turism iasi

8/10/2019 turism iasi

1/52

Muzeul Literaturii Romne IaiAdresa: Iai, str. V. Pogor, nr. 4, 700110;Adresa web:http://muzeulliteraturiiiasi.ro/

Persoana de contact:Anca Maria Buzea, ef serviciu muzee;

Telefon: 0232/ 410 340,0747499400; 0747054499;

E-mail: [email protected], [email protected];

Scurt istoric al instituieiMuzeul Literaturii Romane Iai a fost infiinat, ca instituie cu personalitate juridic, in toamnaanului 1990, prin desprinderea din Complexul Muzeal Naional "Moldova. In cei 19 ani deexisten ai Muzeului Literaturii Romane Iai, s-a dovedit c principiul specializrii, atunci candeste aplicat consecvent, poate da rezultate foarte bune. Instituia a crescut de la 10 la 12 muzee;personalul a crescut de la 70 la 91 de angajai; rezultatele cercetrilor specialitilor notri(reeditri, ediii de documente coresponden manuscrise) sunt bine cunoscute; mai multe

cldiri din categoria monumentelor istorice au fost restaurate; patrimoniul artistic i culturalieean, Iaul insui, este mai bine cunoscut in ar prin expoziiile noastre itinerante; fonduriledocumentare, bunurile de patrimoniu cultural naional din Iai sunt promovate i cunoscutedatorit participrii specialitilor notri la congrese, simpozioane, sesiuni de comunicri.Cele 12 muzee literare ieene reprezint o carte de vizit care onoreaz i oblig in acelai timp:- Muzeul "Ion Creang-Bojdeuca - deschis in 1918, primul muzeumemorialliterar din ar;- Muzeul "Vasile Alecsandri- Mirceti - deschis in 1928;- Muzeul "Vasile Pogor- deschis in 1968;- Muzeul "Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul - deschis in 1970;- Muzeul "Mihai Codreanu - deschis in 1970- Muzeul "Otilia Cazimir - deschis in 1972;

- Muzeul "Mihail Sadoveanu - deschis in 1980;- Muzeul "G. Toparceanu - deschis in 1985;- Muzeul "Mihai Eminescu - deschis in 1989;- Muzeul "Neculai Gane - deschis in 1993;- Muzeul "C. Negruzzi- Trifeti - deschis in 1995.Colecia "Istoria Teatrului Romanesc( fostulMuzeu Vornic Vasile Alecsandri , cunoscut caMuzeul Teatruluideschis in 1976. Cldirea a fostretrocedat i dezafectat in anul 2008, iar expoziia a fost regandit pentru spaiul de la etajulMuzeului "M. Eminescu) inaugurat in 2008;

Muzeul Vasile Pogor, Muzeul Ion Creang (Bojdeuca), Muzeul Mihai Codreanu, MuzeulOtilia Cazimir, Muzeul Sfntul Ierarh Dosoftei, Muzeul Nicolae Gane, Muzeul GeorgeToprceanu, Muzeul Mihail Sadoveanu, Muzeul Constantin Negruzzi Hermeziu, Trifeti,Muzeul Vasile Alecsandri Mirceti, Muzeul Mihai Eminescu i Colecia Istoria TeatruluiRomnesc (Parcul Copou):

A. Taxa de intrare:

Expoziiile permanente: 3 lei/persoan
http://muzeulliteraturiiiasi.ro/http://muzeulliteraturiiiasi.ro/http://muzeulliteraturiiiasi.ro/http://muzeulliteraturiiiasi.ro/


2/52

Expoziiile tematice temporare: 3 lei/persoan

B. Taxa de intrare cu reducere:

Grupuri de peste 12 persoane de studeni i pensionari:



Elevi (individual i n grupuri legitimai cu carnetul de elev):

Expoziiile permanente: 1leu/persoan

Expoziiile tematice temporare: 1 leu/persoan

C. GRATUITI:precolari, veterani de rzboi, persoane cu handicap i nsoitorii lor, copiidin casele de asisten social, lucrtori actuali i pensionari din reeaua muzeal naional,

membrii Uniunii Scriitorilor, persoanele prevzute n contractele de colaborare ncheiate ntre

Muzeul Literaturii Romne Iai i alte instituii sau societi comerciale.

Fotografierea i filmarea, n interes personal, sunt permise numai n spaiile extramuzeale. Pentru fotografieri i filmri interioare se va solicita acordul direciunii M.L.R. (prin serviciul

Secretariat de la Muzeul Vasile Pogor):

- tax filmare 25 lei/30 min.

- tax foto 10 lei/aparat

- tax foto/filmare ce necesit racordare la sursa de energie electric 100 lei/or

Muzeul Memorial Poni - Cerntescu

Adresa: Str. Mihail Koglniceanu nr. 7BAdresa web:http://www.palatulculturii.ro/muzeuponi.htm

Tel.: 0232/267759

E-mail: [email protected]

Scurt istoric al instituiei:Casa din strada M. Koglniceanu nr.7B din Iai, care adpostete astzi Muzeul "Poni-Cerntescu, inaugurat la 7 noiembrie 1991, a fost construit in anul 1839 de ctre mitropolitul

Veniamin Costachi. Aici a locuit, incepand din anul 1880, profesorul Petru Poni i familia sa, iarmai tarziu academicianul Radu Cerntescu. In anul 1918, a adpostit coleciile BiblioteciiAcademiei Romane i a servit ca loc de intalnire pentru o seam de personaliti ale vieiitiinifice i culturale de la mijlocul secolului al XIX-lea i inceputul secolului al XX-lea.Posibilitatea inaugurrii casei-muzeu s-a datorat in special donaiilor (din anii 1974, 1990)oferite Complexului Naional Muzeal "Moldova Iai de ctre d-na prof. Florica Mageru,nepoata savantului Petru Poni, constand in obiecte de mobilier, diplome, medalii, tablouri iobiecte personale aparinand familiei Petru Poni.
http://www.palatulculturii.ro/muzeuponi.htmhttp://www.palatulculturii.ro/muzeuponi.htmhttp://www.palatulculturii.ro/muzeuponi.htmhttp://www.palatulculturii.ro/muzeuponi.htm


3/52

Expoziia de baz este amenajat in ase camere i conserv mrturii ale vieii i operei tiinificeale membrilor familiei Petru Poni, precum i a unor importante personaliti din domeniulchimiei ieene.

Porgram vizitare:

Mari - Duminic: ntre orele 10.00 - 17.00Luni - nchis.

Prebilete:Bilet de intrare cu pre ntreg: 8 LeiBilet de intrare cu reducere 50%: 4 Lei (pensionari)

Bilet de intrare cu reducere 75%: 2 Lei (elevi, studeni, posesori de carduri EURO 26 cuvrsta pn la 30 ani)Bilet de intrare gratuit: delegaii oficiale, angajaii reelei muzeale,precolari, elevi pn la 18ani n perioada vacanelor, elevii i studenii din afara granielor - bursieri ai Romniei, persoanecu disabiliti, grupuri organizate de elevi, studeni, militari n termen n prima mari din lun,

toate categoriile de vizitatori de Ziua Naional a Romniei i de Ziua Internaional aMuzeelor.

Muzeul ,,Vasile Pogor

Adresa: Str. V.Pogor, nr.4

Telefon 0232/213210, 0232/145760

Web:http://muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee.php?muzeuIDa1

Program de vizitare:

Mari - Duminica 10.00 - 17.00

Luni inchis

Descriere personalitate


4/52

Vasile Pogor s-a nscut la data de 20 august 1833 in oraul Iai, ca fiu al comisului V. Pogor i al Zoei

Cerchez. A studiat la pensionul Malgouverne din oraul Iai, dup care (din anul 1849) i-a continuat

studiile secundare, apoi cele juridice la Paris. Dup revenirea sa in ar, a intrat in magistratur, lucrand

ca membru la Tribunalul Iai (1857-1858) i la Curtea de Apel Iai (din 1859). A participat la coaliia

politic care a complotat pentru detronarea lui Alexandru Ioan Cuza. Dup schimbarea regimului politic,

Vasile Pogor este numit ca prefect al judeului Iai (februarie 1866) i deputat in Adunarea Constituantdin 1866. A deinut apoi funcia de prim-preedinte al Curii de Apel Iai (1869-1870, 1875-1876).

Intr in politic, ca membru al gruprii "junimiste". Dup ce o scurt perioad deine funcia de ministru

al cultelor i instruciunii (20 aprilie - 23 mai 1870), Vasile Pogor va fi ales in mai multe randuri ca primar

al municipiului Iai (februarie 1880 - 26 aprilie 1881, 7 iunie 1888 - 7 iunie 1891, 30 mai 1892 - 11

noiembrie 1894). Ulterior, Vasile Pogor a fost i deputat, devenind din anul 1891 membru fondator al

Partidului Constituional ("junimist").

Scurt istoric

Tatl junimistului, vornicul Vasile Pogor, construiete o nou cas in 1850 (pe vechile temelii ale caselor

familiilor Coroi i Cerchez), dup cum ne spune inscrisul de pe piatra de temelie gsit in 1995 cu prilejul

lucrrilor de restaurare. Acesta este edificiul in care, dup 1863 (data fondrii "Junimii") s-au inut,

vreme de dou decenii, binecunoscutele edine junimiste. Iacob Negruzzi nota, vorbind despre

inceputurile Junimii: "se fcuse obiceiul ca duminica dup prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu i

Pogor s ne adunm la acesta din urm pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se inuse". Aici,

la aceste intilniri, s-au format istorici, filosofi, scriitori, critici literari precum: Eminescu, Creang,

Caragiale, Slavici, Xenopol, Lambrior, Gane, ContaTot aici i-a inceput existena, in 1867, revista

"Convorbiri literare".

In 1874 a fost gzduit in frumoasa reedin, gratuit, de Vasile Pogor junimistul, dup revenirea de la

Viena, timp de citeva luni, poetul Mihai Eminescu.

Urmrind destinul casei, amintim faptul c, imobilul vindut in 1901 de Vasile Pogor, atrecut in

proprietatea principesei Moruzzi i a fiului ei, istoricul i profesorul Gh. I Brtianu. Dup plecarea lui Gh.

I. Brtianu la Bucureti, in 1938, casa este inchiriat Rezidenei Regale din Iai. In timpul celui de-al

doilea rzboi mondial, casele "Pogor" sint sediu al comandamentelor trupelor sovietice. Dup 1945,

adpostesc o seam de instituii, respectiv birouri CFR, coal de partid i SANEPID, pin in anul 1968,

cind autoritile locale decid fondarea Muzeului de literatur din Moldova, secie a Complexului Muzeal

Iai. In anul 1990, Muzeul de literatur al Moldovei devine Muzeul Literaturii Romane, instituie

autonom avind in coordonare 12 muzee i case memoriale literare ieene.

In 1994 au fost finalizate lucrrile de consolidare i restaurare ale subteranelor - vestigii datind inc din

secolul al XVII-lea. Aceste hrube au avut multiple destinaii printre care: spaiu de tezaurizare, de

depozitare, de refugiu. Familiile Coroi, Cerchez (tatl i fiul), Pogor (tatl i fiul), Princepesa Moruzzi i


5/52

istoricul Gh. I. Brtianu au dezvoltat pe trei nivele actualele pivnie. Spturile arheologice au revelat

locuine subterane (bordeie de secolele XV-XVI).

A. Taxa de intrare:


Expoziiile tematice temporare

(i camera de rariti Muzeul Vasile Pogor): 3 lei/persoan




Expoziiile tematice temporare (i camera de rariti Muzeul Vasile Pogor): 2 lei/persoan


Expoziiile permanente: 1 leu/persoan

Expoziiile tematice temporare (i camera de rariti Muzeul Vasile Pogor): 1 leu/persoan

C. GRATUITI: precolari, veterani de rzboi, persoane cu handicap i nsoitorii lor, copii din casele de

asisten social, lucrtori actuali i pensionari din reeaua muzeal naional, membrii Uniunii

Scriitorilor, persoanele prevzute n contractele de colaborare ncheiate ntre Muzeul Literaturii Romne

Iai i alte instituii sau societi comerciale.

Fotografierea i filmarea, n interes personal, sunt permise numai n spaiile extramuzeale.

Pentru fotografieri i filmri interioare se va solicita acordul direciunii M.L.R. (prin serviciul




- taxfoto/filmare ce necesit racordare la sursa de energie electric 100 lei/or


6/52

Muzeul ,,Sfntul Ierarh Dosoftei Mitropolitul

imagini: 1 2 3 4 5 6

Adres: Str. A. Panu, nr.54

Telefon: 0747499403

Web: http://muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee.php?muzeuIDa4


Mari - Duminic 10-17

Luni inchis

Descriere personalitatea

Dimitrie Baril, cunoscut mai ales pe numele monahal Dosoftei, (n. 26 octombrie 1624, Suceava - d. 13

decembrie 1693, la Zolkiew, in Polonia, azi Nesterov, Ucraina) a fost un crturar roman, mitropolit al

Moldovei, poet i traductor. In 2005 Biserica Ortodox Roman l-a proclamat sfant.

Clugrit la Probota (c. 1648), sub numele Dosoftei, a fost ales episcop la Hui (1658 - 1660) i Roman

(1660 - 1671), apoi mitropolit al Moldovei (1671-1674 i 1675 - 1686). In toamna anului 1686, datoritevenimentelor politice din acea vreme, a fost dus in Polonia de otile regelui Jan Sobieski, unde a rmas

pan la sfaritul vieii.

A fost unul dintre cei mai mari crturari din istoria roman, fiind primul poet naional, primul versificator

al Psaltirii in tot Rsritul ortodox, primul traductor din literatura dramatic universal i din cea

istoric in romanete, primul traducator al crilor de slujb in romanete in Moldova, primul crturar

roman care a copiat documente i inscripii, unul dintre primii cunosctori i traductori din literatura

patristic i post patristic i care a contribuit la formarea limbii literare romaneti.

Scurt istoric

Casa "Dosoftei" este muzeul care se ocup, in cadrul Muzeului Literaturii Romane, de literatur roman

veche. Ea se afl in cea mai veche parte a oraului, in preajma curii domneti, astzi vis-a-vis de biserica

Domneasc i Palatul Culturii (Complexul Naional Muzeal "Moldova") i nu departe de Biserica "Trei

Ierarhi" - sediu al primei tiparnie din Moldova in perioada lui Vasile Lupu i a lui Varlaam. Cldirea

actualului muzeu este considerat una dintre cele mai vechi construcii din Iai, fiind atestat


7/52


8/52

A. Taxa de intrare:









Expoziiiletematice temporare: 1 leu/persoan











Muzeul ,,Vasile Alecsandri

imagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9


9/52

Adresa: Comuna Mirceti, Jud. Iai



Mari - Duminic: 10-17

Luni inchis


Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821, Bacu; d. 22 august 1890, Mirceti, judeul Iai) a fost poet,

dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, membru fondator la Academiei

Romane, creator al teatrului romanesc i a literaturii dramatice in Romania, personalitate marcant a

Moldovei i apoi a Romaniei de-a lungul intregului secol al XIX-lea. A fost unul dintre fruntaii micrii

revoluionare din Moldova, redactand impreun cu Koglniceanu i C. Negri Dorinele partidei naionale

din Moldova, principalul manifest al revoluionarilor moldoveni. In 1854 apare sub conducerea sa

Romania literar, revist la care au colaborat moldovenii C. Negruzzi, M. Koglniceanu, Al. Russo, dar i

muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu. In 1859 este numit de domnitorul Al. I. Cuza

ministru al afacerilor externe; va fi trimis in Frana, Anglia i Piemont pentru a pleda in scopul

recunoaterii Unirii. Primete Premiul Academiei pentru Literatur in 1881. In 1863 ia natere la Iai

societatea Junimea, al crui membru onorific a fost pan la sfaritul vieii. In anul 1867 este ales

membru al Societii literare romane, devenit Academia Roman.

Scurt istoric

Numindu-se adesea "sihastrul de la Mirceti", Alecsandri s-a mutat din vechea cas printeasc din Iai,

in casa construit intre anii 1861-1867 sub supravegherea soiei sale, Paulina Alecsandri.

Aici a trit pin la moarte i tot aici i-a scris o mare parte a operei.

Casa a fost deschis publicului in 1928 cu sprijinul Academiei Romane.

Prin intreaga construcie, prin cele cinci incperi vizitabile i holul generos, casa pstreaz o ambian

puternic reverberant, inscriindu-se in tipologia "locuinelor portret".

Manuscrise, cri in ediie princeps, reviste, fotografii, tablouri,obiecte ilustreaz aspecte importante

din opera i viaa lui Alecsandri.


10/52

Mrturii privind copilria, studiile la Paris, inceputurile teatrului romanesc, perioada descoperirii

"nestematelor din popor", romanticul episod al iubirii Alecsandri-Elena Negri, revoluia de la 1848,

exilul, Unirea de la 1859, cstoria, Rzboiul de Independen de la 1877, participarea la concursul de la

Montpellier - intiiul premiu internaional de poezie acordat unui poet roman, legtura sa cu "Junimea" i

"Convorbiri literare", colaborrile la revistele "Dacia literar", "Foaie pentru minte, inim i literatur",

relaia Alecsandri-Eminescu i numeroase alte momente se regsesc in expoziia permanent.

Impresioneaz in mod deosebit atmosfera de epoc din incperile in care sint expuse mobile, obiecte de

care s-a slujit - suvenire adunate prin cltoriile sale, cufrul de voiaj intrebuinat in perioada in care era

ministru plenipoteniar al Romaniei in Frana (1885-1890), cutia cupei acordat pentru Cintecul Gintei

Latine, bicornul, divanul turcesc etc.

In parcul din curtea casei se afl mausoleul scriitorului, construit de Academia Roman in 1928, dup

proiectul arhitectului Ghica-Budeti i pictat de Paul Molda in stitul vechilor ctitorii voievodale din

Moldova.

A. Taxa de intrare:















11/52







Muzeul ,,Constantin Negruzzi

imagini: 1 2 3 4 5 6 7

Adresa: Hermeziu - Trifeti, judeul Iai

Telefon 0232/144675




Luni inchis

Descrierea personalitii

Constantin (Costache) Negruzzi (1808, satul Hermeziu, judeul Iai 24 august 1868) a fost un om politic

i scriitor roman din perioada paoptist. i-a inceput invtura in grecete cu unul din dasclii greci

mai cu renume pe atunci in Iai. Izbucnind revoluia din 1821, a fugit in Basarabia cu tatl su. La

Chiinu face cunotin cu poetul rus Pukin, care-i deteapt gustul pentru literatur i cu un emigrant

francez de la care ia lecii de limba i literatura francez. Dupa moartea tatlui su, intr copist lavisterie, incepand astfel viaa politic, cum fceau toi fiii de boieri pe atunci. In acest timp public

cateva traduceri de poezii (Mnemon de Voltaire, Prostia Elenei de Marmontel), i cateva nuvele, care

fcur mult efect. Indemnat de scrierile patrioilor de peste muni, studie istoria i ddu la lumin

Aprodul Purice ca un fel de protestare indirect la adresa domnului i boierilor din timpul su. In 1840

este ales primar al oraului Iai. Negruzzi nu ia parte la micarea din 1848 i mult timp rmane retras din

afacerile statului, reintrand numai mai tarziu ca judector, camembru in Divanul domnesc (1857) i


12/52

apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanelor, ca deputat i ca epitrop la Sf.

Spiridon.

Scurt istoric

In imediata vecintate a Prutului, la Hermeziu, com. Trifeti, jud. Iai, la circa 40 de km. de municipiul Iai

se afl conacul familiei Negruzzi. Casa a aparinut mai intii lui Dinu Negru - tatl scriitorului, primit ca

zestre, in 1807, cind se cstorete cu Sofia Hermeziu -, apoi fiului acestuia Constantin. De aceast cas

ii leag numeleciteva nume de rezonan ale culturii romaneti: Constantin Negruzzi (1808-1868),

membru al Academiei Romane chiar de la infiinare, preedinte al Eforiei Iailor, director, in citeva

rinduri, al Visteriei Moldovei, efor al colilor, codirector al Teatrului Naional (impreun cu M.

Koglniceanu i V. Alecsandri), ministru al finanelor, printele nuvelei istorice romaneti (Alexandru

Lpuneanu); Iacob Negruzzi (1842-1932), scriitor, preedinte i vicepreedinte al Academiei Romane,unul din cei cinci fondatori ai Societii "Junimea", secretar perpetuu al "Convorbirilor literare", mai bine

de un sfert de veac; Leon C. Negruzzi (1840-1890), scriitor, fost primar i prefect de Iai; generalul Mihai

L. Negruzzi (1873-1958), memorialist, fost primar de Iai irezident al inutului Prut, in 1938; Ella L.

Negruzzi (1876-1949), prima femeie avocat din Romania; Leon (Bob) M. Negruzzi, scriitor de limb

francez, tradus i la noi, el insui traductor in francez a numeroase pagini de lite-ratur romaneasc,

impreun cu urmaii acestora, dintre care unii locuiesc astzi in ar (Irina Fotiade) sau in Germania

(Ioanna Rosetti i fiica acesteia Catinca Gherghel), in Frana (Dana Petrior-Konya), acestea fiind i

principalele donatoare.

Casa, inaugurat ca muzeu la 7 octombrie 1995, i-a avut ca oaspei, de-a lungul timpului, pe MihalacheSturdza, Al. I. Cuza, V. Alecsandri, M. Koglniceanu, P. P. Carp, majoritatea scriitorilor junimiti i reputai

actori ai Teatrului Naional ieean, muzicieni ca Eduard Caudella, in prezena cruia cei doi frai, Leon i

Iacob, cintau la pian i flaut.

Muzeul Literaturii Romane din Iai a restaurat casa in anii 1993-1995, reconstituind muzeografic viaa i

activitatea acestei familii de crturari.

In aceste locuri pot fi admirate i alte construcii ale membrilor familiei: biserica, coala (ctitorit de

Iacob in 1870 i vizitat de M. Eminescu - revizor colar in 1875), sediul vechii primrii, precum i plopii

bicentenari ocrotii etc.

Muzeul a fost nominalizat intre altele 65 din intreaga Europ, de ctre Fundaia EMYA din Bristol pentru

Premiul Muzeului European al anului 1996.


13/52

A. Taxa de intrare:




















Bojdeuca ,,Ion Creang

imagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Adresa: Iai, Str. Simion Brnuiu, nr.4


14/52


Telefon: 0232115515

Program de vizitare: Mari - Duminica 10.00 - 17.00


Ion Creang s-a nscut la 1 martie 1837. Prinii si sunt tefan a lui Petrea Ciubotariul i Smaranda, iar

el a mai avut inc apte frai.

In 1847 incepe coala de pe lang biseric din satul natal. Fiu de ran din Humuleti, estepregtit mai

intai de dasclul din sat, dup care mama sa il incredineaz bunicului su, David Creang, care-l duce pe

valea Bistriei, la Broteni. In 1853 este inscris la coala Domneasc de la Targu Neam, sub numele

tefnescu Ion. Dup dorina mamei, el este inscris la coala catihetic din Flticeni, unde apare sub

numele de Ion Creang. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursulinferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi de la Socola.

Se insoar la Iai, cu Ileana. La 19 decembrie 1860 soia sa nate un biat, Constantin.

In 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu

Maiorescu.

Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv din randurile

clerului.

Intre 1883 i 1889 a fost bolnav de epilepsie. Ion Creang moare pe data de 31 decembrie 1889, in casasa din cartierul icu.

Scurt istoric

"Bojdeuca de casuta" cum o numeste insusi Ion Creanga (1 martie 1837 - 31 decembrie 1889), construita

inainte de anul 1850, in mahalaua Ticau, "ce-i mai zic si Valea Plingerei", a devenit muzeu memorial

(primul muzeu memorial de literatura din Romania) la 15 aprilie 1918.

Casuta de pe strada Ticaul de Sus nr. 4 l-a gazduit pe Ion Creanga din vara anului 1872, dupa ce fusese

raspopit. Humulesteanul s-a mutat aici, in camera din dreapta, avind-o ca vecina, in cealalta camera, pe

Ecaterina Vartic.

Toate Povestile si Amintirile din copilarie au fost scrise in Bojdeuca din Ticau. In anul 1876, o jumatate

de an, Mihai Eminescu a locuit aici, traind "fara pic de ginduri rele" impreuna cu Creanga, cu personajele

lui, viata adevarata pe care o visa. In bucatarie se afla cuptorul cu hornul asemanator celui de la casa

parinteasca din Humulesti, masuta de lemn cu trei picioare, cuptorul, icoana - amintire de la mama sa,


15/52

portretul Tincai Vartic si alte obiecte memoriale originale. In camera de lucru pot fi revazute masa de

lucru, cu pagini scrise de Creanga, lampa, tocul, calimara, nisipernita, scrinul amintind de cel al lui

Eminescu, "biblioteca, portretul original pictat de V. Musnetanu, precum si multe alte obiecte originale.

Cerdacul din spatele Bojdeucii, de unde Creanga si Eminescu priveau dealurile Ciric si Sorogari, dar si "pe

cerul plin cu minunatii",aminteste aceasta tulburatoare prietenie. Aici petreceau cei doi ceasuri fara

pereche, aici Eminescu povestea lui Creanga "atitea lucruri frumoase frumoase

Cladirea care adaposteste Expozitia documentara Viata si opera lui Creanga, biblioteca si fondul

documentar constituit la 15 aprilie 1918, ca si amfiteatrul in aer liber (proiect realizat de arhitectul

iesean Virgiliu Onofrei) au fost construite in perioada 1984-1989 si inaugurate la 11 iunie 1989.

Cel mai vizitat muzeu din Iasi, Bojdeuca "Ion Creanga, se infatiseaza vizitatorilor din tara si strainatate

nu ca o arhiva, ori ca o colectie de documente vechi, originale, ci ca o sinteza vie, ca o oglinda moderna a

vietii si operei unui mare creator roman si a lumii romanesti si europene in care a trait Ion Creanga,

contemporan cu noi.

A. Taxa de intrare:
















16/52






Bojdeuca ,,Ion Creang

imagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Adresa: Iai, Str. Simion Brnuiu, nr.4


Telefon: 0232115515

Program de vizitare: Mari - Duminica 10.00 - 17.00


Ion Creang s-a nscut la 1 martie 1837. Prinii si sunt tefan a lui Petrea Ciubotariul i Smaranda, iar

el a mai avut inc apte frai.

In 1847 incepe coala de pe lang biseric din satul natal. Fiu de ran din Humuleti, este pregtit mai

intai de dasclul din sat, dup care mama sa il incredineaz bunicului su, David Creang, care-l duce pe

valea Bistriei, la Broteni. In 1853 este inscris la coala Domneasc de la Targu Neam, sub numele

tefnescu Ion. Dup dorina mamei, el este inscris la coala catihetic din Flticeni, unde apare sub

numele de Ion Creang. Dup desfiinarea colii din Flticeni, este silit s plece la Iai, absolvind cursul

inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi de la Socola.

Se insoar la Iai, cu Ileana. La 19 decembrie 1860 soia sa nate un biat, Constantin.

In 1864, Creang intr la coala preparandal vasilian de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu

Maiorescu.

Dup ce timp de 12 ani este dascl i diacon la diferite biserici din Iai, este exclus definitiv din randurile

clerului.


17/52

Intre 1883 i 1889 a fost bolnav de epilepsie. Ion Creang moare pe data de 31 decembrie 1889, in casa

sa din cartierul icu.

Scurt istoric

"Bojdeuca de casuta" cum o numeste insusi Ion Creanga (1 martie 1837 - 31 decembrie 1889), construita

inainte de anul 1850, in mahalaua Ticau, "ce-i mai zic si Valea Plingerei", a devenit muzeu memorial

(primul muzeu memorial de literatura din Romania) la 15 aprilie 1918.

Casuta de pe strada Ticaul de Sus nr. 4 l-a gazduit pe Ion Creanga din vara anului 1872, dupa ce fusese

raspopit. Humulesteanul s-a mutat aici, in camera din dreapta, avind-o ca vecina, in cealalta camera, pe

Ecaterina Vartic.

Toate Povestile si Amintirile din copilarie au fost scrise in Bojdeuca din Ticau. In anul 1876, o jumatate

de an, Mihai Eminescu a locuit aici, traind "fara pic de ginduri rele" impreuna cu Creanga, cu personajele

lui, viata adevarata pe care o visa. In bucatarie se afla cuptorul cu hornul asemanator celui de la casa

parinteasca din Humulesti, masuta de lemn cu trei picioare, cuptorul, icoana - amintire de la mama sa,

portretul Tincai Vartic si alte obiecte memoriale originale. In camera de lucru pot fi revazute masa de

lucru, cu pagini scrise de Creanga, lampa, tocul, calimara, nisipernita, scrinul amintind de cel al lui

Eminescu, "biblioteca, portretul original pictat de V. Musnetanu, precum si multe alte obiecte originale.

Cerdacul din spatele Bojdeucii, de unde Creanga si Eminescu priveau dealurile Ciric si Sorogari, dar si "pe

cerul plin cu minunatii",aminteste aceasta tulburatoare prietenie. Aici petreceau cei doi ceasuri fara

pereche, aici Eminescu povestea lui Creanga "atitea lucruri frumoase frumoase

Cladirea care adaposteste Expozitia documentara Viata si opera lui Creanga, biblioteca si fondul

documentar constituit la 15 aprilie 1918, ca si amfiteatrul in aer liber (proiect realizat de arhitectul

iesean Virgiliu Onofrei) au fost construite in perioada 1984-1989 si inaugurate la 11 iunie 1989.

Cel mai vizitat muzeu din Iasi, Bojdeuca "Ion Creanga, se infatiseaza vizitatorilor din tara si strainatate

nu ca o arhiva, ori ca o colectie de documente vechi, originale, ci ca o sinteza vie, ca o oglinda moderna a

vietii si operei unui mare creator roman si a lumii romanesti si europene in care a trait Ion Creanga,

contemporan cu noi.

A. Taxa de intrare:





18/52












Pentru fotografieri i filmri interioare se va solicita acordul direciuniiM.L.R. (prin serviciul





Muzeul ,,Mihail Sadoveanu

imagini: 1 2 3 4

Adres: Iai, Str. Aleea Sadoveanu, nr.12

Telefon: 0747499408





19/52

Luni inchis

Descrire personalitate

Prinii lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia i Profira Ursache, fatde rzei. Se stabilete la Bucureti, in 1904, se cstorete, i va avea unsprezece copii. Colaboreaz la

revista Smntorul, dar se va simi mai apropiat spiritual de revista care aprea la Iai, Viaa

Romaneasc. In anul 1919 editeaz, impreun cu Tudor Arghezi, la Iai, revista Insemnri literare. Devine

membru al Academiei Romane in 1921. In 1928 publica povestirea Hanul Ancuei, aparinand perioadei

de maturitate a scriitorului. In anul 1936 Mihail Sadoveanu, George Toparceanu, Mihai Codreanu i

Grigore T. Popa scot, incepand cu luna ianuarie, revista lunar Insemnri ieene. In anul 1948 public

romanul Puna Mic,iar un an mai tarziu in 1949, Mihail Sadoveanu este ales preedinte al Uniunii

scriitorilor. Caiva ani mai tarziu, in 1952 public romanul istoric Nicoar Potcoav, capodoper a

geniului. In 1954 public volumul Aventur in lunca Dunrii. In anul 1955, scriitorului i se confer titlul de

Erou al Muncii Socialiste. Mihail Sadoveanu se stinge din via in data de 19 octombrie 1961, fiind

inmormantat alturi de Eminescu i Caragiale.

Scurt istoric

Principalele date referitoare la istoricul Casei de la Copou - devenit celebr datorit personalitilor

care au ctitorit-o i care au locuit-o de-a lungul anilor - ne sunt furnizate de istoricul Dan Bdru,

cercettor al trecutului Iailor. Apelm, deci, la sursa cea mai autorizat. "La 1834 nu se afla inc pe

acest loc decat o vie a agi Koglniceanu in mijlocul vechilor podgorii ale Iailor, despre care se

pomenete in cronici, cci rzboaiele nu le-au ocolit i nu o dat s-au dat lupte printre vii. Mihail

Koglniceanu avea in ora o cas spaioas, care mai exist i astzi; dar el a hotrat s dea curs fanteziei

sale i s-i cldeasc o vil in mijlocul podgoriei, aproape la porile Iailor. i tot el este acela care a avut

ideea s ridice turnul in patru muchii din care cuprinzi cu vederea Moldova cu tot latul ei, din valea

Prutului i pan la Ceahlu.

(...) la 1856 vila era infiinat de mai muli ani. Lovit de una din acele jene financiare strigtoare care

erau lucru curent la el, fostul adjutant domnesc o dduse cu chirie. ... Cand Mihail Sadoveanu a dobandit

proprietatea la 1919, impreuncu fratele su Vasile, vila nu se afla in special in interior, in infiarea

exact in care fusese cldit. Mihail Koglniceanu o vanduse in cele din urm bancherului milionar i

baron austriac Neuschotz, care a infrumuseat-o, introducand parchete instelate, precum i ferestre iui aduse de la Viena. Pe acestea din urm, Neuschotz n-a uitat c se cuvenea s le orneze cu cate o

coroan de baron; iar aceste embleme, Sadoveanu s-a grbit s le inlture, la randul su. i tot din

timpul lui Neuschotz este i sala de baie de patrician roman, in plci de faian, cu mica ei piscin

ingropat in planeu.


20/52

... Intamplarea a voit ca Mihail Sadoveanu s peasc in noua sa cas de la Copou, in 1919, intr-un

moment in care George Enescu era pe punctul de a se deslipi de o reedin care ii devenise drag i in

care compusese i cantase timp de trei ani, cand se stabilise momentan in Iai de pe urma celui dintai

rzboi mondial. Vreme de mai multe luni de zile, Euterpe i Erato au prezidat deci amandou intr-o

aceeaicas. In cele din urm ins, muza lui Mihail Sadoveanu a rmas s stpaneasc singur i timp de

dou decenii a vieuit nestingherit in acest cadru, inspirandu-l pe cel mai mare prozator al poporului

nostru. In 1947, Mihail Sadoveanu a donat domeniul Institutului de Agronomie din Iai. Castelul cu turn

cunoate acum o nou etap a istoriei sale. Dar nimeni i nimic nu ar izbuti vreodat s alunge din

aceste locuri umbrele luminoase chemate la via de uriaul maestru al literaturii romaneti i nscute

nemuritoare."

La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoate momentul srbtoresc al inaugurrii sale ca Muzeu

Memorial "Mihail Sadoveanu". Sunt prezeni la festivitate: fiica scriitorului, Profira Sadoveanu, soia sa,

Valeria Sadoveanu, I.P.S. Teoctist, Mitropolitul Moldovei i Sucevei scriitori i oameni de cultur,

oficialiti din Iai, un numeros public. Gazde sunt muzeografii Muzeului Literaturii Romane din Iai, cei

care, cu efort i struin, au dat cldirii destinaia i infiarea de astzi. Alturi de ei, domnulConstantin Mitru, cumnatul i secretarul marelui scriitor, fr iniiativa i contribuia cruia acest lca al

memoriei noastre culturale poate c n-ar fi existat. Ansamblul sculptural (autor Dan Covtaru) din

grdina muzeului pstreaz cu pioenie urna funerar cu rmiele pmanteti ale Valeriei Sadoveanu.

Dorina scriitorului de a-i afla odihna venic in acest loc nu s-a infptuit inc. Reamintim cuvintele sale,

rostite la 6 februarie 1938, cu prilejul conferirii de ctre Universitatea ieean a titlului de doctor

"honoris causa": "Oriunde m-ar purta valurile vieii, dumneavoastr tii c m intorc aici aa cum albina,

dup ce exploreaz campia i cerul, se intoarce la roiul su, fr de care nu poate tri. Ndjduiesc ca i

popasul meu din urm, cel definitiv, tot aici va fi. Doresc ca acest popas s fie cat mai intarziat, surprizele

existenei i fragilitatea fiinei noastre l-ar putea face, ins, i foarte apropiat."

A. Taxa de intrare:








21/52

Elevi (individual i n grupurilegitimai cu carnetul de elev):













Muzeul ,,George Toprceanu

imagini: 1 2 3

Adresa: Iai, Str. Ralet, nr. 12



Mari - Duminic 10.00 - 17.00

Luni inchis


George Topirceanu (n. 21 martie 1886, Bucureti - d. 7 mai 1937, Iai) a fost poet, prozator, memorialist

i publicist roman, membru corespondent al Academiei Romane din 1936. Urmeaz coala primar la

Bucureti (1893 - 1895) i la Suici, judeul Arge, unde prinii se stabilesc o vreme, apoi liceul la


22/52


23/52

urma ciubotelor de iuft ale diaconului Creang, urmele atitor oameni iubii de altdat, cum s nu-mi

plac?"

A. Taxa de intrare:









Expoziiiletematice temporare: 1 leu/persoan












24/52

Muzeul ,,Mihai Codreanu (Vila Sonet)

imagini: 1

Adresa: Iai, Str. Rece, nr.5

Web: http://muzeulliteraturiiiasi.ro/muzee.php?muzeuIDa12

Telefon 0232/117664


Mari - Duminic: 10-17

Luni inchis


Mihai Codreanu (n. 25 iulie 1876, Iai - d. 23 octombrie 1957, Iai) a fost un poet roman, membru

corespondent al Academiei Romane (1942). A fost director la Teatrul Naional din Iai (1919-1923);

profesor i rector (1933-1939) al Conservatorului de Art Dramatic din Iai; director la revista

"Insemnri ieene.

Debuteaz in lumea literar cu versuri in "Lumea ilustrat (1891).

Volumele sale de poezii sunt: "Diafane" (1901), "Din cand in cand (1903), "Statui (1914), "Canteculdeertciunii (1921), "Turnul din filde (1929), "Statui. Sonete i evadri din sonet (1939).Este cel mai

prolific sonetist roman.

Scurt istoric

Mihai Codreanu s-a nscut in iulie 1876 la Iai, ora in care ii va petrece cea mai mare parte a vieii.

Primele poezii publicate dateaz din perioada in care Codreanu frecventa cursurile Liceului Naional din

Iai. Inc de pe acum se poate observa influena adou mari nume asupra creaiei sale literare, i

anume, Eminescu i Baudelaire. Acetia pot fi identificai drept mentori spirituali ai poetului de maitarziu.

Dei se inscrie la Facultatea de Drept din Iai urmand astfel profesia tatlui, Codreanu nu renun la

activitatea literar i la pasiunea pentru scris. Dimpotriv, asist in paralel la cursuri din cadrul

Conservatorului de Muzic i Art Dramatic din aceeai localitate. Ulterior, ii va perfeciona

cunotinele in acest domeniu participand la numeroase prelegeri atat in ar cat i in strintate.


25/52

Dup cum am menionat deja, Codreanu continu s scrie i pe perioada studeniei, primul volum -

,,Diafane" - vzand lumina tiparului imediat dup terminarea facultii, in 1901. In acelai an debuteaz

i ca traductor cu opera ,,Martira" de Jean Richepin. Lucrarea care ins ii confirm valoarea in aceast

nou postur este traducerea piesei ,,Cyrano de Bergerac" de Edmund Rostand. Aceasta a fost

considerat a fi cea mai bun traducere in limba roman, poetul fiind recompensat i de ctre Direcia

Naional a Teatrelor.

Pasionat de literatura francez, el a continuat activitatea de traductor i de promotor al acesteia. In

acelai timp, cu mari inclinaii spre teatru, s-a implica i in procesul de punere in scen a unora din

piesele autorilor francezi.

A colaborat cu diverse publicaii ale vremii, trimiand spre tiprire numeroase versuri, articole, traduceri

i comentarii literare. Dintre diferitele edituri cu care a colaborat, editura revistei ,,Viaa romaneasc" a

fost cea care a publicat cel mai important volum de sonete al su intitulat ,Statui". Cuprinzand un

numr de 99 de sonete, acest volum l-a consacrat pe Codreanu drept cel mai important sonetist roman.

Activitatea sa literar a fost recunoscut la nivel.

La un moment dat, din motive de sntate, Mihai Codreanu a renunat la a profesa avocatura i s-a

dedicat exclusiv activitii literare i carierei didactice. Dup ce in tineree Codreanu urmase cursurile

Conservatorului din Iai, la maturitate ajunge profesor in cadrul aceluiai Conservator de Muzic i Art

Dramatic, la catedra de ,,Dicie, citire expresiv, critic, psihologie teatral i scenic". Mai tarziu, a fost

i la conducerea acestuia.

De asemenea, Mihai Codreanu s-a remarcat i ca director al Naionalului ieean, urmandu-i in funcie

bunului su prieten Mihail Sadoveanu. Dei pasionat de teatru, Codreanu nu a urcat pe scen decat o

singur dat, in stagiunea 1912-1913, in piesa ,,Martira". Tracul excesiv il va ine in spatele luminii

reflectoarelor.

In anul 1921, odat cu apariia unui alt volum de sonete - ,,Cantecul deertciunii" - activitatea lui Mihai

Codreanu a fost recunoscut i pe plan internaional. Ministerul Instruciunii Publice din Frana l-a numit

Cavaler al Academiei Franceze in semn de recunotin pentru implicarea sa in activitatea de promovare

a culturii franceze. Mai tarziu, tot in semn de recunotin din partea Franei, a fost decorat i cu Ordinul

Naional al Legiunii de Onoare.

Spre sfaritul vieii, Codreanu s-a gsit in imposibilitatea de a-i mai scrie singur poeziile. Semnele bolii

manifestate din tineree s-au accentuat pan cand, la btranee, Codreanu i-a pierdut in totalitate

vederea. Activitatea de creaie a continuat ins, poemele fiindu-i aternute pe hartie de prieteni

apropiai iar, in ultima perioad de secretara sa.

Mihai Codreanu a murit in 1957 la varsta de 81 de ani in locuina sa din Iai. Este vorba despre casa care

astzi gzduiete Muzeul ,,M. Codreanu", o cas inchinat sonetului precum a fost i viaa poetului.


26/52


27/52

Adresa: Iai, Str. Otilia Cazimir, nr.4

Telefon: 0232/115231




Luni inchis


Era cel de-al cincilea copil al invtorului Gheorghe Gavrilescu. i-a petrecut copilria in satul natal i ainceput s scrie poezii de cand era mic. A urmat cursurile liceale i universitare la Iai, ora in care i-a

petrecut intreaga via. A debutat in anul 1912 in revist "Viaa romaneasc, in care ii va tipri

majoritatea scrierilor. Intre anii 1937-1947 a indeplinit funcia de inspector al teatrelor din Moldova.

Prinii ii spuneau in copilrie Luchi. Din proza sa autobiografic "A murit Luchi aflm c numele de

Luchi dispare odat cu intrarea in coal, cand fetia a crescut i a devenit elev.

In copilrie a simit lipsa prietenilor de joac, dup cum ea insi mrturisete: "Am fost o feti tare

cuminte. Toi erau mai mari decat mine. M jucam singur. M sfiam de toi. Uneori cantam. Alteori

priveam gazele, psrile, cand se topeau zpezile.

Otilia Cazimir iubea copiii i a inceput s realizeze creaii literare pentru ei.

La revista "Viaa romaneasc l-a cunoscut pe George Toparceanu. Intre ei s-a legat o strans prietenie i

o adevrat poveste de dragoste.

Scurt istoric

Alexandra Gavrilescu (Casian) s-a nscut la 12 februarie 1894, in localitatea Cotul Vameului, undeva

aproape de Roman. Era cel mai mic copil din cei cinci cii a avut familia invtorului Gh. Gavrilescu. In

1898 se stabilesc definitiv la Iai, cumprind o cas in cartierul Beilicului, pe strada Bucinescu.

Cursurile primare le urmeaz la coala Domneasc, dup care devine elev la Liceul Oltea Doamna. Din

aceast perioad dateaz i primele incercri literare. In 1912 trimite revistei "Viaa Romaneasc" o

poezie (Noapte), textul nefiind semnat. Intuind talentul acestei anonime (deocamdat) poete, G.

Ibrileanu i M. Sadoveanu sviresc un insolit "botez" literar, numind-o Otilia Cazimir. Leag prietenii


28/52

sincere, durabile cu G. Ibrileanu i M. Sadoveanu, cu Demostene Botez i M. Codreanu, cu fraii Ionel i

Al. O. Teodoreanu dar, mai ales, cu G. Topirceanu.

Creaia literar a Otiliei Cazimir, desfurat peo perioad de aproape aizeci de ani, este de o

remarcabil varietate. Volumele de poezii (Lumini i umbre, Fluturi de noapte, Cintec de comoar,

Licurici etc.), proz (Din intuneric. Fapte i intimplri adevrate, Grdina cu amintiri), un vodevil(Unchiul din America), numeroase articole incluse in revistele sau ziarele vremii, proz memorialistic

(Prietenii mei scriitori) la care se adaug, ca o incununare, literatura pentru copii (Jucrii, A murit Luchi,

Baba Iarna intr-n sat, Albumul cu poze) completeaz profilul unei scriitoare ce i-a fcut din neodihn

un mod de a exista. In chip firesc, i se decerneaz, in 1937, Premiul Naional pentru poezie.

Casa in care a locuit i a creat Otilia Cazimir a devenit muzeu memorial in 1972.

Biroul la care scria Otilia Cazimir este plin de manuscrise. Climara, ochelarii i alte obiecte personale par

c o ateapt. Biblioteca abund in cri cu dedicaii. Portrete ale sale sau peisaje din zona Bucinescu,

realizate de pictori din coala ieean, precum Victor Mihilescu-Craiu, Nicolae Constantin .a. dau

msura preuirii de care se bucura Otilia Cazimir in rindul artitilor plastici.

Acum, la crucea dintre milenii, poeta se afl printre noi mai mult ca niciodat. Chiar dac in 1967 a

urmat drumul Eternitii, ea i-a lsat inima florilor i sufletul "uitat pe undeva, pe-aici".

A. Taxa de intrare:











29/52






Pentru fotografieri i filmriinterioare se va solicita acordul direciunii M.L.R. (prin serviciul





Muzeul ,,Mihai Eminescu

imagini: 1 2 3

Adresa: Iai, Parcul Copou

Telefon: 0747499405




Luni inchis


Mihai Eminescu (nscut ca Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoani sau Ipoteti - d. 15 iunie

1889, Bucureti) a fost un poet, prozator i jurnalist roman, socotit de cititorii romani i de critica literar

drept cel mai important scriitor romantic din literatura roman, fiind supranumit i "luceafrul poeziei


30/52

romaneti. Eminescu a fost activ in societatea literar Junimea, i a lucrat ca redactor la Timpul, ziarul

oficial al Partidului Conservator. A publicat primul su poem la varsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat s

studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au

fost daruite Academiei Romane de Titu Maiorescu, in sedinta din 25 ianuarie 1902. Eminescu a fost

internat in 3 februarie 1889 la spitalul Mrcua din Bucureti i apoi a fost transportat la sanatoriul

Caritas. In data de 15 iunie 1889, in jurul orei 4 dimineaa, poetul a murit in sanatoriul doctorului uu.In 17 iunie Eminescu a fost inmormantat la umbra unui tei din cimitirul Bellu. A fost ales post-mortem

(28 octombrie 1948) membru al Academiei Romane.

Scurt Istoric

Implinirea a 100 de ani de la trecerea in nefiin a poetului il gsea pe Eminescu fr o cas a sa, la Iai

unde locuise o bun perioad de timp. Ideea se reimpunea cu maxim necesitate. S-a ales aceast datpentru concretizarea ei, nu o cas sau o camer in care Eminescu fusese gzduit, ci locul in care insi

amintirea poetului rmsese in Iai o prezen vie, cotidian i perpetu: Parcul Copou, acest sui-generis

Fontainbleu al Iailor, vechi de peste dou secole, cu arbori seculari, indrgit de Eminescu, in care

trecerea sa pe aici e evocat inc de arborele preferat, teiul, devenit leitmotiv al poeziei sale; teiul lui

Eminescu - Teiul Sfant - pentru cei care vin astzi s se cufunde pentru o clip in rememorri benefice i

in spiritualitatea sa. Inceputul a fost fcut prin deschiderea, intr-o cldire existent in centrul oraului, a

Expoziiei permanente "Mihai Eminescu". Ideea a fost unanim acceptat generand hotrarea unei

construcii noi, cu o arhitectur sugerat de coordonatele creaiei eminesciene, funcional cultural i

muzeal. Transpunerea in proiect a fost incredinat arhitectului Virgil Onofrei.

Cldirea, construit astfel, a fost inaugurat in 1989 ca un omagiu adus poetului la Centenarul morii

sale i este, dup prerea specialitilor in domeniu din Romania, a zecilor de mii de vizitatori din ar i

de peste hotare, care au vzut muzeul Eminescu, un adevrat monument de arhitectur capabil s

evoce prin sine insui dimensiunile creaiei eminesciene. Intrarea in folosin a spaiului destinat

Cafenelei literar-artistice i a slii polivalente, aflat in curs de finalizare, ca i dotarea intregului complex

cu mijloacele tehnice audio-vizuale, va intregi imaginea Centrului Cultural Naional "Mihai Eminescu", in

care deocamdat funcioneaz doar segmentul muzeal, asigurand o cunoatere cuprinztoare, divers i

profund a personalitii i creaiei geniului tutelar al literaturii romane.

Date despre cldire i colectivul muzeului: muzeul este compus din trei sli: dou la parter, Sala

destinului i Sala de art, i una la etaj, Sala prieteniei; colectivul muzeului este format din doi

muzeografi cu studii superioare i trei supraveghetoare cu studii medii.Colecia de carte cuprinde ediii

ale creaiei eminesciene de la prima ediie (1884) pan la ediiile recente, studii monografice privind

viaa poetului, exegeze critice i traduceri ale poeziei lui Eminescu in limbii strine. Piesele importante

din aceast colecie sunt: Mihai Eminescu - Poesii, Ed. Socec, Bucureti, 1884; Mihai Eminescu - Poems

(poezii in limba englez), Ed. Grimm, 1938; Mihai Eminescu - Augsewahlte Gedichte (poezii in limba

german), Timioara, 1932; Mihai Eminescu - Poesies (in limba francez), Bucureti, 1931.


31/52

Colecia de fotografii Eminescu, cuprinde originale i fotocopii ale tuturor fotografiilor legate de viaa i

activitatea lui Eminescu. Piesele importante sunt: Foto M. Eminescu, 1884, Iai, Foto - Nestor Heck.

Colecia de art cuprinde pictur, grafic i sculptur cu referire la Eminescu i creaia sa. Piesele

importante sunt: colecia de grafic inspirat de creaia eminescian, 25 buci, autori: Ligia Macovei,

Done Stan, C. Baciu i alii; M. Eminescu, bust (bronz), R.P. Hette, 1935 i un pian, marca Fr. Ehrbar,

Viena 1873, care a aparinut Aglaei - Drogli Eminovici, sora poetului.

A. Taxa de intrare:




















32/52

- tax foto/filmare ce necesit racordare la sursa deenergie electric 100 lei/or

Muzeul Memorial Mihail Koglniceanu

imagini: 1 2 3

Adresa: Iai, Str. Koglniceanu, nr.11

Tel: 0232.258.422, Fax: 0232.218.383

Web: http://www.muzeul-moldova.ro/



Mari - Duminic, ntre orele 10.00 - 17.00.

Luni: nchis

Scurt istoric

Muzeul Memorial "Mihail Koglniceanu este situat in Iai, pe strada Mihail Koglniceanu, nr. 11, invecintatea Colegiului Naional "Mihai Eminescu.

Inainte de a-i gsi cel mai bun administrator, casa a avut o istorie zbuciumat i plin de evenimente

deosebite. Ilie Koglniceanu, tatl lui Mihail, obine in anul 1818 casele din mahalaua "Muntenimii de

Mijloc, in urma unui schimb operat cu familia Hermeziu. Pentru aceste imobile, ridicate intre anii 1807 -

1808, Mihai Hermeziu primete moia Cogalnic i suma de 4000 de galbeni. Dup 1826, proprietatea se

mrete prin locul cumprat de la Iordache Boian, i va ajunge, douzeci de ani mai tarziu, la o suprafa

de aproximativ 7300 mp. De-a lungul timpului, pe "Ulia din dosulu Bunei Vestiri" s-au ridicat noi

construcii i s-au fcut multe imbuntiri. La comanda lui Koglniceanu, in anul 1888, arhitectul Carol

von Kugler va corecta aspectul arhitectural al casei, dandu-i forma neoclasic pe care o are i astzi

Imobilul a fost martorul primelor frmantri revoluionare paoptiste, a implinirii idealurilor de unitate i

independen pentru care a militat constant Mihail Koglniceanu In calitate de "adiotant domnesc al

domnitorilor Mihail Sturdza i Grigore Alexandru Ghica, proprietarul ii primete aici pe toi

plenipoteniarii puterilor strine, pe conductorii administraiei ruseti, pe membrii partidei unioniste i,

mai tarziu, pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza i pe regele Carol I.


33/52

Dup moartea soului su, in 1891, Ecaterina Koglniceanu, dei bolnav, stpanete casa pan in anul

1907, cand aceasta rmane motenitorilor de drept: Eliza i N. N. Krupenski, Constantin, Lucia, Vasile,

Ioana i Mihail I. Koglniceanu. In anul 1913 ea este cumprat, cu suma de 48.000 lei, de Lucia L.

Bogdan, care din 1918, rmane singura proprietar, prin ieirea din indiviziune a lui Nicolae Krupenski.

Pe parcursul primului rzboi mondial, aici a funcionat Curtea marial militar, a crei activitate a dus ladegradarea imobilului. In anul 1920, fiica lui Mihail Koglniceanu vinde terenul, casele i atenansele

Societii "Ocrotirea Orfanilor de Rzboi pentru suma de 60.000 lei. In anul 1934, SocietateaOcrotirea

Orfanilor de Rzboi se autodizolv i toate imobilele sale sunt transferate ctre Epitropia Institutelor

colare "Gheorghe Marzescu. Activitatea acesteia este intrerupt de cea de-a doua conflagraie

mondial, a crei umbr se las i asupra cldirii, care este afectat in mare parte. In urma demersurilor

profesorului Gheorghe Bileanu, care era preedintele i epitropul acestei instituii, intre anii 1946-1948,

imobilul este reconstruit, pstrandu-i-se forma original. Prin strdania profesorului universitar

Gheorghe Bileanu,casa in care a locuit odinioar Mihail Koglniceanu funcioneaz ca muzeu din anul

1971.

Expoziia actual reconstituie atmosfera unei case boiereti de secol XIX, punand in valoare un bogat

patrimoniu ce se leag in bun msur de numele i familia lui M. Koglniceanu, completand, astfel,

sfera documentar oferit de celelalte muzee de profil din fosta capital a Moldovei.

Piesele de mobilier in stil oriental, cat si cele in stilurile Ludovic al XV-lea i al XVI-lea, vasele din porelan

de Svres, oglinda dorat, tablourile, pianul "Thomashek, obiectele din argint cu monogram, piesele de

mobilier in stil Biedermeier pun in valoare gustul rafinat al proprietarului i ofer vizitatorului argumente

pentru a trece pragul casei "Conului Mihalache.

Instituia organizeaz pe lang activitile specifice muzeului, programe de pedagogie muzel,

simpozioane, lansri de carte, serate muzicale, concerte, spectacole de teatru.

Complexul Muzeal Naional Moldova Iai

imagini: 1 2

Adresa: Piaa tefancel Mare i Sfant nr. 1, IAI , 700023

Adresa web: http://www.muzeul-moldova.ro/

Persoana de contact: Coralia Costa

Tel: 0232/218.383



34/52

Scurt istoric

Complexul Muzeal Naional MOLDOVA are sediul in Palatul Culturii, monument de arhitectur construit

in stil neogotic, intre 1906 - 1925, reprezentand o adevrat emblem a Iaului. Edificiul este creaia cea

mai insemnat a arh. I.D. Berindei. Palatul suprapune, in parte, rmiele vechilor curi domneti

medievale, menionate documentar la 1434 i ale unor palate mai tarzii. Cldirea, inaugurat pe 11

octombrie 1925 a servit drept Palat Administrativ i de Justiie pan in 1955 cand a fost destinat

gzduirii unora din cele mai de seam instituii culturale ale oraului Iai, reunite astzi sub denumirea

de Complexul Muzeal National Moldova Iai.

Complexul muzeal cuprinde patru mari muzee: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul tiinei i Tehnicii

tefan Procopiu, Muzeul Etnografic al Moldovei i Muzeul de Art.Din cadrul complexului face parte i

Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural.

Muzeul Unirii

imagini: 1 2 3

Adresa: Iai, Str. Al. Lpuneanu nr. 14

Tel: 0232.314.614, Fax: 0232.218.383


Web: http://www.muzeul-moldova.ro/

Scurt istoric

Muzeul Unirii este situat in centrul oraului, pe strada Lpuneanu nr.14 i cuprinde un valorospatrimoniu de istorie modern.

Cldirea muzeului constituie ea insi, primul si cel mai important exponat de muzeu. Chiar golit de orice

mobilier, edificiul constituie un punct de atracie. Pledeaz in acest sens vechimea construciei, stilul

arhitectonic, aezarea in peisajul urban i cu precdere destinul istoric de excepie, casa fiind reedina

domnitorului Alexandru Ioan Cuza i a regelui Ferdinand.


35/52

Construit la inceputul secolului al XIX-lea in stil neoclasic, casa trece, de-a lungul primei jumti a

secolului al XIX-lea, in proprietatea mai multor familii boiereti cunoscute din Moldova: Catargi, Paladi,

Cantacuzino - Pascanu, Ghica.

Intre 1859-1862, palatul este inchiriat pentru a servi drept locuin domnitorului Principatelor - Unite,

Alexandru Ioan Cuza. Cei patru ani au fost suficieni pentru ca edificiul s rman in memoria colectivsub numele de "Palatul Cuza.

Timp de peste o jumtate de secol, intre 1886 si 1937, cldirea devine proprietatea Societii Creditului

Urban din Iai.In timpul primului rzboi mondial, cand Bucuretiul este ocupat de trupele germane,

regele Ferdinand Intregitorul i-a stabilit aici cartierul general.

Din anul 1937, edificiul ajunge in posesia statului este declarat monument istoric i se amenajeaz la

etajul casei, la indemnul lui Nicolae Iorga, muzeul "Palatul Cuza-vod.Sub actuala denumire, Muzeul

Unirii, deschis la 24 ianuarie 1959, recent restaurat i reamenajat cuprinde colecii importante privind

istoria Unirii Principatelor Romane

Program vizitare: mari - duminic 10.00 - 17.00

Pre bilet: 6 lei biletul/persoan adult

Palatul Memorial Al. I. Cuza Ruginoasa

imagini: 1 2 3 4 5

Adresa: Loc. Ruginoasa, Com. Ruginoasa, os. Iai - Pacani, Km.60

Tel: 0232.734.087, Fax: 0232.218.383


Web: www.muzeul-moldova.ro

Scurt istoric

Palatul, care astzi adpostete muzeul memorial "Al. I. Cuza", a fost construit in primul deceniu al

secolului al XIX-lea, de vistiernicul Sndulache Sturdza. Lucrrile au fost finalizate in 1855. Cldirea, care

pstreaz i astzi caracteristicile stilului neogotic, inspirat de romantismul german, este de form

ptrat, cu un etaj, fiecare din cele patru faade avand aceleai elemente: peroane largi, balcoane

sprijinite pe lespezi de piatr.


36/52

Distrus in timpul celui de-al doilea rzboi mondial, palatul i-a recptat strlucirea arhitectural i

farmecul specific dup anul 1978, cand a fost restaurat. In anul 1982, aici s-a deschis muzeul memorial

"Al. I. Cuza".

In prezent muzeul este inchis in vederea derulrii programului de restaurare i consolidare a cldirii.

Muzeul Arheologic de sit din Cucuteni

imagini: 1

Adresa: Sat Cucuteni, comuna Cucuteni, jud. Iai

Tel/Fax: 0232.218.383


Scurt istoric

Construcie in situ, de protecie a unui mormant princiar din secolele IV - III a. Chr., adpostete i

elemente de istorie local, precum i vitrine cu piese de arheologie originale datand din perioada culturii

cucuteniene. Situat in marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, in punctul La pietrrie,

necropola tumular daco-getic este datat in secolul al IV-lea a.Chr. i prezint opt tumuli (movilefunerare). Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de ctre arheologi, cea mai mare dintre ele

(movila nr. 2, cu inlimea de 3,30 m i diametrul de 35 m) fiind protejat de o construcie special

ridicat in 1984, cu prilejul centenarului descoperirii culturii Cucuteni. Movila adpostete un fel de

incint de piatr, in form rotunjit, prevzut in partea de SE cu o cale de acces. In cuprinsul incintei s-

au descoperit patru morminte de incineraie, unul principal pentru care s-a ridicat movila i trei

secundare. Modul de construcie al edificiului (fr stalpi de susinere) ce adpostete movila permite o

vedere general asupra tumulului secionat. In luna ianuarie 2010 muzeul este inchis pentru

refacerea expoziiei permanente.

Program vizitare: mari - duminic 10.00-17.00

Pre bilet: 4 lei biletul/persoan adult.


37/52

Muzeul Viei i Vinului din Hrlu

imagini: 1

Adresa:Str. Logoft Tutu Nr. 7,Harlu, jud. Iai

Tel: 0232.720.866, Fax: 0232.218.383


Scurt istoric

Cldirea in care se afl Muzeul Viei i Vinului este situat in oraul Harlu, judeul Iai, strada Logoft

Tutu, nr. 7, in preajma bisericii tefaniene cu hramul Sfantul Gheorghe, nu departe de centrul localitii.

Construcia dateaz de la sfaritul secolului al XVIII-lea i inceputul secolului al XIX-lea i a aparinut unui

urma al logoftului Tutu.

In decursul anilor, construcia a suferit unele modificri, dar nu eseniale. Astfel, in 1875 i-a schimbat

funciunea din reedin boiereasc in sediu al Oficiului Potal.

Construcia i-a meninut aceast destinaie pan in anul 1983, fiind cunoscut de localnici sub

denumirea de Casa Postei. Faptul c este monument istoric atrage trecerea cldirii sub jurisdicia

Primriei oraului Harlu, amenajandu-se aici Muzeul de Istorie si Etnografie. Ca muzeu, a trecut apoi in

subordinea Complexului Muzeal Naional "Moldova din Iai de la data de 22 mai 1990, conform Deciziei

nr. 334 a Prefecturii Judeului Iai.

Program vizitare: mari - duminic 10.00-17.00.

Pre bilet: 6 lei biletul/persoan adult.

Muzeul de Istorie Natural din Iai

imagini: 1

Adresa: Bd. Independenei nr.16, Iasi 6600, Romania

Tel.40 232 201339

Web: http://www.bio.uaic.ro/muzeu/muzeu.html


38/52

Muzeul de Istorie Natural din Iai a fost infiinat la data de 4 februarie 1834, din iniiativa unui grup

restrans de membri ai Societii de Medicii Naturaliti din Iai, in frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe

Asachi, Mihil Zotta, Constantin Sturza i Costachi Negri. Este primul muzeu de acest gen infiinat in

Principatele Romane i, ca instituie cultural, avea drept scop s prezinte publicului din Iai "bogiile

pmantene i subpmantene ale Moldovei, precum i curioziti din alte pri ale lumii".

Solemnitatea inaugurrii Muzeului a avut loc duminic, la casa Bal, de pe ulia Podu Verde, azi

bulevardul Copou. In aceast casa Muzeul a funcionat pan in anul 1838, cand s-a mutat in Sala mare

de la Academia Mihilean.In anul 1840 s-a cumprat pentru Muzeu casa vornicului Costachi Sturza, de

pe ulia Hagioaiei, azi bulevardul Independenei, nr. 16, cldire in care Muzeul, impreun cu Societatea,

ii desfoar activitatea i in prezent. In articolul 5 din Proiectul de cumprare al casei se menioneaz:

"Cumprarea acestei case este destinat special pentru Cabinetul de Istorie Natural sau Muzeu, fiind

fcut intr-un scop al binelui public".

Cldirea, cunoscut i sub denumirea de casa Roset, a fost construit la finele secolului XVIII, in stilneoclasic, cu bolt pentru trsuri, fiind astzi unul din puinele monumente arhitectonice ale Iaului cu o

structur a parterului de boli pe arce.

Pentru a face fa nevoilor crescande ale Muzeului "Departamentul din luntru", prin porunca 11 599

din 16 april 1844, aproba c locul viran de la est de Muzeu s fie amenajat intr-o pia public pentru

desfacerea produselor agricole: fan, fina, miere, vin, lemne de foc, cherestea, etc... Productorii

plteau o tax de care beneficiau Societatea i Muzeul. Piaa public a fost desfiinat in anul 1872,

cand, din iniiativa lui Grigore Cobalcescu i Anastasie Fatu, locul se ingrdete i se organizeaz o mic

Grdin Botanic in care Dimitrie Brandza, conservatorul Muzeului din acea vreme, planteaz diferii

arbori, printre care cei doi stejari seculari, declarai in 1973, Monumente ale Naturii.

Muzeul pstreaz in coleciile sale piese donate la inceputul secolului XIX de ctre mitropolitul Veniamin

Costachi (o colecie de oase de mamut i rinocer paros, gsite agate drept contra greutate la cumpna

unei fantani din Raca, inutul Flticenilor), domnitorul Mihail Sturza (elefantul indian Gaba, achiziionat

contra sumei de 135 de galbeni), Iacob Cihac, aga Alecu Bals, Gheorghe Asachi i alii.

Chiar de la infiinare Muzeul a jucat un rol didactic deosebit de important deoarece coleciile sale erau

folosite ca material didactic la leciile de istorie naturalde la Academia Mihilean. Incepand cu data

de 11 martie 1834 dr. Iacob Cihac a inut in cadrul Muzeului conferine publice, tiprite in anul 1837, in

primul Manual de istorie natural in limba roman, editat la Institutul Albinei din Iai. Acest manual,

impreun cu alte tiprituri ulterioare, a contribuit la formarea terminologiei de specialitate in limba

roman. Tot din aceast perioad dateaz primul herbar al Muzeului, constituit dintr-o colecie de 2844

de plante colectate in anul 1835 de botanistul Iulius Edel i farmacistul Iosef Szabo pe parcursul unei

expediii in zona Moldovei.


39/52

Cabinetul de Istorie Natural devine cunoscut marelui public i prin faptul c, in una din slile lui,

deputaii din Partida Naional, in noaptea de 3/15 ianuarie 1859, auhotrat candidatura colonelului

Alexandru Ioan Cuza la domnia Moldovei.

In sala declarat ulterior "Monument Istoric, printre cei 30 de deputai se aflau cei mai inflcrai

patrioi pentru unirea rilor Romane ca: Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Constantin Rolla,Nicolae Docan, Anastasie Panu, Petru Cazimir, Petru Mavrogheni, Dumitru Miclescu, Constantin Roset

Tetcanu, Nicolae Sutu s.a.

Cea mai complet relatare a evenimentului din noaptea de 3/15 ianuarie 1859 ne-a lsat-o Vasile

Alecsandri intr-o scrisoare ctre fratele su, Iancu Alecsandri, unde subliniaz printre altele, c "nou,

celor adunai aici ni se ddu numele de Gruparea de la elefant.

Sala expune, alturi de obiecte i mobilier cu valoare istoric, portretele celor care au infiinat Muzeul i

Societatea, a personalitilor care au activat la Muzeu de-a lungul timpului: Iacob Cihac, Grigore

Cobalcescu, Anastasie Ftu, Petru Poni, Ioan Borcea, Nicolae Leon, Constantin Motas, Neculai

Macarovici, Constantin Visarion Mandru s.a.

Prin refacerea lui, dupa pierderile suferite in timpul celui de-al doilea rzboi mondial, i ulterior, sub

indrumarea Universitii "Al.I.Cuza muzeul a devenit o instituie cultural de inalt nivel tiinific,

contribuind activ la desfurarea procesului de invatamant biologic de toate gradele. In prezent

coleciile Muzeului numra peste 300 000 exemplare, cele mai valoroase fiind coleciile de Insecte,

Molute, Amfibieni, Reptile, Psri, Minerale i Plante.

Pentru publicul ieean, pentru elevi i studeni, Muzeul de Istorie Natural din Iai este un excelent loc

de recreere i un spaiu de invmant. Coleciile sale tiinifice, biblioteca i laboratoarele sale se

constituie intr-o util baz de studiu pentru toi cercettorii din ar. Amplasat intr-o oaz de verdea ilinite Muzeul v ofer prilejul de a v imbogi sufletul i de a participa la cunoaterea i protejarea

lumii vii.

Grdina Botanic

imagini: 1 2 3 4

Adresa: Str. Dumbrava Roie, Nr. 7-9

Telefon: 0232-201.373, Fax: 0232-201.385


Web: http://botanica.uaic.ro/


40/52

Program de vizitare Grdina Botanic:

Zilnic intre orele 916 (in perioada 1.1128.02)





Program de vizitare Sere:

Mari, joi, vineri, sambt i duminic

Luni, miercuriserele sunt inchise

Scurt Istoric

Existena Grdinii Botanice din Iai areo istorie zbuciumat care a parcurs o perioad de peste un secolpan s ajung aa cum o vedem i o admirm noi astzi.

Alturi de alte prioriti culturale emanate din vechea capital a Moldovei un loc deosebit il ocup i

infiinarea la Iai, in anul 1856, a primei Grdini Botanice din Romania, de ctre medicul i naturalistul

Anastasie Fatu, mare patriot, filantrop i om de cultur. Amplasat pe un teren cumprat din fonduri

proprii in apropiere de Rapa Galben, avea s fie pentru muli ani, pan la moartea marelui carturar, un

important centru cultural pentru tineretul studios din Iai care avea posibilitatea de a studia botanica pe

material viu, dar i un mijloc de instrucie i educaie pentru toi iubitorii naturii.

Iat ce a scris chiar AnastasieFtu in 1870 in prefa la lucrarea "Enumeraiunea specieloru cultivate in

Grdina Botanic din Iai" privind infiinarea i scopurile acestei grdini: "Inc din 1856 am pus

fundamentele unei Grdini Botanice in oraul Iai. Aceast instituie, care la inceput a propit foarte


41/52

incet, fiind redus la propriile mele mijloace, mai tarziu a prosperat mai bine, subvenionat fiind de

Casa Statului i a Comunei Iailor...".

"Fondand aceast grdin mi-am propus a imbunti salubritatea oraului Iai, a indemna pe

"giunimea" studioas la invarea botanicei i a procura iubitorilor de tiine naturale ocaziunea de a

contempla frumuseile naturii in momentele lor de repaus".

Prin eforturile financiare proprii susinute cu intermintenta de autoritile publice, grdina lui A. Fatu a

durat pan la moartea sa (1886), dup care terenul a fost vandut de urmaii acestuia i tot materialul

botanic adunat cu migala de o via, s-a risipit.

Despre prima Grdina Botanic din Romania i intemeietorul ei A. Ftu, ne mai amintete astzi

denumirea a dou strdue din vecintatea fostei grdini: Str. Florilor i Str. A. Ftu, aflate in apropriere

de Rapa Galben.

Stimulat de interesul manifestat fa de grdina lui A. Ftu, Societatea de Medici i Naturaliti din Iai,

infiineaz, in 1873 o a doua Grdin Botanic in jurul sediului acestei societi, actualmente Muzeul de

Istorie Natural. Sarcina organizrii acestei noi grdini este incredinat Dr. Dimitrie Brandza, iar

fondurile necesare au fost furnizate de societate. In cea mai mare parte, plantele acestei Grdini au fost

oferite de ctre A. Ftu din grdina sa sub form de plante vii i semine, aa cum reiese din cererea

acestuia din 11 ianuarie 1873. Parte din plantele sdite de D. Brandza (doi stejari, doi plopi i uncastan

porcesc) mai dinuiesc i astzi in prculeul din curtea Muzeului de Istorie Natural.

In 1870, conducerea Universitii din Iai ia in discuie problema infiinrii unei grdini botanice propriepe terenul din spatele vechii cldiri a Universitii, unde in prezent se gsesc cldirile Institutului de

Medicin i Farmacie. Dup aceast hotrare s-au fcut unele plantri, dar abia in 1876 s-au alocat

fonduri de la buget care au permis o dezvoltare mai ampl a grdinii. Se pare c atat fondurile alocate

cat i spaiul din preajma Universitii nu au fost suficiente pentru a satisface cerinele tineretului de la

Universitate, avand o existen simbolic.

In 1900 la insistenele repetate (inc din 1895) ale Prof. Al. Popovici, Universitatea cere s-i fie cedat

terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru infiinarea unei noi grdini botanice. Demersurile

repetate pentru obinerea fondurilor necesare infiinrii acestei grdini au rmas fr un rspuns

concret. Cu toate c s-a intocmit un proiect de amenajare foarte amnunit, el nu s-a putut finaliza

niciodat din lipsa de fonduri i mai tarziu ca urmare a consecinelor primului rzboi mondial. De acest

proiect ne mai amintete astzi doar strada Botanic din vecinatatea trandului.


42/52

Pentru a satisface cerinele invmantului biologic,in 1921, Prof. Al. Popovici infiineaz o nou grdin

botanic pe terenul din spatele noii cldiri a Universitii cu suprafaa de cca. 1 hectar, pe care se

construiete un mic complex de sere pentru plantele tropicale.

Aceast grdin a servit invmantului botanic ieean timp de peste 40 ani, pin in 1963-1964 cand a

fost mutat pe actualul amplasament din Dealul Copoului. Din aceast ultim gradin botanic se maipstreaz i astzi arborii i arbutii din parcul aflat intre vechea cldire a Universitii, Cantina

studeneasc i cminele studeneti de pe Bd. Copou i o mic ser "turn" in care se cultivau palmieri i

bananieri.

In 1960, cu ocazia srbtoririi centenarului Universitii s-a prezentat situaiaGrdinii Botanice i s-a

ajuns la concluzia c nu mai corespunde cerinelor invmantului, i in 1963 s-a ales ca teren de

amplasare a unei noi grdini botanice in Dealul Copoului pe Str. Dumbrava Roie. S-a elaborat un studiu

tehnico-economic i in urmtorii ani a inceput preluarea terenurilor, organizarea reelei de drumuri i

alei, plantaiile, construcia i popularea serelor, la inceput cu materialele provenite din vechea grdin

botanic.

Suprafeelor de teren preluate iniial li s-au adugat treptat altele, ajungand astzi la aproape 100 de

hectare.

Din anul 2000, Grdina Botanic din Iai este membru fondator al Asociaiei Grdinilor Botanice din

Romania.

Casa Creang

imagini: 1

Adres: Strada Cuza Vod, nr. 51, Cldirea C10, Incinta Mnstirii GOLIA

Telefon: 0332/408.548; Fax: 0332/408.549; Mobil: 0743/899.218

Programul de vizitare a Casei Creang i a Turnului Goliei este:

Luni pn Vineri ntre orele 11.00-17.00

Smbta ntre orele 10.00-14.00

Preul biletelor de vizitare estestabilit astfel:

- pentru grupuri de elevi de minim 10 persoane, preul biletului este de 2 lei/pers.


43/52

- pentru elevi, individual preul biletului este de 3 lei/pers.

- pentru aduli , individual, preul biletului este de 4 lei/pers.

Persoan de contact:

Carmen CHIORCEA - Director Asociaia Centrul de Promovare Turistic Iai


Telefon: 0332/408.548, 0743/899.218

Proiectul este realizat cu susinerea Consiliului Judeean Iai i a Primriei Iai, n colaborare cu Direcia

Judeean pentru Cultur, Culte i Patrimoniu Naional Iai i cu sprijinul Teatrului Luceafrul Iai i al

Muzeului Literaturii Romne.

n Casa Creang s-a recreat un interior rnesc din epoca n care a trit Creang, iar expoziia de

fotografii i marionete se afl n Turnul GOLIA(la primele 2 etaje ale acestui

TEATRE

eatrul Naional Vasile Alecsandri

imagini: 1 2 3 4

Adresa: Iai, Str. Agatha Barsescu nr. 18

Adresa web: www.teatrulnationaliasi.ro

Tel: 0232-267824 ; tel / fax: 0232-254499


Telefon agenia teatral: 0232-255999


44/52

Biletele se pot procura de la Agenia teatral, aflat n Str. tefan cel Mare nr. 4 (lng BCR, n spatele

Cubului), de la casele de bilete ale slilor de spectacol, cu o or naintea nceperii piesei sau online, de pe

siteul www.eventim.ro.

Scurt istoric:

Istoria cldirii Teatrului Naional din Iai, care din 1956 primete numele poetului i omului de teatru

Vasile Alecsandri, este legat de un eveniment mai puin fericit distrugerea vechiului Teatru de la

Copou in urma unui incendiu devastator, in noaptea de 17 spre 18 februarie 1888.

Demersurile pentru construirea noului local de teatru au durat pan in 1894 cand, datorit struinelor

primarului, ale Consiliului comunal, precum i ale deputatului Miltiade Tzoni, este aprobat contractul cu

arhitecii vienezi Fellner i Helmer.Lucrrile de construcie dureaz doi ani i in 1896, la 2 decembrie, in

cadrul unei impresionante ceremonii culturale, are loc solemnitatea predrii cheilor primarului Nicolae

Gane.

Programul serbrilor de inaugurare derulat in zilele de 1 i 2 decembrie a cuprins "Uvertura Naional

de Flechtenmacher, vodevilurile "Muza de la Burdujeni de Costache Negruzzi i "Cinel-cinel de Vasile

Alecsandri i comedia in versuri "Poetul romantic de Matei Millo. Venitul primei seri a fost distribuit

sracilor din Iai, iar venitul seratei a doua a revenit artitilor Societii dramatice din Iai.

Sala Mare cu 750 de locuri organizat in stal, loje ibalcon impresioneaz prin rafinamentul

ornamentelor de inspiraie baroc i rococo.

Cele 1418 lmpi electrice i candelabrul cu 109 becuri din cristal de Veneia lumineaz un teatru cu o

personalitate arhitectonic unic.

Cortina principal, pictat de maestrul vienez Lenz i terminat de unul din discipolii si, este conceput

sub forma unei alegorii a vieii cu cele trei varste in plan central, la dreapta fiind imaginat simbolic

Unirea Principatelor; partea stang pictat de ucenicul lui Lenz este diferit de rest prin stil i culoare.

Plafonul i cortina de fier (sau de incendiu) au fost pictate de Alexander Goltz. Cortina de fier prezint

motive ornamentale dispuse simetric, iar plafonuladevarat oper de art a avut ca tematic

Povestea, reprezentat figurativ prin alegorii paradisiace, nimfe i ingeri incadrai de o stucatur rococo.

Tot pe plafon, deasupra fosei orchestrei, se afl stema celor patru provincii reunite. Spectacolele sunt

susinute in 4 sli proprii: Sala Mare, Sala Teatru (Teatrula Cub), Sala Studio"Teofil Valcu" i Sala Uzinacu Teatru.

Proiecte si colaborri

- SOCIETARII TEATRULUI NAIONAL I ARTA LOR : Portrete ale maturitii artistice in recitaluri actoriceti


45/52


46/52

dintre care unii mai pot fi vzui i astzi pe scena teatrului (Constantin Brehnescu, convertit la regie,

Nicolae Brehnescu, Ion Agachi). Primele reprezentaii au fost gzduite de o sal de cinematograf, intr-un

mic spaiu de pe strada tefan cel Mare, in curtea Bisericii Catolice. In acei ani, repertoriul era constituit

mai ales din poveti populare romaneti, completate, incepand cu cel de al doilea deceniu de activitate,

cu importante titluri de afi ale literaturii universale: "Tartarin din Tarascon" de Alphonse Daudet,

"Cstorie cu de-a sila" de Molire, "Prinesa Turandot" de Carlo Gozzi etc.

In l973, titulatura instituiei se schimb in Teatrul pentru Copii i Tineret, teatrul lrgindu-i aria

repertorial i gam mijloacelor actoriceti, imbinand arta ppureasc cu muzica, poezia, pantomima

i dansul, adresandu-se mai multor categorii de varste. Sunt testate i reprezentaiiin spaii

neconvenionale, care au fost bine receptate de public. O nou generaie de actori s-a format atunci:

Ortansa Stnescu, Constantin Ciofu, Camelia Poenaru, Constantin Amuntencei, Mircea Sava, Doina

Iarcuczewicz, Nina Dimitriu, Liviu Smantanic, Cristina Anca Ciubotaru, creia i s-a adugat una mai

tanr: Dorina Crian Rusu, Liliana Mavri Viorel Varlan, Toma Hogea. Cu ei au lucrat r

turism iasi

Documents

Maramures - Turism

Interconditionarea Formelor de Turism - Turism International Turism de Circumstanta Turism Cultural - Viena

Manager Turism

Oferte turism LITORALUL ROMÂNESC 2016 › user › document › romania › oferta-turism-roma… · Stefan cel Mare 1 | 700124 Iasi | România (+4) 0232 237171 | F (+4) 0232 237790

ROMANIA JUDETUL IASI ROMANIA CONSILIUL JUDETEAN IASI

JUDETUL IASI CONSILIUL JUDETEAN IASI

Proyecto Turism

Natura Turism

La Iasi - Evenimente Iasi, Obiective turistice Iasi

ROMANIA JUDETUL IASI CONSILIUL JUDETEAN IASI

brosura turism

Future mission : IASI-new generation · Future mission : IASI-new generation. Signal/noise. IASI Spectral resolutionIASI-NG Pixel size. IASI and IASI-NG spectrum

RONIANIA JUDETUL IASI CONSILIULJUDETEAN IASI

Hoaleminherasmus Tu of Iasi - Iasi 2011

PROIECT DE HOTARARE · PROIECT DE HOTARARE privind aprobarea incheierii Acordului de Cooperare intre Judetul Iasi din ... sport, educatie turism, accesare de fonduri europene, protectia

Bac 2011 Iasi rezulate Iasi

Turism Teritorial

Conferinţă de - BZI.ro · PDF fileExamenul de titularizare ... GRUPUL SCOLAR ECONOMIC DE TURISM IASI Municipiul Iasi 33 ... membru în Comisia națională de evaluare și elaborare

Turism Europa

Turism Haninge

Turism 2020

turism vitivinicol.docx

Agentia de Turism - SC Turism Magellan SRL

Ecuador turism

Curs2 Turism Turism Durabil Ecoturism

Digital turism - hur påverkar digitalisering turism- och besöksnäring?

3 Turism + forme turism - def

Turism, Turism Rural, Agroturism Concept, Continut

Agentie de Turism - Olimp Turism

Turism Vitivinicol

INFORMAŢII PERSONALE Ilisei Ioana Iasi, Iasi (Romania ...media.lit.uaic.ro/scoala_doctorala/DOCUMENTE/CV drd 19/CV Ioana Ilisei.pdf · INFORMAŢII PERSONALE Ilisei Ioana Iasi, Iasi

Turism Rel

ROMANIA JUDETUL IASI CONSILIUL JUDETEAN IASI Serviciul ... · ROMANIA JUDETUL IASI CONSILIUL JUDETEAN IASI Directia Economic' Serviciul Fonduri Speciale, Sinteza i Recuperari Creante

CLASAMENT COMERł şi TURISM - Ziarul de Iasi · PIESE AUTO IASI SRL Grupa de activit ăŃi: Comer Ń cu piese şi accesorii pentru autovehicule Clasa de m ărime: Microîntreprinderi

REPARTIZAREA CONCURENȚILOR ÎN SĂLI · 2019. 11. 6. · LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC DE TURISM IASI IASI ROMANA TCM 2 4 - 9 SRP 4 5 MUSAT DIANA PETRONELA 9 SERVICII-RESURSE ... LICEUL