Academia de Studii Economice Facultatea de Comert

Valorificarea potentialului turistic al Judetului SIBIU

Autor:Botogan Valentina-Maria-Isabela, grupa 370

Bucuresti, 2011

CUPRINSCapitolul 1. Localizarea si caracterizarea judetului 1.1. Asezare geografica 1.2. Dezvoltare economico-sociala 1.3. Cai de acces Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic al judetului 2.1. Atractii turistice naturale 2.2. Atractii turistice antropice 2.3. Principalele trasee turistice in zona Capitolul 3. Analiza echipamentelor existente 3.1. Unitati de cazare 3.2. Unitati de alimentatie 3.3. Unitati de agrement 3.4 Unitati de tratament Capitolul 4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare 4.1. Numarul turistilor sositi/ Nr innoptari 4.2. Sejurul mediu 4.3. Densitatea turistica 4.4 Coeficientul de utilizare al capacitatii de cazare 4.5 Indicatorii absoluti, relativi, si medii pentru sosirile se turisti in judetul Sibiu 4.6 Metode de previziune Capitolul 5. Propuneri de valorificare

Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea judetului 1.1 Asezare geografica Judetul Sibiu este asezat in sud-vestul transilvaniei, in partea centrala a Romaniei, avand ca vecini judetele: Mures la nord si nord est, Brasov la est, Arges si Valcea la sud si la vest judetele Valcea si Alba. Avand o suprafata de 5.422 kmp, se intinde intre 45 28" si 46 17" latitudine nordica si intre 26 35" si 24 57" longitudine estica, judetul Sibiu ocupa 2,3% din suprafata tarii. Din punct de vedere administrativ, judetul Sibiu este organizat in: doua municipii, din care o resedinta de judet, sapte orase, 53 de comune si 126 de sate. 1.2 Dezvoltare economico-sociala Populaia judeului la recensmntul din 2002 era de 421.724 locuitori , dintre care : 204.977 brbai (48,6%), 216.747 femei (51,4%), cu o densitate medie de 77,6 locuitori/ km Populaie activ: 164.739 din care: ocupat: 145.099, omeri: 19.640 Populaie inactiv: 256.985 din care: elevi/studeni:78.573, pensionari:100.219, casnice: 27.398, ntreinui de alte persoane: 39.127, ntreinui de stat: 2.757, alte situaii: 8.911 Populaia ocupat pe activiti ale economiei naionale: 145.099, din care: agricultur : 16.595, silvicultur, exploatare forestier, vnat: 813, pescuit i piscicultur: 52,industria extractiv: 1.226, industria prelucrtoare: 52.541,energie electric i termic, gaze i ap: 3.712, construcii: 8.170, comer cu ridicata i amnuntul: 15.874 Invatamantul se desfasoara in cele 230 de gradinite, 228 scoli generale, 38 de licee, 24 scoli profesionale, 3 institutii de invatamant superior cu 13 facultati. Din reteaua asezamintelor culturale amintim o filarmonica de stat, un teatru dramatic, un teatru de papusi, 17 muzee, 324 de biblioteci, 17 cinematografe, 14 case de cultura, 150 camine culturale, ansambluri folclorice. Sibiul este unul dintre cele mai dezvoltate judete din tara, in aceasta zona desfasurndu-si activitatea agenti economici din principalele ramuri ale economiei nationale. Restructurarea si modernizarea petrecuta in ultimul deceniu au facut ca industria sa detina primul loc in economia judetului cu o pondere de 38,72% din Produsul Intern Brut, urmata de agricultura, constructii, comert si servicii. Din totalul productiei, mare parte este destinata exportului. La 12.10.2004 erau inmatriculate la Registrul Comertului Sibiu 19.860 firme: 8 regii autonome de stat, 487 societati pe actiuni, 13.978 S.R.L.-uri, 631 S.N.C.-uri, 31 S.C.S.-uri, 69 organizatii cooperatiste , 4656 persoane fizice si asociatii familiale. Dintre acestea 2018 societati sunt cu capital strain - integral sau mixt. Volumul total al capitalului social strain n judetul Sibiu este de peste 80.1 milioane USD si 488 miliarde lei. Pe primele locuri se situeaza investitorii din Germania, Italia, Olanda, Austria, Spania, Franta, Elvetia, Marea Britanie, Grecia, Suedia, Belgia, Luxemburg, Turcia, Portugalia, Insulele Virgine Americane, S.U.A., Danemarca, Ungaria, Slovacia, Insulele Virgine Britanice, Slovenia, Cipru, Liban, Coreea de Sud, Australia, Taiwan, Irak, Siria, Norvegia, Canada, Arabia Saudita Ponderea principalelor sectoare industriale este urmatoarea: Industria extractiva 29,76%, Industria produselor primare 9,80%, Industria energetica 2,34%, Industria metalurgica si a constructiilor metalice11,03%, Constructia de masini, utilaje, echipamente, mijloace de transport 16,19%, Industria usoara 4,77%, Industria confectiilor 8,42%, Industria pielariei 4,82%, Industria lemnului, celulozei si hartiei 3,54%, Productia de mobilier 1,28%, Industria alimentara 6,35%, Industria bauturilor 1,70%.

1.3 Cai de acces In judetul Sibiu accesul se poate face pe cale rutiera: D.N.1-E15/A/ Bucuresti-BrasovSibiu-Oradea, D.N.7-/ Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Deva-Arad, D.N.14-Sibiu-Medias, deasemenea prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti Bucuresti). In gara din Sibiu opresc trenuri Personal, Accelerat, Rapid si Intercity, ce sosesc din cele mai importante orase ale tarii: Bucuresti, Constanta, Brasov, Timisoara. Caile ferate sunt: Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Codlea-Fagaras-Sibiu; Ramnicu Valcea-Sibiu-Ocna SibiuluiMedias. Avionul ramane cel mai rapid mijloc de transport, dar si cel mai scump. Aeroportul International Sibiu este amplasat pe drumul national DN1, la o distanta de 5 km de oras. Prin acesta se asigura legaturi directe cu aeroporturile interne din Bucuresti, Tg. Mures si Timisoara, precum si internationale cu Germania (Dusseldorf, Mnchen, Stuttgart, Koln), Austria (Viena), Spania (Madrid), Grecia (Atena, Thessaloniki), Ucraina (Kiev, Lviv, Odessa), Moldova (Chisinau) si Italia (Ancona, Bari, Florence, Milan - Bergamo, Roma - Fiumicino, Torino, Venice, Verona) prin curse regulate. Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic al zonei 2.1 Atractii naturale Relieful Suprafata judetului Sibiu este acoperita in cea mai mare parte de munti, acestia ocupand circa 30% din teritoriul judetului. Zona muntoasa include varfuri ce depasesc altitudinea de 2.000 m in Muntii Fagarasului, Cindrelului si Lotrului. In Muntii Fagarasului inaltimile depasesc 2.500 m in Vf. Negoiu - 2.535 m si Vf. Vanatoarea lui Buteanu - 2.508 m. Muntii Cibinuluji si Muntii Lotrului ating peste 2.200 m in masivele Motru si Steflesti. Acestia mai pastreaza ulrmele eroziunii din cuaternar, fiind caracterizati de vai adanci si lacuri glaciare. Dincolo de munti urmeaza zona de podis, respectiv Podisul Hartibaciului, Podisul Secaselor si Podisul Tarnavelor, care ocupa aproximativ jumatate din suprafata judetului, avand altitudini de pana la 700 m. Zona depresionara ocupa 20% din suprafata judetului si este reprezentata de depresiunea fagarasului si Depresiunea Sibiului. Cele mai joase altitudini sunt caracteristice luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m. Clima Judetul Sibiu este caracterizat de un regim climatic continental moderat, cu influente oceanice, avand diferente de temperatura intre zonele muntoase si verile racoroase. Temperaturile medii anuale variaza de la 0 C in munti, la altitudini mari, la 9 C in depresiuni. In Bazinul Tarnavelor temperaturile sunt mai ridicate, iar precipitatiile cad in cantitati reduse, favorizand cultivarea cerealelor, plantelor tehnice si vitei de vie. In muntii ce depasesc altitudini de 2.000 m, zapezile sunt abundente si se pastreaza minim sase luni pe an. Hidrografia Cursurile de apa sunt repartizate uniform pe intregul teritoriu al judetului Sibiu, fiind reprezentate de rauri, lacuri naturale (glaciare si sarate) si lacuri artificiale (lacul de acumulare de la Sadu fiind unul dintre acestea). Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt Olt - 53 km, Cibin - 80 km, Hartibaciu - 88 km, Sadu - 45 km si Tarnava Mare - 75 km. Teritoriul judeului Sibiu se mparet n dou bazine hidrografice principale, Olt cu 3382 km2 i Mure cu 2905 km2 spre

care aflueaz cursuri de ape totaliznd o lungime de 1326 km n bazinul Oltului (Cibin, Hrtibaciu, Sadu, Lotrioara, Arpa, Avrig, Porumbacu i altele) i 717 km n bazinul hidrografic Mure (Trnava Mare, Visa, Sebe, Seca). Flora si fauna Ca urmare a reliefului predominant muntos si zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie. Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice zonei de munte si podis. padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeazapadurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul. Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal. Alte resurse naturale Dintre resursele naturale ale judetului gazele naturale sunt cele mai importante. De mare calitate si alcatuite aproape exclusiv din gaz de puritate inalta. Un depozit de marmura a fost descoperit si se afla in exploatare in Valea Porumbac, in timp ce judetul mai are resurse de nisip, argila, pietris, etc, folosite ca materiale de constructii. Parcuri naturale Situat la limita sud vestica a teritoriului administrativ al judetului Sibiu, in arealul comunelor Gura Raului, Rasinari, Tilisca si Jina, Parcul National Cindrel, cu o suprafata de 9403 ha, este o zona complexa din punct de vedere floristic, faunistic, hidrografic, cuprinzand cele mai spectaculoase forme de relief din arealele masivilor montani Cindrel si Lotru. Parcul are culmi de o netezime surprinzatoare pe care se afla numeroase vai, unele pornind din circuri glaciare suspendate la marginea si sub nivelul suprafetelor superioare. Un punct de atractie inedit il constituie turbaria dezvoltat pe Platoul Diavolului, la peste 2100 m altitudine, flora si fauna acestui spatiu. Arealul celor 6989 ha ale parcului natural Golul Alpin al Muntilor Fagaras, aflat pe fata nordica a masivului, ocupa o parte din sectorul glaciar central al masivului Fagaras, limitele acestuia desfasurandu-se intre varfurile Podragu si Suru. Parcul reprezinta o zona protejata complexa din punct de vedere geologic si hidrografic, densitatea retelei hidrografice fiind cea mai intensa din Carpatii Romaniei, cu cele mai pitoresti lacuri glaciare din masivul Fagaras. Vegetatia este marcata distinct de flora pajistilor alpine si de cea a vegetatiei lemnoase. Fauna este reprezentata, in special in zona crestei inalte, de specii precum: soimul, gaita de munte, capra neagra, vulpea, ursul, lupul, jderul, mistretul. Dumbrava Sibiului se intinde pe 960 ha si este situat la 4 km de centrul orasului Sibiu in directia sud-vest, de-a lungul soselei care merge spre Rasinari. Este traversat de paraul Trinkbach, care formeaza pe cursul sau trei lacuri de origine antropica: unul la Muzeul Astra si doua in Gradina Zoologica. Padurea Dumbrava este un stejaret de terasa, in a carei strat ierbos cresc peste 100 de specii de plante cu flori, dintre care: opaita, brandusa, lacaramita,

iarba albastra, salata iepurelui, precum si animale: capriori, veverite, arici, mistret, soareci, parsi, vulpi, numeroase pasari, un numar mare de specii de insecte si nevertebrate terestre. Rezervatii Naturale Rezervatia mixta din Muntii Cindrel, in suprafata de 609,6 ha, Iezerele Cindrelului, detine doua ample si spectaculoase circuri si vai glaciare (Iezerul Mare, Iezerul Mic), cu toate atributele caracteristice acestui tip de relief: caldari cu pereti abrupti si stancosi tapetati cu vegetatie, vai in forma de U, morene, panta ampla de scurgere a ghetarului. Cele doua iezere sunt singurele lacuri glaciare intalnite in masivul Cindrel. Lacul si Golul Alpin Balea insumeaza o suprafata de 180 ha, cuprinsa intre Vf. Paltinul, Iezerul caprei, Vf. Vanatoarea lui Buteanu si Muchia Buteanu-Netedu. Lacul Balea are o suprafata de 11,35 m, fiind cel mai mare lac al masivului Fagaras la peste 2000 m altitudine. Cascada Balea este cea mai spectaculoasa cadere de apa din intregul lant al Carpatilor Merdionali. Vegetatia este caracteristica climatului alpin, predominanta fiind vegetatia paasunilor. Din punct de vedere faunistic este de remarcat prezenta caprei negre. Lacul fara Fund este situat in Parcul apublic al orasului Ocna Sibiului. Lacul s-a format pe locul fostei saline Francisc, are un diametru de 40-50 m si o adancime de 34 de metri. Concentratia sarii in apa este de 318 g/l la adancime, iar la suparafata atinge doar 96 g/l. Fiind mai putin sarat, stratul de la suparafata permite patrunderea razelor de soare, acestea incalzind mai bine particulele de saredense din stratul inferior. Acest fenomen, numit heliotermie, este motivul principal pentru care lacul a fost declarat rezervatie naturala. Rezervatia naturala botanica Suvara Sasilor acopera o suprafata de 20 ha pe terasa de 430 de m altitudine a raului Sadu, in apropierea orasului Talmaciu. Prezenta unei specii de graminee cunoscuta sub numele de suvara a dat numele generic acestui teren detinut candva de sasi. In cadrul acestei rezervatii se intalnesc specii floristice si faunistice rare. Rezervatia Calcarele eocene de la Turnu Rosu cuprinde elemente de valoare paleontologica deosebite, numeroase elemente minerale, rocile sedimentare fiind alcatuite din corpurile fosile ale mai multor specii de plante si animale. Cele mai interesante fosile sunt reprezentate de fragmentele de pesti, reptile, oase de crocodili si rechini. Rezervatia se gaseste in partea sud-estica a localiatatii Turnu Rosu ocupand o suprafata de 60 ha. Dintre rezervatiile naturale existente in judetul Sibiu mai amintim: Rezervatia faunistica Arpasel, Dealul Zakel, Elesteele de la Mandra si Lacul Tatarilor. Monumente ale naturii Vulcanii noroiosi de la Hasag sunt situati in lunca paraului Visa, la sud de satul Hasag, si reprezinta un fenomen geologic si geomorfologic ce explica structura geologica si existenta masivului de sare din adanc prezenta pe o suprafata a Transilvaniei. Canionul de la Mihaileni este situat in apropierea comunei Mihailesti pe o suprafata de 15 ha. Peretii laterali, desfasurati de-a lungul malului stang al paraului Calva ating 20 m inaltime ceea ce confera monumentului un aspect spectaculos cu valoare geologica.

Arborii de tisa de la Sibiu se afla in intravilanul municipiului Sibiu ( str. Turnului nr.5). Exista 8 exemplare de arbori de tisa, unici pentru zona geografica a tarii noastre foarte valorosi pentru calitatea deosebita a lemnului. Mai amintim si alte monumente ale naturii ce se gasesc in judetul Sibiu: calcarele cretacice de la Cisnadioara, formatiunile de larice din zona Arpas, speciile exotice din parcul Sub arini, stejarul din Gradina zoologica. 2.2 Atractii antropice In Sibiu sunt peste 40 de cladiri si constructii declarate monumente istorice si peste 38 de strazi si locuri publice de interes istoric. Centrul istoric al Sibiului este alcatuit din cele trei piete celebre ale orasului, Piata Mare, Piata Mica si Piata Huet, care sunt inconjurate de centuri de fortificatii. Piata Mare sau "Ringul cel mare" era loc de intalnire si serbari. Cladirile ce o inconjoara au infatisari multiple, cu arcade mari la porti si acoperisuri inalte, cu lucarne specifice.Cele mai reprezentative edificii ale acestei piete sunt: Turnul Sfatului, reconstruit in 1588, face lagatura intre Piata Mare si Piata Mica. Aceasta constructie completeaza si modifica turnul ce facea parte din a doua linie de fortificatii datand din secolul al XIII-lea. Deasupra contraforturilor de la fatada dinspre Piata Mare strajuiesc doi lei din piatra, urme ale stilului romanic. Prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul de astazi. Biserica Catolica a fost construita de calugarii iezuiti, in stil baroc, intre anii 1726 - 1728. Este realizata sub forma unei biserici-sala, acoperita de o bolta sustinuta de arcuri largi, care se reazama pe coloane. In interior si exterior are ornamente in stil baroc. Se remarca stilul sobru al fatadelor si plafoanelor. Casa Haller (Piata Mare, 10) a fost construita in 1470 in stil gotic. In secolul al XVI-lea a fost renovata si atunci apar elemente ale Renasterii mai ales la portal, unde se vede si stema lui Petrus Haller. Printre alte elemente constructive se remarca stalpisorul cu blazon care flancheaza balustrada scarilor si cadrul bogat ornamentat al usii de la intrare. Casa Reissner (Piata Mare, 16) are un frumos portal din piatra executat in 1652 de sculptorul Elias Nicolai. Pe coridorul de intrare, incastrat cu peretele stang se gaseste un cadru de piatra, pe al carui prag superior in forma de arhitrava este redat un scut ce poarta data de 1582 si monograma proprietarului. Palatul Brukenthal (Piata Mare, 4) a fost construit intre anii 1781-1785 in stilul barocului tarziu. Portalul de piatra este impodobit cu stema lui Samuel Brukenthal. In lapidariul feudal se gaseste o serie de lucrari in piatra (gotice, baroce si renascentiste), reprezentand blazoane, statui, epitafuri, cadre de usi. Deosebit este portalul de piatra, datat 1577, care a fost sculptat de Thomas Lapicida in stilul Renasterii. In anul 1817 s-a organizat la acest palat primul muzeu de arta plastica accesibil publicului. Piata Mica sau "Ringul cel mic"construit in sec XIV-XVI este vechiul centru comercial al cetatii fortificate. Odinioara era inconjurata de arcade sub ale caror bolti breslasii isi aveau atelierele si isi desfaceau produsele. Majoritatea cladirilor mai pastreaza atmosfera epocii. Privita din Turnul Sfatului, aceasta piata castiga prin varietatea si alternanta acoperisurilor cu pinioanele gotice si baroce ce dau ansamblului o nota deosebita. Edificiile importante ale acestei piete sunt: Turnul de poarta din secolul al XIVlea,Vechea Primarie,Casa breslei aurarilor (Piata Mica, 31).

Casa artelor (Piata Mica, 21) este hala veche a orasului. Atestata documentar din 1370, i sau facut in timp diferite transformari. Constructia este cu parter si etaj cu acoperis gotic. La parterul cladirii se afla o fresca din 1631, iar stema orasului dateaza de la restaurarea din 1787. Podul Minciunilor, sau Podul de fier, cum i se mai spune, realizat in 1859, este primul pod de acest fel din tara. Piata Huet are edificii importante din secolele XVI-XVII. Pasajul scarilor, restaurat in ultimul timp, apartine celui de-al treilea cordon de aparare. Construit in sec. XIII-lea, sprijinit pe puternice arcuri butante, este locul cel mai pitoresc si caracteristic al Sibiului vechi. Casa parohiala - evanghelica este considerata a fi construita pe o veche fundatie romanica. De retinut portalul de la intrare executat la inceputul secolului al XVI-lea in stil gotic. deasupra portalului se gaseste o placa sculptata in 1502 purtand blazonul plebanului de Altana. Placa prezinta elemente specifice Renasterii. Turnul scarilor (Piata Huet, 3) construit in sec al XIII-lea in stil romanic, reprezinta una din intrarile in vechea incinta si facea parte din prima centura de apaprare. Odata cu renovarile din 1542 si 1862 turnul sufera o serie de transformari. Scara actuala a fost construita in sec. al XIX-lea. Biserica Evanghelica a fost construita pe ruinele unei bazilici romanice la mijlocul sec. al XIV-lea si terminata in in 1520. Cele mai vechi parti sunt corul, o parte a sacristiei si transeptul. Biserica nu este bogat impodobita, retin insa atentia linia zvelta a ferestrelor, nervurile si cheiurile de bolta frumos lucrate. Se remarca fresca de pe peretele nordic realizata in 1445 de Iohanness de Rouseman. Orga din 1585 este inlocuita in 1672 cu una bogat decorata in stil baroc. De incontestabila valoare sunt portalele executate in stilul Renasterii de vestitul sculpor Elias Nicolai. Alte edificii importante din cetatea Sibiului sunt: Bastionul Soldis (1622-1627), Casa cu cariatide (1786), Turnul Gros, Primaria Veche (1470). Biserica din Groapa de pe strada Justitiei este una dintre primele biserici ortodoxe din Sibiu, cu hramul Bunavestire, ridicata intre 1788 - 1789 si refacuta intre 1802 - 1803. Este o biserica mica de tip sala cu un turn vestic in 3 nivele. Interiorul bogat pictat a fost realizat dupa 1960 de catre Nicolae Brana. Deosebit de important este cimitirul situat in vecinatatea bisericii. Aici isi dorm somnul de veci, alaturi de ctitorii bisericii Stana Petru Luca, fiica sa Pauna si sotul acesteia Hagi Constantin Popp, personalitati marcante ale vietii spirituale romanesti din secolul al XIX-lea: Vasile Moga (1774-1845), primul episcop ortodox roman al Transilvaniei (1810-1845), mitropolitul Miron Romanul (1874-1898), arhiepiscop si mitropolit al romanilor greco-orientali din Ungaria si Transilvania, doctor in teologie, Ioan Metianu, episcop al Aradului (1875-1898) si mitropolit (1898-1916), Moise Fulea, director al scolii nationale romanesti din Ardeal, Zaharia Boiu, scriitor si pedagog, Ioan Codru Dragusanu Cel mai potrivit loc pentru a afla mai multe despre un oras cu o bogata istorie medievala si contemporana este muzeul. Muzee din Sibiu: Muzeul National Brukenthal, Muzeul de Istorie Naturala (Muzeul de Istorie Naturala contine peste 1 milion de piese care reprezinta 1/3 din totalul colectiei nationale de stiintele naturii. Muzeul gazduieste de asemenea un observator astronomic.), Muzeul de Etnografie si Arta Saseasca 'Emil Sigerus', Muzeul de Etnografie Universala 'Franz Binder', Muzeul de Istorie a Farmaciei, Muzeul de Locomotive cu aburi Depou de locomotive Sibiu, Muzeul de Istorie al Municipiului Sibiu. Inceputurile activitatii teatrale in Sibiu isi au bazele inca din sec. XVI cand elevii dadeau doua reprezentatii scenice pe an, iar la 15 februarie 1582 s-a desfasurat in aer liber prima punere in scena a unei batalii. Incepand cu 1756 spectacolele teatrale aveau loc in

actuala Casa Albastra din Piata Mare.Interesul pentru teatru era atat de ridicat incat la 1778 s-a inceput editarea unei publicatii teatrale, Theatral Wochenblatt. In 1789 s-a ajuns la primul teatru cu sediu stabil in Turnul Gros deschis de Martin Hochmeister. In 1923 a luat fiinta un prim teatru romanesc. Actuala institutie, Teatrul de Stat "Radu Stanca", a fost infiintat, alaturi de Teatrul pentru copii si tineret 'Gong' si Filarmonica de Stat, in 1949. Sectia germana a teatrului a fost deschisa in 1956. Anual la Sibiu se desfasoara Festivalul International de Teatru si Festivalul Teatrului Studentesc, importante manifestari culturale. Capitolul 3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii 3.1 Unitati de cazare Traditia hoteliera din Sibiu este cea mai veche din Romania, primul hotel fiind documentat din 1555 pe locul unde se gaseste in present Hotelul Imparatul Romanilor, adevarat obiectiv turistic. Prima denumire a fost ,,La Sultanul Turcilor care s-a schimbat de-a lungul secolelor. Prezenta denumire dateaza din anul 1773, iar actuala cladire a fost finalizata in 1895. Hotelul a fost gazda unui numar impresionant de personalitati, precum Franz Listz, Johann Strauss, Johannes Brahms, Imparatul Joseph al II-lea al Austriei, regele Carol al XII-lea al Suediei, Mihai Eminescu, Doamna Danielle Miterand, a gazduit trei presedinti germani, Roman Herzog, Karl Carstens, Johannes Rau si Printul Charles. Grupand cele mai reprezentative dintre echipamentele turistice din Judetul Sibiu pe categorii de confort, amintim urmatoarele: Hoteluri 4*: Golden Tulip Ana Tower, Complex turistic Pastravaria Albota, Ramada, Continental Forum Sibiu; 3*: Imparatul Romanilor, Best Western Fantanita Haiducului, Apollo Hermannstadt, Marion; 2*: Sonne. Pensiuni: Carelor, Miorita, Casa Anca, sorina, Flamingo; 3 unitati calificate cu 4 margarete, 24 unitati calificate cu 3 margarete, 11 unitati calificate cu 2 margarete; cabane: Nora, Sibiel. Structuri de primire turistica cu functiune de cazare turistica. Anii TOTAL Hoteluri, moteluri Vile turistice, bungalouri Cabane turistice Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Campinguri, unit. tip casuta Tabere de elevi2003 117 21 11 9 23 39 5 8 2004 114 22 9 8 13 48 5 8 2005 111 24 8 7 16 41 5 8 2006 120 27 7 10 17 46 4 7 2007 137 31 7 10 24 51 4 7

hoteluri, moteluri vile turistice, bungalouri 7% 4% 34% 20% 18% 9% 8% cabane turistice pensiuni urbane pensiuni rurale campinguri, unt. tip casuta tabere elevi

Analiza evolutiei unitatilor de cazare intre anii 2005-2007 Anii 2005 2006 2007 Unitati cazare 111 120 137I = n 1 yn y y1 =1.11; = n =13 y1 n 1

In anul 2007 fata de anul 2005 numarul unitatilor de cazare a crescut in medie de 1.11 ori, si ca volum cu 13 unitati cazare. Ritmul mediu de crestere inregistrat este de 0.11.

R = I 1 = 0.11

Capacitate de cazare Anii Existenta In functiune Indici de utilizare neta a capacitatii in functiune

(locuri) 2003 2004 2005 2006 2007 4449 4589 4754 4333 5123

(mii locuri -zile) 994.2 1170.5 1162.8 1384.3 1752.3

(%) 31.8 33.3 31.7 31.7 30.3

C.U.C. = (nr. innoptari/capacitate teoretica sau maxima posibila) x 100 (nr. Innoptari/nr locuri cazare x nr zile functionare) x 100 Coeficientul de utilizare al capacitatii de cazare din judetul Sibiu Anii 2003 2004 2005 2006 2007 C.U.C. 31.8% 33.3% 31.7% 31.4% 30.3%

3.2 Unitati de alimentatie Acestea se refera la facilitatile de alimentatie si ,,catering pentru servirea mesei turistilor pe durata sejurului lor la destinatiile turistice. Tot aici sunt incluse si facilitatiile oferite de unitatile de alimentatie, altele decat cele destinate stricto-senso hranei turistilor: berarii, cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetarii, patiserii, simigerii. Restaurantul este local public care imbina activitatea activitatea de productie cu cea de servire, punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi si unele produse pentru fumatori. Restaurantul cu specific este o unitate de alimentatie pentru recreere si divertisment, care, prin dotare, profil, tinuta angajatilor, momente recreative si structura sortimentala, trebuie sa reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau nationale, traditionale si specifice diferitelor zone. Crama desface o gama larga de vinuri. Acestea se pot servi atat imbuteliate, cat si neimbuteliate. Se realizeaza si se desface o gama specifica de preparate culinare.Vinurile se servesc in carafe sau cani de ceramica. Este dotata cu mobilier din lemn masiv, iar peretii sunt decorati cu scoarte, stergare; poate avea program muzical, tarafuri de muzica populara. 3.3 Unitati de agrement Cuprind terenuri si sali de sport, stadioane, hipodromuri, piscine in aer liber sau acoperite-incalzite, patinoare, partii de schi, sali de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de tennis, parcuri de distractie, terenuri de joaca pentru copii, cluburi, discoteci, care asigura turistilor variate posibilitati de petrecere a timpului liber, atat in calitate de spectatori cat si in calitate de participanti activi la diferite actiuni. Complexul de natatie Olimpia a fost contruit intre 1975 si 1979, dispune de un bazin de 25 m, cu sase culoare de natatie, bazin pentru sarituri, cu instalatie olimpica de sarituri si tribuna

de 600 de locuri. Complexul este acoperit, dispune de instalatii moderne, gazduind numeroase competitii interne si internationale. Gradina zoological din padurea Dumbrava infiintata in 1929. In ultimii ani, prin grija gospodarilor orasului, dotarile turistice si de agreement ale monumentului parc natural s-au imbogatit considerabil. In acest context si gradina zoological s-a diversificat, ajungand in prezent la peste 300 de specii. Este prezenta aici aproape toata fauna Romaniei, de la cerbii si ursii Carpatilor, pana la pelicanii Deltei Dunarii. Numeroase animale exotice (lei,pantere,papagali,lama,maimute) aduc un plus de atractivitate locului. Teatrul de stat Radu Stanca a luat fiinta in 1949 inscriindu-se cu realizari remarcabile in istoria culturii romanesti.Aici se organizeaza annual Festivalul teatrului studentesc. Sibiul ofera o multitudine de posibilitati pentru petrecerea timpului liber. Numeroase spectacole si activitati cultural artistice si sportive se desfasoara saptamanal aici. Pentru a petrece timpul liber in mijlocul naturii, nu este necesara neaparat o deplasare spre muntii din jur deoarece, parcurile orasului ofera cadrul necesar pentru plimbari in natura. Nu trebuie uitate nici numeroasele terase, restaurante si discoteci care asteapta turistii dar si localnicii indifferent de varsta.Dintre evenimentele locale sibiene putem aminti: Sibiu Jazz Festival, Festivalul Medieval Cetati Transilvanene, Festivalul International de Film, targuri de artizanat. 3.4 Unitati de tratament In formele sale incipiente turismul balneo-medical si intr-o masura considerabila turismul in statiunile climaterice a construit o forma a turismului de lux. In zilele noastre practicarea turismului balnear izvoraste din necesitatile reale de ingrijire a sanatatii, cat si ca rezultat al evoluarii conceptiilor despre necesitatea tratamentelor si curelor profilactice pentru prevenirea imbolnavirilor.In judetul Sibiu tratamentele balneo-medicale se practica in statiunile renumite pentru aceste servicii si anume: Bazna, Ocna Sibiului, Miercurea Bai. Capitolul 4. Analiza circulatiei turistice 4.1 Numarul turistilor sositi/ Nr innoptari Sosiri ale turistilor in judetul Sibiu Anii Sosiri (mii) 2003 2004 2005 2006 2007 . 4.3 Sejurul mediu Sm = nr. innoptari(nr zile turist)/nr.turisti sositi(nr.turisti cazati) 188.2 214.9 228.6 252.7 327.9 Innoptari (mii) 316.2 368.3 369.0 434.5 530.1

Sejurul mediu inregistrat in judetul Sibiu Sejurul mediu(zile) Anii 2003 2004 2005 2006 2007 4.4 Densitatea turistica Dt in rap. Cu pop. = turistii sositi/nr locuitori Dt in rap. Cu supraf. = turisti sositi/suprafata Evolutia densitatii turistice in judetul Sibiu Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Densitatea turistica in raport cu populatia (turist/locuitor) Pop Sibiu = 421 724 loc 0.446 0.509 0.542 0.599 0.777 Densitatea turistica in raport cu suprafata (turisti/km2) supraf. Sibiu = 5422 kmp 34.710 39.634 42.161 46.606 60.475 1.6801 1.7138 1.6141 1.7119 1.6166

Ritmul de evolutie a densitatii turistice in judetul Sibiu Ritmul de evolutie al densitatii Ritmul de evolutie al densitatii turistice in raport cu populatia turistice in raport cu suprafata 1.14 1.14 1.06 1.06 1.10 1.10 1.29 1.29

2004/2003 2005/2004 2006/2005 2007/2006

4.6 Indicatorii absoluti, relativi, si medii pentru sosirile se turisti in judetul Sibiu, in perioada 2003-2007

Indicatori absoluti mii pers. Anii 2003 2004 2005 2006 2007 De nivel Valori yi 188.2 214.9 228.6 252.7 327.9 Modificari absolute i/1 0 26.7 40.4 64.5 139.7 i/i-1 26.7 13.7 24.1 75.2

Indicatori relativi % Indici de dinamica Ii/1 Ii/i-1 1 1.14 1.21 1.34 1.74 1.14 1.06 1.10 1.29 Ritm de crestere Ri/1 R i/i-1 0 0.14 0.21 0.34 0.74 0.14 0.06 0.10 0.29

Indicatori medii Absolutiy

relativiI R

242.46

34.92

1.148

Indicatorii de analiza: -sporul cu baza fixa i/1=yi-y1; -sporul cu baza in lant i/i-1=yi-yi-1;

-indicele de evolutie cu baza fixa Ii/1=yi/y1 - indicele de evolutie cu baza in lant Ii/i-1=yi/yi-1

-ritmul de evolutie cu baza fixa Ri/1= Ii/1-1 - ritmul de evolutie cu baza in lant Ri/i-1= Ii/i-1-1 -media seriei

y=

yi =1

n

i

;yn ; y1

-sporul mediu de evolutie =

n

y n y1 n 1

-indicele mediu de evolutie I = n 1 4.7 Metode de previziune Metoda sporului mediu Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Total yi (mii pers) 188.2 214.9 228.6 252.7 327.9 ti 0 1 2 3 4

-ritmul mediu de evolutie R = I 1

y

i

=

y

1

+ ti

(

y -yi

i

)2

188.2 223.12 258.04 292.96 327.88

0 67.5 866.7 1620.8 0 2555

=

2555 =22.6; 5

V=

22 .6 x100 = 9.3% > 5% , nu ajusteaza bine seria de date 242 .46

Metoda indicelui mediu de dinamica

0.148

Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Total

yi (mii pers) 188.2 214.9 228.6 252.7 327.9

ti 0 1 2 3 4

y

i

=

y I1

t1

(

y -yi

i

)2

188.2 216.05 248.02 284.73 326.87

0 1.32 377.13 1025.9 1.06 1405.41

=

16 .76 1405 .41 =16.76; V= x 100 = 6.9% > 5%, nu ajusteaza bine seria de date 242 .46 5

Metoda trendului liniar Anii 2003 2004 2005 2006 2007 Total yi (mii pers) 188.2 214.9 228.6 252.7 327.9 ti -2 -1 0 1 2 0 ti2 4 1 0 1 4 1 0

y

i

x ti

y

i

(

y -yi

i

)2

-376.4 -214.9 0 252.7 655.8 317.2

179.02 210.74 242.46 274.18 305.9

84.2 17.30 192.09 461.3 484 1238.89

y

i

= a + b x ti , a = b=

y

= 242.46i 2 i

y t ti

= 31.72

=

15 .7 1238 .89 = 15.7; V = = 6.47% cel mai mic coeficient de variatie 242 .46 5

Previziune folosind metoda trendului liniar Anii 2008 2009 2010 ti 3 4 5

y

i

= a + b x ti (mii pers.)

337.62 369.34 401.06

Capitolul 5. Propuneri de valorificare

Pentru ca pe viitor turismul sa inregistreze o crestere, in prezent nefiind valorificat suficient, este necesar sa se propuna o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor de turism,analiza impactului social - economic, precum si consecintele lor prezentate si de perspective,prin elaborarea unei strategii care vizeaza o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei adevarate industrii turistice,care,se apreciaza a avea efecte de mediu absolul benefice. Pe baza conditiilor geografice, climatice si istorice existente, in judetul Sibiu exista posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte considerabile asupra veniturilor incasate si a pietei fortei de munca. Avand in vedere titlul de capitala europeana, trebuie sa ne concentram in primul rand asupra turistrii straini. Cea mai mare parte a potentialilor turisti o reprezinta vest europenii, care dupa cum stim au o industrie hoteliera dezvoltata si la standarde inalte. Ca sa ii atragem trebuie sa oferim conditii de cazare si servicii care sa le depaseasca pe cele existente in piata. In afara conditiilor de cazare si a serviciilor, preturile practicate au o mare importanta; acestea trebuie sa fie decente. Preturile din Romania au ajuns sa fie considerate mari si de catre cetatenii straini al caror salariu pe o luna depaseste pib/locuitor al Romaniei. Pretul unei camere duble in cadrul hotelului Palace Dumbrava de 4 stele din Sibiu ajunge la 143 de euro pe noapte in timp ce preturile practicate in Austria pentru o camera la un hotel tot de 4 stele ajung si la 75 de euro (Achat Plaza Zum Hirschen - Viena). Astfel de preturi descurajeaza potentialii turisti care decid sa aleaga destinatii mai ieftine. Trebuie sa tinem seama de faptul ca cei mai multi turisti vin pentru odihna, recreere, vacante si mai putin pentru afaceri. Prin urmare durata medie a sederii lor este mai mare decat in cazul turistilor care vin pentru afaceri. Sunt necesare si alte servicii inafara de o camea curata, un pat si o masa calda. Serviciile trebuie sa fie punctul forte in acest caz. Programele organizate de vizitare a orasului, a parcurilor naturale existente in judet s-ar bucura de mult succes. Fapt care ar aduce sume importante pentru protejarea si amenajarea acestora. Infrastructura trebuie si ea pusa la punct. Orasul Sibiu ar putea reprezenta un centru important de placare catre Bucuresti. Speram ca odata cu realizarea autostrazii timpul necesar pentru a parcurge distanta de la Sibiu la Bucurestui sa nu depaseasca 3 ore, astfel drumul nu devine lung si obositor. Site-urile constituie principalul mijloc de promovare a turismului, prin urmare adresele acestora ar trebui aduse la cunostiinta persoanelor care sunt in cautarea unui loc de vacanta. Un site destinat numai pentru promovarea orasului Sibiu este benefic, acesta furnizand informatii importante si la obiect despre cazare, preturi, activitatile si serviciile de care se pot bucura turistii, dar si informatii despre trecutul acestui oras. O mai buna colaborare cu agentiile de turism din afara tarii, si nu numai ar conduce la cresterea numarului de turisti. Traditiile folclorice, portul popular, arta populara mestesugareasca si bucataria autentica fac din judetul Sibiu un punct de atractie important pentru cei ce iubesc frumosul. Numeroase localitati din judet pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala, toate acestea ar constitui cartea de vizita a judetului Sibiu. In incheiere amintim topul celor 10 cele mai cautate destinatii turistice sibiene: Rasinari, Cisnadioara, Poiana Sibiului, Biertan, Sadu, Sura Mica, Mosna, Talmaciu.