,,litt

'ii

Traducere: Lavinia Oprescu, Adriana AniscencoCoperti: Amitabha

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomlnieiXAVIER, CHICO

Viafa continui in lumea de dincolo / Chico Xavier. -Bucuregti: Editura Ganesha, 2019

ISBN 978-606-87 42-52-6

r59.9

Copyright @ 2019

Tbate drepturile acestei editii in limba romdnd aparlinEdtturli Ganesha

nA,t editura rs2ganesna

Iel,.0722264594

e-mail: contact@edituraganesha.ro

web: edituraganesha.ro

Tiparul executat la:

Ganesha Publishing House

Tel: 02I-423.20.58, Fax: 0372.896.L05

e-mail: contact@ganesa.ro, ganesa.ro

CHICO XAVIER

VI bTN LUMEA DE DTNCOLO

de spiritul

Andre Luiz

editura rganesna

Chico Xavier

CUPRINS

vrATA CONTTNUA lN r,Ulrne DE DTNCOLO. . . ................... Vrr

oMAGIU .......................IX

1 o ixrArurnE NEAETBIrATA.........;.............................. 12 LA ugA uNUr PRTETEN ApRoprAT ............93 o AlusrARE pRrETENoAsA............... ......194 nniuNornn .........275 nniNrArwrnEA.............. ........376 iNlnlncnns pnRtBnNA .......477 ALzTRA orpnA INFoRMATII .................. .................... 578 o iNrArmnB pr,rNA on iNvi1i.uINTE.....................6s9 FRATELE cLAUDro.... ............75

10 EVELTNA s8RpA........ .............8511 ERNEsro FANTINI..... ............9512 luonceri. gr IUBIRE... .......1o513 Nor iNperoRrRr............ .....11514 Nor DrREcTII................ .....r27l5 MoMENTUL ANALrzEr... ....r39l6 EFoRTURT on nrillNolRE............. ........L4977 cHEsrruNr ALE INIMII ......L57It| iNroencEnEA.............. .......t67

19

20

2l

---

VIATA CONTINUAIN LUMEA DE DINCOLO...

Dragi cititorule,

Nu scriem aceste rinduri nici pentru a-l prezenta, nicipentru a-l lluda pe Andre Luiz, prietenul care s-a arltatd.-n de aprecieria gi mulpmirea noastrd pentru paginileconsolatoare gi constructive pe care le-a trimis din lumeaspirituali in lumea fizicir.

Totugi, privind chestiunea existen{ei ,post mortem', arfi corect si spunem ci, in acest volum, el aduce informafiidiferite de cele pe care le-a adunat in ,,Nosso Lar", coloniaspirituali unde a ajuns,la momentul potrivit, dupi moarteasa fizicd.

Toate personajele din aceasti povestire sunt personajereale ale ciror nume au fost, desigur, schimbate, astfel in-cit si nu ii mihnim pe cei dragi lor inci aflafi pe Pdmdnt.Experienfele acestor personaje sunt foarte diferite de cele cedescriu calea parcursi de Andre Luiz insugi in timpul pri-mului siu contact cu lumea spirituali, iar acest lucru ne facesi in{elegem ci nivelurile de cunoagtere Ei responsabilitatevafiazd infinit.

De fapt, planurile existenfiale pentru locuitorii lumii dedincolo sunt personalizate in multe feluri diferite, iar viafafieclruia este invariabil individualizati in functie de stareasa psihici.

VII ?jr

cHlco xAvrER - vrATA CoNTINUA iN r,uurl DE DINcoLo

Acest lucru este de in{eles.

Cu cdt are mai mult de invilat un spirit incarnat, cu atdtsunt mai dureroase consecin{ele timpului irosit; cu cdLt estemai rebel un individ in fa{a Adevirului, cu atit sunt maicumplite consecinfele propriei sale inclp6{Aniri.

Cu atit mai mult, observim c[ societatea din lumea spi-rituali reflecti obignuin{ele pe care aceasta le-a cultivat intimpul viefii fizice pe Pimdnt.

Spiritele ce pirdsesc viafa fizicd in timp ce locuiesc in-tr-un orag asiatic nu vor regisi in lumea fizici obiceiurile giclidirile unui orag din civiliza{ia vesticl, gi viceversa.

O construcfie onorabili nu apare fbri cooperarea efor-tului gi timpului, a$a cum nechibzuinfa sau violenfa nu facparte din Planurile Divine care supravegheazhUniversul.

$i pentru a nu insista prea mult asupra detaliilor de carene putem lipsi, vom reafirma doar ci, dupi trecerea noastriin lumea spirituali, vom descoperi propriul nostru portretspiritual in situa{iile pe care noi ingine le-am creat, rdspli-tindu-ne fie pentru binele fbcut prin intermediul lor, fiepentru riul pricinuit de ele.

Astfel, si incepem lectura noii cirfi a lui Andre Luiz,avind certitudinea ci, pe misuri ce dim paginile, vom fiuimifi si descoperim multe elemente ce lin de propria noas-tri poveste in timp qi spafiu, indemnindu-ne si meditim gisi ne autoexamindm, realizdnd ci via{a continui, plini desperanli gi efort, progres gi realizdri in fiecare sector al vie{iicosmice, cu respectarea legilor divine.

Emmanuel,

Uberaba, 18 aprilie 1968

OMAGIU

Cinstim primul centenar al

Genezei dupd Spiritism, de Allan Kardec

Andre Luiz

Uberaba, 18 aprilie 1968

Allan Kardec

(1)O INTALNIRE

NEASTEPTATA,

Vintul se juca cu frunzele uscate cAnd Evelina Serpa -Dona Serpa - se decise si ia loc pe o banci ce pirea si oinvite la odihni.

Grddina era t[cuti in linigtea acelei dupi-amiezicdlduroase.

Doar cAliva turigti se aflau in Hotelul Minas Geraisl inacea a doua siptimdni din octombrie, gi printre acegtia senumira gi Dona Serpa, lnsofiti de o asistenti care rimisesein urm6, in camera de hotel.

Tinjind dupi o perioadi in care si fie singuri cu ea in-siqi, Dona Serpa evadase din agitafia vielii cotidiene.

igi dorea s[ reflecteze. $i chiar din acest motiv se ascun-dea acum la adipostul bolgi inverzite, privind la rAndurilede azalee ce stiteau si infloreasci gi care anuntau cu min-drie sosirea primiverii.

Simfindu-se protejati in mijlocul acelui foliar dens, per-mise propriilor gdnduri si zboare...

I Pogos de Caldas, aga cum a fost amintit de personaje in capitolul 6. Esteo sta{iune balneari aflati in statul Minas Gerais, localizat in sud-estul Brazi-liei. Cunoscut in principal pentru biile termale, se situeazi pe cursul de apiPogos de Caldas, lingi riul Pardo.

t') 1 !;:

cHrco xAvrER - vrATA coNTrNUi iN r,uir,rra DE DrNcoLo

2

Medicul de familie ii recomandase se se odihneasce pen-tru a-Ei aduna forfele inaintea operafiei la care urma se fiesupusd. Pe misurd ce punea in balanli avantajele qi riscurileintervenliei chirurgicale, amintirile scurtei sale vieli i se de-rulau in minte.

Se cisitorise in urmi cu gase ani.

La inceput totul fusese asemenea unei croaziere pe unvas de aur de-a lungul apelor cristaline. Un sof gi fericire.in al doilea an al cisniciei a apirut gi sarcina la care spera-seri cu infliclrare; totuqi, odatd cu sarcina apiruse gi boala.Se descoperise ci trupul ei se deteriora. Rinichii sii erauincapabili s[ gestioneze orice fel de sarcini suplimentari,iar inima sa era asemenea unui motor aflat pe cale de a seineca gi a muri. Ginecologul siu ii recomandase un avortterapeutic Ei, in ciuda tristelii enorme a cuplului, fetusul fusmuls din incubatorul matern asemenea unui pui de pasirealungat din cuib.

Din acel moment, drumul viefii sale devenise o cale aplingerii. Caio, solul ei, se transformase intr-un prieten

cAP. 1 - o iNrArNrns Nraqrtrrer,f,'J

atent, care insi nu mai era inte-resat de ea din punct de vedereerotic. Cedase cu uqurinfd far-mecelor altei femei: o tAnirinecdsitoriti, a clrei inteligen{igi impulsivitate Evelina le puteadeduce din bilelelele pe care elle uita prin buzunare qi care eraupline de cuvinte pasionale qi deurma siruturilor ei lisate pe hir-tie de rujul rogu.

Singuritatea gi dezamdgireape care le indurase in propriulsiu cimin fuseseri probabil fac-torii declangatori ai crizelor ingrozitoare ce ii dideau peri-odic senzalia unei greutili copleEitoare ce ii strivea pieptul.

in astfel de momente ea simfea greafi, dureri de capcumplite, frisoane, o senzalie de arsuri in miini gi picioaregi o cregtere considerabili a tensiunii arteriale. La apoge-ul agoniei sale, avea sentimentul ci urma si moari chiaratunci. insi, in scurt timp dupd acest moment isi revenea,doar pentru a avea o recidere cAteva zile mai t6rziu, odat6cu o noui decep{ie in privin{a so[ului siu.

Energia ei se deteriorase, forta sa scidea...

De mai bine de doi ani mergea de la un medic la altul, dela un specialist la altul.

Diagnosticul unanim fusese dat intr-un final. Doar oproceduri chirurgicald riscanti- i-ar putea reda sinitatea.

in addncul fiinfei sale, intuilia ii spunea ci aceasti pro-blemi a sa de sdnitate era cu adevirat gravi gi ci ar putea siducd chiar gi la moartea sa.

Cine putea qti cu exactitate? - se intrebi ea.

Putea auzi ciripitul vrlbiilor, ale ciror triluri asiguraufundalul sonor potrivit g6ndurilor sale, incepind astfel sl iqi

evalueze via{a impir{ind-o in n[zuinfe 9i eqecuri.

Merita cu adevirat si evite pericolul pe care il presupu-nea intervenlia chirurgicali, despre care gtia c[ este dificili,doar pentru a continua si triiascd, bolnavi, alituri de unbirbat care uitase jurimintele fbcute la propria nunt6? $inu era rezonabil si accepte ajutorul pe care Etiinfa medical[

i-l putea oferi, astfel incit si iqi poati recupera sinitatea 9isi lupte pentru o noui via{i in cazul in care solul siu ar fipirisit-o definitiv? Avea doar doulzeci 9i gase de ani. Nuera oare drept fali de ea si spere la noi cii spre fericire inviitor? DeEi tatil siu ii lipsea teribil - acesta se dezincarnasepe cdnd ea era inci un copilaE - fusese crescutl ca uniculcopil de mama sa iubitoare gi devotati, care la rAndul slu iioferise un tati vitreg plin de bunitate 9i afec{iune. Aceqtiadoi impreunl cu so]ul siu reprezentau toati familia pe care

o avea acasi.

cAp. 1 - o tNrAnrrnr nrestspr,{r,[- -'';t 5 "':"

'"'

in acel moment, scufundatdin briza plicuti a apusului, segandea la cei dragi ai sdi, aflafiaqa departe: soful siu, draga samami gi tatdl siu vitreg.

Pe neagteptate, igi aminti detatdl siu decedat gi de copilul siucare ii fusese luat incd dinaintede a se fi niscut. Era religioasd,o catolici practicanti, gi in ceeace privea viafa dupi moarte, earimAnea fideli credinfelor fun-damentale ale religiei sale.

#:S:;::*::^^S:-lt:,

, -... Wjg&tttffi ffi1:r6;;:6W.' .t:t: I\'sh*-C ".. "--- -- :*-;{

Unde ar putea fi acum tatil qi copilul siu? - se intrebaea. Daci se intimpla ca ea insiqi si moari din cauza boliide care suferea, ii va revedea oare? $i daci da, unde? Nu erarezonabil si se gAndeasci la asta din moment ce ideea morfiiii revenea constant in minte?

Era complet cufundatd in acest monolog interior cdndcineva apdru in fala sa. Era un domn mai in vArsti, al ciruizimbet prietenos ii stirni imediat interesul qi curiozitatea.

- Dona Serpa? - intrebd acesta respectuos.Cum ea didea uimiti aprobator din cap, el adiugi:

- Iertafi-mi, vd rog, indrizneala, dar am infeles cd locu-iti in 56o Paulo. $i eu la fel. Prin circumstanfe total neaqtep-tate, un prieten mi-a spus cd atitt eu, cAt qi dumneavoastrdsuferim de aceeagi problemi de sinitate.

- Mi-ar face plicere si aflu mai multe, spuse tinira fe-meie, observAndu-i stAnj eneala.

Ca rispuns la bunitatea din vocea ei, el se prezentl:

CHICO XAVIER - VIATA coNTINUi iu r,uure, DE DINcoLo

,' o

- Nu e nimic care se vi alarmeze, Dona Serpa; Ernesto.Fantini, la dispozifia dumneavoastri.

- incAntati de cunogtinfi, spuse Evelina, 9i privind chi-pul acela ridat, pe care boala igi lisase amprenta, adiugi:Agezafi-vl gi odihnifi-vi. Iat6-ne aici, in aceasti imprejuri-me naturali imensl, qi aparent suntem singurii interesafi deatmosfera reconfortanti pe care aceasta o are de oferit.

incurajat de atitudinea prietenoasi a femeii, Fantini luiloc lingi ea qi continui s[ vorbeasci, antrenAndu-se intr-undialog inspirat de o atracfie reciproci.

- Proprietara hotelului unde suntem cazali s-a imprie-tenit cu asistenta dumneavoastri. Prin intermediul siu amaflat cL dumneavoastrl de asemenea avefi de infruntat ooperafie chirurgicali dificiH.

- De asemenea?

- Da, pentru ci gi eu sunt in aceeaqi situa{ie.

- Ah...

- Presiunea arteriall este oscilanti, iar lntregul meuorganism funclioneazi haotic. Sunt deja trei ani de cind tot

cAP. I - oixrAlNrnrNsesrpprAr;..7.

consult divergi specialigti. intr-un final, verdictul radiografi-ilor mi condamni: o tumoare imi afecteazd glanda suprare-nali. Binuiesc ci este o chestiune destul de gravi.

- in{eleg, rispunse Evelina ezitind, gi aritind foartepalidd. $tiu despre ce vorbi1i... Nu trebuie si imi explicafi.Din cind in cind cred ci experimentali crize: senza{ia desufocare in piept; bitiile inimii o iau razna; dureri de capgi stomac; venele din zona gitului se umfld; senzalia de recegi fierbinte in acelaqi timp, gi ideea ci moartea bate la ugi...

- Chiar aga.- Apoi, te simfi pufin mai bine pentru o vreme, pentru

ca mai tdrziu sd o iei din nou de la capit la prima supirare.

- $t4i cum se simte.* Din picate.

- Medicul mi-a spus denumirea bolii de citeva ori. Agvrea si gtiu daci gi dumneavoastri ali primit aceeagi infor-rnatie in ceea ce priveqte afecfiunea de care suferifi.

Fantini scoase un carnetel din buzunar gi citi cu voce tarecuvintele exacte care defineau problema sa de sinitate.

cHrco xAvrER - vIATA coNTINUi iN r,uure DE DINcoLo

Cu greu reu$i Dona Serpa sd lgi mascheze disconfortulauzind termenul qtiinfific, dar reuqind si se stlpineasci,confirmi:

- Da, vorbind in numele doctorului meu, aceasta esteafecfiunea de care soful meu mi-a spus ci suf[r.

Nou-venitulrcalizdcit de tulburati era Evelina gi incercisi fie amuzant:

-- Ei bine, cel pufin suferim de o boali cu o denumirerari gi drigufd.

- Ceea ce nu inseamni ci nu avem parte de simptomefrecvente gi neplicute, replici ea fermecitoare.

Fantini ridici privirea spre cerul albastru al dupi-amieziica qi cum igi dorea si duci conversafia la urmitorul nivel.Evelina acompanie pauzasa cu o liniqte plini de emofie, ari-tAnd ci gi ea dorea si ridice conversafie deasupra suferinfeiqi ci era dornici si reflecteze gi si fi.losofeze.

cHlco xAvIER - vIATA coNTrNUi ir* r,uuBe DE DrNcoLo

i10

- Dona Serpa...Ea il intrerupse cu un zdmbet larg gi il corecti pe un ton

prietenos:

- Spune-midoi implrtiqimspontani...

- Foarte bine! spuse Fantini. $i de acum incolo, tu imivei spune doar Ernesto.

igi Hsn mina lipsiti de vigoare si se odihneasci pe spita-rul acelei binci mari gi continui:

- Dona2 Evelina, ai citit vreodati ceva desprespiritualism?

- Nu.- Ei bine, a$ vrea si ifi spun cd. aceatrisuri mi-a amin-

tit de cAteva notife pe care le-am scos ieri pe cAnd studiam.Scriitorul interesant pe care il citeam, degi folosind o defini-fie pe care el insugi o consideri superficiali, infelege fiin{a

2 ln societatea braziliani, Dona este un termen care arat| respectul fafi deo femeie gi este folosit impreuni cu prenumele acesteia.

Evelina. Cred c6, din moment ce amin-o boal6 rar6, avem dreptul la o prietenie

- LA U$A UNUr PRTETEN.APROPIAT

.r,: t|1..-

umani ca avAnd trei inveliguri,in mare parte aseminitoare tr6-surii, calului gi birjarului, cei treicolabordnd in demersul lor.

- Cum poate fi asta posibil?intrebi Evelina accentuand sur-prinderea sa gi aruncindu-i oprivire glumeafi.

- Trisura ar corespundecorpului fizic; animalul poatefi comparat cu corpul spiritual,care este matrifa gi suslinitorulfenomenelor ce ne garanteazdexistenfa frzicl., iar birjarul simbolizeazi spiritul nostru,care este adeviratul nostru sine in guvernarea mentali avie-

fii noastre. O ,,trisuri' deteriorati, asemenea celei pe caretocmai am vizut-o, ar reprezenta un trup bolnav, gi cindvehiculul devine complet nefolositor, goferul il abandoneazila groapa de fier vechi b naturii qi urci din nou pe cal, astfelincAt amindoi si poati continua cilitoria... Asta, desigur,se intAmpli in momentul morfii sau dezincarnirii. Acuminutil, corpul fizic se intoarce in firini, in timp ce spiritulnostru, imbricat intr-un vegmint de materie subtili care iicondilioneazi existenla terestri, purcede si viefuiascd in-tr-un alt plan, unde vegmAntul de materie densi nu ii maieste de niciun folos.

Evelina rAse, fbri a pierde insi din vedere respectul dato-rat interlocutorului, gi argumenti:

- O teorie ingenioasi! Vorbegti despre moarte, dar ce seintAmpli cu acest trio cdnd dormim?

- Din motive bine intemeiate, in timpul somnului fizic,cele trei elemente se odihnesc intr-o manier[ care diferd de la