Training pe medierea conflictelor

Conflictele sunt distructive. Frustrarea initiala este exprimata prin semnale non-verbale si alte atitudini si comportamente specifie. Daca partile aflate in conflict admit aceste manifestari, problemele pot fi discutate, clarificate si rezolvate. Dar daca nu sunt constientizate, tensiunea dintre parti creste, rezultand in exprimarea verbala a emotiilor si a disputelor.

Starea de conflict se poate mari ducand la implicarea a mai multor persoane sau a unor institutii ce isi exprima solidaritatea pentru una din parti. In plus, conflictele pot implica si alte probleme. Prin urmare, are loc o polarizare a persoanelor implicate, fiecare concentrand-u-se pe scopurile sale si manifestand indiferenta la probeleme celuilalt. Astfel, acest conflict se poate rezolva prin implicarea unei a treia parti care are rolul de a face pace.

Mediere

dreptate facuta de o terta persoana intre doua parti aflate in conflict, respectand normele si conditiile legii, fiind privita ca o alternative legala la traditional justitie facuta de un judecator (Leaua, 2006, apud. Andronic, L., R., Stefu, I., Olteanu, Camelia, 2013).

Alternativa la rezolvarea conflictelor in Curtea de Justitie, in care se combina interesele cetatenilor si ale statului intr-un mod echilibrat, o justitie in care serveste atat cetateanul cat si statul, eliminand starea de conflict intr-un mod rapid si implicand costuri reduse.

Conform legilor medierii, aceasta nu poate avea loc decat daca mediatorul este investit de cele doua parti aflate in conflict, acesta fiind vazut ca o parte terta capabil sa faciliteze negocierile dintre ei.

Deoarece disputantii nu pot sa-si defineasca propriile probleme si sa caute solutii de rezolvare a acestora, medierea este vazuta ca o oportunitate pentru persoanele aflate in disputa de a-si exprima valorile, sentimentele si punctele de vedere implicate in alimentarea conflictului, fara a implica autoritatile judiciare.

Mediatorii nu stabiilesc cine are dreptate si cine nu, ci lasa disputantii sa isi exprime problemele pe care ii fac sa sufere, cu scopul de a facilita schimbul de clarificari.

Descrierea metodei de mediere

Conditii preliminare:o Audierile preliminare si procesul medierii trebuie realizate intr-o incapere

suficient de larga si luminata, astfel incat mediul in care are loc medierea sa faca participantii sa se simta confortabil.

o Mediatorul poate fi oricine care are efectuat un training in efectuarea medierii,

idiferent de profesia acestuia. Structura procesului de mediere

o Intalnirile preliminare cu fiecare parte a conflictului (intalnire individuala)

Dupa prezenatarea fiecaruia, ehipa de mediere / mediatorul trebuie sa explice scopul si durata intalnirii (60 – 90 minute) si ca tot ce se va discuta in acest interval de timp va ramane confidential.

Numarul de intalniri depinde de intensitatea suferintei a fiecarui disputant si dorinta acestuia de a discuta despre ea cu mediatorul / echipa de mediere.

In aceste intalniri, mediatorul asculta cu atentie intreaga poveste, cu scopul de a identifica sentimentele pe care le-a trait / traieste disputantul cand a fost implicat in conflict. Din cand in cand, disputantul este intrebat de mediator ce a simtit intr-un anumit moment al disputei.

Mediatorii actioneaza ca o “oglinda”, reflectand sentimentele experimentate de protagonistul conflictului. De asemenea, evalueaza nevoia celor implicati in conflict de a discuta unul cu altul.

o Intalnirea cu ambele parti ale conflictului

Este organizata doar atunci cand disputantii isi exprima acordul de a se intalni in prezenta mediatorului / echipei de mediere. Daca acesta conditie nu este indeplinita, atunci procesul se opreste dupa intalnirile individuale.

De asemnea, se fac prezentarile si se explica scopul si durata intalnirii si se specifica ca tot ceea ce se va discuta va ramane confidential.

Fiecare disputant este invitat sa relateze intamplare, in timp ce celalalt este rugat sa isi astepte randul fara sa il intrerupa pe celalalt.

In a doua parte a intalnirii, disputantii sunt invitati sa vorbeasca despre sentimentele pe care le-au experimentat in timpul conflictului. Li se da voie sa se intrerupa unul pe celalalt daca simt nevoia.

In aceasta etapa, sarcina mediatorului este de a-i ajuta pe cei doi aflati in conflict sa aduca la cunostinta sentimentele de dinainte, in timpul si dupa intamplarea care face subiectul discutiei. Astfel, disputantii vor trece de la faza de imputernicire – in care sentimentele celuilalt disputant nu erau cunoscute sau nu contau pentru el, la faza de recunoastere – in care fiecare realizeaza ca oponentul sau are si el sentimente si ca sunt capabili sa inteleaga aceste sentimente.

Daca acesta schimbare de pozitie are loc, mediatorul formuleaza concluziile intalnirii si multumeste pentru participare protagonistilor conflictului.

Daca schimbarea de pozitie nu are loc, dar mediatorul intuieste ca ar putea avea loc, se stabileste o alta intalnire daca partile sunt de acord.

o Urmarile medierii

Transformarea care are loc la sfarsitul inatlnirii de mediere este doar prima parte a procesului schimbarii.

Pentru a ajunge in faza finala, instaurarea pacii, este nevoie de timp pentru ca fiecare disputant sa “se distanteze” de conflictul initial.

Medierea reactiveaza canalele de comunicare intre disputanti si ii ajuta sa-si refaca legaturile. Prin imputernicire si cunoastere, mediatorul dirijeaza trecerea ce la o etapa a conflictului blocata, in care partile nu isi vorbesc intre ele, la o etapa pozitiva.

Avantajele medierii

Procedura de mediere poate fi inceputa oricand, evitand deadline-uri precum cele stipulate de lege;

Detaliile procedurii de mediere sunt avantajoase in comparativ cu procedurile juridice: data si timpul sesiunilor de mediere sunt stabilite de partile conflictului impreuna cu mediatorul;

Sesiunile de mediere sunt nelimitate pana cand partile ajung la un argument; Ia mai putin timp in rezolvarea unui conflict decat procesele juridice; Medierea are loc in medii private complet confidentiale; Stresul emotional care are loc in timpul unui conflict este mai redus comparativ

cu cel care are loc in timpul unui process juridic; Protejeaza imaginea unei companii sau a unei persoane care nu doreste ca

problemele lor sa fie expuse unui scandal public, ce poate avea consecinte negative privind atragerea de noi investitori sau refuzul unor agentii guvernamentale si caritabile in eventualitatea unor viitoare colaborari (in cazul companiilor).

Partile aflate in conflict isi pot alege mediatorul, ceea ce le da incredere in procesul de mediere;

Medierea permite cunoasterea intregului conflict intr-o maniera libera, permitand descoperirea sursei de conflict, la fel si cauza neinteleasa;

Permite rezolvarea conflictului pas cu pas; Se concluzioneaza printr-o solutie amicabila, aleasa de partile disputante;

Dupa mediere, conflictul este rezolvat si se creeaza conditiile pentru prevenirea unui alt conflict;

Este mai putin costisitoare; Daca scopul medierii nu este atins, se poate ajunge la o procedura juridica;

Dezavantajele medierii:

Medierea are o caracteristica voluntara, iar disputantii nu pot fi constransi sa ia parte la un proces de mediere fie ca este sau nu stipulata de lege;

Au loc anumite costuri aditionale in cazul unui esec, consecinta a faptului ca participantii nu ajung la o solutie de rezolvare a conflictului;

In cazul companiilor, imaginea acestora este afectata daca ele recurg la o mediere, deoarece se considera ca sunt vinoavate, chiar daca este adevarat sau nu. In astfel de conditii, solutia este de a apela la un process juridical care sa dovedeasca nevinovatia companiei; Mai mult, recurgerea la o solutie amicabila, se poate interpreta ca fiind un punct slab al unei companii.

 în domeniul răspunderii profesionale în care poate fi angajată răspunderea profesională, respectiv cauzele de malpraxis, în măsura în care prin legi speciale nu este prevăzută o altă procedură;

    e) în litigiile de muncă izvorâte din încheierea, executarea şi încetarea contractelor individuale de muncă;