transilvania impact, nr. 2

Săptămânal de Valea Jiului l Nr. 2 l vineri, 13 iulie 2012 l 20 pagini l 1 leu

www.tivj.ro l [email protected] l 0769 068 102

CMYK

CMYK

MarmuraTransilvaniei,

o afacerecondusă

la cimitir!La începutul secolului trecut, societăți

de exploatare a pietrei și marmureidin Transilvania trimiteau piatră înItalia, Germania, Austria, Ungaria.

PAGINILE 4-5

mÉ=Òaêìãìä=oÉÖÉäìáÒéêáå=qê~åë~äéáå~

Cel mai înalt drum din România se aflăîn Carpații Meridionali, făcând legă‐tura între Oltenia și Transilvania pe

culmi de peste 2000 m alt. Povestea luipoate începe din vest, de la Sebeș ‐ Alba șiare continuitate până la Bengești – Gorj,pe un traseu de 150 km.

PAGINA 11

2 Editorial

“Performanţele” notabile mar-cate cu prilejul ultimei sesiuni deBacalaureat din mioriticul plai aucreat o vâlvă pe măsură şi o ocazienesperată pentru unii de a împroşca cu concluzii vehementegeneraţia care a participat la examenul de sfârşit de liceu.

Atât presa, cât şi celelalte mijloace de informaţie au mustitzilele acestea de impresii şi cate-gorisiri de tot felul, cei mai mulţiasumându-şi cu vervă postura dearuncător cu piatra în tinerii me-taforic trecuţi prin foc şi pară. Vădau un exemplu ilustrativ în acestsens, unul care personal m-a fră-mântat şi dezamăgit deopotrivă,cules de pe platforma online Facebook şi care sună cam aşa:

“Rezultatele de la bacalaureat2012: De ce nu dă nimeni vina peelevi? Sunt o generaţie copy-paste,pur şi simplu nu pot să gândeascăsinguri, după 12 ani de şcoală! Nimeni nu le-a spus de la obraz săle f ie ruşine! Ce au învăţat timp de12 ani? Cum să stea pe net şi să seuite la f ilme? Cum să scrie agramatşi cu prescurtări numai de ei înţelese? Cum să îşi butoneze telefoanele?!”

Argumentul meu împotriva învinuirii unei generaţii este următorul: ei cu lupta lor, noi cu anoastră; să nu pretindem, aşadar,că le înţelegem eşecul, câtă vremeexperienţa noastră şcolărească afost complet diferită de cea a tine-rilor de azi. Pentru a avea idee deresorturile pe care şi-au pus bazeleeducaţiei, trebuie să ţinem cont depluricontextul social, economic,familial, de schimbările cărora autrebuit să se adaptaze din mers, demodelele şi valorile ridicate larampă în toţi aceşti ani în careprincipala lor activitate a fostaceea de a învăţa şi lua exemplu.La un simplu calcul, tinerii caremai ieri şi-au dat examenul de ba-caleaureat s-au născut în jurulanului 1994, la puţin timp după cepărinţii lor se înfruptau cu poftăneostoită din privilegiile democra-tice. Ani de maximă tranziţie,când, rând pe rând, românul şi-abăgat cablu tv, şi-a schimbat mo-bilă şi a muşcat cât l-a ţinut maxi-larul din mărul până nu demultinterzis. Aşadar, părinţii, pofticioşişi debusolaţi în faţa atâtor vitrineticsite cu toate cele au proiectat,involuntar, un apetit similar pro-priilor copii, iar schimbările mul-tiple i-au luat de-a valma pe toţi,lalolaltă, mari şi mici. Privatizările,pierderea locului de muncă,schimbarea mediului de muncă, aprofesiei, munca părintelui în stră-inătate, tabloidizarea presei, toateacestea i-au afectat deopotrivă petoţi, indiferent de vârstă. Cât des-pre controversatul curent muzicalal manelelor… Nu l-a inventat ge-neraţia care a picat BAC-ul,aceasta doar a crescut şi a evoluatpe fondul sonor al manelelor, as-

cultat de adulţi.Iată, însă, replica: protestul unuimembru al generaţiei “copypaste”,devenită în scurt timp populară peaceeaşi platformă de socializare,Facebook:

„Generaţia rataţilor! Generaţiaetnobotaniștilor! Generaţia idioţi-lor! Generaţia facebook! — Aşa necataloghează mass media şi opiniapublică din întreaga ţară în zileleacestea pe toţi care am dat Bacalau-reatul — eu le spun doar atât —RUŞINE! Ruşine tuturor!

Ruşine pentru că aţi ajuns sădaţi vina pe o generaţie crescută devoi, arătată cu degetul acum tot decătre voi! Ruşine sistemului carene-a crescut! Ruşine modelelor carene sunt promovate de mai bine de20 de ani încoace! Ruşine nouă,vouă, profesorilor, elevilor, politicie-nilor, mass-mediei, ROMÂNIEI!

Am ajuns după 20 de ani deşpagă, de modele gen Becali, Tălmă-cean şi Bianca Drăguşanu, de învă-ţământ prost manageriat, de legiprost făcute să prof ite cei puternici,de facultăţi pe pile şi pe bani dincare au ieşit generaţii întregi dedascăli care ne-au educat pe noi, ceiidioţi şi fraieri, cei care ne aflămacum în aceeaşi oală, indiferentdacă ne-am luat sau nu BAC-ul,am ajuns la o limită!

Nu mai suportăm! Refuzăm săcredem că suntem o generaţie pier-dută! Suntem defapt prima genera-ţie care va f i sacrif icată cu folos, şiasta deoarece ne-am săturat de ce seîntâmplă în ţara asta! Totul trebuiesă înceteze! Pentru asta vom ieşi înstradă şi vom cere dreptate! Ceremajutorul oamenilor corecţi, ajutorulmoral de care avem nevoie pentru aprogresa! Toată lumea este acum şo-cată de rezultatul Bacalaureatuluişi implicit de învăţământul româ-nesc. Ohh, dar ce surpriză! Cât deneaşteptat! Ce şoc! INCREDIBIL!SENZAŢIONAL!

Adică din aceşti copii care din `99până acuma li s-a schimbat pro-grama de n`șpe ori, care au intrat laliceu să dea bac din geograf ie şi s-autrezit în a 12-a că dau din f izică,aceşti copii care au văzut zi de zi latelevizor cum este încurajată prostiaşi incultura alături de băieţi cu banifăcuţi fraudulos înconjuraţi decurve semi-îmbrăcate în direct latelevizor, aceşti copii bătuţi desoartă că s-au născut într-o ţară caasta, o ţară în care e mai importantce chiloţi are Crudu decât rezulta-tele sportive şi intelectuale ale ţării,aceşti copii nu au devenit nişte geniieminesciene??? Serios??? Aceşticopii nu au intelect nici măcar câtEinstein??? DOAMNE! CE NERUŞINARE!! Măi, nemernicietnobotaniști!!! Cum puteţi ,măi,gunoaielor, măi loazelor, să nu în-văţaţi şi să intraţi fără pile şi copiatla facultăţi când aveţi atâtea modeledemne de urmat??? CUM E POSIBIL O ASEMENEA DEPRAVARE? Adică mai bine

staţi pe facebook şi pe messengerdecât să urmăriţi modelele oferite latv???

Adevărul e că de 20 de ani ne aş-teptam să iasă nişte flori de nufăr înlocuri în care nu am aruncat nicimăcar seminţe de urzică! Asta erealitatea! Vă uimeşte promovabili-tatea de la BAC? Dar de cea de latitularizări de ce nu ziceţi nimic?Ei nu-s loaze, etnobotaniști? E po-sibil să iei 1.20 la titularizare şi săte mai consideri profesor? E posibilsă iei diploma frauduloasă la SpiruHaret şi să educi apoi generaţii în-tregi? Ştiaţi că 25% din toţi profe-sorii actuali au studiile făcute laSpiru Haret? Sau asta nu e impor-tant pentru voi? Ştiaţi că suntem pepenultimul loc din Europa şi la ega-litate cu Congo la nivelul învăţă-mântului? Şi asta nu de acuma, deun an-doi, ci de aproape două dece-nii!!! Aşadar, de ce vă miraţi? De cesunteţi indignaţi? Aaaa… aveaţiimpresia că dacă le oferiţi părinţilorşi bunicilor noştrii spectacole tv ief-tine şi barbare, adevărate sugativede rating, sau dacă le cumpăraţivotul şi îi minţiţi în campanii elec-torale inf inite, noi, odraslele lor, o săf im dintr-o dată altfel?

Ei bine, suntem altfel, dar nu aşacum credeţi voi! Suntem diferiţi!Suntem diferiţi prin faptul că ştimsă spunem GATA! Gata cu adevă-ratele gunoaie din ţara asta! Nu vămai merge! Noi avem onoare şidemnitate, nu mai suntem nişteslugi în faţa voastră, iar dacă nuvom reuşi să vă schimbăm, vompleca din ţară, şi atunci să rămâneţivoi să vă plângeţi de milă! Noi, ge-neraţia etnobotaniștilor, cum nespuneţi voi, o să vă arătăm că avemmai mult curaj decât toate genera-ţiile voastre de comunişti la un loc!Reprezentăm adevărata forţă deoa-rece noi suntem VIITORUL iar voisunteţi doar nişte amărâţi care vormuri şi vor f i uitaţi de istorie! Voiaţi fost PERIOADA NEAGRĂ dinistoria acestei ţări şi aşa veţi f i ţinuţi minte, iar noi, noi suntemPRIMII! PRIMII care se revoltăîmpotriva voastră!”.

Se simte careva cu musca pecăciulă? Nu, fireşte că nu, noi nuavem nici o vină, noi suntem maibuni, mai deştepţi şi, mai ales, maicurajoşi. Sau nu?

Niciodată nu am asociat noteledin carnetul unui elev cu nivelulsău educaţional. Cum, de altfel, nupun semn de egalitate între educa-ţie şi inteligenţă. Prin urmare, re-zultatele slabe obţinute anul acestala examenul de Bacaleaureat nu-mi suscită judecăţi de valoare laadresa tinerilor, ci cu privire la sistem, la societate.

Înainte de a mă da şi eu cu“BAC-ul” prin apele sfârşitului deliceu, am învăţat la română despreteoria formelor fără fond. O teorieal cărei adevăr pare atemporal peglia românească şi a cărei funda-mentare maioresciană ar trebui să

înlocuiască jurământul depus deminiştrii Educaţiei, căci poate,doar astfel, nu ar ţine morţiş fie-care a aduce schimbări nefaste însistemul ologit al şcolii româneşti.

Aşadar: “Al doilea adevăr, și celmai însemnat, de care trebuie să nepătrundem, este acesta: forma fărăfond nu numai că nu aduce nici unfolos, dar este de-a dreptul strică-cioasă, f iindcă nimicește un mijlocputernic de cultură. Și, prin urmare,vom zice: este mai bine să nu facemo școală deloc decât să facem o școalărea, mai bine să nu facem o pinaco-tecă deloc decât să o facem lipsită dearta frumoasă; mai bine să nu facemdeloc statutele, organizarea, mem-brii onorarii și neonorați ai uneiasociațiuni decât să le facem fără caspiritul propriu de asociare să se f imanifestat cu siguranță în persoa-nele ce o compun; mai bine să nufacem deloc academii, cu secțiunilelor, cu ședințele solemne, cu discur-surile de recepțiune, cu analele pen-tru elaborate decât să le facem toateaceste fără maturitatea științif ică cesingură le dă rațiunea de a f i”(Titu Maiorescu).

NăravuriMita, şpaga este asociată mai

mult cu statutul de doctor, vameş,poliţist şi mai puţin cu cel de pro-fesor. În privinţa celui din urmă,acuzele adeverite vizează îndeo-sebi cadrele didactice universitare;mai rar auzim la televizor de mităplasată pentru motivarea absenţe-lor din catalog, sau despre cea careface apel la indulgenţa şi mărini-mia profesorului de matematică,spre exemplu. Dar microbul ăstamişună şi în acest sector, se ştieprea bine, şi nu de ieri de azi, bachiar dinainte să fie bunica fată.Câtora nu li s-a aşezat pe cap co-roniţa premiantului în urma unoratenţii generoase date învăţătoru-lui, dirigintelui etc.? În acest sens,profeţia lui Brucan e de ordinulutopicului, vor trece douăzeci deani până ce ne vom scutura de nă-ravuri abia după ce răul va fi tăiatdin rădăcină. Iar cum acest lucru epuţin spus anevoios iar generaţiatinerilor de azi e deja infectatăpână-n măduva oaselor, calea pân’la dreptate e-atât de lungă, că nicinoi şi nici copiii noştri n-avemtimp a o străbate.“Reforma trece, năravurilerămân!” (Ion Luca Caragiale)

Discrepanţe între generaţiiParcă într-o încercare continuă,

miniştrii noştri schimbă, rând pe

rând, fiecare, ce şi cum poate. Am-biţia asta s-a soldat cu o struţo-că-milă de sistem, încâlcit şidefectuos. Personal, mi-a mirosit a“împuţit” de la faza cu manualelealternative. Scrise de echipe di-verse de dascăli însărcinaţi cutreaba asta călăuzitoare de destine,manuale tipărite de edituri dife-rite, puse la dispoziţia profesorilor,urmând ca aceştia să miroasă carese dovedeşte adecvat stilului săude predare. Pe vremea mea, mate-ria era aceeaşi pentru toţi, astfelîncât părinţii puteau fi de un realajutor atunci când o problemăanume era neînţeleasă. Altfel spus,cerinţele lucrărilor, testelor, exa-menelor, nu puteau să ia prin sur-pindere pe nimeni iar regula erasimplă: înveţi şi promovezi, nu în-veţi, nu promovezi.

Dascăli incompetenţiNu generalizez. Dar ştiu că

multe catedre sunt ocupate deprofesori, învăţători care nu aufost, neapărat, mai buni decât alţiicare au candidat pentru acelaşipost. Şi la acest nivel, se practicăschimburi, licitaţii pe sub masă,oarecum mai discrete. Corupţia,sâmburele răului, există. La felcum există competenţă şi medio-critate, în proporţii variabile.

Şi ar mai fi multe de spus. Darce folos, câtă vreme nimeni nu în-cearcă, realmente, să îndrepte şi nusă suplimenteze babilonul siste-mului educaţional românesc. Dinacest punct de vedere noi, adulţiiRomâniei de astăzi, purtăm ceamai învinuibilă vină: şi anume, ceamorală.

Ce avem de făcut? Noi, genera-ţia laşilor, suntem şi vom fi exem-ple pentru cei mai tineri. Pentruînceput, haideţi să educăm altfel.Ai un copil? Opreşte televizorul,calculatorul şi aşează-te lângă el.Citeşte-i o poveste, vorbeşte-idespre zâne şi vrăjitoare, prinţi şispâni, despre bine şi rău, atrage-lînspre lectură, citiţi împreună, in-tuieşte-i talentul şi investeşte în el.N-ai copii? Tot model rămâi, celpuţin pentru altul mai mic saumai slab decât tine.

Eşti un tânăr care a picatBAC-ul? Nota aceea nu te defi-neşte, nu e parte din tine, ci dintr-un sistem defectuos. Ridică-te, învaţă, luptă şi schimbă-l înbine! Cei mai mulţi nu ne vom încrede în sistem nicicând, dar întine, mai mult ca sigur. You have abeautiful mind, whatever they say.

Claudia NICHIȚELEA

Vina cene-nvinuiește

Romania nasilor 3

Companiile energetice destat au fost transfor-mate de clasa politicăîn puşculițe de bani ale

partidelor, iar numirile în funcțiilede conducere au devenit sinecurepentru indivizii care sunt gata săslujească acest scop.

Este şi cazul Termoelectrica, so-cietate care se află la limita falimen-tului, dar ale cărei investiţii suntpăstorite de Eugen Davidoiu, unpersonaj ce are la activ mai multedosare penale.

Unele au fost muşamalizate, al-tele au fost redeschise de curând.Lucrând numai la stat – la SNLO,Ministerul Economiei, Senat şi,acum, la Termoelectrica – Davidoiua reuşit să acumuleze o avereimobiliară demnă de invidiat.De ani de zile, la Termoelectrica sefură, lucru despre carereprezentanții FMI care vin pe lanoi nu se sfiesc să vorbească deschis,dar nimeni nu dă socoteală. Cel mult, din când în când, câte undirector mai este reținut, dar esteeliberat rapid, din lipsă de probe.Nimeni nu are interesul ca acesta săvorbească. La sfârşitul anului tre-cut, la conducerea acestei companii,care va trage obloanele în scurttimp, după ce a acumulat datorii depeste 700 milioane de lei, au fostnumiţi Nicolae Şerban, în funcțiade director general, şi Eugen Davi-doiu în cea de director de investiții.Doi indivizi ale căror cariere profe-sionale nu s-au remarcat prin nimicdecât prin scandaluri, dar care auştiut să profite din plin de legăturiledin mediul politic. Transpartinice.

Trambulină pentru avansareDosarele penale ale lui Eugen

Davidoiu n-au făcut decât să-lpropulseze şi mai sus în carieraprofesională din sistemul ener-getic.

În perioada 2007-2009, el acondus Societatea Națională aLignitului Oltenia. Din aceastăpoziție s-a ales cu un dosar penal,după ce a încheiat, în 2008, pe fi-nalulmandatului său în frunteaSNLO, un contract de cesiune decreanțe către o firmă obscură, deapartament, Best RecuperareCreanțe, în valoare de 128 mil-ioane de lei. În mod straniu, înacest contract, SocietateaNaţională a Lignitului Oltenia auitat să negocieze valoarea ono-rariilor şi pe cea a comisioanelor,lăsând mână liberă recuperatoru-lui să şi le stabilească. Aşa se face că Best RecuperareCreanțe opreşte cea mai mareparte de bani, în timp ce SNLOcontinuă să fluiere a pagubă. Ul-

terior, firma de recuperarecesionează creanțele către o altăfirmă, Recovery Best Solution, iarpuțin mai târziu acțiunile acesteifirme ajung la nişte cetățeni bul-gari, evident pentru a li se pierdeurma.

Pe numele lui Davidoiu a fostdeschis la sfârşitul anului 2010 decătre DNA un dosar penal pentrupentru infracţiunea de abuz înserviciu contra intereselor pub-lice, în formă calificată. Deşi maimulte persoane implicate înaceastă afacere ajung după gratii,ce-i drept pentru o scurtăperioadă, Davidoiu reuşeste să sestrecoare, iar după mai mulți anide cercetări este scos de sub în-vinuire, sub motivația că nu existăprejudiciu, pentru că respectivulcontract de cesiune de creanțe afost anulat ulterior în instanță.Oricum, rămâne intenția, pentrucă este greu de crezut că SNLO aîncheiat din “naivitate” un con-tract de o asemenea valoareuitând să pună anumite clauze. Chiar în timpul anchetei penale,Eugen Davidoiu ajunge şeful Ser-viciului achiziții de la Senat,ofuncție tot cu lipici la bani pub-lici. După ce fusese numit la şefiaSNLO în perioada GuvernuluiTăriceanu, Eugen Davidoiureuşeşte să ajungă angajat al Sen-atului, şi nu unul oarecare, pe vre-mea cănd această instituție eracondusă de preşedintele PSD dela acea vreme, Mircea Geoană. Să mai spunem că, înainte de aajunge la Senat, Eugen Davidoiua bifat, pentru o scurtă perioadă,şi funcția de consilier în cadrulMinisterului Economiei, în tim-pul Guvernului PDL, condus deEmil Boc..

DNA atacă din nouÎn luna aprilie a acestui an,

Agenţia Naţională de Adminis-trare Fiscală a sesizat DirecţiaNaţională Anticorupţie înlegătură cu mai multe neregulidescoperite în urma unor con-troale la unităţile miniere şi ener-getice din Gorj. Potrivit unei adrese transmise deMinisterul Finanțelor, subsemnătura fostului ministru Bog-dan Drăgoi, se precizează căANAF a făcut o serie de con-troale la complexurile energeticeTurceni şi Rovinari, precum şi laSocietatea Naţională a LignituluiOltenia, iar rapoartele inspecto-rilor fiscali au ajuns pe masaprocurorilor DNA. Controaleleau vizat perioada 2007-2009, iarconcluziile au fost clare: la acesteunități s-au cheltuit ilegal zeci de

milioane de lei. Conform Ministerului Finanţelor,în ceea ce priveşte SNLO, inspec-torii ANAF au descoperit căaceastă companie şi-a majoratcheltuielile cu peste 25 milioanede lei, din care peste 24,5 mil-ioane reprezintă cheltuieli nele-gale făcute în 2009 “cu acţiunisociale, culturale şi sportive”,cheltuielile nelegale cu reclama,protocolul şi publicitatea, înacelaşi an, fiind de 170.000 de lei.În perioada 2007 - 2009, SNLO aachitat “necuvenit” suma de219.000 de lei pentru servicii decurăţenie şi supraveghere aclădirilor, peste 100.000 de leifiind plătiţi tot “necuvenit”, înaceeaşi perioadă, pentru serviciide cazare, formare şi pregătireprofesională.

ANAF a constatat şi “dimin-uarea rezultatelor financiare cusuma de aproximativ 25.186.000lei prin efectuarea de cheltuieli înafara prevederilor legale”. Minis-terul Finanţelor mai precizează căpentru perioada 2007-2009 a fostconfirmată “încheierea unor con-tracte de prestări servicii (hote-liere, bilete de odihnă şitratament, cazare, masă şilogistică) cu societăţi constituitede sindicate, fără respectareaprevederilor legale la SNLOTârgu Jiu, Complexul EnergeticTurceni şi Complexul Energetic

Rovinari”. De asemenea, ANAF a con-

statat şi “încredinţarea directă decontracte de bunuri şi servicii” decătre cele trei unităţi din mineritşi energie. Anchetele sunt în plinădesfăşurare, dar este greu de spusdacă, în final, va fi tras cineva larăspundere.

O avere considerabilăDin poziția de conducere pe

care o ocupă acum la Termoelec-trica, Eugen Davidoiu a fostobligat să-şi publice declarația deavere. O declarație care nu preaaduce cu a unui angajat lşa stat cenu a deținut şi nu deține acțuni laalte societăți, nici el şi nici alterude de gradul întâi, şi nu faceparte din consilii deadministrație.

O avere realizată exclusiv dinsalariul său şi al soției, care esteangajată la Electrica SA. Astfel,potrivit propriei sale declarații,înregistrată sub numărul163/05.01.2012la Termoelec-trica SA, familia Davidoiu deținepatru apartamente, trei în TârguJiu şi unul în Bucureşti,cumpărate în 1999, 2001, 2007 şi,respectiv, în 2009. Apartamentuldin Bucureşti include şi douăgaraje.

Nici la capitolul motorizareDavidoiu nu stă rău. Tot în 2009,un an în care criza îi lovea puter-nic pe bugetari, Eugen Davidoiu aachiziționat două autoturisme, unMercedes şi un Jeep Patriot, dupăce în 2008 mai cumpărase unVolkswagen Golf. Tot la capitolulavere mai figurează două terenuriîn Târgu Jiu, iar în alte două co-

mune mai deține un terenforestier şi unul agricol. O averecare i-ar face invidioşi pe mulțiangajaţi la stat, având în vedere căde la SNLO, conform proprieideclarații, încasa lunar 6.500 delei, fără sporuri, iar din funcțiiledeşinute ulterior, până la numireaîn conducerea Termoelectricii,salariul era mult mai mic. Despresalariul soției de la Electrica,Davidoiu este extrem de evaziv,precizând în declarația sa de averelaconic „ conform fişei fiscale”.Înainte de a fi angajată la Elec-trica, soția a lucrat şi ea,bineînțeles, tot la SNLO, de undea fost disponibilizată în 2009, pri-mind în schimb plăți compen-satorii de 29.000 lei.

Dan IONESCU – Ziarul de Investigații

Eugen Davidoiu, Termoelectrica– dosare penale şi avere imobiliară

4 Dezvaluiri

La începutul secoluluitrecut, societăți deexploatare a pietrei șimarmurei din Tran-

silvania trimiteau piatră înItalia, Germania, Austria, Un-garia. Parlamentul din Bu-dapesta, Domul din Milanodar și străzile Romei sunt pa-vate cu piatra Transilvaniei.Acum, și cele mai vechilocalități care au trăit dinpietrărie sunt pline demarmură și granit din import,iar pietrarii români dau faliment.

În anul 2003, guvernul lui

Adrian Năstase îi concesionazăzăcămintele de marmură șifabrica de la Simeria lui AdrianVideanu. A fost începutul uneiafaceri prospere pentru AdrianVideanu, care în 2008 l-a șipropulsat pe locul patru întopul celor mai bogați politi-cieni români. Din marmuraexploatată de la Rușchița șiprelucrată la Simeria s-au ridi-cat Palatul Telefoanelor, SediulFederației Române de Fotbal,Catedrala din Arad, Palatul deJustiție, Palatul Parlamentuluiși tot din zăcământul de acolos-a pavat Piața din Sibiu.

Trei ani mai târziu, mar-mura care iese de pe poartaMarmosim este tot mai puțincăutată de români, iar rampape care altă-dată ieșeauvagoanele pentru export s-adesființat. Acum Simeria esteinvadată de marmura și grani-tul adus din China, India, Ar-gentina. Deși maislabă, e mai ieftinăși asta o facevandabilă. Vechiipietrari suntdisperați, firmelelor unde au câte 3-4 angajați trimitlucrări doar în cim-itir: câteva cruci pean!

Cum a ajunsmarmura din Transilvania oafacere îngropată-ncimitir!

În Simeria , cru-cile de marmurăumplu fiecare curte, se înșirăpe la porți sau pe ogoare, caporumbul. Grădinile simerie-nilor arată și ele, ca niște cimi-tire în așteptare, iar afacerea cucruci pare că-și pune și eacruce. Pietrarii, rămași fărălocuri de muncă la Marmosim(dacă înainte de ’89 acolo lu-crau peste 1000 de oameni,acum angajații spun că suntcam 200) și-au deschis miciateliere proprii în care șlefuiescplăci decorative sau monu-mente funerare din blocurilede marmură adusă direct dincariera de al Rușchița și eaaparținând societății Mar-mosim.

Florin s-a trezit cămoștenise câteva blocuri demarmură de la tatăl lui. Aveau30-40 de ani de când stăteauacolo, așezate pe ogor. Acumdoi ani s-a hotărât să mai ia doibăieți, un gater și a început sătaie în carnea albă a marmureirămasă de la tata. Face cruci

micuțe, pentru tot buzunarul,la 500-600 de lei bucata. Areun colț de pământ la șosea, l-aîngrădit, a pus porți de sârmăcu lacăt pe ele, un scaun pen-tru nevasta care stă acolo toatăziua, la vânzare și așa speră săfacă bani din piatră seacă. „Numerge prea grozav, dar ce erasă fac? Am nimerit prost cucriza asta, dar nici marmuramea nu se strică! Dacă aașteptat atâția ani s-o tai, maiașteaptă și crucile, nu setopesc! Am învățat să avemrăbdare, aici meseria este una arăbdării. Poate între timp maitrece și gustul pentruchinezării!”

Pietrarii noștri spun asta,dar se tem. Se vede din tot cefac și ce spun că valul de im-porturi i-a pus la zid. Nu seașteptau ca între China șiRomânia să se pornescă și pia-tra. Erau obișnuiți cu marfaieftină și ușoară, cu pungile,baloanele și chiloții aduși de la

mii de kilometri, dar n-au crezut că și blocurilede piatră vor trece pestelume ca să ajungă îngrădinile de lângă ei, săle facă, iată, praf afacer-ile.

„Nu sunt de calitate”,ne spune meșterul Nico-lae, „sunt ca mozaicul pecare-l făceam noialtădată, e material tur-nat. De aia au modele șiculori de-ți iau ochii,sunt strălucitoare și demulte feluri spre deose-bire de ce avem noi. Lanoi, marmura naturală ealb și roz, atât. Dar ale

lor nu țin, nu sunt durabile!”Doar că și drumul simerie-

nilor spre marmură e tot opiatră, de încercare. „Mar-mura, continuă el, este maiieftină dacă o iei direct dincarieră decât dacă o iei de lafabrica de aici. Noi așa facem,mergem și luăm câte un blocde marmură de câteva tone dincare tăiem la gater și ne facemapoi treaba. Ieșim la 1100-1200 de lei pe tonă, în funcțiede calitate, dar e mult. Dacă așlua-o din Germania m-ar costacam 50 de euro pe tonă. Doarcă nu ne e la îndemână, nu toțiplecăm după chilipiruri prinlume! Ne-am și obișnuit să

Marmura Transilvaniei, o afacere condusă la cimitir!

În Simeria, conform administratorului Primăriei,funcționau aproape 70 de ateliere de mărmurărie cucâțiva ani în urmă. Acumînsă, numărul lor s-aînjumătățit și tot se cred preamulți pe piață pentru cât depuțină cerere mai este. A cres-cut în schimb, numărulcomercianților de plăci adusede pe alte continente, mai ief-tine și mai divers colorate.

Dezvaluiri 5lucrăm în marmura noastră,

care e de calitate. Nu ne maiputem schimba gusturile labătrânețe!”

Nicolae Borzea a lucrat 30de ani la Marmosim, după ce afost concediat, s-a apucat depropria afacere cu monumentefunerare. „O vreme a mersbine, au fost și ani buni, darodată cu criza, lucrurile auluat-o în jos de tot. Ne-auomorât chinejii, asta e! Ne-aubăgat în pământ de tot, nu maivindem nici o bucată pesăptămână. Bașca faptul că amlăsat din preț cât am putut,acum nouă nu ne mai rămânnici 100 de lei pe lucrare!”

Marmura de la Marmosimse vindea cu 500 de lei tona în2009, acum ea costă de douăori mai mult. În timp ce pe site-urile firmelor, mărmurarii dinSimeria anunță ieftiniri și cu50%.

„Noi aducem din Italia, numai stăm la mâna lui neneaVideanu, că nenea face regulilecum vrea el, are monopol! Așa,i-am arătat că nu ne pasă demonopolul lui! Am aici granitdin Italia, din India, de pestetot. E mai frumos și arecăutare. Uitați, de la Rușchițaam doar astea două plăci!” , nespune reprezentanta unui de-pozit cu desfacere de peșoșeaua Simeriei.

Aceste firme s-au instalat peDN7 chiar și în curți împrej-muite cu plasă de sârmă șiporți cu lacăte, fără a avea sedii,clădiri sau paznici. Administra-torul primăriei, Adrian Boz-dog, spune că li s-au dat înconcesiune terenuri tuturorcelor care au cerut, urmând caacolo să facă ateliere depietrărie sau depozite de des-facere, dar mulți localnici și-auamenajat „show-roomul” înfostele grădini de zarzavaturisau în curtea casei, din dorințade a trăi pe mai departe dinmeseria lor.

„În Simeria”, ne spunedoamna Maria, o bătrână caretocmai venea de la cimitir undeși-a lăsat băiatul, fost și elpietrar, „s-a trăit din piatră șidin trenuri. Aici se reparauvagoane, intrau și ieșeau zilnicpe porțile atelierelor, iar de lafabrică plecau tone demarmură. Oamenii asta știau sămuncescă: munca mâinilor i-aținut în viață.”

Acum, 80 % dintre meșteriipietrari ai Transilvanieilucrează peste hotare. Este omeserie grea, pentru care tre-buie să te pregătești 6-7 ani celpuțin, ca să-ți pună cineva daltaîn mână și blocul de marmurăîn față. Ori, cei care s-au pri-ceput la asta au plecat și facbani frumoși dincolo, câștigă70-80 de milioane pe lună,după cum spun confrații lorrămași în țară. Dacă femeilepietrarilor stau acasă și vândcruci, atunci când au ocazia,bărbații lor sunt la ateliere, cumeșterii și mai dăltuiesc câteun înger, câte un Iisus. Celemai complicate modele demonumente funerare ajung la28-30 de milioane de lei vechi,au peste 1,5 metri și 3-400 dekilograme. Pentru acestelucrări de artă cum le spun, auangajat și absolvenți deSculptură de la Academia deArte din Cluj sau București.

Italienii au mirosit și ei căafacerile cu piatră în Simeriasunt patentate de vechime, căacolo meșteșugul străvechioferă un avantaj și au deschisateliere de mobilier pentrugrădini unde fac tot felul destatuete, heruvimi, bacante,pitici sau lei de piatră. Și ei auînțeles că până și pulberea demarmură pe care o toarnă înformele lor romantice este maibună dacă o iei de la Câmpeni,din România.

Pe ulița cioplitorilor dinCluj, atelierul lui Chiș Dorel

este însemnat într-un felanume: are la poartă o satuie alui Avram Iancu, sculptatăchiar de el, din piatră de calcaradusă de la Pâglișa. A învățat sălucreze în piatră de acasă, dinsat. Tatăl său, ca și tatălcelorlalți copii erau pietrari.Mergeau cu ziua la muncă de launul la altul, ca să învețe tot ceștia fiecare meșter despremeseria sa. „Fiecare se pricepeamai bine la ceva și, ca să aflitoate secretele, mergeai pe latoți la muncă, de noaptea, pânănoaptea, așa se muncea acasă.Copiii învățau de la părinți să-și croiască o meserie, să facăceva cu mâinile lor și să facă olucrare împreună cu alții.Acum, de la bloc, ce să afle?Lucrul în piatră nu este oglumă, înveți o viață și n-ai ter-minat”, spune unul dintrepuținii pietrari care au mairămas în Cluj. Domnul Chiș afăcut și o satuie a lui Horeapentru orașul Huedin, dar șiuna a Voievodului Gelu pe carea donat-o localității Dăbâca.Doar de la Huedin a luatjumătate din banii pentru carese înțeleseseră: „dar o fost bineși așa!” Acum are curtea plinăde lucrări funerare, cele maimulte din granit de China.Doar lângă casă, rezemată ca lamuzeu este o cruce peste carestă aplecat un Iisus demarmură alb-gri, de Rușchița.Este lucrarea sa de suflet, asculptat-o singur și cândvorbește despre pietre, cruci,afaceri și mersul lumii cu noi,se uită din când în când la ea,așa cum ți-ar fura o oglindăochiul. „Nu-i așa că efrumoasă?” Granitul de China?„Ce să le faci, au venit pestenoi, au umplut piața. E bun lalucru, e negru, gri. Noi nuavem o gamă atât de variată caa lor. În plus ei au tehnologii.Lumea a avansat foarte mult.Dacă noi dădeam la daltă zileîntregi acum tai marmura culaserul, scrii în ganit și de-senezi, faci omul după poză, cuaparatul cu laser. Am angajatoameni care asta fac, lucreazăcu noua tehnologie”.

Vorbește despre carierele depiatră din Transilvania aproapecu evlavie, iar Pâglișa i se parefascinantă. De acolo poțiscoate piatra doar cu dalta șiciocanul! Ai fi putut construisate întregi, orașe. Din granitulde la Bologa puteai facestrăzile, drumurile. Aveampiatră de toate felurile, iarresursele naturale fac locuri demuncă și lucrări durabile.

Vedeți, piatra înseamnăcivilizație, istorie. E ca limba,nu piere. În ea ne rămânurmele...Se uită din nou cătreIisus din marmura de Rușchițași spune: ”Du-te și spune căvrei să cumperi un deal să facio carieră și să vezi cum mori înBucurești! Nu ți-l dă nimeni!”.

Pietrarul Turoczkai Öcsi alucrat treizeci de ani la ate-lierele de pietrărie de la Cimi-tirul Central din Cluj. Acums-a retras, îl găsești în cimitire,doar când are câte o comandă,ceva de scris pe vreo cruce. Darbăiatul lui a învățat meserie dela el și astăzi are un atelier deprelucrat piatra chiar la Viena,în Austria. „Sigur că acolomerge treaba, austriecii au uncult al pietrei, s-au întors șiacum vor totul din piatrănaturală, din marmuri. Acolosunt și unelte și bani e și gust.

Eu, dacă mă plimb pe străzi înViena văd care e din piatră dela noi. Dar vremurile acum nune sunt în avantaj, au și eiresurse și le folosesc pe ale lor”.

Potrivit istoricului VasileLechințan, cariera de piatră dela Poieni era, la începutul sec-olului trecut, un adevăratșantier industrial, dotat cumașini, ateliere. Construcțiacăii ferate Oradea – Cluj –Brașov a fost posibilă șidatorită carierei de la Poieni,care a și profitat însă de aceastăoportunitate pentru a se dez-volta puternic. Blocuri masivede piatră se exploatau și în cari-erele de la Nadăș-Leghia-Viștea. Astăzi, doar Viștea maieste o poveste vie. Dar despreea, într-un reportaj viitor.

Ruxandra HUREZEAN – Transilvania Reporter

RușchițaEste cea mai mare carieră de marmură din tară și

poate rivaliza cu oricare altele de prestigiu din Europa.Zăcământul a fost exploatat timp de o sută de ani, iarmarmura de aici a ajuns în cele mai îndepărtate orașeale lumii. Potrivit estimărilor, rezervele de marmură dincarieră ajung și la 1,8 milioane de metri cubi. Cariera seaflă în nordul judetului Caraș-Severin, la 10 kilometrinord-vest de comuna Rușca Montană. Stația CFR ceamai apropiata de Rușchita este Voislova, iar fabrica deprelucrare se află la Simeria. Marmura de România esteconsiderată mai tare chiar și decât cea de la Carrara.Chiar și celebrul vultur din Birou Oval de la Casa Alba,unul dintre simbolurile americanilor, a fost sculptat înmarmura albă extrasă de la Rușchița. Marmura de aicia ajuns și în Dubai, unde a fost folosită la constructiaunui hotel dar și la refacerea Domului din Milano.

Istoria exploatării pietrei la ClujLa începutul secolului trecut și în perioada

interbelică, exploatarea pietrei era cel mai im-portant element din industria construcțiilor. Ast-fel, debutul secolului al XX-lea găsește,doar înjudețul Cluj, 70 de cariere în 53 de comune. Cal-carul se exploata la Aghireș, Baciu, Ciucea,Ciurila, Cluj, Cojocna, Florești, Gilău, Gârbău,Leghia, Mociu, Mera, Nadășu, Nădășel,Săvădisla, Suceagu, Turea, Tureni sau Viștea.Granitul se exploata din cariera de la Morlaca,marmura la Buru, dacitul la Băișoara, Păniceni,Stolna și Poieni, iar andezitul la Căpușu Mic,Dumbrava și Gilău.

6 Educatie

În judeţul Hunedoara pro-movabilitatea la examenulde Bacalaureat s-a situat

între 0% şi 100%. Astfel, în timp ce la Liceul

Teoretic din Ghelari nicimăcar un singur elev nu a pro-movat examenul, cei de laSeminarul Teologic din Pris-lop au trecut cu toţii peste exa-menul de maturitate. Unrezultat notabil au obţinut şiabsolvenţii clasei a XII-a de laColegiul Naţional “Mihai Emi-nescu” din Petroşani acolounde promovabilitatea a fostde 97%. Din acest motiv liceuldin Capitala Văii Jiului poate ficatalogat drept cel mai bunliceu din judeţul Hunedoara.“Pot să spun că am repetatperformanţa de anul trecutdeşi am coborât cu 3 procente,de la 100% la 97%, şi nu ammai avut nicio notă de 10.Consider că rezultatele foartebune se datorează calităţii su-perioare a corpului didactic şia elevilor de la liceul nostru”, adeclarat Gilbert Danciu, direc-tor Colegiul Naţional “MihaiEminescu” Petroşani.

În ceea ce priveşte celelaltelicee din Valea Jiului, promov-abilitatea s-a situat între6,57%, la Colegiul Tehnic “D.Leonida” şi 46,56%, la Liceulde Informatică, ambele dinPetroşani.

La examenul de Bacalaureat,în judeţul Hunedoara, s-au în-scris 5.145 de elevi. Dintreaceştia 1.701 au fost declaraţipromovaţi, 528 nu s-auprezentat iar 20 au fosteliminaţi în timpul concursu-lui. Rata de promovabilitate afost de 36,84%.

Liceul de Informatică – omare dezamăgire

În timp ce liceele hune-dorene s-au înscris în (cam)aceeaşi notă ca şi anul trecut,în ceea ce priveşte examenulde Bacalaureat, la Colegiul“Carmen Sylva” din Petroşanirezultatele se poate spune căau fost chiar dezastruoase. Nude alta dar, de la o promovabil-itate de aproape 100%(înregistrată anul trecut, cândun singur elev a fost “picat”),în această vară s-a ajuns la doar

46,5%.

“Nu este un dezastru, ci orealitate”

În municipiul Petroşani, cuocazia examenului de Bacalau-reat, au funcţionat două centrede examinare, la care aususţinut examenul elevii de lacele cinci licee din localitate.În ceea ce priveşte promov-abilitatea, în cele două centre,aceasta s-a situat la cote diame-tral opuse. Astfel, la unul din-tre centre procentul celordeclaraţi admişi a fost de58,77% iar la celălalt de doar20%. Cel mai bine s-a situat, carezultate, cel la care au fostînscrişi elevii de la ColegiulNaţional “Mihai Eminescu”,Colegiul Economic “Hermes”şi Liceul particular “Apollo-nius”. “Am văzut, la lucru, elevifoarte bine pregătiţi care nune-au creat niciun fel de prob-leme. Se poate spune, însă, căîntre elevii de la liceele teoret-ice şi cele tehnologice este odiscrepanţă, de pregătire,foarte mare. Să luăm de exem-plu matematica. Unii fac, pe

săptămână, 6 ore de pregătire,ceilalţi doar 2 - 3. Apoi, laliceele teoretice intră elevi careau note foarte mari, de peste 9,în timp ce la liceele tehnolog-ice intră copii cu medii de 5sau chiar 3. Cu o promovabili-tate de aproape 59% pot săspun că la acest centru ne-amînscris în rândul centrelor deexamen situate peste media peţară. Se tot spune că este vorbadespre un dezastru naţional,dar, eu pot să spun că estevorba despre o tristă realitate”,a declarat Sorin Demeter (di-rector Colegiul Tehnic “Tran-silvania” Deva), preşedintecentru examen ColegiulNaţional “Mihai Eminescu”Petroşani.

Promovabilitatea, redusăla jumătate

La centrul de examinare dela Colegiul Tehnic “D.Leonida” au participat la exa-men absolvenţii claselor a XII-a de la liceul ante - menţionatprecum şi cei de la Colegiul“Carmen Sylva”. Surprizaneplăcută a venit din parteacelor de la liceul deinformatică unde, în acest an,rata de promovabilitate ascăzut la doar 46,56%, com-parativ cu aproape 100%, anultrecut. “Eu am trecut, măbucur de acest lucru, dar îmipare rău că unii dintre colegiimei vor fi nevoiţi să-şi petreacăvacanţa învăţând. Consider căprobele de examen nu au fostunele deosebit de grele, în spe-cial cele de la limba românăsau istorie”, a spus una dintrecei 78 de “admişi” de la acestcentru. “Nu mă aşteptam să“pic”. Acesta este singurullucru pe care mai pot să-lspun”, a declarat o altă elevă dela acelaşi liceu.

“Plec dezamăgit”La Liceul industrial din

Petroşani s-au înscris la Ba-calaureat 433 de absolvenţidintre care 78 au fost declaraţireuşiţi, 307 au fost respinşi, 5au fost eliminaţi şi 43 nu s-auprezentat. “La acest centru afost înregistrat un procent depromovabilitate de doar 20%.,procent care reflectă fidelnivelul de pregătire alcandidaţilor. Probleme de-osebite nu am înregistrat, laprimele două probe, cea de-atreia aducând, însă, eliminareadin examen a 5 elevi. Am maiparticipat, de-a lungul anilor,la examene de Bacalaureat înjudeţul Hunedoara dar, cel dinacest an, mi-a lăsat un gustamar. Pot să spun că am rămas,şi plec, dezamăgit după ce amvăzut care este nivelul depregătire al elevilor de aici”, aspus profesorul universitardoctor inginer (clujean)Tiberiu Pavel Itul, preşedintelecomisiei de examen de laLiceul Industrial.

Bilanţ finalÎn cele 9 licee din Valea Jiu-

lui rata de promovabilitate afost următoarea: ColegiulNaţional “Mihai Eminescu”Petroşani – 97,03%, LiceulTeoretic Lupeni – 63%,Colegiul de Informatică “Car-men Sylva” Petroşani –46,56%, Colegiul Economic“Hermes” Petroşani – 46,38%,Colegiul Tehnic “MihaiViteazu” Vulcan – 42%,Colegiul Tehnic “ConstantinBrâncuşi” Petrila – 29%, Liceulparticular “Apollonius”Petroşani – 10%, ColegiulTehnic “Dimitrie Leonida”Petroşani – 6,56% şi GrupulŞcolar Industrial Minier Lu-peni – 6%.

Mircea NISTOR

Dezastrul de la BAC, în cifre

Rezultatatele slabeînregistrate la exa-menul de Bacalau-

reat din această vară i-au puspe gânduri şi pe diriguitoriiUniversităţii din Petroşani.

Mai exact, aceştia suntîngrijoraţi în ceea ce priveştenumărul de studenţi care voropta pentru a urma cursurileinstituţiei de învăţământ su-perior din Valea Jiului înanul şcolar 2012 – 2013.

Asta, în condiţiile în careîn acest an au renunţat dejala două specializări, tot din

lipsa studenţilor. În ciudaacestui fapt, responsabiliiUniversităţii susţin că seaşteaptă să aibă studenţi, iarlocurile să fie completate întoamnă, după cea de-a douasesiune a examenului de Ba-calaureat din acest an.

„Este un fapt evident cănumărul de înscrieri va fiinfluenţat de către promov-abilitatea redusă de la exam-enul de Bacalaureat. Acestlucru este valabil nu numaipentru noi ci pentru toateunităţile de învăţământ su-

perior din ţară. Sunt convinscă nu vor fi ocupate toatelocurile în sesiunea din vară,nici măcar cele de la buget.

Consider, totuşi, că exa-menul de Bcalaureat dinluna august va fi cu totulaltul şi numărul de potenţialistudenţi va fi, sensibil, majo-rat. Spun acest lucru ţinândcont de faptul că avem unnou ministru al Educaţieicare şi-a demonstrat val-oarea în anii în care a mai în-deplinit această funcţie”, a

declarat prof. univ. dr. ing.Aron Poantă, rectorulUniversităţii din Petroşani.

Aceeaşi părere oîmpărtăşesc şi alţireprezentanţi ai Universităţiidin Petroşani care considerăcă situaţia nu este delocfericită, dar susţin că sebazează şi pe absolvenţii dinanii anteriori, care ar puteasă se îndrepte spre instituţiade învăţământ superior dinValea Jiului.

Mircea NISTOR

Bac dezastruos, studenţi mai puţini

Social 7

Tot mai mulți tineri cadîn mrejele drogurilorîn ultimii ani, sperând

că în acest fel vor putea trăiîntr‐o lume doar a lor, încare se simt iubiți, prețuiți șipoate mai importanți.

Mihnea, de 18 ani, dinPetroșani, este unul dintretinerii care a căzut subinf luența drogurilor lanumai 14 ani. Amintindu‐șide acele vremuri, el îșiamintește de stări de feri‐cire, dar și de dorința de ascăpa de dependență. El esteunul dintre cei care a reușit.Singur. Și, sub protecția ano‐nimatului, ne‐a dezvăluittoate aceste lucruri în cadrulunui interviu.

Reporter: Cum te‐ai apu‐cat de droguri şi la ce vârstă?

Mihnea: La vârsta de 14ani. Eram în Târgu Mureş şidin cauza anturajelor ampicat şi m‐am apucat atât dedroguri cât şi de altele...Acum asta e. Toți facem gre‐şeli odată şi odată.

Reporter: Ce vârstă aiacum?

Mihnea: 18 ani.

Reporter: Descrie‐ne pescurt cum anume te‐ai apu‐cat să cosumi droguri?

Mihnea: Nu ştiu cum să‐ți spun... I‐am văzut pe ei cătrag, că sunt fericiți dupăaceea şi am zis hai să încerc

şi eu. Şi dintr‐o încercare amajuns ca dintr‐o doză mică săajung la una mai mare, şimai mare... Şi dozele creş‐teau zi de zi.

Reporter: Cum a fostprima dată când ai consu‐mat?

Mihnea: Prima oară cândam consumat a fost chiarfrumos. Am fost... Pot săspun chiar a fost frumos. Pelângă asta aveam şi o para‐noia urâtă şi vedeam totfelul de chestii în jurul meuşi deşi n‐a fost tocmai o dis‐tracție, în ziua aceea măcaram fost fericit. Avusesem oproblemă în familie şi eramsupărat. O verişoară de‐amea decedase, în plus sufe‐ream foarte mult şi dincauza unei fete, iar prieteniim‐au invitat şi mă tot în‐demnau să trag şi eu... şi amtras.

Reporter: Și ce anume aitras?

Mihnea: Am tras canna‐bis, prima oară.

Reporter: Ce altceva aimai consumat în acea pe‐rioadă?

Mihnea: Orice s‐a pututtrage. Am fumat ’’maria’’,cannabis, ’’hemp’’, ’’level’’,’’magic’’ şi multe altele. Laun moment dat am încercatşi liniuțele adică prafurile.

Reporter: Cât a durat

totul?

Mihnea: Toată prostia adurat 2 ani.

Reporter: Nu ți‐a fost răuîn tot acest timp?

Mihnea: Numai când tră‐geam ’’etno’’. De la mari‐juana şi cannabis nu am avutprobleme deosebite.

Reporter: Ce anume te‐adeterminat să te laşi?

Mihnea: Nu m‐a determi‐nat nimeni. Eu mi‐am doritasta. Am avut o chestie însuf let... o dorință puternicăde a înceta cu ele!

Reporter: Şi cum ai pro‐cedat?

Mihnea: M‐am apucat defumat. Când îi vedeam peprieteni că trageau un joint,un ’’pai’’, îmi aprideam o ți‐

gare normală şi tot aşa.Fumam câte două trei pa‐chete de țigări pe zi.

Reporter: Cum a fost înperioada imediat următoare?

Mihnea: O perioadă m‐am simțit ca naiba. Nu pu‐team să stau fără să fumez,fără să simt nevoia, fără sătrag ceva în plus pe lângă ți‐gări. După aceea am început,încetul cu încetul, să‐mirevin. Am început să joc bas‐chet şi să desfăşor alte acti‐vități.

Reporter: Dacă ai maiavea odată ocazia să te apucidin nou de droguri ai face‐o?

Mihnea: Nu! Așa din cândîn când să mai trag câte un’’pai legal’’ mai merge dar săredevin dependent categoricnu! Doar eu ştiu cât de multeam avut de suferit din cauzalor...

Reporter: Probleme desănătate cauzate de droguriai avut?

Mihnea: În general nu.Unul singur mi‐a cauzat pro‐bleme, un ’’etno’’ denumit’’cactus’’.

Reporter: Ce mesaj vreisă transmiți tinerilor care seaf lă în situații asemănă‐toare sau care sunt pur şisimplu curioşi să încercedrogurile?

Mihnea: Nu le poți îm‐păca pe toate în viață. Pro‐bleme vor fi mereu. Nuîncercați însă niciodată să văgăsiți refugiul în droguri. Văveți pierde complet simțulrealității şi veți avea extremde mult de suferit. Rămânețicu capul pe umeri, fraților!

A consemnatAna Maria ZILAI

Întreaga cantitate deproduse oferite depădure, recoltată de

pe versanţii munţilor din

Valea Jiului, ia calea ex-portului.

Dacă înainte de anul1989 o parte dintre

fructele de pădure erauprelucrate în zonă şiajungeau în borcanele cudulceaţă fabricate înRomânia, fiind destinateromânilor, dupăRevoluţie şi, în special, înultimii ani, aproape totceea ce se recoltează decătre săracii Văii pleacă„afară”, în principal, înItalia şi Germania. ÎnValea Jiului cei mainumeroşi culegători deafine, zmeură sau ciu-perci provin din rândulcelor care nu au nicioaltă sursă de venit, trăiescde azi pe mâine şi facparte dintr-o categoriesocială (etnie)defavorizată. Nu puţinisunt, însă, sunt şireprezentanţii foştilor

mineri care au fostdisponibilizaţi de-a lun-gul anilor şi care, înprezent, nu mai au un locde muncă stabil. Din feri-cire pentru Europa,numărul acestora estedeosebit de mare astfelcă, anual, zeci de tone defructe de pădure pleacăla export. „Pot să spun cătoţi culegătorii de bureţisau fructe de pădureprovin din rândul celorfără un loc de muncă. Fiecă este vorba despreşomeri, fie de foştimineri care, dupădisponibilizare, au rămasfără niciun venit. Aceştiasunt oamenii pe care nebazăm noi dar şi toatecelelalte puncte derecoltare din Valea Jiului.

Deşi nu câştigă cine ştiecât, avem oameni carevin până la noi tocmaidin Băniţa sau chiar dinUricani”, a precizat şefulunui centru amplasat învecinătatea municipiuluiPetroşani.

Centrul de colectare afructelor de pădure dinAninoasa, singuruldeţinut de DirecţiaSilvică Hunedoara înValea Jiului, a fost de-schis abia din data de 2iulie. Aici pot fi adusedoar ciuperci, respectivhribi, gălbiori şi foioşisau afine. „La ciuperci secâştigă, pe kilogram, înfuncţie de calitate şi desoi, între 2 şi 6 lei. Nusunt sume mari dar pen-tru unii reprezintă o

avere, fiind singurulcâştig pe care îl obţin.Acuma am început săprimim şi afine aşa că îşivor putea extinde dome-niul de activitate şi vorcâştiga mai mulţi bani”, aspus directorul acestuia.

Numai în cursul anu-lui trecut, din Valea Jiuluiau plecat la export, adicăîn Italia, Germania sauOlanda, câteva zeci detone de ciuperci, zmeurăsau afine. Cea mai marecantitate printre fructelede pădure recoltate în2011 în Valea Jiului areprezentat-o cea deafine negre sau roşii. Pelocurile următoare s-ausituat măceşele, murele,păducelul şi ciupercile.

Mircea NISTOR

Drogurile, mirajul unei alte lumi

Fructele de pădure din Vale iau calea Occidentului

8 Sanatate

Proiect depus laA.D.R. VEST în ca-drul Programului

Operaţional Regional; Axaprioritara 3 - ÎmbunătăţireaInfrastructuri Sociale, Do-meniul Major de Intervenţie3.1: Reabilitarea, moderniza-rea, echiparea infrastructuriiserviciilor de sănătate, codSMIS 18605.

Valoarea totală a proiectu-lui este de 19.715.800,16 lei.

Lucrări ce se vor executa:Lucrări de termoizolare

faţadă;Lucrări de termoizolare

acoperiş;Lucrări de refacere a fin-

isajelor interioare alepereţilor exteriori;

Lucrari de reparaţiifaţadă;

Reabilitarea energeticăgenerală a anvelopei clădiriiprin izolarea termică afaţadelor şi refacerea fin-isajelor, termoizolareaplanşeului sub pod şi ateraselor;

Reabilitarea curăţării radi-atoarelor şi a dotării acestoracu robinete termostatice;

Echilibrarea hidraulică areţelei de conducte deîncălzire utilizând robineţicu reglarea automată;

Reabilitarea tâmplăriei

exterioare;Modernizarea instalaţiilor

de încălzire şi iluminat;Amplasarea unei plat-

forme pentru persoanele cuhandicap locomotor înnodul central de scari;

Grupuri sanitare pentrupersoanele cu dizabilităţi lo-comotorii;

Lucrari de demolarepereţi pentru crearea denoi spaţii în conformi-tate cu normele deigienă şi cerinţele decalitate în construcţiidar şi în vederearealizării de goluri deacces;

Lucrari de gips car-ton care presupun re-alizarea de pereţi derigips carton pe struc-tura metalica, cu miezdin vată minerală pen-tru o bună izolarefonică, necesară întrespaţiile aferente ambu-latoriului;

Se vor desface toatepardoselile existente dingresie şi se va aduce lanivel suprafaţa rezultată,cu mozaicul de peholuri;

In toate încaperileholuri, scări, fişiere deevidenţă consultaţii,tratamente, săli de

aşteptare, cabinete medicale,săli de tratament, labora-toare, grupuri sanitare, se vaînlocui pardoseala existentădin mozaic, gresie cu o par-doseala speciala din PVCcauciucat , tip TARKETT;

Se vor curăţa de finisajulexistent toţi pereţii care nuau fost demolaţi;

Se vor tencui, gletui, vopsitoate suprafeţele de pereteexistente;

Pe pereţi se va aplica unfinisaj igienic, rezistent ladezinfectanţi puternici , spe-cial, cauciucat, tip TAR-KETT, cu înăltimea de1,80m, pe restul suprafeţelorde perete se vor aplicazugrăveli interioare lavabil;

Se vor curăţa de finisajulexistent toate tavanele;

Toate tavanele se vor fin-isa cu zugraveli interioarelavabile;

Se vor inlocui toate uşileinterioare cu uşi noi dinPVC sau aluminiu;

Se vor monta glafuri inte-rioare la fereste, din PVC;

Alimentarea cu apă se varealiza prin intermediul uneireţele nou proiectate, lareţeaua stradala existentă,toate traseele se vor izola cucochilii de izolaţie dinpolietilenă expandată cugrosimea de 6mm;

Se vor monta tuburi deprotecţie la trecerea con-ductelor prin planşee şi

pereţi;

Reţelele de distribuţie vor

fi echipate pe traseul lor cu

robineţi de izolare , reglaj şi

golire, conform normelor;

Toate reţelele de

distribuţie de apă rece şi

caldă vor fi izolate termic în

conformitate cu normele in

vigoare;

Izolarea fonică prin tam-

poane de cauciuc a soclului

flotant al agregatelor

hidromecanice , de ele-

mentele fixe ale constructiei;

Instalarea panourilor so-

lare presurizate separate,

pentru producerea energiei

termice, prin utilizarea en-

ergiei solare;

Dotarea încăperilor cu

aparate de aer conditionat

tip monosplit;

Instalaţie de oxigenare şi

de aer aferentă cabinetelor

ambulatoriului complet

automatizată, cu funcţionare

asistată;

Prin noile norme eu-

ropene va fi o priza de oxi-

gen la fiecare doua paturi.

Modernizarea, reabilitarea și dotareacu echipamente de specialitate a ambulatoriului

integrat al Spitalului Municipal Lupeni

Administratie 9

Luna viitoare se vatrece la umplereabazinului cu apă

din Straja, operațiuneacare va dura aproxima‐tiv trei luni, pentru catunurile de zăpadă dinstațiune să funcționezepe timpul iernii.

Primarul municipiu‐lui Lupeni, CornelResmeriță, a precizat călucrările nu vor afectaturismul de iarnă dinstațiunea montană.

”Suntem foarteavansați la partea de lu‐

crări, atât cu pârtiile,cât și cu bazinele deapă.

Toate instalațiile deapă pentru tunurile dezăpadă sunt făcute, ba‐zinul de apă urmeazăsă fie făcut, ziceți că eun stadion imens. Um‐plerea bazinului du‐rează cam două‐treiluni. Asta înseamnă cala sfârșitul lui august săîncepem să umplembazinul cu apă pentru aputea beneficia toatăiarna de apă pentruinstalațiile de zăpadă și

pentru cabane. Se factoate lucrările necesarepentru ca turiștii să fiebine primiți. Lucrărilese vor termina, pentruca stațiunea săfuncționeze va fi totulpus la punct. și anultrecut eram în lucrări,dar stațiuneafuncționa. Și anulacesta perioada aceastade 24 de luni este dato‐rită licitației care seține”, a declarat CornelResmeriță.

AnamariaNEDELCOFF

Toamna acestui an va aduceo serie de noi disponibili-zări de personal din cadrul

unităţilor miniere din Valea Jiului.

Cel puţin 250 de oameni vor finevoiţi să-şi părăsească locurilede muncă de la Compania Naţio-nală a Huilei.

Programul de disponibilizare seadresează doar salariaţilor dincele 3 unităţi miniere declaratedrept „neviabile”. Este vorba des-pre minele Petrila, Paroşeni şi

Uricani care nu vor face parte dinviitorul Complex Energetic Hu-nedoara.

Pe de altă parte, conducereaCompaniei studiază varianta po-trivit căreia salariaţii ce urmeazăsă se pensioneze în perioada ur-mătoare să nu mai beneficieze deprevederile ordonanţei referitoarela disponibilizările colective depersonal. În prezent, CNH SAPetroşani mai are circa 7.700 deangajaţi.

Mircea NISTOR

Reprezentanţii Staţiu-nii turistice Şureanudin judeţul Alba in-

tenţionează să încheie unparteneriat cu autorităţilelocale din Petrila pentrudezvoltarea turismului înzonă.

Mai exact, se doreşte con-struirea unui drum până înstaţiune, dinspre oraşul dinestul Văii dar şi construireaunui telescaun. „Cu sigu-ranţă, această colaborare arfi utilă şi pentru noi şi pen-tru ei. În primul rând s-ar

dezvolta şi oraşul Petrila iarîn al doilea rând ne-amputea extinde, din punct devedere turistic, în zona Do-braia”, a spus Dorin Cur-tean, city – manageruloraşului Petrila.

Proiectul, dacă va prindeviaţă, este menit a atrage înstaţiunea din judeţul Alba şiturişti din Valea Jiului.

Staţiunea Şureanu esteamplasată la circa 20 de kilometri de oraşul Petrila.

Mircea NISTOR

Lucrările din Straja,în fază avansată

Tot mai puţini...

Staţiunea Şureanuvrea să se extindă

10 Hunedoara noastra Puncte cardinale11

CMYK

CMYK

Județul Hunedoara se bucurăde o plurivalență a regiuniloretnofolclorice, înglobate

într‐un complex univers al obice‐iurilor şi datinilor transmise dinstrăbuni.

Un astfel de areal neîntrecutal folclorului hunedorean estereprezentat de Platoul Luncani‐lor care, alături de meleagurilemomârlanilor, pădurenilor, hațe‐ganilor, mureşenilor sau neaoşi‐lor din Zarand şi Orăştie, seremarcă printr‐un specificaparte, consacrat prin tradiție.

Drumul spre meleagurile stră‐bunilor daci urmează înşiruireasatelor limitrofe Călanului —Ohaba, Chitid şi comuna Boşo‐rod, aceasta fiind ultima locali‐tate aşezată la poalele MunțilorŞureanu, din capătul căreia asfal‐tul civilizației moderne se strâm‐torează treptat sub apăsareamuntelui şi în întovărăşirea în‐spumatelor ape ale Pârâului Luncanilor.

Câteva case înşirute de‐a lun‐gul acestui drum milenar dausenzația unui cătun miniatural,însă impresia este spulberată la o

primă cercetare a orizontului în‐gustat de munții împăduriti, go‐liți pe alocuri de poieni înmijlocul cărora se iveşte câte unacoperiş. Astfel trăiesc neaoşiiacestor meleaguri, împrăştiați peplatoul al căror nume îl poartă,grupați în cătune a căror delimi‐tare o cunosc doar ei: Alunu’, Ur‐sici, Târsa, Cioclovina şi Luncani.Cărările care constituie liantulsocializării dintre ei au fost pealocuri adâncite de utilajele fore‐stiere, a căror menire a sărăcitculmi întregi de arbori seculari,lăsând în urma lor cioturi şicrengi uscate, hoituri ale vegeta‐ției răpuse de aviditatea irespon‐sabilă după materia lemnoasă.

Chiar la intrare în sat ne în‐tâmpină o casă cu curte gene‐roasă, la marginea căreia curgşiroaiele limpezi ale pârâului. Nudegeaba şi‐a ales gospodarulaceastă vatră pentru temelia casei— el este morarul acestor locuri,iar roata sa veche învârte de dece‐nii apa rece a Cioclovinei, cummai este numit pârâul izvorât dinmăruntaiele acestor munți. Chiardacă misiunea acestei mori a scă‐zut în importanță în ultimii ani,prin apariția magazinelor care au

facilitat procurarea făinii, chiar şiastăzi, din când în când, instala‐ția veche este pusă în funcțiunepentru a mărunți cerealele oferitedrept hrană animalelor. Inițial,roata acestei mori a fost con‐struită din lemn, apoi din cără‐midă acoperită cu țiglă,conservată în timp grație pasiuniiproprietarului său.

Continuăm ascensiunea prinsatul luncănenilor, pe a căruiuliță rar întâlnim picior de om.La un moment dat întâlnim unindicator pe marginea drumului,care ne îndrumă spre vestigiileantice ale cetății Piatra Roşie.Aceasta făcea parte din sistemulde fortificații care apăra capitalaregatului dac de la SarmizegetusaRegia. Prin amplasarea ei geogra‐fică, cetatea controla accesul spreGrădiştea de Munte dinspre ValeaStreiului. Alăturarea cetății cusatul Luncani nu este întâmplă‐toare, în perimetrul acestuiafiind descoperite pe parcursultimpului urme ale unei aşezăridacice. Urcuşul spre cetate esteîntovărăşit parțial de fânețele lo‐calnicilor, afundându‐se ulteriorîn pădurea de fag. Cetatea se dez‐văluie sub forma unor ziduriînălțate pe o stâncă uriaşă, acce‐sibilă doar dinspre est şi, în rest,înconjurată de prăpăstii.

Revenind pe firul pârâuluiCioclovina, avem de ales între aurca spre peşterile cu acelaşinume, una “uscată” şi alta “cuapă”, însă optăm să vizităm satulUrsici, ale cărui case domină fie‐care dealul său. Pe aceste melea‐guri, confortul electricitățiilipseşte cu desăvârşire, chibzuițiicomunității procurându‐şi, carecum a putut, generatoare elec‐trice care să le mai luminezepuțin existența patriarhală. Câtdespre autoturisme sau utilajeagricole, în marea lor majoritatecu motoare puternice, de teren,acestea sunt lăsate în poieni aş‐ternute la baza versanților împă‐duriți, sau pe vreo culme maidomoală.

Locuitorii autentici ai acestorcătune par deosebiți la chip fațăde orăşenii veniți în scop recrea‐tiv pe aceste meleaguri. Voiniciaşi sănătatea neaoşilor luncănenirăzbat prin obrajii rumeni, înro‐

şiți sub asprimea vântului, ploii şivremii aprige, de munte. Hranalor este preponderent naturală,având la bază principala îndelet‐nicire a locului — păstoritul.Lapte, iaurt, smântână, unt,brânză, carne şi ouă — alimenteaflate din belşug pe mesele aces‐

tor oameni, bucuroşi de altfelatunci când în cămările lor răco‐roase poposesc alimente “exotice”aduse de la zeci de kilometri dis‐tanță, din magazinele comuneiBoşorod sau chiar din cel maiapropiat oraş (miniatural), Călan.

Privită de ochi străini, viațaacestor oameni pare lipsită degrijile şi stresul cotidian. Însărealitatea este anevoioasă şi pen‐tru ei, aceştia fiind nevoiți să par‐curgă zeci de kilometri pentrua‐şi cumpăra pâine sau cele nece‐sare în casă. Copiii răzbat, la rân‐dul lor, căi obositoare până laşcoală — fie în Boşorod sauCălan, străbatând dealuri, poteci,păduri şi grohotişuri până la celmai apropiat mijloc de transport.Iarna, căldura căminului presu‐pune căratul, tăiatul şi despicatulbutucilor de lemn, care mai apoisunt îngrămădiți în jărateculsobei pentru căldură dar şi pen‐tru ca gospodinele să‐si găteascăpe plita încinsă bucatele. Frigide‐rele nu‐şi au mare rost pe culmileLuncanilor. Brânza proaspătăeste conservată în putini cu sara‐

mură sau frământată bine cu sareşi îndesată în butoaie. Carneaprăjită stă luni de zile înecată înuntură de porc, iar brişca, nelip‐sită din buzunarele bărbaților,despică la nevoie o bucată de slă‐nină, ținută la loc de cinste în că‐mările gospodarilor. Cât despre

televizoare, radio‐uri sau calcula‐toare, internet şi alte asemenea,nici pomeneală. Din când încând, în zi de sărbătoare sau du‐minică, oamenii se mai adunăprin vecini, pentru a‐şi povestiviața, nevoile, pățaniile, pentru asocializa.

Platoul Luncanilor înfiripă oaltfel de lume. Deşi dovezile isto‐rice indică aşezări predacice înacest teritoriu, timpul pare a le‐nevi deasupra acestor munți careau constituit deopotrivă un habi‐tat fertil şi aspru pentru aceiacare l‐au ales drept casă. Cu unpotențial agroturistic însemnat,Platoul Luncanilor se dezvăluietot mai multor curioşi, amatori aiistoriei, speologiei, naturii, păciişi traiului arhaic. Un tărâm vi‐vace si peren, frântură a trecutu‐lui, simbol al identității noastre,inestimabilă comoară dacică şimostră ancestrală a naturii întoată splendoarea ei… O altfel delume, mai veche şi curată… aici,în Hunedoara noastră.

Claudia NICHIŢELEA

Incursiune înPlatoul Luncanilor Cel mai înalt drum din Ro‐

mânia se află în CarpațiiMeridionali, făcând legă‐

tura între Oltenia și Transilvaniape culmi de peste 2000 m alt.Povestea lui poate începe dinvest, de la Sebeș ‐ Alba și are con‐tinuitate până la Bengești – Gorj,pe un traseu de 150 km.

Începuturile acestui drum suntneclare, unele surse istorice indi‐când faptul că ar fi fost construitprima dată de legiunile romane învremea războaielor cu dacii, subașa‐zisa denumire de ”CoridorulIV Roman”.

Legendele spun că localnicii l‐ar fi întreținut la trecerea dintresecolele XVIII‐XIX, pe diferiteporțiuni, apoi că din rațiuni mili‐tare, prin anul 1916 germanii l‐arfi amenajat ca drum strategic, darcu certitudine se poate vorbi des‐pre acest drum, ca poziționareîntr‐o anumită epocă, în perioadainterbelică. În toamna anului1935, regele Carol al II‐lea a inau‐gurat la Poiana Sibiului deschide‐rea construirii șoselei până laNovaci, pentru a servi intereseloreconomice și turistice dintre Ar‐deal și Oltenia. Ea a fost dată înfolosință în anul 1938, dar dupăsfârșitul celui de‐al Doilea Război

Mondial nu a mai fostîntreținută. Traseul a fost folositdin vechi timpuri și de către păs‐torii din Mărginimea Sibiului careîși treceau turmele în Oltenia,creîndu‐se mai multe drumuri și

poteci pe coamele prăpăstioaseale munților.

Povestea noastră porneștedinspre Petroșani, străbătând fru‐moasele chei ale Jiețului, o operăa naturii săpată în roci cristalinepe un parcurs de 8 km pe DN 7A,spre Voineasa, o rută de interes

maxim pentru turismul montan.Pădurea îmbracă versanții ver‐

ticali, surplombați pe alocuri,valea devenind tot mai îngustă șimai umbroasă. Pâraiele de pe ver‐sante se aruncă de pe praguri di‐

rect în Jieț, dându‐i aspectul unuirâu cu ape repezi și înspumate.Treptat, șerpuirea văii se reduce,apoi în preajma gurii văii MijaMare se va parcurge o zonă deluncă, urmează zona de stânci de”la Zăganii”, valea se lărgește,vegetația forestieră acoperindtoate pantele. După ce se trecepeste pârâul Ţiganului, se zărescculmile înalte ale Parângului.Valea se lărgește, de la cantonulsilvic de la Cotul Jiețului, drumulurcă spre Pasul Groapa Seacă(1.575 m alt.) de unde comoarăspre Valea Lotrului, de aici des‐chizându‐se alte perspective detraseu.

De aici începe adevărata aven‐tură pe ceea ce acum numim mo‐derna șosea DN 67 C, până laRânca și apoi mai departe spreNovaci și Tg. Jiu.

Noi vom descrie cei maifrumoși 30 km, între Obârșia Lo‐trului și stațiunea Rânca.

Pornim, așadar, cu Parângul îndreapta și Munții Căpățânii înstânga, prin luncile Rusalin,printr‐un loc plin de molizi,urcăm spre Șaua Huluzului, susspre înălțimile munților. Drumulne duce spre Curmătura Ștefanu,unde facem un popas la StânaȘtefanu, situată la 1.630 m alt., unloc autentic ciobănesc, de la us‐tensile și decor, până la... câiniiVifor și Tarzan.

Părăsim Cășăria de la Ștefanu,pe un traseu de‐a dreptul specta‐culos, adevăratul ”Drum al rege‐lui”, Transalpina. Serpentinele seînșiruie una după alta, ducându‐

ne în locuri tot mai înalte. Ser‐pentine când mai largi, când maistrânse, flancate de abrupturistâncoase străjuiesc drumul petot acest traseu. Ștefanu, Cărbu‐nele, Muntinu, Urdele, sunt vâr‐furile semețe ale zonei.

Pârâul Cărbunele Mare își areobârșia într‐o căldare mică, zonaunde se află frumoasa Căldare aMuntinului. Șoseaua are în conti‐nuare un curs sinuos, pe lângăabrupturile prăbușite în CăldareaUrdele, pentru ca mai sus, spreest, deasupra Rezervației din Ie‐zerul Latoriței, în apropierea dru‐mului, să observăm strălucireaoglinzii celor două lacuri, la 1980m alt., Muntinul Mare și Muntinul Mic.

După ce am depășit zona Mun‐tinului, drumul ocolește obârșiaizvoarelor Urdele, trecând printr‐o porțiune de nivel de unde sepoate admira Vf. Cărbunele (2.162m alt.), apoi se ajunge pe un pla‐tou de belvedere în Șaua Urdele,cu minunate imagini înspre vâr‐furile Mohoru (2.332 m alt.),Pleșcoaia (2.250 m alt.), SeteaMare (2.365 m alt.), loc unde deja

au apărut primele semne ale im‐plantării turismului comercial.

Părăsim acest platou și urmă‐rim panglica de asfalt, cu urcușuriși serpentine, la ”concurență” cualergători solitari, până spreculmi mai înalte.

Ajungem în cel mai înalt punctal Transalpinei, Pasul Urdele. Pri‐vind retrospectiv, ne vine înminte faptul că pe acest drum auputut circula, în condiții extremde grele, în anii `30, automobile.Practic, de‐o parte și de alta adrumului rămâi copleșit deadmirație. O frumusețe ireală,

între cerul albastru și pajiștile cupâlcuri de flori, între stâncării,vârfuri și grohotișuri, toate în cu‐lorile oferite de natură.

Admirăm spre est culmile pre‐lungi și greoaie din crestele ple‐cate din Vârful Păpușa (2.136 malt.), spre curmătura Oltețuluiformând căldări, unele pline degrohotișuri, altele tapisate cupășuni bogate. Drumul coboarăspre Șaua Dengherului (2.035 malt.), urcă din nou spre est cătreVf. Dengherul după care în cobo‐râre se adâncește în Șaua ”LaCoasta Crucii” (2.015 m alt.), iarde pe platoul Păpușa se coboarăînspre stațiunea Rânca.

În locul unde se află azistațiunea Rânca (1.610 m alt.), înanul 1847 a luat naștere ”PlaiulNovaci” (cum erau numite în sec.XVII‐XVIII în Ţara Româneascălocurile de trecere peste munți,păzite de plăieși, acei grănicerivamali ai Carpaților) ca punct devamă și numărătoare a oilor tre‐cute de ungureni, ciobanii dinMărginimea Sibiului, pentrupășunat.

În prezent, stațiunea Rânca

aflată la 20 km de Novaci și 60km de Petroșani, pe modernulDN 67 C ‐ șoseaua ”Transalpina”este una dintre cele mai frumoasedin România, dispunând de nu‐meroase hoteluri, restaurante șipensiuni, fiind într‐o continuădezvoltare.”Drumul Regelui”,”Transalpina” sau DN 67 C, untraseu absolut fascinant, pe acesttronson de 30 km, între ObârșiaLotrului și Rânca, la care adău‐găm și drumul Petroșani –Obârșia Lotrului, pe care merităsă îl parcurgeți fără nicio reținere.

Genu TUŢU

mÉ=ÒaêìãìäoÉÖÉäìáÒ

éêáåqê~åë~äéáå~

12 Oameni si fapte

Romeo Roşia este unom frumos. Plin deviaţă, plin de vise, un

om excentric, pasiona(n)t şiexemplar.

S-a născut în anul 1957 laDeva, trăindu-şi copilăria şiadolescenţa pe meleagurilesimeriene, pe malul Mureşului,ale cărui ape au fost părtaşe anide-a rândul năzuinţelortânărului de a prinde aripi. Lapropriu. De mic obişnuia săprivească aparatele de zborcare survolau aerodromulSăuleşti, iar aceasta avea sădevină marea pasiune a vieţiisale – înaltul, slava cerului,nemărginirea. Începând cuanul 1975, ambiţiosul Romeoa făcut cursuri de paraşutism,planorism şi zbor cu motor. Întot acest timp, muncea castrungar, însă zi de zi îşi alocaore bune pasiunii sale de azbura.

În anul 1981 s-a înscris laFacultatea de Mine aUniversităţii Petroşani, însă nua urmat decât doi ani de cur-suri. Tot în acest an a înfiinţatAsociaţia Sportivă „Temerarii”şi a construit primul deltaplanîn Valea Jiului. Un an maitârziu s-a căsătorit.

A renunţat la facultatate şi s-a angajat la E.M. Petrila, însăactivitatea din subteran nu i sepotrivea. „Îmi lipsea cerul...”,povesteşte astăzi bărbatul careodinioară muncea cot la cot cuortacii din subteran, deşi cu în-treaga sa fiinţă era dăruit bolţiicereşti. A lucrat la minele dinAninoasa, Dâlja, Valea de Brazişi Uricani, timp în care şi-a ex-tins considerabil clubulînfiinţat. A început să par-ticipe, alături de colegii săipasionaţi de zbor, la diverseconcursuri naţionale, urmândca după anul 1989 să îşi

dovedească priceperea şi pestehotare.

Asociaţia Sportivă „Teme -rarii” a cucerit medalii dupămedalii, obţinând în anii 1995şi 1999 aurul şi bronzul lacampionatele de profilnaţionale. În anul 1997, înurma restructurărilor dinminerit, Romeo Roşia s-adisponibilizat, dedicându-asevieţii sportive. În plus, doi animai târziu s-a angajat la o firmălocală de turism în cadrulcăreia şi-a însuşit noţiunileteoretice necesare practicăriiprofesiei de operator turistic.În anul 2000 s-a înscris la Fac-ultatea de Psihosociologie aUniversităţii din Petroşani.„Mi-am dat seama, labătrâneţe, că îmi lipseşteşcoala. Am ales acest profil,fiindcă întotdeauna mi-aplăcut să lucrez cu oamenii”. Înacelaşi an, Romeo Roşia a

publicat prima sa carte de spe-cialitate, despre parapantismuldin România, intitulată „Man-ual de zbor cu parapanta”. Doiani mai târziu, Romeo puneabazele unui centru de infor-mare turistică şi a unei com-panii de profil.

Astăzi, Romeo estecăsătorit, are doi băieţi, estelicenţiat în psihosociologie şideţine propria sa afacere.

Acestea ar fi câteva reperedin viaţa omului RomeoRoşia. Prea puţine pentru aschiţa trecutul acestui om atâtde tânăr, fascinat de aripi, încontinuă căutare de nou, defrumos, de sublim.

„La Campionatul Europeande Parapantă, din 1996, amtrăit unul dintre cele mai pro-funde momente ale vieţii mele.Deşi nu am urcat pe podiumulcâştigătorilor, am fost atât deemoţionat atunci când s-a cân-tat imnul României! Aceastăsecvenţă mi-a rămas adâncîntipărită în suflet, a fost unuldintre acele momente care teizbesc... şi nu le poţi uita.”

Romeo s-a autocaracterizatdrept un om de acţiune, opersoană imprevizibilă, rebelă,nesupusă. Şi cu o formidabilăpoftă de viaţă... continuăm noi.Un om carismatic, o pildă viepentru cei ce nu obosesc în a-şiurma visul.

În urmă cu câţiva ani,sănătatea i-a jucat o farsă,aducându-l în pragul morţii.Deşi inima sa a fost dintot-deauna deschisă, doctorii aufost nevoiţi a o cerceta la pro-priu. Apoi l-au sfătuit să

renunţe la activităţile sportive,mai ales la zbor, pentru binelesău. Fireşte că Romeo nu i-aluat în seamă, fireşte că robiapământului a fost prea greapentru cel care a alunecat deatâtea ori pe aripile norilor. Nudemult, Romeo Roşia regretacă nu a zburat nicicând cu unavion de vânătoare. Şi totatunci, acest om nădăjduia căbăieţii săi vor survola ţărânacea grea de la o înălţime şi maimare decât culmile celesteatinse de el însuşi.

”Viaţa este pentru mine pre-cum o sfoară plină de noduri.Iar noi, oamenii, atât cât neeste lăsat de Dumnezeu sătrăim, trebuie să desfacem,rând pe rând, toate acestenoduri.” L-am întrebat dacă sesimte împlinit. Răspunsulprimit ilustrează cel mai fidelspiritul acestui om, acestuiaventurier al văzduhului care l-a căutat şi găsit pe Dumnezeuîn ceruri:

„Niciodată nu o să mă simtîmplinit. Sau atunci când voisimţi asta, cel mai probabil, voimuri. Îmi doresc să fac atât demulte lucruri... Să explorez, săcălătoresc, să zbor... Vreau maimult!”

Dragul nostru RomeoRoşia, temerar şoim alcerurilor, fie ca nodurile ce-ţileagă visul de ţărâna grea să fiecel mai uşor de desfăcut! Iardin tinereţea spiritului tău săne înfrupţi pe toţi cei care, maislabi din fire, uităm prea des săvisăm, uităm prea des săzburăm!

Claudia NICHIȚELEA

Romeo Roșia:”Vreau mai mult!”

Revenind acum laarticolul carefăcea referire la

nea Viorel în numărulprecedent al ziarului nos-tru nu îmi rămâne decâtsă vă aduc la cunoştinţăfaptul că din păcatebunul meu prieten apărăsit localitateaplecând în concediu.

Ne-a mai lăsat însă

spre deliciuldumneavoastră cei carene citiţi, câteva mostrede umor caracteristicedomniei sale care de alt-fel fiind contactat tele-fonic a afirmat că îi parerău că alipsit în timpulredactării acestui articolşi implicit în ziuapublicării sale. L-amasigurat însă că îi vom în-

mâna personal şi acestnumăr al săptămânaluluiTransilvania Impact pen-tru a se putea delecta şidânsul împreună cu citi-torii noştrii.

Ce sunt ăia“chiloți”?

Ăia de chiloteazăavioanele.

Cum se numește pemoldovenește piure-ul de cartofi?

Barabuli bătușiți.Ce e ăla “piron”?Locul de unde te

urci în tren.Cum se cheamă pe

moldovinește filmul“Loviturafulgerătoare”?

Pălitura crânșină.Dar filmul

“Războiul stelelor”?

Gâlșiavă pi șier.Cum îl numesc

moldovenii pe MihaiViteazul?

Mihaițî Bătăiosu.Cum se numește pe

moldovienește lovi-tura de colț la fotbal?

Pălitura di ungherCum se numește pe

moldovienește lovi-tura de pedeapsă?

Pălitura di osândăCum se numește pe

moldovienește gardade corp?

Străjar (din Body-guard)

Cum se numește pemoldovenește filmul“Salvați de clopoțel”?

Izbăviți ditălănguță.

Care-i treaba la

Suceava?Bei, manânci și stai

dijeaba.Care-i deviza

moldoveanului?Viața-i scurtă.

Dacă tot n-o putemlungi, hai s-o facemlată!

Ce primești la unrestaurant moldove-nesc dacă ceri “creierpane”?

Mimorie di porcprăjită.

Care e bancul cuIBM la moldoveni?

Ai biem o bere!Ce fel de anunțuri

se difuzează lametroulmoldovienesc?

Păzea ca să lichiescușili. Urmiază stația

Primăvierii, cupodișsca pi pârtiadriaptă.

Ce își scriu mainou ardelenii pepoarta în loc de“câine rău”?

Moldovean îngazdă.

Ce-ți spune ofranțuzoaică și omoldoveancă după onoapte de amor?

Franțuzoaica: “eștiun amant așa debun!”.

Moldoveanca: “alitali îs toati mobililiăștia?”

Ce se numește pemoldovenește “cam-era ascunsă”?

Cămara chitită.

Claudiu SEREA

Arta & Divertisment 13

Colindând străzile multprea încărcate de trecu‐tul simplu şi cinstit al

unui oraş încălzit din subterancu strigătele de târnăcop şi lo‐pată ale minerilor, am descope‐rit o familie de artişti.

Ioana şi Mugurel Georgescu,un cuplu care ne demonstreazăcă la Petroşani arta este încă laea acasă. Amândoi sunt prinşiîntr‐o clepsidră fără nisip caremăsoară gramul de artă. Cei dois‐au întâlnit pe portativul vieţiica două note muzicale care sunăbine împreună.

De ce spun Fabrica de culori?O spun pentru că de când intriîn curtea casei lor, eşti întâmpi‐nat de culori. Aşezată la loc decinste stă o măsuţă cu băncuţece pare că sfidează trecerea tim‐pului şi este înconjurată de pi‐rogravuri realizate de Mugurelsau primite în dar de la prieteni.

De cum intri în casă, eşti în‐tâmpinat călduros şi simpaticde căminul şi adăpostul sufle‐tesc al soţilor Georgescu. În fie‐care colţişor al celor douăîncăperi remarci părţile lor desuflet aşezate în câte o lucrare

pe care au confecţio‐nat‐o în cinstea vre‐unui moment special.

Le plac lucrurilevintage... Au creatdintr‐o cutie veche delemn o măsuţă pictatăatât de original încâtnu reuşeşti să îţi daiseama de destinaţia eiiniţială.

În timpul vizitei,doamna Georgescumi‐a încântat privi‐rea cu picturile dom‐niei sale, la

realizarea cărora a folosit o teh‐nică bazată pe folosirea cafeleişi culorilor. Printre ele, o jumă‐tate de Stradivarius îţi amin‐teşte de vechii compozitoriatunci când o priveşti îndeajunsde mult încât să te laşi cuprinsde imaginaţie.

”Raţiunea de a fi a artişti‐lor este aceea de a releva fru‐museţile lumii”, spuneaConstantin Brâncuşi pe vremeacând construia Coloana Infini‐tului la Petroşani. Când întâl‐nesc asemenea oameni pe caretotuşi umanitatea aproape îidesconsideră când vine vorba de

creaţie, nu aş vrea ca ei să ră‐mână pentru noi doar nişte ac‐tori ai unui film mut pe carenu‐l mai urmăreşte nimeni.

Lumina unor oameni ca ei nepoate face să mai uităm şi să nedesprindem preţ de câteva mo‐mente de grijile cotidiene.

Cât despre perioadavintage, ea a fost una aînfloririi culturale , operioadă de ascensiuneartistică al eului, lucrucare se întâmplă şi cuiubitorii de artă vintagedin ziua de azi, tot maimulţi la număr.

Arta nu este o eva‐dare din realitate ci ointrare în realitatea ceamai adevărată – poateîn singură realitateadevărată spunea ace‐laşi Brâncuşi.

Arta doarme‐n su‐ferinţă uneori pre‐cum diamantul încărbune. Ea se regă‐seşte în fiecare din‐tre noi însă puţinisunt cei care găsesccalea de a comu‐

nica, împreună cu ea, nouă ce‐lorlalţi, profunzimea şi natura‐leţea ei. Lansez o provocarecătre toţi cei care ar putea daviaţă oglinzii interioare a euluişi să nu contenească în a neuimi pe noi ceilalţi cu creaţiilelor artistice de orice natură ar fiele

Claudiu SEREA

Există lucruri adânci, care în lumina artei pot fi înţelese cu multmai limpede decât în lumina ştiinţei. Se spune că apa unei mări emai străvezie în lumina lunii decât în lumina soarelui.

– Lucian Blaga

FABRICA DE CULORI

Un om fără umbră (II)

14 Cultura

Mika era o fetiţă caretrăia pe-o vechestradă cu pavajul

răsucit de vreme, stradă ceaparţinea unei foste familii re-gale ce-şi avea reşedinţa la doardouă case distanţă de ea.

Reşedinţa familiei Bogoi.Aparent era o imensitate decastel, dar pe cât era de mare,pe atât era de gol şi de uitat delume. Cândva, obişnuiau să seţină seri dansante, baluri şimese festive, totul până în varaanului 1870, pe când domnulBogoi trăgea de zor din pipa saşi se odihnea pe fotoliul săucăptusit cu cea mai fină catifeadin vremea aceea.

Domnului Bogoi îi plăceasă-şi pălmuiască obrajii inainte de a se bărbieri. Unuldintre membrii clubului PPS,adică “Prieteni Pentru Soci-etate”, l-a sfătuit să facă aceastapentru a-şi pregăti pielea debărbierit. Spunea că acest trucl-a învăţat de la un alt prieten,care era membru în alt clubdin înalta societate, club ce seocupa strict cu igienacorporală a bărbaților dinfamiliile regale. Tehnicile prac-ticate în clubul acesta eraudestul de ciudate, dar pe cât deciudate erau, tot mai mulți işiarătau interesul şi se înrolau îngoana după secretele unui chipfaimos . Probabil era de vinăfaptul că acel grup era formatdin înalta clasă socială în caremembrii făceau orice pentru aieşi în evidenţă. Astfel, domnulBogoi a învăţat această tehnicăîmpreună cu multe altele.

Domnul Bogoi iubea să-şiungă bastonul cu ulei demăsline, crezând că acesta îl vaface să fie mai remarcat atuncicând intră într-o încăpere cujobenul său bine fixat pe cap şila braţ cu frumoasa luidoamnă.

Domnul Bogoi iubea să fieperiat de scame. De fiecaredată se ivea câte un linguşitorce voia să se integreze prinînaltele grupuri sociale, şi decele mai multe ori, aceştilinguşitori aveau obiceiul de aaduna aşa-zisele scame de pehainele mai marilor.

Domnul Bogoi iubea săscrie poveşti comice, inspiratde vecinul său de vis-à-vis, careplângea de ciudă că nimeni nuvenea la balul său. Vecinul, penume Slastovik, era un rus cepretindea a fi din ceva familieenglezeasca. Era disperat dupătoată cultura englezească şi ast-fel, se prefăcea a fi englez, deşiaccentul său rusesc îl demascade fiecare dată.

Între domnul Bogoi şi dom-nul Slastovik era un război per-manent, deoarece fiecareîncerca să pară cât mai elevat şisă fie mai bine cotat în înaltasocietate. Competiţia lor sedesfăşura în fiecare an în prea-jma balurilor, când domnulBogoi câştiga mereu teren,adunând la balurile sale toţioamenii de vază. DomnulBogoi spera că aşa îşi va

căsători unicul fiu, pe numeMarshall, cu vreo fatăfrumoasă, aparţinătoare a vre-unei averi şi a vreunui numemult mai bine văzut ca al său,şi astfel să urce cu o treaptămai sus în societate.

Castelul era frumos, şi maimereu se auzea muzică desărbătoare, râsete şi veselie.Dar sus, în camera întunecată apodului, se ascundea Marshall,care nu-şi dorea altceva decâtsă fie croitor şi să devină celmai faimos, nu prin numeletatălui său, ci prin măiestria siiscusinţa muncii sale. Adesea,el privea de pe geam cumMika, fata simplă de după colţ,trecea ţopăind de pe un piciorpe altul prin faţa marelui cas-tel. Şi cum privea el de sus, ovedea aşa mică, mai apoi îşidădea seama de imensitateacastelului şi în acelaşi timp demicimea lui şi astfel se trezeasingur în colţul cel mai în-tunecat al camerei, tremurândde frică . Marshall avea de faptfobie de spaţii largi şi ura călocuia în castel. Nu-i plăcea safie într-o casă aşa mare şimereu se imagina la braţ cuMika, intrând în căsuţa ei ceamică şi luminoasă.

Şi în acea zi a anului 1870,în care domnul Bogoi stătea pefotoliul său, fericit că tocmaiscrisese o nouă comedie de-spre eşecurile celor ce pretinda fi din înalta clasă socială,obosit fiind, a aţipit. În timp ceacesta dormea, pipa i-a căzutpe jos, iar covorul ţesut cu firde aur cu atâta măiestrie decătre deţinutele din puşcăriahoţilor de buzunare, a luat foc.Domnul Bogoi a fost stins înacea noapte împreună cuflăcările ce au distrus salonulunde se dădeau marile baluri.

Domnul Slastovik a devenitfaimos de atunci, deoarece lacastel nu se mai ţineau baluri.

Doamna Bogoi s-a închis încamera ei şi n-a mai ieşit delocafară. Se zvoneşte că a fostvăzută la fereastra sa cu părulzburlit şi cu o ţigară în colţulstâng al gurii, iar în celălaltatârnându-i ultimul dinte. Sezice că ar fi luat otravă, dar cănu a nimerit sticluţa care tre-buia, şi a luat ceva substanţăcare a făcut să-i cadă dinţii şiatât. Marshall a continuat săstea în cămăruţa sa de lamansardă, ascuns printre ma-terialele textile, privind laMika pe geam în fiecare zi.

Mika era micuţă pe vremeacând trăia domnul Bogoi. Îiplăcea să ţopăie de pe un pi-cior pe altul, iar când treceaprin faţa marelui castel, se în-treba mereu cum va fi când vacreşte. Va putea merge şi ea labal? Toate aceste gânduri îierau mereu spulberate de

teama castelului. Când îlprivea atentă, acesta parcă setransforma în ceva monstruosce voia să o îmbrăţişeze şi să oatragă în una din camerele în-tunecate. Camera cea de sus dela mansardă. Fiorul ocuprindea de fiecare dată şi-ispulbera visul de a mergevreodată la bal. Timpul a tre-cut, şi doar frunzele uscate maitreceau prin faţa castelului, întoamna târzie a anului 1900.

Mika era mare, lucra la ofabrică de tricotaje, unde am-bala şi eticheta bluzele, dupace le aranja pe mărimi. Defiecare dată când venea de lamuncă, obişnuia să priveascăsperiată locul unde cândva eramuzică si dans. Se gândea că acrescut, şi totuşi nu fuseseniciodată la un bal.

În faţa castelului era un ceascu cuc, instalat de domnulSlastovik, ce cânta în mod sin-istru la ora doisprezece, ora lacare murise domnul Bogoi.Acesta nu îl instalase în modrespectuos faţă de decedat, cidoar să-şi amintească faptul căsuccesul balurilor sale au în-ceput la ora la care domnulBogoi murise.

Îngândurată fiind într-oseară, în timp ce venea de lamuncă, tristă că nu-şi făcusenorma de ambalare a 500 debluze pe tură, Mika seîmpiedică. În timp ce căzu, îşirupse bluziţa în coate. Tristă,stătu şi se uită lung la castelulce era cândva frumos. Sezvonea că numai bufniţele maitrăiau în el. Oftă, şi când dădusă se ridice, ceasul cu cuc în-cepu a cânta, si acesta o facu sătresară. Asa de tare se speriecă a vrut să fugă, dar a căzutdin nou. De data aceasta seîmpiedică de fântâna artezianăce era plină de frunze uscate şinoroi. Fântâna acesta eracândva plină de petale detrandafir.

Cuplurile care se căsătoreaudatorită balurilor de la castel,îşi aruncau acolo bănuţii şi îşipuneau câte o dorinţă. Mika,căzu în fântâna dorinţelor şifiindcă nu avea banuţi, iar apănu mai era, şi nici petale, în-cepu să plângă de necaz. Mikaera foarte tristă căci se simţeasingură, şi-şi rupsese şi bluziţace de curând o croşetase cumânuţele ei. Mikăi îi plăcea sa-şi coase singură hainele, să lecroşeteze şi chiar să le picteze.

Când se ridică de jos văzuun şiret. Şiretul acesta parcăera din aur. Avea un fir uşorauriu si părea împletit cu o aşamăiestrie, că o duse cu gândulla anii în care domnul Bogoitrăia. Privi in sus către marelecastel şi zări o umbră-n geamce o privea, şi deodată sesperie foarte tare.

Mika o luă la fugă, dar seîmpiedică de un samovar şi îşijulise acum şi genunchii. Nicibine nu se dezmetici că se treziînconjurată de tot felul de lu-cruri vechi. Păreau toate regalepentru ea. Fascinată de cevedea in jur, se gândi că s-alovit prea tare la cap şi poateare vedenii. Pahare cu picior,tacâmuri de argint şi vase decristal erau aruncate peste tot.

De după colţul castelului seapropia o umbră. Vrând sa o iala fugă, Mika se împiedică dinnou când Marshall apăru.

-Nu-ţi fie frică! îi spuse el.-Îmi pare rău , e vina mea.Marshall îşi părăsi pentru

prima dată camera, şi ieşi să oajute pe Mika. Ea îşi ridicăsperiată privirea, şi parcă i sepăru că vede pe cineva cunos-cut, când el îi spuse:

-Îmi cer scuze, mama mea aavut o depresie şi a aruncattotul pe geam.

-Vino, am să te pansez şi amsa-ţi cos bluziţa.

Acesta o luă de mâna şi seîndreptă spre castel, cand Mikase smuci și dădu să fugă.

-De ce te temi? Nu-ţi facnimic ! îi spuse el.

Atunci, Mika îi povestise căei îi place castelul şi că-i plăceamai mult când erau baluri,doar că-i este frică să seapropie de el.

Atunci, Marshall râse uşorşi-i spuse:

-Şi mie îmi era frică, darcând te-am văzut pe jos, a tre-buit să ies afară şi să-l tra-versez. Are holuri mariși-ntunecoase. Eu stau sus,te-am văzut că ai cazut, şi a tre-buit să ies.

-Mulţumesc, îi spuse ea, şi îlluă uşor de braţ.

Acesta o conduse pe Mikace şchiopăta uşor, şi-i prezentăcât mai frumos castelul, încâtsă o ajute să nu se mai teamăde imensitatea acestuia. Astfel,Marshall observă că nu-i mai enici lui teamă, şi o duse sus încămăruţa lui şi-i cusuhăinuţele, ba chiar îi făcuse al-tele noi.

Cei doi s-au împrietenit, şipână la urmă s-au şi căsătorit.

Doamna Bogoi a ieşit dindepresie şi a început să ţină dinnou baluri pentru nepoţelelesale, adunând din nou înaltaclasă socială la castel.

Domnul Slastovik a trebuitsă se mute la indicaţiilemedicului, altfel avea să moarăde supărare.

Mika a avut parte de baluritoată viaţa, şi a fost foartefericită, căci majoritateabalurilor au fost închinate încinstea vechiului domn Bogoi.

Acum, în anul 2012, doarbufniţele se mai aud în turnulcastelului şi se zvoneşte cădomnul Bogoi, împreună cufamilia sa, dau noaptea petre-ceri şi baluri, fix în turn, cândcucul cântă la ora doisprezece.

Ioana GEORGESCU

Turnul Bufniţelor

Sport15

Născut la București, înurmă cu aproape 77 deani (18 dec. 1935), Ghe‐

orghe (Gigi) Staicu a activattimp de 14 ani (1950‐64) laSteaua, apoi la Minerul BaiaMare (1964‐66), la ProgresulBucurești (1966‐67), ASA Tg.Mureș și Chimia Rm. Vâlcea(1967‐68), remarcându‐se ca unbun mijlocaș.

Din 1969 a devenit antrenoractivând în divizii inferioare,prima mare reușită fiind în1973‐74, când a promovat Olim‐pia Satu Mare în Divizia ”A”, înediția următoare reușindaceeași performanță cu FCBihor Oradea! A mai antrenat înprima divizie pe UniversitateaCluj, în 1983 fiind antrenorulLotului Olimpic de fotbal, după1985 reușind patru calificări laturneele finale UEFA (1986,1988, 1990, 1993) cu selecționatede juniori. A mai antrenat în

Egipt, apoi în diferite perioadela FC Baia Mare, Olimpia SatuMare și Jiul Petroșani.

”Umbla cu polonicu‐nciorba fotbaliștilor”Gigi Staicu a fost adus la Jiul

Petroșani pe când avea 62 deani, de către președintele deatunci, Miron Cozma. Jiul in‐trase în Divizia ”A”, antrenorulLiță Dumitru părăsise echipadupă două etape, Ion Ion fugiseinterimar în etapele 3‐4.

Gigi Staicu intră pe un trendbun, 0‐0 la Universitatea Cra‐iova, 3‐2 cu ”Poli” Timișoara.

Dar, uluitor, este învins cu 6‐0 la FC Brașov (etapa a 15‐a)după care este demis, revenindca principal Ion Ion.

O perioadă scurtă, zeceetape, cu rezultate bune (celeamintite, plus 1‐0 cu Bacăul, 2‐1cu FC Național, 3‐0 cu Farul),dar cu fatidicul 0‐6 de la Brașov.

”Jucam pe prime mari, 500de mărci pentru fiecarepunct obţinut. Nea GigiStaicu lua dublu. Avea unstil... Venea la masă, la oraprânzului, la cantina stadio‐nului și cerceta ciorba.Umbla cu polonicu‐n ciorbafotbaliștilor, să vadă câtăcarne este, plimbându‐și pof‐

ticios limba prin lingura demetal”, povestește un fost anga‐jat al clubului din perioadaaceea.

Jucau la ora aceea la Jiul, Toa‐der, Ghițan, Știrbulescu, Baicea,Cioabă, Priseceanu, Matincă,Cristi Pușcaș, Neiconi, Irina, Fl.Stoica, Sedecaru, Marin Tudora‐che.

”Un antrenor deosebit”Toni Sedecaru (45 ani), fost

jucător la Jiul, în prezent antre‐nor la aceeași echipă, își aduceaminte de Gigi Staicu: ”L‐amavut ca antrenor la echipanaţională de junioare, laCam. European din Iugosla‐via, în 1986. Un antrenor de‐osebit, eram o generaţiebună, cu Prunea, Gică Po‐pescu, Dan Petrescu, Stroia,Bejenaru și... Sedecaru! Apoil‐am prins și la Jiul în 1996, eun‐am jucat în perioada cât afost el antrenor, făceam recu‐perări după o accidentare. Sepurta frumos cu jucătorii,era respectat, avea și o vâr‐stă...”.

Cum a ajuns la azil?În cursul lunii mai, o știre a

șocat lumea fotbalului: GigiStaicu dus la azilul de bătrâni

din Popești – Leordeni, undevala 4 km de Capitală, un azilînființat în 1997 și care oficial senumește Căminul ”Sf. Petru”. Laacel moment era consilier laF.R.F. Surse din interiorul cămi‐nului de bătrâni au precizat că afost adus la dorința soției sale,Victoria Staicu, împotrivavoinței sale!

Era foarte slă‐bit, se pare, dinpricina unei car‐diopatii ische‐mice. Înainte de afi internat la cămi‐nul de bătrâni,Gigi Staicu a fostinternat și la Insti‐tutul Național deGerontologie șiGeriatrie ”AnaAslan” dinBucurești.

Contactați, ceide la căminul debătrâni dinPopești‐Leordeniau spus că GigiStaicu, într‐ade‐văr, avea pierderide memorie și arămas internatpână la mijlocullunii iunie a.c. Fa‐milia domniei sale

nu a dorit să facă niciun comen‐tariu pe această temă.

Cu sau fără comentariu, certărămâne drama unui mare om defotbal, jucător sau antrenor. Nu‐mele lui, Gigi Staicu.

Genu TUŢU

Drama unui antrenor.FOST ANTRENOR LA JIUL PETROȘANI ÎNURMĂ CU 15 ANI (1996-97), GIGI STAICU A

TRĂIT ÎNTR-UN AZIL DE BĂTRÂNI

Deși duminică, la Mamaia, încadrul CampionatuluiNațional de Fotbal‐Tenis,

sportivii de la Comexim R Lupeni auieșit pe primele locuri, omul de afa‐ceri Emil Părău susține că nu maivrea să‐i finanțeze în continuare.

”Am câștigat cupele României la feteși băieți la fotbal‐tenis. A fost cea maigroaznică zi din viața mea, mai ales căuna dintre sportive a avut și 25 de me‐ciuri într‐o singură zi. Are picioareleumflate și este plină de bătături. Săajungem aici, la Mamaia, a fost o adevă‐rată aventură, pentru că nu am avutbani. Domnul Emil Părău ne‐a spus cănu ne mai finanțează, fiindcă este supă‐

rat pe federație, pentru că în lotulnațional a luat o singură fată anul trecut.Eu sper ca dumnealui să‐i treacă supăra‐rea și să ne finanțeze în continuare”, adeclarat Dima Druncea, antrenorul echipei de fotbal‐tenis din Lupeni.

Emil Părău susține că nu are nimic deîmpărți cu federația, menționând că supărarea lui vine de la faptul că fotbal‐tenisul nu este sport olimpic, iarinvestiția i se pare inutilă.

”Eu nu am nicio treabă cu federația,nu sunt supărat pe nimeni. Pe mine măderanjează că fotbal‐tenisul nu este unsport olimpic și nici nu are șanse ca înviitorul apropiat să fie recunoscut. Eu nusunt ca banii de la primării, să fac acte decaritate unele peste altele. Eu amfinanțat echipa ani de zile, dar totul areun sfârșit. Sunt sute de milioane caretrebuie date din buzunarul meu, ori euiau vreun leu din ce se întâmplă în cam‐pionatele lor? Cu ce mă încălzește pemine dacă ei sunt campioni naționalisau mondiali, când un asemenea sportnu e recunoscut la Olimpiadă?”, se întreabă Emil Părău.

Anamaria NEDELCOFF

Echipa de fotbal‐tenis,fără finanțator

16 Program TV

LUNI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITYcu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂ-TATE (R)Cu Narcisa Chiorean13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – POVESTILETRANSILVANIEI (R) cu SabinGherman16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-21.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș21.00-22.00 – FOTBAL LOOKcu Sergiu Penciu22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MARŢI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R)Cu Sergiu Penciu13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – PROTEST (R) cuCatalin Berindean16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-22.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MIERCURI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – TRANSEUROPA(R) cu Elena Stanciu13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – POVESTILETRANSILVANIEI (R) cu SabinGherman16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-22.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

JOI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R)Cu Narcisa Chiorean13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – TRANSEUROPAcu Elena Stanciu16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-21.00 – LA RAPORT cuRaul Chiș21.00-22.00 – FOTBAL LOOKcu Sergiu Penciu22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – PRESA DE LA ALA Z cu Sabin Gherman23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

VINERI8-10 – PRIMA ȘTIREcu Anca Dinu și Andi Daiszler10.00-11.00 – ȘTIRICu Ada Prundar11.00-12.00 – TransilvaniaCITY cu Dan Brie12.00-12.10 – ȘTIRICu Ada Prundar12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R)Cu Sergiu Penciu13.00-14.00 – Domnule Pri-mar cu Marius Bența14.00-15.00 - ȘTIRICu Ada Prundar și CătălinVlăsceanu15.00-15.10 - ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu15.10-16.00 – POVESTILETRANSILVANIEI (R) cu SabinGherman16.00-17.00 – ȘTIRICu Cătălin Vlăsceanu17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6Cu Elena Nicolae18.00-18.45 – ȘTIRILE TRAN-SILVANIA L!VECu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DINSPORT cu Patrice Podină19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z!Cu Dana Berinde20.00-21.00 – SINTEZA SAP-TAMANII cu Dana Berinde21.00-21.30 – SPEED21.30 – PLAY IT cu MarianChinciusan22.00-22.15 – ȘTIRI cu AndaCordoș22.15-23.00 – TRANSEUROPAcu Elena Stanciu23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢIIcu Anda Cordoș 23.15-24.00- UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

Programteleviziunea parâng

luni – vineri, ora 19.00 Știri TVPora 19.15 V.J. pe față și pe dos

Emisiuni:Luni, 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu)Marți, ora 19.30 – ANALIZĂ FINALĂ (realizator A. Vlad)Miercuri, ora 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu)20.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu)Joi, 19.30 – OAMENI ȘI FAPTE (realizator Ștefan Nemecsek)Vineri, 19.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu)

De luni până vineri, reluări, orele 9-11

Grila de programe

Ziarist, analist devocație, Andrei Vlada început să coche‐

teze cu televiziunea lo‐cală din anul 2008.

A început exact cu emi‐siunea pe care o reali‐zează acum, ”Analizăfinală”, la aceeași televi‐ziune Parâng, avându‐l cainvitat pe Gabi Lungu,manager city la Lupeni,cel care i‐a fost o vreme”partener de scaun”. I‐auplăcut întotdeauna Mihai

Gâdea, Oana Stancu șiAdrian Ursu, realizatorii”de la Capitală”. Dar nuîmpărtășește deloc pozițiateleviziunilor centrale,referitor la Valea Jiului:”Întotdeauna au căutatnumai senzaționalul și lu‐crurile negative. De aceeaconsider că televiziunealocală are un mare rol întransmiterea unorinformații de interes.Acesta este viitorul, televiziunea regională”.

Omul de pe sticlacu Andrei Vlad

”Televiziunealocală are un

mare rol” ”PE DRUMUL REGELUI, PESTETRANSALPINA”

O fascinantă călătorie prin cel mai înaltdrum rutier din România: peisaje mărețe,pajiști alpine, prăpastii amețitoare, stâne șiconstrucții moderne, ”alergătură” pe patrusau două roți, imagini din anii `30, într‐undocumentar de 30 de minute, realizat deGenu Tuțu.

În curând, la TV Parâng, emisiuni noi!

LIVE IS LIVE

LA LOCUL POTRIVITNu rata la TV Parâng!

Miercuri, 18 iulie, ora 19.30PUNCTE CARDINALE

Publicitate 17

GARSONIERE:

1.Garsonieră confort 1, zonaHermes Bulevard, etaj 1,suprafaţă mare, gaz, standard, preţ13 000 euro neg..

2.Garsonieră confort 1, etaj2/4, Petroşani Nord - îmbunătăţiri,geamuri termopan, parchet, baiaamenajată,instalaţii noi, uşischimbate, poziţionată pemijloc,preţ 8000 euro.

3.Garsonieră Petroşani Nord,G.V.Milea, etaj 3/4, standard,poziţionată pe mijloc ,la stradă,gaz, bine întreţinută, preţ 10 000euro.

4.Garsonieră confort 1, etaj2/4, bine întreţinută,zonă liniştităPetroşani, poziţionată la soare,preţ 38 000 lei neg.

5.Garsonieră C.Mille,et.1/4,multiple amenajări şiîmbunătăţiri,bucătărie mobilată,geamuri termopan, parchet lami-nat,baia amenajată,pereţiizolaţi,instalaţii noi, preţ 65 000lei sau schimb cu apartament 2camere zonă centrală cu diferenţadiscutabilă.

6. Garsonieră mobilată şiutilată, Lupeni,etaj 1, modificăriinterioare şi amenajări, geamuritermopan, 2 focuri gaz, uşi şiinstalaţii schimbate,baiaamenajată, preţ 38 000 lei neg.

7.Garsonieră G.V.Milea, lastradă, etaj 2/4, bucătăriemobilată, balcon închis, 2 focurigaz, parchet laminat, gresie şifaianţă la bucătărie şi baie, boilernou, preţ 35 000 lei .

8.Garsonieră Unirii,parter, lastradă, poziţionată pe mijloc, stan-dard, preţ 30 000 lei.

9. Garsonieră confort 1, Avia-torilor, la stradă, et.2/4, bineîntreţinută, mobilată complet, par-chet laminat, geamuri şi balconînchis în termopan, uşi şiinstalaţii.schimbate, preţ 13 000euro neg.

10. Garsonieră confort 1, Aeroport, la stradă -Aviatorilor,mobilată, amenajări-geamuri termopan, gresie şifaianţă, baia amenajată, preţ 34000 lei sau în rate - 38 000 lei.

11.Garsonieră Aeroport - Aviatorilor, la stradă, multipleamenajări interioare şiîmbunătăţiri, centrală termică,geamuri termopan, - eventualmobilată - vând sau schimb cugarsonieră zona centru -Unirii,preţ 60 000 lei neg.

12.Garsonieră Aeroport,blocurile noi, standard, bineîntreţinută, preţ 5500 euro .

AP. 2 CAM:

1. Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 2, standard, suprafaţămare,geamuri termopan, boxă,zonă liniştită, preţ 15 000 euro..

2Apartament 2 camere, Aeroport - zona Dacia, standard,etaj 10, preţ 20 000 lei.

3.Apartament 2 camere, etaj 1-zona Hermes-Dragalina, standard,bine întreţinut,poziţionat la soare,baia mărită, parchet, branşat termoficare, preţ 70 000 lei .

4.Apartament 2 camere, Unirii,etaj 2/3, standard, zonă foarteliniştită,la stradă,gaz, preţ 10 000euro neg.

5.Apartament 2 camere,Unirii.,etaj 2, mobilat, multiple amenajăriinterioare şi îmbunătăţiri, totulnou,uşi şi instalaţii schimbate,geamuri şi balcon închis ter-mopan,centrală termică, baiaamenajată,foarte bine întreţinut,preţ 21 000 Euro sau 25 000 euromobilat.

6.Apartament 2 camere, zonaParâng, etaj etaj 1/4, amenajări şiîmbunătăţiri,centrală termică,gea-muri şi balcon închis în termopan,izolaţie exterioară, zonă foarteliniştită sau schimb cu apartament3-4 camere cu diferenţădiscutabilă, preţ 19 000 euro neg..

7.Apartament 2 camere mobi-lat, Independenţei, dec, etaj 1/4,amenajat, centrală termică,gea-muri termopan, parchet clasic şiparchet laminat în bucătărie şihol, baia amenajată ,izolat termicinterior/exterior, preţ 90 000 leineg.

8.Apartament 2 camere, zonaBilla - ACR, etaj 2/4, bineîntreţinut,centrală termică -instalaţie cupru, uşi schimbate,gresie şi faianţă,parchet stejar,geamuri termopan (eventual mo-bilat şi cu loc garaj-preţ negocia-bil)- accept primă casă, preţ 100000 lei - posibil 3 rate.

9 Apartament 2 camere, zonaHermes-Bulevard, etaj 6, mobilatşi utilat,centrală termică, geamuritermopan, gresie şi faianţă,2 bal-coane şi garaj zona Slatinioara,(teren proprietate, curent-380 V,apă, canal), preţ 22 000 euro neg+5000 euro garaj.

10.Apartament 2 camere, Dimitrov, standard, Aleea Florilor,zonă liniştită, parter, preţ 90 000lei neg.

11 Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 1/3, boxă, standard,bine întreţinut, poziţionat la soareşi pe mijloc, preţ 85000 lei neg.

12.Apartament 2 camere mobi-lat, zona Astral Petroşani, etaj4/10, suprafaţă mare, îmbunătăţirişi amenajări interioare, centralătermică, panoramă, preţ 32 000euro .

13.Apartament 2 camere, etaj3/10, zona Hermes, standard, gaz,balcon 7 m, călduros, preţ 75 000lei.

14.Apartament 2 camere, PiaţaPetroşani, etaj 1/4, standard, lastradă, centrală termică, bineîntreţinut, preţ 33 000 euro neg..

15.Apartament 2 camere, zonaPiaţă-poliţie Petroşani, etaj 7,amenajări interioare, uşi şiinstalaţii schimbate, centralătermică,geamuri termopan, bineîntreţinut , preţ 68 000 lei sauschimb cu garsonieră plusdiferenţa..

16 Apartament 2 camere, zonaPrimărie, parter la stradă, pretabillocuit sau sedii firme, birouri,cabinete medicale,geamuri ter-mopan, uşă metal, standard, preţ20 000 euro neg..

17.Apartament 2 camere, Aero-port, blocurile noi, etaj 2/4, lastradă, geamuri termopan, 2focuri gaz, balcon închis, bineîntreţinut, preţ 65 000 lei.neg.

18.Apartament 2 camere, Constructorului, amenajări şiîmbunătăţiri, centrală termică,geamuri termopan, parchet lami-nat, poziţionat la soare/schimb cu

apartament 3-4 camere plusdiferenţa discutabilă, preţ neg.

19.Apartament 2 camere,blocurile noi Aeroport, etaj 2/4,amenajări, bucătărie modificată,2focuri gaz, geamuri termopan,parchet laminat,uşi şi instalaţiischimbate, preţ 80 000 lei.

20.Apartament 2 camere,Independenţei, decomandat, zonădeosebită, etaj 1/4,centralătermică, geamuri termopan,îmbunătăţiri, preţ 19 000 euroneg.

21 Apartament 2 camere, zonaPrimăriei Petroşani, etaj 3/4,mobi-lat şi utilat, bine întreţinut, parchetlaminat, poziţionat la soare şi pemijloc, 2 focuri gaz.,preţ 20 000euro.

AP. 3 CAM:

1.Apartament 3 camere,Aeroport, blocurile noi, pretabillocuit sau sedii firme, suprafaţămare, balcon bine întreţinut,preţ15 000 euro.

2.Apartament 3 camerePetroşani Nord, Bulevard,blocBCA, etaj 3/8, 2 bai-unaamenajată complet, poziţionat lasoare,suprafaţă mare, 2 focuri gaz,amenajări interioare,uşi şiinstalaţii schimbate,parchet lami-nat, geamuri termopan, balcon închis, preţ 150 000 lei neg.

3.Apartament 3 camere,Petroşani Nord, la stradă,amenajări şi îmbunătăţiri multi-ple, geamuri şi balcoane termopan, centrală termică, etaj2/4/ schimb cu apartament 2camere cu diferenţa discutabilă,preţ 140 000 lei.

4. Apartament 3 camere, zonaMignon-Billa, suprafaţă mare,centrală termică, amenajări şiîmbunătăţiri, geamuri termopan,bine întreţinut(eventual mobilat,bine întreţinut, preţ 40 000 euro.

5.Apartament 3 camere, mobi-lat şi utilat Independenţei, deco-mandat, multiple amenajăriinterioare şi îmbunătăţiri,centralătermică, geamuri şi balcon închisîn termopan, uşi şi instalaţiischimbate, parchet laminat,baiaamenajată, preţ 18 000 euro.

6.Apartament 3 camere, Aviatorilor-piaţa Dacia, etaj 3/4,centrală termică,bucătăriemare,balcon mare, poziţionat lasoare, bine întreţinut, preţ 70 000lei neg.

7 Apartament 3 camere,Petroşani Nord, zonaBulevard,etaj 1/4, standard, 2 balcoane, centrală termică, gea-muri termopan,bine întreţinut,preţ 35 000 euro neg.

8.Apartament 3 camere,pretabil locuit sau sedii firme,zona Piaţa Petroşani AleeaPoporului, poziţionat pe mijloc,bine întreţinut, geamuri ter-mopan,centrală termică, gresie şifaianţă,uşi schimbate, parchetlaminat, preţ 125 000 lei - posibilrate.

9.Apartament 3 camere, Bulevard-Petroşani Nord, etaj 3/4,multiple amenajări interioare,centrală termică, geamuri ter-mopan, parchet laminat, băi amenajate, instalaţii schimbate,mobilat complet, vedere Bulevardşi în spate, preţ 40 000 euro, posibil rate..

10Apartament 3 camere,blocurile noi Aeroport,decoman-dat, hol pătrat,centrală termică,geamuri termopan, bine întreţinut,

2 balcoane, instalaţie apăindividuală, preţ 90 000 lei neg.

11.Apartament 3 camere, zonaParâng, bloc cărămidă, poziţionatla soare,amenajări şimodificări,curat, luminos, gea-muri termopan, pardoseală şipereţi izolaţi, uşi şi instalaţiischimbate,baia amenajată,centrală termică, mobilierbucătărie şi hol, preţ 90 000 lei.

12.Apartament 3 camere,Parâng,zonă liniştită, etaj 1/4,standard, centrală termică,, mobi-lat, bine întreţinut., preţ 80 000 leineg

13.Apartament 3 camere,Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şiîmbunătăţiri,centrală termică, geamuri şi balcon închis în ter-mopan, uşi şi instalaţii schimbate,parchet laminat,baia amenajată,preţ 18 000 euro.

14.Apartament 3 camere,blocurile noi Aeroport, etaj 2/4,îmbunatăţiri şi amenajări inte-rioare,poziţionat la soare,bineîntreţinut, instalaţiischimbate(eventual mobilat), preţ28 000 euro neg..

15.Apartament 3 camere,Petroşani Nord, parter înalt, blocfoarte călduros, centrală termicăproprie, balcon închis -.beci, gea-muri termopan, parchet laminat,instalaţii noi, bine întreţinut, preţ100 000 lei.

16.Ap. 3 cam., PetroşaniNord-Zorilor, etaj 3/4, geamuritermopan, 2 focuri gaz, preţ32.000 euro (eventual garaj lângăbloc preţ neg.

17. Ap. 3 cam., Independenţei,decomandat, 2 balcoane,instalaţii noi, canalizare separată,zugrăvit, gresie şi faianţă, preţ85.000 lei .

18. Apartament 3 camere şispaţiu comercial pentru orice felactivităţi, zona Piaţa Petroşani,lastradă, văd comercial foarte bun,geamuri termopan, modificări şiîmbunatăţiri multiple, preţ 150000 lei.

18. Ap. 3 cam., zona Bulevard,Petroşani Nord, poziţie ideală -panoramă, centrală termică, gea-muri termopan, 2 bi, 2 balcoane,preţ 25.000 euro.

AP.4 CAM:

1Apartament 4 camere, Dim-itrov, suprafaţă mare, etaj 2/3, bal-con, izolat termic, bine întreţinut,geamuri termopan, centralătermică, zonă şi scară foarteliniştite, poziţionat pe mijloc şi lasoare, preţ 45 000 eurosi garaj5000 euro.

2.Apartament 4 camere, PiaţaPetroşani, etaj 1/4,îmbunătăţiri,bucătărie mobilată,centrală termică,geamuri şi 1 bal-con închis în termopan,parchet,instalaţii schimbate,foarte bine întreţinut,preţ 35 000euro..

3.Apartament 4 camere, PiaţaPetroşani, etaj 2/4, amenajări şiîmbunatăţiri multiple, baie mărităşi modificată, centrală termică,geamuri termopan, uşi şi instalaţiischimbate,poziţionat pe mijloc şila soare, preţ 48 000 euro.

4.Apartament 4 camere, Uricani- Brazilor, etaj 1/4, deco-mandat, 2 balcoane, suprafaţămare, standard, preţ 10 000 euro.

5.Apartament 4 camere, zonaMignon- Billa, suprafaţă mare,standard, gaz, 2 balcoane, preţ 45

000 euro / schimb cu 2 camereplus diferenţa discutabilă.

6.Apartament 4 camere,Petroşani Nord, zona CARREFOUR, etaj 3/4, foartecălduros, hol pătrat, centralătermică, 2 balcoane, preţ 44 000euro neg / schimb cu apartament 2camere plus diferenţa discutabilă.

7.Vând/schimb cu apartament2 camere Petroşani ,zonă centrală,apartament 4 camere şi garaj înIscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4,bine întreţinut, parchet, gaz, gea-muri termopan, uşi şi instalaţiischimbate, 2 băi,2 balcoane, bineîntreţinut, preţ 80 000 lei neg.

8 Apartament 4 camere, Aeroport blocurile noi, suprafaţamare-112 mp,panoramă,amenajări interioare şiîmbunatăţiri multiple, centralătermică,geamuri termopan, băiamenajate( una cu cadă ,unacabină duş), mobilat şi utilat complet, preţ 32 000 euro neg.

9.Apartament 4 camere şispaţiu comercial, Aeroportblocurile noi - zona NicusorGociu, multiple .amenajări inte-rioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări,pretabil locuit şi/sau sediifirme,cabinete medicale,birouri,preţ 35 000 euro neg.

10.Apartament 4 camere, PiaţaPetroşani, etaj 2/4, centralătermică, îmbunatăţiri şi amenajări,geamuri termopan, poziţionat lasoare, preţ 150 000 lei neg sauschimb cu apartament 2 camere +diferenţa discutabilă.

11.Apartament 4 camere,zonaHermes-Bulevard, bloc BCA,3balcoane, bineîntreţinut,panoramă, gaz, micimodificări, foarte călduros, preţ33 000 euro.

12 Ap. 4 cam., Bulevard-zonaBanc post, îmbunătăţiri, gresie şifaianţă, uşi interioare schimbate,hol pătrat, modificări, geamuritermopan, instalaţii schimbate, 2focuri gaz, preţ 150 000 lei neg/schimb cu ap. 2 cam. plusdiferenţa.

13. Ap. 4 cam., zona PetroşaniNord, geamuri termopan, 2 băi,modificări şi îmbunătăţiri inte-rioare, 2 focuri de gaz, parchetmelaminat, gresie faianţă, uşametal, 2 balcoane, uşi de interiornoi, mobilat, preţ 35.000 euroneg.

TERENURI:

1.Teren Vulcan- Valea Ungurului, 1100 mp, acces auto,posibilităţi multiple case,casevacanţe, construcţii, zonăpitorească şi liniştită, apă,curent,preţ 6000 euro

2.Teren zonă industrialăLivezeni, intravilan, acces auto şicale ferată, suprafaţa 1300 mp,front stradal 50 m, utilităţi,posibilităţi multiple, preţ 30euro/mp neg.

3.Teren Vulcan- Valea Ungu-rului, 13 000 mp(eventual parce-lat), acces auto, posibilităţimultiple case,case vacanţe,construcţii hale, zonă pitorească şiliniştită, apă,curent, preţ 7euro/mp neg.

4.Teren Livadia-intravilan-950mp, cu casă veche (casa şi anexelenecesită renovarecompletă),apă,curent,accesauto,stradă betonată, preţ 10 000euro.

18 Publicitate5.Teren Câmpul lui Neag-Valea

de Brazi, 6000 mp, intravilan,drept, acces auto,front stradal 200m, apă, curent + căsuţă vechelemn, zonă pitorească,panoramă,ideal construcţii case, casevacanţă, preţ 25 000 euro neg

6. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, acces auto,utilităţi, preţ 12 000 euro.

7 . Casă mică cu 1cameră,bucătărie, hol, baie,cămară, mansardă, zonă centrală- zona ISEMEX Petroşani,lastradă, acces auto, utilităţi, 200mp curte, pomi fructiferi, zonăfoarte liniştită, preţ 11 000 euro.

8.Teren + căsuţă vacanţămobilată şi utilată,, zonăpitorească Lupeni, 1800 mp,drept,acte, ieşire indiviziune, posibilconstrucţii case,case vacanţă,acces auto,utilităţi, preţ 14 000euro neg.

9.Teren intravilan - Maleia,6000 mp drept, acces auto ,acte-ieşire din indiviziune, curent,apă,preţ 25 euro/mp.

10. Teren intravilan -1000 mp,la drum Aninoasa, utilităţi,drept,posibil construcţii case,asigurare,acces auto, preţ 8 euro/mp neg.

11.Vând 3 ha teren extravilan,zona Roşia, posibilităţi multiple,curent în apropiere, acces auto,preţ 3 euro/mp neg.

12.Teren intravilan 4000 mp,laşosea Nucşoara, Valea Hategului,drept ,utilităţi, pretabil orice fel deconstrucţii case,pensiuni, preţ 10euro/mp

13.Teren la intrarea înPetroşani - zona Daranesti-PesteraBolii,posibilităţi multiple-contructii case,case vacanţă,pensiuni, suprafaţa 2300 mp,apăcurgătoare, o parte drept,o parte înpantă, acces auto, posibilităţiracordare,apă,curent, acte,ieşiredin indiviziune, preţ 15 euro/mp.

14.Teren Valea Ungurului -Vulcan, 3000 mp, acces auto,zonă pitorească, drept,apăcurgătoare, pretabil construcţiicase ,case vacanţă, preţ 10euro/mp neg sau 6500 mp - 6euro/mp neg. .

CASE DE VACANŢĂ: 1.Teren Câmpul lui Neag-Valea

de Brazi, 6000 mp, intravilan,drept, acces auto,front stradal 200m, apă, curent + căsuţă vechelemn, zonă pitorească,panoramă,ideal construcţii case, casevacanţă, preţ 25 000 euro neg.

2.Casă vacanţă pt

familie,mobilată şi utilată,

Parâng,zona căsuţei din poveşti

P+1, la parter

living,bucătărie,cameră,baie,scară

interioară, etaj - cameră mare-30

mp, teren concesionat 190 mp-

posibilitate extindere, beci, acces

auto, preţ 45 000 euro neg.

3.Casă vacanţă,zona Câmpul

lui Neag-Cheile Buţii, la

drum,suprafaţa 120 mp, P+M,

zidărie +lemn, 6 camere, 2 băi,

bucătărie, debara, curte

amenajată,grătar,600 mp teren,

preţ 160 000 lei.

4.Casă vacanţă zona Rusu,

suprafaţa construită 100 mp,P+E,

la parter living şi bucătărie ,scară

interioară, la etaj 2 dormitoare,

balcon, mobilată şi utilată, acces

auto, panoramă, preţ 42 000 euro.

5. Casă vacanţă Parâng, cota

1600, P+M, construcţie 2006-la

parter living,2 camere, 2

băi,bucătărie, la mansarda-3

camere matrimoniale şi 1 cameră

cu 3 paturi,2 băi, living,terasă,

mobilată şi utilată, preţ 110 000

euro neg.

6.Casă vacanţă, Parâng,

construcţie nouă, zona pârtiilor -

teren concesionat, 55 mp, P+1+M

(demisol - cameră, bucătărie

dotată, baie serviciu, centrală

termică, P – cameră + baie, et. - 2

cam. + baie, M - cameră),

construcţie BCA, preţ 130.000

euro neg.

7.Case de vacanţă, în Straja,

primă cu P+E+M, la parter

bucătărie, baie, la etaj 2 cam.,

baie, la mansardă 1 cameră, sobe,

duşumele, gresie şi faianţă, uşa

metalică la intrare, construcţie din

cărămidă, din anul 2002,

acoperită cu ţiglă, cea de-a doua

la roşu, preţ total 60.000 euro.

8.Casă de vacanţă în staţiunea

Strajă, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri

cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi,

magazie de lemne, centrală pe

combustibil solid, teren în

suprafaţă de 130 mp, concesiune

pe 49 de ani, construcţie de lemn

şi piatră, din anul 2004, mobilată

şi utilată, preţ 150.000 euro neg.

SPAŢII COMERCIALE:1.Construcţii cu teren , zonă

pitorească Vulcan, posibilităţi

multiple - pretabil turism,

casă,casă de vacanta - pensiune -

activităţi agrement, , teren 6300

mp, apă curgătoare, piscină,

garaje , cramă , anexe, (

construcţie pe 2 nivele, 7 camere

cu baie şi terasă + casă separat,

încălzire centrală) , amenajări şi

îmbunatăţiri multiple casă şi

teren, preţ 120 000 euro neg sau

separate neg..

2.Spaţiu comercial amenajat la

parter de bloc, 70 mp, 2 intrări

exterioare, 1a stradă - zona

centrală Petrila, pretabil activităţi

comerciale, sedii firme, cabinete

medicale, preţ 22 000 euro neg.

3.Spaţiu comercial ultracen-

tral,construcţie nouă - P+E

pretabil activităţi comerciale,

birouri,sedii firme, cabinete

medicale şi/sau locuit amenajat

complet,gaz, centrală termică,loc

parcare.

4. Spaţiu comercial zona Piaţa

Petroşani,amenajat la parter de

bloc, scări exterioare, pretabil

activităţi birouri, firme, cabinete

medicale, preţ 200 euro/lună.

5 Spaţiu comercial zona Piaţa

Petroşani,pretabil activităţi

comerciale de orice fel,

depozite,suprafaţa 67 mp, vitrină,

grup sanitar, acces auto,curent

trifazic, preţ 12 euro/mp neg.

6. Casă pretabil spaţii comer-

ciale, sedii firmă sau locuit în

zonă ultracentrală Petroşani, 400

mp teren, 2 camere, bucătărie,

baie,hol, gaz, centrală termică,

preţ 90 000 euro neg.

7.Spaţiu comercial

amenajat,Petroşani Nord,

suprafaţa 170 mp (eventual com-

partimentat),grupuri sanitare,

acces auto, la stradă, pretabil

activităţi

comerciale,depozite,sedii firme,

cabinete pentru vânzare sau

închiriere.

8.Spaţiu comercial, Aeroport

blocurile noi - zona Nicusor

Gociu, multiple amenajări inte-

rioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări,

pretabil l sedii firme,cabinete

medicale,birouri, preţ 10 000

euro.

9 Spaţiu pentru chirie sau vân-

zare Petroşani, 125 mp, 3+1

încăperi, acces auto, curent,posi-

bilitate mansardare, pentru

depozite, producţie etc.,preţ 100

000 lei sau 200 euro/lună.

10 Spaţiu comercial zona Spi-

tal Petroşani, suprafaţă 80 mp,

pretabil birou, cabinet medical, 3

încăperi, baie, gresie, geamuri

termopan, preţ 25.000 euro.

11 Spaţiu comercial,Aeroport -

Aviatorilor, zona pieţei mici, la

stradă, amenajat la parter de

bloc,pretabil orice fel activitate,

geamuri termopan, 2 încăperi cu

gresie,grup sanitar, scară

exterioară, preţ 25 000 euro neg

sau 250 euro/lună.

12 Hală în zona Iscroni, la

şosea, utilităţi, acces auto,

suprafaţă 1500 şi 400 mp, anexe,

curte, teren proprietate – aprox.

4000 mp, preţ neg.

13 .Spaţiu pentru vânzare, în

Vulcan, zonă centrală -

M.Viteazu, suprafaţa de 80

mp,vitrină 10m, scări exterioare

şi interioare, gaz, CT, pardoseală

granit,pretabil activităţi diverse,

preţ 55.000 euro neg.

CASE: 1.Construcţii cu teren , zonă

pitorească Vulcan, posibilităţi

multiple - pretabil turism,

casă,casă de vacanta - pensiune-

activităţi agrement, , teren 6300

mp, apă curgătoare, piscină,

garaje , cramă , anexe, (

construcţie pe 2 nivele, 7 camere

cu baie şi terasă + casă separat,

încălzire centrală) , amenajări şi

îmbunatăţiri multiple casă şi

teren, preţ 120 000 euro neg sau

separate neg..

2.Casă mică cu 1

cameră,bucătărie, hol, baie

,cămară, mansardă, zonă centrală

- zona ISEMEX Petroşani,la

stradă, acces auto, utilităţi, 200

mp curte, pomi fructiferi, zonă

foarte liniştită, preţ 11 000 euro.

3.Casă veche cu teren Livadia -

intravilan - 950 mp, (casă şi

anexele necesită renovare

completă),apă,curent,acces

auto,stradă betonată, preţ 10 000

euro.

4.Casa în Ponor - Pui, 3

camere, cămară,hol, din

cărămidă,acoperită cu ţiglă,

anexe,şură cu 2 grajduri, curte

720 mp, acces auto, preţ 140 000

lei neg..

5. Casă cu 1000 mp teren în

Uricani, 4 camere,

bucătărie,baie,2 holuri,2 intrări +

3 holde teren agricol, acces auto,

preţ 30 000 euro neg.

6.Casă zonă centrală, pretabil

locuit sau activităţi

comerciale,birouri firme,cabinete

medicale,la stradă, acces auto,2

camere, hol mare, bucătărie,

pivniţă, încălzire centrală, preţ 43

000 euro neg.

7.Casă veche cu 500 mp teren ,

Dimitrov, la stradă,

utilităţi,proiect gaz, 1 cameră,

bucătărie, baie, posibilităţi extin-

dere, preţ 62 000 euro.

8. Casă cu 800 mp teren, drept,

zonă retrasă şi liniştita

Petroşani,pretabil activităţi

turism, pensiune sau locuit, 6

camere, 2 băi, bucătărie, beci,

fântâna în curte şi apă curentă,

garaj, acces auto, preţ

50 000 euro neg.

9. Casă pretabil spaţii comer-

ciale, sedii firmă sau locuit în

zonă ultracentrală Petroşani, 400

mp teren, 2 camere, bucătărie,

baie,hol, gaz, centrală termică,

preţ 85 000 euro neg.10. Vilă zona Maleia,mobilată

şi utilată, construcţie nouă,dincărămidă, suprafaţa construită350 mp, 120 mp amprentă sol,parter - living,hol,bucătărie,baie,etaj - 3 dormi-toare, baie, mansardă nefinisată,amenajări şi îmbunatăţiri multi-ple, izolată termic, acces auto,centrală termică combustibilsolid,fosă septică, curent 380 V, 2beciuri, cramă, anexe, preţ 125000 euro neg.

11.Casă zonă centrală,Petroşani Nord, construcţie nouă,mobilată şi utilată complet, totulnou, impecabil, multipleamenajări interioare,parter - living, bucătărie,baie,debara,scară interioară - la etaj-3 dormi-toare,baie,dressing, balcon mare,curte amenajată, acces auto, garaj,preţ neg.

12.Casă zona colonie formatădin 2 corpuri - 3 camere,bucătărie, baie + 3 camere,bucătărie,baie,garaj,curte 80 mp,anexe, acces auto, centralătermică pe combustibil solid,amenajări interioare preţ 43 000euro neg

13. Casă liniştita PetroşaniP+M, acces auto, 2 intrări, 800mp teren, 7 camere, bucătărie lademisol, mansardă amenajată (unapartament separat), garaj,centrală termică combustibilsolid, amenajări, geamuri ter-mopan, parchet, tiglăschimbată,acces auto 2 străzi, preţ85 000 euro neg.

14 Casă veche cu 400 mp terendrept -(posibil construcţie nouă)înzonă centrală şi liniştita Petroşani,acces auto,canalizare, utilităţi,preţ20 000 euro.

15 Casă zonă centralăPetroşani - bulevard, pretabillocuit sau spaţiu comercial,suprafaţa constr. 80 mp,2 camere,bucătărie, baie,hol,boxă,pivniţă,centrală termică gaz, curte 164mp, acces auto uşor, preţ 55 000euro neg.

17 Casă zonă liniştitaPetroşani, P+1, 4 cam., living,bucătărie, baie, cu scarăinterioară, terasă mare, panoramă,1400 mp teren, centrală termică,anexe, zonă foarte liniştităPetroşani, preţ 280.000 lei neg. .

SCHIMBURI:Schimb casă la ţară cu 4800

mp teren,Gorj - zona Cărbuneşti -3 camere, bucătărie, anexe, apă,gaz,fântâna în curte, la stradă cuapartament în Petroşani sau vând35 000 lei.

Schimb garsonieră Petroşani

Nord , etaj ¼, multiple

îmbunatăţiri şi amenajări cu

apartament 3 camere Petroşani

Nord cu diferenţa discutabilă.Schimb apartament 3 camere

Petroşani Nord, zona ENEL, etaj2/4, centrală termică,geamuri ter-mopan, îmbunatăţiri cu aparta-ment 2 camere Aeroport blocurilenoi sau garsonieră zonă centralăplus diferenţa.

Schimb casă zonă liniştitaPetroşani, 2 camere, bucătărie,hol, anexe, terasă, centralătermică pe combustibil solid, 260mp curte, canalizare, renovată,amenajări interioare, geamuri ter-mopan, uşi şi instalaţii schimbate,baia amenajată, cu apartament 2camere central + diferenţa sauvând preţ 180 000 lei neg

Schimb cu apartament 2camere Petroşani Nord, cudiferenţa discutabilă - casăPetroşani Nord, P+ E, la parter -living, bucătărie, 2 camere, 2 băi,scară interioară, la etaj - 2 camere,baie, debara, 2 terase (1 închisă),2300 mp teren, curte amenajată,centrală termică, garaj, sală sport,anexe, acces auto.sau vând preţ110 000 euro neg..

Schimb cu garsonieră Petroşanisau vând teren pt.construcţii case,case de vacanţă,intravilan, 3300mp, zona Haţeg, sat Onciuc-drept, front stradal -12 m, accesauto la şosea, ieşire la lac,proiect,curent, acte,ieşire din indiviziune,preţ 15 000 euro.

Schimb/ vând apartament 2camere cu apartament 4 camere +diferenţa discutabilă - PetroşaniNord, Bulevard, etaj 2/4, mobilatşi utilat sau nemobilat, amenajărişi îmbunatăţiri multiple ,totul impecabil, preţ neg.

CHIRII:1Apartament 3 camere,

Petroşani Nord, Bulevard, sauPiaţa – Aleea poporului mobilat şiutilat, centrală termică, geamuritermopan, curat, bine întreţinut,preţ 200 euro/lună+garanţie neg

2.Apartament 3 camere, PiaţaPetroşani, posibil locuit sau sediifirme,geamuri termopan,parchetlaminat, gresie şi faianţă, 2 băi -una amenajată, preţ 200 euro/lună+garanţie..

3.Apartament 2 camere,Independenţei, mobilat şi utilat,centrală termică, geamuri ter-mopan, zonă foarte liniştită,amenajări şi îmbunatăţiri multi-ple, preţ 200 euro/lună +garanţie.

4..Apartament 3 camere, zonă

Primărie Petroşani, parter la

stradă, pretabil locuit sau sedii

firmă, amenajări şi îmbunătăţiri,

parţial mobilat, preţ 250 euro/lună

+garanţie.

5.Apartament 2 camere,zona

Parâng Oituz, etaj 3,mobilat, bine

întreţinut, centrală termică, preţ

500 lei/lună+garanţie.

6.Casă – curte, zonă

ultracentrală Petroşani,la stradă,

acces auto, pentru locuit sau sedii

firme, depozite, spaţii comer-

ciale,preţ 300 euro/lună.

Pentru relaţii şi alte oferte văaşteptăm zilnic la sediul firmeidin Petroşani str. Horea, bl. 2/23sau la tel: 0254/545.393 sau0727/832.308.

Diverse 19

Redactor șef:Anamaria NEDELCOFF

0726191341

Redacția:Claudia NICHIȚELEA

Romwald CHEZUMircea NISTORClaudiu SEREA

Genu TUȚUAna Maria ZILAI

Ioana GEORGESCU

Website:www.tivj.ro

e-mail:[email protected]

Adresa:Str. Avram Iancu, bl. 12,

Petroșani, jud. Hunedoara

Publicație editată de SC MEDIA SS

VALEA JIULUI SRL

ISSN: 2285 – 3839

Tipărită laPRODCOM Tg. Jiu

Sensibilitatea excesivă ţi-arputea dăuna muncii. Arată-tecalm și răbdător, și veo fi ca-pabil nu numai să nu încura-

jezi discuţiile dintre colegii tăi și șef, darși să prezinţi un plan prin care s-arputea îmbunătăţi organizarea muncii.Te vor asculta și chiar te vor aprecia.

Săptămâna asta va fi plinăde diferite evenimente. Tre-burile urgente, afacerile carecer mult timp, ideile noi, rea-

lizarea planurilor – toate acestea vor ex-ploda, dar tu vei găsi rapid rezolvareaproblemelor apărute. Termină cât mairepede, este timpul să te odihnești.

Este timpul să-ţi faci planuripentru viitor. Este simplupentru tine să te simţi puter-nic și talentat. Dacă ţi-ai pla-

nificat vacanţa pentru sfârșitul luniiiulie și șeful tău brusc decide că nu ţi-aiales bine momentul, încearcă să-l con-vingi că nu e așa.

De bunul simţ și fermitateaacţiunilor depind nu numaisuccesele voastre, dar șibunăvoinţa colegilor de servi-

ciu. Ideile de care nu duceţi lipsă au ne-voie de o completare. Ascultă sfaturilecelor din jur care nu vorbesc întot-deauna fără sens.

Este necesar să dai dovadăde fermitate și concentrare.Adevăratul scop care nu esteieșit din comun începe să se

realizeze. Nu uita de promisiunile pecare le-ai făcut. Fii calm și menţine-tepe pozișii neutre și în felul acesta veievita situaţiile conflictuale.

Vă simţiţi ca și un om influ-ent și marginile acesteiinfluenţe se extind. Poate căva fi așa, dar trebuie să

acceptaţi să plecaţi într-o călătorie deafaceri, pe care o doriţi din tot sufletul.Oricum nu vă veţi simţi obosiţi înaceastă călătorie. Vei face faţă muncii.

Metodele tale și pedanteriata îi poate irita pe colegii deservici. De altfel nu te grăbisă le dai cele mai bune sfa-

turi, dacă ei nu ţi le cer. Fii atent cuinformaţiile, mai ales în ziua de vineri.Încearcă să nu te încarci singur cu rezol-varea tuturor problemelor.

Prima zi a săptămânii estefoarte importantă pentrutine. Îţi va cere eficienţă ma-ximă, dar îţi va aduce și re-

zultate magnifice. Vineri poate fi o zi desucces în toate privinţele. Privește lucru-rile ceva mai filozofic, săptămâna asta teva face ceva mai înţelept și îţi va clarifica

În cursul evenimentelor dinviaţa ta cărora nu le poţi da oexplicaţie s-a întâmplat ceva.Simţi că s-a întâmplat ceva,

dar nu înţelegi ce anume. Este mai cu-rând o problemă de alegere. Fii cinstitcu tine însuţi și acţionează așa cum îţidictează conștiinţa.

Probabil că nu te simţi toc-mai în largul tău – singurăta-tea te supără, ai chef să muţimobila, să repari, oricum să

schimbi ceva în casă. Fii atent că săptă-mâna aceasta nu este timpul potrivit săte apuci de muncă.

Relaţiile cu partenerii se vordezvolta. Nu te lăcomi săprimești complimente, nu telăsa amăgit de părerile celor

din jur. Prudenţa și vigilenţa proprie șiselectivitatea în privinţa cunoștinţelor îţivor fi de folos.

Fermitatea și eficienţa îţisunt necesare pentru atinge-rea scopurilor. Trebuie să-ţialegi strategiile și tacticile de

succes. Experienţa câștigată în disputelecu șefii și colegii te vor ajuta să avansezirepede. Este timpul să te gândești laodihnă.

HOROSCOP 14-20 Iulie

Nedeia Vulcaneana 20

CMYK

CMYK

Reporter: Ce marcheazăediția Nedeii Vulcănene dinacest an?

Gheorghe Ile: Prima edițiea Nedeii Vulcănene a avut locîn 1972. Anul acesta se împli-nesc 40 de ani de activitateculturală sub titulatura de Nedeia Vulcăneană. Pe parcur-sul anilor s-a îmbogățit prinnumărul de zile, numărulactivităților culturale. În cadrulnedeii avem activități sportive,activitățile de ceremonie pen-tru persoanele care îndepli-nesc 50 de ani de căsătorie.Vom sărbători 550 de ani deexistență ai Vulcanului și 60 deani ai orașului Vulcan, de ladata la care a fost declarat oraș.Iată, sărbătorim trei eveni-mente importante pentruorașul Vulcan. Tot în cadrulacestor manifestări vom de-cerna diplomele de cetățeni deonoare și de excelență unorpersonalități din Vulcan și dinafară și vom încheia activitatea

la Brazi cu un spectacol de muzică populară.

Reporter: Anul acesta, calocație, ați ales stadionul dinlocalitate pentru desfășurareaspectacolului de sâmbătă. Dece?

Gheorghe Ile: Intră maimultă lume, iar bulevardul eîncă în garanție și nu vrem s-opierdem.

Reporter: La câți oamenivă așteptați să vină?

Gheorghe Ile: Mă aștept săvină aproximativ 10.000 de oa-meni din toată Valea.

Reporter: Câți bani s-aualocat pentru organizareaevenimentului din bugetullocal?

Gheorghe Ile: 120.000 delei.

Reporter: Sponsori ațiavut?

Gheorghe Ile: Avem spon-sori, pe primul loc e Vodafone,urmează Ursus, Farmacia Ile,Profi, Zona D, Lascăr, Simotași mulți alții, cărora lemulțumesc pentru ajutor.

Reporter: La ce alte pro-iecte lucrați în prezent?

Gheorghe Ile: E Dallasulcare continuă, canalizarea înmunicipiul Vulcan, drumul deDealu Babii, centrul vechi va fiși el pe țeava puștii, centrul dedocumentare și informare turistică.

Reporter: Pe plan politic,cât de greu v-a fost să obținețiun al treilea mandat?

Gheorghe Ile: Nu mi-a fostgreu, cu toate șicanele. A fost omuncă de opt ani și cetățeniiVulcanului au văzut ce am rea-lizat pentru comunitate și mi-au încredințat pentru încăpatru ani conducerea municipiului Vulcan.

Reporter: Să abordăm unsubiect mai delicat.Considerați că scandalul cutentă sexuală din familia vice-primarului Angela Stoica văafectează imaginea dumnea-voastră? Pentru că sunt mulțicei care în comentarii, în me-diul online, țin să vă atace.

Gheorghe Ile: Nu au cumsă mă atace. Ce legătură am eucu ce s-a întâmplat în casa ei (aAngelei Stoica – n.r.). Acestscandal nu are cum să-mi afec-teze mie imaginea. Eu aș vreasă se facă o diferență. Ceea cese întâmplă în familia AngeleiStoica nu are legătură cu ceeace fac eu pentru Vulcan sau cuactivitatea primăriei.

Reporter: Dar sunt și co-mentarii – anonime, desigur –legate de etnobotanice, careinsinuează că dumneavoas-tră, personal, ați aveacunoștințe legate de o aseme-

nea rețea, că ar fi membri aifamiliei dumneavoastră careîncurajează traficul de stupefiante...

Gheorghe Ile: Nu există etnobotanice la farmacie. Nuexistă nicio legătură între acelecomentarii, etnobotanice șimine sau familia mea. Eu amfost cel care a făcut sesizăriscrise la DIICOT pentru a ve-rifica acest magazin și să veri-fice și în școli și peste tot. Ceicare comentează ascunși dinspatele unui calculator sunt oa-meni pierduți, sunt niște lași.Sunt doar niște aurolaci carevorbesc, care sunt supărați cănu mai au aurolac. La farmaciaIle nu este aurolac. Nu au cecampanie denigratoare săsusțină împotriva mea, dinmoment ce eu am câștigat alegerile cu 60%.

A consemnat Anamaria NEDELCOFF

Nedeia Vulcăneană, la 40 de ani

transilvania impact, nr. 2

Documents