tor ppdl rupea

Min is teru l Cul tur i i ş i Cul te lor

Programul Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural

din Sud-Estul Europei

[Referinţa documentului] AT (2007)...

Rupea-Cohalm Proiect Pilot de Dezvoltare Locală

TERMENI de REFERINŢĂ

între România şi Consiliul Europei

Programme de Coopération et d’Assistance Techniques

Technical Co-operation and Consultancy Programme

Rupea-Cohalm: Proiect Pilot de Dezvoltare Locală

Termeni de Referinţă



CUPRINS

Argument ......................................................................................................................... 4 I. Proiectul ....................................................................................................................... 5

1. Descriere ............................................................................................................... 51.1. Titlu ................................................................................................................ 51.2. Sumar ............................................................................................................ 51.3. Obiective generale şi specifice ...................................................................... 61.4. Justificare ....................................................................................................... 7

1.4.1. Relevanţa proiectului .......................................................................... 71.4.2. Identificarea nevoilor şi constrângerilor din regiune ............................ 71.4.3. Descrierea grupurilor-ţintă şi a beneficiarilor finali .............................. 111.4.4. Motive pentru alegerea grupurilor-ţintă şi a beneficiarilor finali ........... 12

1.5. Descrierea detaliată a activităţilor .................................................................. 151.6. Metodologie ................................................................................................... 17

1.6.1. Metode de implementare .................................................................... 171.6.2. Sinergii între proiectul pilot şi alte iniţiative ......................................... 181.6.3. Proceduri de monitorizare şi evaluare internă/externă ....................... 181.6.4. Rolul şi participarea în proiect a diferiţilor actori ................................. 181.6.5. Echipa propusă pentru implementarea proiectului .............................. 191.6.6. Principalele mijloace de implementare a proiectului ........................... 20

1.7. Durata proiectului şi planul de acţiune ........................................................... 212. Rezultate aşteptate ................................................................................................ 25

2.1. Impactul aşteptat asupra grupurilor-ţintă şi a benefciarilor finali .................... 252.2. Rezultate concrete ......................................................................................... 272.3. Efecte multiplicatoare .................................................................................... 282.4. Sustenabilitatea proiectului ............................................................................ 28

2.4.1. Sustenabilitatea financiară .................................................................. 282.4.2. Sustenabilitatea instituţională ............................................................. 292.4.3. Sustenabilitatea politicilor ................................................................... 29

3. Buget şi surse de finanţare .................................................................................... 304. Implementarea proiectului ..................................................................................... 32

4.1. Structura şi procesul de implementare .......................................................... 324.2. Monitorizarea ................................................................................................. 344.3. Evaluarea ....................................................................................................... 344.4. Pre-condiţii .................................................................................................... 34

II. Autoritatea conducătoare a proiectului .................................................................... 35 III. Parteneri .................................................................................................................... 35

1. Descrierea fiecărui partener ................................................................................... 352. Declaraţii de parteneriat ......................................................................................... 44

Anexa I – Lista Monumentelor Istorice 2004: Extras referitor la micro-regiunea Rupea-Cohalm ............................................................................................................................. 69 Anexa II – Hărţi: Resurse turistice de patrimoniu cultural ................................................ 81 Anexa III – Matricea Cadru Logic .................................................................................... 84



Argument

Prezentul document este expresia politică a unui angajament local, naţional şi internaţional, care demonstrează dorinţa semnatarilor declaraţiei de parteneriat de a susţine şi de a se implica în dezvoltarea pe termen lung a micro-regiunii Rupea-Cohalm, având drept nucleu patrimoniul cultural şi natural al zonei. Termenii de Referinţă reprezintă o înţelegere contractuală, fără bază juridică, ce stabileşte forma şi conţinutul Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală descris în continuare, precum şi rolul partenerilor implicaţi. Totodată, Termenii de Referinţă reflectă dorinţa semnatarilor de a se organiza ca răspuns la o problematică comună şi de a valorifica această asociere pentru extinderea şi consolidarea cooperării dintre ei, atât în contextul Proiectului Pilot, cât mai ales pe termen lung. Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală (PPDL) se desfăşoară în cadrul Componentei C a Programului Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Naţional din Sud Estul Europei (PRSEE), al cărui promotor este Consiliul Europei.



I. PROIECTUL 1. DESCRIERE 1.1. Titlu

Rupea-Cohalm: Proiect Pilot de Dezvoltare Locală 1.2. Sumar

Durata proiectului 24 de luni

Obiectivele proiectului

Obiective generale: Elaborarea unui Plan de Dezvoltare Locală pe termen lung al micro-regiunii Rupea-

Cohalm, Crearea unui parteneriat local durabil între factorii interesaţi din zonă, Creşterea gradului de participare a comunităţii locale la dezvoltarea zonei şi

consolidarea rolului său în procesul de luare a deciziilor, Îmbunătăţirea şi dezvoltarea capacităţilor necesare unui management eficient al

teritoriului.

Obiective specifice: Valorificarea durabilă a patrimoniului local – cultural şi natural – ca element cheie

ale dezvoltării sociale şi economice, Organizarea de acţiuni pilot care să implice comunitatea locală, să facă cunoscut

proiectul, să arate dinamismul acţiunilor care au loc şi vor continua pe termen lung, Sprijinirea instituţiilor locale şi naţionale pentru îmbunătăţirea politicilor de la nivel

local şi naţional, Dezvoltarea capacităţii de management local, valorificând principiile formării

continue, schimbului de experienţe şi bune practici, Elaborarea şi implementarea Strategiei de Comunicare aferente proiectului.

Scurtă descriere

Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală este parte a Componentei C a Programului Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Naţional din Sud Estul Europei, al cărui promotor este Consiliul Europei. Proiectul îşi propune elaborarea, în cadrul unui parteneriat larg, a unui plan comun de dezvoltare pe termen lung a micro-regiunii Rupea-Cohalm. PPDL abordează teritoriul dintr-o perspectivă partenerială, multi-sectorială şi sustenabilă, dar mai ales implicând comunitatea locală.

Parteneri

Prezentul Proiect Pilot mobilizează parteneri de la nivel local (administraţiile publice locale din zona Rupea-Cohalm, Fundaţia Mihai Eminescu), judeţean şi regional (Consiliul Judeţean Braşov, Agenţiile de dezvoltare judeţeană şi regională, Bisericile Evanghelică şi Ortodoxă), naţional (ministere şi alte organisme) şi internaţional (Consiliul Europei).

Grupuri ţintă

Comunitatea locală, administraţiile publice locale, inclusiv cea judeţeană, ministere de resort şi alte instituţii de la nivel naţional, actori instituţionali ce activează în domeniul cultural şi al protecţiei mediului, instituţii şi organisme ce acţionează în domeniul dezvoltării, Bisericile Evanghelică şi Ortodoxă, instituţii şi organisme europene

Beneficiari finali

Întreaga comunitate a micro-regiunii Rupea-Cohalm, potenţialii investitori în zonă, turiştii, comunităţile din mediul rural şi mic urban deţinătoare de patrimoniu cultural şi/sau natural, precum şi comunităţile locale vecine micro-regiunii, statele beneficiare ale Programului Regional pentru Sud Estul Europei

Rezultate estimate

Analiza situaţiei actuale a micro-regiunii Rupea-Cohalm Strategia de dezvoltare a micro-regiunii Rupea-Cohalm şi Programul Operaţional

aferent Reuniuni şi dezbateri publice Acţiuni pilot Materiale de promovare ale proiectului şi micro-regiunii

Activităţi principale

Pentru a facilita implementarea activităţilor din proiect, acestea sunt grupate în 6 pachete de activităţi: 1. Managementul proiectului, 2. Comunicare, promovare, diseminare, 3. Analiza situaţiei actuale a teritoriului, 4. Strategia de dezvoltare, 5. Programul operaţional, 6. Acţiuni pilot.



1.3. Obiectivele proiectului Prin Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală Rupea-Cohalm, partenerii au în vedere dezvoltarea pe termen lung a micro-regiunii, managementul durabil al teritoriului, precum şi promovarea rezultatelor proiectului şi comunicarea internă şi externă a acestuia. Astfel, prin intermediul Proiectului Pilot, partenerii îşi propun:

Dezvoltare

1. elaborarea unui plan comun de dezvoltare pe termen lung a micro-regiunii Rupea-Cohalm, care să realizeze un proces de dezvoltare socio-economică a zonei având la bază :

patrimoniul teritoriului ca element cheie al coeziunii şi identităţii, o abordare multisectorială şi interdisciplinară, participativitatea axată pe implicarea tuturor factorilor interesaţi în elaborarea proiectului de

dezvoltare şi implementarea sa ulterioară.

Obiective specifice: 1.1. Realizarea analizei situaţiei actuale a teritoriului şi a potenţialului său de dezvoltare, 1.2. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a zonei Rupea-Cohalm, strategie în măsură să valorifice eficient resursele teritoriului, 1.3. Realizarea Programului Operaţional cu acţiuni concrete de întreprins pentru atingerea obiectivelor strategice identificate, 1.4. Valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi natural al zonei ca factor de dezvoltare socială şi economică.

2. crearea, menţinerea şi valorificarea unui parteneriat local durabil între factorii interesaţi din zonă

Obiective specifice: 2.1. Semnarea Termenilor de Referinţă, 2.2. Valorificarea durabilă a parteneriatului local.

3. să contribuie la creşterea gradului de participare a comunităţii locale în procesul de dezvoltare a micro-regiunii şi să consolideze rolul acesteia în procesul de luare a deciziilor

Obictive specifice: 3.1. Organizarea şi funcţionarea Grupurilor de Lucru Tematice pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă, grupuri reprezentative pentru toţi partenerii implicaţi în dezvoltarea micro-regiunii, 3.2. Implicarea comunităţii locale în dezbateri şi consultări publice cu tematici locale specifice sau centrate pe problemele comune de interes local, 3.3. Organizarea de acţiuni pilot care să implice comunitatea locală, să facă cunoscut proiectul, să evidenţieze dinamismul acţiunilor care au loc şi vor continua în zonă .

Management

4. îmbunătăţrea şi dezvoltarea capacităţilor locale necesare unui management eficient al teritoriului

Obiective specifice: 4.1. Crearea şi funcţionarea structurilor de management ale Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală, 4.2. Îmbunătăţirea managementului teritoriului prin explorarea şi aplicarea de metode inovative de management, 4.3. Sprijinirea instituţiilor naţionale şi locale în vederea îmbunătăţirii politicilor de la nivel naţional şi local, 4.4. Dezvoltarea capacităţii de management local, aplicând principiile formării continue, schimbului de experienţe şi bune practici.

Promovare

5. să promoveze Proiectul Pilot şi rezultatele acestuia, precum şi teritoriul Rupea-Cohalm

Obiectiv specific: 5.1. Elaborarea şi implementarea strategiei de comunicare a proiectului, strategie cu obiective specifice şi care detaliază metodele, mesajele şi mijloacele, pe de o parte utile şi adecvate unei bune diseminări şi comunicări a informaţiilor legate de proiect între parteneri şi structurile de



management, iar pe de altă parte adecvate promovării proiectului şi teritoriului în rândul grupurilor-ţintă alese.

1.4. Justificarea proiectului 1.4.1. Relevanţa proiectului în raport cu obiectivele şi priorităţile României şi Consiliului Europei Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală din micro-regiunea Rupea-Cohalm îşi propune elaborarea unui plan comun de dezvoltare pe termen lung a zonei. Acest plan de dezvoltare intenţionează să pună în aplicare dezideratul Consiliului Europei de a realiza un proces local de dezvoltare socio-economică având în centrul său patrimoniul cultural şi natural ca elemente cheie ale coeziunii şi identităţii teritoriului. Obiectivele generale, pe care Proiectul Pilot îşi propune să le atingă, respectă şi promovează principiul democratic al Consiliului Europei referitor la abordarea participativă axată pe implicarea tuturor factorilor interesaţi şi mai ales a comunităţii locale în elaborarea şi ulterior implementarea Planului de Dezvoltare Locală. De asemenea, proiectul vizează abordarea integrată a teritoriului, dintr-o perspectivă multisectorială şi interdisciplinară. Mai mult, prin rezultatele aşteptate, Proiectul Pilot din zona Rupea-Cohalm va contribui la o mai bună structurare şi interconectare a politicilor naţionale şi locale, în special în domeniul protejării patrimoniului cultural şi natural. Dezideratele Proiectului Pilot se pot ralia priorităţilor identificate de România în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013, care orientează politica de dezvoltare socio-economică a României în direcţia îndeplinirii măsurilor considerate a fi catalizatori ai unei dezvoltări sociale şi economice durabile, aşa cum sunt aceştia identificaţi în cadrul mai larg oferit de politica europeană de coeziune economică şi socială. Totodată, prin domeniile abordate, proiectul se încadrează în strategia naţională pentru accesarea instrumentelor structurale de la Uniunea Europeană, aşa cum a fost asumată de România şi aprobată de Comisia Europeană prin intermediul Cadrului Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) 2007 – 2013. De asemenea, având în vedere abordarea multisectorială şi sustenabilă, Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală este relevant pentru diverse domenii de intervenţie stabilite la nivelul Programelor Operaţionale 2007 – 2013, documente prin care se implementează la nivel sectorial şi regional prevederile CSNR 2007 – 2013. De asemenea, proiectul intenţionează să îmbunătăţească şi să dezvolte managementul integrat al teritoriului, prin dobândirea unor structuri şi competenţe de management, având la bază abordări inovative, dialog şi diseminare, cooperare şi schimburi de bune practici. Astfel, autorităţile locale vor fi sprijinite pentru a-şi întări capacitatea proprie de a dezvolta durabil teritoriul Rupea-Cohalm. Interconectarea Proiectului Pilot din zona Rupea-Cohalm cu proiectele din celelalte state implicate în Programul Regional pentru Sud Estul Europei va conduce, pe de o parte, la cunoaşterea reciprocă a diversităţii şi identităţii teritoriilor respective, contribuind astfel la construirea unei identităţi europene bazate pe recunoaşterea diversităţii locale. Pe de altă parte, această relaţionare facilitează schimbul de expertiză şi experienţă între state care se confruntă cu probleme similare în domeniul protejării, conservării, reabilitării şi valorificării patrimoniului cultural şi natural. 1.4.2. Identificarea nevoilor şi constrângerilor din regiune Micro-regiunea Rupea-Cohalm sau Ţara Rupei este una dintre cele trei zone istorice ale judeţului Braşov, situată în partea de nord a acestuia. Având trăsături particulare, Rupea-Cohalm este un teritoriu predominant rural cu o suprafaţă de 1.010 km². Din punctul de vedere al unităţilor teritorial-administrative existente, zona cuprinde opt comune (Buneşti, Caţa, Hoghiz, Homorod, Jibert, Racoş, Ticuş, Ungra) şi un oraş (Rupea).



a) Identificarea teritoriului Proiectului Pilot Teritoriul pe care se va desfăşura Proiectul Pilot este compus din 9 unităţi administrative. Limitele şi componenţa acestui teritoriu pot varia pe parcursul derulării Proiectului Pilot, în funcţie de voinţa şi implicarea partenerilor locali. Teritoriul identificat reprezintă una dintre cele 3 micro-regiuni de dezvoltare individualizate în această configuraţie şi în Conceptul de dezvoltare durabilă a judeţului Braşov, document ce prezintă viziunea pe termen lung a dezvoltării judeţului.

Poziţionarea României şi a judeţului Braşov

Micro-regiunea Rupea-Cohalm (Ţara Rupei) b) Scurtă problematizare a teritoriului Semnatarii prezentului document recunosc existenţa în zonă a unor nevoi comune, exprimându-şi astfel voinţa de a se asocia şi acţiona în parteneriat ca răspuns la această problematică.



Problematizarea teritoriului Rupea-Cohalm, precum şi studierea situaţiei sale actuale, atât sectorial, cât mai ales într-o abordare integrată, va fi detaliată în cadrul Proiectului Pilot în etapa de analiză a situaţiei actuale a teritoriului ce va preceda elaborarea Strategiei de Dezvoltare. Micro-regiunea Rupea-Cohalm deţine un important patrimoniu cultural-istoric format din ansambluri fortificate ale bisericii evanghelice, biserici ce atestă diversitatea religioasă a zonei, case memoriale, situri arheologice, fragmente de ziduri fortificate, ansambluri rurale de case1. Aşa cum arată hărţile ilustrate în Anexele II.1. şi II.2., micro-regiunea Rupea-Cohalm se evidenţiază ca una dintre cele mai bogate zone ale judeţului din punctul de vedere al resurselor patrimoniului cultural, dispunând astfel de un important potenţial turistic. În ciuda bogăţiei patrimoniului cultural-istoric al zonei, acesta este slab valorificat, majoritatea monumentelor aflându-se într-o stare avansată de degradare. Din această perspectivă principalele probleme sunt:

slaba conştientizare de către comunitatea locală a importanţei patrimoniului cultural în general şi a celui săsesc în particular,

lipsa resurselor financiare necesare întreţinerii, restaurării sau consolidării obiectivelor de patrimoniu, fondurile provenite de la bugetul statului, prin Programul Naţional de Restaurare, fiind insuficiente,

interesul scăzut sau inexistent al proprietarilor pentru întreţinerea şi restaurarea patrimoniului, în unele cazuri, proprietatea obiectivelor de patrimoniu fiind incertă, acestea făcând obiectul unor solicitări de retrocedare,

calitatea slabă a unor lucrări de intervenţie efectuate de-a lungul timpului, câteva dintre acestea fiind chiar întrerupte din cauza calităţii necorespunzătoare.

Astfel, sunt necesare acţiuni de conştientizare a populaţiei locale şi administraţiilor publice locale asupra importanţei patrimoniului cultural local şi a modalităţilor prin care acesta poate fi valorificat pentru dezvoltarea socio-economică a zonei. De asemenea, prin prisma problemelor specifice din teritoriu, se resimte nevoia unei mai bune integrări a patrimoniului în planurile, strategiile şi proiectele de dezvoltare atât la nivel local, cât şi la nivel judeţean şi naţional. Teritoriul micro-regiunii Rupea-Cohalm adăposteşte şi un important patrimoniu natural, reprezentat de arii protejate, areale declarate „monumente ale naturii” sau clasificate Sit „Natura2000”, dovadă a diversităţii habitatelor care formează peisajul, heterogenitatea acestora fiind oglindită în marea diversitate floristică şi faunistică prezentă pe acest teritoriu. Datele de mediu ale teritoriului sunt sintetizate în tabelele de mai jos1:

Monumente ale naturii Cod

naţional Cod

european Denumire Supraf. (ha)

Unităţi administrativ teritoriale

Anul declarării

2.239 14595 Coloanele de bazalt de la Racoş 5,23 Comuna Racoş 1962

2.238 14596 Stânca bazaltică de la Rupea 1,85 Oraşul Rupea 1954

2.24 183587 Vulcanii Noroioşi de la Băile Homorod 2,78 Comuna Homorod 1980

2.243 183645 Cheile Dopca 2.063,00 Comunele Hoghiz, Racoş, Apaţa 1980

2.242 183687 Microcanionul în bazalt de la Hoghiz 109,00 Comuna Hoghiz 1980

2.245 183689 Locul fosilifer Carhaga 9,33 Comuna Racoş 1962 2.247 183691 Peştera Bârlogul Ursului 18,22 Comunele Racoş, Apaţa 1980

1 O detaliere a acestor monumente este disponibilă în Anexa I ce curpinde un extras reprezentativ pentru micro-regiunea Rupea-Cohalm din Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii şi Cultelor (Institutul Naţional al Monumentelor Istorice). 1 Sursa: Agenţia de Protecţia Mediului Braşov.



Rezervaţii naturale Cod

naţional Cod

european Denumire Supraf. (ha)

Unitate administrativ teritorială

Anul declarării

2.257 11779 Pădurea Bogăţii 6.330 Comunele Hoghiz, Măieruş, Apaţa 1980

2.254 183837 Cotul Turzunului 399 Comunele Hoghiz, Racoş 1980

B.1. Complexul Geologic Racoşul de Jos 95 Comuna Racoşul de Jos 2005

Parcul Natural Buneşti va fi declarat rezervaţie naturală în cursul anului 2007, la momentul redactării Termenilor de Referinţă, propunerea aflându-se la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în vederea declarării acestuia rezervaţie naturală prin Hotărâre a Guvernului.

Situri Natura 2000

SCI

Sighişoara Târnava Mare Pădurea de Gorun şi Stejar de pe Dealul Purcăreţului Padurea de Gorun şi Stejar de la Dosul Fânatului Pădurea Bogăţii

SPA Dealurile Homoroadelor Pădurea Bogăţii Podişul Hârtibaciului

Analiza situaţiei actuale realizată în cadrul Conceptului de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov a identificat presiunea antropică exercitată asupra biodiversităţii ca fiind una dintre problemele cu care se confruntă întreg judeţul Braşov. Există în prezent două tipuri de ameninţări, fiecare prezentând cararteristici proprii. Pe de o parte, ameninţările directe sunt reprezentate de pierderile sau distrugerile de habitate ca urmare a unor activităţi umane precum restrângerea arealelor naturale în favoarea celor antropice, exploatările forestiere sau construcţiile ilegale în zonele protejate. Pe de altă parte, ameninţările indirecte sunt constituite de arderea miriştilor, comerţul ilegal cu specii de plante rare şi ameninţate, dar mai ales turismul necontrolat şi prezenţa deşeurilor de toate tipurile în zonele naturale şi în cursurile de apă. Astfel, dezvoltarea pe termen lung a judeţului şi implicit a micro-regiunii Rupea-Cohalm trebuie să ţină cont de „protecţia şi conservarea naturii, a biodiversităţii, a pădurilor şi solului – patrimoniu natural extraordinar al judeţului Braşov”, obiectiv la atingerea căruia comunitatea locală trebuie încurajată să contribuie în calitate de „promotor al protecţiei biodiversităţii şi mediului natural2”. În ceea ce priveşte sprijinul instituţional la nivel local, acesta trebuie îmbunătăţit şi dezvoltat cu metode noi de gestionare a teritoriului şi a chestiunilor de interes public local. Este, astfel, necesară formarea şi informarea corespunzătoare a administraţiilor publice locale din zonă în ceea ce priveşte managementul cultural, în particular, şi managementul de proiect, în general, precum şi pentru accesarea de fonduri interne sau externe. Comunitatea locală a micro-regiunii Rupea-Cohalm este caracterizată de diversitate etnică (români, maghiari, rromi, germani şi alte etnii) şi religioasă (ortodocşi, romano-catolici, unitarieni, reformaţi, evanghelici, penticostali şi alte confesiuni). Un loc important în comunitatea locală de până în anul 1990 au avut-o saşii, al căror loc, după această dată, a fost luat treptat de familiile de origine rromă, populaţie numeroasă şi neocupată. La 1 iulie 2006, poulaţia totală a micro-regiunii era de 27.255 de persoane. Populaţia locală este, însă, îmbătrânită şi în scădere, cu o medie de vârstă de aproximativ 50 de ani şi o pondere a tinerilor destul de redusă. Una din problemele cu care se confruntă zona este migraţia populaţiei spre alte centre urbane din judeţ şi din afara acestuia, precum şi în străinătate. Mai mult, şomajul este ridicat în regiune, iar veniturile populaţiei ocupate existente, precum şi pensiile sunt mici. Din punctul de vedere al accesibilităţii, o mare parte a micro-regiunii suferă de pe urma unei infrastructuri de transport în stare avansată de degradare şi a unei slabe deserviri a teritoriului cu

2 Sursa: Concept de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, Capitolul VIII Perspective de dezvoltare, document aprobat de Consiliul Judeţean Braşov în luna mai a anului 2007.



mijloace de transport. Aceşti factori contribuie la o mobilitate aproape inexistentă a populaţiei active din zonă, care nu se poate deplasa spre locuri de muncă aflate la distanţă de reşedinţă. Mai mult, accesibilitatea redusă a teritoriului descurajează dezvoltarea economică şi turistică a zonei. Una din particularităţile micro-regiunii Rupea-Cohalm este dată de situarea sa într-o zonă deluroasă. Suprafaţa întinsă ocupată de păşuni favorizează, astfel, activităţile zootehnice. Pe de altă parte, însă, suprafeţele arabile sunt în mare parte fărâmiţate, exploataţiile fiind de tip familial, iar mijloacele tehnice folosite fiind depăşite. În ceea ce priveşte activităţile economice cu caracter neagricol, acestea sunt reduse. Mai mult, tradiţia meşteşugărească şi artizanală din zonă se pierde, meşterii care mai există fiind în vâstă, iar tinerii nemanifestând interes pentru continuarea tradiţiei meşteşugăreşti. Toate aceste problematici identificate în debutul Proiectului Pilot caracterizează global întreaga micro-regiune Rupea-Cohalm şi sunt interdependente, efectele lor negative combinate împiedicând dezvoltarea socio-economică a zonei. Se impun, astfel, o reflecţie avansată a partenerilor prezentului proiect asupra viitorului micro-regiunii şi o mobilizare comună a resurselor existente pentru rezolvarea problemelor identificate. 1.4.3. Descrierea grupurilor-ţintă şi a beneficiarilor finali Grupurile ţintă sunt cele afectate direct şi în mod pozitiv de scopul şi obiectivele Proiectului Pilot:

comunitatea locală, administraţiile publice locale, inclusiv cea judeţeană, ministere de resort şi alte instituţii de la nivel naţional, actori instituţionali ce activează în domeniul cultural şi al protecţiei mediului, instituţii şi organisme ce acţionează în domeniul dezvoltării, bisericile, instituţii şi organisme europene.

Beneficiarii finali sunt cei care beneficiază pe termen lung de rezultatele proiectului, direct sau indirect. În mod direct, întreaga comunitate a micro-regiunii Rupea-Cohalm va beneficia de rezultatele proiectului. Indirect, vor beneficia: potenţialii investitori în zonă, turiştii, comunităţile din mediul rural şi mic urban deţinătoare de patrimoniu cultural şi/sau natural precum şi comunităţile locale învecinate micro-regiunii, celelalte state beneficiare ale Programului Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural din Sud Estul Europei (Albania, Bulgaria, Serbia, Kosovo/UNMIK, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Macedonia).



1.4.4. Motive pentru selectarea grupurilor-ţintă şi identificarea nevoilor şi a constrângerilor acestora. Contribuţia proiectului la nevoile grupurilor-ţintă şi ale beneficiarilor finali

Grupuri ţintă Motivaţie Nevoi (N) şi constrângeri (C)

Comunitatea locală a micro-regiunii Rupea-Cohalm

Propiectul Pilot intenţionează să contribuie la „creşterea gradului de participare a comunităţii locale în dezvoltarea micro-regiunii şi consolidarea rolului său în procesul de luare a deciziilor”. Din această perspectivă, unele dintre acţiunile ce vor fi implementate pe parcursul proiectului (acţiuni pilot, acţiuni de comunicare, dezbateri publice) vor implica şi comunitatea locală în calitate de grup-ţintă.

N: Încurajarea comunităţii locale pentru o mai mare implicare în chestiunile publice, precum şi în păstrarea, punerea în valoare şi promovarea patrimoniului local

C: Slaba conştientizare la nivelul comunităţii locale a : - importanţei patrimoniului cultural şi natural al micro-regiunii - oportunităţilor de dezvoltare a teritoriului pornind de la conservarea şi punerea în valoare a acestui valoros patrimoniu - rolului său în luarea deciziilor la nivel local şi în valorificarea patrimoniului local

Administraţiile publice locale, inclusiv cea judeţeană

Administraţiile publice locale şi cea judeţeană sunt factorii de decizie de la nivel local, cu funcţie de reprezentare a comunităţii locale şi deţinători ai resurselor necesare pentru susţinerea dezvoltării localităţilor din micro-regiunea Rupea-Cohalm şi a acesteia din urmă în ansamblul său.

N: Încurajarea administraţiilor publice locale, inclusiv cea judeţeană, pentru: - realizarea unui parteneriat pe termen lung în scopul dezvoltării integrate a micro-regiunii, - o colaborare activă în probleme de interes comun.

N: Atragerea de fonduri pentru realizarea obiectivelor proiectului pilot, precum şi ale viitorului Proiect de Dezvoltare a micro-regiunii.

C: Lipsa unui cadru instituţionalizat de corelare şi coordonare a politicilor publice de la nivel naţional cu cele de la nivel local.

Ministere de resort şi alte instituţii de la nivel naţional

Sunt autorităţi de management pentru gestionarea fondurilor structurale / complementare europene Deţin baze de date în domeniul patrimoniului cultural, natural etc. Organizează şi coordonează licitaţiile de atribuire a proiectelor de studiu / execuţie pentru monumentele inventariate în Lista Monumentelor Istorice

N: Îmbunătăţirea politicilor publice de la nivel naţional, printr-o mai bună corelare a acestora cu politicile publice de la nivel local. N: Adapatarea mecanismelor de management ale ministerelor la contextual nou creat de integrarea în Uniunea Europeană N: Structurarea politicilor naţionale din domeniul patrimoniului cultural şi natural astfel încât acestea să contribuie la strategiile de dezvoltare regională C: Comunicarea dintre structurile administraţiei publice de la nivel central şi nivel local este deseori fragmentată sau deficitară

Consiliul Europei

Iniţiatoare a Programului Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural din Sud Estul Europei. Este o structură prestigioasă, iniţiatoare şi promotoare a unor convenţii şi tratate ratificate de România, recunoscută pe plan internaţional pentru propagarea gândirii şi ideilor europene, precum şi pentru stabilirea şi diseminarea unor principii normative şi etice în domeniul drepturilor omului.

N: Conştientizarea statelor din sud-estul Europei asupra importanţei patrimoniului pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi a teritoriilor N: Integrarea patrimoniului cultural şi natural în planurile de dezvoltare locală N: Asigurarea stabilităţii democratice în sud-estul Europei



Grupuri ţintă Motivaţie Nevoi (N) şi constrângeri (C)

Actori instituţionali ce activează în domeniul cultural şi al protecţiei mediului

ONG-uri, asociaţii şi alte structuri reprezentative ale societăţii civile, active în zona de implementare a proiectului, în special în domeniile conservării şi reabilitării patrimoniului cultural, precum şi al protecţiei mediului

N: Restaurarea şi reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural, precum şi protejarea naturii N: Păstrarea şi salvgardarea moştenirii culturale şi a tradiţiilor din zona Rupea-Cohalm

Instituţii şi organisme ce acţionează în domeniul dezvoltării

ONG-uri, instituţii sau structuri asociative din mediul public sau privat, active în domeniul dezvoltării comunitare, regionale sau al dezvoltării durabile

N: Susţinerea unui dezvoltări viabile şi coerente pe termen lung şi dintr-o perspectivă integrată a teritoriului N: Colaborarea activă cu alţi parteneri de la nivel local, regional şi naţional în domeniul dezvoltării comunitare

Bisericile Evanghelică şi Ortodoxă

Sunt proprietarii a numeroase obiective de patrimoniu cultural şi religios din micro-regiunea Rupea-Cohalm, monumente care conferă o particularitate deosebită zonei.

N: Restaurarea monumentelor aflate în patrimoniul bisericilor

Beneficiari finali Motivaţie Nevoi (N) şi constrângeri (C)

În mod direct :

Comunitatea locală a micro-regiunii Rupea-Cohalm

Comunitatea locală este principalul beneficiar al procesului de dezvoltare socio-economică a micro-regiunii Rupea-Cohalm. Pe termen lung, ea va beneficia de rezultatele implementării strategiei de dezvoltare a micro-regiunii care va fi elaborată în cadrul proiectului pilot.

N: Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din zona Rupea-Cohalm N: Asigurarea unui trai decent N: Valorificarea resurselor agricole şi de mediu existente în teritoriu N: Crearea de locuri de muncă şi creşterea venitului net pe cap de locuitor

C: Populaţie îmbătrânită (medie de vârstă, 50 de ani) C: Migrarea populaţiei tinere spre zonele urbane C: Resurse tehnice/informaţionale şi resurse umane specializate limitate C: Pierderea tradiţiei meşteşugăreşti /artizanale

În mod indirect :

Potenţialii investitori în teritoriu

Dezvoltarea socio-economică a micro-regiunii va îmbunătăţi atractivitatea acesteia şi va creşte şansele unor investiţii economice directe în teritoriu.

N: Noi zone cu potenţial de investiţie economică N: Investiţii în acţiuni de responsabilitate socială



Beneficiari finali Motivaţie Nevoi (N) şi constrângeri (C)

Turiştii Restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural, precum şi valorificarea altor puncte forte ale zonei vor creşte gradul de atractivitate turistică a micro-regiunii.

C: Infrastructura turistică este aproape inexistentă.

Comunităţile din mediul rural şi mic urban deţinătoare de patrimoniu cultural şi/sau natural, precum şi comunităţile locale învecinate micro-regiunii Rupea-Cohalm

Acestea vor beneficia de returul din experienţa proiectului pilot în termeni de: mangement integrat al teritoriului, integrarea patrimoniului cultural şi natural în politicile şi strategiile locale, parteneriat şi colaborare pe termen lung.

N: Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din mediul rural şi mic-urban

C: Capacitate instituţională şi de management redusă pentru accesarea unor potenţiale surse de finanţare, cu excepţia celor de la bugetul local

Statele beneficiare ale Programului Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural din Sud Estul Europei (PRSEE)

Interconectarea proiectului pilot din zona Rupea-Cohalm cu proiectele din celelalte state beneficiare ale Programului Regional va contribui la cunoaşterea reciprocă a diversităţii şi identităţii teritoriilor respective. Această relaţionare se bazează pe schimburi de expertiză şi experienţă între state care se confruntă cu probleme similare în domeniul protejării, conservării, reabilitării şi valorificării patrimoniului cultural şi natural.

N: Protejarea, conservarea, reabilitarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural N: Construirea unei identităţi europene bazate pe recunoaşterea diversităţii locale.

Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală va contribui la nevoile identificate în principal prin :

sprijinirea autorităţilor locale pentru întărirea capacităţii proprii de a dezvolta durabil teritoriul, abordarea participativă axată pe implicarea tuturor actorilor, în elaborarea şi implementarea proiectului, atragerea şi implicarea comunităţii locale în acţiuni pilot, abordarea integrată a teritoriului (multisectorială şi interdisciplinară), elaborarea unui proiect comun de dezvoltare a zonei pe termen lung, realizarea unui proces local de dezvoltare socio-economică având în centru patrimoniul cultural şi natural ca elemente cheie ale coeziunii şi

identităţii teritoriului, Mai mult, implicarea în proiect a partenerilor ce activează în domenii şi la niveluri diferite va contribui la o mai bună structurare şi interconectare a politicilor naţionale şi locale. De asemenea, schimburile de expertiză şi experienţă între statele beneficiare ale PRSEE vor furniza acestora elemente pentru abordarea problemelor similare cu care se confruntă în domeniul protejării, conservării, reabilitării şi valorificării patrimoniului cultural şi natural.



1.5. Descrierea detaliată a activităţilor

Pentru a facilita implementarea activităţilor Proiectului Pilot, acestea sunt grupate în 6 pachete de activităţi.

Pachetul de activităţi 1: Managementul proiectului cuprinde activităţi specifice precum planificarea activităţilor, acţiunilor şi resurselor, coordonarea acţiunilor, monitorizarea şi evaluarea acestora. Având în vedere diferitele niveluri de implicare ale partenerilor în Proiectul Pilot, prezentul document propune un demers de management partajat între două structuri – Comisia Interministerială şi Grupul de Management Local –, aceste structuri având drept instrument de management Unitatea de Implementare a Proiectului. Atribuţiile acestor structuri şi mai ales modul lor de interrelaţionare sunt detaliate în secţiunea 4.1.

Un rol important în cadrul proiectului îl are monitorizarea derulării lui. Aceasta este o activitate permanentă şi continuă din perspectiva unor idicatori precum calitatea, costurile şi încadrarea în timp. La rândul lor, activităţile de raportare şi evaluare sunt realizate periodic pentru a analiza stadiul, rezultatele intermediare (planificate versus realizate), întârzierile, depăşirile bugetului, corecţiile necesare şi etapele următoare. În plus, evaluarea fiecărei etape parcurse, în cadrul unor misiuni ale experţilor Consiliului Europei, va permite validarea etapelor respective şi planificarea etapelor următoare.

Pachetul de activităţi 2: Comunicare, promovare, diseminare. Partenerii în prezentul Proiect Pilot şi semnatari ai Termenilor de Referinţă recunosc importanţa comunicării ca principiu de bază al parteneriatului, al promovării pentru crearea imaginii şi dobândirea notorietăţii proiectului, precum şi a diseminării pentru informarea beneficiarilor şi grupurilor-ţintă despre obiectivele şi rezultatele proiectului.

Astfel, Proiectul Pilot va fi însoţit de o Strategie de Comunicare care va detalia felul în care se va desfăşura comunicarea între parteneri, mijloacele prin care se va comunica cu grupurilor-ţintă pentru informare sau promovare. O dimensiune aparte în contextul proiectului o vor avea acţiunile pilot, instrumente ce vizează implicarea comunităţii locale.

Pachetul de activităţi 3: Analiza situaţiei actuale a teritoriului reprezintă o analiză multisectorială şi integrată a situaţiei actuale a teritoriului Rupea-Cohalm. Colectarea datelor despre teritoriu va fi realizată cu implicarea partenerilor, din surse multiple referitoare la domeniile majore ce caracterizează zona: patrimoniu cultural şi istoric, patrimoniu natural, agricultură, infrastructură, turism, antreprenoriat etc. Documentele şi descrierile colectate vor fi înregistrarte, cu sursa de provenienţă şi data primirii, într-o bază de date tematică despre teritoriu.

Cu ajutorul acestor date, vor fi realizate sinteze tematice, precum şi o descriere generală a teritoriului. Structura, conţinutul şi forma de prezentare a acestor descrieri trebuie să fie accesibilă, astfel încât să constituie un material uşor utilizabil şi eficient pentru grupurile de lucru.

Pachetul de activităţi 4: Strategia de dezvoltare a zonei va avea în centru patrimoniul cultural-istoric şi natural al zonei şi va fi realizată în parteneriat, implicând toţi actorii de la nivel local, judeţean, regional şi naţional interesaţi. Vor fi organizate, astfel, Grupuri de Lucru Tematice care vor contribui esenţial la realizarea diagnosticului teritoriului şi vor decide asupra obiectivelor strategice ale teritoriului pentru un orizont de 10 ani. Documentul strategic va fi supus consultării publice iar propunerile colectate vor fi analizate şi incluse în varianta finală a strategiei.

Pachetul de activităţi 5: Programul operaţional reprezintă expresia practică a strategiei pe termen mediu de minim 3 ani. În scopul elaborării sale, va fi creată o bază de date ce va cuprinde: acţiunea, costul estimativ, sursele posibile de finanţare, beneficiarii, o descriere succintă şi rezultatele aşteptate. Vor fi identificate principalele măsuri şi acţiuni de intervenţie necesare atingerii obiectivelor strategice propuse. Programul Operaţional final va cuprinde proiectele concrete, precum şi posibilele surse de finanţare identificate cu ajutorul partenerilor şi a bazei de date, proiecte care vor trebui implementate pentru realizarea principalelor măsuri şi atingerea obiectivelor Strategiei.

Pachetul de activităţi 6: Acţiunile pilot sunt intervenţii în teritoriu menite să asigure vizibilitatea proiectului şi vizează perioada de dinaintea începerii implementării Programului Operaţional. Astfel, în acestă perioadă sunt posiblie intervenţii directe mai ales în ceea ce priveşte obiectivele de patrimoniu cultural-istoric şi natural. Aceste intervenţii sunt expresia practică a Proiectului Pilot şi au scopul de a impulsiona comunitatea locală la acţiune, precum şi de a demonstra ce se va întâmpla pe termen lung.



Structura de alocare a activităţilor este o structură arborescentă ce prezintă ierarhizarea activităţilor de la general la particular. Pachetele de activităţi şi activităţile subordonate sunt identificate şi identificabile prin coduri numerice. Defalcarea a fost realizată în funcţie de fazele proiectului (secţiunea 1.6.), fiind logică şi regăsindu-se în realizarea Planului de acţiuni. La rândul său, Planul de acţiuni (secţiunea 1.7.) detaliază acţiunile concrete planificate ce se regăsesc într-o activitate specifică.

1. Management 2. Comunicare, promovare, diseminare

3. Analiza situaţiei actuale

a teritoriului

4. Strategia de Dezvoltare

5. Programul Operaţional

6. Acţiuni Pilot

1.1. Planificare

1.2. Coordonare / Cooperare / Misiuni

1.3. Raportare, Evaluare

2.1. Elaborarea Strategiei de Comunicare a proiectului

2.2. Dezbateri şi consultări publice

2.3. Realizare materiale

2.4. Participare la evenimente, conferinţe, seminarii, workshop-uri

3.2. Elaborarea metodologiei

3.3. Realizarea Analizei teritoriului

4.1. Elaborarea în parteneriat şi cu consultări publice a obiectivelor de dezvoltare a micro-regiunii

Proiect Pilot de Dezvoltare Locală RUPEA-COHALM

5.2. Realizarea bazei de date cu acţiuni

5.3. Redactarea Programului Operaţional

5.1. Colectarea şi sintetizarea direcţiilor de acţiune

1.4. Identificarea de surse de finanţare a proiectului

4.2. Redactarea Strategiei de dezvoltare

6.1. Identificarea acţiunilor pilot

6.2. Implementarea acţiunilor pilot

3.1. Colectarea şi prelucrarea datelor



1.6. Metodologie 1.6.1. Metode de implementare şi justificarea alegerii metodologiei Proiectul Pilot constituie un demers în 4 etape.

Etapa preliminară asigură demararea Proiectului Pilot prin: elaborarea şi semnarea Declaraţiei Politice la nivel naţional, configurarea teritoriului prin întâlniri şi determinarea voinţei de asociere a partenerilor locali în cadrul Proiectului Pilot, elaborarea şi semnarea prezentului document contractual.

De asemenea, în această etapă va debuta crearea structurilor de management ale proiectului, prin întâlniri şi negocieri între parteneri. Dintre aceste structuri, Comisia Interministerială este, în prezent constituită. De asemenea, componenţa Grupului de Management Local este cunoscută, modificări fiind încă posibile în funcţie de voinţa de implicare a partenerilor. În ceea ce priveşte Unitatea de Implementare a Proiectului, aceasta va fi reprezentată de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB).

Semnarea Termenilor de Referinţă va oficializa începerea Proiectului Pilot. Totuşi, demararea etapei următoare „Analiza situaţiei actuale a teritoriului” va putea începe înaintea semnării documentului contractual de către toţi partenerii. Analiza situaţiei actuale reprezintă evaluarea situaţiei socio-economice şi a patrimoniului într-o abordare integrată, intersectorială. Acest diagnostic va servi actorilor locali drept punct de referinţă pentru determinarea obiectivelor şi acţiunilor ce trebuie dezvoltate în viitor. Rolul său este acela de a crea o înţelegere comună a teritoriului într-un anumit moment, din punct de vedere al stadiului dezvoltării socio-economice şi a patrimoniului teritoriului. Această etapă va cuprinde activităţi de :

identificare, cu ajutorul partenerilor, a actorilor ce trebuie implicaţi în realizarea analizei teritoriului, colectare şi analiză a datelor despre teritoriu, realizare a unor sinteze tematice, precum şi a unei descrieri globale multisectoriale a teritoriului, realizarea unei metodologii de consultare (de exemplu, grupuri de lucru tematice, chestionare de

aplicat populaţiei, consultarea partenerilor externi proiectului).

Etapa a treia, „Elaborarea Strategiei de Dezvoltare”, va avea ca rezultat un document strategic cuprinzând obiectivele de dezvoltare ale teritoriului pentru un orizont de 10-15 ani. Această etapă va cuprinde:

organizarea de Grupuri de Lucru Tematice (GLT) care să dezbată şi să stabilească analiza SWOT a teritoriului şi obiectivele de dezvoltare,

realizarea de rapoarte ale întâlnirilor pentru a facilita prelucrarea ulterioară a ideilor discutate şi a concluziilor grupurilor de lucru,

realizarea părţii grafice şi de tehnoredactare a documentului, organizarea consultărilor publice pe marginea documentului şi integrarea propunerilor, redactarea documentului strategic final.

Ultima etapă a Proiectului Pilot „Realizarea Programului Operaţional şi organizarea” va avea ca rezultat un document programatic cuprinzând principalele măsuri şi acţiuni de intervenţie, precum şi resursele necesare implementării acestora.

La finalul acestor patru etape, un document unic va fi prezentat partenerilor şi comunităţii locale cuprinzând analiza teritoriului, strategia, programul operaţional, precum şi metodele de management ale viitorului Plan de Dezvoltare Locală a micro-regiunii Rupea-Cohalm.

Fiecare etapă implică respectarea principiilor parteneriatului, participativităţii, comunicării şi informării echitabile a tuturor partenerilor.

Implementarea Proiectului Pilot va fi asigurată printr-un demers de management continuu ce va realiza planificarea şi programarea activităţilor şi a resurselor, coordonarea activităţilor şi monitorizarea acestora. Din punct de vedere metodologic, în cadrul acestei activităţi vor fi efectuate monitorizări şi evaluări periodice ale stadiului proiectului şi ale modului în care obiectivele proiectului au fost atinse. În funcţie de rezultatele acestor monitorizări, vor fi adaptaţi paşii următori pentru atingerea obiectivelor stabilite. Astfel, vor fi determinate punctele vulnerabile, carenţele şi barierele apărute în implementarea proiectului, ceea ce va permite îmbunătăţirea modalităţilor de implementare a etapelor următoare. Dimensiune esenţială a Proiectului Pilot, activitatea de promovare şi diseminare intenţionează, pe de o parte, să faciliteze comunicarea internă între parteneri şi structurile de mangement ale proiectului, iar



pe de altă parte, să facă cunoscute rezultatele acestuia. Astfel, Strategia de comunicare aferentă proiectului va detalia principiile şi modalităţile practice de promovare şi diseminare în cadrul Proiectului Pilot. 1.6.2. Sinergii între proiectul pilot şi alte iniţiative naţionale sau internaţionale Programul Regional pentru Patrimoniu Cultural şi Natural din Sud Estul Europei cuprinde trei componente majore: Componenta A - Întărirea Capacităţii Instituţionale, Componeta B - Proiect de Reabilitare Integrată şi Componenta C – Proiect Pilot de Dezvoltare Locală (PPDL). Cele trei componente ale Programului Regional pot fi implementate complementar sau individual. În cazul României, Componenta C prezintă elemente de complementaritate şi acţioneză sinergic cu Componenta B a Programului Regional. Teritoriul ales pentru implementarea PPDL este cel în care se află Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate din Drăuşeni, monument clasat în Lista Monumentelor Istorice în categoria A. În cadrul componentei B a Programului Regional, monumentul a beneficiat de o Evaluare Tehnică Preliminară, fiind în curs de elaborare Studiul de Fezabilitate al ansamblului. Elementele prezentate în cadrul acestor documente au stat la baza evaluării potenţialului de dezvoltare al micro-regiunii Rupea-Cohalm, având în vedere că o mare parte din patrimoniul cultural al zonei prezintă similitudini atât sub aspectul potenţialului de dezvoltare pe care îl poate genera, cât şi asupra problemelor cu care se confruntă. 1.6.3. Proceduri de monitorizare şi evaluare internă/externă Evaluarea internă a derulării proiectului va fi realizată periodic şi va cuprinde următoarele aspecte:

lunar, Coordonatorul proiectului şi Managerul proiectului vor întocmi rapoarte ale stadiului proiectului, rapoarte ce vor menţiona activităţile derulate şi rezultatele acestora, diferenţa între planificarea iniţială şi stadiul propriu-zis, problemele apărute şi felul în care au fost gestionate, precum şi planificarea prevăzută pentru luna următoare,

rapoarte săptămânale vor fi realizate de către Managerul proiectului, vor fi realizate minute sau sinteze ale întâlnirilor, grupurilor tematice, deplasărilor etc. ce vor avea

loc pe parcursul Proiectului Pilot. La finalul fiecărei etape descrise anterior :

o sinteză a derulării etapei va fi realizată de către Unitatea de Implementare a Proiectului, Grupul de Management Local va dezbate pe marginea sintezei şi va valida etapa respectivă, rezultatele etapei vor fi prezentate în cadrul unei dezbateri publice şi se vor colecta reacţiile şi

propunerile necesare planificării etapei următoare, Comisia Interministerială va valida etapa, Consiliul Europei va evalua etapa parcursă, în cadrul unei misiuni de lucru, în vederea pregătirii

etapei următoare. Evaluarea externă a derulării proiectului va fi realizată în cadrul misiunilor Consiliului Europei de evaluare şi validare la finalul fiecărei etape. 1.6.4. Rolul şi a participarea în proiect a diferiţilor actori. Justificarea desemnării acestor responsabilităţi Consiliul Europei (CoE) coordonează Programul Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural din Sud Estul Europei, la nivelul celor 9 state beneficiare şi contribuie financiar la îndeplinirea obiectivelor Proiectului Pilot de Dezvoltatre Locală, în baza unui Acord Administrativ, încheiat anual cu Autoritatea Conducătoare a Proiectului. Structură prestigioasă, Consiliul Europei este iniţiator şi promotor al unor convenţii şi tratate ratificate de România, ale căror prevederi stau la baza Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală. Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC) este Autoritatea Conducătoare a Proiectului Pilot şi contribuie financiar la atingerea obiectivelor Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală. De asemenea, coordonează Programul Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural din Sud Estul Europei la nivel naţional. Ministerul Culturii şi Cultelor deţine baze de date în domeniul patrimoniului cultural şi coordonează politicile culturale la nivel naţional. Mai mult, organizează şi coordonează licitaţiile de atribuire a proiectelor de studiu/execuţie pentru monumentele inventariate în Lista Monumentelor Istorice, prin Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice.



Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, precum şi Comisia Naţională de Prognoză sunt membri ai Comisiei Interministeriale (CI) – forul decizional de la nivel naţional. Comisia Interministerială validează etapele majore ale Proiectului Pilot, formulează recomandări şi propuneri.

Membrii CI sunt ministere de resort şi alte instituţii de la nivel naţional, unele dintre acestea fiind autorităţi de management pentru gestionarea fondurilor structurale/complementare europene. Deţin baze de date şi coordonează activităţile la nivel naţional în domeniul patrimoniului natural, al dezvoltării regionale, al agriculturii, al dezvoltării rurale, al educaţiei, al turismului, al politicilor sociale etc.

Autorităţile publice locale (Consiliul Judeţean Braşov, Primăriile comunelor Buneşti, Caţa, Hoghiz, Homorod, Jibert, Racoş, Ticuş, Ungra şi Primăria oraşului Rupea) sunt membre ale Grupului de Management Local şi co-finanţatoare ale activităţilor ce vor fi realizate în perioada de implementare a Proiectului de Dezvoltare Locală. Autorităţile locale stabilesc priorităţile de intervenţie pentru realizarea investiţiilor directe în teritoriu. Ele sunt factorii de decizie de la nivel local, cu funcţie de reprezentare a comunităţii locale şi deţinători ai resurselor necesare pentru susţinerea dezvoltării localităţilor din micro-regiunea Rupea-Cohalm şi a acesteia din urmă în ansamblul său.

Biserica Evanghelică C.A din România şi Biserica Ortodoxă Română sunt, de asemenea, membre ale Grupului de Management Local şi participă, alături de ceilalţi membri, la stabilirea priorităţilor de intervenţie pentru realizarea investiţiilor directe în teritoriu. Ele deţin numeroase obiective de patrimoniu cultural şi religios din micro-regiunea Rupea-Cohalm, monumente care conferă o particularitate deosebită zonei.

Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB) este Unitatea de Implementare a Proiectului Pilot şi co-finanţează, alături de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Consilul Europei, realizarea activităţilor din cadrul Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală. Este o asociaţie intercomunitară, având ca membrii majoritatea administraţiilor publice locale din judeţul Braşov. ADDJB sprijină administraţiile publice locale, membre ale asociaţiei, în demersurile, proiectele şi iniţiativele acestora de dezvoltare.

ADDJB a coordonat procesul de elaborare, în parteneriat, a Conceptului de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, document ce prezintă viziunea pe termen lung a dezvoltării judeţului. De asemenea, Agenţia a organizat, în mod direct ori în calitate de partener, numeroase evenimente, conferinţe şi seminarii cu tematici diverse, precum conferinţa Models of Community Growth in New EU Member States. Study case: Brasov County, Romania ţinută la Comitetul Regiunilor din Bruxelles, expo-conferinţa Ecologica destinată profesioniştilor din domeniul protejării mediului, sau evenimentul Obiceiuri de Crăciun în judeţul Braşov.

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) este membră a Grupului de Management Local. Este organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ce funcţionează în domeniul dezvoltării regionale. ADR Centru există pentru a contribui la dezvoltarea durabilă şi echitabilă a Regiunii prin înlăturarea disparităţilor şi dezechilibrelor dintre zonele regiunii, în folosul locuitorilor ei.

Fundaţia Mihai Eminescu Trust este membră a Grupului de Management Local şi pune la dispoziţia proiectului resurse umane specializate în restaurarea şi reabilitarea patrimoniului cultural din micro-regiunea Rupea-Cohalm. Fundaţia este activă în zona de implementare a proiectului, în special în domeniile conservării şi reabilitării patrimoniului cultural.

1.6.5. Echipa propusă pentru implementarea proiectului

Funcţia în cadrul proiectului şi structura aparţinătoare

Coordonatorul proiectului Autoritatea Conducătoare a Proiectului

Managerul proiectului Unitatea de Implementare a Proiectului

Asistent manager



1.6.6. Principalele mijloace de implementare a proiectului Aşa cum este el conceput şi gândit, Proiectul Pilot are o importantă dimensiune de comunicare între parteneri şi structurile de management, dar şi de informare/comunicare cu grupurile ţintă. Din această perspectivă, Tehnologiile de Informare şi Comunicare, alături de comunicarea scrisă şi directă, reprezintă principalele mijloace ce vor fi utilizate de către echipa de implementare a proiectului. De asemenea, echipa de proiect dispune de locaţii dotate cu echipamente informatice moderne şi soft-uri performante necesare derulării diferitelor activităţi prevăzute în proiect.

Comunicare Instrumente Resurse materiale Resurse umane

Scrisă Directă Telefon Internet

Declaraţie politică Termeni de referinţă Acţiuni pilot Strategie de Comunicare Grupuri de Lucru Tematice Dezbateri şi întâlniri publice Pre-diagnoză a teritoriului Strategie de Dezvoltare Durabilă a micro-regiunii Program Operaţional

3 calculatoare 3 imprimate 3 faxuri 3 fotocopiatoare

Coordonator naţional de program Echipa de implementare a proiectului 10 membri ai Comisiei Interministeriale Membrii Grupului de Management LocalAlţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, naţionale, instituţiilor sau structurilor asociative din mediul public sau privat, ONG-urilor, asociaţiilor şi altor structuri reprezentative ale societăţii civile



1.7. Durată şi plan de acţiune Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală se desfăşoară pe o perioadă de doi ani (24 de luni). Planul de acţiuni detaliază primii doi ani, atât acţiunile concrete ce s-au desfăşurat deja în etapa preliminară a Proiectului Pilot (etapa consultativă ce precedă semnarea Termenilor de Referinţă), cât şi cele planificate pentru etapele următoare. Aceste acţiuni sunt încadrate în activităţi specifice unui anumit pachet de activităţi şi sunt uşor identificabile prin coduri numerice. Planul de acţiuni detaliat în continuare poate fi modificat fie prin reactualizare în urma unor întârzieri, fie la propunerea partenerilor. Astfel, modificările vor fi dezbătute în cadrul Grupului de Management Local şi introduse (dacă aprobate) în forma actualizată a Planului de Acţiuni.

PLAN de ACŢIUNI 2007 - 2008 2007 2008

Cod Descriere Rezultate aşteptate I F M A M I I A S O N D I F M A M I I A S O N D Implementare

Resp. Partener Pachet de activităţi 1. Managementul proiectului Activitatea 1.1. Planificarea proiectului

1.1.1. Desemnarea Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP)

Recunoaştere oficială din partea Autorităţii Conducătoare (Ministerul Culturii şi Cultelor) a proiectului a implicării Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov în calitate de Unitate de Implementare a Proiectului (UIP)

AC/MCC

1.1.2. Elaborarea Termenilor de Referinţă Documentul programatic în limba română şi traducerea acestuia în limba engleză AC/MCC ADDJB/UIP

1.1.3. Semnarea Termenilor de Referinţă Declaraţiile de parteneriat semnate de către factorii locali interesaţi, membrii Comisiei Interministeriale şi în final de către AC/MCC şi Consiliul Europei

AC/MCC ADDJB/UIP

1.1.4. Elaborarea şi semnarea Declaraţiei Politice Documentul politic semnat de către cei 9 membrii ai Comisiei Interministeriale AC/MCC

1.1.5. Încheierea Înţelegerii Administrative pentru anul 2007 între AC/MCC şi Consiliul Europei

1. Înţelegerea Administrativă 2007 semnată de AC/MCC şi CoE, 2. Transferul primei tranşe a contribuţiei Consiliului Europei CoE AC/MCC

1.1.6. Realizarea Planului de acţiuni şi a Bugetului estimat aferente anului 2008 Plan de acţiuni şi Buget estimat 2008 AC/MCC ADDJB/UIP

1.1.7. Încheierea Înţelegerii Administrative pentru anul 2008 între AC/MCC şi Consiliul Europei

1. Înţelegerea Administrativă 2008 semnată de AC/MCC şi CoE, 2. Transferul primei tranşe a contribuţiei Consiliului Europei AC/MCC ADDJB/UIP

Activitatea 1.2. Coordonare, Cooperare, Misiuni

1.2.1. Întâlnirea AC/MCC cu Asociaţia de dezvoltare Rupea-Cohalm şi alţi parteneri de la nivel local, regional şi naţional

Explorarea posibilităţii de a extinde teritoriul Proiectului Pilot (iniţial comuna Caţa) AC/MCC

1.2.2. Reuniuni ale Comisiei Interministeriale 1. informarea membrilor despre stadiul proiectului, 2. validarea etapelor, 3. dezbaterea problematicilor de la nivel local şi elaborarea de propuneri

AC/MCC

1.2.3. Misiuni ale Consiliului Europei 1. întâlnirea partenerilor locali, 2. recomandări din partea experţilor, 3. asistenţă tehnică AC/MCC

1.2.4. Unitatea de Implementare a Proiectului în teritoriu Implicarea celor 9 Administratii Publice Locale în proiect ADDJB/UIP

1.2.5. Reuniuni de coordonare a Proiectelor Pilot de Dezvoltare Locală din cele 9 ţări implicate în Programul Regional pentru Sud Estul Europei

1. prezentarea stadiului proiectelor, 2. schimb de experienţă, 3. menţinerea contactului cu grupul de experţi şi echipa PRSEE CoE

1.2.6. Reuniuni ale Grupului de Management Local (GML) 1. dezbaterea ordinii de zi pregătite în prealabil (stadiul proiectului, propuneri, paşi următori), 2. luarea deciziilor, 3. validarea etapelor proiectului

AC/MCC ADDJB/UIP

1.2.7. Deplasare CI în teritoriu

1.reuniune GML şi CI, 2.vizite în regiune



PLAN de ACŢIUNI 2007 - 2008 2007 2008


Resp. Partener

1.2.8. Vizită de studiu a membrilor GML Vizită demonstrativă într-o regiune care se află în stadiul de elaborare sau implementare a unui plan de dezvoltare locală pe termen lung

Activitatea 1.3. Raportare, Evaluare

1.3.1. Elaborarea rapoartelor lunare

18 documente de raportare şi evaluare lunară întocmite de către Coordonatorul Proiectului, trimise Consiliului Europei, Comisiei Interministeriale şi Grupului de Management Local. Rapoartele vor disponibile si pe Internet, pe site-ul AC/MCC si UIP/ADDJB

AC/MCC ADDJB/UIP

1.3.2. Elaborarea rapoartelor săptămânale

56 de documente de raportare şi evaluare săptămânală întocmite de către Managerul Proiectului şi trimise Coordonatorului Proiectului, informaţiile fiind sintetizate şi în rapoartele lunare

ADDJB/UIP

1.3.3. Redactarea rapoartelor anuale 2 rapoarte anuale care prezintă progresul realizat AC/MCC ADDJB/UIP

1.3.4. Monitorizare, actualizare Actualizarea planificării, modificări dezbătute si aprobate de parteneri pe parcursul implementării UIP/ADDJB AC/MCC

1.3.5. Evaluarea nevoii de intervenţie la Ansamblul Bisericii Evanghelice Fortificate Drăuşeni Raport de evaluare a nevoii de intervenţie urgentă la Biserică AC/MCC

Activitatea 1.4. Identificarea de surse de finanţare ale proiectului

1.4.1. Aplicaţie pentru finanţare în cadrul Iniţiativei Central Europene

1.Elaborarea proiectului şi a aplicaţiei, 2. aprobarea proiectului pentru finanţare

AC/MCC UIP/ADDJB

Activitatea 1.5 Explorarea de direcţii de parteneriat şi acţiune

1.5.1. Parteneriat Intercomunalitatea Bethune – CJ BV Acord de parteneriat cu direcţii de acţiune stabilite între parteneri (Intercomunalitatea Bethune, Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia de Urbanism Bethune, ADDJB)

UIP/ADDJB

Pachet de activităţi 2. Comunicare, Promovare, Diseminare

Activitatea 2.1. Elaborarea Strategiei de Comunicare a proiectului

2.1.1. Elaborarea şi validarea Strategiei de Comunicare Documentul strategic de comunicare internă şi externă proiectului pilot, validat de Grupul de Management Local şi Comisia Interministerială

ADDJB/UIP AC/MCC

Activitatea 2.2. Organizare dezbateri şi consultări publice

2.2.1. Organizarea de dezbateri publice pentru a prezenta proiectul pilot comunităţii locale

Întâlniri cu membri ai comunităţii locale pentru prezentarea proiectului şi discuţii legate de acesta (reacţii, propuneri, critici) ADDJB/UIP AC/MCC

Activitatea 2.3. Realizare materiale

2.3.1. Elaborarea unei broşuri generale de promovare a Proiectelor Pilot din cadrul Programului regional pentru Sud Estul Europei

Broşură tipărită de către Consiliul Europei CoE AC/MCC, ADDJB/UIP

2.3.2. Elaborarea unei broşuri de promovare a Proiectului Pilot Rupea-Cohalm 1.000 de exemplare AC/MCC UIP/ADDJB

2.3.3. Realizarea unei broşuri de promovare a teritoriului proiectului 1.500 de exemplare tipărite UIP/ADDJB AC/MCC, GML

2.3.4. Realizarea unor stand-up banners de promovare a micro-regiunii şi a localităţilor

Bannere ce vor putea fi utilizate în cadrul a diferite evenimente pentru promovarea teritoriului şi vizualizarea acestuia într-o manieră atractivă

UIP/ADDJB AC/MCC, GML



PLAN de ACŢIUNI 2007 - 2008 2007 2008


Resp. Partener

2.3.5. Promovare Internet Materiale de promovare on-line ale proiectului şi regiunii Rupea-Cohalm pe site-urile partenerilor din proiect sau pe alte site-uri ce pot oferi vizibilitate regiunii

UIP/ADDJB,

AC/MCC, GML

2.3.6. Realizarea de afişe punctuale în funcţie de acţiune Afişe care să anunţe evenimentele şi acţiunile ce se vor desfăşura în cadrul proiectului ADDJB/UIP AC/MCC

2.3.7. Realizarea de postere fotografice Postere care să ilustreze în fotografii regiunea Rupea-Cohalm şi care să poată fi valorificate în evenimentele ce vor fi organizate (spre exemplu, Conferinţa de la Verona)

ADDJB/UIP AC/MCC

2.3.8. Realizarea unei broşuri bilingve (franceză-engleză) 1.000 de exemplare ale unei broşuri de promovare necesară în contextul Conferinţei de la Verona AC/MCC UIP/ADDJB

2.3.9. Realizarea unei expoziţii foto Expoziţie amenajată în cadrul Conferinţei de la Verona AC/MCC UIP/ADDJB

2.3.10. Realizare de mape cu logo-ul proiectului 500 de mape cu logo-ul proiectului ADDJB/UIP AC/MCC

Activitatea 2.4. Participare la evenimente, conferinţe etc.

2.4.1. Participarea Coordonatorului de Proiect la Forumul RegioCult Stabilirea de contacte şi evaluarea potenţialelor surse de finanţare AC/MCC

2.4.2. Participarea Coordonatorului de Proiect la European Heritage Days, Serbia

Iniţierea de contacte şi explorarea conectării viitoare a Proiectului Pilot cu iniţiative şi programe similare AC/MCC

2.4.3. Conferinţa de la Verona 1. realizarea unei legături între Componenta B şi Componenta C a PRSEE, 2. Atragerea de surse de finanţare pentru păstrarea patrimoniului cultural

AC/MCC UIP/ADDJB

Pachet de activităţi 3. Analiza situaţiei actuale a teritoriului Activitatea 3.1. Colectarea şi prelucrarea datelor

3.1.1. Colectarea şi prelucrarea de date relevante referitoare teritoriul Rupea-Cohalm Bază de date Rupea-Cohalm UIP/ADDJB AC/MCC

Activitatea 3.2. Elaborarea metodologiei de realizare a analizei teritoriului

Ghid metodologic de realizare a analizei teritoriului Rupea-Cohalm având la bază prediagnoza teritoriului, baza de date Rupea-Cohalm şi consultarea experţilor CoE precum şi a viitorilor parteneri ai regiunii (Bethune, Franţa). Ghidul va identifica grupurile de lucru necesare, tematica acestora şi modul lor de lucru.

UIP/ADDJB CoE, AC/MCC

3.2.1. Revizuirea bazei de date Rupea-Cohalm Bază de date Rupea-Cohalm revizuită UIP/ADDJB AC/MCC

3.2.2. Consultarea experţilor ADDJB, CoE, a Agenţiei de Urbanism şi Intercomunalitatăţii Bethune pentru realizarea metodologiei analizei teritoriului

Document metodologic de realizare a analizei teritoriului UIP/ADDJB

Activitatea 3.3. Realizarea Analizei teritoriului UIP/ADDJBAC/MCC, parteneri

locali

3.3.1. Organizarea şi întâlnirea grupurilor de lucru tematice Concluziile punctuale ale întâlnirilor pe baza unor teme de discuţie prestabilite UIP/ADDJB

3.3.2. Completarea bazei de date despre regiune cu informaţii de la nivel naţional şi local

Sinteze cu informaţii despre regiune prelucrate şi utilizabile în analiza teritoriului UIP/ADDJB AC/MCC

3.3.3. Redactarea variantei intermediare a analizei teritoriului

1. Documentul analitic (diagnosticul teritoriului sau analiza situaţiei actuale) în variantă intermediară îmbunătăţită pe parcursul analizei regiunii 2. Document cu potenţiale proiecte concrete identificate în cadrul realizării analizei şi care vor trebui luate în considerare în realizarea Programului Operaţional

UIP/ADDJB AC/MCC



PLAN de ACŢIUNI 2007 - 2008 2007 2008


Resp. Partener

3.3.4. Supunerea spre consultarea GML a Analizei situaţiei actuale Document de analiză a teritoriului în variantă finală, din care să se întrevadă şi potenţialele axe de dezvoltare ale regiunii UIP/ADDJB

Pachet de activităţi 4. Strategia de dezvoltare

Activitatea 4.1. Elaborarea în parteneriat şi cu consultări publice a obiectivelor de dezvoltare ale micro-regiunii

Obiective de dezvoltare formulate în parteneriat şi cu consultări publice UIP/ADDJB AC/MCC

4.1.1. Consultarea GML şi a aleşilor locali pentru identificarea viziunii de dezvoltare pe termen lung a regiunii, a obiectivelor şi axelor de dezvoltare

Document de sinteză cu rezultatele consultării UIP/ADDJB AC/MCC

4.1.2. Consultarea, în reuniuni publice, a membrilor comunităţii asupra viziunii lor de dezvoltare a regiunii şi direcţiilor de dezvoltare potenţiale

Document de sinteză cu rezultatele consultării UIP/ADDJB AC/MCC

4.1.3. Redactarea Strategiei de Dezvoltare a micro-regiunii Rupea-Cohalm

1. Variante intermediare ale documentului strategic în funcţie de consultări şi varianta rezultată la finalul consultărilor care va fi inclusă în planul de dezvoltare 2. Completarea documentului cu potenţiale proiecte concrete identificate în cadrul consultărilor şi care vor trebui luate în considerare în realizarea Programului Operaţional

UIP/ADDJB AC/MCC

Pachet de activităţi 5. Programul operaţional

Activitatea 5.1. Identificarea proiectelor de dezvoltare Bază de date cu acţiunile de întreprins, buget estimat, posibile surse de finanţare şi orizont de timp previzionat UIP/ADDJB

5.1.1. Identificarea ideilor de proiect rezultate din etapele anterioare Document sinteză conţinând ideile de proiect şi o scurtă descriere a acestora

5.1.2. Consultarea GML şi a membrilor CI pentru completarea ideilor de proiecte Identificarea de noi idei de proiecte UIP/ADDJB

AC/MCC AC/MCC UIP/ADDJB

Activitatea 5.2. Prioritizarea proiectelor şi planificare multi-anuală Document- suport al Programului Operaţional UIP/ADDJB

Activitatea 5.3. Redactarea Programului Operaţional şi a Planului de Dezvoltare a microregiunii

1. Documentul operaţional 2. Documentul integrator conţinând Strategia de dezvoltare şi Programul Operaţional aferent

UIP/ADDJB

Activitatea 5.4 Adoptarea Planului de Dezvoltare Locală a micro-regiunii HCL-uri de aprobare a Planului de Dezvoltare UIP/ADDJB

Pachet de activităţi 6. Acţiuni Pilot

Activitatea 6.1. Analiza opţiunilor şi identificarea acţiunilor pilot Identificarea acţiunilor pilot ce pot demara în 2008 şi planificarea calendarului de derulare. Propunerile vor fi supuse discuţiei şi validării în cadrul reuniunii Grupului de Management Local.

UIP/ADDJB AC/MCC

Activitatea 6.2. Implementarea acţiunilor pilot Acţiuni concrete cu plan de acţiune, echipă de implementare şi rezultate UIP/ADDJB

AC/MCC şi posibili

parteneri

6.2.1. Implicarea tinerilor în dezvoltarea regiunii prin aflarea viziunii lor despre viitorul micro-regiunii Rupea-Cohalm

1. viziunea tinerilor despre viitorul regiunii şi conştientizarea factorilor de decizie cu privire la aşteptările tinerilor, 2. implicarea şcolilor din regiune, 3. promovarea rezultatelor în cadrul unei caravane prin căminele culturale din regiune şi materiale suport

UIP/ADDJB

6.2.2. Organizarea unei conferinţe în regiune: Programe de finanţare în sprijinul dezvoltării regiunii

Programe de finanţare identificate, în concordanţă cu ideile de proiecte deja existente şi axele de dezvoltare prefigurate AC/MCC UIP/ADDJB

6.2.3. Organizarea acţiunii : „Model de restaurare - case săseşti” 1. o casă restaurată; 2. implicarea unui grup de persoane din comunitatea locală în restaurare, 3. promovarea rezultatului lucrărilor de restaurare

UIP/ADDJB AC/MCC

6.2.4. Organizarea unui eveniment cultural-artistic 1. spectacol de muzică şi/sau dans; 2. mini-expoziţie de fotografii UIP/ADDJB AC/MCC



2. REZULTATE AŞTEPTATE 2.1. Impactul aşteptat asupra grupurilor-ţintă / beneficiarilor 2.1.1. Îmbunătăţirea situaţiei grupurilor-ţintă / beneficiarilor Impactul imediat al Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală din micro-regiunea Rupea-Cohalm vizează componenta de conştientizare :

a necesităţii existenţei unei Strategii de Dezvoltare Durabilă a întregului teritoriu precum şi a unui plan cu acţiuni concrete care prin paşi mici să atingă treptat obiectivele strategice propuse,

a potenţialului real al teritoriului, în special al patrimoniului cultural şi natural, a rolului unei colaborări active şi concrete între toţi factorii interesaţi de dezvoltarea acestei micro-

regiuni, indiferent de nivelul şi domeniul la care aceştia acţionează. Pe termen lung, ca urmare a implementării proiectului:

micro-regiunea Rupea-Cohalm va beneficia de o Strategie de Dezvoltare fundamentată pe o analiză a potenţialului teritoriului, precum şi pe viziunea comuntăţii locale şi a tuturor factorilor interesaţi,

potenţialul turistic al patrimoniului cultural şi natural va fi recunoscut şi valorificat, rolul şi implicarea comunităţii locale în luarea deciziilor la nivel local şi în chestiuni de interes

public vor fi mai active, autorităţile locale îşi vor întări capacitatea proprie de a dezvolta durabil teritoriul, pe baza

obiectivelor fixate şi a Programului Operaţional ale cărui acţiuni vor trebui implementate, returul din experienţa implementării proiectului va putea fi utilizat în proiecte asemănătoare, colaborarea diferiţilor parteneri va contribui la o mai bună structurare şi interconectare a politicilor

naţionale şi locale, între partenerii implicaţi creându-se o reţea durabilă ce poate fi extinsă în viitor,

micro-regiunea Rupea-Cohalm va deveni mai accesibilă şi atractivă, contribuind astfel la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonă,

schimburile de expertiză şi experienţă între statele beneficiare ale PRSEE vor furniza acestora elemente pentru abordarea problemelor similare cu care aceste state se confruntă în domeniul protejării, conservării, reabilitării şi valorificării patrimoniului cultural şi natural.

Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală implică, prin însăşi natura sa, o abordare multisectorială şi pluridisciplinară ce cuprinde mai multe arii de intervenţie şi care vizează atât sectorul economic, dezvoltarea socială, patrimoniul cultural şi natural cât şi sectorul agricol sau dezvoltarea regională în cel mai larg sens al său. Astfel, conform principalelor arii de intervenţie sau criterii prioritare care definesc Proiectele Pilot de Dezvoltare Locală, desemnate de Consiliul Europei, Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală Rupea-Cohalm va contribui la îmbunătăţirea situaţiei actuale a grupurilor ţintă şi a beneficiarilor prin: În domeniul dezvoltării sociale şi al dezvoltării personale:

încurajarea comunităţii locale pentru o mai mare implicare în chestiunile publice, precum şi în păstrarea, punerea în valoare şi promovarea patrimoniului local,

încurajarea şi promovarea necesităţii investiţiilor în acţiuni de responsabilitate socială, reînvierea tradiţiilor meşteşugăreşi şi artizanale specifice micro-regiunii Rupea-Cohalm, organizarea de sesiuni de instruire/formare pentru specializarea resurselor umane disponibile la

nivelul comunităţii locale, în domenii prioritare pentru micro-regiune precum turism, atragerea fondurilor externe, reabilitarea patrimoniului cultural.

În domeniul dezvoltării economice (agricultură, turism, meşteşuguri, comerţ şi servicii) din perspectiva reabilitării şi prezervării patrimoniului cultural şi natural:

atragerea de fonduri pentru realizarea obiectivelor proiectului pilot, precum şi ale viitorului Plan de Dezvoltare a micro-regiunii,

susţinerea unui dezvoltări viabile şi coerente pe termen lung şi dintr-o perspectivă integrată a teritoriului,

identificarea denoi zone cu potenţial de investiţie economică, crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri turistice viabile şi durabile,



întărirea capacităţii instituţionale şi de management pentru accesarea unor potenţiale surse de finanţare, cu excepţia celor de la bugetul local,

exploatarea economică a resurselor locale, compatibilă cu priorităţile de dezvoltare ale micro-regiunii, care să încurajeze dezvoltarea şi crearea de activităţi capabile să se susţină şi să genereze dezvoltare durabilă, în beneficiul întregii comunităţi locale.

În domeniul prezervării şi reabilitării peisajului, a patrimoniului cultural şi a patrimoniului natural:

integrarea patrimoniului cultural şi natural în planurile de dezvoltare locală, păstrarea şi salvgardarea moştenirii culturale şi a tradiţiilor din zona Rupea-Cohalm, restaurarea monumentelor aflate în patrimoniul bisericilor, restaurarea şi reabilitarea obiectivelor de patrimoniu cultural, precum şi protejarea naturii, protejarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, construirea unei identităţi europene bazate pe recunoaşterea diversităţii locale, încurajarea şi stimularea populaţiei tinere să rămână în micro-regiunea Rupea-Cohalm prin

crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea percepţiei la nivelul comunităţii locale asupra importanţei patrimoniului cultural şi

natural al micro-regiunii, asupra oportunităţilor de dezvoltare a teritoriului pornind de la conservarea şi punerea în valoare a acestui valoros patrimoniu, asupra rolului său în luarea deciziilor la nivel local şi în valorificarea patrimoniului local.

În domeniul infrastructurii, din perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă: îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din zona Rupea-Cohalm, precum şi a locuitorilor din

mediul rural şi mic-urban, în general, asigurarea unui trai decent prin generarea unor activităţi durabile în concordanţă cu priorităţile

de dezvoltare ale comunităţii locale şi cu potenţialul micro-regiunii Rupea –Cohalm, valorificarea resurselor agricole, de mediu şi culturale existente în teritoriu, crearea de locuri de muncă şi creşterea venitului net pe cap de locuitor.

În sfera activităţilor menite să asigure coeziune şi coordonare la nivelul teritoriului: încurajarea administraţiilor publice locale, inclusiv cea judeţeană, pentru realizarea unui

parteneriat pe termen lung în scopul dezvoltării integrate a micro-regiunii şi o colaborare activă în probleme de interes comun,

crearea unui cadru instituţionalizat de corelare şi coordonare a politicilor publice de la nivel naţional cu cele de la nivel local, care să permită îmbunătăţirea politicilor publice, în general,

adapatarea mecanismelor de management ale ministerelor la contextul nou creat de integrarea în Uniunea Europeană,

structurarea politicilor naţionale din domeniul patrimoniului cultural şi natural astfel încât acestea să contribuie la strategiile de dezvoltare regională,

îmbunătăţirea şi eficientizarea comunicării dintre structurile administraţiei publice de la nivel central şi nivel local,

perpetuarea şi întărirea colaborării active cu alţi parteneri de la nivel local, regional şi naţional în domeniul dezvoltării comunitare,

conştientizarea statelor din sud-estul Europei asupra importanţei patrimoniului pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi a teritoriilor şi asigurarea stabilităţii democratice în sud-estul Europei.

2.1.2. Întărirea capacităţii tehnice şi manageriale a partenerilor Implementarea Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală şi, ulterior, a Proiectului de Dezvoltare Locală a micro-regiunii Rupea-Cohalm ca urmarea a Strategiei şi a Programului Operaţional, vor genera investiţii în direcţia obiectivelor identificate ca fiind prioritare de către comunitatea locală din zonă, cu consultarea tuturor factorilor implicaţi în proiect. Acest proces va permite testarea viabilităţii şi îmbunătăţirea politicilor de management în domeniul cultural, natural, social, al dezvoltării durabile regionale în general, propuse la nivel instituţional atât de autorităţile locale, cât şi de cele naţionale.



Metodele de comunicare, coordonare şi integrare a bunelor practici în documentele de politici publice vor fi metode inovative, bazate pe consultarea largă a comunităţii locale, precum şi a autorităţilor naţionale şi locale implicate în cadrul acestui demers. Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală se concentrează pe activităţi cu un grad mare de replicabilitate la nivel local şi naţional, care vizează dezvoltarea economică şi conservarea integrată a patrimoniului cultural şi natural prezent în micro-regiunea Rupea-Cohalm. Experienţa dobândită în urma implementării acestui proiect, precum şi a mecanismelor sale de coordonare, comunicare, consultare şi dialog, va permite iniţierea unor propuneri destinate să îmbunătăţească politicile publice de la nivel local şi naţional, conducând astfel la eficientizarea şi îmbunătăţirea practicilor de la nivel naţional, precum şi a instrumentelor şi practicilor aflate la dispoziţia autorităţilor locale şi ale comunităţilor locale, în general. Pe termen mediu şi lung, aceste rezultate se vor materializa într-o mai bună corelare a politicilor publice de la nivel naţional cu cele de la nivel local. În egală măsură, mecanismele puse în practică prin intermediul acestui proiect, vor încuraja proiectele pilot trans-naţionale, cu scopul întăririi dialogului inter-cultural şi a dezvoltării regionale. Proiectul Pilot reprezintă o bună oportunitate de a consolida colaborarea existentă deja între Administraţiile Publice Locale din micro-regiunea Rupea-Cohalm şi de a explora direcţii de dezvoltare integrată a acestui teritoriu. Autorităţile locale se confruntă în prezent cu o capacitate relativ redusă în domeniul managementului de proiect. Prin implicarea directă în implementarea Proiectului Pilot a reprezentanţilor administraţiilor publice locale, acestea vor putea beneficia de experienţa dobândită pentru implementarea proiectelor viitoare de dezvoltare utilizându-şi capacitatea tehnică şi managerială proprie. Mai mult, dimensiunea experimentală a proiectului pilot le va permite să exploreze noi metode de management adecvate contextului actual. Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov este structura operaţională a asociaţiei autorităţilor publice locale ce recunoaşte importanţa parteneriatului pentru dezvoltarea judeţului Braşov. Capacitatea sa managerială va fi consolidată în urma implementării Proiectului Pilot, în special prin împărtăşirea experienţelor întregii echipe a Agenţiei. Mai mult, analiza procedurilor, metodelor şi mijloacelor utilizate pe parcursul proiectului va evidenţia practici ce pot fi integrate în activitatea cotidiană a Agenţiei sau dimpotrivă puncte slabe ce vor trebui consolidate, îmbunătăţind astfel capacitatea tehnică şi operaţională a Agenţiei. 2.2. Rezultate concrete Documente politice Declaraţia Politică

Documente programatice

Termenii de Referinţă Bugetul proiectului Strategia de Comunicare aferentă proiectului pilot Strategia de Dezvoltare Durabilă a zonei Rupea-Cohalm Programul Operaţional Aplicaţii pentru finanţări

Documente de analiză

Chestionar CoE 36 de interviuri (ne)structurate pentru analiza premergătoare a teritoriului Descrierile tematice ale teritoriului Diagnoza teritoriului

Publicaţii şi acţiuni de comunicare

3 broşuri: de promovare a proiectului (1.000 de exemplare), de promovare a teritoriului (2.000 de exemplare) şi de promovare a Proiectelor Pilot din statele membre Programului Regional

Afişe (100 de exemplare) Logo al proiectului

Vizite în teritoriu Manager de proiect (4/lună) Coordonator de proiect (1/lună)

Reuniuni Reuniuni ale Comisiei Interministeriale Reuniuni ale Grupului de Management Local Reuniuni şi dezbateri publice

Întâlniri de coordonare şi asistenţă tehnică (CoE)

Aproximativ 4 reuniuni pe an de coordonare organizate de Consiliul Europei şi la care participă Coordonatorii de Proiect din statele beneficiare ale PRSEE

Misiuni ale Consiliului Europei în România



Asistenţă tehnică directă oferită de Secretariatul tehnic al CoE

Rapoarte de evaluare şi monitorizare

Rapoarte săptămânale Rapoarte lunare Rapoarte de progres anuale

Acţiuni pilot 2.3. Efecte multiplicatoare Dimensiunea experimentală a Proiectului Pilot permite explorarea de noi abordări şi metode în probleme de interes direct pentru autorităţile publice. Această dimensiune se traduce prin:

consolidarea rolului populaţiei locale şi a societăţii civile în procesul de luare a deciziilor, încercări şi erori, ajustări şi modificări, parteneriat real între factorii interesaţi şi angajamentul statului, dezvoltarea capacităţilor locale şi mobilizarea actorilor locali, dialog şi participare.

Rezultatele proiectului, erorile sau succesele acţiunilor desfăşurate vor fi făcute publice şi împărtăşite, astfel încât returul din experienţă să poată ajuta şi alte teritorii în procesul lor de dezvoltare. 2.4. Sustenabilitatea proiectului 2.4.1. Sustenabilitatea financiară După implementarea activităţilor planificate pentru cele 24 de luni, pentru finanţarea componentelor ulterioare ale Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală trebuie căutate instrumente adecvate. Astfel, pentru implementarea Planului de Dezvoltare a micro-regiunii Rupea-Cohalm, în funcţie de priorităţile ce vor fi stabilite în Programul Operaţional, pot fi accesate fondurile structurale ale Uniunii Europene, dar şi fonduri europene directe şi alte instrumente financiare. Printre aceste oportunităţi se numără:

Programul Operaţional Regional, Axa 5: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniile de intervenţie:

5.1. Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurii conexe 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii turistice

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Axa 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale, Măsurile:

3.1.2. Sprijin pentru diversificarea către activităţi non-agricole şi crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 3.1.3. Încurajarea activităţilor turistice 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea, îmbunătăţirea moştenirii rurale

Programul Transnaţional de Cooperare în Sud Estul Europei, Programul de Coeziune pentru sud Estul Europei, Axa prioritară 4: Dezvoltarea sinergiilor transnaţionale pentru zone de dezvoltare durabilă, Aria de intervenţie: Promovarea utilizării valorilor culturale pentru dezvoltare

Programul „Cultura 2007 – 2013”, Secţiunea: Sprijinirea acţiunilor culturale, Măsuri de cooperare

Programul „Europa pentru cetăţeni”, Acţiunea 2: Societatea civilă activă în Europa, Măsura 2.3. Sprijin pentru proiecte iniţiate de organizaţiile societăţii civile

Iniţiativa Central Europeană (CEI), Activităţi de cooperare Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane:

Axa Prioritară 2: Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, Domeniul major de interventie 2.3. Acces şi participare la formarea profesională continuă; Axa Prioritară 3 : Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor, Domeniile majore de intervenţie:

3.1. Promovarea culturii antreprenoriale 3.2. Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii 3.3. Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor partenerilor sociali şi societăţii civile



2.4.2. Sustenabilitatea instituţională Proiectul Pilot de Dezvoltare Locală are o importantă componentă experimentală. Din perspectiva instituţională, felul în care cele două structuri de management al proiectului – Comisia Interministerială şi Grupul de Management Local – vor reuşi să funcţioneze şi să colaboreze în vederea gestionării eficiente a proiectului şi atingerii obiectivelor acestuia, va reprezenta premisa continuităţii acestor structuri şi după încheierea proiectului. De asemenea, este important ca asupra rezultatelor proiectului să existe „proprietate locală”. Astfel, Grupul de Management Local poate deveni structura de management a teritoriului Rupea-Cohalm, care să asigure luarea deciziilor de dezvoltare durabilă, decizii care să răspundă nevoilor comunităţii locale. În ceea ce priveşte Unitatea de Implementare a Proiectului, această structură poate reprezenta instrumentul tehnic prin care să fie implementate acţiunile Programului Operaţional care va fi elaborat până la finalizarea Proiectului Pilot. Din această perspectivă, Unitatea de Implementare trebuie să se regăsească la nivelul micro-regiunii Rupea-Cohalm şi să mobilizeze resurse umane cu capacitatea managerială şi tehnică necesară maximizării rezultatelor acţiunilor în folosul comunităţii locale. 2.4.3. Sustenabilitatea politicilor Prezentul Proiect Pilot îşi propune elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a micro-regiunii Rupea-Cohalm. Această dezvoltare trebuie să ţină cont de satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a răspunde nevoilor lor. În vederea asigurării sustenabilităţii sale, dezvoltarea pe termen lung a teritoriului Rupea-Cohalm va fi abordată dintr-o perspectivă integrată, pornind de la cei trei piloni ai dezvoltării durabile: social, economic şi de mediu. Proiectul Pilot din zona Rupea-Cohalm va contribui la o mai bună structurare şi interconectare a politicilor naţionale şi locale, în special în domeniul protejării patrimoniului cultural şi natural. Mai mult, experienţa politicilor şi a practicilor celorlaltor state ale PRSEE va oferi noi perspective de îmbunătăţire a propriilor politici publice.



3. BUGET şi SURSE DE FINANŢARE

PPDL România, Buget estimat Ian. 2007 – Dec. 2007

Proiect Pilot de Dezvoltare Locală micro-regiunea Rupea-Cohalm, judeţul Braşov Contribuţiile partenerilor

Cheltuieli Unitate Numărul unităţilor

Rata unitară (Eur)

Cost (Eur)

CoE (Eur)

MCC (Eur)

ADDJB (Eur)

1. Resurse umane 1.1. Coordonator proiect pe lună 12 736,00 8 832,00 8 832,00 1.2. Unitatea de Implementare a Proiectului

1.2.1. Manager de proiect (Brasov) pe lună 8 1 155,00 9 240,00 9 240,00 1.2.2. Assistent manager (Rupea) pe lună 6 1 155,00 6 930,00 6 930,00

1.3. Experţi locali pe zi 12 80,00 960,00 960,00 1.4. Experţi internaţionali pe zi 20 400,00 8 000,00 8 000,00 Subtotal Resurse umane 33 962,00 8 960,00 8 832,00 16 170,00 2. Transport 2.1. Transport internaţional pe zbor 6 600,00 3 600,00 3 600,00 2.2.Transport local

2.2.1. Unitatea de Implementare a Proiectului pe zi 56 27,00 1 512,00 1 512,00 2.2.2. Coordonator proiect pe deplasare 8 41,00 328,00 328,00

1.4. Diurnă pentru misiuni / transport 1.4.1. Internaţional pe zi 22 169,00 3 718,00 3 718,00 1.4.2. Local pe zi 24 13,00 312,00 312,00 1.4.3. Diurnă pentru masă şi cazare (1 GML, 6 GLT) pe persoană/pe zi 80 15,00 1 200,00 1 200,00

Subtotal Transport 10 670,00 8 518,00 640,00 1 512,00 3. Alte costuri şi servicii 3.1. Consumabile UIP

3.1.1. UIP Brasov pe lună 8 28,00 224,00 224,00 3.1.2. UIP Rupea pe lună 6 28,00 168,00 168,00

3.2. Utilităţi UIP 3.2.1. UIP Brasov pe lună 8 62,00 496,00 496,00 3.2.2. UIP Rupea pe lună 6 62,00 372,00 372,00



PPDL România, Buget estimat Ian. 2007 – Dec. 2007

Proiect Pilot de Dezvoltare Locală micro-regiunea Rupea-Cohalm, judeţul Braşov Contribuţiile partenerilor

Cheltuieli Unitate Numărul unităţilor

Rata unitară (Eur)

Cost (Eur)

CoE (Eur)

MCC (Eur)

ADDJB (Eur)

3.3. Acţiuni de comunicare 3.3.1. Broşură (x1000) sumă globală 1 144,00 1 144,00 1 144,00 3.3.2. Pliant (x1000) sumă globală 600,00 600,00 3.3.3. Afişe (x100) sumă globală 60,00 60,00 3.3.4. Acţiuni de promovare (logo, design pliant

şi afiş, tipărire in-house) sumă globală

700,00 700,00

3.4. Servicii 3.4.1.Traduceri pe pagină 140 11,00 1 540,00 1 540,00 3.4.2. Telecomunicaţii (fax, telefon) sumă globală 200,00 200,00

Subtotal Alte costuri şi servicii 5 504,00 3 100,00 1 144,00 1 260,00 4. Subtotal Cheltuieli directe (1.-3.) 50 136,00 20 578,00 10 616,00 18 942,00 5. Total cheltuieli 50 136,00 20 578,00 10 616,00 18 942,00



4. IMPLEMENTARE

4.1. Structura şi procesul de implementare a proiectului

Ţinând cont de nivelurile diferite de acţiune şi implicare ale partenerilor în Proiectul Pilot, prezentul document propune un demers de management partajat între 2 structuri – Comisia Interministerială, Grupul de Management Local – şi având drept instrument de management Unitatea de Implementare a Proiectului. Aceste trei structuri au roluri specifice, dar complementare.

Comisia Interministerială (CI) este structura de la nivel guvernamental care, în cadrul Proiectului Pilot garantează interesele naţionale, asigură interfaţa între nivelul local şi cel naţional şi permite dialogul între parteneri. Comisia are ca atribuţii: adoptarea Declaraţiei Politice de angajament în implementarea proiectului pilot şi a Termenilor de Referinţă, aprobarea etapelor de implementare şi evaluarea rezultatelor intermediare şi finale ale proiectului.

Comisia Interministerială este creată şi numără, în prezent, 10 membri: Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Ministerul Dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de şanse, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Comisia Naţională de Prognoză,

Din Comisia Interministerială va face parte şi un reprezentant al Grupului de Management Local şi prin urmare al teritoriului, acesta urmând a fi desemnat în prima reuniune a Grupului.

Autoritatea Conducătoare a Proiectului, Ministerul Culturii şi Cultelor, este structura de coordonare la nivel naţional a Programului Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural din Sud Estul Europei, cu toate cele trei componente ale sale: Componenta A - Întărirea Capacităţii Instituţionale, Componeta B – Proiect de Reabilitare Integrată şi Componenta C – Proiect Pilot de Dezvoltare Locală (PPDL).

Principalele atribuţii ale Autorităţii Conducătoare a Proiectului în cadrul Componentei C a Programului Regional sunt:

coordonarea activităţii Comisiei Interministeriale şi informarea membrilor acestei structuri cu privire la progresele şi activităţile derulate de celelalte structuri din teritoriu, precum şi asupra recomandărilor Consiliului Europei,

asigurarea contactului şi a legăturii între Consiliul Europei şi structurile de coordonare şi management ale proiectului precum şi ceilalţi parteneri sau actori din teritoriu sau de la nivel naţional,

numirea Coordonatorului proiectului, colaborarea cu Unitatea de Implementare a Proiectului referitor la stabilirea bugetului

proiectului, a calendarului de acţiuni, a priorităţilor de acţiune şi a Strategiei de Comunicare, întocmirea, prin Cordonatorul de proiect, a raportului lunar privind desfăşurarea activităţilor din

cadrul proiectului, contactarea potenţialilor parteneri de la nivel local, naţional sau internaţional în vederea

atragerii acestora în proiect; oferirea vizibilităţii proiectului pe plan naţional şi internaţional, contribuţia financiară directă pentru realizarea activităţilor din cadrul proiectului şi atragerea

altor surse de finanţare de la nivel naţional sau internaţional.

Coordonatorul Naţional al Programului Regional pentru Patrimoniul Cultural şi Natural din Sud Estul Europei este un înalt funcţionar public, demnitar sau persoană cu funcţie de conducere din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, care supervizează şi are putere de decizie în derularea întregii activităţi din cadrul proiectului şi a programului. În această calitate, Coordonatorul naţional participă la reuniunile periodice ale coordonatorilor de Programe Regionale pentru Patrimoniul Cultural şi Natural din Sud Estul Europei, organizate de Consiliul Europei şi propune Consiliului Europei împreună cu omologii săi direcţiile strategice majore din cadrul Programului Regional, pe fiecare componentă în



parte. Coordonatorul naţional menţine o legătură directă cu Coordonatorul de proiect şi este informat asupra progreselor din cadrul proiectului.

Grupul de Management Local (GML) este structura de coordonare a proiectului la nivel local, principalul motor şi garantul implementării şi monitorizării acestuia. Principalele sale atribuţii sunt: deliberarea pe marginea ideilor sau a propunerilor diferiţilor parteneri, propunerea de planuri de acţiuni la fiecare etapă a proiectului, stabilirea obiectivelor şi a calendarului, aprobarea bugetului, a metodelor de comunicare şi consultare.

În urma discuţiilor cu partenerii locali precum şi cu membrii Comisiei Interministeriale, a fost propusă următoarea componenţa a Grupului de Management Local:

Autorităţile publice locale ale oraşului Rupea şi comunelor Buneşti, Caţa, Hoghiz, Homorod, Jibert, Racoş, Ticuşu şi Ungra,

Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru, Biserica Evanghelică C.A. România, Biserica Ortodoxă Română, Fundaţia Mihai Eminescu, Un reprezentant al Comisiei Interministeriale, acesta urmând a fi desemnat cu ocazia primei

reuniuni a GML.

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) este punctul de contact tehnic al proiectului pilot şi responsabil pentru desfăşurarea întregii iniţiative. Unitatea de Implementare a Proiectului va fi asigurată de Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov, care a desemnat pentru demararea proiectului două persoane care vor îndeplini funcţiile de Manager al proiectului, respectiv Asistent manager. Managerul de proiect lucrează în strânsă legătură cu Coordonatorul proiectului desemnat de Autoritatea conducătoare a proiectului (Ministerul Culturii şi Cultelor). Componenţa UIP este flexibilă şi se poate schimba în funcţie de nevoile şi resursele alocate.

Principalele atribuţii ale Unităţii de Implementare a Proiectului sunt: asigurarea legăturii teritoriului cu eşaloanele regional şi naţional, asistarea Grupului de Management Local utilizând instrumente specifice de planificare,

monitorizare, evaluare şi raportare, comunicare şi promovare, colectarea şi sintetizarea de idei şi propunerea de direcţii Grupului de Management Local şi

Comisiei Interministeriale, punerea în practică a deciziilor GML şi CI.

Complementaritatea şi interrelaţionarea celor trei structuri

Preşedintele Grupului de Management Local va fi membru al Comisiei Interministeriale, iar reprezentantul Autorităţii Conducătoare va fi membru al Grupului de Management Local.

Reprezentant al GML

Comisia Interministerială (CI)

Grupul de management local (GML)

Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP)

Interfaţă între nivelurile local şi naţional

Reprezentant al CI

Coordonatorul prioectului

la nivel local

Punctul de contact

tehnic al proiectului

IMPLICARE şi DIALOG



Consiliul Europei este promotorul Proiectului Pilot şi partener al Autorităţii conducătoare a proiectului. Consiliul Europei oferă sprijin în cadrul proiectului prin intermediul Programului de Asistenţă Tehnică şi Cooperare. Acest sprijin constă în:

misiuni de investigaţie şi/sau studiu, misiuni ale experţilor ce oferă asistenţă în procesul de implementare a Proiectului Pilot, misiunea de evaluare metodologică la finalul fiecărei etape, promovarea procesului de implementare, organizarea de sesiuni de instruire şi oferirea de

asistenţă permanentă pentru cele 3 structuri de coordonare a proiectului, training periodic pentru echipa tehnică în dezvoltarea metodelor şi instrumentelor de lucru, asistenţă în identificarea şi încheierea parteneriatelor (sensibilizarea factorilor de interes,

conceperea şi implementarea strategiei de comunicare, punerea în practică a unor Acţiuni Pilot),

asistenţă pentru echipa tehnică, inclusiv contribuţii financiare la costurile operaţionale, asistenţă în implementarea instrumentelor de comunicare şi promovare (costuri publicaţii,

editări, expoziţii etc.) 4.2. Monitorizare

Monitorizarea este o activitate permanentă şi continuă din perspectiva unor idicatori precum calitatea, costurile şi încadrarea în timp a proiectului pilot. Echipa de implementare a proiectului va monitoriza constant derularea proiectului, identificând punctele nevralgice sau abaterile de la planificarea iniţială, analizând opţiunile existente pentru corectarea acestor abateri şi prezentând Grupului de Management Local – pentru aprobare – aceste propuneri.

De asemenea, structurile de management vor fi în permanent contact – prin intermediul rapoartelor lunare – cu stadiul implementării proiectului, putând astfel analiza problemele apărute în planificarea iniţială şi felul în care au fost sau nu rezolvate.

În plus, la finalul fiecărei etape: 1. o sinteză a derulării etapei va fi realizată de către Unitatea de Implementare a Proiectului, 2. Grupul de Management Local va dezbate pe marginea sintezei şi va valida etapa respectivă, 3. rezultatele etapei vor fi prezentate în cadrul unei dezbateri publice şi se vor colecta reacţiile,

necesare planificării etapei următoare, 4. Comisia Interministerială va valida etapa, 5. Consiliul Europei va evalua etapa parcursă, în cadrul unei misiuni de lucru, în vederea pregătirii

etapei următoare. 4.3. Evaluare

Evaluarea este o activitate periodică ce analizează stadiul, rezultatele intermediare (planificate versus realizate), întârzierile, depăşirile bugetului, corecţiile necesare şi etapele următoare. În plus, evaluarea fiecărei etape parcurse, în cadrul unor misiuni ale Consiliului Europei, va permite validarea etapelor respective şi planificarea următoarei.

Evaluarea internă va fi realizată periodic şi va cuprinde următoarele aspecte: lunar, Coordonatorul proiectului şi Managerul proiectului vor întocmi rapoarte ale stadiului

proiectului, rapoarte ce vor menţiona activităţile derulate şi rezultatele acestora, diferenţa între planificarea iniţială şi stadiul propriu-zis, problemele apărute şi felul în care au fost gestionate, precum şi planificarea prevăzută pentru luna următoare,

rapoarte săptămânale vor fi realizate de către Managerul proiectului, vor fi realizate minute sau sinteze ale întâlnirilor, grupurilor tematice, deplasărilor etc. ce vor avea

loc pe parcursul proiectului pilot.

Evaluarea externă va fi realizată în cadrul misiunilor Consiliului Europei de evaluare şi validare ce vor avea loc la finalul fiecărei etape. 4.4. Pre-condiţii

Pentru demararea şi implementarea Proiectului Pilot de Dezvoltare Locală, o serie de pre-condiţii trebuie îndeplinite. Ele ţin în mare parte de asigurarea unei continuităţi a angajamentelor politice atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, luate prin semnarea Declaraţiei Politice şi a Termenilor de Referinţă. De asemenea, stabilitatea politică este o condiţie esenţială pentrul derularea proiectului. Mai mult, Proiectul Pilot nu se va putea desfăşura şi nu va genera rezultatele aşteptate fără un sprijin continuu din partea partenerilor şi resurse (umane, financiare şi materiale).



II. AUTORITATEA CONDUCĂTOARE 1. IDENTITATE Numele Ministerul Culturii şi Cultelor

Acronim MCC

Adresa oficială Şoseaua Kiseleff Nr. 30, 011347 Bucureşti

Adresa poştală Şoseaua Kiseleff Nr. 30, 011347 Bucureşti

Telefon +40 (0)21 224 28 89

Fax +40 (0)21 222 82 39

E-mail [email protected]

Website www.cultura.ro

Coordonatorul Naţional al Programului

Virgil Ştefan NIŢULESCU Secretar General Şoseaua Kiseleff, Nr. 30, 011347 Bucureşti

III. PARTENERI 1. DESCRIEREA PARTENERILOR Numele Comuna Buneşti

Statut legal Autoritate Publică Locală

Adresa oficială Str. Principală, nr. 119, Buneşti, comuna Buneşti

Persoana de contact Mircea PĂLĂŞAN Primar

Telefon +40 (0)2 68 24 87 10

Fax +40 (0)2 68 24 87 11

Rol şi implicare în proiect Comuna Buneşti va fi reprezentată prin Primarul comunei în Grupul de Management Local.

Numele Comuna Caţa


Adresa oficială Str. Principală, nr. 222, Caţa, comuna Caţa

Persoana de contact Ştefan ISOPEL Primar

Telefon +40 (0)2 68 24 85 33

Fax +40 (0)2 68 24 85 63

Rol şi implicare în proiect Comuna Caţa va fi reprezentată prin Primarul comunei în Grupul de Management Local.



Numele Comuna Hoghiz


Adresa oficială Str. Făgăraşului, nr. 161, Hoghiz, comuna Hoghiz

Persoana de contact Ioan ŞERBAN Primar

Telefon +40 (0)2 68 28 62 26

Fax +40 (0)2 68 28 62 38

Rol şi implicare în proiect Comuna Hoghiz va fi reprezentată prin Primarul comunei în Grupul de Management Local.

Numele Comuna Homorod


Adresa oficială Str. Principală, nr. 403, Homorod, comuna Homorod

Persoana de contact Marcel PELEI Primar

Telefon +40 (0)2 68 28 65 42

Fax +40 (0)2 68 28 66 01

Rol şi implicare în proiect Comuna Homorod va fi reprezentată prin Primarul comunei în Grupul de Management Local.

Numele Comuna Jibert


Adresa oficială Str. Principală, Jibert, comuna Jibert

Persoana de contact Marian PÎTEA Primar

Telefon +40 (0)2 68 28 55 84

Fax +40 (0)2 68 28 55 28

Rol şi implicare în proiect Comuna Jibert va fi reprezentată prin Primarul comunei în Grupul de Management Local.

Numele Comuna Racoş


Adresa oficială Str. Imbre Borno, nr. 13, Racoş, comuna Racoş

Persoana de contact Iosif KOZOCSA Primar

Telefon +40 (0)2 68 28 68 88



Fax +40 (0)2 68 28 68 88

Rol şi implicare în proiect Comuna Racoş va fi reprezentată prin Primarul comunei în Grupul de Management Local.

Numele Oraşul Rupea


Adresa oficială Str. Republicii, nr. 169, 505500 Rupea, Judeţul Braşov

Persoana de contact Flavius DUMITRESCU Primar

Telefon +40 (0)2 68 26 04 90

Fax +40 (0)2 68 26 04 90


Rol şi implicare în proiect Oraşul Rupea va fi reprezentată prin Primarul oraşului în Grupul de Management Local.

Numele Comuna Ticuş


Adresa oficială Str. Principală, nr. 198, Ticuşu Vechi, comuna Ticuşu Vechi

Persoana de contact Mircea ŞCHIOPEA Primar

Telefon +40 (0)2 68 28 58 07

Fax +40 (0)2 68 28 58 07

Rol şi implicare în proiect Comuna Ticuş va fi reprezentată prin Primarul comunei în Grupul de Management Local.

Numele Comuna Ungra


Adresa oficială Str. Principală, nr. 189, Ungra, comuna Ungra

Persoana de contact Traian STANCIU Primar

Telefon +40 (0)2 68 24 82 11

Fax +40 (0)2 68 24 82 11

Rol şi implicare în proiect Comuna Ungra va fi reprezentată prin Primarul comunei în Grupul de Management Local.



Numele Parohia Rupea a Bisericii Evanghelice CA Braşov

Statut legal Instituţie de cult

Adresa oficială Str. Republicii, nr. 149, 505500 Rupea, judeţul Braşov

Persoana de contact Siegmar SCHMIDT Preot

Telefon +40 (0)2 68 26 03 78

Fax +40 (0)2 68 26 03 78


Rol şi implicare în proiect Parohia Rupea a Bisericii Evanghelice CA Braşov va fi reprezentată în Grupul de Management Local.

Numele Protopopiatul Ortodox Român Rupea

Statut legal Instituţie de cult Adresa oficială Str. Republicii, Nr. 94, Rupea, judeţul Braşov

Persoana de contact Nicolae PALMEŞ Protopop

Telefon +40 (0)2 68 26 09 53

Fax +40 (0)2 68 26 09 53

Rol şi implicare în proiect Protopopiatul Ortodox Român Rupea va fi reprezentat în Grupul de Management Local.

Numele Mihai Eminescu Trust

Statut legal Organizaţie non-guvernamentală

Adresa oficială Str. Principală, nr. 13, 507039 Viscri, comuna Buneşti, judeţul Braşov

Persoana de contact Caroline FERNOLEND

Telefon Fax


Rol şi implicare în proiect Fundaţia Mihai Eminescu va fi reprezentată în Grupul de Management Local.

Numele Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB)

Statut legal ONG, Asociaţie intercomunitară non-profit

Adresa oficială Str. Ecaterina Varga, nr. 23 , 500096 Braşov, Judeţul Braşov

Persoana de contact Marian Ioan ŢAŢA Director ADDJB

Telefon +40 (0)2 68 47 05 05 +40 (0)2 68 47 05 06



Fax +40 (0)2 68 47 05 04

E-mail [email protected] Rol şi implicare în proiect ADDJB este Unitatea de Implementare a Proiectului.

Numele Judeţul Braşov


Adresa oficială B-dul Eroilor, Nr. 5, Braşov, judeţul Braşov

Persoana de contact Mihai DONŢU

Telefon +40 (0)2 68 41 07 77

Fax +40 (0)2 68 31 14 77


Website www.judbrasov.ro

Rol şi implicare în proiect Consiliul Judeţean Braşov va fi reprezentat în Grupul de Management Local.

Numele Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru

Statut legal Organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care funcţionează în domeniul dezvoltării regionale

Adresa oficială Piaţa Consiliul Europei 32D, 510096, Alba Iulia, Judeţul Alba

Persoana de contact Simion CREŢU Director ADR 7 Centru

Telefon +40 (0)2 58 81 86 16

Fax +40 (0)2 58 81 86 13


Website www.adrcentru.ro

Rol şi implicare în proiect Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru va fi reprezentată în Grupul de Management Local.

Numele Comisia Naţională de Prognoză

Statut legal Autoritate publică centrală

Adresa oficială Strada Cristian Popişteanu nr.2-4, sector 1

Persoana de contact Ion GHIZDEANU Preşedinte

Telefon +40 (0)21 313 54 80

Fax +40 (0)21 310 02 06




Website http://www.cnp.ro

Experienţă

• Statistică economică şi socială; • Analiza şi prognoza macroeconomică, socială şi regională; • Coordonare proiecte sau elaborarea de documente strategice

naţionale.

Cooperare anterioară

• Elaborarea de documente strategice, precum : Programul National de Reformă, Strategia Post-Aderare, Cadrul Naţional Strategic de Referinţă;

• Realizarea de analize sectoriale şi prognoze în profil regional; • Analize de impact macroeconomic şi social pentru proiecte de

acte legislative. Rol şi implicare în proiect Membru în Comisia interministerială

Numele Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse


Adresa oficială Str. Dem.I.Dobrescu, nr. 2-4, sector 1, Bucureşti

Persoana de contact Valer BINDEA Secretar de stat

Telefon +40 (0)21 312 52 68

Fax +40 (0)21 312 72 62


Website http://www.mmssf.ro

Experienţă Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane


Rol şi implicare în proiect Membru în Comisia interministerială

Numele Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile


Adresa oficială Bd. Libertatii nr. 12, Sec. 5, Bucuresti

Persoana de contact Nicolae HEREDEA Director Direcţia Sol, Subsol

Telefon +40 (0)21 317 75 56

Fax +40 (0)21 317 75 56


Website http://www.mmediu.ro/

Experienţă Asigurarea calitatii mediului Asigurarea conservarii biodiversitatii, habitatelor naturale, a speciilor de fauna si flora salbatica Administrarea retelei de arii protejate



Cooperare anterioară Participare la elaborarea de planuri, programe si prioiecte ce vizeaza refacerea teritoriului, reamenajarea teritoriului si includerea elementelor de protectia mediului in asemenea programe


Numele Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului


Adresa oficială Str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, 70738, Bucuresti

Persoana de contact Alexandru MIHĂILESCU Director pentru afaceri europene

Telefon +40 (0)21 405 62 14

Fax +40 (0)21 312 66 14


Website http://www.edu.ro/

Experienţă

Cooperare anterioară Programe europene in domeniul educatiei si formarii profesionale Socrates, Leonardo da Vinci (1996-2006) Invatare de-a lungul vietii (2007-2013)


Numele Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale


Adresa oficială Calea Victoriei, nr. 152, Bucureşti

Persoana de contact Cristian DIACONESCU Consilier superior, Direcţia Generală Dezvoltare şi Relaţii Internaţionale

Telefon +40 (0)21 202 54 08

Fax +40 (0)21 202 52 87


Website http://www.mimmctpl.ro

Experienţă

Participant la elaborarea primului Master plan pentru turismul românesc împreună cu o echipă de consultanţi agreată de Organizaţia Mondială a Turismului în perioada 1992 -1997.

Participant la elaborarea Master planului pentru turismul românesc împreună cu o echipă de consultanţi agreată de Organizaţia Mondială a Turismului în anul 2007.

Cooperare anterioară Participant, coordonator alături de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism, în elaborarea unor studii specifice sectorului, inclusiv pentru turismul cultural.




Numele Ministerul Internelor şi Reformei Administrative


Adresa oficială Piata Revolutiei nr.1, Intr. A1, sect, 1, Bucuresti

Persoana de contact Dana Vârlan Consilier superior

Telefon +40 (0)21 316 14 63

Fax +40 (0)21 319 86 82


Website http://www.mira.gov.ro

Experienţă Autoritate de Management a Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013

Cooperare anterioară Coorganizator al forumurilor de cooperare descentralizată, în cooperare cu ambasadele Franţei şi Belgiei, care vizează întărirea cooperării între participanţi şi a înfrăţirii comunităţilor locale cu entităţile din alte ţări


Numele Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale


Adresa oficială B-dul Carol I, nr. 24, sector 3, codul postal 020921, oficiul postal 37, Bucuresti

Persoana de contact Camelia ILIESCU Consilier, Direcţia Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru PNDR

Telefon +40 (0)21 307 85 74

Fax +40 (0)21 307 86 06


Website http://mapam.ro/

Experienţă

MADR, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR), sprijină iniţiativele care vizează conservarea/promovarea identităţii culturale şi patrimoniului cultural al satului românesc.Totodată asigură programarea şi promovarea dezvoltării rurale, comunicarea cu instituţiile şi organizatiile partenere, precum şi dezvoltarea instituţională.


MADR cooperează cu Ministerul Culturii, încă din etapa de programare a strategiei de dezvoltare rurala, asigurând coerenţa şi complementaritatea PNDR cu Programul prioritar naţional pentru aşezămintele culturale din mediul rural şi mic urban instituit prin OG 118/2006.




Numele Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor


Adresa oficială Str. Apolodor, nr.17, Latura Nord, Bucureşti sector 5

Persoana de contact

Ionuţ SANDU Expert asistent, Direcţia Strategie şi Coordonare Program, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Andreia ALEXANDRESCU Consilier superior, Direcţia generala dezvoltare teritoriala, direcţia de amenajarea a teritoriului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor

Telefon +40 (0)37 211 15 41 +40 (0) 37211 45 16

Fax +40 (0)37 211 16 36 +40 (0)37211 45 87

E-mail [email protected] [email protected]

Website http://www.mdlpl.ro

Experienţă

Elaborarea PND (ca Minister al Dezvoltării şi Prognozei şi ca Minister al Integrării Europene), Elaborarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională, Elaborarea Programului Operaţional Regional 2007 – 2013 (care conţine un domeniu de intervenţie dedicat valorificării potenţialului turistic cultural al Regiunilor – în cadrul axei prioritare 5 „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului”)

Cooperare anterioară Implementarea de proiecte Phare şi Phare CBC în domeniul turismului


Numele Ministerul Economiei şi Finanţelor


Adresa oficială Domeniul Economie: Calea Victoriei nr. 152, sector 1, Bucuresti Domeniul Finanţe: Str. Apolodor nr. 17, sector 5, Bucuresti

Persoana de contact Irina CIMPOIERU Expert evaluare-examinare principal, Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale

Telefon +40 (0)21 302 52 08/ 302 52 30

Fax +40 (0)21 302 52 64


Website http://www.mfinante.ro http://www.fonduri-UE.ro

Experienţă Elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare (PND), programarea fondurilor structurale şi de coeziune

Cooperare anterioară Parteneriate în domeniul culturii pentru elaborarea PND, a Cadrului Strategic Naţional de Referinţă si a Programelor Operaţionale 2007-2013




ANEXA I

Lista Monumentelor Istorice 2004 – Extras referitor la micro-regiunea Rupea-Cohalm



MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR INSTITUTUL NAŢIONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004 Judeţul Braşov

Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Adresă Datare

Oraşul Rupea 109 BV-I-s-B-11289 Situl arheologic de la Rupea oraş RUPEA; oraş RUPEA Pădurea lui Grigore sec. II - III Epoca ("Grigoriwald”); "Valea Florilor” romană ("Blumenthal”)

110 BV-I-m-B-11289.01 Aşezare romană oraş RUPEA; oraş RUPEA Pădurea lui Grigore sec. II - III Epoca ("Grigoriwald”); "Valea Florilor” romană ("Blumenthal”)

111 BV-I-m-B-11289.02 Saline romane oraş RUPEA; oraş RUPEA Pădurea lui Grigore ("Grigoriwald”); "Valea Florilor” ("Blumenthal”)

634 BV-II-a-A-11698 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat FIŞER; comuna RUPEA 108 sec. XV-XIX

635 BV-II-m-A-11698.01 Biserica evanghelică sat FIŞER; comuna RUPEA 108 sec. XV, sec. XVI, 1894

636 BV-II-m-A-11698.02 Incintă fortificată, cu două turnuri şi zwinger sat FIŞER; comuna RUPEA 108 sec. XV-XVI

758 BV-II-a-A-11769 Cetatea Rupea (Cetatea Cohalmului) oraş RUPEA La vest de localitate, pe sec. XIV-XVII Dealul Cohalmului

759 BV-II-m-A-11769.01 Incinta superioară, cu capelă şi încăperi oraş RUPEA La vest de localitate, pe sec. XIV-XVII pentru provizii (păstrate parţial) Dealul Cohalmului



760 BV-II-m-A-11769.02 Incinta mediană, cu turnuri şi încăperi pentru oraş RUPEA La vest de localitate, pe sec. XIV-XVII provizii Dealul Cohalmului

761 BV-II-m-A-11769.03 Incinta inferioară, cu turnuri, turn de poartă, oraş RUPEA La vest de localitate, pe sec. XIV-XVIII fântână, anexe Dealul Cohalmului

762 BV-II-a-B-11770 Ansamblul "Str. Cetăţii" oraş RUPEA Str. Cetăţii, între Cimitirul sec. XVIII-XIX Evanghelic şi Blocuri, ambele laturi ale străzii

763 BV-II-a-B-11771 Ansamblul "Str. Republicii" oraş RUPEA Str. Republicii, ambele laturi ale sec. XVIII-XIX străzii

764 BV-II-m-B-11772 Casă oraş RUPEA Str. Republicii 104 sec. XVII, 1870 765 BV-II-m-B-11773 Casă oraş RUPEA Str. Republicii 117 1860

766 BV-II-a-A-11774 Ansamblul bisericii evanghelice oraş RUPEA Str. Republicii 147 sec. XV-XVIII

767 BV-II-m-A-11774.01 Biserica evanghelică oraş RUPEA Str. Republicii 147 sec. XV-XVIII

768 BV-II-m-A-11774.02 Zid de incintă cu turn-clopotniţă oraş RUPEA Str. Republicii 147 sec. XVIII

978 BV-IV-m-B-11920 Casa Nicolae Filipescu oraş RUPEA Str. Republicii 105 sec. XVIII

Comuna Buneşti

58 BV-I-s-B-11271 Situl arheologic de la Criţ sat CRIŢ; comuna BUNEŞTI ”Biserica evanghelică C. A.” sec. II - III

59 BV-I-s-B-11272 Aşezare romană sat CRIŢ; comuna BUNEŞTI ”Biserica evanghelică C. A.” sec. II - III Epoca romană

99 BV-I-s-B-11285 Situl arheologic de la Roadeş sat ROADEŞ; comuna BUNEŞTI "Dealul Cetăţii” ("Burgberg”) 100 BV-I-m-B-11285.01 Fortificaţie hallstattiană sat ROADEŞ; comuna BUNEŞTI "Dealul Cetăţii” ("Burgberg”) Hallstatt



101 BV-I-m-B-11285.02 Fortificaţie sat ROADEŞ; comuna BUNEŞTI "Dealul Cetăţii” ("Burgberg”) sec. II a. Chr. - sec. I p. Chr. Latčne

521 BV-II-a-B-11619 Ansamblul rural "Str. Principală" sat BUNEŞTI; comuna BUNEŞTI Str. Principală, ambele laturi, de sec. XVIII-XIX la Primărie până la intersecţia cu str. Bisericii Evanghelice.

522 BV-II-a-A-11620 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat BUNEŞTI; comuna BUNEŞTI Str. Principală 138 sec. XIV-XIX

523 BV-II-m-A-11620.01 Biserica evanghelică fortificată sat BUNEŞTI; comuna BUNEŞTI Str. Principală 138 sec. XIV- XV, 1519, 1548, 1804, 1847

524 BV-II-m-A-11620.02 Incinta fortificată, cu 4 turnuri şi turn al porţii, sat BUNEŞTI; comuna BUNEŞTI Str. Principală 138 sec. XVI-XVII

581 BV-II-a-B-11660 Ansamblul rural "Str. Principală" sat CRIŢ; comuna BUNEŞTI Str. Principală, ambele laturi ale sec. XVIII-XIX străzii, între nr. 15 şi 188.

582 BV-II-a-A-11661 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat CRIŢ; comuna BUNEŞTI 25 sec. XV-XIX

583 BV-II-m-A-11661.01 Biserica evanghelică sat CRIŢ; comuna BUNEŞTI 25 1810-1813

584 BV-II-m-A-11661.02 Fântână sat CRIŢ; comuna BUNEŞTI 25 1753

585 BV-II-m-A-11661.03 Incintă fortificată, cu cinci turnuri, trei sat CRIŢ; comuna BUNEŞTI 25 sec. XVI-XVII zwingere (nord - unul şi sud - două)

693 BV-II-a-B-11733 Ansamblul rural "Str. Principală" sat MEŞENDORF; comuna Str. Principală, ambele laturi ale sec. XVII-XIX BUNEŞTI străzii

694 BV-II-a-A-11734 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat MEŞENDORF; comuna 61 sec. XIV-XVI BUNEŞTI

695 BV-II-m-A-11734.01 Biserica evanghelică sat MEŞENDORF; comuna 61 sec. XIV-XVI BUNEŞTI

696 BV-II-m-A-11734.02 Incintă fortificată, cu două turnuri, zwinger sat MEŞENDORF; comuna 61 ref. sec. XVI BUNEŞTI

749 BV-II-a-A-11766 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat ROADEŞ; comuna BUNEŞTI 3 sec. XIV-XVII



750 BV-II-m-A-11766.01 Biserica evanghelică fortificată sat ROADEŞ; comuna BUNEŞTI 3 sec. XIV-XVI

751 BV-II-m-A-11766.02 Incintă fortificată, cu drum de apărare, trei sat ROADEŞ; comuna BUNEŞTI 3 sec. XV-XVII turnuri, acces fortificat şi zwingere

878 BV-II-s-A-11841 Situl rural Viscri sat VISCRI; comuna BUNEŞTI Sit delimitat cf. avizului de sec. XVI-XIX clasare 808/E/1998 al Ministerului Culturii

879 BV-II-m-A-11842 Casă sat VISCRI; comuna BUNEŞTI 10 sec. XVII

880 BV-II-a-A-11843 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat VISCRI; comuna BUNEŞTI 52 sec. XIII-XX

881 BV-II-m-A-11843.01 Biserica evanghelică fortificată sat VISCRI; comuna BUNEŞTI 52 sec. XIII-XVI 882 BV-II-m-A-11843.02 Incintă fortificată interioară, cu drum de sat VISCRI; comuna BUNEŞTI 52 sec. XIII-XVI apărare, două turnuri, două bastioane, turn de poartă

883 BV-II-m-A-11843.03 Incintă exterioară sat VISCRI; comuna BUNEŞTI 52 sec. XV-XVI

884 BV-II-m-A-11843.05 Ring de dans sat VISCRI; comuna BUNEŞTI 52 sec. XIX-XX 985 BV-IV-m-A- Cimitir evanghelic sat VISCRI; comuna BUNEŞTI 52 sec. XVIII-XX

Comuna Caţa 33 BV-I-s-B-11265 Situl arheologic de la Caţa sat CAŢA; comuna CAŢA "La Fermă” sec. II - III

34 BV-I-m-B-11265.01 Aşezare romană sat CAŢA; comuna CAŢA "La Fermă” sec. II - III Epoca romană 35 BV-I-m-B-11265.02 Aşezare hallstattiană sat CAŢA; comuna CAŢA "La Fermă” sec. XI - IX a. Chr. Hallstatt

483 BV-II-a-A-11605 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat BEIA; comuna CAŢA 140 sec. XVI-XIX



484 BV-II-m-A-11605.01 Biserica evanghelică fortificată sat BEIA; comuna CAŢA 140 sec. XV-XVI, sec. XVII-XIX

485 BV-II-m-A-11605.02 Fragmente ale incintei fortificate, cu turnul sat BEIA; comuna CAŢA 140 sec. XVI-XVII poligonal şi cel sud-estic

527 BV-II-a-A-11623 Ansamblul rural "Piaţa Centrală" sat CAŢA; comuna CAŢA Construcţiile de pe cele patru sec. XIII-XIX laturi ale pieţei

528 BV-II-a-B-11624 Ansamblu rural sat CAŢA; comuna CAŢA nr. 190-223, 261-273 sec. XVIII

529 BV-II-m-B-11625 Casa Michael Lienert sat CAŢA; comuna CAŢA 95 1808

530 BV-II-m-A-11626 Casa Günther Thomes sat CAŢA; comuna CAŢA 266 1833

531 BV-II-m-A-11627 Casa Georg Mathie sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Bisericii 265 1872-1883

532 BV-II-a-A-11628 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 37 sec. XIII-XIX

533 BV-II-m-A-11628.01 Biserica evanghelică sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 37 sec. XIII-XIX 534 BV-II-m-A-11628.02 Dublă incintă fortificată, cu patru turnuri sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 37 sec. XV-XVII

535 BV-II-m-A-11628.03 Fosta şcoală confesională evanghelică, azi sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 37 1884 şcoală generală

536 BV-II-m-B-11629 Casa parohială evanghelică sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 37 sec. XVIII

537 BV-II-m-B-11630 Casa Hones-Marcus sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 142 1824

538 BV-II-m-A-11631 Biserica "Sf. Treime” sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Principală 193 sec. XVIII

539 BV-II-m-B-11632 Fosta şcoală românească sat CAŢA; comuna CAŢA Str. Românilor 170- A 1936

594 BV-II-m-B-11669 Biserica ortodoxă veche (din cimitir) sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA 1795-1798



595 BV-II-m-B-11670 Fântână cu lanţ sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA În dreptul casei nr.16 sec. XIX

596 BV-II-m-B-11671 Casă sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA 54 sec. XVII

597 BV-II-a-A-11672 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA Str. Principală 142 sec. XIII-XVII

598 BV-II-m-A-11672.01 Biserica evanghelică fortificată sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA Str. Principală 142 sec. XIII-XVI 599 BV-II-m-A-11672.02 Incintă fortificată, cu cinci turnuri şi acces sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA Str. Principală 142 sec. XV-XVII fortificat

677 BV-II-a-A-11723 Ansamblul bisericii unitariene sat IONEŞTI; comuna CAŢA 50 sec. XIV-XVI

678 BV-II-m-A-11723.01 Biserica unitariană sat IONEŞTI; comuna CAŢA 50 sec. XIV 1522

679 BV-II-m-A-11723.02 Zid de incintă sat IONEŞTI; comuna CAŢA 50 sec. XVI

963 BV-IV-m-B-11907 Casa Ion Ursu sat CAŢA; comuna CAŢA 153 sec. XX

964 BV-IV-m-B-11908 Casa Ion Popescu sat CAŢA; comuna CAŢA 212 sec. XX

974 BV-IV-m-B-11917 Casa Şt. O. Iosif sat DRĂUŞENI; comuna CAŢA 241 sec. XIX Comuna Hoghiz 64 BV-I-s-B-11274 Situl arheologic de la Cuciulata, punct sat CUCIULATA, comuna „Pleşiţa Pietroasă”

„Pleşiţa Pietroasă” HOGHIZ

65 BV-I-s-B-11274.01 Aşezare sat CUCIULATA, comuna „Pleşiţa Pietroasă” Epoca bronzului

HOGHIZ

66 BV-I-s-B-11274.02 Aşezare sat CUCIULATA, comuna „Pleşiţa Pietroasă” sec. III a. Chr. – I p.

HOGHIZ Chr. LaTene

67 BV-I-s-B-11275 Situl arheologic de la Cuciulata, punct sat CUCIULATA, comuna „Stogul lui Coţofan”

„Stogul lui Coţofan” HOGHIZ



68 BV-I-s-B-11275.01 Aşezare sat CUCIULATA, comuna „Stogul lui Coţofan” sec. I a. Chr. – I p.

HOGHIZ Chr. LaTene

69 BV-I-s-B-11275.02 Fortificaţie sat CUCIULATA, comuna „Stogul lui Coţofan”

HOGHIZ

85 BV-I-s-A-11280 Situl arheologic de la Hoghiz, punct "La sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ "La Cetate” sec. II - III Cetate"

86 BV-I-m-A-11280.01 Aşezare romană sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ "La Cetate” sec. II - III Epoca romană

87 BV-I-m-A-11280.02 Castru roman sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ "La Cetate” sec. II - III Epoca romană

88 BV-I-m-A-11280.03 Aşezare dacică sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ "La Cetate” sec. II a. Chr. - I p. Chr. Latčne

491 BV-II-a-B-11608 Ansamblul rural "Str. Principală" sat BOGATA OLTEANĂ; comuna Str. Principală, ambele laturi sec. XVIII-XIX

HOGHIZ

587 BV-II-a-B-11663 Ansamblul rural „Str. Principală” sat CUCIULATA, comuna Str. Principală, zona din sec. XVIII-XIX

HOGHIZ jurul bisericii ortodoxe

588 BV-II-a-B-11664 Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” sat CUCIULATA, comuna 369 1700-1752

HOGHIZ

589 BV-II-a-B-11665 Biserica „Cuvioasa Paraschiva” sat CUCIULATA, comuna 463 1784-1791

HOGHIZ

664 BV-II-m-B-11716 Castelul Kalnoky, azi locuinţă sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 75 sec. XIII; sec. XVI

665 BV-II-a-B-11717 Ansamblul castelului Haller sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 75 sec. XVI-XIX

666 BV-II-m-B-11717.01 Castelul Haller, azi şcoală sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 75 sec. XVI-XIX

667 BV-II-m-B-11717.02 Parc sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 75 sec. XIX



668 BV-II-m-B-11718 Castelul Guthman - Valenta sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 160 1553, sec. XVIII

669 BV-II-a-B-11719 Ansamblul bisericii reformate sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 267 1749

670 BV-II-m-B-11719.01 Biserica reformată sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 267 1749

671 BV-II-m-B-11719.02 Turn-clopotniţă sat HOGHIZ; comuna HOGHIZ 267 1749

973 BV-IV-m-B-11916 Casa Aron Pumnul sat CUCIULATA, comuna 113 sec. XIX HOGHIZ

974 BV-IV-m-B-11917 Casa Şt. O. Iosif sat CUCIULATA, comuna 241 sec. XIX HOGHIZ

Comuna Homorod

672 BV-II-m-B-11720 Casă sat HOMOROD; comuna 285 sec. XVIII HOMOROD

673 BV-II-m-B-11721 Casă sat HOMOROD; comuna 286 sec. XVIII HOMOROD

674 BV-II-a-A-11722 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat HOMOROD; comuna 403 sec. XIII-XVIII HOMOROD

675 BV-II-m-A-11722.01 Biserica evanghelică fortificată sat HOMOROD; comuna 403 sec. XIII-XV, 1784 HOMOROD

676 BV-II-m-A-11722.02 Dublă incintă (cea interioară fortificată, cu sat HOMOROD; comuna 403 sec. XV-XVI, 1657 trei turnuri) HOMOROD

680 BV-II-a-A-11724 Cetatea Jibborului sat JIMBOR; comuna La nord-vest de sat, sec. XIII HOMOROD pe dealul Jimbor

681 BV-II-m-A-11725 Biserica evanghelică sat JIMBOR; comuna 1 1781 HOMOROD

682 BV-II-m-A-11726 Casa Zolya (Molnar) sat JIMBOR; comuna 250 sec. XVIII HOMOROD



690 BV-II-a-B-11732 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat MERCHEAŞA; comuna 339 sec. XIII-XIX HOMOROD

691 BV-II-m-B-11732.01 Biserica evanghelică sat MERCHEAŞA; comuna 339 sec. XIII-XVIII 1848- HOMOROD 1858

692 BV-II-m-B-11732.02 Incintă fortificată, turn, anexe sat MERCHEAŞA; comuna 339 sec. XVI-XVII HOMOROD Comuna Jibert 89 BV-I-s-B-11281 Situl arheologic de la Jibert sat JIBERT; comuna JIBERT "Pe deal”, "Am Berg” ("Pe Faţă”) sec. I a. Chr. - I p. Chr.

90 BV-I-m-B-11281.01 Aşezare romană sat JIBERT; comuna JIBERT "Pe deal”, "Am Berg” ("Pe Faţă”) sec. II - III Epoca romană

91 BV-I-m-B-11281.02 Aşezare dacică sat JIBERT; comuna JIBERT "Pe deal”, "Am Berg” ("Pe Faţă”) sec. I a. Chr. - I p. Chr. Latčne

590 BV-II-a-B-11666 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat DACIA; comuna JIBERT 332 sec. XIII-XIX

591 BV-II-m-B-11666.01 Biserica evanghelică fortificată sat DACIA; comuna JIBERT 332 sec. XIII-XIX

592 BV-II-m-B-11666.02 Incintă fortificată, cu bastion şi trei turnuri sat DACIA; comuna JIBERT 332 sec. XVI-XVII

645 BV-II-m-B-11705 Biserica reformată sat GRÂNARI; comuna JIBERT În cimitirul reformat sec. XVII

646 BV-II-m-A-11706 Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva” sat GRÂNARI; comuna JIBERT Str. Şcolii În cimitirul ortodox sec. XVIII vechi



Comuna Racoş 92 BV-I-s-A-11282 Situl arheologic de la Racoş sat RACOŞ; comuna RACOŞ "Dealul Vărăriei” ("Dealul Cornului”)

93 BV-I-m-A-11282.01 Fortificaţie hallstattiană sat RACOŞ; comuna RACOŞ "Dealul Vărăriei” ("Dealul Hallstatt Cornului”)

94 BV-I-m-A-11282.02 Fortificaţie dacică sat RACOŞ; comuna RACOŞ "Dealul Vărăriei” ("Dealul sec. I a. Chr. - I p. Cornului”) Chr. Latčne

728 BV-II-m-B-11753.01 Biserica reformată sat RACOŞ; comuna RACOŞ Str. Elisabeta 435 1825 - 1831

729 BV-II-a-B-11753 Ansamblul bisericii reformate sat RACOŞ; comuna RACOŞ Str. Elisabeta 435 sec. XIX

730 BV-II-m-B-11753.02 Zid de incintă sat RACOŞ; comuna RACOŞ Str. Elisabeta 435 sec. XIX

731 BV-II-a-A-11754 Ansamblul castelului Sükösd-Bethlen sat RACOŞ; comuna RACOŞ Str. Principală 137 sec. XVI-XVIII

732 BV-II-m-A-11754.01 Castelul Sükösd-Bethlen sat RACOŞ; comuna RACOŞ Str. Principală 137 1624-1700

733 BV-II-m-A-11754.03 Incintă bastionară sat RACOŞ; comuna RACOŞ Str. Principală 137 sec. XVI-XVII Comuna Ticuş 114 BV-I-s-B-11292 Aşezare sat TICUŞU VECHI; comuna "Livadă” sec. III - IV Epoca TICUŞ migraţiilor

551 BV-II-a-B-11640 Ansamblul bisericii reformate fortificate sat COBOR; comuna TICUŞ 100 sec. XV-XIX

552 BV-II-m-B-11640.01 Biserica reformată sat COBOR; comuna TICUŞ 100 sec. XV-XIX

553 BV-II-m-B-11640.02 Incintă fortificată cu două turnuri sat COBOR; comuna TICUŞ 100 sec. XVI-XVII



862 BV-II-a-B-11831 Ansamblul rural "Str.Principală" sat TICUŞU VECHI; comuna Str. Principală, ambele laturi ale sec. XVIII-XX TICUŞ străzii

863 BV-II-a-B-11832 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat TICUŞU VECHI; comuna Str. Principală 232 sec. XV-XIX TICUŞ

864 BV-II-m-B-11832.01 Biserica evanghelică sat TICUŞU VECHI; comuna Str. Principală 232 sec. XV-XIX, 1804- TICUŞ 1806, 1823-1827

865 BV-II-m-B-11832.02 Incintă fortificată cu turnuri sat TICUŞU VECHI; comuna Str. Principală 232 sec. XVI, 1803 TICUŞ Comuna Ungra

115 BV-I-s-A-11293 Situl arheologic de la Ungra sat UNGRA; comuna UNGRA sec. XI - XIII

116 BV-I-m-A-11293.01 Fortificaţie medievală sat UNGRA; comuna UNGRA sec. XI - XIII Epoca medievală

117 BV-I-m-A-11293.02 Aşezare romană sat UNGRA; comuna UNGRA sec. II - III Epoca romană

118 BV-I-m-A-11293.03 Aşezare dacică sat UNGRA; comuna UNGRA sec. II a. Chr. - I p. Chr. Latčne 119 BV-I-m-A-11293.04 Aşezare sat UNGRA; comuna UNGRA Epoca bronzului

871 BV-II-a-B-11836 Ansamblul bisericii evanghelice fortificate sat UNGRA; comuna UNGRA 44 sec. XIII-XIX

872 BV-II-m-B-11836.01 Biserica evanghelică sat UNGRA; comuna UNGRA 44 sec. XIII-XIX

873 BV-II-m-B-11836.02 Incintă fortificată cu trei turnuri şi anexe sat UNGRA; comuna UNGRA 44 sec. XVI

874 BV-II-m-B-11837 Biserica "Sf. Treime” sat UNGRA; comuna UNGRA Str. Principală 7 sec. XVIII



ANEXA II II.1. Judeţul Braşov – Harta resurselor turistice de patrimoniu cultural II.2. Micro-regiunea Rupea-Cohalm – Harta resurselor turistice de patrimoniu cultural



ANEXA III Matricea Cadru Logic



Logica intervenţiei Indicatori Surse şi mijloace de verificare Pre-condiţii

Obiectivele generalele

OG 1: Elaborarea unui Plan comun de Dezvoltare Locală pe termen lung a micro-regiunii Rupea-Cohalm OG 2: Crearea, menţinerea şi valorificarea unui parteneriat local durabil între factorii interesaţi din zonă OG 3: Creşterea gradului de participare a comunităţii locale în procesul de dezvoltare a micro-regiunii OG 4: Îmbunătăţrea şi dezvoltarea capacităţilor locale necesare unui management eficient al teritoriului OG 5: Promovarea Proiectului Pilot şi a rezultatelor acestuia, precum şi a teritoriului Rupea-Cohalm

Plan de Dezvoltare Locală Rupea-Cohalm adoptat Structuri create, funcţionale şi instituţionalizate (Comisia Interministerială, Grupul de Management Local, Unitatea de Implemenare a Proiectului)

Ducumente de adoptare de către parteneri şi autorităţile locale a Planului de Dezvoltare Dezbateri şi consultări publice Activitatea cotidiană a Unităţii de Implementare a Proiectului, precum şi activitatea Grupului de Management Local şi a Comisiei Interministeriale

Continuitatea angajamentelor politice atât la nivel naţional, cât şi la nivel local Stabilitatea politică Continuitatea sprijinului partenerilor Surse de sprijin identificate

Obiective specifice

OS 1: Realizarea analizei situaţiei actuale a teritoriului şi a potenţialului său de dezvoltare OS 2: Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a zonei Rupea-Cohalm, strategie în măsură să valorifice eficient resursele teritoriului OS 3: Realizarea Programului Operaţional cu acţiuni concrete de întreprins pentru atingerea obiectivelor strategice identificate OS 4: Valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şi natural al zonei ca factor de dezvoltare socială şi economică OS 5: Semnarea Termenilor de Referinţă OS 6: Valorificarea durabilă a parteneriatului local OS 7: Organizarea şi funcţionarea Grupurilor de Lucru Tematice pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă OS 8: Implicarea comunităţii locale în dezbateri şi consultări publice cu tematici locale specifice sau centrate pe problemele comune de interes local OS 9: Organizarea de acţiuni pilot care să implice comunitatea locală, să facă cunoscut proiectul, să evidenţieze dinamismul acţiunilor care au loc şi vor continua în zonă OS 10: Crearea şi funcţionarea structurilor de management ale Proiectului Pilot OS 11: Îmbunătăţirea managementului teritoriului prin explorarea şi aplicarea de metode inovative de management OS 12: Sprijinirea instituţiilor naţionale şi locale în vederea îmbunătăţirii politicilor de la nivel naţional şi local OS 13: Dezvoltarea capacităţii managementului local, aplicând principiile formării continue, schimbului de experienţe şi bune practici OS 14: Elaborarea şi implementarea strategiei de comunicare a proiectului

Recunoaşterea Planului de Dezvoltare Locală (Strategia de Dezvoltare şi Programul Operaţional) ca un tot unitar în cadrul mai larg al planificării strategice de la nivel regional şi naţional Parteneriat local stabilit şi valorificat Acţiuni cu implicarea comunităţii Politici publice iniţiate Noi instrumente de management introduse la nivel local şi naţional

Modificările introduse în procesul de planificare strategică multi-anuală de către Planul de Dezvoltare Locală Dezbateri, consultări publice Acţiuni pilot Schimbări sau îmbunătăţiri evidenţiate în politicile publice de la nivel naţional sau local

Rezultate aşteptate

Declaraţia Politică semnată Termeni de Referinţă semnaţi Strategie de Dezvoltare adoptată Program Operaţional adoptat 3-4 Acţiuni Pilot implementate Strategie de comunicare adoptată Structurile operaţionale ale proiectului create şi funcţionale

Numărul semnatarilor Declaraţiei politice Numărul de întâlniri ale Grupurilor tematice Dezbateri şi consultări publice Lista măsurilor şi a acţiunilor de implementat în cadrul Programului operaţional Comunicare şi sprijin cotidian din partea Unităţii de Implementare a Proiectului

Declaraţia politică semnată Declaraţii de parteneriat semnate la nivel local şi naţional Rapoarte săptămânale, lunare şi anuale Minute ale întâlnirilor, dezbaterilor, consultărilor Articole mass-media Broşuri, pliante, afişe, evenimente Structuri de management create pentru fiecare acţiune pilot

Activităţi

Pachetul de activităţi 1: Managementul proiectului 1.1. Planificare 1.2. Coordonare / Cooperare / Misiuni 1.3. Raportare, Evaluare 1.4. Identificarea de surse de finanţare a proiectului

Pachetul de activităţi 2: Comunicare, promovare, diseminare 2.1. Elaborarea Strategiei de Comunicare a proiectului 2.2. Dezbateri şi consultări publice 2.3. Realizare materiale 2.4. Participare la evenimente, conferinţe, seminarii, workshop-uri

Pachetul de activităţi 3: Analiza situaţiei actuale a teritoriului 3.1. Colectarea şi prelucrarea datelor 3.2. Elaborarea metodologiei 3.3. Realizarea Analizei teritoriului

Pachetul de activităţi 4: Strategia de dezvoltare 4.1. Elaborarea în parteneriat şi cu consultări publice a obiectivelor de dezvoltare a micro-regiunii 4.2. Redactarea documentului strategic

Pachetul de activităţi 5: Programul operaţional 5.1. Colectarea şi sintetizarea direcţiilor de acţiune 5.2. Realizarea bazei de date cu acţiuni 5.3. Redactarea documentului operaţional

Pachetul de activităţi 6: Acţiunile pilot 6.1. Identificarea acţiunilor pilot 6.2. Implementarea acţiunilor pilot

Persoane implicate în implementarea acţiunilor Numărul misiunilor experţilor CoE şi ale echipei de proiect Numărul de surse de finanţare valorificate şi cuantumul finanţărilor accesate Numărul de acţiuni de comunicare realizate (apariţii în mass-media, materiale de informare-comunicare, evenimente, apariţii şi accesări Internet) Numărul de întâlniri ale structurilor de management Numărul întâlnirilor grupurilor tematice Numărul acţiunilor pilot organizate Raportul pentru/împotrivă în adoptarea Planului de Dezvoltare Locală

Rapoarte de activitate/misiune şi analize/evaluări ale acţiunilor implementate Dosar de presă Observaţii directe ale echipei de proiect Buget şi Plan de acţiuni Documentele contabile şi administrative Numărul documentelor de adoptare a Planului de Dezvoltare Locală şi minutele întâlnirilor respective

tor ppdl rupea

Documents