transportul containerelor

8/6/2019 transportul containerelor

1/37

TRANSPOR TUL MARITIM DE MARFURI N CONTAINERE

n anii ce au urmat celui de al doilea razboi mondial, a avut loc o divcrsificare si o modernizare abazei tehnico-materiale a transportului naval n ntreaga lume.Alaturi de alte mijloacc moderncdc transport au aparut containerele si navele port-container.Statisticile ntocmite de I.M.O. si

majoritatea specialistilor considcra ca transporturile containerizate vor continua cursa lorprogresiva in detrimcntul cclorlalte categorii dc transport maritim.

1. Caracteristicile transportului de marfuri n containere. Avantaje si dezavantajc.

nca din anul 1931 un raport ntocmit de Royal Comision of transport din Anglia arata ca,,Folosirca containerelor este o directie n care se spcra ca se vor realiza progrese. Marileavantajc ale transportului

de marfuri n containere, cu un minim de risc la avarii si reduccrea costului manipularii. snt attde evidentc, ca este o mare surpriza pentru noi ca ele nu snt folosite ndeajuns.n comparatie cu

metodcle obisnuite de transport, trarisportul de marfuri n containere prezinta urrnatoareleavantajc:

-asigura integritatca cantitativa si calitativa a marfurilor transportate;

-elimina ambajele obisnuite n transport, de obicei costisitoarc si grcle, n special cele din lemn;

-micsoreaza timpul de stationare a navelor la opcratiunilc de ncarcare si descarcare;

-elimina muncile manuale grele prin asigurarea unei mecanizari complexe a operatiunilor dencarcare/descarcare a marfurilor (reducnd concomitent numarul de muncitori afectati pentru

aceste operatiuni);-accelereaza ritmu] de transport;

-asigura transportul de marfuri de la magazia producatorului la magazia cumparatorului (gate togate), fara reformarea unitatilor de marfa (alte asezari), ceea ce simplifica si accelereazaoperatiile dc primire si predare a marfurilor;

-se evita cntarirea marfurilor n etapele de transport;

-ducc 1a reduccrea fondului de investitii pentru constructia de magazii acopcrite, containerul

putnd fi depozitat si n aer liber si fo]osit ca atare drept depozit temporar;- asigura simplificarea formalitatilor calculelor, evidentelor si documentatiei necesare Iaoperatiunile normale si de predare/primire a marfurilor;

- determina posibilitatea introducerii pe calculator a evidentei si circulatiei containere]or.


2/37

Din datele publicate de Biroul lnternational de Containere (B.I.C.) rezulta ca, datorita folosiriicontainerelor, n tarile europene se obtine, printre altele, o diminuarc a cheltuielilor demanipulare cu 30-40% si o reducere cu 50-70%a timpului irosit cu formalitatile vamale,anchete, documentatii si acte]e neccsare n operatiunile efectuate n sistemul traditional detransport.Trecerea de la sistemul clasic de transport la cel containerizat ridica o serie de

prob]eme de natura economica, tehnica, comerciala, juridica, cum ar fi:- neuniformitatea transportului n ambele sensuri;

- volumul mare de investitii pentru constructia containerelor si a navelor port containere;

- necesitatea introducerii n reparatii a cel putin 20%din parcu1 de containere;

- pentru activitatea nentrerupta a navelor port-container se considera a fi necesar un numar detrei ori mai mare de containere dect cel cc poate fi ncarcat de nava;

2. Conventia Internationala pentru Securitatea Containerelor (CSC)Avnd n vedere folosirea tot mai frecventa a containerelor pentru transportu] marfurilor pe mare,precum si dezvoltarea productiei de nave specializate port-container, I.M.O., nca din anul 1967,a luat n evidenta n lucrarile sale identificarea formelor de securitate a containerelor ntransportul maritim.

n 1972, sub egida I.M.O., a avut loc o Conferinta intemationala care a adoptat ConventiaInternationala pentru Securitatea Containerelor (International Convention for Safe Containers -C.S.C.1972).Conventia a intrat n vigoare la 6 septembrie 1977 si la 1 septembrie 1981 eraratiflcata de catre treizeci si trei de state.Tara noastra a aderat la aceasta Conventie prin Decretul

nr.92/1975.Prevederile Conventiei prezinta o deosebita importanta pentru constructorii decontainere, registre navalc, personalul anbarcat,. armatori, proprietari dc containcre, capitanii dcport, etc.C.S.C se aplca contalncrtlordcstinatetransportului naval, tbrovlat sau auto sitransportulul combinal ntre accstia.

Conventia nusc aplca containerelor destinate transportului aerian si containeitlor destinateincarcaturilor periculoase.n urrna controversatclor discutii pentru dcfrnirea notiunii decontainer1 s-a ajuns Ia urmatoarea forrnulare:

Containerul este un utilaj de transport avnd caracter pcrmanent si, n consecinta, suficient derezistent pentru o utilizare repetata. E1 este special conceput pcntru a facilita transportul de

rnarfuri printr-unul sau mai multc moduri de transport, fara rencarcari intermediare, pentru aputea fi fixat si/sau manipulat cu usurinta, fiind prevazut cu piese de colt pentru aceste scopuri, sidc astfel de dirnensiuni nct suprafata deterrninata de cele patru colturi exterioare inferioare safie de cel putin 14 m2 (daca nu exista piese de colt supcrioare) sau de ceI putin 7 rn2 (daca existaaceste piese de colt).Termenul container nu se refera nici la vehicule si nic 12112g616m i laambalaje, totusi se aplica si containerelor transportatc pe sasiuri.

Conform acestei definitii snt cuprinse:


3/37

a) toate containerele cu o Iungirne mai mare de 10 picioare;

b) containerele platforrna (flats) de Ia 20 de picioare Iungime, n masura in care dispun de colturisuperioare si cele de la 10 picioare lungirne;

c)suprastructuri cu o suprafata de baza mai mare de 14 m

2

asa cum snt folosite n transportulrutier, cnd dispun de colturi inferioare.Prevederile Convcntiei se aplica unui transportinternational care este definitca:

- un transport ntre doua porturi de plecare si destinatie situate n teritoriul a doua tari, din carecel putin una este. rnernbra a Conventiei.

Conventia a mai stabilit urmatoarele definitii:

-masa bruta maxima (R) = rnasa totala maxima adinisibila a containerului si a ncarcaturii sale;

- tara (T) = masa containerului gol, inclusiv accesoriile pernanentfixate;- incarcatura utila maxirna admisibila (P) = diferenta dintre rnasa bruta si tara (P=R-T);

- piesa de colt = detaliu constructiv de la colturile inferloare si/sau supcrioare ale containerului,avnd fortele cu deschizaturi servind la manipulare, stivuire si/sau fixare.

1 ,,HANSN Harnburg nr.3/1973 p.345-348.

A.Placuta de securitate C.S.C.

Conventia a stabilit ca flccare dintre containerel e construi te conform cerintelor Conventiei vapurta flxata permanent, ntr-un loc vi,ibil si neexpus deteriorarilor o placuta denumita placuta desccuritate conformC.S.C.

P]acuta de sccuritate este rectangulara cu dimensi uni de rninimum 200 x 100 mm, conformurmatorului modcl:


4/37

C.S.C. SAFETY APROVAL

1

2 DATE MANFACTURED

3 IDENTIFICARION NR.

4 MAXIMUM GROSS WEGHT FOR KG LB

5 ALLOWABLE STACCKING WEGHT FOR 1,8 g KG LB

6 RACKING TEST LOAD VALUE KG LB

7 END WALL STRENGHT KG LB

8 SID

E WAL STRENGTH KG LB

9 EXAMINAION DATES KG LB

1-Tara si indicatorul asteptarii;

2 - Data constructiei (sc marcheaza iuna si anul);

3 -Numarul de identificarc (se mareheaza prin numarul dat de constructor containeruluircspecliv;

4-Masa bruta maxima(R, n );

5- Sarcina admisibila la stivuire pentru 1,8 g ( si );

6 Sarcina pentm proba de rigiditate transversala ( si );

7 -Rezistenta peretilor frontali (n kg si lb, numai daca peretii snt conceputi sa suporte o sarcinadiferita de 0, 4 P)

8 -Rezistcnta peretilor laterali (n , numai daca peretii snt conceputi sa suporte o sarcina diferitade O, 6 P);

9 -Datele inspcctiilor ulterioare (se marcheaza luna si anul pcntru prima inspcctare - dupa 5ani)a containerului nou, de asemeni pentru celelalte inspectii ulterioare.Datele inspectiilor efectuatevor fl gravate n re[ief sau n.scrise printr-unalt procedeu, vor fi durabile si usor de citit.Denumirea placutei se scrie cu o naltime a literelor de mlnimum 8 rnm, iar restul textului sicifrele cu o naltime de minirnum 5mm.

B.Inspectii la containere


5/37

Inspectiile containcrelor se efectucaza Ia cererea scrisa a proprietarului, a administratiei portuare,a ntreprinderilor unitatilor cate exccuta reparatii de containere sau a altor organizatii interesate.Pentru toate felurile de inscriptii, containerele vor fi pregatite corespunzator pentru examinare,asigurndu-se accesul, dcschiderea sau demontarea elcmcntelor necesare.Registrul Naval Romnefectueaza urrnatoarele feluri de inspectii ale containerelor n exploatare:

1) inspectii initiale - la containerele fabricate fara supravegherea R.N.R. sau a altui organmputernicit sa-1 nlocuiasca;

2) inspectii conform Conventiei - la containerele de uz general, izoterme si cisterne, laurmatoarele intervale de limp:

-prima inspcctie - Ia cel mult 5ani de la data fabricarii;

-inspectiile urmatoare - la intcrvale de ccl mult 2 ani;

3) inspectii intermediare - la intervale de cel mull un an (numai la containere izoterme);4) inspectii ocazionale la:

-avarii mari suferite la containcre;

-ncarcarea pe nava a containerelor izoterme prevazute cu agregat frigorific si/sau caloric;

-necesitatea stabilirii starii tehnice a containerelor n toatc cazurile neprevazute.

Comitetul LM.O. pentru siguranta maritima, la a 48-a sa sesiune2 tinuta ntre 6-17 iunie 1983, a

adoptat, un al doilea set de amendamente la C.s.C. Aceste amendamente au intrat n vigoare la 1ianuarie 1984. Cel mai important amendament permite unui proprietar de containere sa aleagantre inspectia containerelor la intervale regulate - acum extinse de la 24 la 30 de luni - sau unprogram de inspectie continua.

Inspectiile se desfasoara astfel:

La inspectia initiala se efectueaza:

1) examinarea documentatiei tehnice prezentate;

2) inspectarea generala, cu asigurarea prin deschiderea sau demontarea elementelor necesare;3) verificarea dimensiunilor reglementate;

4) ncercari stabilite de registru ca necesare.

La inspectia conform C.s.C. a containerelor de uz general, izoterme si a containerelor - cisterna,se efectueaza:


6/37

2 Sesiunea a X1-a a UNCTAD - Comitetul pentni Transportul maritim, Geneva,

19.Xl.1984, Cod TDSBK~ 1270, 11 septembrie 1984.

1) examinarca generala, cu asigurarea accesului prin dcschiderea sau alimentarea elementclor

necesare;

2)verificarea dimensiunilor regiemcntate;

3)ncercarea de etanseitate;

4)ncercarile de rezistenta stabilite ca necesare, n Functic de starca tehnica a containerelor.

C.Supravegherea tehnica a reparatiilor3

Containcrcle care n timpul exploatarii au avut de suferit avarii mari vor fi rcpartizate sub

supravegherca R.N.R. la ntreprinderi autorizate de R.N.R. pentru reparatii.Ca avarii mari,indiFcrent de tipul containerului se considera:

1)deformatia unei suprafete mari a peretelui frontal;

2)dcforniatia unei suprafetc a peretelui Iateral;

3)deformatia unci suprafctc mari a acopcrisului;

4)fisurarea sau ruperea planseului;

5)deformatii, rupturi si fisuri la lonjeroane superioare;

6)deformatii, rupturi si fisuri 1a lonjeroane inferioare;

7)deformatii, rupturi si fisuri 1a montantii de colt;

8)deformatii, rupturi si fisuri la traversele frontale inferioare si superioare;

9)deformatii, fisuri sau uzuri imporlante Ia piesele de colt;

10)deformatii si fisuri la constructia bazei, n imediata apropiere a intrarilor pcntru furci;

11)deformatii si fisuri la constructia bazei, n imediata apropiere a locasului pentru dispozitivul,,gt de Iebada;

12)dcformatii, rupturi si fisuri la usi;

13)deteriorarea zavoarelor usilor;


7/37

14)modificarea dime nsiunilor reglementate.

Pentru containerele izoterme si containerele-cisterna, mai snt considerate avarii mari si avariilela instalatiile specifice acestor tipuri de containere. Dupa executarca reparatiilor necesare,Registrul Naval inspecteaza containerele uzate si, daca rezultatele inspectarii snt satisfacatoare,

elibereaza un Certificat de autorizare ntreprinderii de reparatii. Certificatul este valabii timp de24 de luni sau, conform noilor amendamente C.s.C., 30 de Iuni.

Documente eliberate marcarea si poansarea. n urrna efectuarii inspectiilor initiale, conformConventiei, intermediare sau ocazionale,recgist.rul Naval ntocmcstc un act asupra starii tchiiicca containerelor prczcntate Ia inspcctii.Daca cste necesara cfectuarea unor reparatii, n act sc vorindica dceteriorarile constatate si lucrarile de reparatii nccesarc Ia care va fi supus containcrul.Dupa tcrminarca rcparatiilorsi cfcctuarea ncercarilor prcvazute, Rcgistrul Naval ntocmcstc unact asupra starii tehnice a containcrului rcparat, indicndu-sc Iucrarile, ncercarilc si examinarilecfectuate.

D

upa efectuarca inspectiilor, pe placutclc corespunzatoare ale containerelor sc va aplicapoansonul Registrului Naval si se vor indica datclc inspectiilor urmatoare.

D. Acceptarea containerelor existente4 conform c.s.c.

Pentru acccptarea containcrclor existcnte, proprietarul acestora va nainta Registrului Naval ocerere.

Cererea va fi naintata ntr-un termen care nu va depasi 5ani de la data intrarii n vigoarc aConventiei Intcrnationale pentru Securitatea Containerelor - C.S.C.1972. Proprietarulcontainerului de uz general va ancxa la cercrea mentionata pentru, fiecare container, urmatoarele

informatii:-data fabricatici (Iuna, anul) si adresa fabricantului;

-numarul de idcntiflcare (atribuit de catre ntreprinderea

producatoare - numarul de fabricatie);

-masa bruta maxima;

-sarcina admisibila la stivuirea pentru 1, 8g n kg si Ib;

dovada faptului ca containcrul dc tipul respectiv a fost utilizat si a prczentat siguranta ntransporturile maritime si/sau tcrestre, ntr-o perioada de ccl putin doi ani;

-dovada faptului ca acesta a fost fabricat dupa un tip constructiv care a trccut ncercarile si a fostacceptat ca satisfacnd conditiile din Regulile pentru constructia containerelor, cu exccptia


8/37

cerintelor referitoare la ncercarile de rezistenta a]e peretilor frontali si latcrali si ncercari]e derigiditate longitudinala si etanscitatc;

-rczultatele ultimei rcvizii tehnice, efectuatc de proprictar.Daca rezultatcle verificariiiriformatiilor mcntionate si inspectiei

3 R.N.R. Instructiuni pentru supravegherea tehnci a antaineru]ui 1n exploatare4 Containereleexistente sint containerele fabricate sau a cror fabrica;ie ncepuse naintede data intrarii nvigoare a Conventiei Interna;ionale pentru Securitatea Containeiielor

- C.S.C.-1972

containerului cxistent prezentat la registrusnt satisfacute, registrul notifica n scris proprictaru]uiobtinerea acccptarii containcrului cxistent n conformitate cu C.S.C.Notificarea de acceptare dadreptu] proprictarului sa fixezc pe containcrul existent acceptat, placuta de securitatc ,,C.S.C.safcty approval si emblema Rcgistrului Naval.Pcnlru containerele izotcrme existente si

containcrclc-cisterna (pcntru marfuri pcriculoase) existente, procedura este asemanatoarc.E Acceptarea containerelor

Prin acccptare se ntelegc decizia Registru] ui Naval ca un container poate fi considcrat sigur, nconditiile prcvazute n Rcgulile pcntru constructia containerelor, si ca este adecvat transportuluimarfurilor pentru care este destinat. Pentru a obtine o acceptare, solicitantul va prezcntaRcgistrului Naval o cercre dc acceptarc a tipului constructiv de containcrc, sau o cercre dcacceptarc a containcrului individual. La cererea de acceptare se va anexa documentatia tehnica,spre a fi avizata de catre Rcgistrul Naval. Aceasta docurnentatie va coritine;

1)numarul tehnic al containcrului (cu dcscrierea constructiei, caracteristicilc materialclorutiliz2tc, metodc dc sudare adoptatc, tehnologia de asamblare, captusirea intcrioara si vopsirea);

2)planu] gcncral si p]anurile constructive (de ansamblu si ale clementclor importante, cu sectiunisi detalii si cu indicarea matcrialelor utilizatc);

3)programu] nccrcarilor (cu prccizarea valorilor sarcinilor interioare si extcrioare si modu] deaplicare).

Registrul Naval poate cere n completare si alte documentatii si date tehnice necesare.Prototipurile containerelor n serie, ca si containerelc individuale, executate dupa o documentatie

tehnica avizata, se vor supune unor probe dupa programul ncercari]or prevazute de C.S.C.ncercarile se vor efectua n prezcnta reprczentantului Registrului Naval.Daca rezultatelencercarilor sus mcntionate snt satisfacatoare, Registrul Naval elibereaza un Certificat deacceptarc. Certificatu] de acceptare da dreptu] solicitantului sa fixeze placuta pcntru aprobare dcsecuritate ,,C.S.C. safety approval.

F. Clasifcarea containerelor


9/37

1)Din punct de vcdere a1 formei, containere]e se pot clasiflca n:

-containere demontabile;

-containere pliabile;

-containere rigid asamblate;

-coniainere cu usi laterale;

-coniaincre cu deschideri n capac;

-coniainere cu dcschidere n unul din pereti;

-containcre rabatabi1e.

2)D

in punct de vedcre aI capacitatii de ncarcare, containerele se pot clasifica n:

-containere mici, cu un volum interior util de ncarcare de la 1-3 m3, masa lui bruta nedcpasindO, 5 t;

-containere mij]ocii, cu un volum intcrior util de 3-7 m2, masa bruta nedepasind 3, 5 t;

-containere de mare capacitate, cu ur volum interior uti] de cca 7 m3, rnasa de 7 t;

containere de foarte mare capacitate, care ajung pna la 30 t;

3)D

in punct de vedere al uti]izarii, exista:

a)containere de uz general, care nu comporta amenajari speciale;

b)containere de uz special, care comporta o constructie speciala, fic datorita marfurilortransportatc, fie prin adaptarea 1a un mijloc de transport.

Containerele speciale pot fi:

-de uz special individual, destinate pentru transportu] unui singur fcl de produs cu proprietatifizico-chimicc, conditii de transport si manipulare deosebita;

-de uz spccial n grup, pcntru grupc restrnse de produse cu proprietati fizico-chimice, conditii detransport si manipu]are ascmanatoare;

-izoterme, cupereti izolati, inclusivpodeaua, destinattransportului produselor alimentare siindustria]e, usor alterabile.

Containerul de uz special izoterm poate fi:


10/37

a)containcr special izoterrn refrigerent, al carui regim de temperaturajoasa este mentinut cuajutoru] unui agent frigorific introdus din exterior, fara all cchipament mecanic sau prinabsorbtie;

b)container special izoterm &igorific, a] carui regimde temperatura joasa este produs cu ajutorul

i.mui dispozitiv de producere a frigului ce permite mentinerea n mod permanent, n interiorulsau, a unei temperaturi constante;

c)containerspecial izoterm calorific - aI carui regim de tcmperatura este realizat si mentinut cuajutorul unui sistem de ncalzire.

d)containere cisterne pentru transportul n vrac a] lichidelor si gazelor;

e)containere pentru transportul marfurilor pulverulente si n granu]e prevazutc cu dispozitivespecialc de ump]ere si evacuare.

CATEGORIID

E MARFURI CE POT FI TRANSPORTATE IN CONTAINERE1 - produse ale induslrici textile si pielariei (flbre textile, vegetale si artificia]e, lna), tesaturi,confectii, tricotaje, covoare, ncaltaminte, marochinarie;

2 - produse ale industriei alimentare (paste fainoase, zahar si produse zaharoase, uleiuri vegetale,combustibili mbuteliati, conserve, unt si marmelada, brnzeturi, oua, drojdie de bere, carne siproduse din carnc, bauturi alcoolice si ape minerale mbuteliate);

3 - produse ale agriculturii (legume, fructe, zarzavaturi proaspete sau congelate, etc.)

4 - produse ale industrici cxtractive (minereuri concentrate, sare5- produse din ]emn, celuloza si hrtie (mobila, parchet, celuloza, carton, hrtie);

6 - produse ale industriei materialelor de constructii (ciment, var, caramizi, tigle, placi ceramice,faianta, teracota portelan);

7 - produse ale industriei electrotehnice si metalurgice (articole radiotehnice, aparate de radio,televizoare, becuri, baterii, articole de uz casnic, scule, aparate de masura si control);

8 - produse ale industriei chimice (uleiuri, dizolvanti si solventi, mascplastice, vopsele si lacuri,

sapunuri, detergenti, cauciuc sia rticole dc cauciuc, ngrasaminte si insecticide, mcdicamente);9 - alte produsc.

Spre dcosebire de magaziile navei, influentele climaterice asupra marfurilor din contaitiere sntmai mici. Datelc statistice rcferitoare la avarierea marfurilor transportatc n containere5 arata cacelc mai mu1te avarii snt produsc de conditiilc hidrometeorologice si de apa de condens dininteriorul containerului.


11/37

Daca nava ntlneste conditii hidrometeorologice diflcile(furtuna, valuri mari), apa care stropestcn permanenta puntea va reusi sa patrunda n containcrc, fic datorita intcnsitatii fie prindeformarea usilor sub presiunea valurilor. Condensul n intcriorul containerului se formeazadatorita diferentei de temperatura dintre exteriorul si interiorul etans al containerului. Proceseletermodinamicc care se produc n containere snt studiate de specialisti pentru a se diminua

avariile la marfuri, datorita condensului.La ncarcarea containerelorse recomanda:

5 ,,SEEWIRTSCHAFT, nr.11/1984, Hamburg p.531-535.

-ncarcatura, inclusiv matcrialclc dc fixarc a marfurilor sa [lc introdusc n containcr n stareuscata;

-marfurilc scnsibilc la umezcala nu trcbuic introdusc n containcrc lnga celc umedc;

-marfurilc sensihilc Ia schimhari dc ternpcratura trcbuic ncarcatc ncontainerc carc vor f1stivuitc n magazii sau n containerc lermozolate.Prcgatirea rnarfurilor pcntru a face fataconditiilor de transport n containerc estc o operatie dif1cila, carc trcbuie sa fie gndita siproicctata dc pcrsonal spccializat. La ambalare trcbuie sa se ia n considcratic toatc riscurilcposibilc, cercctnd si evalund modul n carc rnarfa p()ate rezista din punct dc vedcrc fizic sicalitativ la divcrsc conditii climaticc sau solicitari la transp()rl si manipularc. Dimcnsiunilcambalajului p()l sa fic modificatc n mod favorahil, sau, n cazul utilajelor, transportul accstorasc Face fiind dcmontalc n subansamblc, asifcl nct sa ocupc un volurn ct mai favorahil dinpuncl dc vcdcrc a1 utilizarii capacitatii containcrclor.

Pcntru produselc cu forma regulata si prczcntnd o rczistcnta suficicnia 1a stivuirc, ambalajul

poatc fi eliminat. El poatc fi eliminat chiar, pcntru produsc fragilc, daca se foloscsc rafturi siplaci intcrrncdiare n stive, astFcl ncl cei carc le manipuleaza sa le poala ascza usor si asigura.

La containcrclc dc marc capacitatc, sarcina dc stivuirc cstc prcluata dc structura dc rczistcnta aacestuia, obicctul, utilajul sau instalatia putnd fi fixat pc o paleta, dupa carc ntreaga unitatcnvclita ntr-o folie dc plastic drcpt ambalaj dc protectic contra prafului, umezelii si actiuniiaerului marin sarat, estc introdusa n containcr.

3. Procedura de ncarcare a containerelor labordul navelor

A.Lista de ncarcare.

Lista dc ncarcarc se va ntocmi dc ncarcator si va cuprindc numcrcle dc idcntificarc pcntru toatccontaincrclc ce urmcaza a se ncarca. Lista dc ncarcare va mai cuprindc detalii rcfcritoare lamarfurile continute de fiecarc containcr si altc datc necesarc transportului n bune conditii. Dacanava estc nchiriata n timc chartcr, cornandanlul navci poate primi lista dc ncarcarc dircet dc lanavlositor. spre dcoscbirc de transportul pc baza dc chartcr-party, cnd comandantul va primilista numai dc la armator. Aceasta proccdura ducc la eliminarea unor posibilc nentc1cgcrircferitoarc la containcrelc ncarcatc la bordul navci si cele


12/37

angajatc de catre navlositor pcntru a Fi ncarcatc.

B.Interchange equipment receipt

La ncarcarca containcrelor, rolul detinut dc ordinul dc ambarco esle preluat de documentulul

cunoscut suh numelc dc interchange equipmcnt reccipt. Accsta se schinba ntre ncarcator si navasau ntrc nava si primitor, in functic dc opcratiunilc dc ncarcarc, respcetiv descarcarc.

Docurnentul continc:

-numele proprrctarul ui containcrului;

-tipul containcrului;

-Iitcrclc dc idcntitlcarc;

-nurnarul dc idcntiEicare;

-data transfcrarii;

-locul transferarii;

-urmatoarclc simboluri sc vor aplica la inspectia containcrului, daca cstc cazul: BE(lent/curbat),BR(broken/spart), B(bruisc/lovit), C1(carcd n]ndoit spre intcrior), CR(crocked/crapat),C(cut/taiat), D(dcnt/lovit), Dl(distarted/distorsionat), H(hole/gaurit), L(losc/piesa lipsa),M(missing/piesa dcmontata), P(puncture/gaurit), PI(pushcd in/ mpins sprc intcrior), PO(pushedout/mpins sprc exterior), R(nusty/ ruginit), Sc(scratchcd/zgriat), S(sprung/basca),

T(torncd/rupl, ruptura);-schita a containerului pentru aplicarca cventualelor simboluri;

-remorci ale transferului;

-semnatura celui carc prcda;

-scmnatura cclui care primcste.

Documeritul se foloseste si la ncarcarea/descarcarca containerelor dc la hordul navelor.

La incarcare, documentul sc complcteaza la rubricilc ,,lettcrs si ,,numerals cu literele si cifrele dcidcntificare ale containerului nainte dc ncepcrca ncarcarii, dupa lista dc ncarcarc. Pc parcursulncarcarii sc urmareste identificarca containerelor ce se ncarca dupa numarul si literele deidentificare. Eventualele avarii 1a un container snt evidentiate prin simbolrnile de peinterchange si localizate pe schita rcspcctiva.


13/37

Daca se ncearca o ncarcarc a unui containcr care nu are interchangc, rcspcctiv numcrelc deidcntiticare nucorcspund, containerul nu sc va ncarca. Pentru fiecarc container intcrchange-ul vafi semnat att dc ncarcator cl si de primitor. Primirea la bordul navei a unui container cu uneleavarii evidentiate prin remarcile facute pe interchange absolva pe armator dc eventualeleprctcntii rcfcritoarc la starca fizica a containerului. Carausul are obligatia dc a prcda containcrul

n acceasi stare fizica n care 1-a primit, fiind raspunzator pecuniar pentru avariile produse dinvina lui pe timpul transportului.nainte de semnarea conosamentu]ui se confrunta fiecareinterchange cucele nscrise n conosament, conform acc]eiasi proccduri ca la matets receiptpentru marfurile care nu snt n containcre.Remarcile facute pc interchange pot fi trecute peconosamcnt.

C. Prevederile Conventiei vamale referitoare Ia containere6

n scopul asigurarii unui transport containerizat rapid si sigur, este necesara rezolvareaproblemelor vamale n mod unitar pe ntrcg parcursul marfurilor de la furnizor la beneficiar. nacest sens, au fost practicate pe plan international multiple proceduri vamale, ajungndu-se n

final la elaborarea Conventiei vamale referitoare la containere, ratificata dc tara noastra prinDecretul nr.24/1974. Convcntia stabilestc norme de constructie a containerelor n legatura cusistcmul de nchidcrc si asigurare a usilor, procedura de sigilare de catre vama la ncarcareacontaincrelor si de desigilare la descarcarea lor.Containerele vor purta o placuta care sa atcste casnt n concordanta cu prevederile Conventiei pcntru transport sub sigiliu vamal. Se impune caimportatorii, exportatorii, armatorii romni si ntreprinderile de transport rutier si feroviar caparti la contractul de transport sa puna n aplicare prevederile conventiei amintite pcntru abcneficia dc agrearea pentru transportul sub sigiliu vamal, cunoscndu-se faptul ca acelecontainere agreate de o parte contractanta vor fi admise dc celelalte parti contractante sub oriceregim de transport international mpiedicnd aceasta sigilare.

D

. Raspunderile comandantului de nava legate de prevederile placutei CS.C. safety approvalla

ncarcarea containerelor

Urmarirea prevederilor Conventiei pentru Securitatea Containerelor are o importanta deosebitapcntru comandantul navei Ia transportul containerelor.nainte de nceperea ncarcarii trebuieverificate placutele de siguranta, pentru a stabili valabilitatea actelor containerelor. Informatii

despre acestea ne dau nscrisurile de pc placute ,,Date manufactured si/sau ,,Examination dates.Retinem ca un container poate circula cinci ani de la data fabricarii, urmnd ca ultcrior sa aibainspectii efectuatc la fiecare 30 de Iuni. Daca acesti termeni snt cxpirati, containcrul va fi rcfuzatIa ncarcare, cl putnd produce avarii sau accidentc. Containerul va fi refuzat la ncarcarc si dacaactcle urmcaza sa expirc n timpul calatoriei.Comandantul navei trebuic sa rctina valoarcanscrisa la rubrica ,,Allowablc stacking wcight for l, 8 g, ntruct ca va indica ce grcutate poatc fistivuita deasupra unui container, astfel ca n timpul calatoriei solicitarile dinamicc sa nu avariczccontainerul. nscrisurilc ,,6 High stacking sau ,,9 High stacking de pe containere ne informeazapc cte rnduri pot fi stivuite containerele static n terminal. Numarul de containere pe care pot fistivuitc Ia nava, astfel ca ultimul container sa reziste la solicitarile dinamice din timpul calatoriei,


14/37

rezulta din valoarea nscrisa Ia rubrica ,,Allowablc stacking wcight for 1,8 g. Forta extcrioaraaplicata vcrtical n jos, fiecarci piese de colt supcrioare, se determina cu fgormula: F = 0, 45 R(n-1), unde

R = masa bruta a unui container;

n = numarul nivelelor de stivuire.

n timpul marsului, forta care actioneaza asupra ultimului container se poatc calcula cu formula:

F1= 1,8R(n-1).

F trebuie sa fie mai mica dect nscrisul de la Allowable stacking weight for 1,8 g.

Pentru nava mai este importanta cunoasterea greutatii maxime brute a fiecarui containcr, nvederea ntocmirii cargoplanului.

4. Transportul multimodal8

n practica comcrciala, un unele situatii, marfurile sc transporta de la vnzator la cumparator prinmai multe mijloace de transport, modalitate cunoscuta sub numele de transport multimodal.ntransportul multimodal, marfurile snt nsotite pe toata durata transportului, indiferent de mijloculde transport folosit, de un singur documentde transport. n cazul vnzarilor internationale, cndmodalitatea

6Vezi Conventia Internationaia asupra simplificarii si armonizarii proceduriiorvamale(Conventia Kyoto/septl974)si prevederile Conventionai Natiuniior Unite asupra

transponuiui multimodai international de marfuri mai19

80

.7Amendainentele C.S.C. au marii perioada de la 24 de luni, la 30 de luni.

8 Pentru amanunte, vezi O.Crauciuc, O.Manolache, C.teva pntlemejuridice ale transportuluiinternational multimodal de marfuri, n ,.Revista romna de drept, nr. 4/ ]982, p. 17-22 idem,Despre contractul de transportinternational multimodal de marfuri, n ,.Revista romna dedrept, nr. 5/1987, p. 3-10.

stare fizica n care 1-a primit, fiind raspunzator pecuniar pentru avariile produse din vina lui petimpul transportului.nainte de semnarea conosamentu]ui se confrunta fiecare interchange cucele

nscrise n conosament, conform acc]eiasi proccduri ca la mate

t

s receipt pentru marfurile care nusnt n containcre.Remarcile facute pc interchange pot fi trecute pe conosamcnt.


n scopul asigurarii unui transport containerizat rapid si sigur, este necesara rezolvareaproblemelor vamale n mod unitar pe ntrcg parcursul marfurilor de la furnizor la beneficiar. nacest sens, au fost practicate pe plan international multiple proceduri vamale, ajungndu-se n


15/37

final la elaborarea Conventiei vamale referitoare la containere, ratificata dc tara noastra prinDecretul nr.24/1974. Convcntia stabilestc norme de constructie a containerelor n legatura cusistcmul de nchidcrc si asigurare a usilor, procedura de sigilare de catre vama la ncarcareacontaincrelor si de desigilare la descarcarea lor.Containerele vor purta o placuta care sa atcste casnt n concordanta cu prevederile Conventiei pcntru transport sub sigiliu vamal. Se impune ca

importatorii, exportatorii, armatorii romni si ntreprinderile de transport rutier si feroviar caparti la contractul de transport sa puna n aplicare prevederile conventiei amintite pcntru abcneficia dc agrearea pentru transportul sub sigiliu vamal, cunoscndu-se faptul ca acelecontainere agreate de o parte contractanta vor fi admise dc celelalte parti contractante sub oriceregim de transport international mpiedicnd aceasta sigilare.

D. Raspunderile comandantului de nava legate de prevederile placutei CS.C. safety approvalla



despre acestea ne dau nscrisurile de pc placute ,,Date manufactured si/sau ,,Examination dates.Retinem ca un container poate circula cinci ani de la data fabricarii, urmnd ca ultcrior sa aibainspectii efectuatc la fiecare 30 de Iuni. Daca acesti termeni snt cxpirati, containcrul va fi rcfuzatIa ncarcare, cl putnd produce avarii sau accidentc. Containerul va fi refuzat la ncarcarc si dacaactcle urmcaza sa expirc n timpul calatoriei.Comandantul navei trebuic sa rctina valoarcanscrisa la rubrica ,,Allowablc stacking wcight for l, 8 g, ntruct ca va indica ce grcutate poatc fistivuita deasupra unui container, astfel ca n timpul calatoriei solicitarile dinamicc sa nu avariczc

containerul. nscrisurilc ,,6 High stacking sau ,,9 High stacking de pe containere ne informeazapc cte rnduri pot fi stivuite containerele static n terminal. Numarul de containere pe care pot fistivuitc Ia nava, astfel ca ultimul container sa reziste la solicitarile dinamice din timpul calatoriei,rezulta din valoarea nscrisa Ia rubrica ,,Allowablc stacking wcight for 1,8 g. Forta extcrioaraaplicata vcrtical n jos, fiecarci piese de colt supcrioare, se determina cu fgormula: F = 0, 45 R(n-1), unde

R = masa bruta a unui container;



F1= 1,8R(n-1).




16/37


n practica comcrciala, un unele situatii, marfurile sc transporta de la vnzator la cumparator prinmai multe mijloace de transport, modalitate cunoscuta sub numele de transport multimodal.ntransportul multimodal, marfurile snt nsotite pe toata durata transportului, indiferent de mijlocul

de transport folosit, de un singur documentde transport. n cazul vnzarilor internationale, cndmodalitatea

6Vezi Conventia Internationaia asupra simplificarii si armonizarii proceduriiorvamale(Conventia Kyoto/septl974)si prevederile Conventionai Natiuniior Unite asupratransponuiui multimodai international de marfuri mai 1980.

7Amendainentele C.S.C. au marii perioada de la 24 de luni, la 30 de luni.

8 Pentru amanunte, vezi O.Crauciuc, O.Manolache, C.teva pntlemejuridice ale transportuluiinternational multimodal de marfuri, n ,.Revista romna de drept, nr. 4/ ]982, p. 17-22 idem,

Despre contractul de transportinternational multimodal de marfuri, n ,.Revista romna dedrept, nr. 5/1987, p. 3-10.

stare fizica n care 1-a primit, fiind raspunzator pecuniar pentru avariile produse din vina lui petimpul transportului.nainte de semnarea conosamentu]ui se confrunta fiecare interchange cucelenscrise n conosament, conform acc]eiasi proccduri ca la matets receipt pentru marfurile care nusnt n containcre.Remarcile facute pc interchange pot fi trecute pe conosamcnt.


n scopul asigurarii unui transport containerizat rapid si sigur, este necesara rezolvarea

problemelor vamale n mod unitar pe ntrcg parcursul marfurilor de la furnizor la beneficiar. nacest sens, au fost practicate pe plan international multiple proceduri vamale, ajungndu-se nfinal la elaborarea Conventiei vamale referitoare la containere, ratificata dc tara noastra prinDecretul nr.24/1974. Convcntia stabilestc norme de constructie a containerelor n legatura cusistcmul de nchidcrc si asigurare a usilor, procedura de sigilare de catre vama la ncarcareacontaincrelor si de desigilare la descarcarea lor.Containerele vor purta o placuta care sa atcste casnt n concordanta cu prevederile Conventiei pcntru transport sub sigiliu vamal. Se impune caimportatorii, exportatorii, armatorii romni si ntreprinderile de transport rutier si feroviar caparti la contractul de transport sa puna n aplicare prevederile conventiei amintite pcntru abcneficia dc agrearea pentru transportul sub sigiliu vamal, cunoscndu-se faptul ca acelecontainere agreate de o parte contractanta vor fi admise dc celelalte parti contractante sub oriceregim de transport international mpiedicnd aceasta sigilare.

D. Raspunderile comandantului de nava legate de prevederile placutei CS.C. safety approvalla



17/37


despre acestea ne dau nscrisurile de pc placute ,,Date manufactured si/sau ,,Examination dates.

Retinem ca un container poate circula cinci ani de la data fabricarii, urmnd ca ultcrior sa aibainspectii efectuatc la fiecare 30 de Iuni. Daca acesti termeni snt cxpirati, containcrul va fi rcfuzatIa ncarcare, cl putnd produce avarii sau accidentc. Containerul va fi refuzat la ncarcarc si dacaactcle urmcaza sa expirc n timpul calatoriei.Comandantul navei trebuic sa rctina valoarcanscrisa la rubrica ,,Allowablc stacking wcight for l, 8 g, ntruct ca va indica ce grcutate poatc fistivuita deasupra unui container, astfel ca n timpul calatoriei solicitarile dinamicc sa nu avariczccontainerul. nscrisurilc ,,6 High stacking sau ,,9 High stacking de pe containere ne informeazapc cte rnduri pot fi stivuite containerele static n terminal. Numarul de containere pe care pot fistivuitc Ia nava, astfel ca ultimul container sa reziste la solicitarile dinamice din timpul calatoriei,rezulta din valoarea nscrisa Ia rubrica ,,Allowablc stacking wcight for 1,8 g. Forta extcrioaraaplicata vcrtical n jos, fiecarci piese de colt supcrioare, se determina cu fgormula: F = 0, 45 R

(n-1), undeR = masa bruta a unui container;



F1= 1,8R(n-1).




n practica comcrciala, un unele situatii, marfurile sc transporta de la vnzator la cumparator prinmai multe mijloace de transport, modalitate cunoscuta sub numele de transport multimodal.ntransportul multimodal, marfurile snt nsotite pe toata durata transportului, indiferent de mijloculde transport folosit, de un singur documentde transport. n cazul vnzarilor internationale, cndmodalitatea

6Vezi Conventia Internationaia asupra simplificarii si armonizarii proceduriiorvamale(Conventia Kyoto/septl974)si prevederile Conventionai Natiuniior Unite asupratransponuiui multimodai international de marfuri mai 1980.

7Amendainentele C.S.C. au marii perioada de la 24 de luni, la 30 de luni.


18/37

8 Pentru amanunte, vezi O.Crauciuc, O.Manolache, C.teva pntlemejuridice ale transportuluiinternational multimodal de marfuri, n ,.Revista romna de drept, nr. 4/ ]982, p. 17-22 idem,Despre contractul de transportinternational multimodal de marfuri, n ,.Revista romna dedrept, nr. 5/1987, p. 3-10.

de plata prevazuta n contractul comcrcial este creditul documentar, tratarea documentului detransport combinat (multimodal) de catre banci cstc difcrita, n functie de prevedcrilcinstructiunilor dc emiterc a creditului. Reguli]c si uzantele uniforme internationalc privitoare lacreditul documcntar9prevad ca vor fi acccptatc la plata conosamentc directe, chiar daca acestcaacopcra mai multe modalitati dc transport. n practica transporturilor se utilizeaza mai frccvcnturmatoarele documentc de transport combinat:

a) conosamentul direct (through bi]I of ]ading) pcntru transportul maritim, terestru si/sau aerian,permitnd n textul sau cel putin doua moduri diferite de transport;

b) conosamentul received for shipment din titlul caruia rezulta un transport combinat prin cel

putin doua moduri diferite de transport. n cazul transporturi]or multimoda]e, inc]uzndtransportul maritim mentiunea received for shipment poatc nlocui mentiunea loadel on board,oricare dintre e]e dovedind preluarea marfii de Ia caraus, nefiind necesara indicarea numeluinavei. Transbordarea se face pe riscul carausului si permisiunea de a ncarca pe punte nu maieste necesara n cazul containerelor. Conosamentul liner bill of lading contine pe pagina a douaclauze]e: pre-carriage by, plan ofreceipt by precarrier si place of delivery by on-carrier, care dacasnt completate transforma conosamentul liner tn conosamentul through bi]1 of lading.

Clauza 19 din respectivu] conosament permite ncarcarca containerelor si trailerelor pe covertafara a anunta pe navlositor. Raspunderea carausului pentru marfurile ncarcate pe punte estcreglementata de Regulile de la Haga.Marfuri]e incarcate pe punte vor contribui Ia avaria comuna

si vor primi compensatie n caz de avarie comuna.Pentru satisfacerea cerintelor tot mai mari deutilizare a unui document standardizat de transport multimodel, 10 UNCTAD a propus unformular a carui acceptare internationala este astcptata. Avnd n vederecrestereacontinuaatransportu]ui multimodel, redam n ntregimc formularul propus de UNCTAD.

5. Contractul de transport maritim demarfuri tn containere

Dezvoltarea rapida a transportului containerizat creaza o situatie noua: normele si practicilevechi nu reflecta particularitatile containerului ca unitate de transport, astfel ca se impuneadaptarea de norme juridice carc sa corcspunda acestui mod de transport. n transportul pre-containerizat, conosamentul tndeplineste si rolul de contractde transport pe lnga functiile salc,document carc confirma prirnirea marfii pentru transport si documentul de banca, n baza caruiase efectueaza plata bunurilor vndute.

La transportul marfurilor in containere s-a mentionat ca document principal conosamentul.Singura problema ivita, tn comparatie cu transportul clasic, a fost metoda folosita pentrustabilirea limitarii raspunderii n vederea acoperirii pierderilor sau avarierii marfurilor.ln acestscop s-au utilizat prevederile continute n Regulile de la Haga, respectiv limitarea raspunderii la500 $ pe colet sau Unitate de incarcatura. Dificultatea a constat n interpretarea bazei luate in


19/37

calcul, deoarece cuantumul de 500$ eraconsiderat fara atine cont de dimensiuni1e si continutulcoletului. Aceata interpretare considera containerul ca un singur colet atine seama de marimeaacestuia. Regulamentarea problemei stabilirii limitarii raspunderii tn transportQl maritimcontainerizat este realizata n prczent prin prevederile Conventiei Natiunilor Unite privindtransportui de marfuri pe mare, Hamburg 1978, care arata ca limitarea raspunderii este de 835

unitati de cent/colet sau 2, 4 U.C. pe kilogram de marfa pierduta sau avariata.Incazul cnd pentrugruparea marfurilor se utilizeaza un container, paleta etc. Enumerati in conosament sau orice altdocument de transport facind dovada unui transport de marfuri, acestea snt considerate coletesau unitati de transport, iar marfurile tntr-o astfel de unitate de transport stnt considerate osingura Unitate de transport. Carausul si incarcatorul pot fixa de comun acord limite deraspundere superioare celor mentionate mai sus

6~ Contractul de transport maritim containerizat

Ori de cite ori termenul comerciant apare n prezentul conosament, lrebuie sa se considere cainclude: ncarcatorul, primitorul, detinatorul conosamentului, proprietarul marfuiilor.

1.. Clauza Paramount. Regulile de la Haga continute n Conventia Internationala pentruunificarea anumitor reguli referitoare la conosamente, datata Bruxeles 25 august 1924, asa cum afost oficializata n legea romana privind contractele pentru folosirea navelor maritime, vor fiaplicate prezentului contract, dar orice legislatie care ncorporeaza Regulile de Ia Haga continuten sus mentionata Conventie va fi aplicata daca exista vreo prevedere obligatorie n acest senscuprinsa nlegislatia unei tari ale carei prevederi au tangenta cu prezentul conosament.

2.Jurisdictia. Orice nentelegere rezultata din prezentul Conosament va f solutionata de Comisiade arbitraj de pe lnga Camera de Comert si Industrie a Romniei din Bucuresti, n masura ncare nu se prevede altfel n acest conosament, n concordanta cu legea romana.

3.Perioada raspunderii. Carausul sau agentu1 sau nu va fi raspunzator pentru picrderisaustricaciuni produse marfurilor n perioada dinaintea ncarcarii si dupa descarcarea navei,indiferent cum snt produse astfel de pierderi sau stricaciuni, daca pentru aceleasi mai-furi nu seprevede altfel n prezentul conosament.

4.Scopul voiajului. Atita timp ct nava este angajata n serviciul de linie, voiajul nu va fi limitatla ruta directa dar se poate considera ca include orice deplasare sau ntoarcere, sau oprire,incetinire a vitezei spre sau dinspre orice port sau loc pentru orice scop rezonabil avind legaturacu serviciul n cauza, inclusiv aprovizionarea si intretinerea navei si echipajului.

5.Substituirea navei, transbordul sl expeditia..Daca s-a convenit in mod expres, carausul arelibertatea sa transporte marfurile tn portul de destinatie cu o alta nava decit cea stabilita initialapartinind lui sau altcuiva, sau prin alte mijloace de transport, procedind fie direct, fie indirect nportul respectiv si sa transporte marfurile sau parte din ele n alt port; sa depoziteze marfurile lamal sau pe alta nava, s-o reinearce pe nava si s-o expedieze pe cheltuiala sa dar pe riscu1comerciantului. n situatia n care ultima destinatie Ia care carausul s-a angajat sa livrezemarfurile este alta dect portul de descarcare a navei, carausul actioneaza numai ca agent deexpeditie.Responsabilitatea carausului va fi limitata Ia portul pina unde s-a efectuat transportul


20/37

cu nava sa si nu vor fi recunoscute de caraus reclamatiile pentru stricaciunile si perderilerezultnd pe perioada altor portiuni ale transportului, chiar daca navIu1 pentru ntregu1 transporta fost ncasat de el.

6.Operatiuni cu barjele. Daca uzul portului nu prevede altfeI, operatiunile cu barjele efectuate

nainte de ncarcarea navei sau n legatura cu transbordul sau descarcarea snt pe riscul sicheltuiala marfii, chiar si cele care au fost perfectate dc catre caraus sau agentul sau.

7. ncarcarea, descarcarea si livrarea marfii vor fi perfectate de agentul carausului, n afara desituatia cnd se convine altfel. Carausu1 si rezerva dreptul sa ncarce marfurile pe punte sau nmagazii, fara a notifica aceasta ncarcatorului.ncarcarea, depozitarea si livrarea vor fi n contulcomcrciantu1ui. ncarcarea/descarcarea pot ncepe fara notificare prealabila. Corncrciantu1 saumputernicitul sau vor prezenta marfurile la copastia navei pcntru ncarcare si, n masura n carenava poate prirni si numai daca se solicitA de caraus, n afara orelor normale de lucru, daca nucontravinc uzului portului.Astfel, dupa expirarea programu]ui dc ncarcare convcnit, carausul vafi eliberat de orice obligatie de a ncarca marfurile ramase si nava poate parasi portul fara

notificare n plus si se va plati navlu mort.Comerciantul sau mputcrnicitul sau va prelua livrarcamarfurilor la copastia navelor si va continua preluarea att dc repede ct nava poate Iivra si -numai daca se solicita de catre caraus - n afara programului normal de lucru, daca nu contravineuzului portului. AItfcl, carausul va avea libertatea sa dcscarce marfurile si orice descarcarc sa ficconsiderata o reala ndcplinire a contractului sau. Comerciantul va suporta toate cheltuielileocazionate de lucru n extratimp sau predarea marfurilor.Corncrciantul va accepta proportia sarezonabila a marfurilor pierdute neidentificate. Subsidiar, Iivrarea marfurilor originale ratacitepoate avea loc n orice moment, dar fara prejudicii aduse vreunui drept al carausului.Ori de cteori marfa este descarcata n baraje si/sau livrata vamii sau altui organ administrativ, cnd aceastaeste obligatoriu sau este uzul portului, organul vama] sau administrativ va actiona n calitate deprimitor al marfii cu deplinele drepturi ale acestuia. n afara de situatia n care pontatoriicomerciantului verifica marfurile n cooperare cu pontatorii navei, pontarea efectuata de navavafi acccptatade comerciant ca valabila.

8 Descrierea rnaxfurilor.nafara situatiei cnd n prczentul contract se stipuieaza altfel, descriereamarfurilor si caracteristicilor coletelor mentionate snt cele furnizate n scris de catrc ncarcator sicarausui nu va fi raspunzator pentru corectitudinca marcajelor, numarului, greutatii, volumului,continutului, calitate sau valoare. comcrciantul va raspunde de marfuri si va absolvi pe caraus deorice acuzare, pierdere sau stricaciune rezultate din vina ncarcatorului n deciarareacorestitudinii marcajelor, numarului, greutatii, volurnului, continutuiui si valorii.

9. Optiuni. Primul pon dc descarcare pentru marfurile respective trcbuie comunicat agentuluinavei nu mai trziu de 48 de ore naintea sosirii navei n portul respectiv. n absenta unei astfel decomunicari, carausul poate alege sa descarce n primul sau oricare alt port din itinerar, n accstfel contractul de transport fiind considerat ndeplinit. Orice alegere poate fi cxercitata numaipentru toata cantitatea prevazuta n prczentul conosamcnt.

10. Marfa pe puntc. Carausul nu va fi raspunzator pentru pierderile sau daunele provocatemarfuri lor ncarcate pe punte, care prin contractul dc transport sau mcntionate ca fiindtransportate pe punte si snt n realitate transportate pe punte. Aceste marfuri vor fi supuse


21/37

prevederilor Regulilor de la Haga conform clauzei 1 si, dupa caz, contribuie la avariacomuna.Referitor la transportul containerelor pe punte se vor respecta prevederile clauzei 11aliniatul c si, n ceea ce priveste transportul vehiculelor pe punte, prevederile clauzci 12 aliniatulp din prezentul conosament. Marfa pe punte va fi preluata de primitor imedat la sosirea navei, ncaz contrar carausul are libertatea sa debarce la uscat marfurile respective pe riscul si cheltuiala

comerciantului.11. Containcre

a)Definitie. Container nseamna toate cutiile, trailerele, tancurile, legaturile, . cotadele, planseele,paletii sau alte pachete, unitati de ncarcare sau articole de transport utilizate pentru consolidareamarfurilor n sau pe care marfurile snt transportate.

b) Toate marfurile primite de caraus, la optiunea carausului, pot (l depozitate, stivuite sitransportatc tn containere.

c) Referitor 1a marfurilc descrise ca find primite n container, se vor aplica urmatoareleprevederi:

1 - Descrierea marfurilor mentionate n documcntul de fata se refera la aparenta exterioara acontainerului si containerul va fi considcrat ca ambalaj al marfurilor pentru toatc scopurileincliasiv n ce priveste aplicarea limitarii raspumdcrii carausului.ncarcatorul prezinta sigaranteaza ca descrierea marfurilor este corecta, ca stivuirea este corespunzatoare n containerelerespective si ca containerele snt apte pentru a fi luate n primire, transportatc si depozitatempreuna cu altc marfuri, pc sau sub punte, n spatii acoperite sau deschise. Carausul si rezervadreptu1 de a controla continutu1.

2 - Carausul nu va avea obligatia sa repare si sa acorde ngrijire containerului sau altordispozitive ale acestuia, dar daca carausul hotaraste sa faca acest Iucru. va primi dc la comercianto extracompensatie rezonabila.

3 - Daca containerul nu este umplut, ambalat sau stivuit de catre caraus, aceasta nu va f1raspunzator pentru pierderea sau dcteriorarea containerului sau continutului, iar comerciantul vaacoperi orice pierdere, deteriorare sau cheltuiala suportate dc caraus n lcgatura cu containerulsau continutul acestuia, daca pierderea, deteriorarea sau cheltuiala au fost cauzate de: a)umplerea (ncarcarea), ambalarea sau stivuirea neglijenta a containerului; b) continutul neadecvattransportului n containere; c) conditii necorespunzatoare pentru containcr, n afara de cazul ncare aceste conditii au fost determinate de caraus sau au fost aparent necorespunzatoare nmomentul primirii containcrului dc catre caraus.n afara prevederilor specifice mentionate maisus, containerelor li se vor aplica si clauzele generale si conditiile din prezcntul conosament.

12.Autovchicule.nafara clauzelor si conditiilor gencrale continute n prezentul conosament,transportul autovehiculelor acceptate la transport de caraus i se vor aplica urmatoarcle regulispeciflce:


22/37

a) Autovehiculele vor f3 ntotdeauna ncarcate dupa instructiunile comandantului navei nconformitate cucerintele navei (de ordin tehnic), programul si conditiile de transport.Comandantul arc dreptul sa respinga incarcarea marfurilor, chiar daca acestea au fost acceptatede agentul carausului si chiar daca navlu1 a fost platit de catrc ncarcator;

b) Comerciantul este obligat:1 - sa faca autovehiculul apt sa se mistc pe roti n interiorul navei, cu 6 ore nainte de oraprogramata pentru plecarea navei;

2 - sa se prezinte in timpul ncarcarii toate documentele cerute de ofiterul vamal;

3 - sa raspunda pcrsonal pentru ncarcarea marfurilor pe autovehicul, amararea, legarea sisigilarea acestora dupa caz si sa aiba grija ca toate partile mecanice ale autovehiculului folositpentru transportul marfurilor sa fie n buna stare si reparate la timp.Pentru orice declaratie falsasau incorecta privind problemele mentionate mai sus, ncarcatorul si expeditorul ramn direct

raspunzatori pentru plata amenzilor sau a daunelor generate de astfcl de declaratii.Carausul nueste raspunzator pcntru declaratia conditiilor si calitatii aparent bune ale marfii, facuta dencarcator si indcrata n conosament.

c) n situatia n care un autovehicul ramne ncncarcat din motive ce nu pot f1 atribuitencarcatorului, carausul va considera cazul si, daca se justifica, va returna navlul aferent daca s-ancasat, dar n orice caz nu va fi tinut raspunzator pentru alte cheltuieli sau daune rezultatc dinaceasta.

d)carausul si rezerva dreptul sa ncaseze navlul datorat,daca nu a fost deja platit - chiar si pentruautovehiculele ncncarnttc din cauze imputabile ncarcatorului, cum ar fi:

1 - ntnirzierea prezentarii autovehiculului la ncarcare;

2 - omiterea prezentarii documentelor solicitate la ncarcare;

3 - conditii nesatisfacatoarc de prezentare a autovehiculu1uj si proasla stivuire a marfurilor;

4 - declaratii false;

5- orice alte greseli ale ncarcatorului;

e)ncarcarea/descarcarea autovehiculelor se efectueaza n exclusjvitate pe raspurnderea sicheltuiala ncarcatorului si primitorilor, raspunderea carausului fata de alte parti fiind n acest cazexclusa, prin uirmare conducatorii vehiculelor sau tractoarclor, daca snt pusi la dispozitie denava sau altii, pentru operatiilc de ncarcare, parcarc si dcscarcare a autovehicu1elor, se afla subdirecta responsabilitate a ncarcatorului si priniitorului care ramin direct raspunzatori pentruorice dauna provocata navei, persoanelor sau obiectelor pe durata acestor operatiuni, fie ca scafla la bord sau n port.


23/37

t)incarcatorii sau primitorii autovehicuielor snt de asemenea raspunzatori pentru dauneleprovocate altor vchicule si marfurile acestora, daca astfel de daune snt datorate unor stivuiri sifixari defectoase ale marfii de pe autovehicule. n nici in caz CaraUSUl nu este raspunzatorpentru pierderi sau stricaciuni provocate autovehiculelor si marfurilor de pe ele aflate la bord,prin ncarcarea altor autovehicule.

g)Pe durata voiajului autovehiculele stivuite la bord trcbuie sa aiba usile neincuiate iar cheile dccontact in cabina Ia vedere conform instructiunilor date de comandant

.h) Soferii trebuie sa ramna la dispozitia comandantului si sa respecte instructiunile accstuia pedurata voiajului si sa nu paraseasca portul, n special n situatii de urgenta.

i)Predarea autovehioulelor se face contra conosamentului originai legal ntocniit La sosircanavei, soferii si/sau primitorii trebuie sa procedeze i.mediat 1a descarcarca autovehiculelor. nsitua;ia n care autovehiculele nu stnt debarcate imediat de partile interesate, comandantuj tsirezerva dreptul sa debarcc autovehiculele pe riscul si cheltuiala tncarcatorului/primitorului.

j) Autovehiculele frigoriflce pot pastra n functiune generatoarele pe timpul ct se afla la bord,avnd disponibila conducta de evacuare a gazelor.Carausul poate aproviziona, la cerere,autovehiculele cu energie de la bord de 380 volti altcrniativ, cu conditia ca autovehiculcle sa ficdotate cu concxiuni corespunzatoare.

k)n cazurile n care sc solicita energic de la bord, accasta cstc utilizata pe riscul bene[iciarului sicarausul nu estc raspunzator pcntru posibilele ntreruperi dc energie, variatiuni de curent sauorice alta cauza sau motiv, deoarece ncarcatorul a Iuat cunostinta ca energia de 1a bord estelivrata numai pe riscul si rcsponsabilitatea sa.

D

aca interesele de racire a autovehiculului este gasita dcfecta n functionare, cauznd prin aceastaun risc pentru marfa sau nava sau pentru viata la bord, cnergia poate fi imediat ntrcrupta dindispozitia comandantul ui.

1)Autovehiculele, precum si marfurile continute n accstca, vor fi considerate n toate situatiileca o unitate integrala.

m)Acceptarea autovchiculelor de catre comandant nu cste neceesar sa implice ca obligatiilecomerciantului conform regulilor 1 2, 6 - 3 snt ndeplinitc; accstca se refera de asemenea ladeclaratiile ncarcatorului din conosamcnt - privind consccintele refuzului rcsponsabilitatiicomandantului si carausului fata de partea terta.

n)Carausul nu este raspunzator (chiar daca greseala poate fi atribuita unui angajat al carausului)pentru daunele cauzate dc cancelarea plecarii, ntrzierea la sosi re, nici chiar pentru 1 ipsuri saudaunc provocate autovehiculelor si continutului acestora nainte, n timpu] sau dupa descarcareala destinatie.

o)Comandantul poate ca urmarc a unui eveniment neprcvazut produs asupra navci, sa descarccautovehiculele si marfurile ntr-un aIl port dect cel de destinatie.


24/37

p)ncarcatorul este obligat sa declare prezcnta oricarei marfi pcriculoase nainte de ncarcare.ncarcarea autovehiculelor care contin marfuri periculoase se face numai cu autorizarca scrisa acomattantul ui care va decide daca acestea vor fi stivuite pe punte.Predarea autovehiculelorimplica de asemcnea acceptarea ncarcarii pe punte de catrc ncarcator. n cazul stivuiriimarfurilor pe punte mpreuna cu atovchiculele, acestea vor fi considerate ca fiind ncarcate sub

punte pentru care nu este necesara o notificare speciala n acest sens. Raspunderea carausului vafi guvernata dc rcgulile de la Haga, asa cum au fost definite mai sus, fara a tine scama de faptulca autovehiculele snt transportate pe puntc si ele vor contribui la avaria comuna si vor primicompensatia n aceasta avarie.

r)Celc de mai sus se pot aplica oricarui tip de aulovehicul al marfurilor ncarcate pe acesta.

s)Avaria comuna va fi reglementata conform clauzei 17 din prezentul conosament.

t) Accstc rcgului speciale, mpreuna cu clauzele generale continute in prezcntu] conosament sntautomat recunoscute si declaratc ca fiind cunoscute de catre comerciant Ia prezentarca

autovehiculelor pentru ncarcare.13.Navlu] si taxe

a)Navlul trehuie platit n numerar fara reducere si, chiar daca este platit la destinatic, va ficonsidcrat ca n ntrcgime cuvenit Ia ncarcare.Pretcntia carausului pcntru oricc taxc nconformitate cu prezentul contract va fi considerata defnitiv platibila n aceeasi maniera,achitata n cel mai scurt timp. Dobnda de 8% nccpc sa fie nregistrata din m()mentul n carenavlul si taxa snt datorate.

b)Comerciantul va f1 raspunzator pcntru cheltuielile ocazionate de dezinfectare, strngere,

sortare a marfurilor mprastia te si dezambalate, pcntru cntariri, descarcare si cheltuielilegenerate dc repararca stricaciunilor si pentru altc chcltuieli drept consecinta a celor mentionatemai sus.

c)Orice ta.xe, datorii si a1te chcltuieli care vizcaza navlul, grcutatea marfii sau tonajul navei vorfi platitc de comerciant.

d)Comerciantul va fi raspunzator pentru toate amenzile sau pierderile pe care carausul, nava saumarfa le poate genera prin neobservarea si nendeplinirea regulilor vamale sau de import-export.

c)Carausul este mputcrnicit, n cazul unei declarari incorecte a continutului, volumului sau

valorii marfurilor, sa pretinda plata dubla a navlului ce s-ar fi platit n cazul declararii corecte. nscopul stabilirii starii reale, carausul si rezcrva dreptul sa obtina de la comerciant facturaoriginala, sa inspecteze si sa vcrifice continutul, greutatea, volumu] sau valoarea.

f)carausul si rezerva dreptul sa pretinda de la comerciant plata ntregu1ui navlu pentru toatemarfurile care dupa finalizarea avizului de navlosire au fost stabilite sa se ncarce, chiar dacaanterior nu au fost prezentate la ncarcarc. Navlul estc ntotdeauna datorat caraiisului, chiar dacanava si marfa au ajuns sau nu n portul de destinatie, daca s-au pierdut sau daca marfa a ajuns


25/37

deteriorata sau cu lipsuri n port. Comerciantul n oricc caz nu are dreptul sa scada din navlu sausa-l anuleze ca urmare a unei pretentii pe care ar avea-o asupra carausului.

14.Contrastalii. Carausului i se vor plati contrastalii la rata zilnica de $/registru brut, n afara decazul cnd s-a stipulat altfel; daca nu este ncarcat sau dcscarcat cu despatch conform clauzei 7,

oricc ntrziere n asteptarea pentru dana, n sau n afara portului, conteaza ca stalii.D

acantrzierele snt datoratc unor cauzc indcpcndentc dc vointa cornerciantului se vor scadea 24 deorc din timpu] dc contrastalii.Ficcarc comcrciant estc raspunzator fata dc caraus n partiproportionale de contrastalii n functie de cuantumul dc navlu pcntru marfurilc ce-i apartin Iancarcarc sau descarcare.Comerciantul nu va fi raspunzator pcntru contrastalii, daca ntrzicrileau fost cauzatc dc marfurile cclorlalti corncrcianti.Contrastaliile pcntru fiecare nu vor dcpasivaloarca navlului n cauza.

15.Inttrzieri n livrarc

Carausul nu va fi raspunzator pcntru nrrzicri n livrarea marfii si n orice caz nu pentru picrderi

pretinse dc comcrciant ca fiind rezultatul ntrzierii Iivrarii marfurilor.16.Lien (dretptu) dc sechcstru - retinerc a marfi)

Carausul va avea dreplul de lien asupra marfii pentru orice suma datorata prin contract si va fi ndrept sa retina personal marfa sau prin actiune judecatoreasca fara preaviz.Carausul va aveadreptul sa ntrerupta ljvrarea, sa amne plata taxelor ce-i revin.Daca prin vinderea marfuiilorretinute nu se acopera suma datorata, plus costurile si cheltuieljle ce snl generate de operatiuneade vnzare, carausul va fi in drept sa pretinda acoperirca diferentei dec atrec omerciant.

17. Avaria comuna. Avaria comuna sa fie reglementata conform Regulilor York - Anvcrs 1974 si

destinatarii, nainte de primirea marfurilor, trcbuie sa semenze documentul de avarie tip Loyd siin plus, sa plateasca ca depozit contributia ceruta de caraus ca o garantie pentru deciziafinala.Depozitul prevazut n Regulile York - Anvers 1974 trebuic sa fie constituit Ia Constanta,ntr-un cont spccial pe numele a doua parti nominalizate, carausul si reprezentantu) marfii. .nacesl scop depozitul va ti constituit n numerar de catre agentul carausului n diferite porturi dedestinatie si aceastea se va transmite imediat la constanta. Solutionarea avariei comune se va facepe baza de gentleman*s agreement (tntelegere rezonabila) la Constanta, indiferent dc destinatiamarfurilor, si va fi ntocmit de mputernicitul carausului.Partile interesate vor accepta deciziamputernicitului si vor achita sumele in functie de valoarea marfurilor conform actului derezolvare a avariei comune.

18.Marfuri)e periculoase.

a)Incarcatorul are datoria sa nu prezinte n vederea transportului nici o rnarfa periculoasa faraaviz prcalabil n scris dat carausului si sa marchcze marfurilc, containerelc, trailerelc etc.,conform cerintelor n vigoarc refcritoarc Ia transportul marfurilor pcriculoase.Marfuri]epcriculoase depistate n timpul transportului pentru care ncarcatorul nu a prczcntat preavizutmcntionat mai sus pot fi, n caz dc pcricol, aruncate n marc sau distrusc fara vrco obligatie din


26/37

partea carausului.ncarcatorul, dcstinatarul si/sau proprietarul marfurilor rcspcctive vor suportatoate cheltuiclilc accstor marfuri.

19.Clauza ambelor in culpa de coliziune. . Clauza ambelor n culpa de coliziune, asa cum csteadoptata dc BIMCO, face parte intcgranta din prczentul contract.

20.Directive guvernamcntale, rAZbOi, epidemii, ngheturi, greve

a)Comandantul sau carausul vor avea Iibcrtatca sa sc conformcze oricarei directive sau ordin, orirecomandare n legatura cu transportul din prezentul contract, date de guvern sau autoritatc, saudc altcincva care n lumina terrncnilor de asigurare a navei arc drcptul sa faca accst lucru.

b)Daca exista indicii ca efectuarea transportului ar expune nava sau marfa aflata Ia bord risculuide pierdere, avariere sau ntrzierc, deterrninai dc razboi, blocade, miscari sociale, precum si peorice pcrsoana aflata la bord riscului pierdcrii vietii sau libertatii, comandantul poate dispunedescarcarca marfii in portul de ncarcare sau n oricare alt port sigur si convenabil.

c)Daca snt indicii de epidemii, ngheturi, greve, miscari socialc, care ar putea crea problemeoperatiunilor de ncarcare/descarcarc, parasirii portului de ncarcare sau intrarii n portul dedescarcare, comandantul poate dcscarca marfa chiar n portul de ncarcarc sau n oricare alt portpe care-] considera sigur si convenabil.

d)Descarcarca sub prevederile acestei clauze a oricarei marfi pentru care s-a clibcratconosamentul, se considera ca o ndeplinirc ntocmai a contractului. Daca n legatura cuexercitarea oricarei libertati, conforrn prezentei clauze, snt necesare cheltuieli, accstea vor fplatite de cornerciant n completare Ia navlu.

e)D

aca vreuna din situatiilc mentionate n prezenta clauza poate fi anticipata, sau daca dindivcrse motive nava nu poate f n siguranta sau ajunge sau intra n portul de ncarcare farantrzicre ori trebuic sa faca reparatii, carausul poate cancela contractul nainte de eliberareaconosamentului.

t)Comerciantul va fi avizat n lirnita posibilitatilor.

21.Stabilirea pretentiilor. n cazul de pierderi ale marfurilor sau avariere, sau existnd prob]emeprivitoarc la valoarca accstora, n calcularea si stabilirca prctentiilor n care carausul poatc fitinut raspunzator, se va Iua n considcrare valoarea facturata plus navlu! si asigurarca, daca csteplatita, afara de cazul cnd natura marfurilor si- o evaluare mai ridicata dcct suma mcntionat.a

mai sus au fost dcclaratc n scris de catre ncarcator la Iivrarea marfurilor catrc caraus si inclusan prezcntul conosamcnt, precum si extranavlu platit, daca se cerc. Daca n astfel de cazurivaloarea reala a marfurilor pe colet sau unitate dcpasestc valoarea declarata, val()area luata ncalcul va fi valoarea declarata si raspunderea carausului. daca cxista, nu va dcpasi accastavaloare.O pierdere sau avarie partiala va fi stabilita pro rata pe baza valorii aplicabile. Toate celcde mai sus vor fi stabilite fara a aduce prejudicii internationalc referitoare la limitarearaspunderii.


27/37

22.Notificarea pierderilor sau avariilor si urmarirea (tn justitie). Notifcarca pierderilor sauavariilor si natura acestora trebuie date n scris carausului sau agcntilor accstuia Ia descarcareamarfurilor la copastia navei sau la punerea marfurilor la dispozitia comerciantului, dupa cum estccazul. Daca pierderea sau avarierea nu estc evidenta, aceasta notificare trebuie facuta n cel mult3 zile dupa descarcare sau dupa ce marfurile snt puse la dispozitia comereiantului, dupa

caz.D

aca urmarirea reclamatii]or pcntru avariere sau pierdcrc a marfurilor nu este efectuata ntermen de un an dupa dcscarcare, sau dupa data cnd marfurile ar fi trebuie sa fic descarcate saupuse la dispozitia comerciantul ui, acti unea se prescrie.

23.Omisiunea de a notifica. Nu se poate imputa nimic, indifcrcnt de circumstante, carausului,pentru omisiunea de a fi notificat destinatarului sau altor interesati desprc sosirea bunurilor.

24.Clauza New Jason si clauza riscu]ui de razboi. Acestc c]auze se considera ca fiind ncorporaten prezentul conosament.

25. Identificarea carausului. Daca nava nu este proprietatea carausului sau nchiriata acestuia,

prezentu] conosament va avea efect de contract numai fata de proprietar sau nav]ositorul care anchiriat nava.

CAPITOLUL V

AVARJA

1. Definitie, clasificarc, scurt istoric

Lxiconul maritim englcz-romn defincstc avaria drept ,,o paguba materiala sau o degradare aunui obicct, iridifcrent dc marimea si cauza ei, constnd chiar n picrderca totala sau partiala a

obiectului, cum ar f aruncarea n mare a unei ncarcaturi sau a unei parti a acesteia.Aceeasidenumirc de avarie comuna se da si cheltuielilor exceptionale facute n vederea salvarii navei si ancarcaturii.Legislatia romna ntclege prin avarie totalitatea cheltuielilor extraordinare si apagubc]or prod use la nava sau marfa, sau numai la una dintre acestea, de Ia ncarcarea siplecarea navei si pna la descarcare

Factorul esential de definirc a avariei ramne cauza exceptionala determinatA a avariei, o cauzadeosebita, nu o consecinta normala a navigatiei. Avariile pot fi, n functie de bunurile afectate deavarie, avarii la nava si avarii la ncarcatura.Avariile Ia nava snt totalitatea daunelor ce s-auprodus la corpul navei si instalatiile sale, ele fiind cauzate n general de accidente de circulatie,cum ar fl; abordaju1, esuarea navei, incendiul la bord, cxplozie la bord, atingerea fundului, gaura

de apa, avarii la masina etc.Avariile la ncarcatura reprezinta lotalitatea daunelor produse Iamarfa si snt determinate de avariile la nava sau de natura marfurilor, de amestecul Ior, sausacrificarea marfurilor.O alta clasificare a avariilor, n functie de cine acopera cheltuielileprovocate de avarie, este urmatoarea:

- Avaria comuna, defnita ca: ,,sacrificiul extraordinar sau cheltuielile extraordinare facute decomandant intentionat si rational pentru valvarea comuna a navei si a caricului de la un pericol


28/37

care le ameninta n expeditia maritima si care trebuie suportate de partile care au beneficiar de peurrna acestui act, n mod proportional cu valorile aflate n risc .

1Gheorghe Bibiccscu. Inian maritim cnglez-roinln. Editura Stiintifica.

Bucuresti,1971

. p. 4&

2Codul comerciaJ romn~ titluJ vII, cap. 1, art. 654

3George Stefanescu, Avarii Ia navi si ncarcitura, Editura Tehnica, Bucuresti,

1974, p. 20 si urin.

4Gheorgbe Rihiccscu, Transportul marttini Problcmejuridicesi tehnicc,

Editura Stiin;i[ica 195S, Bucur~ti. p. 233.

-Avaria particulara este ,,avarie produsa navei sau marfurilor ca urmare a unui accident maritirnsau izvornd din natura lucrurilor (nava sau marfuri) fara a reprezenta vointa vreunei persoancsau intcntia de a savrsi un act n legatura cu accsta .Avariile comune se clasifica n functie debunurile sacrificate, ca urmare a vointei comandantului pentru salvarea comuna, astfel: 6

a)avarii - daune la nava, daunc produsc n mod voluntar Ia nava sau ncarcatura, care constau n:

-sacrificarea utilajelor si accesoriilor;

-esuare voluntara a navei decisa de comandant pentru salvarea tncarcaturii;

-daune provocate navei printr-un act voluntar de sa]vare dccis de comandant;

-fortarea velelor sau a masinilor si caldarilor la o nava esuata;

b) avarii - daune la ncarcatura, si anume:

-aruncarea n mare;

-obiectesi marfuri sacrificate n caz de insuficienta dc combustibil;

-pierdcrea marfurilor asczate pe slepuri, barci, mahoane etc., atunci cnd marfurile au fostncarcate pe aceste ambarcatiuni pentru ca nava sa poata intra tntr-un port sau sa treaca bara unuifluviu si n cazul cind trebuie sa dezesueze nave;

-orice daune cauzate marfurilor printr-un act voluntar al comandantului.

c)avarii - cheltuieli, care snt cheltuielile facute de comandant pentru salvarea comuna aexpeditiei si care constituie de fapt forma uzuala a avariei comune, cum ar fi:


29/37

-cheltuieli de dezesuare facute n intentia de a evita pierclerea totala;

-cbeltuieli de salarii si hrana pentru echipaj datorate opririi silite tntr-un port;

-cheltuieli facute pentru ntocmirea regulamentului de avarie comuna.

Principiul avariei este cunoscut nca din secolui V .e.n. Initial, avaria comuna a aparut carezultat al aruncarii marfli peste bord, legea rhodiana atipulnd n acest caz contributiaarmatorului si proprietarului marfli la despagubiri. Dispozitia s-a mentinut si n legea lui Gaius,n codul Justinia etc.

Pcntru prima data n anul 1864, Ia Congresul dc la york s-au adoptat 11 reguli privind avariacomuna. n anul 1887, la Congresul de 1a Anvcrs, rcgulamcntul intcrnational a fost mbogatit cunca o rcgula, astfcl nct a capata dcnumirca de Regulile York-Anvers. Pe parcurs s-au adusadaugiri si mhunatatiri regulilor initiatc n 1890 Ia Liverpool, in 1 903 la Anvers, n I 924 laStockolm, n 1950 Ia Hamburg. n prczcnt armatorii si navlositorii sc f()loscsc n matcric dc

avaric comuna dc Rcgulilc York-Anvcrs din 1974.D

c obicci n chartcr-party sau conosamentscmcntioncaza folosirca accstor rcguli. Fara accsta prccizarc rcglcmcntarca avarici sc facc potrivilIcgilor nationale ale statului n care s-a produs actul de avaric comuna lcgi difcritc dc la tara latara.

2. Avaria comuna si avaria particulara.

A. Avaria comuna

RcgulaA din Rcgulilc York-Anvcrs caracterizeaza avaria comuna ca fiind situatia cnd ,,sc facchcltuieli extraordinare pentru siguranta comuna, n scopul dc a pune la adapost de pericol

bunurile implicatc ntro expcditic maritima comuna.caracteristicile avariei comune snturmatoarelc:

a) avaria estc un sct dc vointa rationala;

b) actiunea voluntara trcbuic sa aiba drept scop salvarca dc la o primcjdic comuna a navci si ancarcaturii, daca cste cazul si al navlului.

c) sacrificiul facut trcbuic sa fie real, sa nu fie o simp]a distrugere si aruncare pestc bord, a unorobiecte deja considerate ca pierdute si lipsite dc valoare.

d) actiunea sa aiba loc ntr-o situatie exceptionala, nava si ncarcatura sa fi fost expusc unuipcricol.

Avaria comuna nu cstc conditionata de obtinerea unui rezultat util. Legislatiile nationalc mai noisi chiar Regulile York-Anvers 1974 nu impun un astfel de rezultat, contributia !a avaria comunafiind independenta de rczultatul obtinut. n avaria generala cste posibil ca numai marfa, sau attnava ct si ncarcatura sa fie avariate.Avaria comuna sc lichidcaza pe baza documentului numit


30/37

dispach alcatuit de un expcrt dc avarie (dispacher), care are obligatia de a stabili daunele cetrebuiesc recuperate (masa pasiva) precum si valorile contributivc sau debitoare (masa activa).

Constituie avarii comune conform art. 655din Codul comercial romn urmatoarele:

lucrurile aruncate rn mare pentru scapara comuna;

-ancorele, lanturile si alte obiecte parasite sau aruncate n mare pcntru scaparea comuna;

-daunele cauzatc navci si marfurilor prin stingcrca inccndiului;

-chcltuielile dc intrare sau icsirc din port unde nava s-a oprit din cauza furtunii, intrarii dc apasau goana inamicului;

-chcltuiclile dc ncarcarc, dcscarcarc, dcpozitarc a marlurilor n timpul cfcctuari unor reparatii lanava, n caz dc oprirc silita.

B. Avaria particulara

Avarile particulare sc produc ca urmarc a unor evcnimcntc ce lovesc direct bunurilc, fie caurrnarc a unui caz dc forta majora, a unor greseli de navigatie si administrare a navei (furtuna,inccndiu, ahordaj, esuare etc.), fe ca urmarc a viciilor acestor bunuri (aprinderc spontana,degradare, etc.), mprcjurari n care stricaciunile suferitc sau cheltuiclile efectuate privesc numaiinteresul unora dintre cci intcrcsati n expcditia maritima, numai intcresul navei sau numaiinteresul marfii.Avaria particulara poate proveni si din gresclile comandantului sau echipajului,cum ar fi eroarea dc navigatie, ncarcarea1de marfuri pe punte, fara consimtamntul scris alncarcatorului. Avaria particulara poate proveni si de la ncarcator (ncarcarca dc marfuri sub o

marca falsa, marfuri putnd produce stricaciuni din cauza defcctelor de ambalaj).D

esi pagubeleproduse din neglijenta comandantului nu dau nastere Ia o avarie comuna, prin introucerea clauzeiJason sc pot obtine efectele unei avarii comune. New Jason clause este o clauza introdusa ncharter-party sauconosarnent, n virtutea careia armatorul estc ferit de consecintele ce ar rezultadin starea necorespunzatoare de navigabilitate a navei, din defectele ascunse, din neglijenta sierori dc navigatie si administrarea navei, de care armatorul nu se face personal vinovat. ClauzaJason a fost sanctionata pentru prima data de Curtea Suprema a S.U.A. n anul 1912, n cazulJason.

Conferinta internationala Maritima a Balticii din 1946, de la Copenhaga a recomandat folosireaclauzei Jason amendata.

Caracteristicile avariei particulare snt urmatoarele:

a) accidentul este consecinta cazului fortuit, a fortei majore sau a viciului propriu al navei(defecte dc constructie, vechimca navei, lipsa proviziilor la bord etc.) sau al ncarcaturii(ncingerea grnelor, evaporarea, scurgerea, fermentarea, aprinderea spontana etc.).

7) Gbeorghe Bibicescu, op. ciL p.233


31/37

b)daunele si chcltuielile se refera numai la nava,sau numai la ncarcatura.

Constituic avarii particularc urmatoarclc:

- valoarca marfurilor aruncate pcstc hord carc se transporta contra uzurilor din comcrtul maritim;

valoarea marfii autoaprinsa aruncata pcstc bord;

- pagubelc provocatc cu ocazia stingcrii inccndiului, numai a acclor parti alc navci sauncarcaturii carc sc gascau n foc;

- pagubclc privind avarierea masinilor, caldarilor, velaturii sau arboradci navei aflatc nnavigatie, chiar daca aceste pagube snt provocatc dc cforturilc pcntru salvarca cornuna a navei sincarcaturii.

3. Regulile York-Anvers privind avaria comuna

Regulile Vork-Anvcrs 1974, ca si editiile anterioare, nu constituie o convcntic intcrnationalantrc state, ci reguli adoptatc prin conferinte intcrnationalc, dc organizatii comerciale,ntreprinderi de comert exterior, armatori, ntrcprindcri transportoare de marfuri pe mare, deasiguratori, experti, dispasori, comisari de avarie si juristi. Regulile York-Anvers se aplica numain masura n care partilc contractante declara n mod expres ca le acccpta, incluzndu-lc ncontractele pe care le ncheie.

Regu1ile York-Arwcrs 1974 cuprind 3 parti si apume:

1) Regula dc intcrprctarc;

2) Regulilc litcrale specifcate cu literele A, B, C,D, E, F, G avnd caractcr dc principii gcnerale.

3) 22 dc regu1i de la I-XXII, referindu-se la cazurile practice de avarie comuna.

1). Regula de interpretare a fost introdusa n anul 1950, pentru a nlatura unele dubii ce au aparutla nceput cu privire la aplicarea acestor reguli. Regula dc intcrprctare prevede ca, daca partile auconvenit prin charter-party sau conosament ca avaria comuna sa fie reglementata conformRcgulilor York-Anvers, nu pot invoca dispozitii de ordin Iegislativ sau uzuri cornerciale atuncicnd avaria nu este prevazuta n regulile I-XXII. Cauza se va solutiona conform principiilorgenerale cuprinse n regulilc A-G.

2) Regulile Iiterale au urmatorul continut:

Regu1a A dcfineste avaria comuna produsa n cadrul transportului pe mare

Regu1a B stabileste principiul contributiei n avaria comuna.


32/37

Regu1a C stabilcste principiul ca n avaria comuna nu pot fl adniise dcct stricaciunilc, picrderilcsau cheltuielile rezultate direct din actul de avarie comuna. Mai mult, alniatul al II-Ica cxcludcdin avaria comuna daunclc provcnitc din ntrzicrea navci, contrastaliilc, picrdcrca pictci fiindconsidcrate consccintc indircctc alc actului dc avaricrc.

RegulaD

stabilcstc ca drcpturilc la contrihutic la avaria comuna nu vor fi afcctatc, chiar dacacvcnimcntul care a cauzat sacrificiilc sau chclluiclilc poatc sa sc fi datorat grcsclii uncia dintrcpartilc implicalc n cxpcditic. Dar prcvcdcrca finala a rcgulii da drcptul partii ohligatc lacontrihutic sa intcntczc actiunc njustitic mpotriva celui din vina carua a fost neccsar actul dcavarierc comuna.

Regula E precizcaza ca sarcina probci rcvinc accluia carc ccrc vcrificarca unui drcpl n justitic.

Rcgula F se rcfcra la oricc chclluieli cxtraordinarc facutc n Iocul altci chcltuicli care ar fi admisan avaria comuna.

Accstc chcltuieli nu snt admisc dcct pna la concurcnta chcltuiclii de avaric gencrala care a fostevitata.Dc ascmcnca, valoarca accslor chcltuicli cxtraordinarc sc are n vedcrc indcpcndent dcaltc economii realizatc pcntru altc intcrcse.Ultima rcgula, G, instituic principiul ca avariacomuna sc va reglementa pe baza valorilor curentc n momcntul si n locul unde se tcrminavoiajul. De obicei, dispasa se ntocmestc acolo unde stabilcste armatorul, dar nu estc excIusa sintclegerca partilor n accst sens.

3) Regulile numerice. n vcdcrca studiului sistcmatizat al cclor 22 de reguli accstca pot fi grupatcastfcl:

a) rcgulilc I, 11, x1I, xv, si XIX, privind avaria produsa Ia ncarcatura sau navlu.

b) pagubcle pricinuite navci cu ocazia avarici comunc: rcgulile 111, IV, V, VII, IX, XIV, XVIII.

c) regulile privind cheltuiclilc ocazionatc dc avaria comuna: VII viii, X, xI, xiii, xvi, xvii, xx, xxi,xxii.

a) Cu privire la regulile din prima grupa, accstea precizeaza ca snt n avarie comuna numai acelcrnarfuri care au fost ambarcate pe punte, conform uzurilor comerciale si carc pentru salvarcacomuna au fost aruncate n mare. De asemenea, din avaria comuna fac partc si paguba datorataaruncarii marfii peste bord si sacrificiile pcntru siguranta comuna. Totodata, snt admisc n avariacomuna si picrderea sau avarierea marfurilor n timpul dcscarcarii, depozitarii, rencarcarii, chiar

daca snt consecinta unor neglijente ale muncitorilor portuari. NavluI pierdut de armator csteadmis n avaria comuna numai daca rnarfa la care se refera a fost picrduta si numai dacapicrderea ncarcaturii cste admisa n avaria comuna la contributie. Se are n vedere navlul netreyultattat prin scadcrca din navlul brut a chcltuiclilor efectuate de armator pcnlru a-1 cstiga(cheltuieli dc manipu]arc si dcscarcare a marfii, taxe porluarc, salariilc cchipajului etc.).n ceprivcslc contributia la avaric comuna, avariilc sau pierdcrile pricinuite marfurilor ncarcatc farastirea armatorului sau agentului, sau descrisc gresit n m()d voit la data ncarcarii, nu snt admisen avaria comuna, dar ramn pasibilc dc contrihutic daca snt salvate.


33/37

b) In a doua catcgoric dc reguli, se prevcdc ca toate daunele produsc navci si/sau ncarcaturii prinaplicarca oricaror masuri de stingcrc a inccndiului dcclarat 1a bord snt cuprinse n avariacornuna, ca dc altfcl si pagubelc pricinuite prin esuare intentionata a navei. Tot avaric c()munacstc considcrata si avaria oricarci parti de la masini sau caldari alc unci navc esuate si aflatc npericol ca urrnare a eforturilorde dczcsuarc. Avaria produsa n timpul ct nava se afla n situatia

de plutire nu mai cste considcrata avarie comuna. Rcgula a IX-a este mai greu de ntlnit npractica astazi, n-a suferit modificari si se refera la consumul dc matcriale si provizii arse dreptcombustibil din necesitate pentru siguranta comuna. Regulile X!V si XVHI se refera la costulreparatiilor provizorii ntr-uri port de ncarcare, escala sau refugiu pentru siguranta cornuna careintra n avaria comuna si sumele rezonabile ce se acorda n cazul reparatiilor si nlocuitorilorunor piese subansamble 1a instalatii sau masini.

c) Ultima categorie de reguli priveste remuneratia de salvare dc alimbarc a navei csuatc si avariirezultate, cheltuielile n portul de refugiu, salariile si ntrctinerea echipajului, reducerile dccheltuieli n cazul cnd se nlocuiesc piese noi la o nava mai vcche de 15 ani, sau privindcuratirea si piturarea navei, sumele ce sc recunosc pentru marfa pierdula sau avariata, datorate

sacrificiului, modul de contributie al partilor interesate la transportul pe marc, modul de intrare nposesie a fondurilor, dobnzile ce se acorda, precum si rnodul de depunerc a sumelor neccsare nnumcrar.

4. Procedura reglementarii avariei

Regulile York-Anvcrs nu contin dispozitii de procedura. De obicei partile prcvad n contractul detransport legea aplicabila, iar n caz contrar, deoarccc dispasorul este ales cu acordul partilor, seaplica legea locului unde se lichideaza avaria, adica unde se ntocmeste dispasa. Legea romnaprevede urmatoarea procedura: odata declansata avaria, cornandantul navci arc obligatia de antocmi protestul dc mare, care se dcpune n termen dc 24 de ore de la sosirea n port sau de la

producerea evenimentului, daca acesta a avut loc n timpul stationarii n port, astfel:

8

a) pentruorice nava, indiferent de pavilion, la capitania portului n a carei raza teritoriala s-a produsevenimcntul, cnd accsta a avut loc n apele nationale romne, sau, cnd evenimcntul s-a produsn marc Iibera., ntre ultimul port strain si primul port romn;

b)pentru navele romnesti aflate n mars, la autoritatca locala competenta, fie ca evcnimentul s-aprodus n apele unui stat strain sau n marea libera, dar primul port de oprire este un port strain.

Autoritatea Iocala compctcnta difera de la stat la stat, poate fi notariatul de stat, tribunalulcomercial sau capitania portului. n toate aceste cazuri, comandantul navei romnesti areobligatia sa nstiintcze oficiul consular romn sau sectia consulara a misiunii diplomaticeromnc.

Docurnentele dosarului de avarie.. nstiintat de producerca unei avarii, armatorul, nconsenscuasiguratoru] navei si cu ccl aI ncarcaturii, numeste dispasorul (pentru regulamentul de avariecomuna) sau expertu1 de avarie particulara (pentru regulamcntul de avarie particulara). n tarileMediteranei, Mairi Nordului si Oceanu1ui Atlantic, exista asociatii de dispasori. n majoritateatarilor socialiste exista birouri de dispasori pe lnga camerele de comert. n tara noastra nu exista


34/37

un asemenea birou de dispasori. Pentru a lichida o avarie

transportul containerelor

Documents