TEMA 3

TRANZACŢIILE FORWARD (LA TERMEN) CU INSTRUMENTE FINANCIARE PRIMARE (6/6)

Subiecte

3.1. Tipologia şi esenţa tranzacţiilor forward3.1.1 Tranzacţii la termen ferme (contractul forward cu reglementare lunară)3.1.2 Tranzacţii la termen condiţionat3.1.3 Tranzacţii în marjă (vânzări scurte)

3.2 Procesul de formare a preţurilor pe piaţa la termen

Bibliografie

• Anghelache, G. Bursa şi piaţa extrabursieră. – Bucureşti: Editura Economica, 2000. – P.223-256.

• Ciobanu, Gh. Bursele de valori şi tranzacţiile la bursă. – Bucureşti: Editura Economica, 1997. - P.164-192.

• Prisăcariu, M.; Dornescu, V.; Stoica O. Tranzacţii la bursele de mărfuri şi valori. - Bacău: Editura Agora, 1996. – P.53-79.

• Stoica, V. Pieţe de capital şi burse de valori. – Bucureşti: Editura Economica, 2001. - P.117-132.

3.1. Tipologia şi esenţa tranzacţiilor forward

• TB

Tranzacţiile bursiere în funcţie de natura produsului bursier pot fi:

TB cu instrumente financiare derivate

TB cu titluri primare

TB la vedere cu titluri primare

TB la termen cu titluri primare

TB la termen reprezintă acele tranzacţii care se încheie la bursă într-o anumită zi, dar reglementările în conturi urmează să se facă la o dată viitoare,

la un curs la termen prestabilit în momentul încheierii tranzacţiei

1. Tranzacţii la termen ferm• Tranzacţii cu reglementare lunară (report,deport)

2. Tranzacţii în marjă

3. Tranzacţii condiţionate• Cu primă;• Stelaje.

Caracteristicile funcţionării pieţei bursiere cu

reglementare lunară (piaţa franceză) • Clienţii prezintă ordinele de cumpărare/vânzare în orice

zi de bursă;• Reglementarea are loc într-o anumită zi cu şedinţă de

bursă de la sfârşitul lunii respective;• Cumpărătorul se obligă de a plăti la sfârşit

contravaloarea titlurilor solicitate; Vânzătorul – de a livra la sfârşit titlurile respective;

• Clienţii pot prezenta ordine descoperite, păstrându-şi această poziţie până la data reglementării tranzacţiei;

• Pentru a interveni pe această piaţă cumpărătorul are obligaţia să depună o garanţie în contul deschis la broker, iar vânzătorul să depună o garanţie în titluri. Mărimea este între (20-40%) şi este stabilită de autorităţile bursiere.

continuare• Pentru a interveni pe piaţă, cumpărătorul-vânzătorul trebuie să

negocieze o cantitate fixă de titluri (5,20,25,50,100 sau 500);• Intervenţia clienţilor pe această piaţă poate fi cu scop real:

cumpărătorul doreşte efectiv să cumpere aceste titluri la sfârşitul lunii, vânzătorul poate vinde titlurile şi să încaseze contravaloarea lor;

• Intervenţia clienţilor pe această piaţă poate fi cu scop speculativ: cumpărătorul poate cumpăra titlurile şi să le revândă până la sfârşitul lunii, la rândul său vânzătorul poate vinde titlurile pe care nu le deţine şi să le răscumpere înainte de sfârşitul lunii;

• Lichidarea poziţiei poate fi însoţită de reportarea poziţiilor de către cumpărător şi vânzător, adică prelungirea scadenţei până la reglementarea bursieră de la sfârşitul lunii următoare.

MECANISMUL TRANZACŢIILOR CU REGLEMENTARE LUNARĂ

• TB

1. Clienţii dau ordine2. Intermediarii financiari deschid conturi clienţilor3. Clienţii depun garanţia, reprezentând o cotă parte din valoarea tranzacţiei4. Intermediarii financiari transmit ordinele primite de la clienţi la bursă5. La bursă se formează preţul în funcţie de modalitatea de negociere, şi tipul de ordine dat.6. Intermediarii financiari perfectează contractele la preţul format în ziua respectivă şi cu lichidare

în ultima zi a aceleiaşi luni. La sfârşitul lunii cei doi clienţi îşi lichidează poziţiile de pe piaţă dacă estimările lor sunt estimate corect.

7. În ultima zi a perioadei de lichidare, cumpărătorul efectuează plata, iar vânzătorul livrează titlurile.

8. Intermediarii financiari reglementează tranzacţiile în contul clienţilor

Client cumpărător Client vânzător

Intermediar financiar

2

Intermediar financiar

2

Bursa – Cota oficială

5

6

1 3 7 8

4

8 7 3 1

4

3.1.1 Tranzacţii la termen ferme (cumpărare) Variante de tranzacţii bursiere cu reglementare lunară

Varianta a) • Cumpărătorul doreşte să

păstreze titlurile, caz în care acesta la scadenţa T1 va achita vânzătorului

Suma de plată = Co * N, unde Co – cursul acţiunilor; N – numărul acţiunilor

200 * 50 = 10000 u.m.

Varianta b) Se înregistrează o creştere a cursului.

• La data de 5.04 se cumpără 200 acţ la 50 u.m/acţ. Din 5.04 şi până la termenul de lichidare cursul creşte la 55 u.m/acţ. Cumpărătorul se decide să vândă acţiunile, astfel compensându-şi poziţia de cumpărător printr-o operaţiune de sens contrar.

continuare

Situaţia contului clientului la lichidare

Debit Credit

Cumpărare200*50=10000

u.m.Taxa de negociere

(0,3%)

Vânzare200*55= 11000

u.m.Taxa de negociere

(0,3%)

Total debit -- 10030

Total credit - -------10967

Sold creditor10967-

10030=937u.m.

• 1

50 To

55

48

Se decide să vândă

acţiunile

T1

Cumpărătorul se angajează ca la scadenţa T1 să plătească vânzătorului (găsit de bursă) la cursul 50 u.m. pentru un număr de 200 acţ.

Varianta c) Cursul scade

• Cumpărătorul nu doreşte să intre în posesia unor acţiuni, care dacă le-ar vinde ar suporta o pierdere. În acest caz, decide să efectueze o tranzacţie de REPORT.

• Tb

REPORT

Pentru cumpărător reportarea poziţiei sale înseamnă posibilitatea plăţii la sfârşitul lunii următoare a titlurilor cumpărate

Pentru vânzător reportarea poziţiei sale înseamnă posibilitatea livrării titlurilor vândute la sfârşitul lunii următoare

MECANISMUL REPORTĂRII TRANZACŢIILOR

7. La sfârşitul lunii cei doi clienţi nu-şi lichidează poziţiile pe piaţa bursieră8. Clientul – cumpărător şi clientul vânzător îşi găsesc clienţi cărora să le vândă, respectiv să le

cumpere, la vedere, titlurile respective, la un preţ determinat, numit preţ de compensare. Acest preţ este stabilit de bursă ca medie a preţurilor formate în ziua de lichidare generală.

9. Cumpărătorul răscumpără imediat, iar vânzătorul revinde imediat titlurile respective pe piaţa reglementară lunar, la acelaşi preț de compensare.

10.Intermediarii financiari înregistrează în contul clienţilor diferenţa dintre valoarea tranzacţiei la preţul iniţial de cumpărare/vânzare şi valoarea acesteia la preţul de compensare de la sfârşitul lunii.

Client cumpărător Client vânzător

Intermediar financiar10

Intermediar financiar10

Bursa – Cota oficială

5

6

7 8 9 9 8 7

Vânzător la vedere

Cumpărător la vedere

8 8

continuareContul de lichidare la sfârşitul lunii următoare

Debit Credit

Cumpărare200*50=10000 u.m.taxa de negociere (0,3%)

Report (vânzare)200*48 =9600 u.m.

Total debit --10030 u.m. Total credit --9600 u.m.

Sold debitor -- 430 u.m. pierderea operatorului

Report (cumpărare)200*48 =9600 u.m.taxa de report 100 u.m.

Vânzare200*55 = 11000 u.m.Taxa de negociere

(0,3%)

Total debit .....9700 u.m.

Total credit..........10967

Sold creditor..1267 u.m.

Câştig net = 1267-430=837 u.m.

• f

T1

55

50

48

Report

T2

Tranzacţie cu reglementare lunară (vânzare)

• Tranzacţia de vânzare este angajată de un client care posedă o cantitate de VM şi pe care doreşte să le vândă la cursul C0 cu reglementare la scadenţa T1.

Variante

Varianta a)

Vânzătorul predă cele 200*50=10000 u.m.

La lichidare încasează – 10000 u.m.

Var. b) cursul scade

Între 5.04 şi ziua de lichidare a lunii aprilie se înregistrează o scădere a cursului până la 45 u.m.

Vânzătorul decide să răscumpere cele 200 acţiuni.

Continuare a variantei b)• f

Situaţia contului la sfârşitul lunii

Debit (cumpărare -) Credit (vânzare +)

200*45=9000taxa de negociere 0,3 %

200*50=10000Taxa de negociere

0,3 %

Total debit 9027 Total credit 10030

SFC 1003

50

45

T1

Varianta c) cursul creşte• t

• Între 5.04 şi ziua de lichidare a lunii aprilie se înregistrează o creştere a cursului până la 56 u.m.

• Vânzătorul decide să facă un deport pentru cele 200 acţiuni.

Debit (cumpărare -) Credit (vânzare +)

Deport 200*56=11200 200*50=10000Taxa de negociere 0,3

%

Total debit 11200 Total debit 10030

SFD 1170

Debit (cumpărare -) Credit (vânzare +)

200*43=8600Taxa de negociere 0,3

deport200*56=11200Taxa de deport 200

Total debit 8574,2 Total debit 11400

SFC2825,8

Contul de lichidare I lună

Contul de lichidare II lună

Calendarul bursierUltimele zile de bursă ale lunii

octombrie

Nr. şedinţei de bursă dinaintea ultimei

şedinţe a lunii

Operaţiuni Nr. zilei aferente lichidării

Luni 23.10

Marţi 24.10

Miercuri 25. 10

Joi 26. 10

Vineri 27.10

Luni 30.10

Marţi 31.10

6

5

4

3

2

1

Ultima şedinţă de bursă a lunii

Lichidare generală

Report

Livrare certificate nominale

Livrare de obligaţiuni

Livrare sub formă de viramente a titlurilor depozitate

Livrare de titluri la purtător

Reglementarea capitalului

1

2

3

4

5

6

7

3.1.2 Tranzacţii la termen condiţionat

• m Tranzacţiile condiţionate – se derulează la termen, dar

finalizarea nu e obligatorie

TC cu titluri primare

TC cu instrumente financiare derivate

Contractele de

opţiuni

Operaţiunile cu primă

Stelaje

DE REŢINUT: Tranzacţiile cu primă sunt operaţiuni bursiere de tip condiţionat, care pe măsura apariţiei unor noi produse bursiere, au fost înlocuite, pe marile pieţe bursiere, cu contracte de opţiuni.

În operaţiunile cu primă, cumpărătorul poate la lichidarea contractului fie să: -execute contractul -abandoneze contractul

• b

Caracteristicile TP

Scadenţa tranzacţiei este fixă;Preţul tranzacţiei este predeterminat, fiind dat de cursul la termen prestabilit pentru scadenţa aleasă;Cumpărătorul îşi asumă obligaţia de a plăti vânzătorului o primă la scadenţa tranzacţiei;Prima reprezintă pierderea maximă pentru cumpărător în cazul renunţării la contract;Tranzacţiile cu primă se încheie pentru o cantitate determinată de titluri (de regulă 100)

Tipuri de tranzacţii cu primă

Tranzacţii cu primă de tip arbitraj

Tranzacţii cu primă în scopul obţinerii de

câştig

Tranzacţii cu primă de tip hedging

Tranzacţie cu primă în scopul obţinerii de x,.

1. ENUNŢUL EXEMPLULUI: Un investitor previzionează o creştere a cursului acţiunii „A”. În acest scop cumpără un contract cu primă pentru scadenţa T3 la preţul de 1050 u.m. cu prima 50.La scadenţă cursul de piaţă este:

Varianta I: 1150 u.m. Varianta II: 1025 u.m. Varianta III: 950 u.m.2. SCADENŢA:• dacă cursul este 1150 u.m. – cumpărarea cu primă este asociată cu o

vânzare fermă pe piaţa cu reglementare lunară. Vânzarea trebuie să se realizeze la un curs superior faţă de cel din contractul cu primă.

Câştig =100 acţiuni *(1150-1050)=+10000u.m.• dacă cursul este 1025 u.m. – dacă cumpărătorul nu este interesat de

executarea contractului, pierde prima (100acţiuni*50 =5000 u.m.). În mod normal, la cursul de 1025 u.m./acţ, contractul se va executa pentru a minimiza pierderea (1025-1050).

• dacă cursul este 950 u.m./acţ – investitorul renunţă la contract. Pierderea este egală cu prima plătită (5000 u.m.). dacă s-ar fi executat contractul s-ar fi generat o pierdere mult mai mare pentru investitor:

Pierderea=100acţ (950-1050)=-10000 u.m.

1000 1025

1050

1150

pierdere

-50

-25

0

+100

+50

-100

950

Cursul acţiunii

Tranzacţie cu primă de tip arbitraj

ENUNŢUL TRANZACŢIEI CU PRIMĂ DE TIP ARBITRAJ – scop speculativ.

Un investitor cumpără pentru scadenţa T3 100 acţiuni „B” la 1050 din care prima 30. În acelaşi moment, încheie şi un contract de vânzare la termen pentru lichidarea în T3, la cursul prestabilit de 1070 u.m./acţ.

Rezultatul tranzacţiei:Câştig = 100acţiuni * (1070-

1020)- (100*30)=5000-3000=+2000 u.m.

T3

1070

1050

1020

Piciorul primei

Contract FW de vânzare

Curs Spot din T3

Tranzacţii cu primă de tip hedging

ENUNŢUL TRANZACŢIEI CU PRIMĂ DE TIP HENDGING – scop de limitare a pierderii.

Un investitor estimează o scădere a cursului. El vinde 100 acţiuni ”C” pe piaţa la termen pentru lichidarea T3 la cursul 1050 u.m.. Pentru a se acoperi împotriva riscului de majorare a cursului, cumpără concomitent 100 acţiuni la preţul 1065, din care prima este de 50 u.m.

Dacă la sfârşitul lunii iulie cursul ajunge – 1100 u.m./acţ, operatorul pierde la vânzarea fermă:

100*(1050-1100)=-5000u.m.Efectuând concomitent tranzacţia cu

primă, se înregistrează un câştig de 100*(1100-1065)=3500 u.m.

În acest mod îşi reduce pierderea la -5000+3500=-1500 u.m.

T3

1100

1065

1050

Piciorul primei Curs FW

Curs SPOT

1015

PE

Stelajele – sunt operaţiuni la termen, care combină caracteristicile tranzacţiilor ferme cu cele ale operaţiunilor

condiţionate.

Vânzătorul unui stelaj – apreciază că, până la scadenţă, cursul valorilor mobiliare tranzacţionate va fi stabil;

Cumpărătorul stelajului – anticipează o puternică fluctuaţie a cursului titlului tranzacţionat, fie în sensul creşterii, fie în sensul scăderii.

Stelajul comportă două cursuri, separate printr-un ecart. Limita inferioară şi cea superioară a cursului sunt denumite borne ale stelajului.

Termenul stelajului este de 6 luni, dar operatorul poate executa contractul oricând până la lichidarea finală.

În operaţiunile cu stelaj cumpărătorul are dreptul să aleagă sensul operaţiunii, ţinând seama de două preţuri stabilite şi cumpărătorul are prioritate, adică dacă el se decide să cumpere, vânzătorul este obligat să accepte decizia lui.

Tranzacţie de stelaj (din punct de vedere al cumpărătorului contractului)

ENUNŢUL TRANZACŢIEI CU STELAJ Un investitor cumpără un contract cu

stelaj cu scadenţa la 6 luni, pentru 100 acţiuni „A” la cursul 1980/2020 u.m.

La scadenţă, cursul de piaţă al acţiunilor „A” este:

1.Varianta I: 1970 u.m.2. Varianta II: 2050 u.m.

În varianta I – operatorul vinde 100 acţiuni la cursul cel mai mic prevăzut în stelaj, respectiv 1980 u.m.

Câştig = 100*(1980-1970)=+1000 u.m.

În varianta II – operatorul cumpără 100 acţiuni la cursul cel mai mare al bornei, adică 2020 u.m..

Câştig=100*(2050-2020)=+3000 u.m.

2050

20201980

1970

câştig

+100

+300

-25

-50

-100

Se cumpără

Se vinde

Tranzacţie de stelaj (din punct de vedere al vânzătorului contractului)

ENUNŢUL TRANZACŢIEI CU STELAJ. Un investitor vinde un stelaj pentru 500 acţ „B”, la

termen de 6 luni, la cursul 1060/1260. La scadenţă, acţiunile „B” cotează:

Varianta I: 1400 u.m.Varianta II: 980 u.m.Varianta III: 1200 u.m.

În varianta I – acţiunea „B” cotează la 1400 u.m. Vânzătorul stelajului se confruntă cu o pierdere, deoarece partenerul său se declară cumpărător la 1260.

Pierderea=500*(1260-1400)=-70000 u.m. În varianta II – vânzătorul stelajului înregistrează o

pierdere. Partenerul său se declară vânzător al acţiunii la cursul cel mai mic din stelaj. Operatorul cumpără acţiunea „B”, plătind-o cu 1060, în timp printr-o cumpărare cash ar fi putut să o plătească la cursul 980 u.m.

Pierderea = 500acţ* (980-1060)=-40000 u.m. În varianta III. – în cazul când cursul se situează între

bornele stelajului, operatorul înregistrează un câştig. Operatorul vinde cu 1260 în condiţiile unui preţ de piaţă de 1200.

Câştig= 500*(1260-1200)=+30000u.m.

120011601060

1260

1400980

câştig

pierdere

Se vinde

Se cumpără

+50

+100

-50

TRANZACŢIILE ÎN MARJĂ reprezintă o combinaţie dintre operaţiunile la vedere cu cele

la termen.

AVANTAJE

1.Amplificarea volumului tranzacţiilor prin cerere suplimentară de titluri (pe baza creditului primit de cumpărători de la brokeri) şi ofertei suplimentare (prin vânzări fără acoperire;

2. se multiplică rezultatele financiare pozitive ale clienţilor în funcţie de ponderea datoriei în total valoare a tranzacţiei;

3. diversificarea portofoliului de titluri prin accesul investitorilor la un număr mai mare de titluri;

4. poate fi tranzacţionat orice tip de titlu financiar, dar în practică cel mai frecvent se tranzacţionează acţiunile ordinare.

Client cumpărător

Bursa de valori

Casa de compensaţie 4

Societate de brokeri9

2 6

Banca

1

3

5

7

8

1. Cumpărătorul dă ordin de cumpărare societăţii de bursă şi depune marja iniţială2. Societatea de bursă deschide cont pe numele cumpărătorului3. Brokerul execută ordinul la bursă4. Bursa notifică executarea ordinului casei de compensaţie.5. Casa de compensaţie remite brokerului titlurile cumpărate şi acesta plăteşte în numele clientului, din

creditul acordat reprezentând diferenţa dintre valoarea de piaţă a titlurilor cumpărate şi marja depusă6. Societatea de bursă păstrează titlurile drept garanţie pentru creditul acordat şi cumpărătorul are o poziţie

acoperită (long)7. Societatea de bursă se refinanţează de la o bancă (se împrumută), utilizând drept garanţie titlurile.8. Banca asigură finanţarea9. După deschiderea poziţiei acoperite, societatea de bursă înregistrează modificările zilnice a preţului

titlurilor cumpărate până la momentul lichidării poziţiei de către cumpărător.

Particularităţile tranzacţiilor în marjă

• Cumpărătorul/vânzătorul beneficiază de avantajele oferite prin deţinerea contului în marjă

• Cumpărarea/vânzarea se bazează pe fonduri/valori mobiliare împrumutate

• Prezenţa marjei plătită de cumpărători/vânzători la iniţierea ordinului• Brokerul ca creditor solicită o garanţie (valorile mobiliare procurate)• Debitorul are posibilitatea să-şi diminueze datoria faţă de broker prin

intermediul unor depuneri suplimentare în contul în marjă. Dividendele la valorile mobiliare blocate în depozitul de garanţie constituit la broker de asemenea îi diminuează datoria;

• Titlurile care sunt blocate la broker servesc ca garanţie. Contul în marjă se actualizează zilnic în funcţie de evoluţia cursului de piaţă. Această operaţiune denumindu-se “marcare la piaţă”

Tipuri de tranzacţii în marjă

Tranzacţii în marjă iniţiate de

cumpărători (poziţie long)

Tranzacţii în marjă iniţiate de vânzători

Sensul poziţiei long pe titluri:

1. Titlurile aparţin clientului din momentul efectuării tranzacţiei;

2. Dividendele pe aceste titluri se colectează de broker şi se înregistrează în contul clientului;

3. Clientul devine debitor pentru mijloacele băneşti împrumutate

Exemplu:Ordinul de cumpărare pentru 100 acţiuni;Cursul acţiunilor – 15 u.m; Marja iniţială – 50% de la valoarea tranzacţiei

Valoarea tranzacţiei:

100*15=1500 u.m.

Marja iniţială:1500*50% =750 u.m.

Datoria la broker:1500-750=750 u.m.

După expirarea........

Situaţia contului clientului este:

Long 100 acţ. la 15

1500

Datoria la broker

750

sold 750

Varianta a) Creşte cursul

Situaţia contului clientului se modifică astfel:

Long 100 acţ. la 20 2000

Datoria la broker 750

Sold (1250-750)=500 venit 1250 capital propriu

%5.62100*2000

1250100*

itranzactievaloarea

propriucapitalulmc

Varianta b) Dacă se preia profitul

Situaţia contului se modifică în felul următor:

Long 100 acţ. La 20 2000 u.m.

Datoria la broker (50% din valoarea actualizată a cumpărării)

-1000 u.m.

Sold 1000

Clientul a retras partea din profit care i se cuvine (50%*500)=250 u.m.

Varianta c) Dacă profitul este folosit pentru cumpărarea de noi acţiuni, atunci suma maximă ce poate fi investită este egală cu mărimea profitului ce revine clientului multiplicată cu inversul

marjei:

..500%50

1*250 muVT

La cursul 20 u.m. pot fi achiziţionate încă 25 acţiuni.

Situaţia contului:

Long 125 la 20 2500 u.m

Datoria la broker (50% din valoarea actualizată a tranzacţiei)

(VT+VT*)

-1250

sold 1250u.m.

Concluzie: clientul a cumpărat noi acţiuni fără a depune fonduri suplimentare, utilizând integral capacitatea de finanţare. Astfel marja curentă s-a redus până la limita marjei iniţiale (de la 62,5% la 50%)

În ipoteza scăderii cursului.

Situaţia contului clientului este următoarea:

Long 125 acţ. la 14 1750 u.m.

Datoria la broker -1250 u.m.

Sold 500 u.m

%57.28100*1750

500cM

Apel în marjă

În exemplul dat capitalul propriu trebuie să crească până la 875 u.m. (50%*1750)= 875 u.m. deci se va solicita clientului o acoperire în numerar de 375 u.m.

Situaţia contului este următoarea:

Long 125 acţ la 14 1750 u.m.

Datoria la broker (50% din valoarea actualizată a tranzacţiei)

-875 u.m.

Sold 875 u.m.

Dacă clientul nu răspunde apelului în marjă, brokerul poate proceda la lichidarea contului clientului, vânzând acţiunile pentru a-şi recupera creditul inclusiv dobânda.

Sensul vânzărilor în marjă

• Veniturile din vânzări sunt folosite parţial pentru acoperirea datoriei faţă de broker şi pentru alimentarea contului clientului

Vânzări în marjă

În baza exemplului precedent, considerăm că din cele 125 acţiuni deţinute clientul vinde 70 la cursul 14 u.m./acţ.

Long 55 (125-70) la 14 770 (VT)

Datoria la broker (875-50%*980)

385

Sold 385

Diferenţa de 490 u.m. din venit va credita contul clientului automat.

Varianta a) Cursul creşte, iar investitorul nu şi-a preluat profitul din operaţiunea precedentă.

Situaţia în acest caz este următoarea:

Cursul creşte la 25 u.m. Clientul adresează un nou ordin de vânzare pentru 25 acţiuni.

Long 30 (55-25) la 25 750

Datoria la broker (385-50% * 625)

72,5

Sold 677,5 (capital propriu)

În contul clientului se înregistrează 50% din venitul realizat în urma creşterii cursului acţiunilor, adică (50%*625=312,5). În urma celor două tranzacţii de vânzare clientul a realizat venit în sumă de 802,5 (490+312,5)

Analiza concepţiei bazate pe elemente de arbitraj

• Esenţa: Investitorul d.p.d.v. financiar este într-un fel indiferent de faptul de unde va procura acţiunile, fie de pe piaţa la vedere, fie de pe piaţa la termen.

Exemplu de stabilire a cursului FW

Enunţ: Un investitor doreşte să procure acţiunea “XYZ” peste 6 luni. El poate alege fie:

1. Piaţa SPOT;

2. Piaţa FW

Situaţia 1. În momentul încheierii CFW cursul SPOT era 1000 u.m., Rd – 20%, termen – 6 luni.

De calculat cursul FW:

a) Punem la depozit 1000 u.m şi peste 6 luni avem 1100 u.m.

b) Dacă CW s-a stabilit la nivel de 1100 u.m., atunci cheltuielile investitorului sunt egale

Formula de calcul a preţului FW a acţiunii:

100365

1tRd

SF

3.2 Procesul de formare a preţurilor pe piaţa la termen

Problema determinării cursului la termen este abordată prin prisma a două concepte:

• ca efect al aşteptărilor viitoare a participanţilor pieţei FW privitor la cursul SPOT viitor – participanţii pieţei analizează factorii care influenţează asupra acesteia;

• ca preţ FW bazat pe elemente de arbitraj – se bazează pe legătura tehnică dintre cursul FW şi SPOT şi pe rata dobânzii la depozite.