www.cimec.ro

DACIA

INAINTE DE ROMANI

www.cimec.ro

DACIA

CEHCETAIU ASliPHA POPOHELORU CARH AG LOCUfTC TIElULE llOMA~E JJE A STANti'A IJGNAHII, MAl INAINTE IJE CONCt.JISTA ACESTOHC

'J'IEHI IJE COTHJ\ DIPEHATOI{JULL: THAIANC nE

GR. (t TOCILEf'ICU o,,l,ru iu ~iiatiele fllosuli(e. - l.imliln ia drer,tn. - leiDI>rl eorrespondiale ~lin .\r~de1aioi RUIUm ii allu S.,.,i;t.tii

Arehol~~Jiee dia lloim. - l:lm ulln ~olri dr~ Dante~ khdts ~'in PM~is

OPERA PREMTATA DE SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA LA 1R77 . DIN t'ONmTLU ODOHESCt:

":? __ _ . .- '~

Cu 38 st:lmJII\ 1itlaograJllintc~. 4 chartl'. d',b1 catc 2 (romo1itbo;t'allhiatt', si 171 ,figuri in t'cxtu.

'-, -~- ---..

PARTEA 1. GROGRAPIII'.! ANTICA A IJACJF:(. - PAHTIU 11. E'rJJ:-

J{embnt .~i 8frrr111'1l Geu~1aftt tJ.IIn AcadciJI.ioi Rumcmc. Membru allu Itrstilutului ftrcluolugicu rlin Roma, o-i allu Softlri

nrc!U'olo!Jice din .Mosctw, Vedtiu Con.1iliaru dt Statu.

V tchiu JlinistnJ allu Cultdont ,

PRECUVENTARE Societatea Academica Romana a publicatu anco d'in annulu, 187.1

unu premiu instituilu de d. Alexandru Odobescu pentru cellu mal hunu memoriu : assupr'a poporeloru cari au locui tu tierrile romane de a stang'a Dunarii, mai nainte de concuist'a acestoru tierri de co-tra imperatoriulu Traianu.

Pene in sesiunea annului 1877 nu s'a presintatu ansa nici-unu manuscriptu, cu tote prelungirile in mai multe renduri alle concur-sului.

Acesta laudabila staruintia d'in partea invetii..llei companii, imi dede indernnulu, eit in timpu de mai multi anni, sa urmarescu cu reb-dare ::;i fora intrerupere studiulu cestiuniloru ethnographice grele si complicate alle Daciei anle-romane:

ln ver'a annnlui 1876 reusii a da acesl.om cercetari form'a unei diserlatiuni, ce amu presentatu in limb'a germana Universitatii d'in Prag'a, pentru a fi admisu la essamenile de Doc.toratu in Sciintile filosofice. Lucrarea ga::;i, peste ori-ce asteptari alle melle, ua aproba-tiune cu attu mai magulit6re , cu catu ea venea de la nisce illu-stri professori ca : dd. HOfler si O. Hirschfeld, insarcinati cu cerce-tarea elaboratului.

Aslu-feliu incuragiatu in ntiele-rni incecari , continuaiu studiile celle mulln inlesnite prin avuti'a bihliotecilorn din Prag'a si Vienn'a; :-i dupo ua prefacere radieale a lucrarii primitive ~ amu indrasnitu a rc:::punde in fine ehcmarii Societatii nostre Academice. Acest'a, in

www.cimec.ro

4

sesiunea annului 1877, bine-voi a acorda unanimulu seu sufragiu memoriului nostru purtandu dreptu devisa cuv~ntele lui Cicerone :

Sequimur probabil ia, nec ultra quam id , quod verisimilc occur-rerit, progredi possumus, et refellere .sine pertinacia et refelli sine iracundia parati sumus.

In tratarea subiectului ne-amu silitu a ne tine, catu se pote, de programa concursului, formulata in urmatorele patru puncte :

Aceste cercetari aru fi indreptate : f: 1, assupr'a geographiei antice a Daci ei d'in timpii anteriori asic-

diaminteloru romane dintr'ens'a; "2, assupr'a. originei, denumiriloru si dislindiuniloru ethnographice

alle poporeloru carii au locui tu aceste tierri; 3, assupr'a religiunii, institutiuniloru, legiloru, usuriloru si gra-

dului de civilisatiune alle acellorn popore, avendu-se in vedere si monumentele de ori-ce natura, carii s'au pututu pastra de la densele;

4, assupr a vestigieloru remase d'in limbile loru. Partea antaiu presenta ua analisa in ordine chronologica a notiu-

niloru geographice cuprinse in autorii classici he11eni si romani de-spre Daci'a, completate aceste notiuni prin ajutorulu monumenteloru vechi epigraphice si chartographicc.

In partea dou'a se cerceteadia, prin probe limbi..Jtice, physiologice si ethowgice, caroru rasse si grupe de poporu appartinu locuitorii ante-riori colonisarii romane a Daciei : Scythi, Agathirsi, Geti si Daci.

Capitolele II, Vll si Vlll suntu consacrate expunerii amenuntite a opiniuniloru, ce scriitorii vechi. si moderni, au emisu in acesta ce-stiu ne.

Cercetarile limbistice a vendu de obiectu aprope exclusivu terrimulu lexicalicu, amu renduitu pre cathegorii resturile d'in vocabularulu limbei scythe (cap. III) si geto-dace (cap. IX) : cuvinte transmise cu semnificatiunea loru, cuvinte a caroru semnificatiune nu se arretta de anticitate, numi proprii de persone, de popore, de locuri, munti si riuri, cullese crin scriitori, inscriptiuni si d'in alte monumente.

Resultatele ce ne dete studiulu filologicu am c.autatu sa le intarimu prin informatiunile hysiographice procurate de H'.riitorii veehimei, de craniologia si de operele de arta grece si romane, cea-ce c.onstitue cuprinsulu capitoleloru V si .X.

www.cimec.ro

5 ------.---- --- -----~-

[n capitolele 1V i XT se stuctiadia : earacterulu nat.ionalu si fa-cultatile intelectuale, obiceiurile private, institutiunile si credintile re-ligiose~ inslilutiunile civile, politice si militare, induslri'a si comerciulu Scythiloru, Get.iloru si Dacilorn; iara capitolulu XH He ocupa cu mo-numentele antc-romne~ de ori-ce natura, aflate in Daci'a Hi cu clas-sificarea Ioru chronologica i ethnica.

l n fine capitolulu din urma (XIII) incheia aceste cercetari numai printr'na privire retrospectiva a resultateloru dobendiLc, si deschide in acelasi timpu callea cotre a trei'a parte a iucrarii ce am intreprinsu, cotrc partea istorica, ce cugetu in curendu a o da la lumina, ca unu supplementu la volumulu de facia.

Multiumita generositatii Academiei Romane, unu numeru insem-natu de stampe, charti geographice si de figur~ in corpulu chartii, ese-cutate celle mai multe Ia Paris, inlesnescu forle intiellegerea textului, presentandu-se cititorului nu numai simpl'a descriptiune, dero si for-m'a obiectului descrisu.

Ctu pentru methodulu ce am urmatu, si isvorele cu cari ne-amu servitu in tradarea subiectului , nu ne sfiimu a o spune , co arq.u cautatu totu-de-a-un'a sa nu ne deparlamu de preceptele adeveratului methodu sciintificu, si sa ne folosimu de isvorele celle mai bune de informatiune ce ne au statu la indem1ma, fora a ne las vre-ua data a fi ademeniti de argutiile eronate, aberatiile ridicule si demonstra-tiile speciose,- ori unde le-amu intalnitu - caci, pentru a dice cu barbatulu de sciintia carui'a suntu inchinate aceste modeste rode alle studiului si alle hotaririi, -pentru a dice cu d. Odobescu, scnm-petatea celloru ce avemu de aparatu mi-a impusu dreptulu si dato-rinti'a de a nesocoti mniele, fa

6

revisuirii consciintiose la care amn snpusu cl'in nou, in timpn de mai bine de eloi anni, oper'a presenia.

Adesea ad

TABELL'A MATERIILORU

PARTEA I-iu. STUI"Hl ASOPR'A (iEOCiRAPHIEI A~-JTrCE A DACI~~~ CuNOS61~'l'IEJ.E VECHIJ.ORU SCRIITORI can;CI SI ROM.\:\1 UE!:!l'ltt:: 'l'lt:JUI,g I'V:'iTlCE, 31ll At.ESU

DEHI'RE n~m'A Tlt.\JA:'iA

CJ.PITOLULU I.

De lu llomeru pene ht llero1lotu. ra_gin:l.

1. Obiectulu >tudiului de htciprc tierrilc scythicc.- Poem'a oqhica despre navigatiuneo. argonantica. 29

li. Datele Gcographice in fragmentele poctiloru Cyclici: Arktinos Milesianulu Alcaeus, Poisandros d'in Kameiros in Rhodo$ si Aristeas :Jt)

7. Expeditiunra lui Dariu regele Pcrs:Ioru cont.r'a Scythiloru d'in Europa contribue la respandirea. cunnoilcinticloru despre tierrile si populatiuniie de la Dunare si Marea-Neagra.- Lyricii, thragicii si commedianii grcd vorLcscu mai desu despre deuselc. 30

8. Logographii Hecatcu .le la l\Iiletu si Hellanicos d'in lllytilene asupra. Srylhiei eu-ropene. . . .

9. Rcsumat!lu capitlului 1-iu ,

32

www.cimec.ro

CA PITOLULU Il-lea

Herodotu.

1. Method'a critica istorica a isvorcloru in ce prirc.scc gcographi'.t vcchia lasa anco furte multu de dori tu. - Litteratur'a asupra ca~tii a. 1 V-a d'in Istoriile lui Herodotu. 33

2. lstorWe lui Herodotu suntn in capulu celloru mai pretio3e isvorc a.llo istoriei antice. - E!actitatea. descrieriloru sclle geographice si istorice . . . . . . . 34

3. Cnractcrulu episodicu allu cartii a IV-a. . ...:.. De unde a cullesu Herodotu informatit:,lile cuprinse in l'artea IV-a; cun~scintiele sele autoptice; isvorele scrise, communica-tinni verbale . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

4. Conturulu si intinderea Scythiei dupo Hc. oJob. - Este fonn'a Scythiei unu patru-lateru ~ - 'fheori'll lui Niebuhr des11r~ conturulu 8cythioi . . . . . . 39

5 si 6. Hotarele Scythiei.- Ce 11ortiune d'in Tiarr'a-llomauesca facea parte d'iu Scythi'a.. ~O

7 si 8 Istru si afluet:tii sui.- Diferitele id~ntillcatinui alle aflueutiloru Duna.rei : Pu rata, Tiaranto9, .Ararus, Napari~, Orde~sus, Mo.ris, Atlas, Auras, si Tibis:s, cu nu-mirile celloru de astadi . . . . . . . . . . . . . . 43

!i. Natnr'a muntusa a Ardl'alului recse d'in textulu herodotia.nu. - Dcscritltiunca Scy-thiei data Je Hcrodo:u este correcta in tra~urile iei principale . 48

10. Productinnile minerale. vegetalc si animale alle Scythioi f>O

11. Comercinlu Scythiei 51

12 Popu!atiunilo Scythioi si determiu::.rea territoriului locui tu de flc-carc d'in ello 52

13. Agatirsii locnitori ai Transilvaniei, l'yginii, ai 'l'emes:nuci. - Cestiuuilc nesigure ce

ne lasa aualyd'a dateloru lui Herodotu despre tierrile uostrc . . . . . . . 53

CAPITOJ,UI.U Ill-lca.

Dael'a dupo urmasii lui Herodotu. 1. Descriptiunea Scythiei de cotre Hippocratu . . . . .

2. Epboros Je la Kyme nurnesce ccllu cl';Lrrteiu pre Carpidi la Istros, prc Arotercs si pre Nouri.- Carpidii nu suutu de confundatu nici cu Ca!ipidii, nici cu Agatirsii; ci suntu aceiasi cu K~p;;to:vo!, Carpii lui Ptolemcu . . ;15

3. lntreprin,lcrile resboiuice alle lui Alessandru Ccllu Mare la Dnuar~ ,!,!>~opera prc Get.i in campiile Tierrii-Romauesci. - Arrianu despru acesta expditiunc . 56

4. Aristotclu despre Scythi'a, muntii Rhipei si Arcynicni, granclc de la Marea-Ncgra; animale, paseri, reptili si pesci d'in Scythi'a . . . . . . . . . . . . . 57

5. Polybios d'in Megalopolis de>crie structur'a de! tii Dunarei, pretiuindu prc susu pute-rea de !'luviune a liuviului. - Ellu asicdi'a la guJele lstrului pre llastami . . . 58

www.cimec.ro

CAPlTOLULU IV-lea.

Romanii. 1. Romanii ne procura sciintie mai determinate asupra Geographiei Daciei. gratia ope-

ratiuniloru lorn resboinicc la Dunare . . . . 58

2. Caesar despre muntii Daciei. - Ellu numesce cellu d'anteiu riulu Danubius si pre Daci. . . . . . . . . . C: . . . r,9

3 si 4. Poe.tii Horatiu si Ovidiu despre Geti si alte popore de la Dunare 59

5. Datele geographico)lle lui Strabo despre Daci'a. .

6. Pomponiu Mella despre Scythi'a europena, despre Aga.tirsi, Nenri etc

7 si 8. Pliniu-cellu-Betranu si Tacitu despre geographi'a Daciei.

CAPITOLULU V-lea.

l'tolemeu. 1, Divinnlu g~ographu este cellu d'anteiu care tratedia Da~ia ca na unitate terrto-

ria\e deosebita, in marginele-i naturale, si cu numcrose numi de poporatiuni si lo-

6S

65

65

curi intr'ensa n~cunoscute pene la densuln.-Hotarcle Daci ei. t, 7

2, 3 si 4. 1\Inntii, rurile, locuitorii si cetatile J?aciei. . . 68

. 5. Cestinnilc de resolvatu la analys'a geographiei Da.ciei a lui Ptolemeu. 70

6. Ua mare parte d'in da.t~le lui Ptolemeu despre Daci'a. vinn directu de la Marinus Ty-rianuln.-Chipulu de lucrare alin acfshtia este de totu curiosu . . . . , 71

1. Tabl'a ethnograflca a Dnciei data de Ptolemeu nu correspunde cu raporturile in 6-intia rl'in timpuln seu, ci ca starea Daci ei inainte de cucerirea lui 'l'raianu.- Pto lemen seu liJnrinus nn a utiLsnt isvMele topogmphice romane despre Dari'a, ci numai rl''atinui alle callctorilorn. . . . , . 7'2

8. Prin ce midilo~e se potu fixa orasieic Daciei indicat~ !le Ptolemen. 7;;

!l. Cifrele longitucliniloru si latitudiniloru insemnate de Ptolemcu suntu departe do a fi esacte. -R'snlbtelc la cari au ajnnsu Gzmo si Goos.~ in stndiulu comparatint alin gradelorn lui Ptolemeu si alin celloru in realitate, pentru Daci'a.-Nu pote fl vorb'l\ de catn !le ua conformitate approximativa a positinniloru geographice. 7ti

10. Chartele ce insocescu t.ractatuln geographicu alin lui Ptolemeu suntu desemnateanco d'iu timpuln acestui'n, dupo cellc facnte de 1\Iarinns de lu 'fyru ; ero Agathodae-mon le-a refacutu mai tardiu nnmai.-Controvers'a cestiunei. -- Cea mai vtchia representbtinne chartographica a Daciei lui Ptolemeu se a tia in mannscriptulu de la Vatopodi d'in mnntele:Athoe, si de aceia o reprodncemu in fac-simile. . 78

11. Carncterulu nuthenticu allu Tablei Per~tinge1iane. desemnata snb imperatulu Ales snntll'll Scv~ru uupo modeluri si mesnratori mai "l'erhi, unele datandu ch'aru de la Orbis Pictus de sub porticulu lui Angustu. . . . . . . . . . . . 78

www.cimec.ro

1.0

~ 1 '! Mnnlii si riuri!~ Daciei tlnpo Tahl'n I'.:nt.ingeriana.

~ n. C'l'lle tr~i reticlc principale de drumuri in Daci'a; tleterminr.rca posit'unri cetat,J.,rn, casklelnru ~~u mansitmrloru Daciei de pre Tabl';t I'cutingcriana prin ltjutorulu ind'r.at.innci di~tantirlnrn rl'in eharla. a !latflrn lui Ptolrlllrn, a gcogmphulni Ha.-

v~nnntu, !i mai cu sema a itscriptiunilnru romane. . . . . 81

14 si 15. Ce 3lte numiri de Ioralitati ronmne in Dar.i'a.w:nHa cl'in tablele ccratl' desco-perite in Transilvan i'n d'in monumcntde

11

Europci.-Iudo-Enro,Jcii s~ impart in tlonP mari IHmidtlocitc gruppe: a .AI'iiloru in .!si'a si a Bu?opeilont. - Prim'a grupa s~ suL-imparte: in Erani si Indieni, a doua: in g-rnp'a nordica: Crlti, Germani si I,etto>lavi, si in grup'a sudica. gnco-italici si thraco-lllyrici. - Proba co Europeii a formatu ua data unu singnrn po-porn, vorbindu aceiasi limba. . . . . . . . . . . 105

2. Epocele de petra, brou7.n si feru suntu cpoce culturale seu st.adii de clcsvoltnre indis-tincte, o la tu rate seu trecendu unele iutr'altele, allc unei familii de popore de aceinsi msa.-Prmluctcle epocei de petra fiU suntu de atribuitu unei populatiuni primitivn ds rassa finnoiberica anteriora cmigrarii in Europ'a a familiei imlo-tUI'OlJene, niri relle de bronzu seu de feru-.A.riiloru Resaritului.-- Kc propnnemu a cerceta prin philologie, physiologie si ethol('gic carci'11 rassc si grupe de popore apnrtinu lotui-torii tierriloru de la Dunare: Scythii, Agatirsii, Gctii si Dacii, si ce urme ne a lasata d'in limb'a si monumentele de ori-ce natura allc loru . lOS

. CAPITOLUL U Il-lea.

Scytllil.

1. Importanti 'Il. cestiuuci despre originea Scytqiloru.~ Dfosebirea intre Scythu c nu-me ethnographicu, si ca nume appclntivu pentru tote poporele nomade al le Nordu-lui si Resaritului . . . . . . . 109

2. A1;alys'a t;ra.ditiuniloru despre originea Scythiloru. 11 O 3. Flavius-Josphus despre Scythi .. 111

4. Opiniunile moderne emise pene acum asupr'a originei Scythiloru.-Combaterea ar-gumenteloru pe care se reazima parerea despre mongolismulu loru. 112

5. Theori'a lui Schafarik despre Scyt.hi, si impo~ibilitatile ce se presenta. . u;;

6. Soythii sun tu In do-Europei, anso nu Germani, nici Slavi. nici stremosi ai Slavilorn, Litvaniloru si Germanilorn, ci appartinu groppului eranicu- Opiniunile lui Do-ualclson, I. Grimrn, Halling; Pinkert.on, Schleicher, Lindncr, Zeuss si l\liil\enhof. 116

7. Combat}r,a. theoriei lui C'uno despre slavismulu Srythiler 117

CAPITOJ,ULU III-lsa

Probe philologlee

GLoseARU ScrTRicc.

Greutatile ce presenta stuclinlu resturiloru cl'in limbele celle vechi.- Unu asemenea glos sa.ru numai d'in punctuln ele vedere istoricu se pote tace 11!l

Cuvinte transmise cn semnificatiunea lor. . . . 120 Cuvinte a cnroru insemnare nn s'a trausmisu de antici tate . 12 l GJo,;sp date eli tlnase, de o in realitate scythe . . 12G Numi proprii srythice pe inscriptinnile pontice. _ . . 126 P.esuUatl'le a11aly~d cuvinteloru scyt.lw, si cons~cintide faptulni co Siyt.hii suntn Erani 128

www.cimec.ro

12

CAPlTOLULli IV-lea

P r o b e e t h o l o g 1 c e. 1. ldealisarea. Scythiloru in litteratur'a greca si romana.

2. Singurulu autoru care vorbesce din propria'i cunnoscintia si de proprii Scythi este He-rodotu, cea mai autentica fontana despre moravurile, credintiele si obiceiurile aces-

129

tui poporu. - 'fraiulu, occupatiunile, hran'a, ltlcuintiele si portulu Scythiloru. n 1

3. Constitutiunea si dhisiunea politica si administrativa a regatului Scythicu.-Obice-iuri resboinice.- Productinni industriale.-1\letalurgi'a.- Armele si tactiC'a Scy-thilorn. . . .

4. Institutiuni si creJintie religiose .:tlle Scythiloru. - Cultulu specialu alin dieului Marte, si sacrificiile umane si animale pentru d~nsulu, la fie-care annu.- -Ce facea cndu unu Scythu, insultaiu de unu altulu. nu putea singurn sa'si resbune iR

132

contra'i. . . , . . . . , . . . . . . 134

5. Class'a ghicitoriloru si a Enareiloru.-Juramentuln la. Scythi.-Obiceiurile la tmmor-mentarea regiloru, si descrierea. unui tumuln scythicu de la Kerci. - lmmormen-tarea la Scythii cei de obte, si obiceiurile dupo immormentare.-Scythii ben san-g~le Je la primulu inimicn ucisu in bataia; d'in craniile Jusimanilom mai inver siunati facea cupe de bent. -- Cum se procela la prestarea juramentului.- Ur'a Scythiloru pentru obieeiuri!e si credintiele strein8 . . , I!l7

CAPITOLULU V-La

P r o b e p h y s 1 o l o g i c e.

Datele celloru antici in ce privcsce ethnograpi'a de8criptira suutn f01te pucin mnltiami-tore. - Insemnarile physiographice despre Scythi in scriitorii vechi: ..!ristoteltl~. Go.lenus, Arrianu. - Lips'a de observatiune a momentului pl"opriu ethnologlcu, pentru a se de attentiune numai taliei. culoroi perului si pelei . 140

Conclusiunile trase de Ch. de Baer d'in studiulu scheleteloru ga~ite in momuneutur:le scythr. suntu in generalitate8. loru nefondate . . . . . . . . . . 141

Forl\ unu mare numeru de mesuratori alle-craniilorn nu se pote ave ua metlie statist'ca, tlupo care sa se determin~> ras'a la care elle appartinn . . . . . 142

Dif('renti'a conformatiunei cselor facaH tl'intre cmniele scythc de la Alt>xandl"opole ~i scht>letulu mongolicn, 1orbesre contra mong-olismnlui Scythiloru.-~ici-unu scrii-torn autieu. Yorbimln tlespre trasurile c':terne a\le popordni scythn, n'a obsfTratu la acest'a nasnln turtitu, seu cent ce arn aminti rl'in lypulu facinln nwngolicu. 2

CAPITOLULU VI-Ira

!otlcltatl.

Nimica ca monumentele figurate nu revela mai cu lamurire intreg'a viatia cult.urale a unui poporu.- Elle trebuescu puse in capulu fontaneloru istorice. . . . 14:~

Cnrganele d'in Russi'al meridionale, si rcsultatele sapaturiloru iutreprinse la unele d'in de. -Tumululu de la Aleundropole seu Lugovai'l Mogbila- Tumululu a.'in Dolgaia Moghila ... Morila d~ la Certamlik langa Nicopolr.- Obiectele aflate in aste cur-

www.cimec.ro

gane, ~arte sun tu ohiect~ cura tu grecesci (vase zugravi te, arme, ornamente si ins criptinnil. parte reprcsent.a productuln unei popuiMiuni indigene, semillcllenisate a Scythiloru. . . . . . . . . . . . . . . . , . 14:1

Babele seu figurile de petra. . . . 145 Nn aru fi pcrmi,;n a presnppnnc es!stenti'a unei culturi scythice primitive anteriore influ-

entii culturale hellenice? . . , . 14G

CAPITOLULU VII-lea.

Aga ti rs il. Jn timpulu lui Herol'lotu Agatirsii locuiau Transilvani'a.- Douc evenimente se scie nu-

mai d'in istori'a 1stui poporu.- Scriitorii posteriori a'ia

nu se va determin:! nationalitatea inse~i a Thraciloru : sun tu ei erani? sun tu sud ~>nrope:1i (gre~o-italici), c.~u, au ua positiune intermediara intre ambele grupe? . . 18:!

8. Thracii sun tu erani.- Lassen, Botticher, Lagarde, Gosche, Justi etc. despre limb'a thraca. . . . . . . . . . , . . }8;3

9. Thracii suntu imlo-germani d'in grup'a sudaeuropena.- Grupele limb loru indo germanice dupo Augustu Schleicher si Fr. Miiller. . . l:H

10 si 11. Espunerea th.coriei de limbi midilocitore a lui Iohannes S.-hmidt, si applica-t.iunea ei imediata de !"otre R. Rosler asupr'a limbiloru familiei thrace. . 1 Sfi

1 ~ Comhntcrca thcoriei lui Bchmidt de cot re Aug. Fick, si precisa rea locul ni ce trebne sa oc ctpe Thracii, in famili'a indogermanica. . . . . . lUI)

~ n. Prohe c iJ Phrygii nu appartinu grupei de popore eranicc, ci sun tu indogrrmani euro-peni.-- Annalp'a glo~.eloru phrygien{'. . . . . . . . . . l'l~

. 14. Probe cll Thrncii nu ~nntu nici Ar!i. nici midilocitori intre Arii i Europeui, ci appar-tinu grupei europene a Indo-Germani,luru - Annalys'a glos;;eloru thrace. . Jt:f,

Ursturile d'in Jnnb'a thr~cn. prin urrnnre si celle geto-dace, nu prin ernnir'a se plltu e~pli ca. . . 2tl0

CARITOJ,ULU IX-l~a.

P r o b e p h i 1 o 1 o g i c e. GLo!unr: GETo-nAclcu.

cn ce comta ustnril, d'in limh'a grto-ilacira.

I. Cmi nte transmise rle cot re scriitorii techimei : 1. Numiri de plante :

a. Dioscorid'' b. Apuleiu. c. Ga lienns.

2. Numi personale gete si tlare : a. Getr. . . 1>. Dace. . . c. Nnmi personale dacc cullcse d'in inscriPtiuni.

:Ust'a alfabetica a numilrru de origine daca culllsr d'in inscriptitmi.

II. Kumi grogmpllice tra'llsr.rise de scriitori, cartogl'(lphi si inscriptiuni : a. Cetati. . . . . b. Numi de triLuri dace c. Numiri de riuri rl. Numiri de munti.

II l. Resultatele analy!!ei re.~t"l'iloru d'in limb'a geto-daca: 1. Dar.ii appart:nu aceleiasi familii de limbi europene ca si Celto-grecoitalicii, Thra.co

illydcii de ua part., si Germano-Sll\VO lihvicii de ceaalta parte.- 2. Limb'a. daca

202 214 216

217 219 221

www.cimec.ro

15 nu ete ua limba eraaica, gJthica seu slavica.- a. 4. 5. 6. P11ncte corntnune alle Getiloru si Daciloru cu Thracii a) numi personale, b) numi geographicc; c) par-ticularitati lirnbistice. - Limb'a GetilorJ si Daciloru este aa limba thraca. -Gctii si Dacii nu suntu nici Germani, nici Slavi, nici Celti, ci numai Thraci de origine ..

CAPITOLCLU X-ka.

P r o b e p h y s 1 o 1 o g 1 o e.

1. ln~emuarile physiogra1hice alle scriitoriloru vechimei despre Geti se reducu la eate-va observatiuni superficiale asupra taliei, asupra culorii peru!ui si a pellei. -

D.~pre Daci liJ,Jsescu si acestea. - Cate-va uotitie d'in Hippocrates, Aristotelos,

255

Gahnus si Ovidiu. 258

2. l!atcrialele cella mai bune despre istori'a naturale 11 unui po~oru ajunsu la ua trepta iualta de civilisatiuuc, si care un mai exista, ~untu monumentele artii, bustnrilc, statticle si chiarn p'cturile. -- Nu tote aceste documente au de o potriva valoe pentru cthnographu. . . 260

Lips'a unora atari monumente artistice la Daci.- Ce informati uni se pote trage d'in mo-nedcle dace concavc despre typulu dacu. 260

:t De na utilitate physiographica mai mare sun tu operilc de arta grece si ro1uane. -Printre statude dctorite Scolei de la Pergamos si depu.;e c:. ofranda de cotre regele At.halos, in Akropoloa Athenei, un'a reprcsenb pre unu resboinicu gdo-dacu, seu in genere thracu, care luase parte ea mercennru in armat'a Galliloru la luptele acestor'a contr'a regcl11i Pergamului. 261

4. Statucle cunoscute sub numele de prisonieri barbari" si destinate a servi ca cleco-ratii la arce dll triumphu, la [Ortice si alte edificii, se apropia Jc unu typu commuuu traditioualu si conventionalu, care nu permite a deosebi nationalitatile tl'in pun-ctulu de veuere physicu. . 2(i-!

Cari d'1n aceste statue au de obiecta allu r~presentatiunci loru pre Daci, si dateadia cu sguant a d'in epoc'a lui Traianu. 265

~ .j s: G. 'l'Nulu dacu stud:atu pre Column'a Traiana. - Descriptiuuclt summara a Co luumei. - Realismulu istoricu eellu mai pronunciatu si mai tlecisivu domnesce in conceptiunea si esecutarea reliefuriloru.- Artistulu are iotentiunea do a repro-duc" unu typu nationala dacu. 2fJ8

.\lte monumente alle plasticci, basso-reliefnri si medalii, r~presentandu pN Daci eu fisiono mi'a loru characteristica. -- T~ntl;nti'a subjectivismului si a realismului in opcrile e arta d'in timpulu lui Traiann. ~71

7 Pene astaili nu avemu macaru unu singura craniu. care sa se potl cu sigu; a11tia atri-bui Daciloru. -- Trasuri g~neralc dlspre typulu GetoDaciloru deduse d'in fa,ptulu cu acesti'a erau iudo-europeni, appartineu dero rasaci mediterrance. 272

C!PITOLULU Xl-!~a.

P r o b e e t h o 1 o g 1 e e.

]. Obiectulu a~estui capitolu. 2i3

www.cimec.ro

16

1. Caracterulu uatioualu si facultatile 1:utelcctuale allt Getiloru si Daciloru. A. Geti.

2. Scriitorii vecl1i despre caracterulu indrasnetiu al\u Getiloru.

H. Herodotu numesce prc Geti. pre langa cei mai Titeji, si cei mai drepti d'intre Thrac'. -Diverse esp\icatiuni an~ opiniunei Je&t'Te sentimcntuh de justitia la poporul Il getu.- Cumpetarra, abtinerea de la carne, celibatuln, nu privescu intrrg'a poptl-

2iH

latiune, ci anume classe ~ociale, pro preoti seu unde secte relig;osse. . 275

4. 1\Iandri'a Getiloru impinsa pene la extrem~; alte rapporturi allc anticiluru aoupra 'a raderului nationalu allu acestui poporu. . 26

5. Despre intcligenti'a, dispositiunile naturale si oc~11patiunile Gctiloru. 278 B. Daci.

6 si . 'frasurile caracteristice alle Daciloru. - Moravurile loru, mai cura le J~ caht a !le Ueti!Mu.- Gradultl inaintatL1 de civili~atinne la care ajnns~sera - Partea loru cea slaba c~n~t.i 111ai prc susu du totJ in inca~1acitatea loru politica. 279

II. MorMuri si obiceiuri prirate.

A. Geti. 8. ArclJitedur'a caso'luru si orasiclorn Gctiloru. . 281

\J. loter:orulu si molJilierulu caseloru. - Simplicitatea traiului si a unelte)oru usualc. 283

s hl. Hran'a, beutur'a si olJ;ceiurilc la ospetic. . . 281

11. Portulu Gctikru comparatu cu allu Thracilorn si allu altoru pupor

~ "v ~

~

17

~ l!J. Sanctuarelc inaltiate lui Sabaziu; pre verfulu munflorn aceste sanctuar~ suntu cunJJOs~utc.

si pre deluri. __:_ Cate d'i:l J . . . '\\''.;:." 306

..-:7 20. Cullulu si adoratiunea lui Satazius.- Scrbatorilc orgiasticc in onona l11i.

21. Mystcrile lui Dionysos-Sabazius se tleosibiau r11ai alesn pl'ntl''ua energica afirruatiunc a n~muririi sufletului humanu. - Religiunea lui Bacehns ca isvoru alltl ideiloru de nemurire, acest'a anco in l6genulu rasei ary;1ne, inainte de a ei desmembrarc

308

chiaru. 312 Atare id~ie mystica la inceputu trece in domeniulu religiunei poetice si a crl!dintielorn or

din:1r".- Monumentele cu nprcseatatiunea os~tiului funebru, a bacchanaL loru si a herotllui thracu. - Inscriptiunea de la Doxato. 312

22. La 'l'hraci Jogm'a vil'tii fiitore era conceputa sub ua forma cu tolulu brutale si primitiva. -- Obicciulu Thraciloru la nnscere si immol'Iuentare. . 318

!;3, Zalmo!xis.- Hcroclotu despre Z

18

Cnltnlu lui Marte la Daci. - Cultulu aveloru ..

31 :\[ultimca de divinitati orientale du pre iuscrijltiuuile a/lat!! in Daci'a, si J:p,'a apropc completa a divinitatilo1 u indigene da ce, de prc dt)nsek -- Esplicatiunca acc;tci lipse nu trebue cautata in saraci'a systemului rcligiunei dacc. ~eu iu stirpirca po porului dacu de cotre Romani, ci in intim'a inrudire a rcligiunci da.cc cu culturile Orientului, in specialu cu allc Asiei mici, aduse ua data cu colonistii in Dacia. 34\J

32. Cercetarea monumcntelo,u artii pentru religiunea daca.- Idolii de la Vodastra, Calomliresci si Crsaui, comparati cG monu;uentelc analoge aflate la Cyprn, Rhodos si alte tierri in contactu directu cu Phenicianii. . ;;.:.-1

Symboluri religiose pre ccramic'a. de la Zimnic-ea; si prc moncdde dace: copit'a de calu, sierpele si cultulu seu la poporele antice si la Daci; characterulu chtonicu allu sicr-pelui; symbolu allu grozei pre csci, scuturi si steguri militar~sci. 35:>

33. Cultulu si sac~rdotiulu. - Insenmetatca. pontificelui sup emu in conslitutiun~a S a-tului dacu. - Secta Polistiloru celibata.ri. - Rohlu classei preotiesci la Daci nu difera do allu preotiloru in culturile orientale; midilocde ei de a'si sustine autori-tatea e1au : d.Jgm'a. philosopbi'a si magi'a. - Sacrificiile impuse si celle voluu"" tarc. - Regii daci dati la vrajitorie si magie . 358

34. Zalmolxis se adora pre munti.-Niei-ua urma sigura de altaru dacu nu se runncscc i1: Daci'a, nici se constata pre Colnmn'a Traiana.- Probabilu co in capital'a Daciei palatulu regelui se confund;i cu prytaneel

]~

40. Femeile dace p~ Column'a Traiana - Ce se ,rie d'in institutiunile politice si admi-nistrat: ve alle llaciloru. . 3i4

~ 41. Institut"un:Je miJit.~ resei.- lsvore.- D'in ce se compunea armat'a daca. - Sem-nulu distinctivu alin oflceriloru do soldatii de rendu - Exp1oratori, pentru a recnnosce for:i'a ~i positiunile inimicului.- Corpulu de lucratori si mesterii tre-bu nciosi lucra dom technice. procurarii matt'l'ialului de resboiu si apnmtolui pen-tru asse1liu si bparare. - Serviciuln de amlmlnnti 1.

~2 Costnmuln n.il!tarescu al!u soi.Jntnlui pcllrurb~to; Jan,.!.. snliti~. ~reu si sngcti; pra;;tia; topore; buztlngnnc i maciuci.- Armd lt>f'.'JJ.ilc: r~sci, lorica /urmata, thorax, l01ica sqJtamata ;-S"cutn si dif orna ffi(IJJt. alJ1J SP]]t\

~ 1:~ :.:te~gulu (vc~:llt:m) ~i stindarrlulu (signuml dacu.- D'in cc era facutu bal~nrulu dacu, si prin ce se dt>osibea de stindardulu scythu.- Instn:m!!nte'e mnsirale:

)-"" Jit.l

37G

trompet'a drepta (tu ba), bncinmulu (buccina curba) si cornnln gnllicu (karnyx). 3~2

4-l. r~ re se rfzern:i tactic'a clnra -- ~tratagrmele de rr:stc dtscrisa de Cesar, si cum s'a gasitn io fiintia h\ Mursrcil't si Biurncte iu Frand'a. :1:'16

~ 4 .. :Mnluln rum procedau Dacii 1~ asediu si la apararea cdatilorn.- Berbecele (aries). fa/,rs !1/lll'a],,s, laflmu si alte a:.'Jl1rate offensive si rlefensive. - Renduia!'R. armalt' in te.~tudo.- Constructiunea de g-~lerii co1>rrite pre langa ziduri, cu dse si verfuri de feru, ~siediate le Daci pre zidnrile Sarmizl'-:zethcRci. - c~ aruncau Dacii asediati in .:etatr, asupr'a incongiuratorilorn. -

Ballistel~ si catapultt>le erau cunnoscutr 5i intrebnint'ate de Vaci.- llescriptiunea catapultei -- Cnrrt>le cu patru rotc de resboiu :::::;9

46. ~crvicinlu medicaln nu pute lip'! in armat'a daca.- Obiceiulu ambnssadoriloru dari Je a ingennchi:i. si a 1lepune la piciore scuturile. cr.ndu espun:Jn obiectulu missiunei loru.- Obiceiulu Dacilorn r:i inaintt>a unei e~peditiuni rt>sboinice, sa bea apa d'in nurarr si sa jure cu nu se voru intorce ,Je dltu morti seu b:ruitori. 3~12

F. lnrluFtri'a si comcrciulJt r;etilotu si Daciloru dupo ru1tiei.

4i Ceracc caractersa mai cu sl-ma ciYilisatinnea poporului e1tropenn primiti\'u fa9ia rle civilisatinnea poporului indo-europenu este desvoltarea insemnata ce s'a datu agriculturei de e

puyin'a desvoltarc n orasielorn. -- Economi'a lorn agricola si influenti'a sea asu-pra l~gaturiloru celloru-alte allc Yietii. 3fl3

4S. l\tai tote plantele at:mentarii cari crescu in climde temp~ra.te s'a rc~panJitu U.e tim puriu in Daci'a.- Granele se pastrau in silos seu gropi de pamentn. cum se obicl:-nuesce pene adi in un0le parti ~!le Roman'ci si aiurea. Vi'a, plantele textile si leguminosele. 3fJ)

49. Cr~scerea viteloru, paBtor .'a. si c :onCimi'lt llomcstira .

fJ). Architectn~-'.t stR in legatura strinsa cu institut.iunile politice si religiose, cu obi ceinrile n'CII bulgari dL' cre-meni'; ';'n vi'rfuri de lanci, dnrde si sageti; !)o herestraiasie; \1 rjnit'e; 10 Lnlg:iri Lle

21

5. Mat~rialttlu din care sun tu fabricatq uneltele de petra provine mai tot.u d' in rocele Carpatiloru.- Afara. de instrumentele de obsidian o, ce suntu importate, restulu a fostu facutu chiaru in tiarra. - Unelte de osu . . . . . . . . . 424

6. Nu tot uneltele de petra ei de osu apputinu epocei neolithice seu epocei numite in g~nere prehistor!ce. - Localitatile d'in Transilvani'a si Romani'a unde uneltele de petra s'an aflatu amestec&te cu celle de bronza. - Opin unea. rl-lui I,indenschmHt co toporele-ciocane ga.nrite suntu fa.cute cu instrumente de meta!u, si dupo modele m-.tallice. - Ciocanulu-toporu de aerpentina de la Rotbavu. -Probe despre in-trebuintiarca armeloru si unelteloru de petra ai in cpoc'a. metaleloru . . . . 426

7. Deco in Daci'a a esistatu ua epoca pura a petrei.- Cum s'a pnsu cestiunea de dd. Goou si Bolliacu, si tom arn trebui sa fie pusa

8. Vodastra. statiune pr istorica . . . . . . . . . , 9. Turdasiu, atatiuue a ,,poeei de petra pura. 10. Alte localitati cari pastreadia urme de asiediemintele celei mai vechi populatiuni i

Daciei. . . ' . . . . . . . . . . . . 11. Conclusiunile ce se potu trage d'in af\arill noelteloru de petra in Daci'a.

B. Daei'a dopo cuunoscinti'A metalleloro,

427 42l 432

433 433

12 Divisinnea obiectcloro meta.llice anteromne descoperite in Daci'a. 434 l!l. 1. a) arme offensive: Sabii de bronzu cu seu fora ornamente, si localitatile unde ele

s'au afllltu.- Sah ii de feru de form'a celloru gasi te in Jocuintiele lacustre. -Pom nale. - Lan ci. - Verfuri de sageti. - Buzdu~ane. - Dalte, topore, palstabe, celte, cioeanu-toporc si localitatile unde s'au gasitu . . . . . . . . , 435

14. 1. b) arme defensive : Lorica.- Grumajeri. - Coifuri. -Scuturi si discuri rotunde. 445 1~. Instrumente 11entru intinderea arcului.- Port-panache.- Verfuri de coifu. -Cor-

nuri de reshoiu. - Care do bronzu. -- Obiecte pentru ba.mutulu cailoro . . 4i8 16. 2. Obiecte de podoba: Fi bul~ : fibuh cu arcu, fi bula cu spirale. - Braei ari divi-

sate in einci gruppe. - Colane (torques). - Anole. - Cerr.ei si torte. - Cing~tori.- Ubiecte pentru atarnato. - Ace. - Nasturi. - Lantirri. - Spirale cylin crice si oble. - Margele seu perle. - Palariutie. . . . . . . 450

17. Localitatile unde s'a gasitu obiecte de podoba, de bronza, argintu si auru, in Tran silvania si ltomRni'a . . . . . . . . . . . . . . . . 460

18. 3. Instrumente si alte unelte de casa: Cutite. - Seceri. - Cose. - Dalte masive, dalte gole. -Tarnacope si c:ocne. - Fe'restraie si alte obiecte : carligi de unditia chtte, chei si clantie, forfeci, ace grose de insirtu, suie, fuse, cuie, tuburi de foaie etc. . . . . . . . . . . . . . . . -163

O 19. 4. Vase de bron1u: ciubare, urciorn, ana mare cu ornamente de argintu pre den sale, caldri, cupa de bronza. de arama si de auru ; vasu de arama cu trei pic;ore ei doue maousie ; talere . . . . . . . . . 465

O 20. 5. Obiecte de natura sacrale, amulet~, syml10le si producte allc artei : Basinulu seu vasulu de bronzu pro rote de la Orastia. Figuri de lebede, semnificatiune symbo-lica religiosa. -.Amu}.,te : toporasie de bronza; dinti gauriti de mistretiu ; trunchi de bronzu cu forma eeml-lnnara identici pene la nnu punctu cu idori seu1ilunari de Jamentu d'iu Jocuint:ele larustre.-Pater'a cu manusie de la Valasutu in Tran silvani'a, si frumosulu cioc4nu de bronzu de la Baracska, c!i. urme d'in productia nile artistice alle industriei prerom&ne in Daci'a. . . . , . . . 487

9 21. 6. Representatiunea figurata a animalcloru si a omului. Figuri turnate in bronza:

www.cimec.ro

22

1. Capricra; 1!. Lupu; 3. Caisiori; 4. Balauri.- Cocosii de bronzu nu apiJartinu epocei preromane in Daci'a. -Figuri de auimalc lucrate in relievu pre tinichea de bronzu seu cu aculu: capra, callu, armasaru, ursu, cne si cerbu; idem facuti de paauentu : vaca, mistretiu, capriora, cerbi, cani si cai. - Fragmentulu unui bru de placa de argintu de la Ciora, cu representattunca a douc figuri huma-re . . . 469

Co Originea bl'onzulul si a industriei mctallurglce lo Dacl'a 220 'l'heoriile eJUise asupra origin~i bronzului in tierrile occidentale si septentrionale alle

Europei . . . . o . . . . . . . o . . . . o . o 470 230 Theori'a despre esislenti'a unei culturi primitive a bronzului etuopenu . . 471 24. Theori'a depra originea phcniciana a bronzului. - Th~ori'a lui Ferdo Wibel, dupo

care ciYilisa.tiunea bronzului trebue socotita ca ua trepta de desvoltare a locuitori-lant primitivi. - Obiectiunile lui Sir Iohn Lubbock la ambele aceste thcorii . 473

25. Obic

23

lippu IV, Deme1rius II, dupo tetradrachmele de la Rhodos, monedele massaliote, tetradrachmele amphipol.tanice si denarii romani . . . . . . 498

38. Imitationile diferiteloru monede grec~sci constatate in Daci'a nu suntu de atribnitu Getilorn seu Daciloru, ci numai Celtiloru. Probe despre acest'a. . 501

39. Monedele concave dace divisate in patru groppe. . . . . . . . 501 40. Localitatile d'in Trans:lvan:a unde s'au aflatu monedc cencave dace . 506 41. Analys'a chimica a metaluloi d'in care suntu batute actste monede p~obeadia baterea

loru in Traneilvani'a d'in argintu transilvanu, si probabile de cotre poporulu dacu. - Alte monede ce se mai atribuescu Daciloru. - Monedele cu legenda ~APl\11~

BA~IAEQ~ suntu false. . . . . . . . . . . . . . . . . 507 E. Ceramle'a Daelel ~ 42. Importantia si clasificatiunea ceraruicei Daciei . 43. Ceramlc'a preistorica d'in cpoc'a petrei. - Vod"stra: vase mari spre conservarea

sub~tant=eloru alimentarii; vase do fortu la focu; vase de beutu; cu pe, ca ne, bar dace si tesuri de beutu ; vase mici de atarnatu spre luminare; vase mici cu capace; tipsii, strarhine si gavan41 SeU patelle j strecuratori; TaSU imitandu trunch;ulu unui corpu de animalu; capace mari; linguri; instrumente de tiesutu; idoli; mesciore si vase mici pentru sacrifidi seu pentru jucarii de copii; obiecte de insira tu ; buz-dugane; cylindre, bule conice pentru pr9stie; greutati de aduncitu in apa; ,yra

509

mide seu conuri si obiecte ee nu se potu defini. - Strachini smaltiuite si lulele. . 510

44. Lutari'a de la Turdasiu. - Formele, materi'a si ornamentatiunea. - Semnele de pe vase, si incercarile pentru interpretatiunea loru.-Rote sclivisite cu desemnuri pre elle. - Figuri de lutu. - Prasneluri, greutati la plasa, pyramide conice, anele, vase mici pentru jucarii si palniore. - Frngmentulu unei col6ne cu semne pre dens'a. . . . . . . . . . . . . . . . . . 513

45. Olari'a de la alte siese statiuni preistorice: Joseni, Vallea. Na.ndrului, Na.ndru, Pesce rea d'in Nandru, Kirsitiu si Pescer'a d'in vallea Joajului . . . . . 518

46. DeposiMe de hrburi si vetrele pentru cocerea olariei, descoperite in Transilvani'a . 520 47. Ola.ri'a preromana d'in alte localitati alle Transilvaniei : Gowteriti'a, Bardotiu, Bon

dorfo, Mediesio, Gernesig, Cicu-sfn-Giozu, Bistriti'a, Copotiu. - Vasele largi cu trei piciora de la Balomiru si Cotlea.- Vasele d'in Ungari'a de la KisTerenne ai Szent-Andras langa Crisiu . . . .. . . . . . . . . . . . 521

48. Localitatile d'in Romani'a unde s'au constata tu producte alle ceramicei preromane.-Olari'a de la TalpaNet.otii, Calomfirescii-Tigani'a, Balacii, Zumbreasc'a si Magla-vitu, 'Iinosu, Pisculu-Crasanii si Zimnicea . . . . . . . . . . . 52a

49. Ornamentic'a pre vasele preromane alte Daciei, - Vase de stylu primitivu ca.racte-risate prin decoratiunea geometrica communa Inrlo-germauiloru d'in Europ'a. -Comparatiunea ceraruicei dace cu a Celtiloru, Germaniloru, cu l'roductele ceramice d'in locuintiele lacustre alle Elvetiei, cu vasele primitive alle Greciei si cu celle de la Hissarlik in Asi'amica.. - lndustri'a ceramicei la poporde iudo-europene are ua origine communa cu desvoltari ulteriore, partiala, independente si inegali 527

50. Influenti'a culturei mediterra.nee asupra ceramicei d'in Daci'a : apa.ritiunea plante loru, animaleloru si a figurei umane in 'decoratiunea vaseloru. - Vase de stylu o-rientaln. - Sierpele, callulo si callaretiulu in ornamentic'a ceramicei Daciei 531

51. Conclusiune . . . . . . . . . , 533

www.cimec.ro

24

F. Asledieminte preromaoe si tumnll. 1. Urme de vechi locuintie, de valu1i 8i cetati.

52. Locuinti'a omului primitivu in Daci'a.-Urme de vechi_asiedieminte in Transilvani'a 583 53. Cetati de pamentn, valuri si siantiuri in Transilvani'a, Bauatu si Romani'a 535 54. Classificarea acc3toru asiedieminte printre celle preromane e numai provisoria. -

Orasiele Dacit:i dnpo marturi'a anticitatii . , . . . . 540

2. Tumuli (magure, mot'ile si gorgmte) 55. Univlrsalitatea tumuhloru. - Tumulii suntu d'in epoce diferite, si nn an servitu nu

mai dnptu mormint~. - Dificultatea de a determin!\ epoc'a unui tumulu. - Ua incercare de statistica archeologica a movileloru, maguriloru si gorganelorll d'in Romani'a si Transilvani'a . . . . 540

G. Systemnln de inmormentare in Had'a preromana. 56. Morminte tumularii, si morminte ordinarii. . . . . . 546 57. Obiceiula de a inaltia movile pre mormentu este communu mai tutoru poporeloru an

tic

PARTEA liu

STUDII ASSUPR'A

GEOGHAFIEl ANrriCE A DACIE! CUNNOSCINTJELE VECHIWRU SCRTI'I'ORI GRECI SI ROMANI DESPRE TIERRILE

PONTICE, MAI ALESU DESPHE DACI'A TRAIANA.

CAPITOLULU 1. Dfl la Homeru pene la Herodotu

1.

TierrilA d'intre Tiss'a si O nistru. Dunare si Carpati,-mai inainte dA a fi cucerite de Romani si prefacntA in provincia sub numele de Daci'a, cumu si in urma dupo cucerire, cndu armele poporului-rege nu mai fura in stare se apere oper'a pripita a imperatului Traianu, si se retrasera d'incolo de Dunare,-si-au primAnitu f6rte dasu locuitorii. fiindu puse tocmai in drumulu emigratiuniloru celoru mari ale pop6reloru desghinate de uriasiulu truncbiu as~aticn, si reversate ca unu potopu d'in partilt~ Caucasice in Europ'a.

4

Aceste soiuri diferite de barbari, ce vinu si disparu unii dupo altii, in anticitate ca si in evulu-mediu, fie-care nimicindu nascend'a cultura a predecessoriloru loru, lasara urme mai multu sau mai pucinu simtitore, dupo cumn traiulu loru in vaile Dunarei avu mai lunga sau mai scurta durata. In teresulu istoriei este acumu, de a regasi as-ternuturne succesive ale aceloru pop6re ce s'au gramaditu unele d'asupr'a altor'a pe pamentulu tierriloru de cari ne ocnpamu, si cu mediul6cele la indemana, ea se con,. state treptele ori-carei civilisatiuni, si se ne faca marturi la acele momente critice in viati'a umanitatii, eandu rassele inrultr si pucinu inzestrate pieru cu sgomotu sub alluviunea celoru pecetluite cu unu geniu mai mare, si ua fortia mai insemnata.

Studiulu de facia avendu sa imbntisiedie numai ethnografi'a an te-romana a Daciei, incPprmn cercetarile nostre cu an:~.Iis'a in ordine chronologica a notiuniloru geogra-fice transmise de autorii rln~ici bdleni gi romani d.r.spre tierrile de la Dunare si Marea Negra. Aceste notiuni Rnntu neaparatu de ua valorr. relativa, serviudu numai ca ua

3

www.cimec.ro

26

caracteristica a modului de vedere geograficu d'intr'ua anume epoca; anse tocmai prin acest'a ele castiga deosebita importantia, coei ne dau mediu-loculu de a intieleget a pretiui si folosi mai bine si mai corectu datele scriitoriloru.

2.

Mai tote notitiele ce aflmu in litteratur'a greca pene la Herodotu despre partile Pontului se raporta la timpuri intunecosse, candu alte semintii de catu cele hellene, plantandu colonii la tiermurile Marei-Negre si ale riurHoru mari d'imprrgiurulu ei, semana cultur'a si religiunea asiatica pe unu pamentu lo~uitu de niste populatiuni barbare si feroce.

Pbrenicianii principii marei si ai pamentului:. dupo cumu i numPscu profetii ebrei(l), paru a fi imbrazdatu de timpuriu valurile nrospitalierului Pontos (Pontos ~~at\lo

27

jurulu Phasului, si despre care Grecii nu puteau avea atunci sciintia de catu pr'in Si-doniani(5). Totu astu-felu si tiert'a de argintu, Alibe, cunnoscuta loi Homeru(6) pe tiermulu sudu-osticu alu Pontului-Euxinu.

3,

Homeru (X sec. a. Chr.), pusu de Strabo (7) in capulu geografiloru, avea despre nordu cunnoscintie forte marginite, coei d'incolo de Thesalia totulu era pentru elu : Thraci'a cu frigurosii sei munti(S). D'in afluentii Pontului pomenesce numai de Partheniosu in tierr'a Enetihru; asemenra de orasiele maritime Kytoros, Sesamos, Kromn'a si Aigialo~ (9); despre tiermulu nordicu, resaritenu seu apusenu alu Marei-Negre nu spune nimica ; de ;)atu mai la nordu de Peonieni si Ciconi, - doue tri-buri thrace venite ca ajut6re in resboiulu Troiei( 10) - asiadia. poetisar:du pe Hip-pemolgi si Abieni, nisce triburi scythice dupo unii ~:criitori posteriori(ll); iaru pre

(5) Ukert, Uber die Argonautenfahrt, Geogr. der Griech. und Rrem., I, p. 321 seq. 1816.-Ch. IA!vesque, Etudes sur l'hist. anc. de la Grece, t. V, p. 4. 1814. - O. MUller, Gesch. der grieeh. Literatur bis au( das zeitalter Alexanders, I, 425, 1841.--- Vlvleu de St. Martlu, Histoire de la Geographie, Paris 1873 p. 42.

(6) lliad'all, 856.-Strabo, XI. 1, 19, p. 499. (7) Strabo 1, c. 2 si 6. (8) llia.d'a. II, 844; IV, 533; V, 462; lX 5; X, 434 seq; XI, 223; XIII, 301; XX, 485; XIV, 224-2!~0.

Co nordulu s'a desemna.tu sub numele generala de Thraci'a. vedi anco: Dionysophanes a.p. Schol Apoll, Rhod. 1, 826. Schol. Pind. Pyth. VIII. 5 - Meurs ad Apoll. Dysc. p. 95.-Bast. Ep. erit. p. 266.--Ukert, Geogra; hie I, 2 p. 282.

(9) Homeru II, 85 L-855. -Se inceta dero Era.tosthenes si Apollodoru (a.p. Stra.bo VIJ, c. III, 6; I, c. II, 19) eandu dicn co Homern nu avea nici ua. sciintia. despre Pontu.

(10) Iliad'a. II. 'f. 844 seq. (Il) Ilia.d'a. XIII 'f. 4 ssq. Dupo ce poetulu descrie cumu Zeus a la.sa.tu pe Hectoru si pe Troiani

1e petrundia. pene a.prope de fiot'a. hellena, adauga ro atunci elu luandu-si ochii de la privelisc~a. eampului de bataia, ii arunca spre tia.rr'a Thraciloru :

auto; oe miA~Y tp~lt~Y oaae cpamw, v6mp~11 ecp' [ltltOlt6AWY Elp"t,j'X.c:l\1 -x.cx3-opili!-"~YOt; GltGlY, MuociiY t' dtrx~I-"~XWY -x.cxt OtlGlt>c:iiY 'lltltYJ!-LOA lc:lY 1Aax.-ro;ocx1w A~:(JY t:, o~x.aw-ri-rwv dtv3-pooltwY.

Cele doue versuri d'in nrma a. datu nascere la lungi discussiuni. Unii vedu insirate aci nu mai pucinu de ca.tn cinci popore : Mysi, Agaui, Hippemolgi, Galaktophagi si Abii. Prin Mysi, dupo tota. probabilitatea, se intielege Thraci. Opiniunea co .!g~ui a.ru fi unn nume de pClporu scythicn a fostu combatuta anco de multu de Eustathius (~d. Horn. 11. XIII, 5. p. 916. Comp. Steph Bye. v. "A~to~. Heaych v. 'AlGlt>O~. Bernhrtrd, a.d. Dion. P. 30i p. 595) In numirile Hippemolgiloru (mulgn-teri de iepe) si Galactofagiloru (mancatori de lapte,) gasindu-se obiceiuri pe cari scriitorii posteriori le imparta.siescu Scythiloru, nu este fmadn cunnoscutn lui H>meru numai pr'in epithete, dero numitu de Hesiodu :Ex.u3-cx~ (fra.g. 189 si 190). Despre A.bii nu se pote Udcide deco era unu poporu, si anume scythicu cum pretinde Enstathius (ad. Il. X Il, 5 p. 916,) seu thra.cicu cnmu 'foesce Didymus la Stephanu rle la. Byzan-tiu (v. ~A~~ot), sen numai unu epithetonu mai departa.tu, (ot~~ot) ain acelorasi :Ex.b3a~, diferitele

www.cimec.ro

28

Cimmeri ii lasa in locuinti'a Noptii vecinice si a intunericului(l2), socotindu-i mai multu de unu JlOporu fabulosu.

4.

Hesiodu (lX secolu a. Chr.) ne procura date geografice mai precise. Elu mentionedia pentru anteia-ora, pare-se, riulu celu mare alu Enropt>i, htro~(13). Printre cele altP. 25 riuri ce mai enumera (14),-d'intrA cari jnmetate apartinu unghiului nordn-vesticu alu Asiei-mici,-!mntu: AnaurOSIJ in Th~>sali'a; Strymonn si NessoAu in Thraci'a; Ha-Iiakmonu in Macedoni'a, Kaikosu in Mysi'a, si apoi imf'diatu rinlu Ardeskos,fora in-dicatiunea tierrii pr'in care curge. Ukert ln socotesce spre apusu do Marea-Ne grA(l5) pa candu Halling(16) si Schuller(17) ln identifica cu rinlu Argesiu, fora cnventu intemeiatoru, pentru co ArdPsko~n ain lui Hesiodu arn lUte ti totu asia dP-bine riuln YApttaxoc:: d'in tinr'a Odrysilor11 la sudnln Dunarei(l8), ca si ~opo"ljaaoc;; nu-mitu de Herodotu in Scythi'a(l9) .. D'in aflnPntii norclici ai Mart>iNegre Hesiodu nu cunnosce nic unulu. De Scythii CPi mulgntori de iepe face pomenire, deco cumu-va versulu pastratu dr Strabone(20): AiiHo1ttic;; tE A[roc;; tE tos :Ex6a.~c;; f1t7t"tj(L6A"(ooc;;(21) incercari ale grammaticiloru posteriori de a csplic:i rnven tul u fiindu ncsatiRfacetore. Ve eli St rabo1 VII, 296. 300. ::!02. 303. :111. XII, 55:'!. - Nicol. namaRc. ed. Orell. p. 140. Eustath. opp. ed. Ta-fel. XXIV, p. 224. -D'in autorii moderni, Goinpar:t Nif'hiJhr, Kleine histmi~che und pltilologische Schri(ten, 1 368 (Bonn 1828). - D' An vi liP Memoi1es de /'Academic des inscription.~ et bcllrs lettres; t. 2!',, Paris 1759, Ukert, Skytien und dns Latul de1 Geten ode!' Dalce!, Weimar 1846, p. 412. 414.- ~choenlng, Fortsetzung de1 Allg. Welthist. voi. 31, Geba.uer \7i1, p. 85.-.\. Riese, die ldealisirung der NatunJiilker de.~ Nmdens, Heirlelberg 1R75, p. 8-10. V. de Slliut-~lnrtiu, op. cit. p. 63-64.

(12) Od. Il, 14. Cornp. Cnno, Die Skythcn, Berlin 1871 p. 250. -Despre gcografi'a lui Homeru vedi Groter .. nd, gegeniJemerkungen uber ][omer',q geogra.phie. in Allg. gcog!'. Epllem V. 48; -Voss, Krit. Blaetern. Alte weltkunde I. - lJkert, geog1. der g1iechen und Rumer 1, 2 p. 310 seq. Comp. Bemc!kungen ube1 Home!'. geog1. p. 5 seq.; Viilcker, uebe1 Ilomerischc gcographie und Welt-kunde Hannover 18:{0.-Bzoskl\ de . .(Jeog!". myth.-}'nrblgf'r, handb. de1 alten gcog1. I, noi: 41, p. 21 resuma literatur'a asupr'a geografii lui Homeru. - Vivieu de St. Martin, op. cit. cap. VI. deo-sebesce forte bine doue geografli in Horncru : una positiva, a lui Homeru, ce se afla in lliad'a; alt'a legendara, a secolului seu, in Odysse'a.

(13) Theogon 339 : X~AAtppM,'}opoo (14) Theogon v. 3iJ7-345. (15) &kythien und das Land der Geten orlrr JJake!', Weimar. !846, p. 15. (16) Geschichte der Deutschen J. 67. (17) Siebenburgen vor Ilerodot, in Archiv fur kunrle uste!T. gesch. Quellen, v. XIV, Wien

1855, p. 101. (18) HProdoto IV. 92 : ... riulo 'ApttOXOC:: care curge ot!X Oopooroy, traversa tierr'aOdrysiloru. (19) Herodotu IV, 49. 92. - Comp. Forbigcr, op. cit I, p. 24, not'a 50 : Wir kennen nur eL

nen kleinen Nebenfiuss des Istros in Sarmatia Europaea namens Ardiscus, rler hier schwerlich gc meint sein kann."

(20) Strabo VII 300: 3tt jlip or t6tE toi.ltooc;; (toi>c;; ~xf.l{}IXc;;) t1t1tl(LOAjoi>c;; sx~AOOY, xal Ha[ooo~ (LO.ptoc;; ~Y torc; &r.:' 'Ep~too{}~yooi; mxp~ts}tsto~v E7tEotY 'Al&[oml~ rtc.

(21) fra.gm. 190.

www.cimec.ro

20

d'in caus'a scurtimei sila bei a doua d'in ~'X.6&rxt; n'aru pute fi banuitu de falsitate(22). Prin A~tiopii d'in acestu fragmentu cata a intielege pe Assyrieni, cari pene in seco-lulu allu VII-1 a. Chr. fura puternici pe marginile Pootului.(23) Alte populatiuni ce mai insira suntu: Galactofagi(24), Arimaspi, Grifoni (1pu1tst;) etc.(25).

5.

Dero cu incetulu cunooscintiele geografice ale Greciloru dPspre tierrile de Ia Duna-rP sA immnltiPscu prin stabilirf'ade colonii, intinderea relatiuniloru de comerciu si de politica. Mana-Negra, ce avusese pene aci numele de Mare-Nrospitaliera, Pontos A-.ruws, dPvine pr'in euphemismu Mare Ospitaliera, Pontos Euxenos(26). Coloniile Mi-letului semenate in nordulu marei, do la gurile Istrului pene la Bosphorulu Cimme-rianu si Tauaisu, isi reserva pentru mai multe vecuri comerciulu maritimu apropo ~sclusivn. Istrosu, Torni, Odessus, Olbi'a, cele mai vechi d'io aste colonii milesiane, suntu dupo inceputnlu secolului "lu VII1a(27). Loru 8(\ datorPsce raspandirea unoru idei mai Psacte despre tierrile Scythict:~, si chiaru notiunile poemei orphice despre navigatiunea argonautica in ce privesce nordulu Pontului. Acesta poema, ajunsa pe-ue la noi in ua forma posteriora chiaru lui Onomacritn, cullegetorulu si clasificato-rulu canteceloru antice (illtre 500-550 a. Chr.), de ro alu carui fondu Pste in reali-tate anticu(28), asiedia in jurulu MaPotidei pe: Geloni, GPti, Sa uromati, Arimaspi si alte triburi; iara la estr mitatile nori! ului pe: Pacti, Arctei, Lelioni, Scythii ar-ma ti cu sageti si inchinatori ai lui Aresu, Taurii omucidi, Hyperboreni, Macrobieni, Cimmerieni etc.(29). Form'a legendei ansP p1strata de Pindarn in a patr'a oda (com-vusa in annulu 462 a. Chr.) trebnindu a se pune in acordu cn progrr sulu ideiloru geografice ale timpului, dP la Pha~e dnce nav'a in Pontulu Euxinu; de aci in marea Erithrea si lacnlu Tritonisu sitnatu in fnndulu Syrtdoru(30). u,masii lui, ceva mai bine informati 11!1 mai ingadu~scu a crede co Pontulu Euxinu commuuica cu marea

(22) Cuno op cit., p. 249. - Niebulw, op. cit. p. :l65, citesce atu-feliu versulu de susu: c:AI-lHomx~, .\l"(t>i~ t'-ljos ~'X.6{}rxt; t1t1tlJPOA"(06t;.

( :l) Mo,ers 011. cit., 111, 105: in der mythischen Erdkunde der GrieclH'II war .Aethiopien ge w .. hnlichc Bczcichnnng fiir Assyrien. Vedi acolo argumentele pe cari se intemeiadia.

(24) fragm. 189, la Strabo VII. 302, d'in Ephorus, cartea l V l'AIX'X.toplijll.l\1 stt; IXtiX\11 &1t~Y!lt~ ot'X.l 'x6vtrov.

(2G) fragtu l!JI. --Despre geugraphi'a lui Hesiodu vedi in genere: Woss, Weltkunde der .Alten, p !li seq. Ukert, Gcogr. de Gr. u. Rrim. I, 1, p. 36, si Sickler, Handbuch d. alt. geogr. p. 55 seq

(2;) l:ratusthenes ap. Strab. VII, 2~)8. Simonides, epigr. 89. Anthol ed. Jacob, t. 1, p. 76.-Etym. M. v. :d~mo~ 7t6YtOt;, p. 3S2

(27) Scymus Chius v. 747 si 804--807 cd. J,ctronue, 1840. Despre coloniile grecesci de la Marea. Negr vc~i litcratur'a adunata in l'ol'bigcr, Handb. rlcr A !ten geogr. L p 41. not'a 55.

(~HJ ltuhukeniu~ l:pi8t. crit, p ~28 1782; ~lnniHJt'l, Geogr. de1 Gricchen und Boem., IV 26i Ht>yue Hxc. J, ad Aen V li, Volf, Proleg. ad. llomer. Vlvilln de St. Mnrtin, op. cit., p. 45.

(~9) 01'JJh. A1gona1tt. v. JU:l8 S

30

Erithrea, nici mai transporta Corabi'a lui Jasonu pene la marile Nordului, ci gasescu mai comodu a face pe Argonauti sa se intorca pe Istru in Mediteran'a, pe temeiulu unei vechi credintie, de care se tine si Aristotelu(31), cumu co unu bratiu alu Duna-rii (nf'gresitu afluentele seu Sa v'a) s'aru vers in Adriatic'a, si aru fi datu si numele Istriei(32).

6.

Fragmentele poetiloru Cyclici, de si continu pucine date geografice, ne areta anse interesulu viu cu care se canta si se povestea lucrurile, tierrile si pop6rele pontice. Arktinos milesianulu (intre 760 si 708 a. Chr.) canh in versurile sela insul'a Leuke la gur'a lstrului seu a Boristhenului, ca locuintia a lui Achilles si a cetei sela de eroi(33). Alcaeus {inceputulu secolului alu VI, a. Chr.) vorbesce intr'unu chipu mai positivu despre tierr'a Scythiloru(34). Peisandros d'in Kameiros in Rhodo9 {ram 735 a. Chr.) mentionMia pe Agatyrsi(35). Aristeas asicura co la marea-negra locuescu Cimmerii; spre nordu de ei, Scythii, apoi ll'lsedonii, pene unde elu pretinde co a si caletoritu; iaru mai susu de Issedoni, Arimaspii - 6meni numai cu unu ochiu-, Grifonii cei paditori de auru, si in fine Hyperboreii(36).

7.

Expeditiunea lui Dariu regele Persiloru contr'a Scythiloru d'in Europ'a Ia annulu 513 a. Chr. contribui anco la respaodirea cunnoscintieloru despre tierrile si populatiu-nile de la Dunare si Marea-nllgra(37). Acestea suutu adesea pomenite de cotra lyricii, tragicii si comedianii greci in productiunile Joru literarii. So!Jhokles (n. 495+ 406), aduce Seythi si Colchi pe scena(38); Aeschylo3 (n. 5 25+456 a Chr.) puno la Nordu de totu pe Hyperborei, in tierr'a caror'a Istru isi ia originea d'in muntii

(31) De Mirabil. auscultat., c. CXIJ, Beckm.; Hist. Anim., VIII, c. XV; Schneld Add. Justin XXXII, 3, Plin., III, 22 (18) Strabo lib. 1, c. 3.

(32) Vedi pe largu Ferblger op. cit., p. 27, 300-301.-Ac~sta na.viga.tiune a Argonautiloru pe Istru o consacra Apollonius de la Rhodos in poeru'a sea. scrisa catre 22>an. Chr. (lib. IV, v. 282 sq.) si dupo elu, fora indoiala, parafrastulu seu Valerius Flacus. Comp. V. de St. Marti o, op. cit. p. 55. - F. Bitsehl, die samlung der Homerischen gedichte durch Peisistratu& 1838. Opuse. 1.

(33) Dupo unii Leoke se ada la gur'a Istrului. Vedi Biblioth. der alt. Litt. u Kunst I. lned. p. 34, apud Ukert op. cit, p. 16 -Dupa altii la gnr'a Bory~thenului (Dnipru). Vedi De cyclo Grae-COl'Um epico et poetis cyclicis cr. eorumque fragm. Coli. et interpr. est C. G. MUiler, Lips 1829.

(34) Dergk poetae lyr. Gr. III 94 7 : 'A XiAAll, o "(a.~ :Exu3-6ttx~ (.LEOEL~ Compara Ukert op. cit. 18, Cuuo, op. cit 249; - Grote griech. gesch. v. Il p. 184 traduc. germana.

(35) Suldai v. A"(fi{)oupaot - Steph. Byz. 'laa'tjo6Y~. (36) Herodotu lV, 12. 13.- Suld v .Aristeas. Compara asupr'a lui, 1. M. Sehultz, Apparat.

adannal. crit. rer. Graec. Kilia.e. 1826.4. p. 4, n. 9. (37) Herodotu IV 89 seq. (38) Schol. Dion. 10. Schol. Apoll. Rhod. IV, 223. 284. Athen. p. 189.

www.cimec.ro

31

Rhipei(39); la sudu de acestea: Scythi'a, ua tierra intinsa, aspra si frigurosa, bogata in ferru si cai, tlero locuita mai multu de popore barbare, intre care totusi se afla pacinicii si ospitalierii Gabii( 40), adico Abiii lui Homeru, fora a le indic ua locu-intia precisa.(41)

(39)Choeph. 384 f. 183 comp. cu fragrn. 150.--Pindaros (oi. 3, 14) :"Iatpoo a1tb O'ltta.pciv 'ltli'l'ciY. (40; fragm. 184. Prom. edit. Teubner 1860, 1 sq- 15. 20. 301 Tb. 802. fr 190. Gabii in locu

de Abii provine pote d'in ua falsa etymologisare a lui Aescbylos, ceva cam: ra.-~tot ceei ce se hra-nescu cu rodurile pamentului. Esplicatiunile celoru vechi vedi-Ie la Schol. si Eustb. ap.lliad'a N. 6.

(41) Pr'intre pop6rele ce iau parte la suferintiele lui Prometheu inlantiuitu de stinc'a Caucasului !eschylos enumera si pe Arabi:

'Aptt~[tt~ t'lipEt0\1 Cl\1~0~, (v. 420 llpo!l'fl~So~ OrJ.a!l(J)t'fj;, ed. 'l'eubner 1860)~ Mai toti commentatorii recunnoscu co lectur'a 'Aptt~la.~ c Arabia este falsa, desi nu se invoescu a-sopr'a emendatiunei. Herman (Obs. crit. c. 1. p. 9) lJropuse :

fci~tol t', Cipstov &v~o; dero renuntia singoru la dens'a ; Wieseler (Philologus. v. 9. p. 717) si Boissonade (Philostr. Epist Paris 1842, p. 138) cit~scu :

'A~apla.~ t' pEtoY &11&0~ lcctora, ce neputcndu-se justifica cu niciunu esemplu, trebue respinsa. (Ukert, op cit., p. 415 nota). Pe observatiunea scholiutului, care cauta sa apere lectur'a. 'Apll~t(X;, cum co Strabo vorbesce de Trogloditi in Arabi'a, si intre Maeotis si Marea Caspica, numindui pe acestia chiaru Arabi, 1tw~

t~v 'Ap11~lllv Ka.o'ltcXO!p oov!Jl'lt~oav; ~ e7tEi ~tpci.~rov ~'Ilai TprorAoobta.~ otxEiv !lstcx~l> Ma.t-timo~ X !It K!:ta?t[a~, Ot datY "Apa~a~, nu punemu mare greutate, pentru co este facuta, dupo cumu a probatu Meinekius, de unu interpolatore multu posterioru, si nicaieri Strabo nu numesce pre Troglodytii de la Caucasu: Arabi. Vedi Strabo 1. XI, c. VI. edit. Firm, Didot, Paris 1853; compara. Jib. (, 1 ,27; XVI. 27. vedi Elmsley in Aesch. Prom. vinct. ed. Lips. 1828. 8. p. 183; - Dero ccco co A.rabi'a pontica ne 'ntempina si in J

32

8.

D'intre logographi, Hecataeu de la Miletu (n. 549+4 72 a. Chr.) li11~p 7toAo1tACl\l* cmare caletoru dupo cumu lu numesce Agathemeru ( 42), i care visitase tiermurile sudice ale Pontului pene la marea Caspica, i mai multe populati uni thrace ( 13), intinde Scythi'a europena de la Istru pene la Chersonesulu tauricu, insirandu aci ca locuitori : pe Melanchleni (frgm. n. 154), Myrgetao (44), Matiketi (frgm. n. 156), Isepi (o. 158) i Edi (o. 159), ero ca orasie in Scythi'a : Karkinitis ( 45) (frgm. n. 153) si Kardesos (frgm. n. 157). Elu face si pe Issedoni ua populatiune scythiea (46). Hellanicos din Mytilene in Lesbos, care trai a pucinu inainte de Herodotu ( 4 7), a scrisu pe largu despre Scythi, dupo cum ne asi cura Stephanus de la Byzantiu( 48); anse cele doue scurte notitie ale acestuia nu ne permitu a dobeodi ua idee macaru despre ce era anume scrierea iutrega; pote co ea forma numai unu capitolu d'in oper'a 1tspi ${}-\loo\1 ( 49). Hellanicos numesce anco doua populatiuni in Scythi'a, ce nu ne in-

ventn predilectiunea. d'a. cita numi peste numi de riuri si popore (Schol. Aristoph. Ra.n. 926); Po-lybiu lll, 17) mustra. pe toti Tragicii pentru a.cest'a; Strabo (1. VIII, c. V, 6, 8: c. VI, 6. 7. 8; lib X. cap. III. !a; lib. XII, c. VIII; - lib. XIV cap. III, cap. X) dovedesce co ei adessea deseriau falsiu si confunda.u chiaru tierrile forte aprope de ilensii, necumu cele departate. (Vedi Plinius XXXVII, 2, cEuripidis et a!iorum errorem excusandum cx orbis ignorantia - Dio Chrysost. Or. XV. t. 1. p. 448 ed. Reiske. - Hermann ad Soph. Elect. 4. -- Volker mythol. Geogr. p 2.11. 224. - Ukert op cit. 28, 29). Aeschylos pune in vecinetatea tierriloru pontice omeni cu capite de cani, cu ochii in peptu, cu eate unu ochiu i alte monstruositati (Strabo, lib. 1. c. II, 35; 1 VII. c.III, 6; Steph. Byz v. 'H(.Lt'ltO\IEc;) a.stu-feliu co deco 'i amu atribui cunnoscintieesacte despre geografi'a aceloru parti, amu fi siliti sa admitemu lucruri pre curiose si impossibile. In asta categorie aru fi si Arabi'a de la Marea Nogra, care chiaru in gur'a Sycophantelui lui Plautu se areta ca atare. -Tacerea geogra.filoru mari a.i vechimei: a unui Herodotu, Strabo, Ptolemeu, Pomponiu Mella, cumu si a celloru alti scriitori greci si romani despre Arabi'a lui Aeschylos de la Dunare ni se pare forte ponderosa.

(42) Agathemeru I, 1 Jiiagrn. historicorum G1aec. cd. Miille1, Paris, Didot 1841. Despre Heca-taeu vedi Herodot V. 36. 135 sq; VI 137; II 143. IV. 36; Il 20. 21.-D'in cei moderni: l'abbe Scvin Rech. sur Hecatee de Milet, in t. V1 allu.Acad. dei inscr., 1729, p. 242; Freret, observations gencr. sur la geogr. anc., t. XVI des Nouc. Mcmoires de l'Acacl. des inscr. 1850. p. 345; Ukert. geogr. dcr griech. und Roem. I, p. 69 1816; Hcingaum, gesd1. uer Erd-und Liinderabild des Alten 1839, p. 139 seq., Excursus zur geo~r. des Hecataeos;-Forbiger, op.cit. 1 p. 50;-Brandstacter, Scythica, Regiomonti Prussorum, 1837. V. de St. 1\iartin, )p. cit. p. 76 -79.

(43) Frgm. n. 18ti seq. in Frag. hist. gr. 1. (44) Frgm. n. 155, in care nume Klausen (Hccataci fragm. p. 87) vedo_'.'!l. crorc de scrisu in locu

de 1'yrangetii sau Tyragetii ai lui Ptolcmeu 3,10 si Pliu. llist. Natur. 4, 1~, 26. (45) dupo Forblger op. cit., p6tc Canikschak de adi. (46) frgm. 168. comp.178, 179, Miillcr fragm. histo1ico1mu grcec L 11, 12. (47) Suldas- v. Steph. Byz.- Gell. XV 23. Dupo unii nascutu cam 496+411 a. Chr.; dupu llliil

Zer fragm. hist. gr. I proleg. p. XXV, la 482+394. Cf. L. Prdler de vita et scriptis Hellanici. 1 'r-pa.t. 1840, 4. Berlin 1864.

(48) v. 'A(.LtiOO'ltOl, ld. v. A(.Lbp'(l0\1. Comp. Strnb. 1. Xl_! cap. Ill, 22. (49) MUller Fragm. historicorum grOJc. I 1Jrolegomcna XXV, XXIX.

www.cimec.ro

33

tempina la predecesorii sei : Amadokii (50) si Sakii (51); ero pe Maeoti, pe cari Herodotu ii pune la resaritu de Mailotis, deci ii scote d'in rendulu Scythiloru, elu ii numesce lamuritu Scythi (52).

9.

Deco aruncamu acumu ua privire assupr'a acestoru scurte si imprastiate notitie, ve-demn co, cu totu progresulu cunnoscintieloru geografice ale celoru vechi dintr'ua epoca intr'alt'a, totusi ele suntu departe de a ne puM da ua idee esacta despre tierrile cunnos-cute mai apoi sub numele de Daci'a, si despre poporele ce le au cutrieratu; pentru co: seu pre vagi, seu in contradictiune unele cu altele, seu rodito de phantasie numai, in acele timpuri iotunecos!e ale istoriei, seu in fine ajunse pene la noi trunchiat~>, in sfaramaturi alterata chiaru de scriitorii posteriori, -aceste notitie ne lasa us negura aprope deseversita assupr'a tierriloru d'intre Carpati si Dunare, pe care abia Herodotu o risipesce in parte, deschidiendu portile Istoriei Daciei.

CAPITOLULU ll-1a

Herodotn

1.

Nu este multn timpu de candu method'a critica istoricd a isvoreloru a inceput1 se castige in domeniulu Istoriei antice unu terrimu fixu, pe candu in ce privesce geo-grali'a vechia, ea lasa pef!e adi anco fortA multu de doritu. Acest'a se confirma pe deplinu studiandu cim-va intins'a literatura la care a datu nascere nuruai a patr'a r:arte d'io Istoriile lui Herodotu, litcratura care ne presinta systemele cele mai con-tradicut6re, intemehte numai pe simple supositiuni, si imprejurarea ciudata anco : co cu fie-care nou commentatoru apare si unu nou modu de interpretati una a dateloru parintelui istoriei (1).

(50) fr. n. 170 : 'A!La.ooMt, l:xu{)-rx.ov s&vo~. (51) 'A!LOV(tOY, m;/l[oY ~oc'X.IiiY, 'EAA.a.vtx6v ~xu{}-txot~ la. Steph. Byzantinulu. (52) Schol. Apolion. IV 322.- Miiller, Fra.gm. hist. gr. l 57 fragm. 92. (1) Scrierile principale suntu : Cellarl Notitia orbis antiqui; edit. Conrad Schwa.rz Lipsi!!!

1731, tom. J, pag. 401 sq.-Th. S. Bayeri De Scythice situ, qualis (uit sub cetatem Herodoti in Commental'. Academice Scientia.1. Petr:Jpolitanae, 1728, tom. 1, pa.g. 400 sq; seu : de origin. et priscis seclibus Scytluwum, in alle selle opusculis ad histo1iam antiquam, Hal. 1770 in 8.- Elch-horn, llist. ant. e gr. I p 405 sq. - F. \',Beer, Erliiut. de1 von .ilerodot und Plinius gegebe ucn Beschreibung des alten Skythiens in Zusatz. zu .Allg. Welt li istorie 111, Il sq.- De Guigues, JI!Cmoire dans lequel on entreprencl de (ixcr la situation de quelgues peuples Scythes, dont il est 1mrw dans Hcrodote, in Mcmoires de l' Amdemie des inscriptions et bclles-lettres, tom XXXV, p. ~39 seq.-d'Anville, Examen critique rl'Jlcrodote, sur ce qu'il mpporte de la Scythie, totu a-colo, t. XXXV, p. 573 s

34

Fora a ne opri aqsupr1a aoestoro system&~ sa ne indreptamu mai bine la Herodotu insusi, si cu tota atentiunea si neincli11area cotre vre ua theoriadmbratisiata de maii 'nainte, sa analisamu descrierea ce ne o face unulu d'in cei mai insemnati geografi ai

vechim~i despre form'a si intinderea Scythiei, despre locuioti'a poporeloru d'intr'ens'a, si se cercamu a identifica unele d'in datele sele geografice.

2.

Herodotu d'in Halikarnasu in Cari'~ (nascutu intre 490 si 480, mortu dupo 408 a. Chr.)(2), cu dreptu cuventu s'a numitu p'lrinte a1u Istoriei(3) si geografiei istorice. Caletoru is(:oditoru, inteligentu, bagatoru de sema, studiindu singuru cu proprii sei ochi teatrulu evenimentelom, monumentele, obiceiurila si naravurile poporeloru, remane pe vecie in capulu celoru mai pretiose isvore ale istoriei antice (4). Cu tote

phiae ct uranologi111 Herodot. specim. Helmstadt, 1804.-Monuert, der Norden da Erde 1820, in-8, p. 100 seq-f,eleweJ, Opis Scythii Herodota in alle selle: Pisma pomniejszc geogr. hist Warz. 1814. -Senkowskl, O. I, Primieczania K. Herodotovu op\M?liiu Skithii, in Biblioteka dlia cztenia, t. XXVII.-B. G. Nlebohr, Ueber die Geographie Herodots, p.132-158si Untersuchungen Uber die Geschichte der Skythen, Geten, und Sarmaten p. 352 -398 in Kleine historische und philologischc Schriften, erste sammlung, Bonn, 1828.- Diinlge, Commentatio de Geographia Herodoti, Beri. 1835. - Keooet, The geographical system of Herodot, London II, ed. 1832. - Drandstiltter, Scythica, Reg. Prussorum 1837;-HermonR Dobrlk, Geographie des Herodot nebst einem .A.tlasse von zehn Karten Kiinigsberg, \818, in-8. -l. H. f, HeerPn 1 Ideen iiher die Politik, den Ver kehr und den Handel der vornehmsten vcelker der altcn Wclt, Gottingen 1824, l Th. 2 abth. p. 263 seq.-Halllng1 Geschichte de, Skythen, Berlin 11'33 in 8;-Lindner, Skythien und die Skythen des Herodot, Stuttgart 18 H. - P. 1, Sehofarlk, Slawische Alterthiimel, 2 volume, trad. germana a loi Mosig voR Aehrenfeld, Leipzig 1843. -HoRsenlo~, Ost-Europa nach Herodot, Dorpat 1844.-Nadezsdlu, Herodotova Skythiia obiasnennaia czrez sliczenie s miestnostiami, in Zapiski Odes skago Obsczestva Istorii, Odessa 1841, in -4, t. 1.-Ukert, Skythien und das Land der Geten o-der Daker, 1846; -Colster, das Land der Skythen bei He1odot und Hippokrates, in Neue Jahr bi.icher fur Philologie und Predagogie, Loipzig 1846, XII supplementbaRd p. 569-632 si XIII suppl. band, 1847, p. 5-77. -- 1. c. SehuUer, Sieb~mbi.irgen vor Herodot und in dessen Zeitalter, in .A.rchiv fur kunde i:isterr geschichtsquellen, tom. XIV, Wien. - 1. G. CuRO, Die Skythen, Berlin 1871;-George Rawt inson, On the Geoqraphy of Scythia, in History of Herodotus, vol. III, third !!dition 1875, p. 201-208.- B. P. Hasdeu, Istoria critica a Romaniloru, u:ed. 1&75, Bueuresci p. 181-215.

(2) Dyonys. Halic. de Thucy.l. 820. - Diodor 11 32. Euseb. ol. 78. Dupo Pamphil'a, ua collectio-nista de memorii istorica, ce traia in timpolu imparatului Nero, Herodotu s'aru fi nascutu la 484 a. Chr. Anse si dens'a nu da faptul o ea positivu, coei in pasagiulu pastra tu la Gellius Noctt. ALt. XV 23 se dice videtur. Hellanicus Herodotus.Thucydides, historilll seriptores, in isdem fere tem-poribus laude ingenti floruerunt et noR nimis longe dietantibus fuerunt reratibus. nam Hellanicus iuitio belli Peloponesiaci fuisse quinque et sexaginta aunos uatus vidctur, Herodotus tres et quin quaginta, Thucydides quadraginta. scriptum est hoc in libro undecimo Pamphilre.

(3) Cicero, de legg 1, 1,~ capud Herodotum patrem histori111. (4) Vedi artieolulu lui Golgnlaut Herodote in Encyclopedie des gens du 111onde, Paris.- F. {'.

Dahlmuuo, Herodot a.us stlinem buche &ein leben(Forschungen auf dem gebiete der geschichte III) Altona 1823. - K. Wilh. Ludw. Heyse de Herodoti vita et itineribus, Berol. 1826; Mustoxidi,

www.cimec.ro

35

co in Vl'chime (5), ca si adi, i s'a fostu imputatu usiurintia in admit11rea fapteloru, partialitate si lipsa de critica, nu ua data cercetarile moderne a constatatu esacti-tatea descrieriloru sela geografice si istoricfl (6). Este adeveratu co elu nu mul-. tiamesce pretutindeni c~rintiele unei scrieri de istoria E~eriossa(7), nici separa faitele istorice de povestile poporane; dero parte d'in acestea elu le raporta foro a crede in-susi in ele (8), parte porta in sine, dupo cumu se probedia prin. cercetarile mai noui, unu auteoticu simbure de adeveru, de si inveluitu sub trasuri fabul6sse (9).

3.

D~scriptiuot~a geografica, ethnografica si istorica a Scythiei incere de la alu IIIa capitolu alu rartii a IV pene la finPle acest1 '->, formandu in sine unu totu absolutu circumscrisu, bine determinatu; anse in raportu cu oper'a intrega ~a porta unu ca-racteru curatu episodicu (10). Dupo obiceiulu seu ca : mai inainte de a trata d~spre vre ua cucerire a Persiloru, se se ocupe cu istori'a si descrierea tierrii unde fxpe-ditium a a avu tu locu ( ll), Herodotu vorbindu despre regatulu per sa nu si despre Nove Muse di Erodoto tradotte, Milan, 1820; - Herodotus, in K. Otfr. Miiller, gesch. '1. griech. lit. teratur, Breslau 1841. -Will. More, Crit. History of the U.nguage and litterature of ancient Greece (1850. 1854-60.) London.- Dau non Herodote, in Cours d'ctudes historiques.- Ad. Schilll, l'hilologus VIU 193. X 25, 410.- G. Rawllosoo, History of Herodotus, cap. I, II si III voi. 1, London 1875.- H. Stelo, Herodotus, erster hand erstes heft, Einleitung, 2 auflage, Berlin 1864;-K. Ablcbt, Herodotus 1 hand, Einleitung, p. 1-28, Leipzig 1861, etc.

(5) lrlstotelu iln numesce povestitoru de basme !L'l{)-al..r5rac;, de _qener. an. III 5, comp. hist an. III 22. -Cicero de legg. 1 1, de div. II 56; Gellius IH 10. Altii cfalsificatoru alu adeverulni si partialu, Photlos. Bibl. p. !35 la Bekk. loseph adv . .dp. J 3. Plutarch in scrierea xspi t* 'Hpo86too UXO"Ij{)-;(~~ (Moral. p. 854- 874). Comp. criticulu Dionysios d'in Halikarnass de Thu-cyd. 8'.!0 Clmp ad. Cn. Pompei. 7o7 sq. Comp. Gust. Lahmeyer de libellt Plutarchei, qui de ma-lignitate Ilerodoti inscribitur, et auctoritate et auctore, Gutting. 1848, 4. - A.rnold Schmfer;, .4,

bri.~s der Quellenkunde der Griechischen geschichte bis au( Polybios, Leipzig 1867.- G. Ra>Wilnl' soo, History of Herodotus, 1 69 -140.

(6) Asia d~ es. inscriptiunile cuneiforme descoperite si descifrate suotu in perfectu. acordn cu indicatiunile lui Herodotu. Vedi Eug nuruouf. llfcm. sur deux inscript. cuneiformes trouvees pres d' Hamadan. 1836, in-4. - C. Lassen, die altpersischen Keil-Inschri(ten von Persepolis, 1836, in8;-Jacquet, sur le mem. de M. Lassen, in Nouv. Journ. Asiat. III-a ser., 1838, t.V, 575 sq. VI, 385 etc. - Inscriptiunea apoi dela Bisutnn nn departo de Kirmanchat, a lui Darios Hyst:upes confirma po dcplinu arretarile sele despre evenimentele d'in primii anni ai domniei lui Dariu, inaintea expeditiunei d'in Scythi'a. cf. Rawlluson. H. C. Memoir on the Great InscriJJtion at Behistun (in Journal of Asiatic Society. 1846-1849). - Idem. History of Herodotus, 1. cap III. p. 69 B'J , on the merits a11d defects of Iferodotus as an historian.

(7) Rawllosoo, op. cit. 1 cap. III, p. 83 sq. (8,'. Herodotu. VII 152; Il 123. Comp. III 9. IV 19~; V 45; VII-239. (9) De es. legend'a despre furnicile ce ngropa aurnlu. Vedi Federlk Sehlero, iiber die sage

vo11 den Goldqrabenden Ameisen, Kopenhagen, 1873. (10) Dauuno, Cours d'histoire, Il, p. 4t dice despre cartea IV: cOn peut la rogarder eom-

me l'one des plus recommendables parties rle son oovrage.~ (Il) Asia sun tu insirate: istoriele Libyei, Scythiei , I.ydiei (1, 95) , a compatriotiloru sei d'in

Asia-mica. (1, 142-150) inainto de espeditiunile cuceritore ale Persi!orq,

www.cimec.ro

36

Dariu, ajunge la faptululu co ~cythii aru fi devastatu ua data intreg'a Asia(l2); pen-tru acesta navala voesce acumu sa si resbune Dariu (13); si pene a nu ne povesti expeditiunea regelui Persiei, istoriculu noAtru s'apuca a descrie manuntitu tierrile de la nordulu Pontului, poporele ce locuescu acolo, mai cu sema pe Scythi, originea, na-ravurile si credintiele loru (14).

Pentru cestiunea de a sci de unde a culle~m Herodotu informatiunile sele, cata a deor:~sebi anume :

a) Cari d'iu datele sele se iotemeiadia pe antopsi~>. b) Cari, pe isv6re scrise, si cari suntu aceste isv6re ? t) Cad, pe comunica.tiuni vtJrbale, si d!:l h cine le-a vriimitu? d) Cari sun tu numai consecintie, combwatiuni seu hypothese proprii ale sele?

In a!estu chipu, pr'in cercetarea adica a provenintiei, critic'a isvoreloru determina val6rea absoluta a fie-carei date geograficP(15).

Cumu co Herodotu posseda cunnoscintie autoptice de::1pre tierrile d'in jurulu Pon-tului-Euxinu, nu'ncape indoiala. Dupo ce visit orasiu cu orasiu, amendoue tiermu-rile Hellespontului, Propontidei 11i Bosporului(l6), dll la Byzantiu elu tre~u la Apol-loni'a(17), apoi la Mesambri'a si Istri'a(l8) la gurAle Dunarii; de aci visita iuteri-orulu tierrii d'intra Tyras (Dni$tru) Hi Borysthenes (Dnipru). studiandu-lu cu d'ame-nuntulu(19). Mai multu timpu pare a se fi opri tu la Olbi'a, cea mai infloritore colonie

(12) Herodot, 1 105. (13). Herodot. IV. 1 (.14). Idem IV. 2-82. (15). Acelesi cestiuni le tratedia H. Mat.zat ,]eol!re raporturile lui Herodotu asupr'a Asiei. Vedj

studiulu seu Ueber die glaubwuerdigkeit dc1 geogmphischen angaben Herodot! ueber Asien, in Hermes, Vl hand, Berlin 1872, p. iJ\l~-486. - Asupr'a l!:gyptului vedi Max. Buedluger, zu1 Egyptischen li'cwschung Herodots, Wien 1873.

(16) 1 57, IV 14. 86. 90. 91. 95 si a. (17). IV 90. (18). Il 33. IV 93, VI 33. Mannet op. ci~. p. 63 nu M 'ndoucsce uuu momentu, ca si Stelnu, Herodot

I 19, Matzat 1. c. VI, 417, Abicht llerodot p. 8 co: Herodotu a vi~itatn orasiulu lstri'a. Manuert Jice: cMan untersuche die beschreibung uud Bencnuuug cler betrchtlichsteu Fliis~e, welche in den Hauptstrom fallen, die Darstellung des Ister selbst, sciner Gros se und die vergleichung mit dem Nil den er auch gesehen bat, nebst den angegebeuen urMachen, warum dcr lster im Winter und Sommer gleich gross;bleibt, so wird man nicht einen Augenblick an den Augenzeugen zweifcln. Dahlm11nu lasa lucru nehotaritu, lJ'orschung Il. 1,61.- Din contr'a Kolster, das Lrrnd der Skythen bei He. l"odot und llippok1. in Neue Iahrbiich fur philolo.r;ie uncl Paedagogie, Leipzig 1846, XU sup-plementband p. 594 nu gasesce nici-ua proba peutru opiniunea lui l'lfanert, fiind-co Herodotu po-menesce lstri'a numai in trecctu (Il 33) fora a detormina loculu unde an1m~ se afla ea si vecin'a sca Torni. Elu pune la 'neloiala p. 59 , chiaru deco Herodotu va fi vediutu 6tinc'a de pe malulu re sari te nu alu Nistrului cu asia dis'a urma a: piciorului lui Hcraklcs (HcroJ 1 V 82).

(19) 1 V 11. 51. 53. 71 ~q. Elu singuru spun~ cura tu toaoYOE p.EY!Ot ~7tErp!XtYOY fi.Ot &.; 4tY, co a fostn in territoriulu Exampaios intre Hyvanis si Borysthenes (IV :J'l), ceea-ce Jupo Cuno op. cit. 85 aru fi Podoli'a nordica seu cea de midilocu.

www.cimec.ro

37

in acele parti(20), situata la gur'a Hypani~nlui (Bugu), avendu-o dreptu centru(21) de la care elu descrifl si mesora(22). Urmat6rele pasage dovedescu limpede co relatiunile sele suntu cullese la facia locului : I 105, II 103, IV 5. 7. 8. 16; IV 27. 46. 58. 60. 67. 70. 7 4. 75. 81. !)!) -100, 11 O( 23). D'in contr'a, nimicu nu ne areta co elu va fi trecutu pe tnaluln stingu alu Dunarei, asia co d'in autopsie pucinu putea cunnosce desprtl Scythi'a si tierr'a Agathir'liloru; cea-ce si esplica relativ'a va-lora a relatiuniloru sele despre egiunea Carpatiloru(24), !li amesteculu de basme si legende in istori'a scythica. Nu mai amintimu co ac ii lipsea chiaru mediu-l6cele ce avusese in Greci'a, Egyptu, Assyri'a, Persi'a, de a 'si ntemeia cercetarile sele i-storice si geografic9.

Ca iwore scrise Herodotu a avutu pP. HomMn, Hesiodu(25), AristP.as Prokonesia-nulu (26),pe Hecataens d'in Miletu,(27), potP. pe Hellauicus d'iu Lesbos(28), Dionysios milesianulu, pe geografuln Scylax d'in Cariand'a(29), Hi altii. Elu insusi a pututu afl

(20) Niebuhr, Kl. Schriften, p. 355. (21). Despre caletoriile lui Herodotu vedi mai alesu Uahlmann, op. cit., Heyse, De He1odoti

vit et Itineribus, Berlin 1827, Rawllnson, op. eit. I p. R sq. Biihr, He1adot IV pp. 391--7.-l'olonel Mure, Critical History of the LanrJuage anrl Litr-ratnre of Greece, voi. IV pp. 24G-- 8.---Cartea lui J, Talboys Wheelcr, The Life uncl 1'1avels of He1odotus, London 1855, 2 vol. in 8 este unu felin de romantiu istoricogeograficu; alta carte Weeler, The geographi of Herodottts, Lond. 1854- n'are nici-ua valore. Vedi Klppert, Monatsberichte der Berliner .Akademie 1857, p. l!l!i, 1J7. - Matzat l. c. p. 392. --- Calctori'a la coloniilc grece d'in jurulu Pontului este pos-tcriora celei facute in Medi'a, Persi'a, Assyri'a, si posibilu, pote chiaru probabiln anteriora celei

38

1obiaru io Greci'a multe despre al~ Scythiloru, caci cu UIO anni inainte de a scrie istori'a ,Bea, coloniile grecesci de la tiermurile Pontului : Pantikapaeonu, Olbi'a, Tyras, Dio-

' akurias; Istri'a si altele, intre.tineau legaturi vini, de ua parte cu triburile scythice de la cari cumperau grane si alte producte naturale, de alt'a cu Greci'a - unde le tri-miteau(30).-Partea cea mare anse a informatiuniloru atatu de nuoi si amenuutite Herodotu a capatat-o pr'in comnnicatiuni verbale, ce singuru le numesce(31) isvorl.'lle sele principale : a) de la Grecii d'in coloniile milesiane(32); b) de la Scythii aflatori in acele colonii(33), n caroru cunnoscintia si buna-vointia de a da relatiuni, nu ua data elu o lauda(34) ; c) d'in isvore persane(35 ); si d) d'in traditiuni lo0ale de la Krotonu si Tarentu(36).

(30) Anco d'in timpulu resboiului cu Persii Hellad'a se indestula cu grau, materiale de construc-tiuni, pandia, pesce, sclavi etc. (Herod. VI, 26; VII 147; II 105. Thucyd VI, 20; VII 27. 28. II 69) de la tiermulu nordicu alu Marii Negre. Vedi K. Neumann, Die Hellenen im Skithenlande 1, 1, 71, Berlin 1855. - Herodotu comparandu Borysthenele cu Nilulu in ce privesce folosele ce ambele riuri aducu locuitoriloru, enumera intre altele si escelentulu gru de la malurile loru. (Herodot. IV 53 : o1r6po~ ts 1ta.p a.btbv ltptoto~ "(LYsta.t, 1tOLlJ ts, t1J oo oltai psta.t ~ XWPlJ ~a.-3-tmit'l), IV 17 despre I.'ll.63ott apot7ips~ V li, 147). Se intielege co multi commercianti d'in Hellad'a veneau la. Marea. Negra in contactu directa cu Scythii, si multi d'in acestia la rendulu loro visitan Hellad'a. In Spart'a vedemu Scythi in timpulu lui Cleomene (Her. VI 84); in Athen'a se afla, dupo batali'a de la Salamis, unu corpu scythicu de soldati politieucsci (numiti To~6ta.l seu Ilsoo[vtol ), care de la 300 se urca in scurtu timpu la 1200 omeni. Ukert, Skythien p 28, 35. Cono, op. cit., p. 85.

(31) IV, 16. (32) IV, 24. (33) Herodotu singuru de trei ori dice: IV. 5.-7. 16 AEjOt>Ol I.'ll.o-3-a.t, - ~EAA'I)YS~ of tOV

Il6vtov Ol'll.aovu~. Vedi d'iu contra Herse Quaest. Herod. Berl. 1827.- Hansenlus Ost-Europa nach Herodot, 1844, 8, 9 de si admite cu sigurantia co Herodotu fusese a) la gur'a Hypanisu-lui; si b) in tierr'a d'intre Hypaois si Tyres, totusi in 459 pune la indouiala chiaru deco elu va fi ve-diutn vre ua datlt in ochii-i vr'unu Scythu. Acest'a e in adeveru ua bypercritica, care se contradice cu sine insesi, dupo cumu observa Kolster op. cit., p. 585. Co Herodotu nu se las numai pe pove-stele conna.tiooaliloru sei de la Pontus, si co intreba la nevoia si pe Scythi, probeadia intre altele cuvintele sele de la fi nea relatiunei despre mortt>aJui Anacilarsis, unchiul o regelui Scythu Jdantbyr-

~oii; lucrulu tinendu-se de Scytbi forte in taina, Herodotu ilo putu afl3 numai d'in gur'a oellui mai intimu functionaru allu lui Ariapithes (IV, 76): )(.IJ.l yf)y ~; tl~ srp1Jtll.lltspt 'Ava.xapoto~, ou rptto[ !LlY I.'ll.o3a.l "(lYWO)(.SlY .. w; o'S"(W ~)(.OQ:lll. T[psw to5 'Aplll.1tet3sot; S1tltp61tC.Q EtYil.l tt5tOY 'Ioa.v-3-opooo to5 I.'ll.o-3-ewv ~a.o~Moc; 1t&:tpoov. Comp. l'ilebohr, Kleine Schriften 1 351, 355 : a.uch bat er (Herodot) nirgends als in Skythika selbst sich mit cinem Mtyer des Ariapithes onter-reden konnen : und seine ganze Erzii.hlung ist theils die cincs Augenzeigen, theils eines Reisenden der miindlichc Beric!lte der Einheimischen vernommen.

(34) IV, 24. 76. (35) Asia cele coprinse in cartea 1 130 fine si 104 unde se ocupa mai allesu de istori'a Scythiloru

in Asi'a; cele d'in 1 105, suntu cullese in mare parte d'in orasiulu Askalou. Vedi Matzat, 1. r. p. 466~467.

(36) Capitoluln intregu d'in cartea III, 129-138 relativu la Demokeues, si importanta pentru resboiulu scylhicu. Vedi Kirchboft', Abfassungszeit, p. 14. - DUdinger, op. cit .. p. 6.

www.cimec.ro

39

. 4.

Cerculu cercetariloru nostre fiindu tnai cu seama Daci'a Traiana, vomu studhUn Herodotu eu' deosebire tierrile d'intre Tiss' a si Dnistru, incependu cu Scythi 'a.

Oonturu1u si intinderea Scythiei. Dupo cele dise de Herodotu in cartea IV 101, IV 99,20 'i 3 urmedia co form'a Scythiei este unu patrulateru (tstpcijwvov), avendu douc laturi scaldata de mari : Pontulu-Euxinu la sudu, Bosphorulu Cimmerianu si Maeotisw peae 1a Tanaisu, la estu(37). In realitate anse se pare co elu a considera tu numai na 'lature a patratului ca margini ta de mare; coei, dupo cumu observa Rawlin-son(38), deco s'aru lasa la ua parte ua portiune d'in peninsul'a Taurica (Krimulu), tiermulu de la gurii~ Dunarii pene la Tcmaisu aru represiata in aieveru ua linie drepta, pe carA Herodotu o divide in doua parti egale: intre Dunare si gurilfl Borysthenului 2000 stadii (230 mile); intre Borysthene si guril;=J Tanaisului alte 2000 stadii {230 mile), peste totu 4000 stadii seu 460 mile(39).

Dero acesta linie este indreptata catre sudu-Jstn, ca cumu aru atinge doue mari, d'in cari un'a s'aru pute numi cea sudica (marea negra), iaru cea-l-alta cea resari. tena (Marea de Azovu). Laturea de la estu a patratului era determinata de Tanaisu celu puci11u intr'ua parte, despartindu pe Scythii regali de catre Sauromati(40); cea de la nordu se hotara cu poporele: Agatirsii, Neurii, Androfagii si Melanchlenii; ero spre vestu limit'a d'intre Scyiti'a si Thraci'a era in realitate riulu Istrulu, celu pueinu la gur'a sea, coei mai departe in susu, dupo cumu resulta d'in cuvintele s; tci 'ltAti"(toc t'ij.;

l:x.u~(ll.; sa~liAJ..sv aru urma co elu nu alcatuia ua lature a patratului, ci atingea nu-mai laturea oblicu la unu coltiu(41).

(37) Herma nu Bobrlk, Geographie des Herodot nebst einem Atlasse von Zehn Karten, Konigs-berg, 1838 in-8. Bawllnson III, Essay, on thc gcography of Scythia, nu iau coventulu t~tp!ijWYOY in simtiulu restrinsu de patra.'tu, Primnlu dice p. 84: cSkythien ist ein viereck (von Quad.rate findet sich nirgends etwas. - Cela d'alu douilea, p. 204: ctha.t he thought Scythia extended inlnnd about the same distance as its length along the coa~t; and that he therefor.J called it square, menning thereby not to give its exact figure, but to describe its general shape. -Forbiger 1 77 nota 21, A.biebt Ilerodot li p. 250, Colster op. cit 605-607, etc., admitu unu patrata oblicu [J. Cestiunea nu presinta anse nic:-uno interesu. coei chiaru dlco Herodotu aru fi disn patratu termenulu nu trebuie hatu ad litteram.

(38) op. cit. lii p. 204. (39) Cu 40 mile adica mai puci nu de cotu realitatea, pentru co de la gur'a cea mai nordica a Du-

narii pene la gura Tanai~ului (Donului) distanti'a in linie drepta este de 500 mile geografice. (40) Herodoh IV 20. 'Herodots (Kleine Schriften, I, p. 156 &q.) sustine co, dupo Herodotu Scythi'a era limitata de cotra doue parti de mare; tiel'mulu sudicu se intindea in linie drepta de la gurile Dunarii penr la Palus Maeotis intr'ua distantia de 4000 stadii; celu resaritenu asemenea de la :Oah1> ~Ja

40

5

Hotare. - Heeren circumscrie astu-felin Scythi'a europena Hotarele Scythiei dupo Herodotu suntu urmatorele : la sudu tiermurile marei

negre de la gurile Dunarei pene la Palus Maeotis; la estu Donulu seu Tanaisu pene la isvorirea sea d'in laculu Ivanu (?);la nordu, ua linie trasa de la acestu lacu pene la

formedia de cotra Dunarea de josu, care atingundu coltinlu nordu-vesticu alin Scythiei face unu cotu mare spre sudu (dupo credinti'a atribuita de Niebuhr lui Herodot.u,) si in acesta directiune sudica curge pene in Marea-neagra; ero laturea despre uordu o inchipuesce printr'ua linie trasa de la i rnaginar'a cotitura a Dunarii pene la gur'a Tanaisului. (Vedi anco studiulu seu Unte1suchungen iiber die geschichte de1 Skythen, Geten uncl San11aten, op. cit., p. 3:,2 sq. si Vort1ge uber alte geschichte 1847, p. 182. 183. Urrnatorra schitia rle charta ne invederellia mai bine theori'a lui Niebnbr:

PONTUS EUXI N us

IIICI c: CI li

Acesta constructiune ata tu de departata de realitate- si care a gasi tu unu aparatoru in lde-ler, --o interneia.dia autorulu ei pe 99-101 d'in cartea IV a lui Herodotu, si mai cu serna pe comparatiunea ce face Herodotu in cartea II, 33 si 34 intre Nilu si Dunare.

Ea este lipsita. anse de ori-ce fundarnentu, pentru co : Niebuhr ia cuvintele lui Herodotu, 1stru aeaouo3cxl t

41

laculu d'in eare curge Tyras seu Dnistru, si la vestu ua linie de la. acest~;~laeu pene la Dunarll.,(42)

Prin urmare, Scythi'a coprinae1, dupo Heeren si Rawlinson(43), d'in Russi'a m&ri-diouale: guvernamentale Khersonu, Poltaw'a, Ekateriuoslavu, K)larcovu, Kursku, Ko-sacii de la Donu, Voronezu, Riazanu, Orlovu, Tul'a, Mogilevu, Ceruizovu, Minsku, Volhynia (in parte), Kievu si Podoli'a; apoi Bassarabi'a, Moldov'a si Tierr'a-romanesea.

6

Sa vedemu anse pene la ce punctu idEC~ntificarea Tierrii-romanesci cu ua portiune d'in Scythi'a antica se afla indreptatita de textulu herodotianu.

In cartea IV 99 se dice : T1j,; oE: l:xo3tx1j,; '(1j~ -~ 8p'tjt'X.'tj tb ~~ 3~>..ocaOIXY 'ltpoxsetoct' x6A7t00 CE ~'(O(LEYOO t'ijc: '(1j~ tciOt'fj

42

Lindner(48),-acolo unde fluviulu isi indrepta cursulu cotre Sudu-estu spre marea ne-gra, adico la Ialomiti'a; dupo Nadezdin(49),-mai susu de Galati, dupo Colster(Su), la Argflsiu; dupo d. Hasdeu(51), in Romani'a-mica, aprilpe de Oltu; in fine Cuno(52): in-torsetur'a pe care o formedia Thraci'a se nasca prin arcul11 Dunari deschisu in spre nordu de la Orsiov'a pene la Galati.:.-Totu Cuno(53) mai pretinde co: ~!; {MJ..aaaav ccotre mare d'in pasagiulu in cestiune, semnMia: ~!; tljvs t~Y -&. cotre Marea Egeu care nu se attinge de Scythi'a. -Ua simpla privire a chartei ne areta: 1 aci nu pote fi vorb'a despre vre-unu golfu, coei simtiulu testului este co : Acolo unde Thraci'a indrepten-du-9e cotre marea-negra, formedia ua intorsatura, acolo incepe Scybti'a, in car~ curge Istru, indreptendu-si cursulu cotre sudu-estu. Prin urmare x6/..1toa- ulu Thrac