tulburarile comunicarii

33
TULBURĂRILE COMUNICĂRII TULBURĂRILE COMUNICĂRII S S chimburile de informaţie dintre două elemente chimburile de informaţie dintre două elemente (definiţia cibernetică a comunicării) se (definiţia cibernetică a comunicării) se bazează în cadrul comunicării interumane pe bazează în cadrul comunicării interumane pe ansamblul specific de procese psihomotorii în ansamblul specific de procese psihomotorii în care canalul principal este cel verbal, la care canalul principal este cel verbal, la care se adaugă canalele non verbale. care se adaugă canalele non verbale. Codurile folosite în transferul de informaţii Codurile folosite în transferul de informaţii sunt standardizate sociocultural şi sunt standardizate sociocultural şi condiţionate biologic de integritatea condiţionate biologic de integritatea receptorilor şi emiţătorilor. receptorilor şi emiţătorilor. Prezenţa limbajului ca modalitate de Prezenţa limbajului ca modalitate de comunicare verbală dă specificitate comunicare verbală dă specificitate intercomunicării umane, oferindu-i o intercomunicării umane, oferindu-i o polivalenţă semnificativă infinită. polivalenţă semnificativă infinită.

Upload: drago-ciuperca

Post on 15-Dec-2015

389 views

Category:

Documents


25 download

DESCRIPTION

blablabla nu mai stiu ce sa scriu la licenttaaaasdsdasdasfgs

TRANSCRIPT

Page 1: TULBURARILE COMUNICARII

TULBURĂRILE COMUNICĂRIITULBURĂRILE COMUNICĂRII

SSchimburile de informaţie dintre două chimburile de informaţie dintre două elemente (definiţia cibernetică a comunicării) elemente (definiţia cibernetică a comunicării) se bazează în cadrul comunicării interumane se bazează în cadrul comunicării interumane pe ansamblul specific de procese psihomotorii pe ansamblul specific de procese psihomotorii în care canalul principal este cel verbal, la în care canalul principal este cel verbal, la care se adaugă canalele non verbale.care se adaugă canalele non verbale.

Codurile folosite în transferul de informaţii Codurile folosite în transferul de informaţii sunt standardizate sociocultural şi sunt standardizate sociocultural şi condiţionate biologic de integritatea condiţionate biologic de integritatea receptorilor şi emiţătorilor. receptorilor şi emiţătorilor.

Prezenţa limbajului ca modalitate de Prezenţa limbajului ca modalitate de comunicare verbală dă specificitate comunicare verbală dă specificitate intercomunicării umane, oferindu-i o intercomunicării umane, oferindu-i o polivalenţă semnificativă infinită.polivalenţă semnificativă infinită.

Page 2: TULBURARILE COMUNICARII

TULBURĂRILE TULBURĂRILE COMUNICĂRIICOMUNICĂRII Comunicarea non verbală se realizează prin Comunicarea non verbală se realizează prin

utilizarea unor mijloace cu funcţie de utilizarea unor mijloace cu funcţie de semnalizare – ţinută, mimică, atitudine, care vin semnalizare – ţinută, mimică, atitudine, care vin să întregească sau „să înlocuiască” limbajul, să întregească sau „să înlocuiască” limbajul, având însă cel mai adesea o funcţie de având însă cel mai adesea o funcţie de complementaritate faţă de acesta.complementaritate faţă de acesta.

După Enătescu V. s-au putut diferenţia După Enătescu V. s-au putut diferenţia experimental următoarele tipuri de comunicare experimental următoarele tipuri de comunicare non verbală:non verbală: comunicarea metaverbală (care sprijină şi comunicarea metaverbală (care sprijină şi

întăreşte comunicarea verbală)întăreşte comunicarea verbală) comunicarea paraverbală (diferită şi în comunicarea paraverbală (diferită şi în

contrasens cu cea verbală) şicontrasens cu cea verbală) şi comunicarea disverbală (apărând ca o comunicarea disverbală (apărând ca o

modificare în sens patologic a comunicării non modificare în sens patologic a comunicării non verbale).verbale).

Page 3: TULBURARILE COMUNICARII

Tulburarea de debit verbal

Conţinut psihopatologic Circumstanţede apariţie

Hiperactivitatea verbală simplă (bavardajul)

fluxul de cuvinte este crescut NormalPersonalităţi dizarmonice de teama schimbului liber de idei vorbesc permanent

Logoreeacreştere a ritmului şi debitului

cuvintelorîn stări de excitaţie, de agitaţie, în mania acută, la paranoici.

Hipoactivitatea simplă

Vorbirea are un aspect ezitant şi monoton

se observă la persoanele timide, psihastenice, care evită să-şi expună ideile proprii

Inactivitatea totală - mutismul

absolut absenţa vorbirii legată de un factor afectiv mai mult sau mai puţin involuntar, fără a fi din cauza unei leziuni a centrilor sau organelor vorbirii.

isterie, stările stuporoase reactive, catatonie, stuporul depresiv, stările confuzionale, demenţă, tulburarea obsesiv-compulsivă.

mutismul relativ expresia verbală este redusă cu păstrarea expresiei mimice, gestuale şi a limbajului scris

stări confuzionalestări delirante

Inactivitatea totală – mutacismul

mutism deliberat, voluntar manie, stările delirante, tulburarea de personalitate histrionică şi schizoidă, oligofrenie, demenţe, simulaţie

Page 4: TULBURARILE COMUNICARII

Tulburările ritmului verbal

Conţinutpsihopatologic

Circumstanţede apariţie

Tahifemia accelerarea ritmului limbajului

în stări de insomnie,stări de agitaţieîn palilalie unde se asociază cu iteraţia

Bradifemia încetinirea ritmului limbajului

stări depresive, demenţe, oligofrenie, epilepsie

Ritmul neregulat baraj verbal (discontinuitate corespunzătoare barajului ideativ),balbism,iteraţii

Page 5: TULBURARILE COMUNICARII

IntonaţiaIntonaţia

Intensitatea vorbirii.Intensitatea vorbirii.- vorbirea cu voce tare, exclamaţiile, vorbirea cu vorbirea cu voce tare, exclamaţiile, vorbirea cu

strigăte (stările de excitaţie, agitaţie, la paranoici, la strigăte (stările de excitaţie, agitaţie, la paranoici, la hipomaniacali)hipomaniacali)

- vorbirea şoptită vorbirea şoptită (î(în depresii, isterien depresii, isterie)).. Coloratura vorbiriiColoratura vorbirii se concretizează prin vorbire se concretizează prin vorbire

monotonă (în depresie), afectată, puerilă, manieristă monotonă (în depresie), afectată, puerilă, manieristă (în schizofrenie).(în schizofrenie).

Tulburările foneticeTulburările fonetice - - reprezentate de balbism, reprezentate de balbism, rotacism, sigmatism, rinolalie.rotacism, sigmatism, rinolalie.

Se întâlnesc în afecţiuni neurologice (exemplu: boala Se întâlnesc în afecţiuni neurologice (exemplu: boala Parkinson, boala Wilson, coree) şi în afecţiuni psihice Parkinson, boala Wilson, coree) şi în afecţiuni psihice (isterie, tulburări anxioase, schizofrenie, demenţe). (isterie, tulburări anxioase, schizofrenie, demenţe).

Page 6: TULBURARILE COMUNICARII

Tulburările semanticii şi sintaxei

ParalogismulParalogismul este un cuvânt normal, dar este un cuvânt normal, dar utilizat în sens diferit de cel uzual.utilizat în sens diferit de cel uzual.

Neologismul Neologismul este un cuvânt nou, creat prin este un cuvânt nou, creat prin mecanismele obişnuite de formare a mecanismele obişnuite de formare a cuvintelor noi: compoziţia simplă, cuvintelor noi: compoziţia simplă, contaminare, fuziune a unor fragmente de contaminare, fuziune a unor fragmente de cuvinte.cuvinte.

EmbololaliaEmbololalia este inserţia într-un discurs este inserţia într-un discurs normal a unuia sau mai multor cuvinte normal a unuia sau mai multor cuvinte străine frazei care revin periodic.străine frazei care revin periodic.

AgramatismulAgramatismul ( (KüssmaulKüssmaul) este limbajul ) este limbajul lipsit de articole, conjuncţii, prepoziţii, redus lipsit de articole, conjuncţii, prepoziţii, redus la un schelet de „stil telegrafic”.la un schelet de „stil telegrafic”.

ParagramatismulParagramatismul ( (BleulerBleuler) constă în ) constă în expresii bizare şi neoformaţii verbale, expresii bizare şi neoformaţii verbale, plecând de la rădăcini corecte.plecând de la rădăcini corecte.

Page 7: TULBURARILE COMUNICARII

Tulburările semanticii şi sintaxei

Elipsa sintacticăElipsa sintactică constă în suprimarea unor constă în suprimarea unor cuvinte sau a prepoziţiilor care ar da sens frazei a cuvinte sau a prepoziţiilor care ar da sens frazei a cărei elemente principale rămân însă incluse în cărei elemente principale rămân însă incluse în structura ei.structura ei.

OnomatonomiaOnomatonomia constă în repetarea obsedantă a constă în repetarea obsedantă a unuia sau a mai multor cuvinte, în general unuia sau a mai multor cuvinte, în general grosolane.grosolane.

AsintaxiaAsintaxia este limbajul lipsit total de structură este limbajul lipsit total de structură gramaticală constând într-o succesiune de cuvinte gramaticală constând într-o succesiune de cuvinte care îşi păstrează însă semnificaţia.care îşi păstrează însă semnificaţia.

Stereotipiile verbaleStereotipiile verbale constau în repetarea constau în repetarea uniformă de cuvinte izolate sau grupate invariabil uniformă de cuvinte izolate sau grupate invariabil cu un caracter ritmat, regulat, monoton.cu un caracter ritmat, regulat, monoton.

EcolaliaEcolalia este repetarea cuvintelor interlocutorului, este repetarea cuvintelor interlocutorului, de obicei asociată cu reproducerea intonaţiei.de obicei asociată cu reproducerea intonaţiei.

Page 8: TULBURARILE COMUNICARII

Tulburările semanticii şi sintaxei

Psitacismul Psitacismul este vorbirea total lipsită de sens, este vorbirea total lipsită de sens, „de papagal”.„de papagal”.

Verbigeraţia Verbigeraţia constă în debitarea automată de constă în debitarea automată de cuvinte fără legătură, fragmente de fraze sau cuvinte fără legătură, fragmente de fraze sau fraze întregi nelegate între ele, cu deformarea fraze întregi nelegate între ele, cu deformarea sintaxei, cu neologisme ce fac limbajul sintaxei, cu neologisme ce fac limbajul incomprehensibil.incomprehensibil.

Toate aceste tulburări izolate sau grupate Toate aceste tulburări izolate sau grupate întâlnesc în schizofrenie, deliruri cronice, întâlnesc în schizofrenie, deliruri cronice, confuzie onirică, în afazii, din cauza parafaziei şi confuzie onirică, în afazii, din cauza parafaziei şi jargonofaziei, tulburări demenţiale.jargonofaziei, tulburări demenţiale.

Page 9: TULBURARILE COMUNICARII

Tulburări ale expresiei Tulburări ale expresiei graficegrafice

HiperactivitateaHiperactivitatea (graforeea) (graforeea) este nevoia este nevoia irezistibilă de a scrie şi se manifestă simultan cu irezistibilă de a scrie şi se manifestă simultan cu logoreea deşi ele pot fi disociate. Se întâlneşte în logoreea deşi ele pot fi disociate. Se întâlneşte în manie, unde bolnavii scriu pe coli, feţe de mese, manie, unde bolnavii scriu pe coli, feţe de mese, pereţi; în schizofrenie; în deliruri cronice; în pereţi; în schizofrenie; în deliruri cronice; în diferite tulburări de personalitate. diferite tulburări de personalitate.

IIntoxicaţia cu cuvânt, reprezintă o variantă ntoxicaţia cu cuvânt, reprezintă o variantă particulară de graforee, întâlnită în tulburări particulară de graforee, întâlnită în tulburări demenţiale şi forma hebefrenică a schizofreniei.demenţiale şi forma hebefrenică a schizofreniei.

InactivitateaInactivitatea (refuzul scrisului) (refuzul scrisului) este în general este în general asociată mutismului dar există uneori o disociaţie asociată mutismului dar există uneori o disociaţie între acestea, bolnavul refuzând să vorbească, dar între acestea, bolnavul refuzând să vorbească, dar acceptând să scrie.acceptând să scrie.

Page 10: TULBURARILE COMUNICARII

Tulburări ale morfologiei Tulburări ale morfologiei scrisuluiscrisului

Tulburări ale caligrafieiTulburări ale caligrafiei (micrografii, (micrografii, macrografii, manierisme, stereotipii etc.)macrografii, manierisme, stereotipii etc.)

Tulburări ale dispunerii textului în paginăTulburări ale dispunerii textului în pagină (scris în cerc, în pătrat, adnotări bizare etc)(scris în cerc, în pătrat, adnotări bizare etc)

PolicromatografiaPolicromatografia (bolnavii scriu folosind (bolnavii scriu folosind mai multe culori atunci când nu este cazul)mai multe culori atunci când nu este cazul)

Tulburări semantice ale expresiei grafice Tulburări semantice ale expresiei grafice precum: precum: neografismele, paragrafismele, neografismele, paragrafismele, embolografia, schizografia, pseudografia, embolografia, schizografia, pseudografia, ermetismul (ermetismul (semne cabalistice, simbolice)semne cabalistice, simbolice), , grifonajul grifonajul (scrisul este transformat într-o (scrisul este transformat într-o măzgălitură).măzgălitură).

Page 11: TULBURARILE COMUNICARII

Tulburări ale comunicării Tulburări ale comunicării nonverbalenonverbale

ŢinutaŢinuta

Mimica/Mimica/PrivireaPrivirea

GesticaGestica

AtitudineaAtitudinea

Page 12: TULBURARILE COMUNICARII

ŢinutaŢinuta se referă la aspectul exterior: se referă la aspectul exterior:

îmbrăcămintea, pieptănătura, atitudinea îmbrăcămintea, pieptănătura, atitudinea bolnavului şi semnifică gradul de bolnavului şi semnifică gradul de aderenţă al acestuia la regulile de aderenţă al acestuia la regulile de convenienţă socială.convenienţă socială.

Ea ar trebui sEa ar trebui să se corelezeă se coreleze cu vârsta, cu vârsta, sexul biologic, necesităţile socialesexul biologic, necesităţile sociale, , circumstanţele de moment.circumstanţele de moment.

Ţinuta dezordonatăŢinuta dezordonată apare în oligofrenii, apare în oligofrenii, demenţe, stări confuzionale, demenţe, stări confuzionale, schizofrenie, manie. Pierderea schizofrenie, manie. Pierderea aptitudinilor de autoîngrijire elementare aptitudinilor de autoîngrijire elementare ddauau un aspect particular - gatismul, care un aspect particular - gatismul, care se întâlneşte în demenţe şi oligofreniise întâlneşte în demenţe şi oligofrenii

Page 13: TULBURARILE COMUNICARII

ŢinutaŢinuta

Rafinamentul vestimentarRafinamentul vestimentar se întâlneşte se întâlneşte în: isterie, homosexualitate şi într-o în: isterie, homosexualitate şi într-o formă particulară - în schizofrenieformă particulară - în schizofrenie, , tendintendinţe megalomaniceţe megalomanice

Ţinuta excentricăŢinuta excentrică cu detalii bizare se cu detalii bizare se întâlneşte în: schizofrenii, deliruri întâlneşte în: schizofrenii, deliruri cronice (fiind în concordanţă cu cronice (fiind în concordanţă cu conţinutul acestora), stări maniacale conţinutul acestora), stări maniacale (satisfăcând tendinţele ludice şi (satisfăcând tendinţele ludice şi provocator erotice ale subiectului).provocator erotice ale subiectului).

Page 14: TULBURARILE COMUNICARII

ŢinutaŢinuta

Ţinuta pervertităŢinuta pervertită este reprezentată de două este reprezentată de două forme particulare:forme particulare:

CisvestismulCisvestismul constă în alegerea unei constă în alegerea unei îmbrăcăminţi nepotrivite cu vârsta sau îmbrăcăminţi nepotrivite cu vârsta sau situaţia în care se află subiectul şi se situaţia în care se află subiectul şi se întâlneşte în tulburări de personalitate, întâlneşte în tulburări de personalitate, manie, schizofrenie.manie, schizofrenie.

TransvestismulTransvestismul (travestitismul) constă în (travestitismul) constă în folosirea îmbrăcăminţii sexului opus, de către folosirea îmbrăcăminţii sexului opus, de către persoane al căror sex biologic este bine persoane al căror sex biologic este bine exprimat (fenotip, genotip, constelaţie exprimat (fenotip, genotip, constelaţie hormonală), ca perversiune sexuală în hormonală), ca perversiune sexuală în tulburări de personalitate. Se asociază uneori tulburări de personalitate. Se asociază uneori cu homosexualitatea şi este mai frecventă la cu homosexualitatea şi este mai frecventă la bărbaţi.bărbaţi.

Page 15: TULBURARILE COMUNICARII

ŢINUTĂ MANIACALĂŢINUTĂ MANIACALĂ

Page 16: TULBURARILE COMUNICARII

TRAVESTISTRAVESTISMM

Page 17: TULBURARILE COMUNICARII

MIMICAMIMICA

Reprezintă un tip de comunicare non verbală Reprezintă un tip de comunicare non verbală folosind drept suport expresia facială şi modificările folosind drept suport expresia facială şi modificările acesteia după coduri cu o importantă determinare acesteia după coduri cu o importantă determinare socio-culturală şi etnică.socio-culturală şi etnică.

HipermimiileHipermimiile se întâlnesc într-o serie de tulburări se întâlnesc într-o serie de tulburări psihice (stări maniacale, depresie, delirurile psihice (stări maniacale, depresie, delirurile expansive, deliruri de persecuţie)expansive, deliruri de persecuţie)

HipomimiileHipomimiile se întâlnesc în sindromul catatonic, în se întâlnesc în sindromul catatonic, în stuporul depresiv, în oligofrenii etc.stuporul depresiv, în oligofrenii etc.

ParamimiileParamimiile sunt reprezentate de disocieri dintre sunt reprezentate de disocieri dintre limbaj şi expresia mimică. Sunt specifice limbaj şi expresia mimică. Sunt specifice schizofreniei, putând îmbrăca aspectul surâsului schizofreniei, putând îmbrăca aspectul surâsului schizofren, prostraţiei, furtunilor mimice, incoerenţei schizofren, prostraţiei, furtunilor mimice, incoerenţei mimice, mimicii impulsionale, manierismelor şi mimice, mimicii impulsionale, manierismelor şi stereotipiilor.stereotipiilor.

Page 18: TULBURARILE COMUNICARII
Page 19: TULBURARILE COMUNICARII
Page 20: TULBURARILE COMUNICARII

EXPRIMAREA EMOEXPRIMAREA EMOŢIILOR PRIN ŢIILOR PRIN MIMICAMIMICA

Page 21: TULBURARILE COMUNICARII

GESTICAGESTICA Este compusă din ansamblul mişcărilor Este compusă din ansamblul mişcărilor

voluntare sau involuntare cu funcţie de voluntare sau involuntare cu funcţie de expresie, simbolizare, conduite cu o anumită expresie, simbolizare, conduite cu o anumită semnificaţiesemnificaţie..

TicurileTicurile sunt gesturi scurte, repetate sunt gesturi scurte, repetate involuntar, fără necesitatea obiectivă, atingând involuntar, fără necesitatea obiectivă, atingând grupe musculare în legătură funcţională, grupe musculare în legătură funcţională, reproducând în general o mişcare reflexă sau reproducând în general o mişcare reflexă sau un gest cu funcţie precisă în condiţii normale, un gest cu funcţie precisă în condiţii normale, în absenţa oricărei cauze organice.în absenţa oricărei cauze organice.

Ele se pot prezenta într-o nesfârşită varietate Ele se pot prezenta într-o nesfârşită varietate clinică de la mişcări simple (clipit, tuse, ridicări clinică de la mişcări simple (clipit, tuse, ridicări de umăr etc.) până la acte cu un grad mai mare de umăr etc.) până la acte cu un grad mai mare de complexitate.de complexitate.

Page 22: TULBURARILE COMUNICARII

GESTICAGESTICA

Ticurile sunt amplificate de Ticurile sunt amplificate de

anxietate, emoţii, stări anxietate, emoţii, stări conflictuale conflictuale şşi diminuă atunci i diminuă atunci când subiectul este liniştit. Apar când subiectul este liniştit. Apar în tulburări anxioase, obsesiv-în tulburări anxioase, obsesiv-compulsive, la structurile compulsive, la structurile psihastenice. psihastenice.

Page 23: TULBURARILE COMUNICARII

GESTICAGESTICA

ManierismulManierismul este reprezentat de este reprezentat de mişcări parazitare care accentuează mişcări parazitare care accentuează inutil expresivitatea gesticiiinutil expresivitatea gesticii,, dându-i dându-i o configuraţie artificială. Se întâlneşte o configuraţie artificială. Se întâlneşte în simulaţie şi ca un sîn simulaţie şi ca un simptom imptom patognomonic patognomonic în schizofrenie, isterie.în schizofrenie, isterie.

Bizareriile gestualeBizareriile gestuale reprezintă o reprezintă o formă exagerată a manierismuluiformă exagerată a manierismului,, gestualitatea fiind încărcată de o gestualitatea fiind încărcată de o simbolistică din ce în ce mai simbolistică din ce în ce mai incomprehensibilă.incomprehensibilă.

Page 24: TULBURARILE COMUNICARII

GESTICAGESTICA

NegativismulNegativismul se caracterizează prin se caracterizează prin rezistenţa subiectului la orice rezistenţa subiectului la orice solicitare exterioară, prin refuzul solicitare exterioară, prin refuzul stabilirii comunicării. stabilirii comunicării.

Se întâlneşte în schizofrenie dar Se întâlneşte în schizofrenie dar poate exista într-o formă incomplet poate exista într-o formă incomplet exprimată şi având o altă exprimată şi având o altă semnificaţie, în întârzierile mintale, semnificaţie, în întârzierile mintale, stările confuzionale şi depresie.stările confuzionale şi depresie.

Page 25: TULBURARILE COMUNICARII

GESTICAGESTICA StereotipiileStereotipiile sunt conduite repetitive, sunt conduite repetitive,

atitudinale sau gestuale, mereu identice, cu atitudinale sau gestuale, mereu identice, cu caracter mai mult sau mai puţin simbolic şi caracter mai mult sau mai puţin simbolic şi deci cu un grad mai mic de intedeci cu un grad mai mic de intelligibilitate. igibilitate. Majoritatea autorilor sunt de acord asupra Majoritatea autorilor sunt de acord asupra existenţei unui sens iniţial al expresiei existenţei unui sens iniţial al expresiei motoriimotorii,, deoarece actele au o logică în sine deoarece actele au o logică în sine dar aceasta este inadecvată momentului dar aceasta este inadecvată momentului actual. Se întâlnesc în schizofrenii, actual. Se întâlnesc în schizofrenii, oligofrenii, demenţe, afecţiuni neurologice oligofrenii, demenţe, afecţiuni neurologice cronice.cronice.

fac parte din grupul fac parte din grupul ParakineziilorParakineziilor,,exprimexprimâând deci disocierea nd deci disocierea intrapsihicintrapsihicăă,, ambivalenţa şi pierderea ambivalenţa şi pierderea unităţii persoanei şi vieţii sale psihice unităţii persoanei şi vieţii sale psihice

Page 26: TULBURARILE COMUNICARII

GESTICAGESTICA

PerseverărilePerseverările se traduc prin se traduc prin persistenţa anumitor atitudini şi persistenţa anumitor atitudini şi gesturi care se repetă iterativ, gesturi care se repetă iterativ, când nu mai sunt justificate de o când nu mai sunt justificate de o situaţie sau de o comsituaţie sau de o comaandăndă;; se se întâlnesc în tulburările întâlnesc în tulburările demenţialedemenţiale,, oligofrenii, oligofrenii, schizofrenie.schizofrenie.

Page 27: TULBURARILE COMUNICARII

Încredere sau siguranţă în ceea ce Încredere sau siguranţă în ceea ce spunespune

Încredere sau siguranţă în ceea ce Încredere sau siguranţă în ceea ce spunespune

Page 28: TULBURARILE COMUNICARII

Ambivalenţă. Este dificil de Ambivalenţă. Este dificil de interpretat, nu e foarte sigurinterpretat, nu e foarte sigurAmbivalenţă. Este dificil de Ambivalenţă. Este dificil de

interpretat, nu e foarte sigurinterpretat, nu e foarte sigur

Page 29: TULBURARILE COMUNICARII

Dorinţa de a întrerupe Dorinţa de a întrerupe vorbitorulvorbitorul

Dorinţa de a întrerupe Dorinţa de a întrerupe vorbitorulvorbitorul

Page 30: TULBURARILE COMUNICARII

Lipsa Lipsa speranţei.speranţei.Cerere de Cerere de

ajutor ajutor zadarnicăzadarnică

Lipsa Lipsa speranţei.speranţei.Cerere de Cerere de

ajutor ajutor zadarnicăzadarnică

Page 31: TULBURARILE COMUNICARII

Dorinţa de a suprima orice Dorinţa de a suprima orice contrazicere sau comentariucontrazicere sau comentariuDorinţa de a suprima orice Dorinţa de a suprima orice

contrazicere sau comentariucontrazicere sau comentariu

Page 32: TULBURARILE COMUNICARII

Nesiguranţă, tensiuneNesiguranţă, tensiuneNesiguranţă, tensiuneNesiguranţă, tensiune

Page 33: TULBURARILE COMUNICARII

Ostilitate, defensă, respingereOstilitate, defensă, respingereOstilitate, defensă, respingereOstilitate, defensă, respingere