UNUTNN NOAPTE DE DRAGOSTE,

iNitr,t NoAPTE DE Rnznot

CAMIL PETRESCU

Volumul l

HAGORA

CUPRINS

Volumul l

La Piatra Craiului, in munte..................... 5

D iagonalele unui testament ................: .,... 1 6

E tot filosofie. . . ... r.....r........................,....... 53

Asta-i rochia albastrd ...........94

Utima noapte de dragoste ..... *..........:.... 735

LA PIATRA cRAIULUI, iN uuNrn

In primlvara anului 1916, ca sublocotenent proasplt, intAiadati concentrat,luasem parte, cu un regiment de infanterie dinCapitali,la fortificareaviii Prahovei, intre Buqteni gi Predeal. Niqte

$nfulete ca pentru scurgere de api, acoperite ici gi colo cu ramuriqi frunzig, intlrite cu pimint ca de un lat de mAni, erau botezate de

noi trangee gi apirau un front de weo zece kilometri.in fala lor, cdteva dreptunghiuri de reple qi ,,gropi de luf' erau

menite sI sporeascn fortificaliile noastre. Toate capetele acestea de

trangee, risipite ici-colg supraveghind goseaua (?) de pe boturi de

deal, nu frceau, puse cap la cap, unkilometru.Zeceporci figlnegti,cu boturi puternice, ar fi rAmat, intr-o jumltate de zi, toate int[-riturile de pe valea Prahovei, cu re{ele de sirmi gi cu ,,gropi deIup" cu tot. (Gropile astea d.lop erau nigte gropi cdt cele pe care

le fac, jucAndu-se, copiii in nisip, iar in fund aveau bltut cAte unmic ![ruq, ascu{it apoi ca o {eap[ in sus.) Dupi socotelile Mare-lui.Stat-Major romdn din 1916 - adicl din timpul bitlliei de laVerdun * dugmanul care venea la atac avea si calce, din nebiga-re de seami, in aceste gropi gi s[ se impungi in !epi, fie in talpi,fie in spate. Despre ,,valea fortificati" a Prahoveivorbea cu respect

toatl {ara: Parlamentul, partidele politice gi presa. Ca si nu poati fivizute din tren aceste realiziri misterioase, vagoanele nu circulaudecit cu perdelele trase, sau, dacl nu erau perdele, cu geamurileminjite cuvopsea alb[, iar de la Sinaia, pe fiecare culoar, erau san-

tinele cu baioneta la armir.

rEperfectadeviratcnhtimpulluptelordemaitAtziu,niciunuicomandantdecompanienu

i-a tr6snit prin cap si ocupe aceste tranlee, care parodiau ln mic satele lui Potemkin, mai ales

cI nem[ii nu s-au sim[it obliga$ si vie pe gosea, ca s[ poati ff v6nali cu pugca, ci au ocupat

dealurile lmpidurite negru 9i clibuceturile cu piguni verzigtlbui (r.a.).

5

La 10 mai,ln acelagi an, eram mutat ln regimentul XX, care,de un an qi mai bine, se gisea pe frontieri, diasupra Dimbovi-cioarei in munfi, tot pentru acoperire qi fortificalii. Aci, aceeagiglumi: cdteva sute de metri de trangee-juclrii erau menite si ilus-treze principiile tactice ale armatei romine de neinvins. Frontul deacoperire al batalionului nostru se intindea pe weo zece-cincispre-zece kilometri de frontieri, citre vama Giuvala in dreaptq iar sprestAnga pinl la domul alb, de piatrl, al culmii piatra Ciaiului. Noi,,fortificasem" insl, cu trei sute de metri de tranqee, ca mai sus, darflri-gropi de lup, numai bitltura de iarbi verde dintre cisufa carene slujea depopotr gi cisula unde locuia comandantul de baialion.Fireqte ci daci weun nefericit s-ar fi rlticit pe aci ,,s[ vadi' inti-riturile noastre, ar fi fost arestat gi probabil executat ca un spion.

In realitate, wemea se trecea cu instrucfie intr-o poiana maimirigoari, cu asalfuri eroice, care nu erau d6parte de jocurile decopii din mahalaua Oborului, cind ne impirfeam in romAni Ei

1r9i qi nivlleam urlind unii intr-alfii. $tiu bine ci in acest timp se

$e{eau asigurlri inParlamentul firii ci ,,suntem bine pregitif', ciin doi ani de neutralitate,,armamentul a fost pus la puncti iar'anu-mite persoane iqi luau rlspunderea afirmirii ci suntem gata ,,p6nlla ulfimul nasture, pdni la ultimul cartugi iar cu gtiinla liptei pnnela cucerirea oriqarei pozltii, fie ea socotitl ca inexpugnaUila.

'Pentru ceilal$ poate c[ aceasti vilegiaturl militarl n-ar fi fost

prea mult dezagreabili. Camarazii erau oameni cumsecade, careiqi credeau Ia necaz. Prdnzurile 9i cinele luate laolaltl, in odii{ascund[ a popotei, treceau potolit, intre minciruri de birt mic, tird-ginate convorbiri despre amirlciunile concentririi prea indelun-gate, despre int igile de la comanda regimentului, despre cele maibune sfaturi pentru pregltirea murlturilor gi a borgului, menite sifie trimise prin scrisori acasi gi, in zile mai de seamI, despre parti-dele politice ale llrii, cind cei care citeau gazetain fiecare zi aveauprilej si striluceasci prin comuniclri inedite.

Pentru mine insi aceastl concentrare era o lungi deznildej-de. De multe ori seara, la popotl, era destul un singur cuvAnt casi trezeasci rlscoliri qi si intirtte dureri amorfite. E ingrozitoareuneori aceasti putere a unei singure propozifiuni, in timpul unei

convorbiri normale, ca si porneascl dintr-o datl mlcinarea sufle-teascfi agacum din zecile de combinafii cu gaptelitere aleunuilacitsecret, una singuri deschide spre interior. In asemenea imprejuriri,nopfile mi le petreceam in lungi insomnii, uscate gi mistuitoare.

La drept vorbind lns[,ln asti-seari, nu atlt discufia, care numai era o simpll aluzie, m-a aruncat in halul acesta de rdscolire,ba era chiar prea directi ca si mai fie atlt de otrivitoare, cAt lncer-carea neizbutitn, pe lingtr comandantulbatalionului, de a obline opermisiela Cimpulung.

,Popota*, unde suntem acum' e lntr-o odaie mici, siteascl, maisus decit toate satele romlneqti din munte. E abia mai mare ca o

colibl, vlruiti in alb, cu dou[ paturi inguste Ia perete, acoperite

cu velnile vechl gi care acum ne slujesc qi drept scaune de masi.O lampl de ,gaz" dI o lumini gilbuie, aproaPe la fel de leqinatlca a vinului, din paharele mari de api, de dinainte. Masa e, fireqte,

de brad, ca la cArciumile de drum mare gi acoperiti cu pinzi !ir[-neasci. Cum fiecare ofiler are tacAmul lui de acasi, ales cu dinadinsde proasti calitate, ,,ci se pierde'l avem dinainte o imperechere de

farfirii, cu[ite qi pahare, adunate parci de prin bilci. Toli cei pai-sprezece ofi1eri ai batalionului de acoperire suntem ingrimid{iaci gi, in a,gteptarea cafelelor, se continui, ftri ca nimeni s[ se sin-chiseascl de fumiria in care ne glsim, disculia inceputl o dati cumasa qi iscatl de o gaz*Eadusi de la aprovizionare.

Intimplarea e intre cele obiqnuite, iar disculia e la fel cu toate

disculiile literare, filosofice, artistice, politice, militare, religioase

ale oamenilor care, in saloane, in restaurante, in tren, in sala de

aqteptare a dentistului, ,iqi spun pirerea lor" cu convingerea nein-duplecatl gi matematicl cu care larvele hi tes in jur gogoqi.

Un proces dezbitut la Curtea-cu-jurafi din Bucureqti a sfhrqit

printr-o achitare, pitimaq comentati. Un birbat din aEa-zisa socie-

tate buni qi-a ucis nevasta necredincioasl qi a fost absolvit de vinide cltre judecitorii lui.

Cflpitanul Dimiu, comandantul batalionului, un soi de fliciuardelean, flrl s[ fie din Ardeal, voinic, cu mustalabilaie, regulatica insigna de pe gapca cheferisti, ceva mai mare insI, aproba firicodire hotlrirea juralilor. ..

7

- Domnule, nevasta trebuie si fie nevastl gi casa, casi. Daci-iarde de altele, s[ nu se mirite. Ai copii, ai necazuri, muncegti ca uncAine gi ea si-gi faci de cap?... Ei, asta nu... Daci eram jurat, gi euil achitam.

Cipitanut Dimiu e un conformist. IntArziat mult in grad, om curosturi gospodireqti, nu Ei-ar permite si poarte la vArsta lui chipiufranfuzesc, moalg furtit, a$a cum poarti capitanii tineri, ci a rimasla modelul ,,Regele Carol f: inalt, rigid ca de carton (ci aga gi era),tegit la spate numai

Mai surprinzitor pirea ci opinia contrari era suslinuti decipitanul Corabu, t6nir gi crunt ofifer, cu gcoall germani, justiliarneinduplecabil, ,,spaima regimentului'. Acum era de nerecunos-cut. Plstra asprimea frazniscurte, dar sentimentele acestea de ap[-rltor al dragostei nu i le blnuise nimeni, niciodati.

- Cu ce drept sI ucizi o femeie care nu te mai iubeqte? N-aidecit si te desparfi. Dragostea-i frumoasi tocmai pentru ci nupoate cunoagte nici o silnicie. E preferinfl sinceri. Nu poli si-miimpui si te iubesc cu sila.

Clpitanul Floroiu, pulintel, delicat gi cu fa{a blondi-gters,imbetranite inainte de weme, era de aceeagi pirere.

- Cum poli sI ai cruzimea si siluiegti sufletul unei femei?Dreptul la dragoste e sfAnt, domnule. .. Da, da. .. gi aci lungea mult,cu capul intors a rtecaz, in profil, pe cei doi ,,a". I1i spun eu. .. ori-cind... unei femei trebuie si-i fie inglduit s[-gi caute fericirea.

$i totl ceilal$ tineri sau mai bitrAiori, lisand ca discu{ia sI fiedusi cum se cuvine de citre superiori, erau, de altfel, de aceeaqi

pirere.Ag fi vnrt totugi si spun gi eu doui vorbe. Simplismul convins al

acestei disculii mi frcea sl surid nervos, cici se suprapunea celorinveninate din mine, ca in revistele ilustrate prost, unde roqul cade

alituri de conturul negru. Dar fiindci vorbeam incet, nu eramauzit, gi cum lncepearrfraza, cite o voce mai puternici mi-o luacu hotlrAre qi pasiune lnainte.

Ar ft drept si arlt c[ nu numai ln saloane, in tren, la restaurantse discuta aga. In literaturi, de pildi, qi in teatru era acelagi lucru.Nu numai romanele, dar toate piesele aga-zise bulevardiere, mult

8

h modi pe atunci, nu proclamau decAt ,,dreptul la iubire", 9i in pri-vinla asti erau noi qi rivolulionare, fali de piesele care proclamau

h wemuri prlfuite: Ucide-o ! . . . Indeosebi era jucat, Pe ]9{e scene-

h din lume, un tin[r francez,ale clrui eroine ,,poetice", elocvente,

cu plrul despletit gi umerii goi, intr-un decor de lux 9i muzici, iqi

ciuiau ,,feridrea" trecind peite orice, tirite de patimi. Femeile din

toate capitalele plingeaU induiogate panl la mistuire de neinlele-

gerea birbalitoi brutati din piesi, incapabili s[ simtl frumusefea

sublim[ a iubirii.Cum teatrul, mai cu seaml prin dialogul lui, care trebuia si dea

,iluzia vielii" (presirat doar cu vorbe de spirit ici qi colo), se obli-

gase s[ aea aeci imaginea exactl a publicului 9i a convorbirilor lui,

[ublicul, la rindul siu, imprumuta din scen[ fraze 9i formule gata,

gi astfel, inbazaunui principiu pe care, prin analogie,l-am putea

numi al mentalitalilor comunicante, se stabilise o adevlrati nivela-

re intre autori gi sPectatori.

- Nu Etiu, domnule - filosofi cu resemnare clpitanul Dimiu,

stind mare, dar cuminte ca o fat[,la masl - mie mi se pare cinevasta nu trebuie s[-gi facl de cap... mai e gi obrazul omului injoc. $i dldu ordonanfei qervetul imp[turit cu griji 9i chibzuiall.-Surnd

cildu! clpitanului, 9i pentru c[ are dreptate, 9i pentru tl'*nevoie de bunivoin[a lui. Pindesc cu suflet de sluga momentul si-icer o favoare.

- Domnule cipitan - clci clpitanul Floroiu era ceva mai nou

in grad decit comandantul de batalion - admi{i dgm1eata, te rog

,p,i.r., admili dumneata si ucizi o femeie care-fi declari c[ nu te

poate iubi? Ei, cumvine asta?

- Nu qtiu cum vine, dar eu aq achita pe cel care gi-a omoritnevasta din pricini ci ea gi-a plrlsit blrbatul 9i copiii.

-

Am suris din nou mieros gi aprobator. $tiu cit plictiseau pe

camarazii mei aceste incerciri care adulmecaubunivoinla coman-

dantului, dar era peste puterile mele. Mi oferisem in ajun si execut

cu plutonul o snpaturl pe care algi nu o izbutiserl qi aceasti ofertiu -.. ii dezgusfase. Inlelegeam limpede, ca prin sticla asta, dar ce

puteam face? in mine era o foiall de 9erpi, care ajungea deasupra

numai intr-un surAs, inseriat vielii militireqti.

CAMIL PETRESCU

UmUrnR NOAPTE DE DRAGOSTE,

iNiu,tNoAPTE DE nAznot

Volumul2

HAGORA

CUPRINS

Volumul2

Intlianoapte derdzboi ..........3

Fata cu obraz v erde, la Vuhan ............... i0Inthmpldr i p e ap a Oltului ... :.........'......... 3 5

PostinaintatlnCohalm .......45

Ne-a acoperit pdmdntul

lui Dumne2eu................. .......68

,l{er Kann Rumiinien Retten? *

.....,......... g 1

Comunicot aPocnf ....,.. .......117

PostfafaCuvdnt dupd un sfert de veac ...............128

Tabel cronologic. ................140

Opinii critice.,...... ...............161

r57

iNtAn NoAPTE DE nAzsoI

Timp de o orl e in tabiri o invilmlqeall de neinchipuit. Plu-

tonierii majori se impart in zece, aleargi de colo pAn[ colo, lnjuri,strigl arunci efecte de tot soiul in bralele oamenilor. Mi se pare

ca totul merge insi prea incet, ci nimeni nu va fi gatala ora ordo-

nat[. O parte din oameni s-au aliniat pe companii in fala bordeie-

lor gi primesc, rlcnili pe nume de gradali, bocanci. Unii incearclo rr.rilie strlpeziti, li care a\ii surid ca nigte bolnavi. GAndul

ci la ora opt seara deschid focul, ci in doul ore, care totuqi vortrece, aga cum au trecut de atdtea ori in viala mea, cum au trecut

cand agteptam intr-o gari, cind agteptam la birou, cum agtepli

dupi-amilzaovrzitl,mi sfArqegte ca o febri uscatl. Faphrl clvoineveli, ca in cir!ile de citire, impotriva unor tranqee infesate de

armatl dugmanl, clvoi fi sub baraje de artilerie, m[ uluieqte, por€

scris de o mAni nevizuti.De patruzeci de ani n-a mai fost rizboi, cirlile de citire s-au

oprit la pagina de Ia 77 qiacumeu deschid focul. Mi se pare asta

una dintre acele coincidenle ciudate, mari cit un orizont.Ofilerii sunt toli mult mai tlculi decdt trupa. Cipitanul Flo-

roiu, mic, blond, cu fala lui imbltrinitl inainte de weme, miindeamni sl las oamenii in grija plutonierilor 9i si-mi fac bagajele.

Mi se pare o enormitate, ceva absolut fbri sens.

Bagalele? Mai am eu nevoie de bagaje? Dar dupl primele cinciminute de lupti, voi mai fi oare in via{i? q

- Nu se qtie, cine ateule scaPi.

- Domnule clpitan, voi scipa la opt 9i cinci,la noui, voi triipoate pani la oraiece diseari... Dar crezi clvom mai vedea noisoarele de miine?

Tace infiorat de ganduri gi, Pe urmi:- Scrie weo scrisoare, gi iqi urmeazi ala gAndului din el.

3

Cui sI scriu? ToF ai mei s-au depirtat in clipa asta, efectiv lazectle qi sutele de kilometri unde sunt. Nu-i voi mai vedea nicio-datl, ca pe locuitorii Norvegiei, ai Perului, ai Sidneyului, desprecare qtiu ci exist[ totuqi.

imi arde intreg'corpul, e un neastAmplr al trupului care con-trasteazl, cu linigtea gi egalitatea imens[ a gAndurilor mele. Numai pot sta in loc, blnuind cl disearl nu vom putea fi gata. Mivoi duce qi-acasi, in odiip mea, cici, degi sunt infrigurat gi gribit,n-am ce face.

in fala casei, Ioana cu cei doi copilaEi ai ei s-au rinduit ca laintrarea in bisericI, iar miculii imi strigl cu minulele clzute jos,cu glas inlicrimat:

- Se trati, domnule...incremenesc: ,,SI trliesc?" Ce sens de inceput de veac are

vorba asta acum...?Cum o si trliesc disearl prin focuri de infanterie, prin lupte

de baioneti, prin sute de explozii de obuze? Le dau bani gi ei imisiruti mdna, aci in munte, in asfintitul soarelui de varI. Nicioda-ti n-am acceptat dovezi de acestea de respect gi prietenie. M-aujignit, dar acum fi string la piept pe copiii aceqtia, ca pe nigte puide pas[re.

- Dumitre, pune tot ce avem in lada de bagaje. Bagi de seaml!- Am gi inclrcat lada, don sublocotenent.S-a iscat parct strlin de mine, un fluid care imi ia inainte, ori-

unde merg. Doar la cincizeci de pagi, dincolo, la ei nici un semn.E tot duminici Ei dupi-ariazd,goall gi lenegi care sti in loc.

- ...dar au mai rlmas lucruri... Ce facem cu ele?

- Lasi-le Ioanei aici.

- Nu pune(i bocancii? Cum o si rimineli aga?

Sunt imbrlcat in aceeagi bluzi uEoari, pantaloni de raitcort gighete de gewo sublire, cu moletiere.

Cum am fost ieri la CAmpulung.- Nu, Dumitre, riman aqa. PAn[ la ora zece e destul $i a$a...

imi fulgeri o clipi prin minte si fug la CAmpulung, si am o expli-calie cu nevasti-mea. Risc cel mult si fiu impugcat!... Tot voimuri la noapte...

Ce s[-mi explice? Ce importanli mai au pentru mine limu-ririle ei? Tot ce a fost asearl, absolut tot, e parcl numai vlzut gi

inleles de mine, nu qi simfit, aga cum anestezia locall te las[ slvezi toati operafia, si simli izbitura gi tiietura bisturiului, dar sinu ai nici o durere. Din oamenii aceia, din lumea lor cu bucurii gi

deznidejdi, cupermise qi aniversiri, care era qilumeamea, m-.undesprins odati cu camaraziimei - ca pe un vas nevizut. De c6teva

zeci de minute, o parte dintre noi suntem morli, efectiv in stareaunor condamnafi clrora li s-a respins cererea de graliere, in ajun.

Acum oamenii de aici, blestemalii in uniforme, imi sunt sin-gurii aproape gi sunt mai aproape de ei decdt de mama gi de suro-rile mele.

Orgoliului meu i se pune acum, de altfel, Ei o altl probleml.Nu pot sL dezertez, cilci, mai ales, n-ag wea sI existe pe lume oexperien[l definitivl, ca aceeape care o voi face, de la care si lip-sesc, mai exact, si lipseasc[ ea din intregul meu sufletesc. Ar avea

f4e d. mine, cei care au fost acolo, o superioritate, care mi se pareinacceptabili. Ar constitui pentru mine o limitare. lmi putusempermite atiieagesfuri pinl acum, pentru ci aveam un motiv gi oscuzl: ciutam o verificare 9i o identificare a eului meu. Cu un eulimitat, in infinitul lumii, nici un punct de vedere, nici o stabilirede raporturi nu mai eraposibill, gi deci nici o putinll de realizaresufleteasci. O asemenea carenli, de nereparat, ar fi fost qi o desca-

kficare. Conqtiin{a mea imi permitea aseari si ucid, si mi judecdeasupra legilor, pentru ci nu aveam si-mi reproqez, in sistemulmeu sufletesc, nimic, dar tocmai de aceea nu-mi permite lagita-tea de a evita un pericol, pe care soldalii cei mufti nu-l puteauevita. Lipsit de orice talent, in lumea asta muritoare, fhrl si credin Dumnezeu, nu m-ag fi putut realiza- qi am incercat-o - decdtintr-o dragoste absoluti. M-am ingelat o dati, aq mai putea inciincerca, din nou, de aceea nu weau si fiu scizut, de la inceputchiar, fall de femei, prin nici o lipsi in organismul sufletesc.

M[ gribesc spre magazia de armament si numir cartuqele,dar e de prisos, cici debandada e din cale-afarl de mare. Impresiaasta de improvizat imi de o nelinigte de panici. Alerg firi rost in

toate pir[ile, in bfllciul lsta de oameni, care disearl vor juca, fie-care in parte, tragedia pe care era s-o joc doar eu asearl.

Doi soldali de la aprovizionare umbll, de colo pAni colo, pecirlruie, cu cite un sfert de bou pe umeri.

- Domnule sublocotenent, ce facem cu carnea asta? Ridgalben.

- Cine mai vrea si minAnce, m6?... Cine o s[ aibl chef demdncare mAine, chiar dintre cei ce vor mai trii?

- Don sublocotenent, dar ce s[ facem cu ea?

- Arunca{i-o.Se intuneci infiripat gi timpul trece fbri ca nimeni gi nimic

s[-l poatl opri. imi ard buzele.in odiila popotei, comandantul companiei, cu ceila[i doi ofi-

leri de la companie, iau ca gustare chiftele prijite (g[tite, in gnndulcelui ce le-a frimtntat acum o 016, pentru altfel de oameni gi altlsearl) gi cite un pahar de vin.

- Ia gi dumneata ceva... mai prindem nilicl iniml. $i... cinegtie ce se mai intimpli disearl.

Nu simt nici o nevoie, nici o dorinfi, gi orice incercare, fie qi

de a minca numai, ar strica plinul unui cerc.

- Cat e ceasul?

$i intrebarea halucinanti, acum, parcl picuri in suflet.

- $ase flri cinci. Mai sunt cinci minute.- La companie.lincep quierituri, oamenii se incoloneazd"cuzgomot de bidoa-

ne, arme Ei lopeli. incl mai sunt striglte: ,,Niculae Fira... NiculaeFira... vino de ia mantaua lui domn plotonier major". inserareaabate gi pe cei care mai ficeau glume. Cobordm gchiopitand pe altdrum, un drum de bolovani, decit cel strlbitut de mine aseari.Nimeni nu mai scoate o vorbl. ]os ne aqteaptl celilalt batalion,gata incolonat. Sunt peste toatl valea, in inserare, numai grlmezigi siluete mute de soldali, ca o turml.cenugie.

Mi cheaml colonelul, care a rlmas comandant titular al regi-mentului. Caut[ s[-qi stlpdneascl dezarticularea, prin formulereglementare. Sunt de fa1[ gi cea mai mare parte dintre ofi1eri.

- Va s[ zicl egti virfrrl avanglrzii? Auz c[ te cunogti cu coman-dantul companiei din vami. Uite ce faci.

Mi se pare de necrezut ci mie mi se spune asta.

- ...frim4i doi oameni ca si se apropie de bara vlrgat6... gr[-nicerul nostru va cere foc finan;ului ungur. In clipa aceea, cei doioameni sar la el gi fi pun baionetele tn dreptul gAtului, strigAndu-isi taci. Daci fip[, il stripung.

- Dardac[...- Thci. Locotenentul locuiegte la vami? nu? Cu patru oameni

pitrunzi la eL cu armele intinse, qi-i explici ci s-a declarat rizbo-iul, ci nu-i facem nimic daci se predi. Ceilalg oameni nlvllescin cazarmi apoi. $i citre cipitanul Floroiu: dumneata, fireqte, viiimediat dupi el gi inconjuri cazarma.

Pornim. Din cauza muntelui, s-a intunecat de tot. Ajung ingoseaua cea mare, cu regimentul dup[ mine, qi mi opresc. Unofiler de legituri imi spune c[ s-a contramandat ordinul, c[ vatrece inainte regimentul XR, vecin de brigadi.

incerc sl pun oranduiali intre oamenii care se grimidesc uniiintr-altii.

- irtt te cheami, biiete?Mormlie ceva zdruncinat, de neintelef- Dar tu cine egti...? in ce grupi egti?

- Nu... nu... eu... s[...Au trupuri de glini, moi. ii miqc cu mina din loc in loc qi

rimAn unde ii pun, sleili. De altminteri qi vocile ofilerilor parclqchioapiti. in jurul nostru, dincolo de cei cinci pagi pAn[ undevedem, cine gtie ce priplstii de moarte, ce scene de bestialitate,ascunde noaptea asta, atdt de neagrl ci nu se poate deosebi nici osiluetl micar. N-or fi inceput a$ii lupta? Dac-au pornit in acelaqi

timp cu noi, qi e1, din intuneric?Sunt fericit c[ nu mai atac cel dintAi qi m[ trantesc jos in iarba

caldl inci de soare.

Mi gAndesc la mlcelul care va fi peste 30-40 de minute, Craniisftrdmate de paturi de arm[, trupuri strlpunse qi pribuqite subpicioarele celor care vin din urm[. Facle qi urlete. Explozii de

obuze care si doboare rinduri intregi. $tiu ci voi muri, dar mi

intreb daci voi putea indura fizicranacare-mi va sfigia trupul. $iun gand stiruie, plutind peste toate, ca o intrebare: pentru mineanume cumva fi? glon!... baioneti sau explozie de obuz?

,,XX inainte...!" E o poruncl veniti din om in om. Ridicoamenii ca pe bolnavi gi pornim pe $oseaua care nu se mai vedealbi. Singura apirare in noapte imi sunt tovariqii, suntem ca niqte

cilltori atacali de lupi gi trebuie si ne apirim spate in spate, cicioriunde, de jur- imprejur, e moartea de fier gi gloanle. in clipa asta

inci, putem fi surpringi. Regulamenttrl cere patrule la citeva sute

de metri pe dreapta gi pe stinga. Numesc oamenii, dar nimeni nuse desprinde. Alerg gi ii zgudui, trimifindu-i in noapte, dar nu se

duc, sleifi, dec1t trei pagi gi continui s[ meargl apoi t6rit, alituride noi. Renun!... Fie ce-o fi.

intr-un tablou strlin, in golul minlii, vid in clipa asta limpedegi departe de ai mei pe nevast[-mea, amantul ei, dar n-am timp slmi opresc, si-Ifixez, ca s[ privesc. Bucuriile gi minciunile lor suntpuerile fala de oamenii acegtia, dintre care unii vor muri pestezece, cincisprezece minute, a\ii mAine, poimdine, siptlmanavii-toare. Dintr-o datl, din noaptea dinaintea noastri, unde e via1l gi

miqcare cu oameni, din care noi nu vedem gi nu qtim nimic, ca osolie dintr-un gol, din bezna unei odli intunecate, s-aude o ripi-iali de focuri plesnite de armi. E singuri in tot cuprinsul lumii.E originarl ca intiiul om pe pnmint qi nu o voi uita pan[ la sfir-qitul vielii, niciodati. Parcl o morigci mare, de Mogi, s-a invdrtitrepede, dar sunetul, mi intreb,la ce corespunde in noapte, acolo,cine atras, cine acilzlut?

Zarurrle au fost aruncate.Compania gi, blnuiesc, tot regimentul s-a intors rlsucit in loc,

de spaiml, gi oamenii sunt gata de fugi. Urlu scos din min{i lagandul goa4ei nebune, carear fi mai rea ca moartea: ,,Pe loc, stalipe loc!"

Se opresc to1i, sfrrgili, cici nu au voinla sn fugi gi dupi cAteva

clipe relulm margul, tArAt ca dupS mort.Identific, dupi dtmb qi dupi ocolul goselei, locul unde

suntem. Fac socoteala aproximativd gi gisesc c[ avangarda regi-mentului XR a trecut sigur dincolo de vami. Agadar, evenimentul

8

s-a consumat. intdmplarea de vorbe qi clrli a devenit piatri, stofh,

arami, o noapte anume. Am trecut dincolo, peste linia punctatl,pe care am desenat-o zece ani ln qcoali.

- Uitafi... uitafi...Dinainte vine intre doui santinele, cu armele indreptate spre

el, un prizonier (nu mai incape indoial5). E plutonierul Bela Kiss,

il cunosc acum dupl pantalonii de dril alb.

Iatl deci intAiul prizonier in acest rdzboi la care iau parte.Oamenii qi-au mai revenit pufin. Seara de cenug[ oarbl a devenitintuneric striveziu. Trecem qi noi prin vam[. Bara e ruptl, joslangi ea e un mort. Un rinit e sprijinit pe genunchi de citre unsoldat.

- Ce-a fost, camarade? intreb in treaclt.

- O lupte scurtl... domnul colonel P. B. e rlnit de moarte.Uite-1.

Aflu ceva mai tArziu ci, in momentul cAnd a fost somatl, san-

tinela ungureasc[ a lipat,locotenentul Sigismund Lajos a ieqit inprag, a tras cu revolverul in direclia grupului, aqa, in noapte, 9iglonful lui a nimerit in cap pe colonel, care venise in fruntea avan-gfurzii. Pe urmi, dupi un schimb de focuri, ungurii au fugit cuto[ii. Asta exista adineauri in noaptea neagri gi noi nu vedeamnimic, ca gi cind n-ar fi fost aqa: cum nu vid nimic, de pildl, vizi-tatorii lntr-un simplu parc comunal. Mi se comunici din urm[ci regimentul XR a luat-o la dreapta, cI nu mai am pe nimeniinaintea mea, de parctrs-ar fi dat la o parte o perdea, qi deci si midesfbgor in avangardi. E o imposibilitate. Iau o distan{i la o sut[,doul de metri inaintea companiei, dar patrulele nu se duc la maimult de zece pagi de mine:

Sunt inaintea tutirror milioanelor din neamul meu; in falamea cu o gosea, cu garduri, cu intuneric gi cu moartea plutind intoate.

Avem de la inceputul serii tofi baionetele la arml gi forma]iade luptn.

Ordinul e si cercetim tot ce intdlnim in cale. Mergem destulde incet, dibuit, qi cei din fala mea sunt ca umbre inchegate dinintuneric. Ne aqteptim la un atac scurt, prin surprindere.