IJN SIJRPRINZ/\TOR

CONTAITgN MASA

Uimitoarele cazuri reale ale unor

grupuri de fiinle umane ce au fost contactate de

civi I izalii extraterestre benefi ce

Stefano Breccia

Traducere: Aretina Timoce

CorecturS: lrina Magdalena Nu15

& rN ExrENso

Cuprins

Italia 1956: Un contactin masi c1andestin,,.,.....,.,,.,.,..,..... . . ,...,.,, ,.,,.,....3

inceputurile

Cuv2nt inainte .,.,.,.,.,.,.......21

ltalia;iobiectelezburitoareciudate..','....'.'

Lord Cavendish ;i grupul sIu,,,,,,............. ,,,,..............,,.,,,,,,41

Experienfele din Staiele Unite.,,,.,,........ .,.,.,,,,,.,,...,.....,,,.,,,5,l

Despre fotografiile din ,,lnside the Space Ships"

(in interiorul navelor spaliale) ,,,,...........,,,,,,64

Bibliografie ,...,.,.,,,,,..,,..,.,.,.71

CazulUMM0

25

Povestea Grupului Prietenia 185

ls

O carte despre ,,Legenda din Pescarr",ce reinvie un mister care a rdmas practic adormit mul;i ani

Italia 1956:

Un contact in mase chndestin

Fundalul unui scenariu tulburitor

in recenta sa carte Accadeva a Pescara (,,Incidentul

din Pescara"), Tullio Bosco a scris:

.in ultimele decenii, cercetirile realizate inparapsihologie qi in special in domeniul telepatiei au

devenit obiectul unor studii minulioase. Dac[ dlm la oparte magicienii iste{i gi iluzioniqtii descurcflre{i - care

reuqesc de multe ori si ingele publicul naiv -, rlmineun anumit numir de persoane, din picate adesea

neinstruite, ce defin anumite capacitili paranormale, pe

care insi nu reu$esc si le puni in valoare intr-un modprea convingitor. inconjurate de sceptici, ele sunt de

cele mai multe ori forpte s[ renunle la orice manifestare

a inzestririlor 1or. Chiar gi in zilele noastre, persoanele

inzestrate cu puteri paranormale sunt clutate cu aviditate,

cu scopul de a fi supuse unor analize sistematice cu

privire la capacitlfile lor. Totugi, datoritl acestui proces,

au fost fbcute multe descoperiri neaqteptate. De-a lungulmisiunilor spa{iale din jurul Lunii, au fost realizate maimulte cercetlri cu prMre la telepatie. Aceastl noui gtiinlda fost dezvoltati in cadrul armatei, sub cel mai strictsecret. Cu toate acestea, in jurul anului 1946, persoanele

+ | coNrecr ir.r ues.i.

inzestrate cu puteri paranormale erau nu numai prostinfelese, dar se gi considera ce ar incerca si ii ingele peceilalti, sau chiar mai riu. Prin urmare, dupi aceste primeexperienfe, asemenea persoane preferau adesea si renunlela orice expunere qi si-gi pistreze secrete aceste inzestririexcep!ionale.

La fel s-a petrecut gi in cazul tAnirului absolventFrancesco C., fiul unui binecunoscut manager dinPescara. La un moment dat, el a lnceput s[ audl chemiristranii, care seminau cu nigte mesaje gi care proveneaudintr-o lume misterioasi. A vorbit despre' acestemesaje cu prietenii sii, dar nimeni nu l-a luat in serios.Francesco, poreclit Ciccillo, a fost s{htuit si nu creadiin vise, insi el era convins ci acestea nu erau deloc vise.Prin urmare, la un moment dat biiatul s-a hotirit sidea curs acelor chemiri, care deveneau din ce in ce maiinsistente. intr-o noapte el s-a trezit gi, sub lumina Luniigi a strilucirii stelelor, a inceput si mearg[ de-a lungulplajei, spre Montesilvano (un sltuc la nord de pescara).

Cdnd a ajuns ln dreptul unui lung gir de pini ce se

intindeau de-a lungul coastei, Ciccillo s-a oprit pentru aadmira cerul instelat. in fala lui se ridica impresionantaconstela{ie Ursa Mici, dimpreuni cu minunata SteaPolari, punct de referinli pentru atdt de mulli navigatoridin Antichitate. $i atunci, brusc, chiar in apropiere deSteaua Polari, a apirut un obiect lunguief, cu extremitiliascu{ite, care avea nigte luminife albastre neobignuite,ce scinteiau incontinuu. Obiectul plutea pe cer, chiar inmijlocul constela{iei Ursa Mici. Degi era destul de greusi-[i dai seama distanfa la care se afla, el pirea totugienorm. ,O (igari zburitoare!" a goptit Ciccillo emotionat,flrl s[-gi mai poati lua ochii de la acel obiect. in acelmoment, un obiect mult mai mic, mult mai strilucitor,

PRrFAd. I 5

a iegit din obiectul lunguie!, apropiindu-se cu o vitezit

mare. Pirea sI fie o farfurie lntoarsi cu fundul in sus,

care se rotea cu o vitezi ame[itoare in jurul propriei axe,

devenind din ce in ce mai mare. Obiectul s-a oprit chiar

in fafa lui, plutind la cifiva metri deasupra solului, iarapoi a coborit incet pe plaji. Ciccillo era foarte speriat,

intrucit obiectul se afla foarte aproape de el; $i, la inceput,

s-a gAndit si o ia la fugl. Dar acea voce telepatici pe

care o atzea in mesaje i-a risunat din nou in minte,

spunindu-i si stea pe loc. Oricum, el nu ar fi putut sifugi, intrucit picioarele lui plreau si fie ca paralizate.

Farfuria zburitoare avea un diametru de aproximativ 15

metri gi prezenta un dom mare in centrul ei, inconjurat

cu hublouri luminoase. $i stitea chiar in fafa lui, foarte

probabil doar pentru el! Biiatul p[rea wijit, incapabil

si inleleagi de unde veneau acele lumini, acele luminimulticolore care inconjurau nava, ca gi cum puterea ei

de propulsie gi-ar fi avut originea in ele. Apoi, brusc,

din mijlocul hublourilor s-a deschis o uEi qi un omule!

a ieqit prin ea. El a inaintat spre periferia discului gi gi-a

ridicat bra{ele, intr-un mod prietenos. Vocea telepaticlera acum foarte puternici, transmifindu-i mesaje care

nu erau puse in cuvinte, ci mai degrabi sub forma unoridei, ginduri pe care Ciccillo era capabil si le in{eleagi:

,,Tu vei veni aici de fiecare dati cind te vom chema. Ttr

vei fi intermediarul dintre noi qi oameni. Nu-!i fie teami,pentru ci noi wem s[ fim prietenii tei]'Apoi omuleful s-a

intors inluntrul domului, farfuria zburitoare a inceput

din nou s[ se roteascl, s-a ridicat de la sol qi a displrutprintre stele, in doar citeva secunde. Ziatele au scris

foarte mult despre acest incident, in special datoriti aurei

sale de mister. Mai mult dec6t atit, ln aceeaqi noaPte,

mai multe farfurii zburltoare au fost observate de cltre

6 | cor.rracr ir uesA

vasele ce navigau de-a lungul coastei Mirii Adriatice. Deasemenea, au mai fost raportate anumite accidente stranii,care s-au petrecut in rindul bircilor din acea zone, $i carepireau sd suslini ideea cd Marea Adriatici devenise un felde Triunghi al Bermudelor. Presa a expus in extenso acesteevenimente, iar una dintre cele mai importante reviste apublicat un articol lung, care avea gi fotografia lui Ciccillo,considerAndu-l eroul unei neobignuite intdlniri cu fiinfeextraterestre.

Cu toate acestea, in ciuda atitor articole care fuseseri.scrise, Ciccillo a sim{it ci oamenii il priveau intr-unmod straniu, ca gi cum el nu ar fi aparfinut acestei lumi.Iar intr-o zi, posibil la cererea rudelor sale, un medic l-avizitat acasi. Acesta pirea ci ar fi plin de bunivoin!6,dornic doar si aibi o mici discufie, dar in realitate i-a pusfoarte multe intrebiri. Era cit se poate de clar c[ Ciccillonu mai era considerat o persoani normal[. El a inceputs[ se simti supravegheat, in special atunci cind incercasi plece noapte de acasi. Ce ar fi putut un medic obiqnuitsi infeleagi din toate acele fenomene, care depiqeaugrani{ele psihologiei obiqnuite? Degi simfea mai puternicca niciodati chemarea acelei lumi misterioase, Ciccillo afost nevoit si-gi reprime dorinfele, si devind din ce in cemai rezervat, s[ igi restrAngi obignuitul caracter prietenosqi s[ nu mai aibi lncredere nici micar in rudele sale.Lipsa de in{elegere din partea celorlalli, amiriciunea,triste{ea gi, mai presus de toate, faptul ci fusese forlat sirenun{e la un vis care ii luminase cei mai frumoqi ani auapdsat greu asupra tAnlrului. Dar dacl totul ar fi mersin favoarea lui, ar fi fost oare posibil ca Ciccillo si fie instare si ac(ioneze ca un intermediar tntre umanitate qiextrateregtri? Nu avem de unde qti. Insi cu certitudine,

PREFATA | 7

misterul unor asemenea fiinfe a rlmas de nepitruns piniin zilele noastre."

Brogura lui Bosko, dincolo de orice considera{ie

cu privire la rapoartele autorului (este evident ci el agregit cind a vorbit despre anul 1946, cAnd in realitate

data corectl era anul 1964), a avut darul si recreeze aqa-

numita Legendl din Pescara, despre care se mai vorbeqte

qi in zilele noastre.

in recenta sa lucrare Alien Base (,,Bazaextraterestrf'),

ufologul de renume mondial Timothy Good, citind dintr-un material pe care l-am trimis prestigioasei reviste Flying

Saucer Review (tradus de Gordon Creighton),'iqi aduce

aminte c[ in luna aprilie a anului 1961, Bruno Ghibaudi,

un binecunoscut gi apreciat jurnalist, care a scris despre

subiecte din domeniul tehnic Ei spa{iul cosmic Ai care

a realizat o emisiune televizati despre aeromodelism,

a afirmat cil a fhcut multe fotografii unor obiecte

zburitoare neobiqnuite, de-a lungul plajei din apropiere

de Montesilvano (Pescara). Aga cum Good subliniazipe buni dreptate, una dintre aceste fotografii reptezintL

un asemenea obiect neobiqnuit, iar ideea unui fals este

pur qi simplu deplasati. Alte fotografii prezinti farfuriizburitoare, uneori in formalie, zburAnd la o dtitudine

ioasl deasupra {irmurilor din Pescara.

Ceva mai tdrziu, Bruno Ghibaudi avea s[ publice alte

ibtografii uluitoare cu OZN-uri, cum ar fi cele realizate de

citre pictorul Gaspare De Lama, cu o farfurie zburltoare

deasupra oraqului Milano, fotografie care a ajuns pe

coperta revistei de largl circulafie Domenica del Corriere.

Ghibaudi fusese anterior insircinat de televiziunea

P-{I (televiziunea italiani de stat) sd realizeze o

rnvestiga[ie cu privire la persoanele care sus[ineau ci

8 I coNrecriNuesi,

vlzuserl farfurii zburitoare ln Italia. La inceput, el aabordat aceasti insdrcinare firi prea mult entuziasm,luAnd interviuri la oameni din toatl {ara. Curind insiavea sd fie pus fa{i in fali cu o realitate neaqteptatl.Num[rul martorilor era foarte mare, oarnenii erau debuni credinli, atdt cei care spuneau c[ au vizut qi chiarau fotografiat aceste obiecte misterioase, cit qi cei carespuneau c[ ar fi colectat mostre de la locurile in careau aterizat OZN-urile, gi chiar gi cei care spuneau ci aufost de fa![ la aterizare qi care au vizut ce anume fbceauocupanlii OZN-urilor. Mai erau, de asemenea, oamenice pretindeau ci ar f, intilnit fiin{ele care cllitoreau cuaceste OZN-uri. Mu$i dintre ei mai spuneau c[ fuseseriameninfafi si nu vorbeasci despre asemenea incidente.Martorii au fost adesea for(afi s[-gi ascundi experienfele,de teama de a nu-gi pierde serviciul, reputafia lor qi acelor apropiafi gi chiar viala lor sociali, intrucit uneorifuseseri la modul discret intimidafi de citre autoritili.Ghibaudi a fost dezamigit. Apor, managementulteleviziunii RAI a anulat fbri nicio explicalie difuzareape post a documentarului. Ghibaudi a publicat atuncidescoperirile sale in diferite reviste (cum ar fi SettimanaIncom) sau ziare (Il Tempo). El poate fi pe bunl dreptatenumit cea de-a doua figur[ publici, dupi eforturile depionierat ale consulului Alberto Perego, de a face publiclactivitatea OZN in Italia postbelici, gi care a devenitulterior o sursi de referinll cu privire la acest subiect.

Dar sunt mult mai multe de spus pe aceasti tem[.La citeva luni dupi publicarea fotografiilor sale (s-adovedit ulterior ci acestea au fost rcalizate de citreGiancarlo De Carlo), in ianuarie 1963 (in revista IeOre), Ghibaudi a sus[inut c[ ar fi fost invitat la o intAlnirecu ,,fiin1e &n spaliul cosmic", cu alte cuvinte, la o

PRETATI I I

intilnire cu extrateregtri care reugiseri si se integreze insocietatea noastri, lucrAnd allturi de noi. AceEti vizitatori

erau in contact cu oameni de pe PimAnt, care ajutau

prin suportul logistic, dar gi in alte privin{e, fiinfele

extraterestre (care erau foarte asem[nitoare, ca aspect

fizic, ctt noi). Ghibaudi a fost destul de vag in detaliile

sale, limitindu-se doar si relateze ceea ce aceqti vizitatori

i-au spus. Spre exemplu, faptul ci forma umanl (Homo

sapiens) era larg rispinditi gi prevalentn (deqi uneori cu

ugoare variafii) de-a lungul Universului gi ci noi suntem

rezultatul unor incrucigiri intre unii dintre strivechii

colonizatori cosmici, care au avut de suferit in urma unor

dezastre planetare gi care au modificat profund mediul

nostru inconjuritor.

Ghibaudi a spus c[ unii dintre interlocutorii s[iaveau un caracter binevoitot ci erau dornici s[ ne ajute,

in ciuda naturii noastre violente gi imature. Ei vizitau din

cAnd in cand gi intr-un mod discret Pd,mintul nostru.

$i, degi nu erau perfecli sau infailibili, totuqi erau cu

mult inaintea noastrl in ceea ce privegte tehnologia Ei

sim{ul moral, spiritualitatea. in aceste intilniri, vizitatorii

din spa[iul cosmic 7u vorbit despre modul greqit incare noi foloseam forla nucleari gi despre riscul unui

rLzboi atomic generalizat..Ei au mai afirmat ci nu le era

permis s[ intervin[ in evolulia fireasci a unor fiinfe mai

pufin dezvoltate, cu excep{ia cazurilor in care riscam sidistrugem planeta, gi atunci, pe langn riul pe care ni l-am

fi ficut noul inqine, am fi putut provoca mult riu 9i injur. Adevirul era c[ fiecare specie trebuia si igi croiascl

propriul drum, s[ se confrunte cu consecinfele propriiloracliuni gi ale propriilor victorii. Vizitatorii extratereqtri

mai spuneau ci noi, pimdntenii, nu suntem inci pregiti$pentru un contact in masi, care nu ar face decit si ne