TULPINA

Tulpina sau axa caulinara este unul

dintre organele vegetative ale plantei, alaturi de radacina si frunze, cu geotropism negativ, de forma cilindrica, cilindro-conica, cu simetrie radiara.

Prezinta noduri si internoduri, muguri frunze. Exista si tulpini subterane. Rolul sau este de a asigura transportul sevei brute dinspre

rãdãcinã spre frunze si a sevei elaborate în sens invers. În plus are o functie mecanicã servind ca suport pentru

sustinerea aparatului foliar si orientarea frunzelor în pozitie optimã fatã de luminã, sustinerea florilor, fructelor si semintelor.

• Formarea tulpinii este• pornita • odata cu constituirea• embrionului, • dar se dezvolta mai ales • dupa germinarea semintei, • astfel ca o plantula are• tulpina cu ax hipocotil si ax epicotil

Mugurele este un ax în formare, cu internoduri înca scurte, purtator de primordii si acoperit cu solzi protectori (catafile)

Mugurii ce nu pornesc în primavara anului urmator formarii lor se numesc muguri dorminzi (proventivi), iar cei ce nu provin din primordii de muguri, ci din cambiu, felogen ori din alte tesuturi se numesc muguri adventivi. Dupa dispunere pe ax, se deosebesc muguri

alterni, opusi, verticilati (mai multi, în verticil, la un nod) si seriali (mai multi, suprapusi, la un nod, ca la caprifoi). Dupa organele care rezulta: foliari, florali, micsti.

Dupa forma mugurii pot fi: globulari ( ± sferici),ovoizi, conici si fusiformi, iar

Dupa organele ce vor rezulta: muguri foliari, florali si micsti.

Ramificarea tulpinii

• Ramificarea monopodiala: pe axul principal, ce are crestere nedefinita, se formeaza ramuri de ordinul I si ele cu crestere nedefinita, iar pe acestea ramuri de ordinul II s.a.m.d. (ca la rasinoase, fag, stejar, frasin etc.).

• Ramificarea simpodiala• Are loc prin cresterea definita a tulpinii principale si a

ramurilor, astfel ca, astfel ca de fiecare data alungirea este continuata de mugurele axilar imediat subterminal (ca la tei, alun etc.); drept consecinta tulpina si ramurile sale sunt constituite dintr-o suprapunere de segmente de un ordin din ce în ce mai mare.

• Ramificatia dichotomica

Tipuri de ramuri• Exista ramuri care asigura marirea coroanei si care

sunt caracterizate prin internoduri lungi. Ele sunt numite macroblaste. Pe acelasi exemplar se afla si ramuri cu internoduri foarte scurte, purtatoare de flori sau uneori (ca la larice) de frunze îngramadite; acestea sunt numite microblaste.

• În terminologia forestiera acceptia lujerului este ca parte de ramura (cu frunze si flori) crescuta în ultimul an, dar, prin extindere, s-a ajuns la termenii lujer de doi ani sau lujer de trei ani.

Tipuri de tulpină, după poziţia ocupată în spaţiu

Tulpina ortotropă (erecta) la Tulpină plagiotropă laValeriana officinalis Lysimachia nummularia

Tipuri de tulpină, după poziţia ocupată în spaţiu

Tulpini volubile la Tulpini agăţătoare laConvolvulus arvensis (volbură) Vitis vinifera (vita de vie)

• Dupa impartirea in noduri si internoduri

Tulpini supraterane nearticulate Se caracterizează prin internodii foarte scurte şi ca urmare frunzele sunt foarte apropiate

unele de altele. Ex.: CAUDEX – tulpină scurtă, cărnoasă, neramificată, cu o rozetă de frunze la bază şi o durată de vegetaţie de mai mulţi ani (plurienală). Caudex-ul se termină printr-o axă floriferă articulată. Ex.: SEMPERVIRUM TECTORUM (agave).

STIP-tulpina este inalta si poarta in varf un buchet de frunze: palmieri, ferigi arborescente

Tipuri de tulpini ierboase nearticulate

Caudex la agave

Tulpini supraterane articulate

Tipuri de tulpini ierboase

Caulis la mentă

Tipuri de tulpini ierboase articulate

Scap la ciubotica cucului

Tipuri de tulpini ierboase articulate

Calamus la pipirig

Tipuri de tulpini lemnoase: arbori

Pinus maritima

Tipuri de tulpini lemnoase: arbuşti

liliac (Syringa vulgaris)

Tipuri de tulpini lemnoase: subarbuşti

salvie lavandă

Tipuri de tulpini lemnoase: liane

iederă (Hedera helix)

Tipuri de tulpini lemnoase: stipes

curmal(Phoenixdacylifera)

Tulpini asimilatoare

Filocladii la ghimpe(Ruscus aculeatus)

Tulpini asimilatoare: cladode la grozamă (Genistella sagittalis)

Tulpini asimilatoare: tulpini virgate la coada calului

Tulpini metamorfozate aeriene: tulpini tuberizate, transformate in spini, in carcei; stoloni

Tulpini metamorfozate subterane: rizomi - la Iris germanica

Tulpini metamorfozate subterane: tuberculi - la cartof

Tulpini metamorfozate subterane: bulbi - la ceapă, crin

Tulpini metamorfozate subterane: bulbo-tubercul la brânduşa de toamnă

(Colchicum autumnale)

Anatomia tulpinii

Schema unei tulpini cu structurǎ primarǎ. Striaţiile reprezentând lemnul primar aratǎ sensul de dezvoltare al

vaselor (protoxilem cǎtre centru, metaxilem cǎtre periferie)

Anatomia tulpiniiStructura primară a tulpinii de diocotiledonate

Secţiune prin tulpina cu structură primară la albăstrele (Centaurea cyanus)

Secţiune prin tulpina cu structură primară la brusture (Arctium lappa)

Structura primară a tulpinii de monocotiledonate : exemplificare la porumb (Zea mays)

Structura primară a tulpinii de monocotiledonate

Secţiune prin rizomul de lăcrămiore (Convallaria majalis)

Trecerea de la structura primarǎ la cea secundarǎ a

tulpinii

Schemǎ a tulpinii cu structurǎ secundarǎ

Tulpina de dicotiledonate ierboase cu structură secundară. Exemplificare la mentă

(Mentha piperita)

Tulpina de dicotiledonate ierboase cu structură secundară.

Exemplificare la pelin (Artemisia absinthium)

Tulpina de dicotiledonate ierboase cu structură secundară. Exemplificare la coada-

şoricelului (Achillea millefolium)

Structura secundară a tulpinii de pin

Inele anuale în lemnul de pin :lemn de primăvară şi lemn de toamnă

Tulpina de tei (Tilia tomentosa) cu structura secundară

Tulpina de tei (Tilia tomentosa) cu structura secundară

• Sectiune transversala prin ramura de tei de trei ani: ep - epiderma; s - suber; f - felogen; fd - feloderm; sc.p - scoarta primara; f.f.p - fibre floematice primare; p.d - parenchim de dilatare a razei medulare; l.s - floem secundar; f.f - fibre floematice din liberul secundar; c - cambiu; l.t - lemn târziu; l.p - lemn timpuriu; i.a - inel anual; r.m - raza medulara; xl - xilem primar; m - maduva (dupa Komarov, V. L., 1949, modificat)

Duramen şi alburn

• Dupǎ o anumitǎ perioadǎ, vasele lemnoase îşi diminueazǎ funcţia de transport şi devin nefuncţionale, fiind obturate de tile.

• Acestea sunt excrescenţe veziculoase ale celulelor parenchimatice din jurul traheelor, ce traverseazǎ peretele acestora şi se dilatǎ în interiorul lor.

• Tilele opresc pǎtrunderea apei şi a ciuprecilor patogene în vase, determinând o conservare bunǎ şi o rezistenţǎ superioarǎ.

• La rândul sǎu, parenchimul lemnos este impregnat cu taninuri şi rezine.

Duramen şi alburn

Cu înaintarea în vârsta, cele mai multe specii de arbori formeaza în xilemul secundar doua zone distincte una periferica, din inele anuale recente de culoare deschisa, ce reprezinta alburnul si o zona centrala, inactiva fiziologic, de culoare închisa, duramenul.

TULPINI CU PRINCIPII ACTIVE

Scorţişoara: Cinnamomi cortex

• Scortisoara măcinată, sub formă de baton sau ca ulei esenţial, stimuleaza memoria, incetinestecaderea parului şi ne ajuta sa scapam de kilogramele in plus. • Fiind unul din alimentele cele

mai bogate in antioxidanti ne mentine tineretea si combate stresul. Recent s-a descoperit ca scortisoaraechilibrează glicemia, stimulând insulina şi joaca şi un rol important în prevenirea diabetului

 Principiul activ al scortisoarei este uleiul volatil care poate ajunge la randamente de 1-2%,functie de originea geografica ,specia si varietatea de cultura.Alaturi de fractiunea volatila,scoartele mai contin 2-3% tanin, rezine, amidon, glucide simple si mucilagii.    

Equiseti herba (Equisetum arvense) (fam. Equisetaceae)

.• Caractere macroscopice: tulpini sterile, • ramuri simple neramificate, • aspre la pipait; frunze concrescute.• Culoare: ramuri si tulpini verde; frunze bruna.• Gust: particular.• Miros: nu are.• Compozitie chimica:

saponine triterpenice (equisetonina)

flavonoide (izocvercitrina, luteolinglucozida, apigeninglucozida, naringenina)

10 % compusi anorganici (acid salicylic din care 20 % sub forma solubila)

Actiune: diuretica

hemostatica (metroragii, menoragii, epistaxis)

FRANGULAE CORTEX(Rhamnus frangula)

(Rhamnus frangula)• Arbust care creste in zonele cu umiditate crescuta, pe marginea

raurilor, in luminisuri si cranguri. Scoarta este lucioasa, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior cu pete alb-cenusii. Scoarta de crusin contine principii active; glicozide antrachinonice, diantrona, aglicon frangulaemodol, principii amare, alcaloizi peptidici, saponina, siterol, flavone, tanozide, minerale, mucilagii, rasini.

• Substantele active din scoarta de crusin au actiune coleretica, colagoga si purgativa.

• Uz intern:• - coaja - constipatie, afectiuni hepato-biliare, obezitate, celulita,

tulburari de circulatie, paraziti intestinali, hemoroizi - sub forma de infuzie, decoct.Uz extern:

• - coaja - hemoroizi, plagi atone, piodermita, scabie, chelbe - sub forma de comprese, bai locale

• Contraindicatii:- Coaja nu se consuma in stare cruda, pentru ca determina reactii adverse violente: varsaturi, diaree sanguinolenta,colici severe.

BIBLIOGRAFIE • Andrei M “Anatomia plantelor”

• Edit. Did. si Ped. Bucuresti 1978• Craciunas Mihai “Note de curs”• Sibiu 2011• Deliu Cornelia “Morfologia si anatomia plantelor vol. I si

II” • Presa Universitarã clujeanã, Cluj-Napoca.• Hutira Maria “Lucrãri practice de morfologia si

anatomia plantelor “• Baia Mare 1993• Grintescu I “Botanica”• Editura stiintificã si enciclopedicã, Bucuresti 1985• Marian Monica “Morfologie si anatomie vegetalã,”• Ed. Risoprint, Cluj Napoca 2003• Neamtu Elena “Farmacognozie speciala”

• -Note de curs

• Oroian Silvia “Botanica Farmaceutica”• Edit Univ de Medicina si Farmacie Targu Mures• Serbãnescu-Jitariu Gabriela, Toma C, “ ‘Morfologia si anatomia olantelor”• Edit. Didacticã si pedagogicã, Bucuresti 1980,• Serbãnescu-Jitariu Gabriela et. col. “Practicum de biologie vegetala”• Ed.Ceres Bucuresti 1983.

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA ACORDATA