Tulburirile de articulatie

gnr lucnAnr DR. cEoRGETA BURLEAUNTVERSTTATEA De urolclruA gr FARMAC|E ,,cR.T. poplt' tA$t

Suport de curs pentuu studentii de la UMF Gr.T. Popa lasiOcopyright. Toate drepturile de autor rezervate

DISLALIA

tulburare de pronun!ie, articulare,provocatd de afecliuni organicesau funclionale ale organelor

periferice ale vorbirii

\ln|4

_l.t

i,':\ '., .

.i:,,.,- -.

I

)constd in imposibilitatea emiterii corecte aunuia sau mai multor sunete (combinafii de

sunete)) cuprinde nu numai deformarea sunetelor, ci gi

substituirea, omiterea, inversarea unor sunetein vorbErea spontani sau reprodusd

DISLALIACea mai frecventi tulburare de pronunlie int6lniti la copilul

pregcolar

Pdni la vdrsta de 4 ani,

nu constituie semnale de alarmi ) o naturi fiziologicideterminatd de insuficienta dezvoltare a aparatului

fonoarticulator gi a sistemelor cerebrale implicate in actulvorbirii.

Dupi vArsta de 4 ani

) manifestarea tulburirilor de pronuntie denoti existenla unorcauze nocive!

Etiopatogenia ,itofCauzele )multiple

o

o

o

imitarea unor modele de pronuntie gregite,

lipsa de stimulare a pronuntdrii corecte,

anomalii anatomo-funclionale ale aparatelor periferice,

o nesincronizarea segmentelor aferent-eferente,

o insuficien{a dezvoltdrii psihice,

o deficiente ale auzului fonematic, etc.

rr A(]rDrrl\RlFormele clinice

ln funclie de gradul de extindere (numirul de sunete alterate):

Dislalia simpli sau monomorfi

Vsunt afectate doar sunete izolate sau o singuri grupi de articulare

Dislalia polimorfi

V

tulburdrile sunt extinse asupra mai multor sunete sau asupra majoritdfii

Formele clinice

dupd modul de afectare a aparatului verbo-motor:

dislalia organici

Vanomaliile organelor periferice (dinli, limbd, bolti, buze, maxilare)

i!

Buz: despicat5

Formele clinice

dislalia functionald

V) functionarea defectuoasi a aparatului

forio-artic u lator (atrofia mu$chilorlimbii, buzelor, vdlului palatin,maxilare deformate, inervalie

nedeterminatd),

> traseu greqit al curentului de aerexpirat,

) insuficienti dezvoltare a auzuluifonematic Ai a atentiei auditive

Tabelul sunetelor consonantice

cu tulburdrile de articulalie specifice

Criterii de clasificare

Denumireagrupci

Consoane

\cparticiparea sauparticiparea

coardelor vocalc

\Iodulde Locul de

Denumircas rctului omis

Den mir{::rsunctul isnh\tihrit

Sillxntc

s su rdi tonstricti\,i linguodentali

sigmatismpara-

sigmatism

Z sonota constrictivialveolari

ioferioarn

$uicrAtoareI surdi constI.ictivi prepalatali

sonora constrictivi prepalatali

c surdi semiocluzivi prepalatali

semincluzivrl prepalatrli

t su nli semiocluzivi dentrli

Tabelul sunetelor consonantice

cu tulburirile de articulalie specifice

Criterii de clasificare

Denumireagrupei

ConsoaNeparticiparca sau

pArticipareacoardelor vocale

Moduldeformare

Locul dearticulare

Denumireasunetului omis

distorsionat

Denumircasunetuluiruhstituit

r ocluzivA(succesi!i)

alveoladsuperioard larrroiaci\m

Laterala I 1 sonorl semiocluzivaaheolarA

superioardlambdacism

paralambdacism

Nazalem ocluzivi bilabial paramitacism

n ocluTivaalveolari

superioartrnitacism paranitaci.m

Bilabialep surdi ocluzivA bilabial pitacism parapitacism

b ocluTiYd hilabial parabetaci5m

Tabelu I sunetelor consonantice

cu tulburirile de articulatie specifice

Criterii de clasificare

Denumireagrupei

ConsoaNcparticiparea sau

participareAcoard€lor rocalc

Modul defornrare

Locul dcafticulare

Denumireasunetuluiomis

distorsionat

Denumireasunetuluisubstituit

Labiodentalef surdi consfrictivd labiodental fitacisn parafitacism

sonord constrictivii labiodental paravitacism

Dentale

t surdi ocluzi\'5 linguodental paratetacism

d ocluzivi ah'eolartrsupcrioartr

dcltacism paradeltacism

c surdl ocluzi\'5 vclarE caprci\m pararapAcrsm

ocluzir'5 velari gamrcismpara

gamacism

h sUI;i constrictiYi r rlari parahanircism

t'1f /l /\ -r -r"r -r- /-\a \REFormele clinice

in functie de cele trei zone de articulatie: in prima zoni de articulare:

V) pitacismul (p), betacismul (b), mutacismul (m), datorate

insuficientei inchideri a buzelor;

) fitacismul gi vitacismul (f; v) produsprin alterarea acestor

labiodentale, cauza fiind malformareabuzei superioare (scurtd) a

incisivilor superiori (rari sau lipsi) c6tgi a prognatiei (mugciturd

deschisi).

cea de:a douaresiune de articulare:ln cea de-a doua regiune de articulare:

o tetacismul (t), detacismul (d), nutacismul ( n ),

o sigmatismul adental gi interdental ) sunetele "s" -"2"suferi deformiri sau lipsesc cu totul.

o sigmatismul palatal ) ridicarea virfului limbii spre palat;adesea aceasti abatere se produce in prognatie giprogenie.

o sigmatismul - lateroflex ) situat intre sigmatismulinterdental gi adental, )'dirijarea curentului de aer lateralcu virful limbii;

!n ceade-a douaresiune de arltgulgffg;ln cea de-a doua regiune de articulare:

o sigmatismul guierat ) sunetul iese guierat din cauzasuflului prea tare al aerului printr-un jgheab median preamic intre incisivi sau cdnd intre incisivii superiori 9i inferioridistanfa este prea mare;

o sigmatismul labio-dental ) incisivii superiori se aplicd pebuza inferioari degi limba pistreazd pozilia corecti pentru"s" sunetul produs este aproape un "f";

o sigmatismul "cacuminalis" ) sunetul r"s" este articulat cuvirful ei (cacumen) care atinge partea superioari apalatului, mult posterior fafd de pozilia norma]i.

I i" ""j*-";,i;;;;,-""^o" *il;,^ ^rticutare:

rotacismele:

o uvular sau graseiat ) prin vibrarea vdlului palatin;o dorsal ) prin vibralia pirtii dorsale a limbii;o laringual )"'r " vibrant (foarte rar intilnit, scArlAit);o nazal )"'r" hiriit (aerul iese pe nas);

o bucal )> prin vibrarea obrajilor;o lateral ) prin vibrarea din marginile limbii;o lingual ) lipsit de sonoritate, ) prin emiterea unui r"r"

monovalent gi uvular, firi sonoritate;o faringian ) vibralia peretelui faringian la trecerea aerului prin

canalul format cu ajutorul luetei;o bilabial )> vibrarea buzelor sunetul seminAnd cu sforiitul calului

sau opritul cailor "prrr";o interdental F prin vibralia limbii agezati intre dinli.

I-_ r^ _ r_ ^^:__--_ r: ln cea de-a doua regiune de articulare: rticulare:

lambdacismele :

o lacunar > sunetul este omis;o semi-muiat ) aerul se scurge pe pdrfile laterale gi sunetul igi

pierde sonoritatea;o nazal ) aerul trece in cea mai mare parte pe cale nazalS gi

asta pentru cd vilul nu inchide suficient trecerea spre ciile nazale,din cauze organice sau funcfionale;

o bilabial ) sunetul este pronunlat cu limba intre buze;o interdental ) produs de limba in formi de lopat5, cu vdrful prins

intre dinfi sau chiar iegit in afard 9i ridicat pe incisivii superiori;o nesonor sau mut ) bine articulat, dar firi sunet laringial;o fricativ retropalatal ) partea posterioari a limbii se apropie de cea

a palatului, iar aerul emis ptoduce un sunet aseminitor lui r"h",

o paralambdacismul ) sunetul r"l" este inlocuit cu unul dinsunetele din zona sa de articulare.

Dislalia centrali (de evolufie)

caracter dismaturativ

int6rziere in aparilia gi dezvoltarea vorbirii, ca gi in dezvoltareamotorie (mersul, !inerea capului, a corpului, controlul sfincterian)

cel mai frecvent alterate

sunetele a ciror biomecanicd articulatorie este mai dificilS, pentruci acestea soliciti o capacitate discriminativi care este

diminuati de microsechelele corticale.

) siflantele: s, z, t 9i vibranta (linguali) "'r", apoi sunetele palataleposterioare "'c" - "'g" gi mai rar sunetele: h, p, b, d, n 9i vocalele.

Dislalia centrali (de evolutie)

Factorii etiologici

de naturi organici:

) factori neurogeni ce determini o leziune micro-saumacrosechelari, care exerciti o frini in procesulmaturizirii fono-articulatorii ;

) factori somatopsihici 9i factori constitutionali, reprezentaliprin ascendenfi pe linie paternalS care au avut intdrzieri inmaturizarea fonoarticulatorie.

de naturi functionald:

)' factori psihogeni )' gregelile de educatie, supraproteclie,vorbire infantilS dincolo de limita fiziologicd; copii lipsilide afectiune, maltratati, abandonafi.

Dislalia central5Dislalia centrali (de evolufie)

forme clinice:

V

tr Dislalia motorie

tr Dislalia receptiv - senzoriald

E Forma psihogend sau reactivd

Dislalia motorie

Vdeficit motor global Hypoionra

{decreesedmus(le tone)

sau numaiin fortamusculard

necesard pentruexecutarea unor

migcirifonoarticulatorii

Dislalia receptiv - senzoriali

manifestdri:

) deficit de auz fonematic )> mod nediscriminativ dereceptare a vorbirii gi a incapacitdlii de a se corecta;

) dificultdli de articulare a siflantelor gi explozivelor,confundarea sunetelor s-g,z-j, r-1, chiar atuncicindtrebui articulate izolat.

) sunt frecvente inversiuni de sunete 9i silabe

) se diferenllazd gi un deficit auditiv, inreceptarea sunetelor cu frecventd inaltd.

lntre manifestirile de tip dislalic din perioada pregcolard gi celetip disgrafic din gcolaritate existd o relalie de determinare.

ln majoritatea cazurilor, tulburirile de pronuntie se vor reflecta inmod direct gi pregnant in activitatea de scris-citit.

cele derre.

Riscul de insuccesgcolar ) evident.

Aseminarea se producepe cale auditivi 9i

vizualS.

)' vor apdrea fenomene detranspunere a omisiunilor,

deformirilor 9i substituirilordin vorbirea orali in cea

scrisS-

Apar dificultdli de tipul inlocuirii fonemelor sonore cu celesurde, omisiuni de litere, silabe, cuvinte, adiugarea unor

terminatii in plus, contopiri de cuvinte, etc.

Forma psihogend sau reactivd

Himbaj infantilXnare varietate a alteratiilor fonetice

cauzati de:

traume psihice,stdri conflictuale,

suprasolicitare care se asociazi gi cu osimptomatologie nevrotici (onicofagie, enu rezis,convulsii, crize de virsdturi, insomnii, labilitatevasculari) etc.

RINOLALIAl-g*."""u1 ,hino" = n"" si l"li" = uorbir"--l

rrl

tulburdrile specificedislaliilor

tulburarea rezonanleisunetelor gi a vocii, cucaracter predominantnazal

Vl{azalizarea

Vtrisitura speclfici

cauze organrce

tr afecliunile congenitale labio-maxilo-palatine

tr afecfiunile dob6ndite alepalatului dur, ale vdlului moale(fisuri postraumatice saupostvirale, pateze I hemiparezeale vdluluigi ale luetei).

cauze fiziologice:

insuficienla funcfionalia migcdrilor vilului 9i alimbii (hipotonie velard,linguald, cdt gi lipsa decontact a vdlului cuperetele posterior alfaringelui)

Formele clinice^ARE

doui forme: organici gi functionali

Rinolalia organicd

tulburirile de pronunlie se extind atAt asupra consoanelor,cAt gi asupra vocalelor

)cel mai profund afectatesunetele: ,,i-i-u"

) cel mai pufin afectatvocala: ,,a"

ca urmare a a lte ri riivocalelor

Vvorbirea devineneinteligibili

Rinolalia organicd

trei modalititi clinice

Rinolalia organici deschisi (aperta)

prin insuficienta velari (nu se poate forma istmul velo - faringian,care separd cei doi rezonatori: oral gi nazal

suflul aerului necesar pronunlirii cuvintelor se scurge pe cale nazali

) deformiri mai ales a consoanelor fricative ,,f-v") omisiuni ale siflantelor ,,s-2" > necesiti un suflu puternic,

inexistent in aceaste situafie,tr inlocuiri ale consoanelor explozive surde cu sunete

indescifrabile;

Rinolalia organicd inchisi (clauza)

) prin obstruclie nazale gi blocarea faringelui(vegetati i, tumori ale cavitSli i nazale, ri nofa ri n gel ui, fari n gel u i )

presiunea intraorali serealizeazl firi parti ci pa rea

rezonatorului nazal

F vorbirea are rezonanta "unui fund de sac", unda respiratorienecesari pronunfdrii sunetelor nazale,,m-n" scurgAndu-se petraiectul bucal

Rinolalia organici mixtd

> coexisti factori etiologici din ambele forme citate anterior

Rinolalia functionaldAEE

ra[tt=i,'."'''t-j-r]-i'n;;ffi F

Rinolalia functionali deschisi (aperta)

) cauzatd de tulburiri respiratorii, hipoacuzie, surditate, bAlbAiali,hipotonie velari (sunt deformate siflantele);

Rinolalia functionald inchisi (clauza)

) determinatd de asemenea de hipotonie velari, de vil cu luetd lungigi inchidere mare oto-laringiani;

Rinolalia functionald mixtd

L determinati de asocieri etiologice diverse, unda respiratoriescurgAndu-se alternativ pe cale bucald qi nazald, deteriorindcaracteristicile articulatorii ale sunetelor.

Diagnosticul functional

) in rinolalia deschisi

senzatia acustici dezagreabili a timbrului vocii

) in rinolalia inchisi

) bolnavii sunt nevoiti sd apeleze la o respiratie complementarS,bucald

) deprinderea de a vorbi cu vdlul relaxat, cu calea nazo-faringianideschisi ) explicd rezonanfa bucali a vocalelor gi semivocalelor,la care se adaugd aeeea a " fundului de sac nazo-faringian"

factorii de decizie in tratarea cazului

) logopedul,)stomatolog u l,imedicul ortoped dento-facial,)>chirurgul estetician.

(S- -:*;a*"- 2)medic | ]naico'topcnl I "ut -e I l. .l

stonatoloe |* I aentatacu ]- lestetioan [* lt**l

NE] @l @subiect

n echipd se formuleazi undiagnostic primar gi oschemd de tratament.

n demersul recuperator fiecarespecialist are un moment bine

precizat in care actioneazi,demersurile lor fiind egalonate in

timp.

in prima etape se va efectua tratatamentul ortopedic ce consti inextragerea, implantarea dentard, aplicarea de proteze dentare.

Dupi realizarea intervenliei chirurgicale gi aplicarea, atunci cAndeste necesar, a protezelor, logopedul:

)va examina starea anatomo-fu nclionald,) va evalua capacitatea gi calitatea respiratorie, timbrul vocii gimodul de articulatie al fonemelor, pentru stabilirea unui programterapeutic adecvat.

Terapia va fi centrate pe doue obiective majore:

corectarea pron untiei subaspect articulator cu obtinerea

unei bune respiralii de tipdiafragmatic, ce va da forld

coloanei de aer expirat

transpu nerea constanti lnviata cotidiand, in mediul

familial gi social a achiziliilordobdndite in timpul gedinlelor

de terapie.

Reeducarea pacientilor cu asemenea afectiuni este dificild,migdloasi, iar reugita ei depinde in egali misurd de performantele

profesionale a!e terapeutului cAt gi de interesul, perseverenta,implicarea subiectilor.

DIZARTRIA

se manifesti printr-o rostire confuzi, disritmici, disfonici,cu un evident aspect nazal, monotonS.

nu afecteazi limbajul propriu-zis,ci doar latura lui instrumentali,

la un nivel intermediar,intre organul periferic de execulie 9i centrul cortical de

elaborare gi comandi.

este determinati de lezarea anumitorzone din SNC

CLASIFICAREFormele clinice

Dizartria corticale prod usi de

deficientele de la nivelulscoarfei cerebrale, putdnd

avea Ia bazimen ingoencefa lita, tulburiri

vasculare, traumatismecran io-ce rebrale

manifestati prin trtulburiri de pronuntie,trtulburiri de de voce,

Dtulburiri de de ritm gi fluenli a vorbirii;

traumatism cranio"c€rebral

ffiIFICAREformele clinice:

ll.Dizartriapiramidatd | @

I Simptomatologie relativ similard ,

F""if""t"te pr'rl Efenomene de tip dislalic,Dtulburdri de voce,

trtulburdri de de ritm 9i fluenli a vorbirii,D retard verbal

EldificultSli de comunicare prin mimicd gigestici;

@SIFICAREFd,r"e d"l

F"df""t ti pri;-l

Fii."'t'.h b"ru*t-l

|p.d,*id;-l tulburdrile neuronilor motori gi ai nervilor din bulb)> au efecte negative asupra coordonirii

migcirilor limbii, a celor legate de respiralie gi deinervare a cavitilii bucale, a faringelui gi a

laringelu i

F""if""t"te prtu l E vorbirea neclari, insotiti de migcdri facialedizgratioase de tipul ticurilor, strAmbdturilor,

sch imon oselilor

@SIFICARE[p.d*td;l afecfiuni ale cdilor cortico-bulbare ) determind

paralizii totale sau parliale de la nivelul buzelor, llmbii,vdlului palatin qi a coardelor vocale

F"ddt"te fil D fenomene de tip dislalic,tr tulburdri de voce,

tr tulburiri de de ritm 9i fluen!5 a vorbirii,

Diagnosticul d iferential

tine mai mult de neurolog care, trebuie si precizezelocalizarea leziunii gi etiologia acesteia

F dislalie,) alalie,) afazie,) retardul de limbaj,F rinolalieF bdlbdiali.

Prognosticul dizartriei se face in functie de momentul ?n care aapdrut procesul patologic, de tabloul clinic, momentul inceperii

terapiei, complicarea cu alte deficien$e etc.