training asertiv

8/9/2019 Training Asertiv

1/32

Şcoala specială nr. 1, Centru şcolar de educaţie incluzivă,

Cluj – Napoca, jud. Cluj

Dezvoltarea conduitei asertive prin EREC şi

training asertiv la elevii de 12 ani

Caiet cu activităţi

Propunător:

Profesor psihopedao R ĂILELEANU

CRISINA


2/32

!ctivitatea 1

"ă face# cunoştinţă$

Clasa! a % &a

Scopul "unda#ental! 'nsuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi de co#unicare asertivă şi

rezolvare eficientă de pro(le#e. $%iective opera&ionale!

)acilitarea recunoaşterii de către #e#(rii rupului a co#porta#entelor nonver(ale care *i

afectează pe ceilalţi+

Creşterea coeziunii *n cadrul rupului prin oferirea de feed&(ac pozitiv+

)or#area deprinderii de a oferii feed&(ac

"ă distină *ntre li#(aj asertiv, pasiv şi aresiv+

"ă&şi identifice propriul stil de co#unicare.

Strategia didactic'!

Siste# #etodologic: conversaţia, e-plicaţia, dez(ateri de rup, (rainstor#in,

Resurse #ateriale: ta(la, creta, chestionar de asertivitate

(or#e de organizare a activit'&ii elevilor: individuală, pe rupe, frontală.

Evaluarea! răspunsuri orale, o(servarea co#porta#entului individual şi a coeziunii

pe parcursul sarcinilor de rup, feed&(ac&ul oferit de elevi.

)anage#entul resurselor : 1 /vocare: 10 #inute

0& 20 #inute 3 4ealizarea sensului: 35 #inute

4eflecţia: 15 #inute

Etapele activit'&ii !

1* Evocare!

"e anunţă elevii că vor *ncepe un set de lecţii care *i va ajuta să co#unice eficient şi să

rezolve cu succes situaţiile pro(le#atice cu care se vor confrunta de&a lunul *ntreii vieţi.

Pentru *nceput, elevii sunt anunţaţi ca ur#ează o activitate care se focalizează pe calităţile

pozitive ale fiecarui elev care participă la aceste lecţii.

"e solicită un voluntar să vină *n faţa clasei. 6 se cere să se prezinte unui alt cole, acesta

tre(uind să răspundă salutului, spun7nd cu# *l chea#ă. "e solicită păstrarea contactul vizual

*ntre cei care fac cunoştinţă. 8/-: 9ună, eu sunt %ictor$;, 9ună %ictor, eu sunt "e(i;.

3


3/32

Persoana care a răspuns solicitării de a face cunoştinţă, se va prezenta unui alt cole


4/32

A "i asertiv ,nsea#n'!

⇒ "ă fii tu *nsuţi, şi să nu&ţi fie frică sau ruşine de asta

⇒ "ă fii conştient de calităţile şi defectele tale

⇒ "ă ştii ce vrei

⇒ "ă te respecţi pe tine şi pe ceilalţi

⇒ "ă te e-pri#i clar, sincer, direct

⇒ "a fii responsa(il de opiniile şi deciziile luate.

!sertivitatea este re#ediu pentru tea#ă, ti#iditate, pasivitate.

Re"lec&ie !

Discu&ii :

Ae ce credeţi că nu co#unică# #ereu cu# ar tre(uiB

Care sunt situaţiile *n care este utilă asertivitateaB

Cu# se #anifestă asertivitatea atunci c7nd face# cunoştinţă cu o altă persoanăB

Cu# pute# să ne dă# sea#a de co#porta#entele nonver(ale care le&ar putea afecta pe cei cu care

co#unică#B

Cu# pute# să ne focaliză# pe calităţile celor cu care co#unică#B

Discu&ii individuale!

C7t eşti de direct şi asertiv atunci c7nd faci cunoştinţă cu cinevaB

e#': Prezintă&te la trei persoane *n săptă#7na aceasta. r#ăreşte&te cu# te&ai descurcat şi ce ţi&a

plăcut la #odul *n care ţi&a răspuns cealaltă persoană.

(eed-%ac.-ul o"erit de elevi! li se cere elevilor să noteze pe o h7rtie, fără să *şi scrie nu#ele: un

lucru *nvăţat astăzi, o *ntre(are referitoare la su(iect,un co#entariu.

2


5/32

Chestionar de asertivitate

0

!proape niciodată c7teodată !proape*ntotdeauna

& pot săi e-pri# cinstitsenti#entele

& pot să spun N fără sa #ăacuz sau să #ă si#tvinovată

& pot să recunosc c7nd suntsupărat

& *ncerc să ăsesc cauzasupărării #ele

& aştept să cunosc toatefaptele *nainte de a lua o

decizie& critic co#porta#entulunei persoane, nu persoana

& *#i asu#responsa(ilitatea pentrusenti#entele #ele *n loc să&i *nvinuiesc pe alţii

& reuşesc săi e-pri# at7tsenti#entele pozitive c7t şi

pe cele neative

& c7nd nu sunt de acord cualtcineva nu uzez dearesiuni ver(ale

& respect drepturile altorac7nd lupt pentru ale #ele


6/32

Activitatea 2- Alegere/ alegere peste tot

$%iectiv!

"ă e-ploreze aru#entele pro şi contra pentru diversele stiluri de viaţă.

)ateriale! reviste recente, h7rtie şi #arere, un panou pentru afişare, co#pas, coli de carton,

foarfece, liniar,

Strategii şi #etode! converasaţia, (rainstor#inul, e-plicaţia

i#p alocat! 25&20 #in – evocare – 10 #in

& realizarea sensului & 35 #in

& reflecţie – 15 #in

(or#e de organizare a activit'&ii! individuală, frontală, pe rupe

D


7/32

0rocedura!

/vocare

1. "e *#part revistele elevilor şi li se cere să decupeze i#ainea unei persoane care li se pare

interesantă şi atrăătoare.

3. "e distri(uie coli de scris şi elevii sunt direcţionaţi prin inter#ediul personajului alesde ei, sărăspundă la ur#ătoarele *ntre(ări:

& nde trăieşte aceea persoanăB

& Ce fel de #uncă realizează aceea persoanăB

& Ce fel de relaţii are această persoană cu cei din jurul săuB

& Cu# se *#(racă această persoanăB

& Ce face această persoană *n ti#pul său li(erB

. /levilor li se per#ite să discute *ntre ei despre personajele alese.4ealizarea sensului

2. "e e-plică elevilor că ceea ce fiecare şi&a i#ainat despre personajul ales constituie un stil

de viaţă. "e accentuiază ideea că oa#enii au stiluri de viaţă unice pe care şi&le ale sinuri.

0. "e desenează un cerc #are pe ta(lă. "e *#parte cercul *n D secţiuni şi se notează *n fiecare

un aspect al stilului de viaţă: 4ecreare, @(iceiuri leate de sănătate, '#(răcă#inte, 4elaţii

afective, Euncă, >ocuinţă.

D. "e oranizează un (rainstor#in despre o(ţiunile pe care le are o persoană referitor lafiecare dintre aspectele stilului de viaţă #enţionate.

F. "e *#parte fiecărui elev o (ucată #are de carton şi li se cere să deseneze un cerc #are cu

ajutorul co#pasului şi să&l decupeze. "ă *#partă cercul *n şase părţi şi să treacă *n fiecare

secţiune o frază scurtă care să descrie opţiunea lor pentru cateoriile sta(ilite anterior. >i se

cere elevilor să ataşeze un (raţ de carton pe un a- care trece prin centrul cercului.

G. "e *#part elevii *n rupe de c7te 2&D persoane. )iecare elev va roti (raţul roţii sale şi apoi va

citi cu voce tare ce a scris *n secţiunea la care s&a oprit (raţul. Ceilalţi elevi vor tre(ui să

hicească cateoria din care face parte propoziţia citită 8ti#p li(er, relaţii interpersonale.

4eflecţia:

H. 'ntr(ări referitoare la conţinut:

& Puteţi să #ai ăsiţi şi alte aspecte care alcătuiesc un stil de viaţă, care ar #ai

putea fi adăuate pe 94oata stilului de viaţă;B

& /-stă unele avantaje la o(ţiunile pe care le&aţi rupat la fiecare cateorieB Aar

dezavantajeB

& C7nd faceţi unele aleeri, ar tre(ui să consideraţi doar avantajeleB "au nu#ai

dezavantajeleB !#(eleB Ae ceB

F


8/32

& /-istă vre&un stil de viaţă *n *ntrei#e pozitivB Aar neativB

15. e#'! 4ăspunde printr&o co#punere de cinci r7nduri la ur#ătoarele *ntre(ări: 9Ce părere ai

despre actualul tău stil de viaţăB Cu# este el co#parativ cu cel al fa#iliei taleB

(eed-%ac.-ul o"erit de elevi!

>i se cere elevilor să noteze pe o h7rtie, fără să *şi scrie nu#ele: un lucru *nvăţat astăzi,

*ntre(are referitoare la su(iect,

un co#entariu.

Activitatea -3ici ce este4

$%iectiv!

"ă recunoască faptul că noi nu sunte# neapărat ceea ce spun ceilalţi că sunte#.

)ateriale! o cutie de carton+ 0&D o(iecte uzuale+ h7rtie şi creioane după caz

Strategii şi #etode! converasaţia, e-plicaţia




(or#e de organizare a activit'&ii! individuală, frontală

0rocedura!

/vocare:

G


9/32

1+ "e introduc o(iectele *n cutie astfel *nc7t elevii să nu le vadă 8o(iectele utilizate pot fi: o

cretă, un (urete, un pi-, o lavetă de (u#(ac, un (iscuite. "e descrie fiecare o(iect şi li se

cere elevilor să hicească ce s&a descris.

4ealizarea sensului:

2+ "e iniţiază o discuţie letă de dificultatea nu#irii cu acurateţe a unor o(iecte nevăzutede procesul for#ării unei opinii despre o altă persoană, (az7ndu&ne doar pe ceea ce se spune

sau se face, c7nd nu pute# ştii cu siuranţă ce se află *n interiorul lor.

+ "e cere elevilor să alcătuiască propoziţii care să spun celorlalţi c7te ceva despre ei.

Propoziţiile tre(uie să *nceapă cu 9/u sunt..; şi vor fi *ncurajaţi să le co#pleteze *n c7t #ai

#ulte variante 8de e-: /u sunt *n clasa a % a+ /u sunt un elev (un+ /u sunt un (un jucător de

(aschet+ ş.a.

4eflecţia:5+ 'ntre(ări referitore la conţinut:

- ! fost dificil să denu#iţi o(iectile din cutieB Ae CeB

- Aacă cineva a denu#it reşit un o(iect a *nse#nat că persoana respectivă este

proastăB 'nsea#nă că descrierea nu era (unăB ! schi(at descrierea incorectă a o(iectului

ceea ce este o(iectul *n relitateB

- Aacă cineva reşeşte *n a percepe cine eşti tu ca persoană, se schi#(ă cu ceva ceea ce

eşti tu de faptB

- "unte# noi ceea ce cred ceilalţi că a# fiB

- Pute# schi#(a presupunirile reşiteB Pute# să ave# #ereu succes *n a face acest lucruB

- Ce pute# să ne spune# atunci c7nd şti# că cineva are o părere proastă despre noi pe

care nu o pute# schi#(aB

0. e#'! realizarea unor cartonaşe pe care să&şi noteze 9propoziţii pentru urenţele de linişte

#entală;, atunci c7nd sunt dezapro(aţi sau evaluaţi reşit de către coleii lor.


>i se cere elevilor să noteze pe o h7rtie, fără să *şi scrie nu#ele:

un lucru *nvăţat astăzi,


un co#entariu.

Activitatea 5- Unu plus unu/ plus unu+++

$%iectiv!

H


10/32

"ă recunoască faptul că oa#enii pot să se co#porte şi se vor co#porta *n

diferite #odalităţi.

)ateriale! o rolă de h7rtie, creoane sau stilouri după caz

Strategii şi #etode! converasaţia, jocul de rol

i#p alocat! 25&20 #in – evocare – 15 #in & realizarea sensului & 35 #in


(or#e de organizare a activit'&ii! individuală, *n perechi şi frontală

0rocedura!

/vocarea:

1. "e ale c7ţiva elevi pentru interpretarea pe roluri a ur#ătoarelor scenarii:

& "cenariul nr.1: n copil aduce acasă un căţel rătăcit acasă şi cere voie să&l ţină p7năce proprietarul lui va fi ăsit. Părintele se *ntrea(ă cine va avea rijă de c7ine şi se

oferă să contri(uie la *nrijirea lui+ suerează să&i facă o (aie *#preună şi *i aduce

c7inelui apă să (ea.

& "cenariul nr.3: n copil aduce acasă un căţel rătăcit acasă şi cere voie să&l ţină p7nă

ce proprietarul lui va fi ăsit. Părintele se enervează, refuză ideea de a avea un căţel

şi insistă să fie dus căţelul *napoi unde l&a ăsit copilul.


3. "e scrie pe ta(lă ur#ătoarea for#ulă:

C@EP@4?!E/N?I 8JKNA46i se cere să lucreze *n perechi pentru a scrie două

ecuaţii co#porta#entale diferite pentru două reacţii diferite la ur#ătorul scenariu cu

sf7rşitul li(er: 9?e *ntorci de la şcoală cu un (ilet de la profesoară, arăt7nd că eşti pe punctul

de a ră#7ne corient la ioloie. Părinţii tăi...; >i se cere elevilor să scrie ecuaţiile interal

pe f7şiile de h7rtie distri(uite.

0. "e dau e-e#ple de ecuaţii co#pletate şi se evaluează c7t de (ine au respectat cerinţele de pe

ta(lă.

4eflecţie:

15


11/32

Ain ce cauză s&au co#portat diferit oa#enii chear *n situaţii foarte si#ilareB

/ste rezona(il să ne aşteptă# ca oa#enii să se co#porte e-act la fel ca ecilalţiB Ae ce nuB

/ste rău su reşit dacă cineva se co#portă altfel dec7t ne&a# aştepta noi să se co#porteB

?e#ă: Aescrie un eveni#ent din viaţa ta c7nd cineva s&a co#portat cu tine altfel de c7t te aşteptai

tu. /-plică&i co#porta#entul.(eed-%ac.-ul o"erit de elevi!




un co#entariu.

Activitatea 6 - Ce ai spus7

$%iectiv!

"ă do(7ndească a(ilităţi de co#unicare interpersonale eficiente.

)ateriale! cartonaşe cu indicii+ cartonaşe cu scenarii+ patru (ucăţi #ai #ari de carton pentru

fiecare pereche de elevi+ creioane sau stilouri după caz+

Strategii şi #etode! converasaţia, jocul de rol, (rainstor#in&ul




(or#e de organizare a activit'&ii! individuală, *n rupe şi frontală

0rocedura!

/vocarea:

11


12/32

1. "e solicită patru voluntari şi se distri(uie unuia un cartonaş cu scenariu şi celorlalţi trei

cartonaşe cu indicii.

3. /levul care are un cartonaş cu scenariu va studia scenariul său şi va interpreta rolul respectiv

pentru fiecare dintre ceilalţi trei voluntari. !ceştea răspund după indiciile de pe cartonaşele

pri#ite.4ealizarea sensului:

+ "e discută fiecare rol jucat, pe #ăsură ce este prezentat, identific7nd co#porta#entele

interactive şi trec7ndu&le *n una din ur#ătoarele patru cateorii:

8er%al pozitiv 8er%al negativ

/-: 9"unt de accord.; /-: 9?aci din ură$;

9Poţi săi e-pliciB; 9!sta e o prostie$;

Nonver%al pozitiv Nonver%al negativ/-: O7(eşte /-: 'şi *ncrucişează #7inile pe piept

Aă din cap afir#ativ. Pleacă şi tr7nteşte uşa.

2. "e repetă procesul cu alţi voluntari care vor interpretan pe roluri cartonaşele cu scenarii care

au ră#as.

0. "e oranizează un (rainstor#in şi se face listă cu late co#porta#ente posi(ile care s&ar

*ncadra *n cateoriile pozitive 8ver(ale şi nonver(ale.

D. "e *#part elevii *n perchi şi li se dau patru cartonaşe oale. >i se cere să co#pună un

cartonaş cu scenariu şi cartonaşe cu indicii necesare, dar care să stipuleze doar răspunsuri

pozitive.

F. Aupă co#pletare, elevii schi#(ă *ntre ei cartonaşele realizate şi joacă pe roluri interacţiunile

scrise de ceilalţi.

G. Aupă fiecare joc de rol, se iniţiază o discuţie scurtă, identific7nd interacţiunile

co#porta#entale de#onstrate.

4eflecţia:

& Crezi că poţi să alei #odul *n care să reacţionezi şi să interacţionezi cu

ceilalţiB

& Cu# le afectează pe celălalte persoane aleerea făcută de tineB

& Care ar fi avantajele faptului că devii un actor social #ai pozitivB

?e#ă: Aescrie #odul de interacţiune socială preferat de tine.



13


13/32



un co#entariu

Ane9' : Activitatea 6

Cartonaşe cu scenarii!

?atăl tău te roaă să&l ajuţi să spele vasele, deşi nu este r7ndul tău.

)ratele tău insistă să iei al(u#ul lui favorit.

Profesorul tău spune că lucrarea ta tre(uie revizuită.

Cartonaşe cu indicii!

6NA6C66 P@O6?6%/

• Pune #ai #ulte *ntre(ări pentru a afla #ai #ulte despre ceea ce are nevoie persoana.

• "pune politicos persoanei că s&a co#is o reşeală.

• )ii de accord cu ceea ce se discută.

• "pune ceea ce crezi fără a te enerva.

6NA6C66 N/J!?6%/

•

Părăseşte locul acţiunii – pleacă pur şi si#plu.• Ceartă&te spun7nd lucruri ca 9'n nici un caz$ /şti ne(unB;

• /nervează&te.

• 4efuză să vor(eşti sau să asculţi

Activitatea ; - Rezolv'

$%iectiv!

"ă e-erseze tehnici de rezolvare pozitivă a conflictelor.

)ateriale! cartonaşe cu pro(le#eStrategii şi #etode! converasaţia, jocul de rol, (rainstor#in&ul




(or#e de organizare a activit'&ii! individuală, *n rupe şi frontală

0rocedura!/vocarea:

1


14/32

1. "e aşează elevii *n cerc+ se facilitaeză discutarea unei pro(le#e tipice cu care se confruntă ei

*n relaţiile interpersonale. "e face o listă cu aceste pro(le#e şi se trece pe ta(lă.

3. "e *#parte elveii *n rupuri de c7te trei şi li se dă c7te un cartonaş cu pro(le#e. >i se cere să

co#pleteze c7te un cartonaş cu pro(le#e. 6 se cere rupului să discute o soluţie pozitivă la

situaţia pro(le#atică. 8!cestea pot fi discutate pe roluri.4ealizarea sensului:

. "e cere elevilor să citească situaţiile pro(le#atice şi să dea e-e#ple de soluţii ăsite. Aupă

fiecare prezentare, se iniţiază o analiză a tehnicii utilizate pentru rezolvarea pro(le#ei. "e

nu#esc aceste tehnici şi se trec pe ta(lă 8e-: co#pro#isul, discuţia, distanţarea, *ncercare şi

eroare, alternativele ş.a..

4eflecţia

•

Ce fel de lucruri cauzează de o(icei pro(le#e *n relaţiiB• Care ar fi c7teva #odalităţi de a rezolva unele pro(le#e apărute *n relaţii interpersonaleB

• !i putea să faci ceva pentru a reduce nu#ărul pro(le#elelor pe care le ai cu ceilalţiB

e#'! Care este situaţia pro(le#atică cu care te confrunţi cel #ai desB Ce soluţii ai ăsit p7nă

acu#B Ce soluţii pozitive te 7ndeşti să aplici de acu# *n coloB

!ne-a& !ctivitatea D

C!4?@N!Ş/ C "6?!66 P4@>/E!?6C/

"e copiază fiecare instrucţiune pe un cartonaş separat.

1 ?u şi #a#a ta nu vă *nţeleeţi niciodată c7nd este vor(a să cădeţi de accord ce haine săcu#păraţi pentru şcoală. Nu *ţi plac de loc lucrurile pe care le cu#pără ea şi ţi&e ruşine să le

porţi.3 %rei să #eri la patinoar la sf7rşit de săptă#7nă, dar prietenii tăi refuză, chear dacă tu ai

făcut ce au vrut ei la sf7rşitul de săptă#7nă trecut..

Profesorul tău dă #ereu vina pe tine pentru tot ce se *nt7#plă *n clasă, chear dacă nu a fostvina ta.

12


15/32

2 ?atăl tău vrea să #eri cu fa#ilia *n Qee&end *ntr&o #ică vacanţă, dar tu ai vrea să #eri laziua de naştere a unui cole.

!ctivitatea F:A! – N$ )or#ul7nd şi refuz7nd ruă#inţi$

Clasa! a % &a

Scopul "unda#ental! 'nsuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi de co#unicare asertivă şirezolvare eficientă de pro(le#e.

$%iective opera&ionale!

6dentificarea *ntreii a#e ale intensităţii vocii care le sunt disponi(ile, *n

contrast cu intensitatea vocii pe care sunt deprinşi să o utilizeze.

"ă recunoască *n ce fel credinţele despre drepturile proprii influenţează

co#porta#entele.

"ă&i deter#ine pe #e#(rii rupului să *şi apreieze radul de eficienţă şi uşurinţă*n ceea ce priveşte for#ularea şi refuzul de cereri+

10


16/32

)urnizarea de infor#aţii *n ceea ce priveşte e-pri#area directă a for#ulării şi

refuzului unei cereri+ e-ersarea diferenţierii *ntre cereri şi refuzuri eficiente şi

ineficiente+

@ferirea unui siste# de credinţe referitoare la drepturile personale şi

de#onstrarea efectului pozitiv al acestora asupra co#porta#entelor.Strategia didactic'!

Siste# #etodologic: conversaţia, e-plicaţia, dez(ateri de rup, (rainstor#in,

Resurse #ateriale: ta(la, creta,

(or#e de organizare a activit'&ii elevilor: pe rupe, frontală.



)anage#entul resurselor : 1 /vocare: 10 #inute 25& 05 #inute 3 4ealizarea sensului: 35 #inute



1* Evocare!

• "e rupează elevii *n perechi, faţă *n faţă. nul dintre elevi va spune cuv7ntul Rda;

iar celălalt va răspunde cu Rnu; respect7nd intensitate vocii elevului care a spus Rda;.

?i#p de lucru: 1&3 #inute.• Persoana care spune Rda; *şi va varia intensitatea vocii de la foarte *ncet la forte tare,

iar persoana care spune Rnu; va i#ita intensitatea vocii acestuia.

• Persoanele nonasertive tind să ai(ă intensitatea vocii scăzută, pe c7nd cele aresive

au intensitatea vocii preponderent ridicată.

• Ee#(rii rupului vor fi *ncurajaţi să&şi identifice intensitatea vocii, ur#ărind *n ce

#ăsură cred că se *ncadrează *ntr&un interval cat #ai lar al acesteia.

• r#ărind nivelul intensităţii vocii persoanei care spune Rda;, persoana care spuneRnu; *şi poate da sea#a de valoarea controlului intensităţii vocii pe care acesta o

utilizează.

• Persoanele care se si#t st7njenite să revendice sau să refuze hotăr7t o cerere vor avea

ocazia să e-erseze #ai #ult acest co#porta#ent.

Realizarea sensului

• Persoanele nonasertive deseori evită să for#uleze cereri, iar daca o

fac, o fac *ntr&un #od u#il şi plin de rerete, sau ca si cu# nu s&ar aşteaptă ca

1D


17/32

ceilalţi să le *ndeplinească cererea. Ae ase#enea aceste persoane prezintă

dificultăţi *n refuzarea unei sarcini, cer7ndu&şi scuze că nu poate face faţă cererii.

• Persoanele aresive pot fi poruncitoare, coercitive şi ostile c7nd

for#ulează o cere şi pline de resenti#ente şi ostile atunci c7nd refuză o

ruă#inte.• ! for#ula şi a refuza ruă#inţi sunt părţi co#ponente ale

co#porta#entului asertiv.

• "e rupează elevii *n perechi şi li se cere asu#area unui rol la aleere: colei de

ca#eră, prieteni, vecini ş.a.. nul dintre elevi va for#ula o cerere responsa(ilă,

iar celălalt va răspunde cu RNu;. !poi schi#(ă rolurile.

• "e discută la nivelul *ntreului rup faptul că, atunci c7nd refuză# o cere nu este

de ajuns să răspunde# doar cu RNu;. "e clarifică la nivelul rupului ce altcevaşi&ar #ai dori să facă de cunoscut persoanei care a for#ulat cererea 8e-: de ce

refuză ei cererea, dorinţa de a răspunde cererii *ntr&un alt #od sau intr&un alt

ti#p.

• )iecare persoană are dreptul de aşi oraniza ti#pul, resursele #ateriale şi fizice

după (unul său plac. )iecare persoană are dreptul să for#uleze cerinţe

responsa(ile, pe de o parte si să refuze cereri, pe de altă parte.

• "e cere elevilor aşezaţi *n perechi, să refuze cerea care li s&a adresat, evit7nd săco#unice adevăratul #otiv. 8/-.: @ persoană care a fost ruată să&şi *#pru#ute

co#(ina #uzicală pentru o petrecere, poate răspunde: R%ictor, nu pot să&ţi

*#pru#ut co#(ina pentru că părinţii #ei, atunci c7nd #i&au cu#părat&o, #&au

pus să pro#it că nu o voi *#pru#uta ni#ănui.;8ceea ce este neadevărat. "au

atunci este ruată să planifice o *nt7lnire, persoana va răspunde: RChiar nu ştiu ce

voi face vineri;8ceea ce este neadevărat, persona nevoind să se *nt7lnească cu

cealaltă persoană .• Persoanele care for#ulează cererea vor persista şi vor confrunta răspunsul Rnu

pot; cu soluţii şi alternative care includ la r7ndul lor cereri. 4ăspunsurile Rnu

pot; vor fi cataloate ca fiind nesatisfăcătoare.

Re"lec&ie!

• "e clarifică co#porta#entele cataloate ca fiind #anifestări eoiste şi jinitoare

la adresa celorlalţi.

• "e e-plică necesitatea for#ulării unui refuz clar şi e-plicit.

1F


18/32

• Co#porta#entul de a for#ula cereri responsa(ile sau de a le refuza, sunt direct

influenţate de se#nificaţia atri(uită acestor co#porta#ente.

• 4ecunoaşterea propriilor drepturi de a for#ula cereri responsa(ile şi de a refuza

o cerere+ recunoaşterea a coniţiilor eronate care *i *#piedică *n realizarea

acestora.Discu&ii!

• Cu# să ne co#portă# cu persoanele care se si#t rănite de refuzul unei

ruă#inţi, *n special atunci c7nd este vor(a de o *nt7lnireB

• Cu# să ne co#portă# cu persoanele insistente, care *ntrea(ă de ce este refuzatB

8/-.: Ae ceB Nu #ă iu(eştiB

• Ce se#nificaţii pot fi atri(uite co#porta#entului de evitare de a for#ula cereriB

8/-.: RPersoana căreia #ă adresez se va si#ţi o(liată săi onoreze cererea+

persoana #ă va refuza, iar aceasta *nsea#nă că nu #ă iu(eşte pentru că eu nu

sunt destul de (ună+ Cerinţele #ele nu sunt at7t de i#portante ca să #ai deranjez

cu ele şi alte persoane+ Aacă *i cer ceva voi fi o(liată faţă de persoana

respectivă; ş.a..

• Ce coniţii se află *n spatele co#porta#entului de evitare a refuzului unei

cerinţeB 8/-.: Nu pot răni persoana respectivă *n acest fel+ nevoile #ele nu sunt

la fel de i#portante ca a celorlalţi+ /i nu #ă vor #ai iu(i+ Aacă această persoană#&a ruat, *nsea#nă că cerinţa ei este cu adevărat i#portantă, pentru că eu

for#ulez ruă#inţi doar *n astfel de cazuri+;

• "e e-ersează for#ularea şi refuzul de cereri, *ntr&un #od direct şi cinstit, fără a

recure la i#plorare sau la aşteptările #ini#e de a o(ţine cele cerute. Ae o(icei

atunci c7nd o persoană *nvaţă să refuze cereri, devin #ai deschişi *n a for#ula

cereri.

e#'! !dresaţi trei cereri rezona(ile de care vă si#ţiţi puţin st7njeniţi şi apreciaţi ce v&a plăcut din #odul cu# aţi for#ulat cererea.

)eed&(ac&ul oferit de elevi

Activitatea

Clasa! a % &a


rezolvare eficientă de pro(le#e.

$%iective opera&ionale! "ă identifice co#porta#ente specifice ascultării eficiente *n procesul de co#unicare+

1G


19/32

"ă e-e#plifice #anifestări ale ascultării


20/32

evitarea *ntreruperii persoanei care vor(eşte+

Re"lec&ia!

Discu&ii despre!

/fectele ascultării eficiente asupra co#unicării dintre oa#eni.

/fectele ascultării deficitare asupra relaţiilor interu#ane.

Eesaje trans#ise prin diverse co#porta#ente de ascultare şi nonascultare.

e#'! Notează trei ocazii *n care vei asculta asertiv *n această săptă#7nă.





un co#entariu.

Ane9a

)işa de lucru RCu# pot arăta că ascult pe cinevaB;

Ce fac c7nd ascult pe cineva care *#i vor(eşte: Ce fac c7nd nu *l ascult pe cel care *#i vor(eşte:

Activitatea = Cu# s' co#unici ,ntr-un con"lict7



$%iective opera&ionale:

35


21/32

"ă identifice trei dintre strateiile cel #ai frecvent folosite pentru a o(ţine soluţia

opti#ă *n co#unicare.

"ă analizeze eficienţa #odalităţilor de rezolvare a conflictelor+

"ă dea e-e#ple de #odalităţi de rezolvarea eficientă a conflictelor.


Siste# #etodologic: conversaţia, e-plicaţia, pro(le#atizarea

Resurse #ateriale: ta(la, creta, afiş cu cele trei #odalităţi de rezolvare eficientă a conflictelor.

(or#e de organizare a activit'&ii elevilor: individuală, pe rupe, frontală


Evocare:

• "e revăd efectele ascultării şi nonascultării asupra relaţiilor interu#ane. "e insistă asupra #esajelor

trans#ise de aceste co#porta#ente.• "e anunţă elevii că scopul activităţii este de a identifica trei strateii folosite *ntr&o co#unicare

adecvată *ntr&un conflict.

• "e defineşte conflictul ca fiind confruntarea intereselor contradictorii ale două sau #ai #ultor

persoane *ntr&o anu#ită situaţie. Conflictul adeseori *#piedică co#unicarea adecvată.

Realizarea sensului

• "e prezintă trei #odalităti de rezolvare a conflictelor:1 A6"C? PKN >! C!P?$ 3

6JN@4$ C/4/ !=?@4$

• "trateia “Discută până la capăt!” i#plică cola(orarea dintre persoanele i#plicate *n

conflict. !cestea *şi dau sea#a că niciunul nu deţine suficiente infor#aţii despre pro(le#ă.

!stfel cei doi devin aliaţi *n ăsirea unei soluţii co#une. Pentru a folosi această strateie

persoanele tre(uie să ai(ă *ncredere unul *n celălalt.

• Ignorarea sau renunţarea este utilă atunci c7nd situaţiile conflictuale sunt lipsite de

i#portanţă, sau atunci c7nd si#ţi# că discuţiile nu sunt deloc productive, ne si#ţi# prea

o(osiţi sau a#eninţaţi fizic. 6norarea este o soluţie per#anentă spre deose(ire de evitare

sau a#7nare. Aiscuţia nu #ai este reluată. 8/-.: RNu #erită să ne certă# pentru asta$;

• Cererea de ajutor este o altă strateie de rezovare opti#ă a situaţiilor conflictuale. !ceastă

strateie presupune cererea de ajutor a unei terţe persoane atunci c7nd conflictul nu poate fi

rezolvat de persoanele i#plicate. !stfel de situaşii sunt cele puternic *ncărcate e#oţional

8C7nd unul dintre parteneri nu cooperează sau c7nd unul dintre parteneri a#eninţă că

doreşte să se răz(une. /-.: R/ste o situaţie foarte dificilă pentru #ine şi cred că ne&ar ajuta

dacă a# #ai discuta cu o altă persoană;

31


22/32

• "e invită un elev voluntar să vină *n faţa clasei şi să pună piedică persoanei care ţine trainin&

ul, *n ti#p ce acesta se deplasează. "e repetă această procedură de trei ori şi se utilizează

cele trei proceduri de rezolvare a conflictelor 8disută p7nă la capăt, inoră, cere ajutor.

Re"lec&ia

• "e cere elevilor să scoată o foaie de h7rtie şi să utilizeze cele trei #odalităţi de rezovare aconflictelor, pentru anu#ite situaţii date. >i se cere sa&şi justifice răspunsul.

a Cineva *ţi ia stiloul de pe (anca ta.

( ?u te uiţi la televizor iar sora ta vrea să vizioneze alt post.

c Cineva r7de de tricoul cu care eşti *#(răcat.

d n cole de clasă te&a *njurat.

e Cineva ţi&a spart intenţionat stiloul.

• "e analizează #odalităţile de rezolvare a conflictelor propuse de elevi *n funcţia deeficienţa acestora.

• "e e-pune *ntr&un loc vizi(il afişul cu cele trei #odalităţi de rezolvare a conflictelor.

"e co#pară răspunsurile.

Aiscuţii:

Ce aţi si#ţit faţă de strateia pe care au ales&o coleii pentrua arezolva pro(le#a B

Ce tehnici sunt


23/32

Clasa! a % &a


de rezolvare eficientă a pro(le#elor.


"ă sesizeze diferenţa dintre #esajele de tip Reu; şi cele de tip Rtu;. "ă analizeze i#portanţa utilizării #esajelor de tip 9eu; *n rezolvarea conflictelor.

"ă vor(iască clar atunci c7nd se află *ntr&o situatie de conflict.

"ă construească #esaje de tip 9eu; pentru situaţii conflictuale


Siste# #etodologic: conversaţia, e-plicaţia, pro(le#atizarea

Resurse #ateriale: ta(la, creta, o eşarfă.

(or#e de organizare a activit'&ii elevilor: individuală, pe rupe, frontală)anage#entul resurselor : 1 /vocare: 15 #inute

0& 20 #inute 3 4ealizarea sensului: 30 #inute



Evocarea!

• "e revăd cele trei căi de rezolvare a conflictelor.

• "e chea#ă trei elevi voluntari *n faţa clasei. n elev se leaă la ochi cu o eşarfă. nul dintre ceilalţi

doi voluntari este ruat să se ascundă undeva *n clasă. !l treilea voluntar este ruat să&i dea elevului

leat la ochi directive să&l ăsească pe elevul care s&a ascuns p7nă ce acesta *l ăseşte. "e repetă

acest joc de c7teva ori.

Realizarea sensului!

• "e e-plică i#portanţa vor(irii clare atunci c7nd se doreşte rezolvarea unui conflict.

• "e e-plică elevilor diferenţa dintre #esajele de tip Reu; şi cele de tip Rtu;. "e accentuează

i#portanţa utilizării #esajelor de tip 9eu; *n rezolvarea conflictelor.

• Eesajele la persoana *nt7i e-pri#ă ceea ce si#te cel care trans#ite #esajul faţă de co#porta#entul

celăilalte persoane. Prin ur#are se evită judecarea şi (la#area personei. 'ntr&un astfel de #esaj,

ele#entele non&ver(ale 8tonul vocii, e-presia feţei, postura corpului tre(uie să e-pri#e o stare de

cal# şi fer#itate. Eesajele la persoana *nt7i conţin: descrierea co#porta#entului, e-pri#area

e#oţiilor personale& eu si#t&, care este efectul co#porta#entului unei persoane asupra celeilalte.

• "e chea#ă un elev *n faţă. !cesta este ruat să pună piedică persoanei care ţine trainin&ul. !cesta

va spune RE&a *nfuriat faptul că #i&ai pus piedică şi aş dori să *ncetezi a o #ai face.; "e vor nota şi

alte #odalităţi de a(ordare a acestui conflict. /-e#ple: RE&a enervat faptul că #i&ai pus piedică şi

3


24/32

aş dori să&ţi ceri iertare.;, REă si#t frustrată că tu *#i pui *n continuu piedică. Aoresc ca tu să&ţi

analizezi co#porta#entul.

• "e notează pe ta(lă două ele#ente esenţiale unei co#unicări eficiente *ntr&un conflict: 1 să spui

cu# te si#ţi şi 3 ce vreri. 8 Eă si#t SSSSS c7nd tuSSSSSSSS pentru că SSSSSSS şi eu

vreauSSSSSSS.• "e cere studenţilor să noteze cu# ar vor(i clar *n ur#ătoarele situaţii:

a n prieten ţi&a *#pru#utat (icicleta şi ţi&a adus&o *napoi av7nd o rotă dezu#flată.

( Cineva s&a (ăat *naintea ta c7nd tu stăteai la r7nd să (ei apă.

c Cineva a poreclit&o pe #a#a ta.

d "ora ta vrea să schi#(i postul la televizor.

• "e *#part elevii *n rupe de c7te cinci şi sunt ruaţi să&şi *#părtăşească răspunsurile. "e cere

rupului să ajună la un consens *n ceea ce priveşte a(ordarea situaţiilor prezentate anterior.Re"lec&ia !

• "e cere rupurilor să prezinte *n faţa clasei acordul final la care s&a ajuns *n cadrul acestora.

• Aiscuţii:

Care este diferenţa dintre un #esaj de tip Reu; şi unul de tip Rtu;B

Ae ce este #ai eficientă utilizare #esajului de tip Reu;B

e#' ! (or#uleaz' 6 enun&uri ,n care s' "oloseşti #odelul de co#unicare prezentat





un co#entariu.

32


25/32

!ctivitatea 11& A6"C?!NA P!N! >! C!P!?

Clasa! a % &a

Scopul "unda#ental! "ă achiziţioneze o serie de a(ilitaţi şi strateii de co#unicare eficientă *n

situaţii conflictuale.


să aplice o strateie e-plicită şi si#plă pentru a(ordarea non&violentă a conflictelor,

să vor(ească clar atunci c7nd se află *ntr&un conflict.


"iste# #etodoloic: conversaţia, e-plicaţia, jocul de rol.

4esurse #ateriale: ta(la, creta, fişa: RAiscută p7nă la capăt;.

)or#e de oranizare a activităţii elevilor: individuală, pe rupe, frontală


0& 20 #inute 3 4ealizarea sensului: 3F #inute



/vocarea:

• "e revăd cele trei #odalităţi de rezolvare eficientă a conflictelor şi cu# să se discute clar *ntr&un

conflict.

• "e cere unui elev să participe la un joc de rol cu persoana care susţine traininul. "uestii de te#e

pentru jocul de rol: cine a fost pe pri#ul r7nd, dacă cineva ţi&a rupt ziarul intenţionat, c7nd persoana

*n cauză *ţi restituie tricoul *#pru#utat.


• "e notează c7teva reuli care se aplică *n discutarea p7nă la capăt a unei pro(le#e."e prezintă fişa

RAiscută p7nă la capăt;

• "e *#part elevii *n rupe de c7te două persoane. "e cere elevilor să ordoneze *n funcţie de

i#portanţă cele şase reuli de pe fişa RAiscută p7nă la capăt;. "e va prezenta *n faţa clasei rezultatul

activităţilor de rup.

• "e cere fiecărui rup să preătească un joc de rol. =ocul de rol poate conţine o situaţie conflictuală

*n care să se o#ită una dintre reulile de pe fişa RAiscută p7nă la capăt;. 4estul elevilor tre(uie să

hicească ce reulă a fost o#isă.

4eflecţia:

• "e revăd reulile discuţiei p7nă la capăt.

• "e va e-pune la vedere fişa RAiscută p7nă la capăt;

30


26/32

T E)A! Relateaz' o istorie personal' ,n care &i-ai recunoscut greşeala ,n "a&a cuiva+

Cu# te-ai si#&it ,nainte/ ,n ti#pul şi dup' ce ai "'cut acest lucru

Discut' p>n' la cap't

1) Atitudine pozitivă

2) Vorbeşte calm!3) Ascultă!

4) Vorbeşte doar când îţi vine rândul!

) ecunoaşte când "reşeşti!

D /vită etichetările$

Activitatea 12

C7nd este utilă asertivitateaB

Clasa! a % &a Scopul "unda#ental! 'nsuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi de co#unicare asertivă şi



"ă identifice situaţiile *n care este utilă co#unicarea asertivă+

"ă recunoască situaţiile de criză şi să adopte o atitudine asertivă.


Siste# #etodologic: conversaţia, e-plicaţia, dez(ateri de rup, (rainstor#in,Resurse #ateriale: ta(la, creta, ane-a , ane-a 2+

(or#e de organizare a activit'&ii elevilor: individuală, pe rupe, frontală.




0& 20 #inute 3 4ealizarea sensului: 35 #inute 4eflecţia: 15 #inute


Evocarea!

• "e discută cu elevii situaţii concrete *n care asertivitatea s&a dovedit a fi

utilă, situaţii frecvente sau critice *n care s&ar i#pune o atitudine şi un

li#(aj asertiv. "e discută ce *nsea#nă să fii asertiv *n aceste situaţii.

•

"e revăd situaţiile *n care este util să spui N cu ce nu eşti de acord.4ealizarea sensului:

3D


27/32

• "e notează pe ta(lă c7teva dintre e-e#ple:

1+ c7nd ne susţine# punctul de vedere, drepturile, opiniile. 'n acest caz a fi

asertiv *nsea#nă a *nvine tea#a, *ncrederea de sine scăzută.

/-e#plu: c7nd cere# o #ărire de salariu, c7nd cere# unui profesor a#7narea unui proiect prin aru#entare riuroasă.

2+ c7nd ne arătă# e#oţiile neative+ c7nd face# un refuz. 'n acest caz a fi asertiv

*nsea#nă a for#ula o replică astfel *nc7t să nu jini#.

/-e#plu: Rnu *nt7rzia$; versus R#i&ar plăcea să vii la ti#p.;

+ c7nd ne arătă# e#oţiile pozitive, să face# co#pli#ente şi să acceptă#co#pli#ente.

5+ c7nd pune# su( se#nul *ntre(ării tradiţia, autoritatea. 'n acest caz a fi asertiv

*nsea#nă să fii responsa(il pentru criticile ce le aduci şi să&ţi e-pri#i ideea cu

care nu eşti de acord *ntr&un #od responsa(il.

/-e#plu: nu sunt de acord cu faptul că tre(uie să accept critica unui (ătr7n, deşi tradiţia

spune să fi# politicoşi cu cei v7rstnici.

6+ să faci faţă #icilor iritări *nainte ca #7nia să se acu#uleze şi să e-plodeze *n

aresivitate.

/-e#plu: spui ce te deranjează *n #o#entul respectiv, nu laşi să se adune şi pe ur#ă să ră(ufneşti.

o "e *#part elevii *n rupe de c7te trei, li se distri(uie fişa de la !ne-a 3 şi li se cere să

transfor#e afir#aţiile utiliz7nd li#(ajul responsa(ilităţii.

o "e vor oferi nişte e-e#ple situaţionale 8!ne-a + pe (aza dez(aterilor cu elevii se

vor oferi nişte soluţii din pris#a co#unicării asertive.

4eflecţia:

"e insistă asupra deprinderilor de co#unicare asertivă şi eficienţa acestora.

?e#ă: 4edă o *nt7#plare din viaţa ta *n care ţi&a fost utilă co#unicarea asertivă.





un co#entariu.

3F


28/32

Ane9a 1

'ncercaţi să transfor#aţi ur#ătoarele afir#aţii utiliz7nd li#(ajul responsa(ilităţii. Pri#a

afir#aţie este transfor#ată ca e-e#plu:8 În cazul în care elevii nu se descurcă am alcătuit răspunsuri asertive în paranteză

1. Niciodată nu suni$ !ş dori să #ă suni #ai des$

3. 'ntotdeauna *nt7rzii$ ........................................

8E&ar plăcea să *ncerci să fii #ai punctual$

8!ştept ca data viitoare să soseşti la ti#p$

. /ste o idee stupidă$ ............................................

8Nu sunt de acord *ntru&totul cu idea ta$

2. Ni#ănui nu&i pasă de #unca #ea$ ...................................

8!ş vrea ca #unca #ea să fie apreciată$

0. 'ntotdeauna #ă inori c7nd #ere# *n oraş$ ..........................

8Ei&ar plăcea să pri#esc #ai #ultă atenţie din partea ta c7nd #ere# *n oraş$

D. Pro(a(il că nu ai ti#p, dar aş avea nevoie de ajutor la te#e..............

8!ş dori să&ţi sacrifici puţin ti#p pentru a #ă ajuta la te#e

3G


29/32

Ane9a 2

"e vor da c7teva e-e#ple situaţionale critice, dificile, după care elevii vor afla varianta asertivă.

• Chiar dacă *n cele #ai #ulte cazuri nu eşti de acord cu critica, poţi conveni de co#un acord ceaccepţi din ea, aru#ent7nd de ce.

Ae e-e#plu: RPoţi să ai dreptate *n leătură cu.....; sau

R!# *nţeles cu# te si#ţi cu privire la...;

• !scultă cu atenţie şi cere clarificări p7nă punctele de vedere ale persoanei sunt

*nţelese.

)ocalizează pe pro(le#ă şi *ntrea(ă: RCe anu#e te supărăB;

• /-istă situaţii c7nd unii oa#eni nu realizează c7t de definitiv este răspunsul tău p7nă c7nd nu repeţi #esajul de #ai #ulte ori

Ae e-e#plu: RConserva asta este e-pirată şi *#i vreau (anii *napoi;

'n #o#entul *n care co#unicarea a ajuns *ntr&un i#pas, sau a#(ele persoane tind să&şi piardă

controlul asupra propriilor e#oţii:

• "chi#(ă centrarea atenţiei de pe pro(le#ă şi pune accent pe ce s&a petrecut *ntre

tine şi cealaltă persoană

Ae e-e#plu: R!# deviat de la ce era i#portant, pute# să ne *ntoarce# la ce discuta# la*nceputB;

• Aacă ai nevoie de ti#p să te 7ndeşti sau să te linişteşti, sau dacă vezi că nu se

face nici un prores, consideră că ai nevoie de o pauză. Ae e-e#plu: R!cesta este

un lucru i#portant. >asăă să #ă 7ndesc. Pute# lua o pauză de 15 #inuteB;

3H


30/32

Activitatea 1 'seşte "recven&a4$%iectiv!

"ă identifice caracteristicile sensi(ilităţii celorlalţi.

)ateriale! h7rtie, creioane după caz

Strategii şi #etode! converasaţia, jocul de rol, (rainstor#in&ul



& reflecţie – 10 #in(or#e de organizare a activit'&ii! individuală şi frontală

0rocedura!

/vocarea:

1. "e solicită voluntari pentru a juca o panto#i#ă, cer7nd clase să facă ur#ătoarele lucruri:

• 4idicaţi&vă *n picioare şi faceţi valuri #e-icane.

• !plaudaţi după ce #ereţi pe o funie i#ainară.

• 4epetaţi #işcări si#ple *n stilul 9faceţi toţi ce fac şi eu;.• O7#(iţi c7nd ridic #7na dreaptă, şi daţi din cap c7nd ridică #7na st7nă.


3. "e analizează #odul *n care persoana care face panto#i#a le&a co#unicat #esajul şi

discutaţi ce tre(uia să ştie clasa pentru a *nţelee.

. "e leaă activitatea de panto#i#ă de co#unicare şi răspuns *n relaţiile interpersonale

utiliz7nd *ntre(ări referitoare la conţinut.

2. "e cere elevilor să descrie pe cineva despre care se crede că este e-tre# de sensi(il şiresponsiv.%or include e-e#ple de lucruri pe care persoana le face şi de cu# *i face pe ceilalţi

să se si#tă. "e dau e-e#ple c7nd ter#ină.

4eflecţie:

Cu# au trans#is coleii care au făcut panto#i#a #esajul doritB

Prin ce alte #oduri ne pot trans#ite ceva ceilalţi *n viaţa de zi cu ziB

Ce tre(uie să faci tu pentru a&i putea *nţelee şi a putea răspundeB

& Cu# te si#ţi c7nd ceilalţi sunt sensi(ili la cerinţele tale şi răspund la nevoiletaleB

5


31/32

Cu# poţi fi #ai atent cu ceilalţiB

?e#ă: Propuneţi o listă de ele#ente pe care să le e-pri#i *n discuţiile cu ceilalţi.

(eed-%ac.-ul o"erit de elevi! li se cere elevilor să noteze pe o h7rtie, fără să *şi scrie nu#ele: un

lucru *nvăţat astăzi, o *ntre(are referitoare la su(iect,un co#entariu.

6>6@J4!)6/:ă(an, !. 83552, Consiliere educaţională, id metodologic pentru orele de dirigenţie "i

consiliere, /ditura P"6N/? "4>, Cluj&Napoca

CraQford, ?., U /llis, !. 81HGH. # dictionar$ o% rational emotive %eelings and &eaviours' =ouranal

of 4ational& /#otive and Conitive ehaviour ?herapV, F, &3F

Arznde, W. U AiJiuseppe, 4. 8355, id de terapie raţional(emotivă "i comportamentală,

/ditura !"C4, Cluj&Napoca.

/llis, !. 81HFD. )e &iological &asis o% uman irrationalit$. =ournal of 6ndividual PsVcholoV, 3,120&1DG

/llis, !. 81HG0. *+panding te #C-s o% rational(emotiv terap$. 6n E. = EahoneV U !. )ree#an

8/ds., Conition and psVchotherapV 8pp 1&3. NeQ Xor: Plenu#

)aupel, !., Yerric, /., "harp, P. 81HHG, #nger .anagement, # /ractical uid e, Aavid )ulton

Pu(lishers, >ondon.

Jardner, Y. 81HG. 0rames o% mind1 )e teor$ o% .ultiple Inteligence, NeQ Xor: asic oos

Jole#an, A. 81HH0. *motional inteligence 2$ it can matter more tan I3' anta# oos

Ya#(ur, A. 81HH3. )oda$-s cildren1 Creating te %uture %or a generation in crisis. ?i#es oos.

Yu(er, C. Y., aruth, >. J. 81HGH. 4atinal( emotive %amil$ terap$1 # s$stem perspective. NeQ

Xor: "priner.

Popa, ". 8355, 5cale de măsurare a convingerilor iraţionale pentru copii "i adolescenţi,

4o#anian =ournal of Conitiv and ehavioral PsVchotherapies, %ol , No 1,

p 1F&2.

4aos, 4., 81HH1. #sertive &eavior . NeQ Xor: 4outlede.

Zaren van der Oee, ?hijis, E.U "chael, >. 83553. )e relationsip o% emotional inteligence 6it

academic inteligence amd &ig %ive. /uropean =ournal of PersonalitV, 1D,

155&130

Znaus, W. 8in Press 4ational *motive *ducation1 )ends and directions' =ournal of counselin

psVcholoV

>ane. !. =.U =au(oQsi, P. 81HFD. 4esponsi&le #ssertive eaviour, Cognitive7eavioral

procedures %or trainers, 4esearch Press, 6llinois

?roQer, P., Yollin, C., 81HGD. 8and&oo9 o% social s9ills training . @-ford: Pera#on Press.

1


32/32

%ernon, !. 8355D, Consiliere în "colă, Dezvoltarea inteligenţei emoţionale, *ducaţie raţional

emotivă "i comportamentală, Clasele : ;:III, /ditura !"C4, Cluj&Napoca.

Warden, A., Christie, A. 81HHF – )eacing social &eaviour, Clasroom activities to %oster cildren-s

interpersonal a6areness, Aavid )ulton Pu(lishers, >ondon.

Waters, %. 8355, /ove"ti raţionale pentru copii, /ditura !"C4, Cluj&Napoca.

training asertiv

Documents