, răspunsul la un anumit sunet)- folosirea percepţiei tactile (recunoaşterea texturilor, a grosimilor, a consistenţei

materialelor)- coordonarea perceptivă (văzul şi auzul, tactul şi gustul etc.)- Integrare senzorială - Insuşire schema –corporală - Orientare spaţio-temporală

II. Organizarea operaţional-cognitivă

- explorarea şi manipularea obiectelor, care îl ajută pe copil să înţeleagă şi să aplice ideea de permanenţă a obiectului

- recunoaşterea, predicţia şi interpretarea unor scheme şi modele de situaţii cotidiene (succesiunea unor momente ale zilei, recunoaşterea semnificaţiei clopoţelului în pauză etc.)

- compararea, sortarea, gruparea, clasificarea obiectelor şi a imaginilor

III. Comportament cognitiv

Înţelegerea semnificaţiei unor mesaje auzite Adecvarea situaţională a mesajului verbalÎnţelegerea semnificaţiei unor gesturi –acţiuni Exprimarea adecvată a unor trăiri Verbalizarea unor operaţii, acţiuniElemente de prelexie /pregrafie Elemente de lexie şi grafie Elemente de calcul elementarRezolvarea de probleme simple (inclusiv probleme cotidiene )Operatii/ acţiuni necesare în desfăşurarea unor activităşi concrete Operatii/ acţiuni necesare pentru formarea abilităţilor interpersonale

CONŢINUTURI

CICLU SECUNDAR

Clasele: V - X

I. Organizarea perceptiv- motrică

- Integrare senzorial –perceptivă- Organizare spatio-temporală - Organizare schema corporalaă- Raţionament perceptiv

II. Organizarea operaţional-cognitivă

- analiza şi sinteza elementelor- predicţia, anticiparea evenimentelor- rememorarea informaţiilor sau a rezultatelor acţiunilor- înţelegerea cauzelor şi efectului- realizarea conexiunilor între obiecte, evenimente şi rezultatele acţiunilor

III. Comportament cognitiv

Înţelegerea relaţiilor cauză –efect Înţelegerea semnificaţiei unor mesaje auzite/citite Înţelegerea şirului logic din cadrul unor unor acţiuni –evenimente Redarea verbală a etapelor unor activităţi –evenimente .Însuşirea şi automatizarea achiziţiilor fundamentale citit –scris –calcul Însuşirea şi automatizarea a unor operaţii şi acţiuni necesare în desfăşurarea unor activităţi concrete Însuşirea şi automatizarea a unor operaţii şi acţiuni necesare pentru formarea abilităţilor interpersonale

SUGESTII METODICE

Învăţătorul –educator şi profesorul educator trebuie să utilizeze tehnicile de flexibilizare cognitivă pentru a valorifica la maxim potenţialul de cunoaştere al elevului D.S.P dar şi valenţele educaţiei pentru valori, adevărate căi de deschidere către valorile culturii naţionale şi către mediul înconjurător natural, şi cultural, către cunoaşterea de către elevi a valorilor care întemeiază normele sociale, relaţiile interpersonale şi comportamentele sociale dezirabile. Cunoaşterea combină mai multe procese mentale corelate: percepţia şi reprezentarea, memoria, limbajul, gandirea şi raţionamentul, rezolvarea de probleme. Ideea de bază este de a forma la copiii cu deficienţe severe posibilitatea de a “şti cum” să reacţioneze în situaţii cotidiene de viaţă, dar şi de a le îmbogăţi sfera generală de informaţii şi cunoştinţe.

Activităţile educaţional terapeutice de stimulare cognitivă vor ţine cont de achiziţiile elevilor din programul de dimineaţă şi vor avea menirea de a pune copilul să le exerseze în contexte diferite cât mai familiale, în cadrul unor teme ca: ”Eu şi familia mea”, „ La cumpărături cu colegii mei” etc. Importantă este organizarea activităţilor din cadrul temelor cu legătură între ele în sensul că după o activitate cum ar fi „Ne pregătim pentru teatru „ să urmeze o alta precum „ Ne pregătim pentru circ” astfel încât elevul să aibă prilejul să folosească o serie de informaţii din prima temă ( ca de exemplu ne cumpărăm bilete, ne pregătim maşina etc), dar totodată să poată face şi diferenţieri între ceea ce vizionăm la teatru şi ceea ce vizionăm la circ. Este foarte important ca operaţiile, acţiunile, activităţile desfăşurate să fie bine exersate şi însuşite înainte de a trece la operaţii, acţiuni, activităţi noi astfel încât să se obţină modificări durabile în plan cognitiv. La un anumit interval de timp, este indicat să se desfăşoare „activităţi integratoare” în sensul că elevul să reia toate activităţile desfăşurate anterior, la un nivel superior. Astfel: în cadrul unei teme precum „La cumpărături” elevii vor trebui să ştie să folosească formule de adresare, să descrie anumite produse, să ştie să le facă reclamă, să ştie să citească o listă de mărfuri, să completeze chitanţe, să completeze biletele cu preţuri,să calculeze banii, să exerseze diverse gesturi, etc. În felul acesta avem certitudinea că achiziţiile şcolare ale elevilor îşi găsesc expresia în comportamente adecvate.care să le permită adaptarea. În cadrul unei activităţi de obicei este indicat să se vizeze obiective operaţionale desprinse din obiectivele cadru în ansamblul lor.

Este necesar ca elevii să – şi folosească simultan simţurile, să se urmărească stimularea perceptivă, integrarea perceptivă, formarea raţionamentului perceptiv, verigi importante pentru trecerea spre cognitiv şi logic. Este bine ca activităţile să fie alese astfel încât acestea să antreneze din punct de vedere afectiv subiecţii.

În continuare vom arăta cum se poate raporta învăţătorul educator şi profesorul educator la diversele discipline din programul dimineţii pentru a –şi

eficientiza munca şi a stimula adecvat elevii. Sugestiile sunt orientative şi lasă loc fiecărui cadru didactic să-şi organizeze cât mai creativ munca.

Elemente de matematică aplicată. Conţinutul învăţării să vizeze fapte şi circumstanţe (situaţii) care au semnificaţie în viaţa cotidiană. De exemplu: să compare cantităţile folosind măsuri şi greutăţi, să ştie să folosească banii şi să-şi organizeze timpul . În activităţile cotidiene, practice de viaţă să înveţe să compare, să clasifice, să adune, să scadă, să înmulţească, să împartă. Să-şi poată forma deprinderi aritmetice prin manipularea cantităţilor şi a numerelor în mod gradual, dezvoltând înţelegerea onor relaţii şi algoritmi de calcul elementar. Învăţătorul/profesorul-educator trebuie să selecteze procedeele şi metodele de învăţare care să structureze perceptivitatea vizuală şi capacităţile tactil - kinestezice. Activităţile să fie adaptate nivelului individual şi de vârstă al elevului (clasei de elevi) sub raportul înţelegerii limbajului şi înţelegerii acestuia (acestora).

a. Cunoaşterea mediului înconjurător Este extrem de utilă pentru copiii cu dizabilităti severe cunoaşterea plantelor,

a mediului în care se dezvoltă ele, a ciclului lor de viaţă, a modului lor de îngrijire. Nu trebuie uitat că mulţi dintre copii pot învăţa relativ uşor să lucreze in domeniu. Varietatea plantelor şi animalelor, explorarea lor, îi ajută pe copii să conştientizeze diferenţele dintre aspectele lumii înconjurătoare, să recunoască similarităţi, să poată grupa sau clasifica.

Educatorul trebuie să aibă în vedere ca un obiectiv important în activităţile de cunoaştere este să dezvolte la elevul cu deficienţe severe, profunde asociate relaţii emoţionale adecvate cu privire la plante şi animale să-l înveţe să respecte orice înseamnă viaţa. Se va insista şi pe rolul acestora în viaţa lor. Astfel că elevii vor fi antrenaţi în îngrijirea plantelor din clasa şi curtea şcolii în organizarea „ colţului viu”; acvariu, creşterea şi îngrijirea unor manuale mici.

b. Cunoaşterea şi igiena corpului uman. Se va urmări cunoaşterea părţilor corpului şi a funcţiilor principalelor organe şi în special a regulilor de igienă corporală pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

c. Obiecte şi fenomene din mediul înconjurătorCunoştinţele şi înţelegerea obiectelor şi a materiei începe de la explorarea

acestora cu ajutorul simţurilor. Copilul va putea astfel să sorteze şi să clasifice materialele sau obiectele, să recunoască asemănările şi deosebirile dintre ele, să le numească, să descrie proprietăţile lor caracteristice.

Copiii trebuie să puşi în situaţia de a experimenta schimbările pe care materialele le pot suferi: de formă, volum, stare (ex. îngheţarea apei, topirea ciocolatei, dizolvarea zahărului în apă etc.). Trebuie să înţeleagă diferenţele dintre schimbările reversibile şi ireversibile ale materiei.

Majoritatea copiilor cu deficienţe severe pot înţelege fenomene fizice simple (rolul electricităţii, pământul, natura, fenomenele meteorologice). Ei trebuie să fie

capabili să-şi organizeze acţiunile în funcţie de derularea unor astfel de fenomene. Copiilor li se vor explica noţiuni simple legate de lumină şî întuneric, de particularităţile pământului, ale soarelui, ale altor corpuri cereşti.

Învăţătorul/profesorul-educator trebuie să prezinte clar anumite fenomene fizice (exemplu: transformările fizice ale apei) şi fenomene chimice (exemplu: observarea rolului oxigenului în menţinerea arderii) insistând pe aspecte de poluare a mediului de prevenire a efectelor negative ale fenomenelor chimice etc. De asemenea trebuie familiarizat cu o serie de cunoştinţe cu privire la curentul electric, cu privire la pericolele pe care le implică şi la modalităţile de prevenire a unor fenomene nedorite.

Se vor întreprinde activităţi care să sublinieze importanţa unor substanţe chimice precum sarea de bucătărie, amidonul, bioxidul de carbon, oxigenul etc.

Este indicat ca învăţătorul/profesorul-educator să organizeze vizitarea unor ateliere, întreprinderi etc pentru ca elevii să ia contact direct cu specificul meseriilor pentru care vor opta la terminarea şcolii. Se va pune accent pe îndeletnicirile muncitorilor, pe ceea ce au văzut în atelierele respective.Totodată este foarte important să se desfaşoare activităţi practic-aplicative în completarea instruirii practice.

EXEMPLE ORIENTATIVE DE SUBIECTE APLICATIVE

1 Corpul uman2 Familia 3 Şcoala 4 Oraşul 5 Ţara noastră 6 Reguli de circulaţie 7 Reguli igienico sanitare 8 Reguli de comportare civilizată 9 Meserii unelte 10 Evenimente festive 11 Excursii, vizionări de spectacole 12 Formulare cu destinaţie oficială 13 Povestiri, poezii

ACTIVITĂŢI LUDICE

NOTA DE PREZENTARE

Una din cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Sub influenţa jocului se formează, se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate psihică a copilului. Copiii cu deficienţe medii, severe, profunde sau asociate reacţionează pozitiv la acest tip de activitate şi îşi pot însuşi cunoştinţe şi comportamente elementare cel mai uşor prin joc.

Prezenta programă se doreşte a fi un ansamblu unitar de modele de abordare a copiilor cu deficienţe medii, severe, profunde sau asociate în scopul dobândirii şi exersării unor structuri psihoindividuale capabile să potenţeze procesele de învăţare şi dezvoltare, de integrare şcolară şi socială a acestora. Aceste modele de intervenţie sunt subordonate obiectivelor generale urmărite în activităţile educaţionale complementare desfăşurate la clasă de învăţătorul/profesorul-educator din şcoala specială, pe parcursul ciclului primar şi secundar de şcolarizare.

Programa oferă un cadru larg, perfectibil de abordare pentru toate tipurile de deficienţe, iar responsabilitatea opţiunii în alegerea conţinutului, formelor şi mijloacelor de realizare revine învăţătorului-educator şi profesorului-educator din şcoala specială.

CICLUL PRIMAR


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareExplorarea senzorială (vizuală, auditivă, gustativă, olfactivă, tactil-kinestezică) a obiectelor, spaţiului, fiinţelor

Formarea şi dezvoltarea conduitelor perceptiv-motrice (percepţia corporalităţii, percepţia culorii, formei, mărimii obiectelor, percepţia spaţiului şi timpului)

Cunoaşterea şi operarea cu elementele realităţii înconjurătoare

Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii vizualeJocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditiveJocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii tactil-kinesteziceJocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii olfactiveJocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativeJocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale şi lateralităţiiJocuri perceptiv-motrice pe criterii de culoare, mărime, formăJocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare spatială Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporalăJocuri de imitare a unor conduiteJocuri de manipulare a unor obiecteJocuri cu reguliJocuri motrice simboliceJocuri simbolic-reprezentativeJocuri cu operaţii concrete (analiza, sinteza, comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare)Jocuri de soluţionare a unor problemeJocuri de construcţie (în plan vertical, orizontal, în aer liber)Jocuri de asamblareJocuri verbaleJocuri cu reguli

2. Stimularea, dezvoltarea disponibilităţilor individuale cu formarea unor comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareStimularea şi dezvoltarea unor procese psihice ca bază pentru formarea comportamentelor independente

Exersarea structurilor psihoindividuale dobândite în diferite tipuri de comunicare

Valorificarea structurilor psihioindividuale în conduite independente

Jocuri de stimulare a atenţiei, memoriei, imaginaţieiJocuri de dezvoltare a inhibiţiei voluntare şi autocontroluluiJocuri funcţionaleJocuri cu obiecte concreteJocuri de sistematizare empiricăJocuri asociativeJocuri de cuvinteJocuri de exersare a aparatului fono-articulator (jocuri onomatopeice, jocuri de pronunţie corectă a cuvintelor etc.)Jocuri verbaleJocuri simboliceJocuri de asociaţii Jocuri de exersare a diferitelor tipuri de comunicareJocuri de rolJocuri cu subiecte din viaţa cotidianăJocuri de acţiune cu obiectele pentru satisfacerea unor trebuinţe, necesităţi propriiJocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personalăJocuri de acţiune concretă cu elementele mediuluiJocuri de exersare a achiziţiilor instrumentaleJocuri-competiţii

3. Formarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi de muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareFormarea şi dezvoltarea unor conduite motrice generale şi manuale

Exersarea conduitelor manuale dobandite in actiuni organizate

Valorificarea conduitelor manuale prin realizarea unor produse în cadrul activităţilor polivalente

Jocuri de imitare gestualăJocuri de mişcare variateJocuri de manipulareJocuri de echilibruJocuri de exersare a coordonării oculo-manuale şi bimanualeJocuri de construcţieJocuri de asamblareJocuri de expresie corporalăJocuri de îndemânareJocuri de expresie grafico-plasticăJocuri-întreceriJocuri de îndemânare

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea în plan social

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareIniţierea şi stabilirea de relaţii cu cei din jur utilizând diverse forme de comunicare

Participarea la situaţii de comunicare şi relaţionare socială

Jocuri onomatopeiceJocuri de pronunţie corectă a cuvintelorJocuri de expresie corporală (mişcare şi ritm)Jocuri de dezvoltare a reprezentărilor vizuale, auditive, tactil-kinesteziceAudiţii, vizionariJocuri de stimulare, dezvoltare a diferitelor tipuri de comunicare (verbală, mimico-gestuală etc.)Jocuri simboliceJocuri de imitare a unor modele comportamentaleJocuri de identificare cu un modelJocuri de dezvoltare a limbajului expresivJocuri de expresie afectivă Jocuri de rol, jocuri de alternanţă de rolJocuri de stimulare, corectare a unor comportamenteJocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, din basme şi poveşti

Rezolvarea unor situaţii practice de viaţa prin folosirea experienţei personale

Jocuri-dramatizare, dramatizariŞezători, serbări, aniversăriJocuri de mişcareJocuri de rolJocuri cu subiecte din viaţa cotidianăJocuri de socializareJocuri de relaxareJocuri cu reguli (individuale, colective)Jocuri-competiţiiJocuri distractive

CICLUL SECUNDAR Clasele: V - X


Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareIntegrarea senzorială (vizuală, auditivă, gustativă, olfactivă, tactil-kinestezică) a obiectelor, spaţiului, fiinţelor

Dezvoltarea şi organizarea conduitelor perceptiv-motrice (percepţia corporalităţii, percepţia culorii, formei, mărimii obiectelor, percepţia spaţiului şi timpului)

Jocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii vizualeJocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii auditiveJocuri de ritmAudiţii, vizionăriJocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii tactil-kinesteziceJocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii olfactiveJocuri pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativeJocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale şi lateralităţiiJocuri perceptiv-motrice pe criterii de culoare, mărime, formăJocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare spatială Jocuri perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporalăJocuri de imitare a unor conduiteJocuri de manipulare a unor obiecteJocuri cu reguli

Cunoaşterea şi operarea cu elementele realităţii înconjurătoare

Jocuri motrice simboliceJocuri simbolic-reprezentativeJocuri cu operaţii concrete (analiza, sinteza, comparare, asociere, ordonare, seriere, clasificare)Jocuri de soluţionare a unor problemeJocuri de construcţie (în plan vertical, orizontal, în aer liber)Jocuri de asamblareJocuri de îmbinare cu caracter tehnicJocuri verbaleJocuri cu reguli

2. Stimularea, dezvoltarea disponibilităţilor individuale cu formarea unor comportamente independente

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareDezvoltarea unor procese psihice ca bază pentru formarea comportamentelor independente

Exersarea structurilor psihoindividuale dobândite în diferite tipuri de comunicare

Valorificarea structurilor psihioindividuale în conduite

Jocuri de stimulare a atenţiei, memoriei, imaginatieiJocuri de dezvoltare a inhibiţiei voluntare şi autocontroluluiJocuri funcţionaleJocuri cu obiecte concreteJocuri de sistematizare empiricăJocuri asociativeJocuri de cuvinteJocuri de exersare a aparatului fono-articulator (jocuri onomatopeice, jocuri de pronunţie corectă a cuvintelor etc.)Jocuri verbaleJocuri simboliceJocuri de asociaţii Jocuri de exersare a diferitelor tipuri de comunicareJocuri de rolJocuri cu subiecte din viaţa cotidianăJocuri de acţiune cu obiectele Jocuri de exersare a deprinderilor de autonomie personală

independente Jocuri de acţiune concretă cu elementele mediuluiJocuri de exersare a achiziţiilor instrumentaleJocuri de antrenamentJocuri-competiţii

3. Formarea unor abilităţi manuale şi a unor deprinderi de muncă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareDezvoltarea unor conduite motrice generale şi manuale

Exersarea conduitelor manuale dobandite în acţiuni organizate

Valorificarea conduitelor manuale prin realizarea unor produse în cadrul activităţilor polivalente

Jocuri de imitare gestualăJocuri de mişcare variateJocuri de manipulareJocuri de echilibruJocuri de exersare a coordonării oculo-manuale şi bimanualeJocuri de contrucţieJocuri de asamblareJocuri de expresie corporalăJocuri de îndemanareJocuri de expresie grafico-plasticăJocuri-întreceriJocuri de îndemanare

4. Exersarea conduitelor independente pentru integrarea în plan social

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţareStabilirea de relaţii cu cei din jur utilizând diverse forme de comunicare

Participarea voluntară la situaţii de comunicare si relaţionare socială

Jocuri onomatopeiceJocuri de pronunţie corectă a cuvintelorJocuri de expresie corporală (mişcare şi ritm)Jocuri de dezvoltare a reprezentărilor vizuale, auditive, tactil-kinesteziceAudiţii, vizionăriJocuri de stimulare, dezvoltare a diferiterilor tipuri de comunicare (verbală, mimico-gestuală etc.)Jocuri simboliceJocuri de imitare a unor modele comportamentaleJocuri de identificare cu un model

Rezolvarea unor situatii practice de viata prin folosirea experientei personale

Jocuri de dezvoltare a limbajului expresivJocuri de expresie afectivă Jocuri de rol, jocuri de alternanţa de rolJocuri de stimulare, corectare a unor comportamenteJocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, din basme şi povestiJocuri-dramatizare, dramatizăriŞezători, serbări, aniversăriDiscuţii libereJocuri de mişcareJocuri de rolJocuri cu subiecte din viaţa cotidianăJocuri de socializareJocuri de relaxareJocuri cu reguli (individuale, colective)Jocuri-competiţiiJocuri distractiveJocuri de societate

CONŢINUTURI

Modulul I: Pregatirea conduitei ludice în diferite câmpuri senzoriale

- jocuri senzoriale în câmp vizual- jocuri senzoriale în câmp auditiv- jocuri senzoriale în câmp tactil-kinestezic- jocuri senzoriale în câmp olfactiv- jocuri senzoriale în câmp gustativ

Modulul II: Organizarea conduitei ludice in camp perceptiv-motric

- jocuri perceptiv-motrice de organizare a schemei corporale şi lateralităţii- jocuri perceptiv-motrice pe criterii de culoare, mărime, formă- jocuri perceptiv-motrice de orientare, organizare spaţială şi temporală

Modulul III: Dezvoltarea conduitei ludice prin exersarea şi educarea motricităţii generale şi manuale

- jocuri de imitare gestuală- jocuri de mişcare- jocuri de echilibrujocuri de manipularejocuri de construcţie, jocuri de asamblarejocuri de expresie corporală- jocuri de expresie grafico-plastică- jocuri de relaxarejocuri sportive- jocuri distractive

Modulul IV: Exersarea conduitei ludice prin valorificarea structurilor cognitive

- jocuri motric-simbolicejocuri simbolic-reprezentativejocuri cu operaţii concrete (analiză, sinteză, comparare, asociere, ordonare,

seriere, clasificare)- jocuri de soluţionare a unor problemejocuri de construcţie (în plan vertical, orizontal, în aer liber)- jocuri de asamblarejocuri de cunoaştere a mediului înconjurător

Modulul V: Exersarea conduitei ludice în diferite contexte comunicaţionale

- jocuri de exersare a aparatului fono-articulator- jocuri de dezvoltare a reprezentărilor (vizuale, auditive, tactil-kinestezice)- jocuri de stimulare, dezvoltare a diferiterilor tipuri de comunicarejocuri de rol, jocuri de alternanţă de roljocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, din basme şi poveşti- jocuri-dramatizare, dramatizări

Modulul VI: Integrarea conduitelor ludice în contexte sociale variate

- jocuri de imitare a unor modele comportamentalejocuri de identificare cu un modeljocuri de expresie afectivă - jocuri de rol, jocuri de alternanţă de roljocuri de stimulare/ corectare a unor comportamentejocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, din basme şi poveşti- jocuri-dramatizare, dramatizări- jocuri de socializarejocuri de relaxarejocuri cu reguli (individuale, colective)- jocuri-competiţţii- jocuri distractivejocuri de societate

TEMATICI ORIENTATIVE PENTRU SUBIECTE APLICATIVE

OMUL ŞI FAMILIA Aspect (părţi ale corpului, obiecte personale, îmbrăcămintre,

încălţăminte etc.) Alimente Condiţii de viaţă, igienă personală şi colectivă Ocupaţiile membrilor familiei Activităţi specifice copilului în familie, semnificaţia acestora Manifestări afective pozitive faţă de oameni, comportamente civilizate

NATURA Aspect (fenomene ale naturii, plante, animale etc.)

Condiţii de dezvoltare (îngrijire, foloase) Sentimente pozitive (individuale şi de grup) faţă de natură, plante,

animale, fenomene ale naturii etc.), comportamente ecologice

ŞCOALA Aspect (clase, cabinete, ateliere etc.) Grupul scolar, personalul din şcoală –relaţii, atitudini, sentimente,

comportamente pozitive) Activităţi specifice copilului în şcoală, semnificaţia acestora

MEDIUL SOCIAL ŞI CULTURAL Aspect (mediul urban/ rural) Mijloace de transport -mediu de deplasare, reguli de circulaţie Meserii, unelte Magazine, instituţii sociale Activităţi specifice copilului în societate, semnificaţia acestora Sentimente, atitudini, comportamente pozitive (individuale şi de grup)

în societate Obiceiuri şi tradiţii specifice

SUGESTII METODICE

- Activităţile învăţătorului-educator şi profesorului–educator vor ţine cont de achiziţiile elevilor şi obiectivele din programul de dimineaţă urmărindu-se o abordare unitară

- Sarcinile activităţilor ludice vor respecta ritmul propriu de dezvoltare şi maturizare al fiecărui copil

- Complexitatea sarcinilor de joc vor fi gradate în funcţie de nivelul de dezvoltare psiho-individuală a fiecărui copil şi de tipul şi gradul deficienţei

- Prin joc se va urmări ca achiziţiile elevilor să-şi gasească expresia în comportamente adecvate care să le permită adaptarea şi integrarea.


- Crearea unui mediu favorabil manifestării libere a copilului cu deficienţe medii, severe, grave, profunde, asociate

- Asigurarea unui climat socio-afectiv securizant, placut, stimulativ în cadrul colectivităţii, mediului şcolar

- Dezvoltarea unui mediu educaţional deschis tuturor copiilor cu deficienţe- Respectarea individualităţii şi valorificarea maximală a potenţialului fiecărui

copil cu deficienţe prin centrarea resurselor pe acesta- Asigurarea flexibilităţii activităţilor educaţionale şi de învăţare prin joc- Atragerea şi implicarea în parteneriate cu familia, cu comunitatea (alte şcoli

şi instituţii, membri ai comunităţii) în scopul integrării şcolare şi sociale a acestor copii.

toata programa de activitati education ale

Documents