tulpina 1
TRANSCRIPT
TULPINA
Tulpina sau axa caulinara este unul
dintre organele vegetative ale plantei, alaturi de radacina si frunze, cu geotropism negativ, de forma cilindrica, cilindro-conica, cu simetrie radiara.
Prezinta noduri si internoduri, muguri frunze. Exista si tulpini subterane. Rolul sau este de a asigura transportul sevei brute dinspre
rãdãcinã spre frunze si a sevei elaborate în sens invers. În plus are o functie mecanicã servind ca suport pentru
sustinerea aparatului foliar si orientarea frunzelor în pozitie optimã fatã de luminã, sustinerea florilor, fructelor si semintelor.
• Formarea tulpinii este• pornita • odata cu constituirea• embrionului, • dar se dezvolta mai ales • dupa germinarea semintei, • astfel ca o plantula are• tulpina cu ax hipocotil si ax epicotil
Mugurele este un ax în formare, cu internoduri înca scurte, purtator de primordii si acoperit cu solzi protectori (catafile)
Mugurii ce nu pornesc în primavara anului urmator formarii lor se numesc muguri dorminzi (proventivi), iar cei ce nu provin din primordii de muguri, ci din cambiu, felogen ori din alte tesuturi se numesc muguri adventivi. Dupa dispunere pe ax, se deosebesc muguri
alterni, opusi, verticilati (mai multi, în verticil, la un nod) si seriali (mai multi, suprapusi, la un nod, ca la caprifoi). Dupa organele care rezulta: foliari, florali, micsti.
Dupa forma mugurii pot fi: globulari ( ± sferici),ovoizi, conici si fusiformi, iar
Dupa organele ce vor rezulta: muguri foliari, florali si micsti.
Ramificarea tulpinii
• Ramificarea monopodiala: pe axul principal, ce are crestere nedefinita, se formeaza ramuri de ordinul I si ele cu crestere nedefinita, iar pe acestea ramuri de ordinul II s.a.m.d. (ca la rasinoase, fag, stejar, frasin etc.).
• Ramificarea simpodiala• Are loc prin cresterea definita a tulpinii principale si a
ramurilor, astfel ca, astfel ca de fiecare data alungirea este continuata de mugurele axilar imediat subterminal (ca la tei, alun etc.); drept consecinta tulpina si ramurile sale sunt constituite dintr-o suprapunere de segmente de un ordin din ce în ce mai mare.
• Ramificatia dichotomica
Tipuri de ramuri• Exista ramuri care asigura marirea coroanei si care
sunt caracterizate prin internoduri lungi. Ele sunt numite macroblaste. Pe acelasi exemplar se afla si ramuri cu internoduri foarte scurte, purtatoare de flori sau uneori (ca la larice) de frunze îngramadite; acestea sunt numite microblaste.
• În terminologia forestiera acceptia lujerului este ca parte de ramura (cu frunze si flori) crescuta în ultimul an, dar, prin extindere, s-a ajuns la termenii lujer de doi ani sau lujer de trei ani.
Tipuri de tulpină, după poziţia ocupată în spaţiu
Tulpina ortotropă (erecta) la Tulpină plagiotropă laValeriana officinalis Lysimachia nummularia
Tipuri de tulpină, după poziţia ocupată în spaţiu
Tulpini volubile la Tulpini agăţătoare laConvolvulus arvensis (volbură) Vitis vinifera (vita de vie)
• Dupa impartirea in noduri si internoduri
Tulpini supraterane nearticulate Se caracterizează prin internodii foarte scurte şi ca urmare frunzele sunt foarte apropiate
unele de altele. Ex.: CAUDEX – tulpină scurtă, cărnoasă, neramificată, cu o rozetă de frunze la bază şi o durată de vegetaţie de mai mulţi ani (plurienală). Caudex-ul se termină printr-o axă floriferă articulată. Ex.: SEMPERVIRUM TECTORUM (agave).
STIP-tulpina este inalta si poarta in varf un buchet de frunze: palmieri, ferigi arborescente
Tipuri de tulpini ierboase nearticulate
Caudex la agave
Tulpini supraterane articulate
Tipuri de tulpini ierboase
Caulis la mentă
Tipuri de tulpini ierboase articulate
Scap la ciubotica cucului
Tipuri de tulpini ierboase articulate
Calamus la pipirig
Tipuri de tulpini lemnoase: arbori
Pinus maritima
Tipuri de tulpini lemnoase: arbuşti
liliac (Syringa vulgaris)
Tipuri de tulpini lemnoase: subarbuşti
salvie lavandă
Tipuri de tulpini lemnoase: liane
iederă (Hedera helix)
Tipuri de tulpini lemnoase: stipes
curmal(Phoenixdacylifera)
Tulpini asimilatoare
Filocladii la ghimpe(Ruscus aculeatus)
Tulpini asimilatoare: cladode la grozamă (Genistella sagittalis)
Tulpini asimilatoare: tulpini virgate la coada calului
Tulpini metamorfozate aeriene: tulpini tuberizate, transformate in spini, in carcei; stoloni
Tulpini metamorfozate subterane: rizomi - la Iris germanica
Tulpini metamorfozate subterane: tuberculi - la cartof
Tulpini metamorfozate subterane: bulbi - la ceapă, crin
Tulpini metamorfozate subterane: bulbo-tubercul la brânduşa de toamnă
(Colchicum autumnale)
Anatomia tulpinii
Schema unei tulpini cu structurǎ primarǎ. Striaţiile reprezentând lemnul primar aratǎ sensul de dezvoltare al
vaselor (protoxilem cǎtre centru, metaxilem cǎtre periferie)
Anatomia tulpiniiStructura primară a tulpinii de diocotiledonate
Secţiune prin tulpina cu structură primară la albăstrele (Centaurea cyanus)
Secţiune prin tulpina cu structură primară la brusture (Arctium lappa)
Structura primară a tulpinii de monocotiledonate : exemplificare la porumb (Zea mays)
Structura primară a tulpinii de monocotiledonate
Secţiune prin rizomul de lăcrămiore (Convallaria majalis)
Trecerea de la structura primarǎ la cea secundarǎ a
tulpinii
Schemǎ a tulpinii cu structurǎ secundarǎ
Tulpina de dicotiledonate ierboase cu structură secundară. Exemplificare la mentă
(Mentha piperita)
Tulpina de dicotiledonate ierboase cu structură secundară.
Exemplificare la pelin (Artemisia absinthium)
Tulpina de dicotiledonate ierboase cu structură secundară. Exemplificare la coada-
şoricelului (Achillea millefolium)
Structura secundară a tulpinii de pin
Inele anuale în lemnul de pin :lemn de primăvară şi lemn de toamnă
Tulpina de tei (Tilia tomentosa) cu structura secundară
Tulpina de tei (Tilia tomentosa) cu structura secundară
• Sectiune transversala prin ramura de tei de trei ani: ep - epiderma; s - suber; f - felogen; fd - feloderm; sc.p - scoarta primara; f.f.p - fibre floematice primare; p.d - parenchim de dilatare a razei medulare; l.s - floem secundar; f.f - fibre floematice din liberul secundar; c - cambiu; l.t - lemn târziu; l.p - lemn timpuriu; i.a - inel anual; r.m - raza medulara; xl - xilem primar; m - maduva (dupa Komarov, V. L., 1949, modificat)
Duramen şi alburn
• Dupǎ o anumitǎ perioadǎ, vasele lemnoase îşi diminueazǎ funcţia de transport şi devin nefuncţionale, fiind obturate de tile.
• Acestea sunt excrescenţe veziculoase ale celulelor parenchimatice din jurul traheelor, ce traverseazǎ peretele acestora şi se dilatǎ în interiorul lor.
• Tilele opresc pǎtrunderea apei şi a ciuprecilor patogene în vase, determinând o conservare bunǎ şi o rezistenţǎ superioarǎ.
• La rândul sǎu, parenchimul lemnos este impregnat cu taninuri şi rezine.
Duramen şi alburn
Cu înaintarea în vârsta, cele mai multe specii de arbori formeaza în xilemul secundar doua zone distincte una periferica, din inele anuale recente de culoare deschisa, ce reprezinta alburnul si o zona centrala, inactiva fiziologic, de culoare închisa, duramenul.
TULPINI CU PRINCIPII ACTIVE
Scorţişoara: Cinnamomi cortex
• Scortisoara măcinată, sub formă de baton sau ca ulei esenţial, stimuleaza memoria, incetinestecaderea parului şi ne ajuta sa scapam de kilogramele in plus. • Fiind unul din alimentele cele
mai bogate in antioxidanti ne mentine tineretea si combate stresul. Recent s-a descoperit ca scortisoaraechilibrează glicemia, stimulând insulina şi joaca şi un rol important în prevenirea diabetului
Principiul activ al scortisoarei este uleiul volatil care poate ajunge la randamente de 1-2%,functie de originea geografica ,specia si varietatea de cultura.Alaturi de fractiunea volatila,scoartele mai contin 2-3% tanin, rezine, amidon, glucide simple si mucilagii.
Equiseti herba (Equisetum arvense) (fam. Equisetaceae)
.• Caractere macroscopice: tulpini sterile, • ramuri simple neramificate, • aspre la pipait; frunze concrescute.• Culoare: ramuri si tulpini verde; frunze bruna.• Gust: particular.• Miros: nu are.• Compozitie chimica:
saponine triterpenice (equisetonina)
flavonoide (izocvercitrina, luteolinglucozida, apigeninglucozida, naringenina)
10 % compusi anorganici (acid salicylic din care 20 % sub forma solubila)
Actiune: diuretica
hemostatica (metroragii, menoragii, epistaxis)
FRANGULAE CORTEX(Rhamnus frangula)
(Rhamnus frangula)• Arbust care creste in zonele cu umiditate crescuta, pe marginea
raurilor, in luminisuri si cranguri. Scoarta este lucioasa, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior cu pete alb-cenusii. Scoarta de crusin contine principii active; glicozide antrachinonice, diantrona, aglicon frangulaemodol, principii amare, alcaloizi peptidici, saponina, siterol, flavone, tanozide, minerale, mucilagii, rasini.
• Substantele active din scoarta de crusin au actiune coleretica, colagoga si purgativa.
• Uz intern:• - coaja - constipatie, afectiuni hepato-biliare, obezitate, celulita,
tulburari de circulatie, paraziti intestinali, hemoroizi - sub forma de infuzie, decoct.Uz extern:
• - coaja - hemoroizi, plagi atone, piodermita, scabie, chelbe - sub forma de comprese, bai locale
• Contraindicatii:- Coaja nu se consuma in stare cruda, pentru ca determina reactii adverse violente: varsaturi, diaree sanguinolenta,colici severe.
BIBLIOGRAFIE • Andrei M “Anatomia plantelor”
• Edit. Did. si Ped. Bucuresti 1978• Craciunas Mihai “Note de curs”• Sibiu 2011• Deliu Cornelia “Morfologia si anatomia plantelor vol. I si
II” • Presa Universitarã clujeanã, Cluj-Napoca.• Hutira Maria “Lucrãri practice de morfologia si
anatomia plantelor “• Baia Mare 1993• Grintescu I “Botanica”• Editura stiintificã si enciclopedicã, Bucuresti 1985• Marian Monica “Morfologie si anatomie vegetalã,”• Ed. Risoprint, Cluj Napoca 2003• Neamtu Elena “Farmacognozie speciala”
• -Note de curs
• Oroian Silvia “Botanica Farmaceutica”• Edit Univ de Medicina si Farmacie Targu Mures• Serbãnescu-Jitariu Gabriela, Toma C, “ ‘Morfologia si anatomia olantelor”• Edit. Didacticã si pedagogicã, Bucuresti 1980,• Serbãnescu-Jitariu Gabriela et. col. “Practicum de biologie vegetala”• Ed.Ceres Bucuresti 1983.
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA