39

Revista Român� de Bioetic�, vol. 6, nr. 1, ianuarie – martie 2008

TRANSPLANTUL DE ORGANE ÎN ROMÂNIA

– PERSPECTIVE ETICE

Liliana Duca* , Liliana Rogozea**, Alexandru B�lescu***, Florin Lea�u****

Abstract Since the technological advance, the healing opportunities increased. Among these, the transplantation became one of the best treatments in functional failures of some human organs. The transplantation raised and rise ethical issues. The questionnaire in the paper brings on the spotlight the medical staff’s attitudes and tendencies on the transplantation. The study was developed on Brasov city, Romania. Key words: transplantation, consent, bioethics.

Introducere Afla�i în permanen�� sub presiunea

mass-media, a pacien�ilor, a anturajului, a colegilor, mai ales în situa�ia unor „manevre discutabile” precum transplantul de organe, membrii corpului medical din România încearc� s�-�i creeze ni�te repere, care s� le jaloneze întreaga activitate.

Progresele ob�inute în medicin� au dus la dezvoltarea unei noi metode de tratament, destinat s� salveze vie�i: transplantul de organe. De�i este legiferat prin numeroase documente ce au fost adaptate �i ameliorate în timp (The Human Tissue Act din 1961/2004, The Human Organ Transplants Act din 1989, ghiduri

* Preparator universitar, Dr., Universitatea Transilvania Bra�ov ** Profesor universitar, Dr. Universitatea Transilvania Bra�ov, email: r_liliana@unitbv.ro *** �ef lucr�ri, Dr., Universitatea Transilvania Bra�ov **** Asistent universitar, Drd., Universitatea Transilvania Bra�ov

40

United Kingdom Transplant (UKT)) exist� înc� probleme majore legate pe de o parte pe lipsa acut� a organelor �i �esuturilor pentru transplant, pe de alt� parte de problemele morale �i etice pe care ob�inerea �i alocarea acestora le ridic�, probleme înc� intens discutate �i chiar mediatizate, mai ales în �ara noastr�, unde au ap�rut adesea informa�ii legate de un posibil trafic de organe.

În acest context evaluarea modului în care este perceput transplantul de organe de c�tre personalul medical sau de c�tre viitorii profesioni�ti din medicin� este un prim pas pentru crearea unor bune practici în domeniu.

Obiectivele studiului sunt: 1. Evaluarea modului în care

transplantul de organe este perceput din perspectiv� etic�;

2. Aprecierea din perspectiv� etic� a posibilit��ii de dezvoltare a unor noi resurse pentru transplant.

Material �i metod� Studiul este realizat pe baza sondajului

de opinie ob�inut printr-un chestionar cu 10 întreb�ri privind cele mai controversate probleme etice ale transplantului, fiecare întrebare cu 4 variante de r�spuns prestabilit (r�spunsul a fost reprezentat prin alegerea unei variante).

Popula�ia �int� c�reia se adreseaz� chestionarul: cadre medicale (medici �i asisten�i medicali) în cadrul Spitalului Jude�ean clinic de Urgen�� Bra�ov �i studen�i ai Facult��ii de Medicin� Bra�ov.

Studiu a fost efectuat în perioada 15 ianuarie -15 februarie 2008.

Evaluarea grupului de studiu Evaluarea demografic� la includere a

cuprins vârsta, sexul �i aria de activitate.

Modalitatea de evaluare Persoanele care au dorit s� fie

chestionate au fost rugate s� aleag� o variant� de r�spuns pentru fiecare din întreb�rile adresate.

Întreb�rile ca �i variantele de r�spuns au fost inspirate din problemele controversate ale eticii transplantului de organ.

Analiza statistic� a datelor S-a utilizat instrumentul software

SPSS. Caracterizarea demografic� a

grupurilor s-a f�cut prin statistica descriptiv� univariat� (medie, devia�ie standard, coeficient de varia�ie, eroare standard a mediei).

Testul Chi-Square a fost utilizat pentru prelucrarea statistic� a variabilelor categorice, iar pentru datele numerice s-a utilizat t-test/ANOVA. Diferen�� semnifi-cativ� statistic s-a considerat pentru p<0.05.

Rezultate 124 persoane au acceptat s� r�spund�

la chestionarul de mai sus. Din acestea: 24 (19.35%) medici, 30 (24.19%) asisten�i medicali, 70 (56.45%) studen�i la medicin� general� anul IV.

Vârsta medie a grupului evaluat 29.93 ±8 ani, sex ratio (masculuin/feminin) = 21 (16.93%)/ 103 (83.06%).

Din totalul persoanelor evaluate prin chestionar 70 (56.45%) studen�i, 30 (24.19%) asisten�i medicali �i 24 (19.35%) medici.

Vârsta medie în cele trei grupuri evaluate: studen�i 23.37±4.5 ani, medici 35.83±11.7 ani, asisten�i medicali 30.6±7.8 ani. (tabel 1)

Raporturile sexelor în grupele evaluate sunt redate în tabelul nr.1

41

Tabel 1: Sex ratio (raportul sexelor) în grupele evaluate

CARACTERIZAREA GRUPULUI CHESTIONAT

Vârst� medie(ani) Sex ratio (masc/fem)

Total persoane

chestionate

124 29.93±8 21(16.93%)/103(83.06%)

Studen�i 70 (56.45%) 23.37±4.5 11(15.71%)/59(84.28%)

Medici 24 (19.35%) 35.83±11.7 8(33.33%)/16(66.66%)

Asisten�i medicali 30 (24.19%) 30.6±7.8 2(6.66%)/28(93.33%)

Reparti�ia pe specialit��i a medicilor

care au acceptat s� r�spund� la chestionar a

fost: medicin� intern� 7 (29,16%),

cardiologie 9 (37,5%), gastroenterologie 2

(8,33%), alergologie imunologie clinic� 3

(12,5%), hematologie 3 (12,5%).

Rezultatele chestionarului efectuat, global pe grupul evaluat Tabel 2: Rezultatele chestionarului

ÎNTRE-BAREA

VARIANTA A VARIANTA B VARIANTA C VARIANTA D

1. 84 (67.74%) p<0.001 fa�� de

b,c,d

12 (9.67%) p<0.05 fa�� de c

4 (3.22%) 24 (19.35%) p<0.05 fa�� de b, <0.001 fa�� de c

2. 102 (82.25%) (p<0.001 fa��

b,c,d)

2(1.61%) 16 (12.9%) p<0.001 fa�� de d,b

4 (3.22%)

3. 31 (25%) p<0.01 fa�� de d

61 (49.19%) (p<0.001 fa�� de

a,c,d)

20 (16.12%) 12 (9.67%)

4. 27 (21.77%) (p<0.05 fa�� de c)

23 (18.54%) 15(12.09%) 59 (47.58%) p<0.001 fa�� de a,b,c

5. 61 (49.19%) (p<0.001fa�� de

b,c,d)

25 (20.83%) (p<0.001 fa�a de c)

4 (3.22%) 34 (27.41%) (p<0.001 fa�� de c)

6. 77 (62.09%) (p<0.001 fa�� de

b,c,d)

15 (12.09%) 16 (12.9%) 16 (12.9%)

7. 27 (21.77%) (p<0.01 fa�� de b)

9 (7.25%) 60 (48.38%) (p<0.001 fa�� de a,b,d)

28 (22.58%) (p<0.001 fa�� de b)

8. 39 (31.45%) (p<0.001 fa�� de c)

35(28.22%) (p<0.01 fa�� de c)

17 (13.7%) 33(26.61%) (p>0.05% fa�� de c)

9. 49 (39.51%) (p<0.05 fa�� de b, <0.001 fa�� de c,d)

33 (26.61%) p<0.05 fa�� de d

24 (19.35%) 18 (14.51%)

10. 9 (7.25%) 26 (20.96%) (p<0.001 fa�� de a)

37 (29.83%) (p<0.001 fa�� de a)

52 (41.93%) (p<0.001 fa�� de a,b;

<0.05 fa�� de c)

42

Fig. 1. Rezultate chestionar, reprezentate graphic

Pentru o analiz� mai detailat� a chestionarului fiecare întrebare v-a fi analizat� din perspectiva r�spunsului global �i particular pe cele trei grupuri evaluate.

Întrebarea 1. A�i fi de acord ca cineva drag s� devin� donator de organe?

a. desigur, dac� acea persoan� �i-a exprimat dorin�a în acest sens ;

b. da, chiar dac� nu a dorit acest lucru întrucât consider acest lucru o mare binefacere ;

c. da, dac� asta ar aduce un beneficiu material urma�ilor;

d. nu, decizia de a dona organele este personal�.

Global 84 (67.74%) din cei evalua�i, semnificativ statistic fa�� de varianta b, c, d (p<0.001) au fost de acord c� o persoan� apropiat� s� devin� donatoare de organe dac� acea persoan� �i-a exprimat dorin�a în acest sens, se adaug� acceptul a înc� 12 (9.67%) persoane întrucât consider� acest lucru o mare binefacere �i 4 (3.22%) dac� asta ar aduce un beneficiu material urma�ilor. La polul opus au r�spuns negativ 24 (19.35%) considerând donarea de organe o decizie

personal� (p<0.05 fa�� de varianta b, p<0.001 fa�� de varianta c)

Medicii au ales preponderent varianta a 18 (75%) semnificativ statistic (p<0.001), la fel �i studen�ii la medicin� 56(80%), p<0.001 în timp ce asistentele medicale au optat pentru varianta d în propor�ie de 50%, semnificativ statistic în acest grup fa�� de variantele b, c p<0.01 dar �i fa�� de variantele alese de celelalte dou� grupuri (p<0.05 fa�� de varianta aleas� de medici �i 0.001 fa�� de studen�i) – (tabelul 2, fig. nr. 1)

Întrebarea 2. Dar dvs. a-ti accepta s� v� dona�i organele ?

a. da, este foarte important s� po�i salva vie�i ;

b. da, dac� asta mi-ar aduce beneficii materiale mie în timpul vie�ii sau ulterior familiei mele;

c. nu, nu sunt de acord s� îmi împart �esuturile �i organele ;

d. nu, donarea de organe nu este o obliga�ie uman� comun�.

Într-o majoritate semnificativ statistic� 102(82.25%) –p<0.001 persoa-nele evaluate au fost de acord s� doneze propriile organe din perspectiva binefa-cerii doar 1.61% acceptând beneficii

p<0.001

p<0.001

p<0.001 p<0.001

p<0.001

p<0.001

p<0.001

p<0.001 p<0.001

0

20

40

60

80

100

120

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Rezultate chestionar

Varianta AVarianta BVarianta CVarianta D

43

materiale în acest sens, doar 16% nefiind de acord.

Acceptul de a dona organe a fost în propor�ie de >80% atât în grupul medicilor cât �i studen�ilor, de peste 60% în grupul asisten�ilor medicali unde deci observ�m o propor�ie de 33.33% de refuz (semnificativ statistic p<0.01 fa�� de studen�i) mai ales privind din perspectiva faptului c� corpul uman nu e un bun comun.

2.85% din studen�i apreciaz� beneficiul material ob�inut din transplant. (tabelul 2, fig. nr. 1)

Întrebarea 3. Considera�i suficient� definirea mor�ii prin moartea creierului astfel fiind posibil� recoltarea de organe ?

a. da, dup� oprirea func�iilor creierului toate celelalte organe î�i vor înceta func�ia;

b. da, cu pierderea func�iei creierului se asociaz� pierderea permanent� a st�rii de con�tien�� deci func�ia celorlalte organe nu mai este justificat� deci pot fi transplantate;

c. nu, întrucât celelalte func�ii pot fi men�inute artificial deci corpul este înc� viu;

d. nu, dac� celelalte func�ii exist� organismul trebuie men�inut întreg pân� înceteaz� toate func�iile.

Aproape 75% dintre cei evalua�i au considerat defini�ia mor�ii explicit� �i suficient� pentru a permite prelevarea de organe.

Medicii au considerat suficient� defini�ia în procent de 100%, studen�ii peste 70%, majoritatea (semnificativ statistic fa�� de asisten�ii medicali p<0.005) considerând c� pierderea st�rii de con�tien�� nu mai justific� func�ionarea celorlalte organe. 40% din asisten�ii medicali (semnificativ statistic fa�� de medici �i studen�i) consider� c� întrucât exist� posibilitatea men�inerii artificiale a func�iilor organismul trebuie

men�inut ca un tot unitar pân� la încetarea tuturor func�iilor. (tabelul 2, fig. nr. 1)

Întrebarea 4. Considera�i etic� aprobarea prin lege a consim��mântul prezu-mat în România? (înseamn� c� dac� o persoan� nu �i-a exprimat în cursul vie�ii dezacordul cu privire la donarea de organe pentru transplant, atunci aceste organe pot fi prelevate f�r� a se mai solicita acordul familiei.)

a. da, în acest fel ar cre�te substan�ial num�rul de donatori;

b. sunt mul�i oameni care ar dori s� fie de folos în acest sens, dar nu �tiu cum pot proceda ;

c. nu, corpul unei persoane nu este un bun public ;

d. nu, întrucât decizia de a dona este una personal�, exprimat� de o persoan� competent� sau de o alt� persoan� apropiat� pacientului.

Introducerea consim��mântului pre-zumat a fost dezaprobat� de 60% din persoanele evaluate, semnificativ statistic fa�� de acceptul acestei legi, majoritatea considerând esen�ial acordul personal sau al familiei.

Diferen�iat constat�m o diferen�� semnificativ statistic� între opiniile medicilor ace�tia fiind prepoderent de acord cu introducerea consim��mântului prezumat privind aceasta mai ales ca o solu�ie pentru cre�terea num�rului de donatori, studen�ii s-au împ�r�it în dou� grupuri 42% fiind de acord iar 58% dezaprobând o astfel de legiferare. La polul opus, asisten�ii medicali care dezaprob� o astfel de lege în propor�ie de 73% pornind de la observa�ia c� decizia de a dona organele poate apar�ine persoanei sau familiei. (tabelul 2, fig. nr. 1)

Întrebarea 5. Cui ar trebui s� i se acorde prioritate dac� transplantul este posibil, dar înc� nu exist� organe disponibile?

a. persoanelor mai tinere fa�� de vârstnici;

44

b. persoanelor cu �anse mai mici de supravie�uire afla�i în stare critic� ;

c. persoanelor care ei în�i�i au acceptat ca post mortem s� devin� donatori;

d. este mai bine s� se respecte cu stricte�e ordinea de pe lista de a�teptare.

La evaluarea global� 49.19% din intervieva�i (p<0.001) au considerat c� vârsta tân�r� este criteriul important de apreciere a priorit��ii pentru transplant, 27% opteaz� pentru men�inerea ordinii de pe lista de a�teptare iar 21% dau prioritate cazurilor mai grave. Doar 3% apreciaz� acordul de a oferi organe la rândul lor. Studen�ii �i asistentele au apreciat preponderent criteriul vârst� în acordarea priorit��ii în timp ce medicii au optat semnificativ statistic fa�� de celelalte dou� grupuri pentru respectarea cu stricte�e a listei de a�teptare. (tabelul 2, fig. nr. 1)

Întrebarea 6. Considera�i moral� ob�inerea de �esuturi �i organe de la persoane aflate în via��?

a. da, dac� persoana respectiv� este de acord;

b. da, dac� se face pentru o persoan� apropiat� genetic;

c. nu, întrucât poate periclita via�a persoanei respective;

d. nu, dac� se face pentru beneficii materiale.

Global r�spunsul la aceast� întrebare a fost favorabil semnificativ statistic (p<0.001) mai ales dac� persoana respectiv� e de acord având mai pu�in� importan�� gradul de rudenie (12.09%).

Comparativ, pe cele trei grupuri medicii �i studen�ii la medicin� au fost de acord cu ob�inerea de organe �i �esuturi de la persoane în via��, în timp ce cadrele medii nu au fost de acord (semnificativ fa�� de medici). (tabelul 2, fig. nr. 1)

Întrebarea 7. Vânzarea de organe este justificabil� din perspectiv� etic�?

a. da, dac� o persoan� accept� acest schimb de ce nu?;

b. da, orice justific� salvarea unei vie�i;

c. nu, o fiin�� uman� nu poate fi vândut�;

d. nu, în acest fel doar persoanele bogate ar beneficia de transplant.

Privind vânzarea organelor r�spun-sul a fost concordant cu legisla�ia în vigoare �i anume negativ în propor�ie de peste 70%, semnificativ statistic (p<0.001).

Medicii au optat în propor�ie de 41.66% pentru vânzare în condi�iile în care donorul accept� schimbul (semni-ficativ statistic fa�� de studen�i p<0.01) îns� predomin� în toate cele trei grupuri ideea de respingere a unui astfel de schimb, o fiin�� uman� neputând constitui obiectul unei tranzac�ii. (tabelul 2, fig. nr. 1)

Întrebarea 8. Este moral� utilizarea terapeutic� a �esuturilor recoltate de la embrioni umani?

a. da, cel mai important este salvarea unei vie�i;

b. da, întrucât �esuturile de la embrioni au propriet��i ce le permit o gam� larg� de utiliz�ri ;

c. nu, întrucât se folosesc un num�r mare de fetu�i avorta�i

d. nu, este imoral s� ob�ii �esuturi prin sacrificarea unor vie�i

Utilizarea de �esuturi recoltate de la embrioni umani a fost acceptat� de aproximativ 60% din cei intervieva�i (p<0.01 fa�� de varianta c) în timp ce 26.61% consider� c� nu pot accepta astfel sacrificarea unor vie�i.

Acceptarea acestei surse s-a f�cut preponderent în grupul medicilor �i studen�ilor (p<0.001 fa�� de cadrele medii) mai ales din considerentul propriet��ilor pe care le au aceste �esuturi în timp ce asisten�ii medicali resping aceast�

45

procedur� din ambele considerente (num�r mare de fetu�i ,sacrificarea unor vie�i). (tabelul 2, fig. nr. 1)

Întrebarea 9. Considera�i xenotrans-plantul (de la animale) ca fiind o solu�ie?

a. da, dac� se realizeaz� de la specii foarte apropiate genetic cu rezultate optime;

b. da, în acest fel ar cre�te semnificativ num�rul de transplanturi ;

c. nu, nu este etic s� cre�ti animalele ca surs� de organe ;

d. nu, exist� riscul ca s� introducem la om patogenie animal�;

Global, r�spunsul a fost în favoarea utiliz�rii xenotransplantului în condi�iile în care se face de la specii apropiate genetic (39.51%) – p<0.005 fa�� de varianta b, p<0.001 fa�� de r�spunsul c, d – iar 26.61% au apreciat faptul c� astfel ar cre�te semnificativ num�rul de transplante. Doar 19 % au considerat xenotransplantul ne-etic iar 14.51% au fost îngrijora�i de introducerea de patogenie animal� la om.

Separat pe grupuri constat�m c� medicii au ales în propor�ie de 75%, semnificativ statistic (p<0.05/S, p<0.001AM) utilizarea xenotransplantului de la specii apropiate genetic de asemenea studen�ii au optat preponderent pentru aceast� variant� (44.28%) - semnificativ statistic fa�� de cadrele medii (p<0.001) în timp ce 46.66% din acestea au apreciat xenotransplantul ca ne-etic (p<0.001 fa�� de medici �i studen�i) �i 26.66% au

subliniat riscul de introducere de patogenie animal� la om. ((tabelul 2, fig. nr. 1)

Întrebarea 10. Este moral� clonarea uman� cu scopul de a preleva �esuturi �i organe?

a. da, în acest fel ar cre�te semnificativ posibilitatea de transplant;

b. da, dac� procesul ar putea fi controlat doar în aceasta direc�ie;

c. nu, nu este moral crearea în acest scop de fiin�e umane;

d. nu, nu este etic �i cre�tine�te s� creem în acest fel fiin�e umane.

La aceast� întrebare balan�a a înclinat favorabil spre respingerea posibilit��ii de clonare pe de o parte fiind imoral� crearea unor fiin�e în acest scop (29.83%- semnificativ statistic p<0.001 fa�� de varianta a) pe de alt� parte nefiind cre�tine�te �i etic crearea de fiin�e umane în acest fel (41.93% – semnificativ statis-tic p<0.001 fa�� de a, b,<0.05 fa�� de varianta c).

Totu�i un procent de 20.96% accept� clonarea cu condi�ia ca procesul s� fie controlat doar în aceast� direc�ie - la evaluarea pe grupuri studen�ii fiind cei care aprob� aceast� posibilitate în procent de 30% (p<0.05 fa�a de medici). Medicii resping aceast� posibilitate preponderent pe criterii morale (66.66% – p<0.01 fa�� de studen�i �i cadre medii) în timp ce cadrele medii dezaprob� preponderent aspectul ne-etic/cre�tin al problemei (60%-p<0.05/medici) (tabelul 2, fig. nr. 1)

Discu�ii: 1. Majoritatea persoanelor evaluate

au fost de acord s� accepte donarea organelor persoanelor dragi ceea ce poate fi ceea ce este în acord cu utilitarianismul în mod evident consecin�ele acestei decizii fiind bune dar contravine principiului autonomiei persoanei, decizia

e a dona propriile organe trebuind s� apar�in� fiec�rui individ în aceast� situa�ie.

2. Acceptul majorit��ii de a dona organele concord� din nou cu utilitarianismul, ideea de a face bine f�r� beneficii ulterioare apropriindu-ne chiar

46

de teoria virtu�ii. �i totu�i principiul autonomiei este prezent �i nu poate fi neglijat dar se isc� evident un conflict.

3. Concordant cu defini�ia legal� a mor�ii majoritatea au acceptat conceptul de moarte cerebral� ca echivalent al decesului; se men�in îns� dileme etice legate de continuarea func�ion�rii celorlalte organe �i întrucât celelalte func�ii pot fi men�inute artificial corpul poate fi considerat viu. Poate fi astfel imoral, necre�tinesc s� curm�m astfel evolu�ia lucrurilor.

4. Contrar cu rezultatelor unui sondaj de opinie efectuat în România în aprilie 2007 conform c�ruia persoanele evaluate erau de acord cu introducerea consim��mântului prezumat chestionarul actual respinge o asemenea legiferare la evaluarea global�. Totu�i rezultatele sunt discordante între grupuri medicii fiind preonderent de acord, cadrele medii resping aceast� posibilitate dominant.

5. Dilema etic� legat� de prioritatea la transplant este prezent� �i în evaluarea de fa��, persoanele mai tinere au ales prioritar� vârsta tân�r�, apoi ca prioritate starea critic� �i în conform cu legisla�ia actual� se opteaz� pentru respectarea ordinii de pe lista de

a�teptare. Nu este adoptat cu u�urin�� criteriul acceptului don�rii de organe probabil pentru c� în aceast� dilem� domin� principiul autonomiei în timp ce binefacerea sau utilitarianismul nu sunt acceptate.

6. Colectarea de organe de la donori vii este legiferat� actual fiind permis� între persoanele înrudite genetic; chestionarul de fa�� indic� aprobarea acestui fapt contând mai pu�in gradul de rudenie dac� exist� acceptul donorului.

7. R�mâne controversat� ob�inerea acestor organe contra cost în condi�iile în care nu este etic s� stabilim un pre� pentru o fiin�� uman� dar totu�i se practic� în anumite ��ri creind discrepan�� între posibilit��ile de ob�inere a organelor.

8. În condi�iile în care necesarul de transplant cre�te se impune ob�inerea unor noi resurse, în acest sens s-a dezvoltat utilizarea de �esuturi de la embrioni umani cu mare aplicabilitate dat� fiind lipsa expresiei complexului major de histocompatibilitate. Aceast� resurs� a fost rapid asimilat�, rezultatele chestionarului de fa�� concordând cu acceptul în lumea medicala mai ales c� opinia în acest sens apar�ine preponderent medicilor �i viitorilor medici.

Bibliografie:

[1] Amarakone K., Panesar S, Ethics and Human Science, Elsevier Mosby, Edinburgh, 2006 [2] Ast�r�stoae V., Transplantul de organe: consim��mântul prezumat - între utilitate �i

etic� medical�, Via�a Medical�, nr.17 (903), an XIX, pg. 5, 27.04.2007; [3] English V, Sommerville A, Presumed consent for transplantation: a dead issue after

Alder Hey?, J. Med Ethics, vol. 29, pg. 147-152, 2003; [4] Ghi�escu T, Etica medical�, Ed. Impex – Speran�a, Bucure�ti, pg. 192, 1992; [5] Gillon R.. Ethics needs principles—four can encompass the rest—and respect for

autonomy should be "first among equals", Med Ethics, vol. 29, pg. 307-312, 2003; [6] Giovanni Berlinguer, Bioethics, health, and inequality, The Lancet, London, Sep. 18-Sep

24, vol. 364, Iss. 9439, pg. 1086-1092, 2004; [7] Harris J., Consent and end of life decisions. J. Med. Ethics, vol. 29, pg. 10-15, 2003; [8] Hope T., S�vulescu J., Hendrick Judith, Medical Etichs and Law – the core curriculum, Churchill,

Livingstone, 2003; [9] Machin V., Medicolegal Pocketbook, Churchill Livingstone, 2003; [10] Moldovan A. T., Tratat de drept Medical, Ed. All, Bucure�ti, 2002.