tslîh cit pierdem -...
TRANSCRIPT
KZ430I IMPORT. .EXPORT
ziarindependent
AXUL III NR. 477 JOI 10 OCTOMBRIE
4 PAGINI 5 I EI
' In raport eu evenimentele deosebit de grave ce se petrec azi în lume, unele dintre acestca la foarte mică distanţă de frontiera noastră sud-vestică, a patra minei iadă —• văzută de un observator exterior, detaşat — a semănat mai curînd a bufonerie.E drept, o bufonerie nu lipsită de tragism şi oroare, o bufonerie cu inevitabile elemente de cruzime, aşa cum şi la o chermeză organizată cu bune sau doar discret perfide Intenţii pot surveni incidente, conflicte sîn- geroase, momente de pierdere a controlului şi de indubitabil ridicol. Dacă am ajuns să situăm seismul cc părea să, ducă, în clipa declanşării Iui, la surparea întregului nostru edificiu social- politic, economic şi moral sul» semnul parodicului, al grotescului trist dar ridicol, e semn că ne-am eliberat îndeajuns de iute dc urmările lui. Mass-media prelungeşte, cotrobăie în măruntaiele acestui eveniment (în special presa scrisă, publicaţiile dc scandal) mai mult, poate, decît ar trebui* — nu nc îndoim că şi din voluptatea demolării, a. sco- ' ciorîrii prin moloz şi zoaie. Reţin expresia uşor uimită, amuzată a unei doamne dc pe stră-
C IT P IE R D E Mzile Buctireştiului, în ziua următoare răbufnirii dc violenţă şi ură. de stupiditate şi cinism, dc teamă şi indecizie: Minerii? Nu i-am văzut, nu ştiu nimic despre faptele lor, nu m au afectat cu nimic!
Şi totuşi, mineriada ne-a cos-, tat, am plătit şi vom mai plăti pentru ea, nici nu s-a dezlănţuit bine şi au apărut reproşurile, acuzaţiilc, plîngerile ia adresa pagubelor suferite.' E semnificativ faptul că Guvernul ameninţat cu spectrul demisiei. (al depunerii mandatului) nu a invocat cu prioritate pierderile materiale deja înregistrate, ci pe cele dc perspectivă, care ne afectează viitorul (suspendarea, amî- narea ajutoarelor promise ori pe cale de a fi acordate României, întreruperea unor tratative, a- bandonarea intenţiilor de . a, investi şi a acorda credite, periclitarea unor proiecte capabile să accelereze ajungerea economici noastre la stadiile dorite : etc.). Dl. Petre Roman a reproşat mi- neriădei zădărnicirea eforturilor
depuse de Guvern, de primul ministru personal, în vederea realizării convertibilităţii leului, obiectiv realizabil în viitorul apropiat (dacă ar fi fost lăsat să-l desăvîrşească). Desigur, reproşul a fost şi lamentaţie şi transferul întregii răspunderi asupra invadatorilor şi a celor ce au asigurat invazia: nu o în- frîngere personală, ci o pierdere pentru economia ţării, pentru fiecarc dintre noi, o dare înapoi a acelor ceasului pe care-1 trăim., Pe lingă acestea, pagubele suferite de C.F.R., dc exemplu, sau dc unele clădiri (viaţa şi sănătatea oamenilor, traumele lor psihice nici n u -le luăm. în discuţie!) par simple bagatele.
Dacă -aşa stau lucrurile, _ c e e de făcut? Ce vom face la a cin* cea, a şasea mineriadă (înţeleg aici orice dereglare, orice exces de acest tip). Ne va întoarce Europa spatele/ scirbită, de fiecarc dată, ne vor ocoli dc la distanţă investitorii şi organismele capabile să lucreze în alto condiţii ca noi? - ,
De neîncrederea, de discriminarea operată nu sînt vinovate exclusiv evenimentele turbulente de lâ noi. Ar trebui, poate, înţeles că o ţară mică nu va fi niciodată „egala" celorlalte, dacă nu-şi dă îndoit sau întreit măsura capacităţii, a posibilităţilor ei reale. Evenimente mult mal grave petrecute în sinul colectivităţilor care ne judecă şi ne acuză ori ne tratează cu condescendenţă nu le-au impietat cu nimic prestigiul şi creditul tn optica internaţională. In S.U.A., a fost asasinat în văzul lumii un- preşedinte apoi, chiar tn faţa camerei de luat vederi, prezumptivul său ucigaş; Mafia italiană a făcut sute «de victime dintre factorii puterii şi justiţiei, a controlat şi mai controlează sectoare ale economici, în Marca Britanie, Spania conflictele in- teretnice sau . religioase nu încetează — cîte state, cîte organisme mondiale şi-au retras dinspre acestea mîinile lor înţelegătoare?
Noi vrem • egalitate, dar nu pentru căţei — iată un principiu trist, de permanentă aplicabilitate însă, şi a cărui menţinere în actualitate ne va face să plătim încă'multă vreme.
Dan REBREANU
100 de cuvinte ,DECALOG?
Cele şapte păcate alo decalogului sunt zece. Printre ele s-a strecurat şi pizma. Asta— Zic unii — l-ar caracteriza pe români. Ce omor, ce furt, ce închinăciuni, ce împerecheri nelegiuite? Pizma. Dobîndită în 45 de ani de rătăcire prin pustiul roşu. Cău- tînd alt decalog. Şi sintetizat într-o sintagmă autohtonă sintagmică: „Sâ moacă şi capra lui Gheorghe!" Să moară toate caprele din ţară! Şi ce facem , întreb. „Cum, ce facem ? Ca pe vremea Patriarhilor. Punşm mînă de la mînâ şi aducem 'altele din import. Şi dacă cer cafea? Le dăm cafea din import. Sau nu le dăm. Dar ce nevoig' avem de capre?“ '
Ion A R C A Ş .
47 DE ANI DE LA ELIBERAREA CLUJULUICu ocazia împlinirii a 47 da\
ani ve la eliberarea Clujului, cetăţenii-municipiului, sîn? invitaţi să participe vineri, 11 octom brie 1991, la seria de manifestări pri- - lejuite de această .aniversare, după cum urmează: ora 9 la Casa Armatei —. simpozionul „M e-" morie eternă eroilor căzuţi în . lupta pentru eliberarea Clujului"; ora 11,30, la Cimitirul Eroilor, depuneri de coroane de f lo
ri, însoţite de un Te Deum oficiat de un sobor de preoţi; ora 15, la Casa Universitarilor, spectacolul aniversar „Graiurile dorului", cu participarea îndrăgiţilor solişti Sava Negrean şl Dumitrii Fărcaş. Biletele pentru acest spectacol se pun în vînzare la sediul Vetrei Româneşti din Piaţa Păcii-nr, 1— 3. ■.
COMITETUL DE ORGANIZARE
Invitaţie jq OperăMîine, 11 octombrie a.c., la,
ora 18,30, Opera Română prezintă capodopera pucciniană „Tosca", sub bagheta dirijorului Petre Sbârcea, în regia lui Viorel Gomboşiu şi scenografia lui Gheorghe Codrea. In rolul titular o vom putea revedea şi asculta pe soprana Rodica Toma. alături de tenorul Ion Pojar
. în rolul lui M ario Câvaradossi, baritonul Peter Hercz — de ia Opera Maghiară de Stat — în ro lu l' baronului. Scarpia, Titus Pauliuc — Angelotti — şi Ion
, lercoşan — Sacrisţanul. In alte roluri Ion Tordai, Paramon M af- tei. Ton Lazăr şi M aria Ghirco- iasu. ‘ ”
FN ACEST NUMĂR:• Toamna muzicală, clu
jeană • Plastică Sport • Sfatul medicului (paqina > a ll-a)
• SzKl • Apa sîmbetei • Din tainele... bişniţarilor (I) (pagina a III-a)
ANUNŢ IMPORTANT!
Distribuirea laptelui la abonaţii din cartierele Mănăştur, P lopilor, Grigorescu, Gruia, -Piaţa Păcii,- Piaţa Muzeului, str. Pav- lov, Eminescu, Moţilor, Piaţa Universităţii şi. Libertăţii, strada Horea se va efectua din data de 14 octombrie 1991 în zilele de: LUNI, MIERCURI şi VTNÎJRI ale fiecărei săptămîni. In celelalte sectoare distribuirea laptelui rămîne neschimbată.
Semnal cu adresă - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA
SĂ ŢM MAI M U LA ASPECTUL Uiîll NOASTRf!P e unul din trotuarele din Piaţa, gă
rii din Ciuj-Napoca,. în principală staţie pentru mijloace de transport în comun este' cea mâi mare aglomerare de dughene, mese, alte asemenea construcţii ale sectorului , privat. Cu excepţia unei construcţii fixe — Service EXPRESS SRL — realizată cu bun gust, după toate normele comerţului civilizat, celelalte sînt practic, nişte , improvizaţii de care mâi găsim prin tîrgurîle de ţară. Dar nici măcar nu sînt folosite. Nu cred să fi dat aprobare primăria pentru amplasarea tuturor acestor dughene, mese, lăzi. diverse alte improvizaţii similare pentru, vînzarea de sucuri, castane. îngheţată etc. Unele nici n u . cred că au proprietar, deoarece sînt uitate acolo de luni de zile. Despre murdăria din această aglomerare de comerţ stradal, din care nu lipsesc ţigările „Kucegi“ şi „Carpriţi*, seminţele de floarea soarelui, mult consumate p c loc de vînzători, ce să mai zicem! Toţi murdărosc şi prea puţini şi prea rar fac curăţenie.• De ce se permite o astfel de situaţie? •
Nu cred că nu este cunoscută, deoarece se află la principala poartă de intrare în oraş, într-o staţie de transport în comun, frecvent utilizată' şi de reprezentanţi ai administraţiei de stat.
Pentru că tot sîntem în zonă, citeva
cuvinte despre» pasajul subteran din Piaţa gării. Ideea în sine, de a realiza o astlel de construcţie, este bun}. Dar pasajul este, practic, neutilizabil, în primul rînd pentru că nu are legătură cu celălalt pasaj, de sub staţia C.F.R. şi liniile de cale ferată, folosit intens, niai
pales de salariaţii unor întreprinderi.. Pasajul din Piaţa gării este un - loc pustiu, în care unii îşi fac nevoile; pasajul începe să se deterioreze datorită grabei cu care ş-a realizat şi a superficialităţii unor constructori. Atenţie, apa a început să se infiltreze prin plafon şi- pereţi!
Nu ar fi, oare, mai bine ca această construcţie, care a costat mulţi bani să devină funcţională? Credem că da! Cu o condiţie: să 'fie dală în administrarea unui întreprinzător» particular foarte serios. Am auzit că au fost anumite solicitări în acest scop, că au existat şi promisiuni dai* nu ştim din ce considerente nu s-a realizat nim ic concret.
Aşteptăm opiniile Primăriei m unicipiului Ciuj-Napoca la aceste semnale făcute de noi, la solicitarea unui mare număr do locuitori ai oraşului. Şi chiar a unor oaspeţi care n-au vizitat, în ultimul timp, urbea.
Ion GOI A
CURSUL VALUTAR LA „KM O"
M iercuri, la ora 10, la Agenţia „Km 0 “ se cumpărau doar două monede străine: dolarul american şi marca germană, la preţurile de 228, respcctîv 137,09 lei.
la următorul curs: un dolar Australia — 221,93 lei, o .liră sterlină *486,31 lei, 100 franci Belgia 808,89 lei, un dolar Canada — 245,30 Iei, 1000 lire Italia — 227,71 lei, un gulden Olanda — 147,64 lei,
In vînzare erau puse mai multe monede, 100 coroane Suedia — 4572,74 lei.
în eu rînd
SI ALTE SURPRIZE ROB 431
T S L îH
Am mai „îmbătrînit“ cu un a n . . ." Fotografia: Radu SANTEJUDEAN
0 Dezbaterile din şedinţa de miercuri dimineaţă a Adunării Constituante au debutat cu articolu l 42 din proiectul de constituţie a României, care tratează' problem atica protecţiei proprietăţii private. Pentru acest articol, parlamentari şl grupuri parlamentare au propus comisiei de redactare a proiectului de constituţie 21 amendamente.
# N ew Delhi. Doi necunos- . cuţi au răpit miercuri un înalt diplom at român, la New Delhi,. acţiunea părind să reprezinte o răzbunare faţă de împuşcarea «n o r extremişti sikhşi şi arestarea altora în urma unui atentat la Bucureşti împotriva ambasadorului indian, acum şase săptămîni însărcinatul cu afaceri al Rom âniei la New Delhi a fost răpit dimineaţa, la ora 8,10, in tim p-ce se afla în drum spro ambasadă. Cei puţin unul dinr tre' răpitori purta turbanul distinctiv al sikhişiior. Teroriştii- au interceptat maşina diplomatului Liviu Radu obligîndu-1 să troacă în automobilul lor. Faptul a fost apoi confirmat şi de agenţia indiană P T.I. Un ofiţer de poliţie, care nu şi-a dat nu-, mele, a declarat că acţiunea e>- te, după cit se pare legată da incidentul care a avut loc la 20 august la Bucureşti, cînd a. fost atacat ambasadorul Indiei în România. Agenţia naţională „Rom pres" a relatat, la timpul
.respectiv, despre atacul înar-, mat al celor patru sikhişi asupra ambasadorului . indian la Bucureşti, Julio Francis Ribeiro. Acesta din urmă este, la rîndul său, un fost ofiţer de poliţie, care a condus o serie de opera- ■ ţiuni îm potriva rebelilor sepa. ratişti sikhşi din statul Pun jab, înainte de a ajunge Ia post, în1989. Rompres a specificat câ unul din atacatori a fost ucis pe loc de poliţia bucureşteană, ! altul a fost rănit, al treilea este arestat, Iar al patrulea a reuşit să, fugă. i .
0 ,Zagreb. Reprezentanţi ai armatei federale iugoslave şi ai Croaţiei, au încheiat, în noaptea de marţi spre miercuri,, la Zagreb, un acord general de încetare a focului — a anunţat şeful misiunii de abservatori ai ■ C.E.E., Dirk Jan van Houten.
Naţiunile Unite — Ultima dintre misiunile de experţi trimise în Irak a permis descoperirea faptului că Bagdadul avea un plan de producere a bombei cu hidrogen — a declarat în faţa Consiliului de Securitate alO.N.U., directorul general al A - genţiei Internaţionale pentru E- nergia Atomică (A.T.E.A.),- Hans Blix. -
Nicosia. Trei zile de lupte sin- geroase desfăşurate în nordul, Irakului au împins zeci de mii de kui'2i pe căile exodului —• a arătat organizaţia umanitară M edicii fără Frontiere. Totodată, surse ale opoziţiei irakiene au afirmat că tulburările se ex tind în sudul şiit a r tării.
Ierusalim. O grevă generală,, cu participare largă, a paraliz.it Cisiordania, regiunea Gaza şi Ierusalimul '«t, cu prilejul
^primei r»niver..„.» a evenimente- 'lo r în care 18 palestinieni au fost împuşcaţi de.. Esplanada M oscheielor.
Washington. Secretarul de Stat american, Jam es-Baker, pleacă, sîmbătă, într-un al optulea turneu in Orientul M ijlociu pentru a Încerca să reglementeze Ultimele problem e ce trebuie soluţionate înaintea convocării preconizatei ' conferinţe de pace consacrate ncestei regiuni — a anunţai Departamentul dc Sta» al S.U.A.
'ADEVĂRUL DE CLUJ
Toamna muzicalii clujeană FORMAT» CLUJENE SN FESTIVALPa g in a I
Repertoriul cameral bine reprezentat in actuala ediţie a „Toamnei- muzicale- clujene" a avut ln Cvartetul de coarde „Transilvan" — George DU- ilea, Nicuşor S ilagh i,. Marius Suurăşan, Vasiie . Jucan — o form aţie despre care se poate spune că a intrat în perioada maturizării artistice. De
. altfel, turneele şi cursurile de .măestrie efectuate în străinătate (Olanda, Spania.' Elveţia, SUA) îşi spun acum cuvîntul în mod fericit. Calitatea maturizării se relevă, printr-o ansamblaro sensibil omogenizată (violoncelul ar putea fi mai incisiv), o putere de comunicare evident angajată in plăsmuiri de conţinuturi muzicale dar şi de căutări în sfera „poeziei11 muzicii şi in sfîrşit, o debarasare aproape tr/.ală de manierismele depăşite de evoluţia fenomenului interpretării moderne. Aceasta nu ne opreşte să afirmăm că mai există, c e -i ' drept mult mai puţine nuanţări asupra formei muzicale ea in alte prezenţe scenice, construc- ţii sonore ele o logică ce stau sub semnul întrebării subiective. Ori, se cunoaşte foarte bine că muzica este nu numai artă, ci şi o ştiihţă bine închegată, co nu permite orice nuanţări subiective, mai ales privind formele muzicale şi elaborarea tematică pe care interpreţii moderni trebuie să le cunoască' . în cel mai înalt grad. Despre asemenea nuanţări în interpretare - se poate vorbi, în acest caz, de unele terminaţii concluzive în partea întîi a Cvartetului în do minor de Beethoven. Cvartetui „Transilvan1* a . adus, însă, surprinzătorrde frumos o sensibilitate , stilistică, care cu un plus de răfinaţic şi fantezie .creatoare poate rivaliza de acu ni* cu formaţii de. - cvartet de cea mai bună calitate. Regretam că ; piesele de Beethoven şi Şostacovici s-au cam în- 4 vccliit în repertoriul formaţiei, cvartetul „Trari-
silvan" avînd obligaţia-de continuă înnoire, opusurile camerale beethoveniene din alte etape de creaţie a compozitorului decît cele notate eu opus 18 le poate aduce plusuri de muzicalizare. Indiscutabil că cvartetul de coarde al Filarmonicii clujene a' atins prin recitalul din cadrul „Toam nei" o pcţformanţă- ce înscrie un salt mare calitativ demn de ţoală lauda. Recitalul la două piane — Monica Noveanu şi Paul Buzas — 3 programat piese de compozitori ce nu în acest an aniversări speciale: ’• W olf gang Amadeus Mo- zarl .şi M.ix Reger. Cu toate că aceşti doi buni pianişti au planuri de sensibilitate diferită, greu omogenizabile, prin tehnica pianistică şi parţial prin concepţia interpretativă reuşesc să creeze nn ciiplu concertistic stabil. Piesele de , Mozart şi 111 speeial Sonata în Re major K 448 a dezvăluit o frumoasă cantabilitate mozartiană, uşor nuanţată spre cimpoi romantic al redărilor. Tehnicitatea duetului cam eral-'bine • sudată a fost deosebit de relevantă în piesa de M. ■ Reger ,,Ii> troducere, passacaglie şi fugă op. 96 în primă audiţie. Cuplul pianistic M. Noveartu — P. < Buzas prin piesele abordate umple' uri mare gol din repertoriul cameral clujean,- m u/ică îa două piane aduce în viaţa de. concert • a Clujului p noutate de mult aşteptată. ■ • , '
- ' Emiîiu DRAGEA
Astă seară, joi 10 "octombrie, are loc concertul; Orchestrei Simfonice a F ilarm onicii; âirijat de Emil Simon. în program:’ Concertul' rir. '4’- pentru pian şi orchestră xJe Beethover^. -'solist > Gheorghe Sa va ţGerriiania);! ,,TaVilo\iri';diri'ţr-6'Jexpoziţie'‘ -' de Mus;org$kUHavel şi Concertul) »'pentru- orchestră do coarde de'Sigismu'nd;--T<^ută^K''',;:-l-;;''V''' '
/ (Plastică r »Este fals dacă rie gindim că--'
numai faimoasa z i-a Revoluţiei, sau cum vom mai numi sfirşitul ■ anului' 1989, a creat noi sensibilităţi. Ele existau, firesc, poate chiar \iyin recul, în sufletul nostru. Pjasticiewii au fost insă sU- ■ puşi unei „crucificări'1' constante de către cenzură, - pentru că, oricum, imaginea -plastici mai pătrunde şi in inima mioapă a flăcăilor de.iavi cu „săli tul i;ub- tii“ al perve.-sitătii „raţiunii”, iar ce s-a realizat prin sf intui nnstru realism socialist îl plătim acum. !Dar, -să riu fim nici- noi dogm atici. Realismul a fost o etapă istorică ' în plastica noastră şi mulţi acum se mai căiesc, sau. poate se „disculpă*, că au pictat înfrăţirea clasei muncitoare cu ţărănimea şi ogoare vesele, strălucind in soare. Am văzut reproduse, - într-o revistă foarte bine cotată, cîteva grafici . înfă- ţişîndu-1 pe Ijenin şi muncitori victorioşi * mergînd pe drumul tot victorios (normal!) al socialismului. Ele erau alăturate u- nui document al eppcii (o stenogramă unde se discuta situaţia artei, la o şedinţă-clasică de
• Nici ' o problemă, ele si - • alăturate acum unui pamflet firesc, dar linia desenului, concepţia grafică ■ a artistului ■ trăda ARTISTUL. Toate epocile, . chiar 1 cele totalitariste, au fost ' învinse ' de. artiştii- a d e v ă -> raţi. Ei ştiau totul despre omul - lor, despre . adevăratul om ce stătea şi suferea lingă- el. ;
Aşa e şi cu expoziţia ■ desohi-. . să la Galeria mare de pe strada - Iuliu Maniu. unde expun tineri, plasticieni .din' Cluj-Napoea. Ea demonstrează că tm-erea isto- * riei i prin sufletul nostru nu se poate şterge cu buretele „ferm11
sau cum se„cresteaiă” un sufletal. autocriticii profesioniste. Penelul, sau dalta, chiar plăpinda
: peniţă nu se întorc niciodată in timp. Ele, . uneltele, marchează vremea, adevărului ş i : visul oa-
: menilor ce. Ic-au ţinut în adevărul miinii. Mintea şi sufletul
: au fost mult măi- puternice de-‘- cit orice dictatură şi de aceea putem privi tablourile Ioanei Antoniu care sînt nebune de culoarea „strigătului" expresionist. Am folosit sintagma unui critic care a deschis această expoziţie. Se numeşte Adrian Guţă şî a privit tablourile, grafica şi. sculptura ce au fost prezentate ca pe o revoltă adevărată a tinerilor plasticieni, „co a p tă ? în anii 1980, prin diferite forme de happening, şi> ajunsă' acum la forma unui postmodernism neo- expresionist. încercarea de a depăşi formalul, aş spune eu, o anumită - convenţie ce se strecura între figurativ şi non-fi- gurativ, - eşuînd intr-o blîndă ironie a sistemului totalitar, devine acum o adevăiată încercare' de a defini un cuvînt plastic, o naştere- a unei viziuni. Tot Adrian Guţă \-orhea de o dezgolire , a umanului, fără milă, - şi nu de o mistificare a lui. Şi poate că i are dreptate. Cruzi- - mea lui- Elian/v-culorile - dure, sălbăticia metaforei în care sînt scăldaţi regii totalitarismului
■■ stau mărturie. Kolosi Tibor, un ,bun cunoscător f■; al umanului, expune, cu '. agresivitate şi exactitate sculpturi metalice, practic îmbinări de piese - metalice, ice-1 apropie de rusul - Talin ,' într-o perfectă oglindă.->'De fapt,: curo spunea şi graficianul Ioan Ilor-
■vath Bugnariu: '- „Tinerii nu trebuie să aibă trecut Şi totuşi ei âu, pentru că trebuie să
Sfatul medicului
în obiectiv: Profilaxia antirabîcă.A v em numeroase cazuri de
persoane muşcate în oi-aş şi, mai ales, în zonale de recreaţie din perimetrul Clujului şi fii altor localitătt Mai. există şi citeva stinj ţi; rar. o casă i|e la ţară care să nu aibă u- nul sau mai mulţi cîini. De aici, cazuri mai numeroase şi i.ineori grave. •’ erSî'jlul cel nvii mare îl prezintă eîinii vagabonzi, ce rătăcesc peste tot, căci nu prea simţim prezenţa serviciului care se ocupă cu izolarea şi îndepărtarea acestora. Cu toate că pe raza ju deţului nostru nu am mai a- vut de mulţi ani cazuri de robie sau turbare Ia om, ch in o să amintim că nici colegii noştri, medici veterinari, care au sub control această zoonoză, nu dau semnale do alarmă. Noi recomandăm următoarele: orice persoană muşcată dc
cîini sau alte animale se va supune unul tratament chirur-
■ gical, după caz, la Spitalul clinic de urgenţă, A ici voi- fi luate măsuri şi dc profilaxie antitctancă; s e 'v o r prezenta la subcentrul -ahtirabic. de pe raza Spitalului de. boli infccţioa- sc EluJ sau la secţiile respective din oraşele judeţului, unde specialiştii vor dccide asupra oportunităţii şi modului de profilaxie antirabică. Evident, nu toate cazurile trebuie vaccinate, dar aceasta o stabileşte specialistul. Profilaxia este obligatorie, căci ra-
/ bia sau turbarea, odată declanşate, so soldează cu pierderea vieţii. Un lucru rămîne cert: unica măsură salvatoare este vaccinarea antirabică, făcută in timp util.
Dr. Nicolau OPREANU, medic primar
ft
aibă şi un viitor, iar jocul lor cu umanul este necesar. Compoziţia cu televizorul a lui Călin Stegcrean îl defineşte într-o altă perspectivă pe tinărul Călin Stegerean, altfel ,uh_ foarte fin grafician. „încălecarea" peste lume a lui Ştefan Arvam îm i aminteşte însă şi de un impresionism înţelept, dar privit cu cruzime. Eugenia Avram
.preferă, într-o manieră tot atît de violentă, un soi de evadare ce cheamă o subtilitate trecută. „M uralisinur. lui Radu . Şer- ban impresionează tot prin discreţie. Este aici -u n soi de narcisism, dar rece ş i ‘ elegant.. Eugen Moritz practică o pictură eu' adevărat violentă şi „sînge- roasă". Decorativ, dar fără ostentaţie, este Cristian- Paiu. Radu Pulbere stă alături, în acelaşi cuplu de expresivitate cu Ioana Antoniu, ei doi părînd că dau titlul expoziţiei. Paul Chep- tca mai are naivitatea imagis- mului şi a eroismului in expresie.'' Maria Lukats mi-a dat senzaţia, cu icoanele" ei, unei a- numite- „sonorităţi" a picturii. Griurile Danci Sucală echilibrează elegant petele de violenţă ! propuse de colegii ei de ex poziţie. Ea pare- o trecere într-un poem alb, ce încearcă uriiariul dintr-o altă lume.' Florin Ştefan este la .'. cealaltă ex*- tremăţ- încercind un drum paralel cu Dana Sucală. Nu se vor întîlni niciodată. Dar acest lu- ; cru n-are importanţă, pentru ' că mulţi ar trebui să înţeleagă -un gînd modest exprimat de Ilea Livius, custode aî acestei galerii: „Este o expoziţie de nivel european, am ajuns la o totalitate a contrastelor, d â re le exprimă însăşi umanitatea pe care o trăim".
Dorin SERGUIE
. I r u l!k y
Divizia A dc fotbal . OŢELUL A RECIDIVAT!
Ieri s-au disputat opt din partidele etapei a VIII-a (cea de a noua, întîlnire Rapid — Electroputere, . se dispută azi şi va fi transmişă pe micul ecran). Dacă în privinţa liderului, Dinamo, ne aşteptam la un succes la Piteşti, iată că după victoria de la Braşov formaţia Oţelul Galaţi a recidivat, cjştigînd şi la Brăila, ureînd pe treapta a IV-a a clasamentului. Surprinzătoare oscilaţiile în prestaţii ale echi-* pei ' campioane Universitatea Craiova: după’ succesul - de duminică la Hunedoara, - ieri, acasă pe „Central11-, studenţii din Bă* nie . au terminat nedecis eu Petrolul. Rezultatele înregistrate ieri:
,® r . c . Braşov — F. C. Bacău 3—0.* Victorie cu scor de fo r fa it . a braşovenilor prin goîu- - rile ̂înscrise de Săvoiu (min. 17), Maridocâ (min. 41) şi Marcu (miri.. 83).*
£ 0 Gloria A.Ş.A. 2—0 Scor stabilit.' în • prim a’- repriză > prin golurile „semnate11 de M iriuţă- ;(min.-10) si. D.- M oldovan - (min. 37). » : „• ' ’ :
41 Dacia Unirea — Oţelul 1—2. După o repriză albă, brăilenii au deschis scorul prin Stere (min. 60) spre bucuria spectatorilor. Bucuria s-a transformat în amărăciune pînă, în final, gă lă -- ţenii reuşind să înscrie de două ori prin Chebac (min. 72) şi Ma- leş (min. 87).
9 F.C. Argeş — Dinamo 0—1. Golul marcat de Dorinei Mun- teanu (min. 10)_a rezistat pe tabela de marcaj pînă' îri' final, Dinamo corifirmînd că-şi merită tresa de lider a. clasamentului.■ 9 Universitatea Craiova — Petrolul 0—0. De la 3—0 în deplasare la 0—0 acasă,, rezultatele demonstrează inconstanţa formaţiei din Bănie. . Petrolul, în schimb, confirmă spectaculoasa ascensiune după acel 0—6 din debutul campionatului.
0 ,,Poli“ ■— Sp ortu l. Studenţesc 1—0. Derbyul studenţesc s-a încheiat cu succesul celor de pe Bega, unicul gol al întîlnjrii
'fiind marcat în minutul 2, cînd după o lovitură de colţ a şutat puternic Crăciun iar O. Popeseu a deviat balonul în plasa porţii bucureştenilor.
§ l ’arul — F.C. Inter 1—0. Fotbaliştii constănţeni au „înotat" din greu pentru a reuşi victoria, datorată golului marcat de . Stere (min. 60). ,
0 Steaua — Corvinul 2 - -')■ Rodajul vics-campionilor x prelungeşte, noua garnitură nemulţumind pretenţiile directorului tehnic Emeric Jenei. fn ciuda dom inării de ieri, • steliş- ■ii au reuşit să deschidă scorul abia în min. 48, prin veteranul Unguieanu, mai cu suflu decît oricare dintre tinerii echipei.^ Pînă în final încă un gal marcat de Mirea. Competiţie’ pentru vicecampioni.
CLASAMENTUL „LA1. Dinamo2. Petrolul '3. -Steaua4. Oţelul .5. „Poli11S. lil-putere ■7. Univ. Cv,8. Gloria
‘ 9. Bacău10. Braşov .:11. A.S.A.
: 12. Rapid13. Sp. Stud.14. Argeş IC. Farui 1G.- Inter17 Corvinul 18.. Dacia Un.
8 6 2 0 21-3 14 8 6 1 1 13-10 13 8 5 1 2 13-5 11 8 5 1 2 10-9 11 8 5 0 3 13-9 10 7 3 3 1 8-4 9 8 3 3 2 4-4 9
« 3 2 3 13-11 8 8 3 2 3 6-13 -8 8 3 1 4 11-12 8 3 1 4 8-137 3 0 4 " 8-9
8 2 2 4 8-14.8 1 3 4 -9 -88 2 1 5 3-6 8 1 3 4 10-168 2 0 6 0-16
8 1 2 5 7-14.
7'6665
.0544
FXAPA A IX -A (19—20 octombrie): F.C. Bacău — Rapid, Dinamo — F.C. Braşov, Corvinul — F.C. Argeş, - Oţelul — A,S.A., Electroputere — Dacia Unirea, Sportul Studenţesc — Universitatea Craiova, Petrului — Steaua, Farul -—'G loria , F C. Inter — „P oli“.
REZULTATELE COMPLETE ALE ETAPEI A VI-A A DIVIZIEI C DE FOTBAL. SERIA A Xl-A:
înfrăţirea Oradea — C.U.G. Cluj-Napoea 4—1, Minerul Ştei— Sticla Arieşul Turda 3— 1, Industria sîrmei C. Turzii — Şoimii Lipova 4—0, Aurul Brad— Oţelul Ştei 4—0, Mecanica A lba Iu lia -— Motorul l.M.A. Arad 3—2, Metalul Aiud ;. — Soda Ocna Mureş 1—0, Mureşul Deva — Unirea Dej 4—0, Petrolul 'A rad — CPL Arad 3—0. •
CLASAMENTUL - ;
1. Mur. Deva 6 4 IM -16» 4-9<2. Metalul A. ' 6 4 0 2 8 5-83. Minerul Stei 6 4 0 2 7 6-84. Mec. A.I. 6 4 0 2 10 11-85. BS.C. Turzii 6 3 1 2 10 4-7
■ 6. Şoimii Lip. 6 3 1 2 8 10-7
. 7. Aurul B. 6 3 0 3 10 S-68. Soda O.M. 6 3 0 3 9 7-69. St. Arieşul 6 3-0 3 M i l - 6
10. Mot. Arad 6 3 0 3 8 9-6 ,11. Oţelul Ştei 6 2 2 3 7 10-612. înfr. Oradea 6 2 11 11-513. Unirea Dej 6 2 1 3 6 10-514. C.U.G. C.-N. '6 12 3 7 12-415. EPL Arad. 6 1 1 4 7 12-3 16: Petrolul Ar. 6 1 0 5 6 10-2
ETAPA URMĂTOARE. 12 6c- tom biie 1991; ' Soda Orna Mureş — Mureşul Deva, M otorul IMA Arad — Metalul Aiud, -O- ţelul Ştei — Mecanica Alba Iulia, Ind. sîrmei ®. T u r z i i »■- Au-
- nil Brad, CRL Arad — M inerul Ştei, jC U G -'C luj — - Petrolul Arad,; Wnirea Dej — înfrăţirea Oradea, Şoimii Lipova — , Sticla Arieşul Turda.
RUGBY
Ieri s-a disputat la Toulouse, în cadrul Cupei mondiale, întîlnirea de riigby> dintre reprezentativele României şi Canadei. M eciul s-a încheiat eu
scorul de 19—11 tn favoarea jucătorilor canadieni.
• •- AGENDA ' ;
Teatrul Naţional — PERSECUTAREA SI ASASINAREA LUI JEAN PAU L M ARAT, o-
_ra 19.
TelespectatorProgramul zilei de astăzi de
butează, ea de obicei, la ora 10, eu Actualităţile şi Calendarul zilei, acestea fiind urmate, la 10,30 de imagini preluate în- direct de . pe . Super Channel. De data accasta nu vom vedea numai video-clipu- ri, ci şi cîteva reportaje interesante privind „Poveştile şi legendele Louvre-ului" sau „Francisc şi lupul14. . Canal Franca Internaţional ne oferă informaţii şi publicitate, precum şi o emisiune, realizată
'la Centrul Cultural din Abid- jan. La 12,30, Ora dc muzică, realizată de această dată la Festivalul internaţional „Constantin Silvestri" de la Tg. Mureş. Ancheta Oameni dc lîngă noi la ora 13,30. Pentru cei carc doriţi să vă îmbogăţiţi
cunoştinţele de limba engleză, vă sugerăm să vă instalaţi $n
faţa televizorului, cu creion şi liîrtie, exact la ora 14,20. Iată că televiziunea are grijă de noi: ne ţine ln. priză cu' transmisiile sportive: fotbal, rugby, fotbal . . . Astăzi, la 1435, meciul dc fotbal dintre divizionarele A Rapid — Elec- tioputerc Craiova. Muzică de operă la ora 16.50. Ştiri la ora17, Forum la 17,05 şi Tclc-dis- cul muzicii populare la ora 17,35. Vîrstele peliculei de la ora 17,55 rămîne, după părerea noastră, unul din „capetele de afiş11 ale programului după-amiezii, în realizarea bonomului, dar excelentului comentator ■ cinematografic Tudor Caranfil. Despre UNESCO tn Rom/inia vom afla la oră 18,10. La 19,05, Serialul ştiinţific ne invită la reflecţii asupra vieţii, pămîntului pe care
trăim -şi a drepturilor generaţiilor viitoare. Noile aventuri ale lui John Blackstar Ta ora19,30. Ca în fiecare' seară, A ctualităţi la o r a '20, informaţii, sportive, iar la 20,45 .Studioul economie. In dezbatere: Reforma econom ică între nevoile restructurării şi legea privatizării (grea misiune pentru realizatorul emisiunii, Alexandru Popescul). Şi, în fine, puţină destindere şl un zîmbet la un nou episod al serialului Dallas, !a ora 21,10. Ce ne mai rezervă partidele politice fn cadrul emisiunii In faţa naţiunii vom. afla la ora 22,15, ur-- mată de alte două emisiuni care şi-au făcut un obicei din a no reline pînă tîrziu în faţa micilor ecrane: Croitica parlamentului şi Actualităţi (2.1). In încheiere, pentru cei carc nu au somn, emisiunea sportivă Stadion, la ora 23.35.
PAGINA 3 l\i>EVÂni£imiw3
S z KIVranj-prezentat nu odată activitatea a diferite
firirwv idln-ţară ţi de peste hotare, de stat sau partieiaTe. s Nu facem altceva decît să venim în sprijinul'Întreprinzătorilor, a celor adevăraţi, interesaţi în primul rînd în dezvoltarea tehnologică. S.C, Comprex Cluj în colaborare cu firma SzKI (Institutul fie Cercetări şi Centrul de Inovaţii pentru Tehnică de Calcul din Budapesta) a organizat în oraşul nostru manifestarea telinico- ştiinţifică „Zilele profesionale — SzKI“ şi Expoziţia de tehnică de calcul. SzKI este cea mai cunoscută ţi- apreciată firm ă din Ungaria. Şi de cîţiva ani'* burii,'cii «rezultate internaţionale de răsunet. O firmă, aşa cum ne declara domnul Pal Nemelh, director general „deschisă tuturor colaboratorilor. .In meseria noastră riu se face politică. Politica noastră cea mai bună este crearea de noi modele, cît mai bune, cît mai com petitive, impunerea lor în circuitul tehnic internaţional. Sub îndrumarea mea s-au construit / realizat primele trei calculatoare din Ungaria pentru o
. firmă franceză. Ca prim rezultat m ajor amintesc , cercetările 5 şi colaborările cu prestigioasa firma Siemens,' Intre 1979— 19U0, am simţit că e nevoie de o ^schimbare de optică, de d irecţie ." Firma SzKI ai fost o instituţie tradiţională de cercetare in Ungaria.- Cu 1980 s-a hotărît trecerea firmei la iniţiative, economice pe baze proprii, cu specialişti' proprii, cu materiale şi finanţe proprii. In 1982. arii înfiinţat prima filială a firmei în Ungaria, ia? în 1984, prima filială în străinătate. V ă mai; reţin atenţia cu realizările marcante ale - firmei îri ultimii ani: pachetul de programe RECOSNTFA, cele mai bune programe pentru recunoaşterea optică a caracterelor; am realizat -reţeaua .naţională de .baze de date pentru firma •ţi .-banca Ibusr, în acest an am realizat . modernizarea şi documentarea integrală â soft-urilor folosite de, căile ferate italiene; pachetul • de programe Ventura Publisher precum şi realizarea unei firme mixte care are drept asupra tuturor - licenţelor. Sper în scurt timp să punem
bazele unei filiale - clujene din' dorinţa ca bene- ficiării~şă poată obţine servicii com plexe, ;cum sînt integrarea de- sisteme,.- p i«lucrhreâ ','d e '''■̂ '',d c-''
■■cumente; şi-arhivarea- acestora, asigurarea calităţii soft-urilor,-aplicaţii în reţelele locale1**
. Dcm. ŞOl-'KON
# P R IV A TIZA ŢII. . . CA ŞI CEILALŢI. Mulţi am sperat că noua econom ie de piaţă, în curs de realizare, ;va pune capăt multor neajunsuri cronice, specifice' vechiului regim. Aşa ar fi problema curăţeniei,: mai bine spus, a lipsei r de curăţenie. Serviciul public-de salubritate a mers şi mai bine, şi mai prost, pe ansamblu însă n-a reuşit să fie ceea ce ar-trebui să-fie. S-a ivit alternativa particularilor, sector , Sn care, cîtva timp, lucrurile au mers eum trebuie. Minunea n-a durat prea mult şi acum sîntem tot cum am fost: cu mormanele . de gunoi la cîţiva metri de blocul de locuinţe. Cel puţin in zona Pata asta este situaţia. Noi, cu crizele noastre de cauciucuri, piese de schimb, chef de muncă, răspundere, sîntem în stare •să compromitem şi eficienta economie de piaţă!
# VIOLENŢA. In fiecare sea- 1 râ putem .-vedea la televizor îm puşcături;-incendii, explozii, ca- -davre, arme. Violenţa a intrat
-în aneniul Tiostru inform aţional' ţie fiecare zi. Mai grav, - au apă-
sîmbeteirut şi la noi sticlele incendiare,, bîtele, bolovanii, gazele lacrimogene, gloanţele de cauciuc, fără să intre nimeni în panică. Chiar dacă nu o ap robam / tolerăm a- gresiunea şi teroarea. Intre atîtea . asociaţii şi ligi nu a apărut "nici una cu caracter - pacifist sau antiviplenţă. Ne apărăm de- tot felul de pericole, reale sau fanteziste, dar lăsăm să se dezvolte nestînjenită violenţa. Oare „cariera" politică- pe care au făcut-o bîtele minerilor- (pe fondul unei toleranţe suspecte) . nu dă nimănui de gîndit? In loo să ne străduim să reparăm -imaginea României în străinătate, mai bine am .face ordine aci în tară! ;-
# VÎN ZAREA PROFITULUI. Totul se licitează în. ţara asta, de la m ijloacele fi\e"la acorda-, rea diverselor semnături. ' S-au
scos în vînzare, in baza Legii' privatizării, inclusiv activele unor subunităţi. Numai că activul înglobează şi beneficiul sau profitu l, care, în condiţiile unei econom ii de piaţă, - revine celui ce il realizează. Parlamentul votează ■ legile ca şi . cum acestea ar opera în afara spaţiului şi a timpului (a se vedea Legea fondului funciar, graţie
-căreia^ au rămas culturi, nerecoltate). Nu şi-â pus nimeni problema că profitul realizat Sn colective de muncă competitive ar trebu-acordat celor , ce l-au realizat! Altfel, da că . rămîne la unitatea com ercia lă , pentru dezvoltare (cum se întîmplă, de regulă) intră din riou în proprietatea statului care . . . îl revinde, Frumos, nu? Este suficient ca Guvernul să propună, că Parlamentul aprobă. în baza mandatului pe care „oamenii muncii1'i l-au acordat. Că interesele simplilor cetăţeni nu sint reprezentate de nimeni, este un alt aspect.
M. SÂNGEORZAN
examinare PSIHOLOGICĂ SAU IEST? (I)Cu mai puţin de o săptă-
mină înainta de: începerea noului an de învăţămînt, eîteva şcoli din municipiul Cluj-Napoca , au cunoscut o efervescenţă . cu • totul deosebită. Este vorba despre acele-ţcoli în care au fost introduse clase cu predare intensivă d e - l im b i ' străine, începînd eu clasa I. Aşa cum s-a bănuit, .Încă de la lansarea ideii organizării unor astfel de clase,; afluenţa a fost deosebit- de nwre, ajungîndu-se la a- proape 4 candidaţi pe un loc la profilu l limba engleză, de la Şcoala „Bob“.
Sarcina ; scoaterii „castanelor din fo c" a fost plasată Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, printr-6 adresă comunicată de către Ministerul Invăţămîn- . tului şi Ştiinţei., inspectoratelor şcolare judeţene cu circa două săptămini înainte de desfăşurarea acţiunii respective. Cum Institutul nu avea nimic pregătit anterior (în mod special pentru accasta), membrii Filialei C lu j a Institutului, puşi in faţa situaţiei, au trebuit să găsească soluţii.- Soluţiile trebuiau săr ţină scama dc nevoia obiectivitătii examinării ţi aprecieri^, pe de o parte, şi de situaţia d e campanie, pe de altă parte. Prin intermediul Inspectoratului şcolar judeţean au fo s t antrenaţi în acţiune şi psihologii Laboratorului şcolar
judeţean de orientare şcolară şi profesională, precum şi alţi psijioiogi din. reţeaua şcolară/, Procesul de învăţare a unei
limbi străine la vîrste mici este considerat a fi destul de
. uşor, dată fiind mar=a receptivitate a copiilor. La o privire superficială, procesul este foarte simplu, nu trebuie să facem decît nişte exerciţii şi copiii vor fi foarte . sîrguincioşi şi vor avea cu toţii rezultate remarcabile. La o analiză rhai 'a.tentă însă, descoperim im plicaţii psihice şi un efort intelectual deosebit Ia care sînt supu şi.cop iii in situaţia. învăţării simultane' a unei limbi străine cu însuşirea scris-cititului. A- ceasta cu atît m a i. mult cu cit şcolarii m ici. sînt încă în perioada dezvoltării vocabularului şl a însuşirii structurii gramaticale în lim ba maternă.
Asupra problem elor şi impli-, . caţiilor psih ice- ale însuşirii' scris-cititului există o întreagă - literatură de specialitate. Vom menţiona doar că, dacă în mod teoretic, toţi copiii care ' s-au , prezentat Ia „testul** anunţat ar fi fost admişi în. clasele res- ' pcctive, rezultatele lor ar li fost foarte diferite, chiar din primul an de studiu. Afirm ăm aceasta deoarece, plasaţi în faţa aceleiaşi situaţii de exam inare psihologică şi puşi să rezolve aceleaşi categorii de pro
bleme, rezultatele; sînt foarte diferite (aşa cum cei ce au făcut examinările s-au- aşteptat). Deoarece presupunem că astfel de acţiuni şe vor mai desfăşura frecvent în viitor, dorim să punem la dispoziţia părinţilor, mai ales, eîteva elemente pe care sîntem siguri că mulţi nu le cunosc.
Testele psihologice sint instrumente de măsură standardizate, care nu vizează personalitate individului în ansamblu, ci anumite calităţi, ’ însuşiri sau trăsături psihice sau ale proceselor psihicei Standardizarea testelor presupune o amplă experimentare în care se stabilesc precis condiţiile de aplicare a testului, validitatea sa (adică se-verifică dacă testul respectiv măsoară ccea ce şi*a propus) şi caracterul predictiv al diagnosticului (adică ce previziuni putem face pe baza rezultatelor • testului ; respectiv). După parcurgerea acestor etape preliminare, testul poate fi utilizat in examinări.- Rezultatele individuale la teste au o valoare statistică, adică pentru interpretarea lor trebuie să le raportăm la anumite etaloane' (valori statistice) obţinute pe eşantioane reprezentative din populaţia respectivă.
Dr. *Joan MOLDOVAN, Filiala Cluj a Institutului de Ştiinţe
alo Educaţiei
s ; DIN TAINELEf BIŞNIŢARILOR (ifExistă în viaţa fiecărui t'înăr " Belvedere sau în alte localuri,
un moment în care, din pricina Seara nu se stătea la Napocaunor probleme materiale ' sau decît rareori, cînd se cumpărausufleteşti, poate să apuce- orice eîteva -lăzi de bere şi se bea incale. Unii (sau unele) iau calea hol. Bineînţeles că recepţioneriibeţiei, a prostituţiei, a jocurilor ştiau, că ăia de la bar ştiau, darde noroc sau, în cel mai „feri- îi lăsau în pace". „Cu poliţiacit“ caz, intră în 'lu m ea bişniţa- nu aveaţi problem e?" ,,Nu.“rilor. A ş a . cum a procedat şi „Bine,' dar chiar şi-n perioadatînărnl cu lcare am stat de vor- aceea, «lc după revoluţie, sebă. Cred că veţi înţelege că mai făcea cîte un control." „M aidin motive foarte bine înteme- T fumau şi poliţiştii cîte o' ţigară,iate .nu-i putem dezvălui numele. bună." „Asta era (ot?“ „Da. SauEsenţial este ca lumea să - ştie mai beau şi cîte o bere dacăce se ascunde dincolo de corti- doreau. Dar unii nu doreau săna după care îşi desfăşoară via- bea-n tinipul serviciului. aşaţa bişniţarii, şi să tragă con- că fumau." „V rei să spui că-ncluziile de rigoare. - - îcltil acesta bişniţarii erau aco-
„Cum ai ajuns printre ' bişni- periţi?". ' „Acoperirea te costaţari?" „La un moment dat eram citeva pachete de ţigări pe săp-într-o situaţie materială dificilă. tămînă“ ,’ „Doar atît?" „Da. AdicăNu Lucram nicăieri, îmi trebuiau' erau mulţumiţi pentru că debani să-mi cumpăr casă ş i . . . nu fapt bişniţarii se descurcau şiexista nici o altă metodă de a .fără ajutorul lo r . ’ Şi, în plus,face rost de ei. Cineva m-a pre- ăştia nici riu răspundeau de h o-zeritat unui băiat priceput la a- tel. Ei răspundeau de parcare,faceri, carc urma să mă ajute Şi n-aveau ce să le facă. • Şisă cîştig'*.' „Cum anume să te erau mulţi bişniţari care se 0-
. ajute?", „I-am 'dat la - început brăzniceau şi-i trimiteau pur şl25.000 de lei (aveam totuşi nişte simplu în parcare dacă erau preaeconomii) ca să mă ajute să în- stăruitori şi riu se mulţumeaucep afacerea. Era vorba d e -c o - cu cît ii se da. Am văzut ' ne-merţ cu ţigări cumpărate de la ' numărate scene de genul ăsta“.Constanţa mai ieftin, aduse aici 7,Ce povesteau bişniţarii întreşi vindute măi scump.' I-am dat 'e i ? " Tot felul de "chestii slabe,
"deci tipului banii, după care Se povesteau chefuri, se poves-- mi-a zis că cineva- i-a tras o . teau întîmplări de lă>mare.»iţepe
ţapă, adică l-a fentat, şi că el se trase — deci furt de bani-'străduieşte ,şă-i .- recupereze. A .--bancuri/ gagici. . .“ • „Ce cră u .ţe -- trecut’.'uri timp, idar ri-a reuşit, pele?" --„Un fe l de frăierire - ’ji
aşa că am mai -.investit, i-am oam enilor care riu ştiau 'despre niai dat încă preţ de două tele-, .. ce<ii vorba." „D ă eîteva exem ple?,, vizoare color, să-l ajut să-mi „De exemplu, la vînzarea de vâ- scoată banii: Evident, . pînă l a , Iută. înainte de decembrie ’89 urmă am rămas şi fără aceştia, treaba trebuia făcută repede şi Aducea ţigări de Ia Constanţa, pe ascuns, pe străzi lăturalnice,
. sucuri din U n g a ria ...“ „ L a ’ .cc.. în locuri dosite. Existau , mai preţ cumpără ţigările de la Con- multe metode. Una dintre ele stanţa?" „La 60 pachetul, şi-n era la dublă, adică î n ; blocuri Cluj le vindea cu 100“ . „U nde le eu două intrări, neştiute de vindea?" „La Hotel Napoca, în -toată lumea. Bişniţarul se du- h o r sau pe terasă". „Cel carc cea într-un „asemenea bloc m vindea ţigările ce cotă primea un individ care voia să cumpere din eiştig?" .,11 privea ce-i iese valută. înainte se înţelegeau asului. Mai erau încă cîţiva în pra sumei, cîtă valută îi trebuie, afacere şi tot ce ieşea în plus cu cît l-o dă. Lua leii de ia -e l faţă de ce investisem împărţeam în hol şi zicea să-l aştepte, că între noi în părţi egale. O parte fuge pînă-n apartament să i i din bani Ve" schimbau în valu- aducă valuta, şi riu mai venea, tă, se cumpărau ţigări de la Na- ieşea pe uşa cealaltă." „M i-ai po- poca de la shop şi se vindeau vestit într-o zi de un tip în, ha- pe lei, şi iar ieşea ceva în lat d c b a ie . . . " ,,Asta s-a Intîm- p l u s . . „ U n d e te întilneai de plat undeva în centru. Un biş- obîcci cu partenerul?^* „La Na- niţar a spus unui individ, şă poca. Era acolo toată ziua, bună meargă cu el p înâ la lin bloo ziua, Era aproape tot timpul unde stă un am ic de-al lui care beat, era-n jocuri, fu m a . . . şi- vinde valută. „A m icul" se . du- ntre- timp vindea , ţigări". „Cam . şese de fapt mai repede acolo, cîţi craii în „gaşca" respectivă?" . îşi pusese un halat în sacoşă. „Cîteodată mai mulţi, cîteodată pe scări îşi. dase jos hainele şl mai puţini. Pe timp de iarnă .îş i luase halatul ca să dea im-
• mai mulţi pentru că veneau-d iri presia că locuieşte acolo, . eă toate oraşele. Veneau ştocari . . . tocmai a ieşit din baie.-C înd a „Ce-nscamnă . ştocari?" • „Care - venit ăsta cu cumpărătorul, i-a Joacă alba-neagra“, ... „Şe cunoş- spus să aştepte jos, că-şi ehea- teao între c i?" Da, .se cunoş- • mă prietenyl. A sta a venit în teau. toţi, pentru eă veneau de - halat, s-au înţeles asupra, su-
. multă vreme • în Cluj." „Ce - tă- - mei, a luat leii de la om ş i a ceău toată ziua Ia Napoca? In- zis eă se duce în apartament ţeleg că unii vindeau ţigări, dar să-i aducă dolarii. Şi fraierul 1-ă ceilalţi?" ,‘ Stăteau; la ‘ m a să ’ ; şi ■ crezut, că doar ăsta era în ha- beau. -Umblau - prin restaurant, ' !at. Dar bişniţarul s-a tot dus mai agăţau- eite o gag ică . . .: pe uşa cealaltă". V . • Seara, de obicei mergeau la ; ; M, TRIPOJJ
FIRMA „ANISA" SERVICE IMPORT-EXPORTcu sediul în Gluj-Napoco, Autorizaţie nr. 12/72/1991
anunţă doritorii că încheie contracte de furnizare- autovehicule din Germania, producţia 1979—1981 la preţuri- deosebit de avantajoase. Cei interesaţi sînt rugaţi să se
" adreseze firmei „ANISA", str. Dostoievschi nr.. 78, Cluj-Napoca. Se pot procura: VW GOLF, VW PASAT, DACIA 1300, RENAULT 12, RENAULT 18, AUDI 80. Vă aşteptăm. (13930/A)
• „ANISA“ Service import-export S.R.L. vinde:- Maşină de cusut pantofi; piele; ţesături- Maşină de sudat (C 0 2) - 380 V ' '- Mercedes — camion 6,2 t. sigilat — 1973- Mercedes bus - 24 locuri . .- Remorcă acoperită cu aluminiu - 2 tone- B.M.W. 320 - alb - 1977- Renault 18 - 1980- Oatsun cherri - 1980 I- Mercedes tip Salvare i- Parbriz pt. Audi 80 j- Piese de schimb pentru Renault 18- bară de protecţie, electromotor, alternator, parbriz,
stopuri, plastic faţă. |- Televizoare color *- Imprimantă laser Brother H.L.8.- Modem pentru computer pentru comunicaţii telefonice.- 286 Computer compatibil
I.B.M. - monitor monocrom. . informaţii la telefon 11.99.27 între oreîe 16-20 0 » * l J
I ^ evAr u l d e c l u j * ^PAGINA' I
SOC. COM. PT. PRODUCEREA NUTREŢURILOR COMBINATE „NUTREX" S.A. CLU1 (fostul F.N.C.)cu sediul în Cluj-Napoea, str. Calea Baciului nr. 2 -3 cumpără cereale ia următoarele preţuri pe kg-stas, cu plata pe loc, Ia caseria societăţii:
• secara — 8 Iei• orz — 7 Iei• orzoaica — 9 lei• porumb boabe— 10 leita predarea cerealelor se achită şl contravaloa
rea transportului din lan pină la F.N.C.• Face prestaţii de serviciu Ia persoane parti
culare şi societăţi — livrind nutreţ combinat din ce* realele aduse — cu plata tarifului de fabricaţie de 1116 lei/tonă.
• Livrează nutreţuri combinate contra cost pe bază d e Notă d e comandă şi adeverinţă (eliberată de primărie) din care rezultă că persoana particulară sau societatea, posedă animale. (1509):
SOCIETATEA^COMERCIALA T.C.I., CONTRACTOR GENERAI S.A. CLUJ
închiriază pentru particulari:. • spaţiu pentru sediu de agenţii economice române sau străine
- • spaţii de cazare in Camera de oaspeţi.’ Informaţii la telefon 15-22-16; 14-60-38 int. 115.
(1538
-nuca*PUBLICITATE
MATRIMONIALE, • Doresc cunoştinţa u nei doam ne făr# obligaţii, nefumâtoare,35—40 ani, gospodină, cu spirit de iniţiativă. H. Ioan, O f. poştal nr. ,1 Cluj-Napoea. (14979)
VÎNZARI-CUMPARARÎ
• Vînd Volvo 244 şi Renault 20, am bele In stare perfectă. Telefon 13-12-39. <14540»
• Vindem piese auto strada Traian Vuia 153 (cap linie tro- leibuse), orele 10—18. (13916-A) *
• Vind T V color la prgţ convenabil. Telefon 13-35-28. (14526) ,
• Firmă italiană, cumpăr la preţ maxim âl zilei m obilă şi .tablouri, numai originale, Bidermeyer, Baroc,, Thonet. Telefon 16-00-58, orele 19—21. (14973)• , Vînd garsonieră ocupabijă,
Mănăştur, • pe ‘ valută. Telefon:11-46-78, Înainte de masă. (15016)
• Vind Oltcit 1989, 30.000 km, V olvo 343 motor Renault, TV color Simcns şi Philips, Telefon: '13-87-72. (15020) '
® Vînd convenabil piston, te- flon pentru intervenţii la ureche, etc'scleroză. Telefon 16-76-44, (15013)
• .Vind TV color Saba şi Condor,-filtru cafea, radiocasetofon auto, nou. Telefon 15-17-65.. (14558)
• Vînrl frigider cu congelator, din import. Telefon 17-09-22. " (14502) . .
® Vînd apartament 4 camere, garaj Mănăştur. Telefon 17-36-32. (14509) • .'
O ■ Preiau contract ICRAL. 2—3 camere. Ofer recompensă. Telefon 13-60-25, int. 40, Tpth. (14508)
• Canipăr garsonieră. Teîefon16-85-36. (14503)
« Vînd Mercedes 220 Diesel în stare bună, foarte ieftin. Vînd camionetă.Mercedes 207 D cu cabină dublă 1,5 tone sau schimb cu apartament. Informaţii telefon •11-44-96. (14995)
• Vînd rsoket retard. Informaţii telefon 11-27-40. (14992)
• Vînd Oltcit Club, preţ.300.000. Borşa .Maramureş, telefon 5-02-20. (14990)
• Vind videorecorder JVC multiple performanţe. Preţ in for. mativ 80.000. Telefon 11-23-63, familia Timiş. (14990-C)
• Vind ieftin Mercedes 200 Diesel şi camionetă Mercedes 207 Diesel. Telefon 11-41-96. (14521)
• Vînd televizor color „Colorado", diagonala 67 cm şi CEC Dacia 1300, martie 1989. Telefon15-42-47. (14520)
•' Vind două dulapuri eu două . uşi suprapozabil, noi, culoare na-
tur. Telefon 17-16-43. (14519)• Vînd .tractor 650 în stare bu-
; nă. Săliştean Lucreţia, Turda str.Decebal nr. 27, Jud. G lu j.‘ (14516)_ • Vînd acordeon Weltmeister
şi .videouri japoneze recording. Telefon 15-73-36. (14985)
• Vînd T V color cu telecomandă, în garanţie?. Telefon:16-03-35. (14983)
• Vind două dulapuri suprapuse,, bufet de bucătărie şi b ibliotecă suspendată. Inform aţii: ' telefon 17-38-59 .(14494)
• Vind CEC Dacia 1300, 1988. Negociabil. Telefon 17-36-36.(14969)
• Vînd Audi 100 avant GLS, stare foarte bună, motor nou cu reparaţie capitală (schimbate pistoane, segmenţi, cuzineţi şi garnitură completă şi tampoane), patru telescoape, schimbate, noi Maşina este izolată şi fără rugină, cauciucuri noi. Are casetofon şi-antifurt. Informaţii între orele 16—20 la telefon 12-78-22.' (14316-A)
• Vînd dulap, aragaz, masă, bibliotecă, costum piele, stofă. Telefon 18-58-33. (14490)
- • Cumpăr apartament 2—3 cartiere sau contract ICRAI-.., Telefon 11-40-41, orele 16—22. (14469)
« Vînd Istoria literaturii române". Telefon 947M-33-02.(14479) ■- • Vînd două ‘CF.C-uri Dacia 1300, iulie 1989 şi martie 1990.
- Telefon 13-54-16, -orele 8—22.(14480)
• Vind garsonieră central Mă- râşti în valută sau lei şi BMW
■ 520. Telefon 11-23-73. (14937)• Vînd cărucior copii cu lan
dou şi sport. Cumpăr garsonieră confort I sau sporit în zonele Cipariu, Pata, Gheorgheni, Dorobanţilor. Telefon 14-86-25, după ora 17. (14485) ■ : -
• Vînd CEC Dacia 1300, mai 3981, cu posibilitate de ridicare imediată Aro. Telefon 17-30-33, după ora 18. (14975)
• Vînd Florouracil. Telefon:14-88-17 după ora 18. (14486)
® Vînd Volkswagen fabricaţie recentă şi Dacia 1300, schimb frigider £il cu televizor color. Telefon 15-63-88, dimineaţa.(14970)
• Vînrl TV Snagov 243. Telefon 15-43-82. .(14977)
• Cumpăr clanţă uşă dreapta pentru Audi şl lapte praf pentru copii (import). Telefon 16-19-24. (14487)
• Vînd 400 leg miere albine la diferenţă de 50 lei'kg faţă de piaţă. Frata tir. C39. (13696)
• Vinci, televizoare color, video, com bine muzicale. Cumpăr valută. Telefon 13-29-03. (14112-B)
• Vînd Peugeot 305 şi «Hoinar". Telefon 14-99-20, după ora18. (14284)
• Vînd două garnituri de m obilă care trebuie recondiţionată Telefon 13-24-29. (14420)
• Vînd apartament în 'M ănăştur două camere parter. Telefon14-29-70. (13968)
• Vînd Ford Taunus stare perfectă, 1300 cmc, 70 c.p., vopsea originală, piese esenţiale de schimb noi. Telefon 95U3-57-71. (14345) '
• Pentru cei cu pretenţii vînd mobilă sufragerie nouă şi 4 bucăţi scaune „Bonanza". Informa-
„ ţii între orele 16—20, str. Dunării nr. 68. (14944) .
•_Vînd VW Passat Diesel, stare excepţională, televizor color german. Telefon 14-42-42, orele1 7 o o ,;n4Q4C^
• Vînd CEC Dacia 1983. Telefon 11-16-02, orele 12—20. (14954)
• Vînd CEC Dacia 1987. Telefon ' 14-42-02, după oră 16.(14958) .
' • V înd birou antic. Scorţarilor 36, b loc B 7, ap. 8, telefon:15-89-32. (14933)
• Vînd G olf şi Audi 80 convenabil, str. Paris nr. 88. (14484) ‘
• Vind mobilă cu furnir de nuc cu recamier. Telef. 13-86-68. (14482) V
• Vînd CEC avans Dacia 1990/ 60, cartier Aurel Vlaicu. Bl. V 14, ap. 28. (14997) ~ .
• Vînd casă particulară pe valută sau lei compusă din 3 camere, bucătărie, baie în str. Pa-
, jiştei nr. 10. Preţ ■ informativ40.000 D.M.' (14999)
• Cumpăr diferenţial spate ARO 10 cu caracteristicile: planetare •tip Dacie, frîna spate pe disc eu, plăcuţe tip Dacie. Telefon 11-81-82, între orele 8— 14. (14998) 1 ' 4?
• Vînd urgent Dacia, mai 1987, posibilitate de ridicare imediată. Telefon 18-90-23. (14523) ...
• V înd butelie 6 0 2 ş* butoi aluminiu 100 litri. Telefon:12-35-19. (14424)
• Vînd CEC Dacia din martie1990. Telefon 1,3-88-52. (14527)
• Vind dulap neobaroc pe valută şi dulap haine vopsit, bufet bucătărie, perne, palton bărbătesc mare, jucării. Adresa: str.23 August 8, ap. 9, telefon:11-03-49. (14528)
• Vînd maşină de rindeluit cu două feţe paraielo (grosiere), str; ; Bistriţei nr. 69, telefon 15-19-95. ‘ (14530) r
• Vînd mobilă sufragerie stil. Calea Mănăştur nr. 72, bloc E 4, ap. 40. (14533)
• De vînzare gheretă şi spaţiu, amplasate în Piaţa Hermes, cartierul Gheorgheni. Telefon:12-38-36, după ora 19. (14537)
• V înd urgent CEC-Dacia înscris 1988, luna mai, foarte convenabil. Telefon i6-18-69. (14545) „
• Închiriez garsonieră zona Pata pe valută. Telefon 15-13-13; J 4-27-35. (14515)
• De închiriat apartament in casă particulară, central, telefon, frigider. Telefon 11-20-30.(14971)
• Dau în chirie garaj, strada Pasteur nr. 26, pe valută. Telefon13-77-64. (14514)
• Doi studenţi greci (un băiat şi o fată) căutăm apartament de închiriat cu 3 camere, mobilat, telefon, confortabil, cartierul Z o
rilor, Pasteur. Plata în valutăsau lei. Informaţii la ' telefon:12-42-51, după ora 11. (14351-A)
• Medic, caut cameră de închiriat (pe lei) în cartierele Z orilor, Gheorgheni, zona Pata sau Grădini Mănăştur. Relaţii la te-, le fon '14-19-58, după ora 20. (14966)
• închiriez cameră — bucătărie. Telefon 18-45-11. (14967) .
• Dau In chirie apartament 2 camere pe valută, cu telefon. Informaţii telefon 15-28-94, între orele 14— 16. (14497)
• Caut apartament cu 4 camere, mobilat şi cu telefon. Plata în valută sau în lei.- Informaţii la telefon 12-42-92 între orelfe17—20. (14347-A)
• închiriez apartament Zorilor, pe valută. Telefon 14-50-40, după ora -18. (14556) : -
• Studentă, caut garsonieră de închiriat Telefon 11-01-22, după ora 19. (14498)
• Închiriez apartament 3—4 camere, centru Zorilor. Telefon 18-57-54, după' ora 16. Plata în valută. (14539)
OFERTE St CERERI DE SERVICIU
• Femeie serioasă îngrijesc un copil, cartierul Bucureşti — M ă- răşeşti. Telefon 13-58-72. (14939)
• Inginer cu experienţă în meditaţii, meditez matematică. Telefon 13-43-40. (14934)
• Caut persoană pentru conversaţie limba germană, copil preşcolar. Telefon 13-62-10. Cumpăr legături sky copii. (14991), • Le ’ Centre Culturel de L ’al liance Francaise Gluj recrute 1 dactylo pour traitemen de texte surem ploi a Mi-Temps. Envoyer lettre et. G.V. au CCAF. Rue Kogălniceanu. 12—14. (14524)
• Firmă particulară caut administrator, bucătar şi paznic. Telefon 18-23-36, după ora 21, (14554) -
• Lonca Ioan pierdut contract locuinţă eliberat de IUGCTC. Cluj-Napoea. Numărul de • înregistrare a contractului 19132, e- liberat la data de 1 octombrie 1980. 11 declar nul. (14535)
• Pierdut carnet de maestru al sportului pe numele Morariu Gavril. î l declar nul. (14976)
J^ lS iQ rjBaŞ/Eran
• Schimb (sau vînd) vană nouă 1,50 m cu una de 1,20 cu şezut in interior sau fără. Telefon:13-09-29. (14505) .
• Schimb apartament 2 came- , re Bucureşti cu două C luj.' Informaţii telefon 17-37-45. (14504)
• Schimb garsonieră confort I Grigorescu cu apartament de 2 —3 camere. Telefon 15-05-52, o - rele, 16—21. (14500)
• Schimb apartament în Reşiţa cu sirtiilar în Cluj-Napopa. Preiau contract ICRAL. Telefon14-95-23. (14293-A)
• Schimb două garsoniere c.on- fort I ICRAL (Detunat:!, Zorilor) cu apartament 3 camere. Te-" lefon 14-71-23. (14963)
• -Schimb' apartament 2 camere Calea Dorobanţilor nr. 102, bl. 29, sc. II, ap .. 57, cu două. garsoniere. (14538) . .
wÎ3 f l£ H X R IE R I13?• Dau in chirie apartament 2
camere (valută). Caut să închiriez garaj. Telefon 15-23-46. (14991)
0 D iun inică se im p lin esc 6 luni d e cîn d a p leca t d in tre n o i ce l ca re a fo s t ' TEODOU V L A D A U .
N u -l vom uita n iciod a tă . Irina, N icu , -F lorica , A lin şi T u d or . C om em orarea va avea lo c dum in ică la b iserica din D îm b u l-lio tu n d . (10127)
O Cu d urere ln su flet anunţăm tragica m oarte a scu m p u lu i n ostru
tată, so cru , b u n ic L A Z A R * FRAN CISC. în m orm in tarea va a - v ea Ioc astăzi 10 octom brie ' 1091, o ra 14, din capela n r . 1 a cim itiru lu i M ănăştur. N u U v o m uita n iciodată . F iica V io r ica , N elu , G iani. (14580) •
» în treaga noastră com pasiun e fam ilie i V ictor M flrincaş la d es p ărţirea de tatăl iub it. Fam . dr. H olba. (15031)
0 Cu ad in că d urere in su flet anunţăm încetarea .d in v iaţă, d u pă un tragic a ccident a s cu m p u lui nostru frate, cum nat ş l u n ch i P A L O C ZI N ICOLAE. N u II vom uita n iciod ată . Sora E len a, cu m natu l r u iu ş i n ep oţii. (15034)
0 C u a d in că d u rere In suflet an u n ţăm în ceta rea _ fulgerătoare d in v ia ţă a scu m p u lu i nostru fiu, s o ţ ş i tată CORN EL CADIî?, In v îr s lă de 45 ani. fo s t angajat al F a b ric ii d e tr ico ta je „S on ^eşu l*1. în m orm in tarea v a avea lo c v in eri 11 o c to m b r ie 1991» ora 13 In
loca lita tea P ă n icen l. 11 păstrăm c u d ra goste în am intire» m am a F lo r ica , so ţia L idia» coplU D oin a ş i Ovidiu* (11583)
0 C u In im ile îndurerate anunţăm în ce ta rea d in v ia ţ i a scum p u lu i n ostru soţ» tată» socru şl
b u n ic G A V B IL A LAPU ŞAN (B R O N D ) la virstă de 75 ani. în
m orm in ta rea v a avea- lo c azi, 10 o cto m b r ie 1991» o ra 13 In com una G ilău . F am ilia îndurerată . (11531)
0 A z i se Îm plinesc 6 luni de lacr im i ş l d u rere d e cind m oartea n em iloa să l-a răp it d in tre noi p e Iubitu l n ostru soţ, tată» socru ş l b u n ic V IU G IL HENGLE. Dora, C arm en , S an d u , D iana şl Andrei. (14966)
0 L a îm p lin irea a fi ani de ta d eces a d u cem un p ios om agiu ce i le i ca re a fo s t ce a m ai iubită
so ţie , m am ă şl b u n ică DAISA LU CREŢI A . F am ilia . (136U)
0 S -a u scu rs şase săptăm ini de la crim i ş i. d u rere d e c în d n c -a p ărăsit pentru totdeaun a bunul şl iub itu l nostru soţ, tată. socru şl b u n ic C R IŞA N ÎACOB» fo s t eco- n om sit I .A .S . H ued in . Sufletul său 'b u n şi b lin d n u -l vopi^ mta n ic iod a tă . C ît a i trăit te -am Iubit, c it v o m tră i te v o m pU uge. Soţia F lo r ica , f i ice le G ab i, , Dana, G ig i, Ioa n a . S lu jb a d e pom enire va a vea lo c In data de 13 octom b r ie la b iserica d in H uedin. Fam ilia Îndurerată . (14105)
0 P i o a j ţ a d u cere am inte celui ca re a fo s t iu b itu l nostru - soţ, tată şl b u n ic SO PO R A N EMIL la şase săp tă m in i d e la deces. C om em ora rea sîm bătă, 12 octom b rie 1991. F am ilia . (14294)
0 S în tem alături d e tine, Mirela, în m area d u rere pricinu ită <*e m oartea tatălui tău . C olectivu l de ca d re m edii» C lin ica C hirurgie I. (14493)
0 S in tem alături d e colegul T urău M arian in m area durere p ric in u ită d e m oartea 'fra te lu i d rag . C o leg ii d e la P la far Cluj. (14513)
0 S in tem alături d e colega noastră T o r o k M aria în m area d urere p ric in u ită d e , decesu l tatălui d rag . S in cere condoleanţe în treg ii fa m ilii. C o le ttivu l Ediţie din ca d ru l IC PM C lu j-X a p o ta . * (14978)
0 D ragă T om iţă , îm părtăşim îm p reu n ă cu tin e durerea^nem ăr- g in itâ c e s -a n ăscut a cu m , la trecerea în n e fiin ţă a* tatălui tău drag. S in cere condoleanţe* D irig in ta ş i c o le g ii c la se i a .X -a A , L iceu l M a tem a tică -fiz ică 1 Cluj. (14507)
0 Un u ltim şi p io s om agiU pentru ce l c e a fo s t ing . CHINDRIŞ M IRCEA din partea colectivu lu i Societăţii co m e rc ia le ' de coristru- ţii „N a p o ca * S .A . (14501)
' ^ S in cere con d o lea n ţe fam iliei M ărincaş la d esp ărţirea de bunul lo r tată. F am . lo rd a ch e şl fam . H aas. (1125)
■0 Sîntem alături d e colega noastră M u du re E lv ira în aceste m o m e n t gre îe pricinu ite de p ierderea tatălui d rag . S in cere con dolean ţe. C olectivu l Facultăţlî>:de zooteh n ie . (14542) .
0 S in cere con dolea n ţe ş l în treaga noastră com p asiu n e d om nu lu i co îo n c l V ictor M ărincaş în clip e le gre le prin care trece în treaga fa m ilie . C adrele din P o)i- ţia m u n icip iu lu i C iu j-N a p oca . ̂(14536)
■0 S în t~ şase ani trişti d e regrete tic c în d a trecu t in eternitate
DA ISA LUCKF.TIA. Va fi m ereu prezentă în am in tirea m ea. S ora Maria. (13610)
0 s im bă iA ,' 12 o cto m b r ie 1991, ia ora 10,30 va avea J oc la capela gre- c o -c a lo lică C lu j s lu jba d e coiriem o- rare p rile ju ită de scu rgerea celor şase săptăm in i d c la decesu l celei
m ai iu b ite fiin ţe, GEORGE C AIEN ARU . Fam ilia îndoliată , (1*5*1)
COLEGIUL DE REDACŢIE- 1
llie Câlian (redactor şef), Dan Rebreanu (redactor tel odjunct), Voler Chioreanu (redactor $el adjunct), Troian Sara (secretar general de redacţie). Ion Rus, Maria Sângeonan, Radu Vida.
REDACŢIA: Cluj, str. Nopoco nr.-M. TELEFOANE: 1M0-32 (redactor *ef); N-75-07 (redactor, ţel adjunct $i secretariatul de redac(ie); f 1 -74-18 (secţia culturalâ); 11-73-07 (sec* (ia probleme sociol*economice); 11-74-90 (secţia probleme cetâ|eneţti); 11-73-04 (administraţia ilarului). Mica publicitate se primeşte tilnic Intre orele 9—16. numai to administraţie, str. Nopoca nr. 16 (la parter). Slmbfita |i duminica inchis.