topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului
TRANSCRIPT
7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului
http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 1/5
1. Topografia spațiilor fasciocelulare ale
bazinului. Căi de difuzare ale colecțiilor purulente.
Spațiul celular din jurul vezicii urinare se
împarte în:
o Prevezical (între simfiza pubiană și fasciavezicii urinare, fundul format de diafragmul
urogenital al bazinului). Colecțiie purulente dinaceste spații difuzeaza spre femur (princanalele femural și obturator), în spațiilelaterale ale bazinului, pe peretele anterior alabdomenului.
o Retrovezical (între peretele posterior al vezicii
urinare și aponeuroza peritoneoperineală,fundul servește diafragma urogenitală ).Răspîndirea se face în regiunea canaluluiinghinal (de-a lungul ductului deferent) și înspațiul retroperitoneal (pe traiectul ureterelor).
Spațiul celular retrorectal se află între intestinul
rect cu fascia lui și osul sacral. Limita inferioară esteformată de fascia care acoperă m. Levator ani.Purulențele se pot răspîndi în spațiulretroperitoneal. Spațiile celulare situate pe amblepărți ale rectului se numesc pararectale de undeinfecțiile purulente se pot răspîndi în spațiile
celulare laterale ale bazinului mic.
7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului
http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 2/5
În bazinul mic deosebim spațiul celular
parametral situat în jurul colului uterin inclus întrefoițele lig. lat al uterului mai ale la baza lui. Infecțiile
purulente se pot răspîndi în țesutul celular retroperitoneal (pe traiectul ureterelor), în țesutulcelular al fosei iliace și al regiunii fesiere.
2. Topografia flexurii duodenojejunale, pliurile,
recesele, importanța practică.
Reprezintă continuarea porțiunii ascendente aduodenului în jejun formată la nivelul vertebrei L2-L3. Se află anterior de m. Psoas mare și de vaselerenale stîngi, spre stînga de aorta abdominală. Seaflă mezoper itoneal. La nivelul trecerii duodenului în
jejun se formează recesul duodenojejunal. La
nivelul trecerii din spațiul retroperitoneal sprecavitatea peritoneală se formează un orificiu careeste delimitat de:
- plica duodenala superioara (Plica duodenalis
superior/Plica duodeno-jejunalis), care delimiteaza împreuna cu peritoneul parietal si recesul duodenal
superior(Recessus duodenalis superior), - plica duodenala inferioara (Plica duodenalis
inferior/Plica duodeno-mesocolica), care si ea larândul ei delimiteaza recesul duodenal
inferior (Recessus duodenalis inferior).
Importanța practică a recesurilor se manifestă prin:acțiunea acestora de ventuză, care rezultă datorită
7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului
http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 3/5
presiunii negative. De aceea în aceste recese suntposibile hernii interne prin strangulare a anselor intestinului subțire. Este numită hernia Treitz.
3. Canalul inghinal: pereții, conținutul.
În regiunea inghinala peretele abdominal estetraversat de catre funiculul spermatic (la barbat) saulig.rotund al uterului (la femeie), printr-un traiectintraparietal numit canal inghinal. Acesta are o
lungime de 4 - 5 cm. si are directie oblica, infero-medial, aproximativ paralel si situat superior delig.inghinal. Ii descriem 4 pereti (anterior, posterior,superior si inferior) si 2 orificii( orificiul inghinalsuperficial si orificiul inghinal profund).
Peretele anterior al canalului inghinal: portiunea
inferomediala a aponevrozei m.oblic externabdominal; peretele posterior al canalului inghinal (cel mai slab perete al canalului inghinal, ceea cedetermina producerea la nivelul lui a herniilor inghinale) format de catre fascia transversalis, inintervalul dintre: superior - marginea inferioara a
m.transvers; lateral - fascia iliaca; inferior - buzaposterioara a lig.inghinal; medial - marginea lateralaa tecii m.drept abdominal. Fascia transversalis esteintarita de structuri fibroconjunctive:
medial: lig.reflex (Colles), tendonul conjunct (falxinguinalis aponeurotica), lig. lui Henle
lateral: lig.interfoveolar Hesselbach
7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului
http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 4/5
Peretele superior al canalului inghinal: marginileinferioare ale mm.oblic intern si transvers
Peretele inferior al canalului inghinal ilformeaza lig.inghinal.
Orificiul inghinal superficial
situat imediat supero-lateral de tuberculul pubic,subcutanat: tuberculul pubic poate fi folosit ca reper pentru palparea orificiului inghinal superficial. are
forma ovalara, alungita, cu axul mare paralel cufibrele aponevrozei oblicului extern. pe laturi estemarginit de condensari ale fibrelor aponevrozeioblicului extern
o stalpu l lateral (crus lateralis)
o stalpul medial ( crus medialis)o intre cei doi stalpi se arcuiesc fibre aponevroticedenumite f ibre intercrurale ; acestea solidarizeazastalpii delimitand supero-lateral orificiul inghinalsuperficial
Orificiul inghinal profund se gasestepreperitoneal, la nivelul fasciei transversalis care secontinua la acest nivel cu fascia spermatica interna.la nivelul marginii mediale a orificiului inghinalprofund fascia transversala este intarita de catrelig.interfoveolar; pe fata posterioara a acestuiligament au traiect vasele epigastrice inferioare.
orificiul inghinal profund este situat la aproximativ 3
7/28/2019 Topografia spațiilor fasciocelulare ale bazinului
http://slidepdf.com/reader/full/topografia-spaiilor-fasciocelulare-ale-bazinului 5/5
cm.superior de mijlocul lig.inghinal, la jumatateadistantei dintre spina iliaca antero-superioara situberculul pubic. corespunde fosetei inghinale
laterale a peritoneului parietal. prin acest orificiutrec herniile inghinale oblice externe
4. Topografia ombilicului. Fistulele ombilicale.
Ombilicul e situa la mijlocul liniei albe. Distingem 3straturi concrescute între ele: pielea, stratul fibros
cicatrizat cu fascia ombilicală și peritoneul parietal. În stadiul de evoluție intrauterine, inelul ombilical etraversat de cordonul ombilical care asociază fătulcu placenta, la înlăturarea lui, inelul se cicatrizeazăconstituind ombilicul cicatrizat. Totuși acestaprezintă locuri slabe și favorabile pentru aparițiaherniilor.
Fistulele ombilicale sunt secundare persistențeipermeabilității canalului vitelin sau al uracăi.Fistulele viteline sunt relative frecvente ele pot fioarbe externe, interne (diverticul Meckel) sau totale.Datorită acestor fistule și persistenței deschise a
canalului, se pot elimina zilnic cantități de lichidincolor sau fecaloid prin ombilic. Fistulele uracale semanifestă prin încă o deschidere a vezicii urinare lanivelul ombilicului.