@ Edirura EIKON

Bucuregti, Str. Smochinului nr'. B, sector 1,.

cod pogtal 031310, RomAnia

Difuzare / disribugie carte: tel/fax 02I348 1474nrobil.: 0733 L3l 145,0728 084 802e-mail : difuzar e@ edituraeikon.ro

Redacgia: tel: 021 348 14 7 4

mobil' 0728 084802,0733 I3l 145

e-mail : contact@edituraeikon.roweb, wwwedituraeikon.ro

Editura Eikon esre acreditari de Consiliul Nagional

al Cercetlrii $tiingifice din invlglmAntul Superior(cNCSrs)

Descrierea CIP este disponibih la Biblioteca Nagionali a

RomAniei

ISBN: 978-606-7 Ir-g I 4-5

Tehnoredactor: Mihiigi Stroe .

Editor: Valendn Ajder

Gheorghe Novac

UMANISMSIUMANIZARE

KoSBucuregti, 2018

CUPRINS

LJmanismul disjunctiv

LJmanizare gi dezumanizare in capitalism

)

59

:t i:tti:_tiFi]:iEryt::i "

UMANISMUL DISJUNCTIY

Patria mea este lumea intreagi.

Dante Alighier:it)

{.lmanismul constituie una din marile pro-

bleme ale omenirii. Ea existl ins5. numai datoriti

unei absenEe fiingiale a omului. ,,Daci oamenii s-ar

nagte oameni, spune Jean-.Frangois Lyotard, la fel

cum pisicile se nasc pisici (dupi numai cAteva ore ),

n-ar 6, nu zic de dorit, ceea ce e o alti chesdun!,

ci doar posibil, si-i educim. Ci trebuie s5. e ducim

copiii, asta e o imprejurare care nu provine decit

din faptul ci nu sunt formagi de citre. naturi, cinu sunt programati. Institutiile care constituie

cultura qin locul acestui deficit nativ."z) DiferenEa

dintre oameni gi animale e cd primii igi dobAndesc

specificul doar in urma unui proces destul de

Iung, complicat gi dificil. Mai mult, din cauzi ci

institugiile de care vorbeste filosoful fiancez sunt

constituite tot din oameni cu acelasi defect nativ,

cultura insisi, ca ;i educatia, sunt marcate de un

risc fundamental. Acela ci, in pofida eforturilor

depuse de piiingi, profesori si societate, marea

majoritate a oamenilor nu ajung, nici dupi o viaci

intreagi, sI poati fi numigi 6in9e umane, adici in-

divizi ale ciror fapte sunt umanisre. Prin urmare,

acfiuni cu efecte bune pentru toti oamenii fer|. a

fi diunitoare niciunui alt om. Cei mai mulgi fac

lucruri favorabile numai unora din ei, celor din ca-

"' ' '" :astfelins5.tegorla,,al mel sau ,,a1 noftrl , care sunt

numai fiindci sunt rele pentru toti oamenii, adici

prin natura lor, fiind folosite irnpotriva altora, ,,ai! .ttllll SaU ,,al lor

Desi par foarte simpli, ugor de inEeie s, termenii

umanism gi umanist prezinti o multime de com-

plicagii. De aceea, pentru a nu pluti intr-un tirimconfuzional, se cuvine si facem cAteva precizlri.

CuvAntul umanist, spune Tzvetan Todorov, are

mai multe sensuri, dar la prima vedere ,,se referi.

la doctrinele ce consideri omul ca punct de ple-

care gi de sosire al acgiunilor umane; e vorba de

doctrine <<antropocentrice>>, a;a cum altele sunt

teocentrice, aga cum altele pun in centrul lor na-

tura sau tradidile." Prima separafie, adaugi. el, cea

dintre teologic ;i antropologic, a fost flcuti de

Montaigne,la care termenul ,,apare, poate Pentru

prima dati in francezt'.3) E vorba de pasajul din

eseul LVI din cartea I, Despre rugdciune, in care

gAnditorul spune ci e o gregedi care se vede mai

ugor atunci ,,cAnd teologii scriu prea omenegte, de-

clt cAnd umanigtii scriu pre a puqin te ologiceste ."4)

Ezitarealui Todorov e intemeiati, fiindci autorii

Noului dicpionar eti.mologlc 1i. istoric Larousse din

1964 plerseazl. aparigia terrrienului cu 41 de'ani

mai devreme, in 1539Ia Gruget.t)Problema e insi

alta. Eseistutr francez de origine bulgarl defineste

un termen nehmurit (umanist) prin altul (uman)

la fel de imprecis sau, rni rog, care necesiti anumi-

te specificagii.

Lafelde riscantl e afrmaEia sa, ficuti pe pagi-

na urmitoare celei citate, ci ,,lJmanismul este ide-

ologia ce stila baza statelor democratice moderne,

dar tocmai aceasti omniprezenfi il face invizibil

sau fad." $i eu, care credeam, in naivitatea mea, ci

aceste state au labazLdemocratia. Cit despre om-

niprezengi, si fim seriogi: intemeierea imperiilor

coloniale, ca si iau doar un singur factor, numai cu

umanism'nu s-a ficut. Daci avem in vedere doar

cAteva din cele mai semnificative deficiente ale

acestor state, umanismul e ,,invizibil sau fad" nu

din cauza amintiti, ci datoriti mai degrabi. slabei

sale insertii in tesitura faptelor sociale, mai ales

politice si econo-mice, cel mai rnult suGrind dinacea.sti cauzd. categoriile si clasele sociale defavo-

rizate. Arglrmenrul lui Todorov vine in conditiile

cind, cll zece ani mai inainte, el releva cXteva dinhibele generale promovare in acesre societiri. MaiintAi etnocentrismul, adicl vointa de ,,a ridica inmod neperrnis valorile proprii societicii cireia iiapartin la rangul de valori universale." ideologie

care in Franta s-a concrerizat in,,spiritul clasic']

reprezentat de mari autori, intre care Pascal gi La

Bruydre. Apoi lasisrnul, care in plan comporta-

mental e ,,cot'rsriruit cel mai adesca din uri gi dis-

preg fali de persoanele ce au caracrere fizice bine

definite 9i difbrire de ale noastre", iar in cel ideolo-

gic e sustinut pe diverse planuri deJ.-A. Gobineau,

Ernest Renan, Hipolyte Taine si Gusrave Le Bon.

in fine, nationalismul cu cele doua specii ale sale,

definite de Antonin Armud asrfel: cel cultural ,,incare se afir.mi trisitura specific5. a unei nagiuni si a

operelor acelei natiuni" si cei civic ,,cate,in forrna

sa cgoisti, se transformi in sovinism si se traduce

B

prin lupte vamale si rizboaie economice atunci

cAnd nu este rizboi total."6)

Eseistul francez e, desigur, congtient de ase-

menea derive inumane satt, in termenii sii, antiu-

maniste. Cici, explici el, ,,existi mai multe feluri

de a fi antiumanist: Bonald sau Taine resping

(din nrotive diferite) autonomia pe care o ate eu;

Pascal refuzl, printre altele, finalitatea pe care o

reprezinti tu; Gobineau, Renan sau Baudelaire se

opun universalitigii de care se bucuri el." (s.a.). De

asemenea, umanistii stiu ci,,oamenii nL1 sunt nea-

pirat buni, ci sunt une ori capabili de ce e mai riu."

,,Departe de a ignora ce all insemnat Auschwitz

;i KolAma, umanisrnul modern chiar pleaci de

la acestea; el nu este nici trufa;, nici credul,"

Autorul define;te utnanismul prin trei trislturi:

apartenenta ,,tuturor oamenilor" la aceea;i spe-

cie biologici, sociabilitatea gi ,,posibilitarea dc-a

face aiegeri diferite'l Aceste trisituri,, continlri

el, constituie ceea ce se numeste ,,naturi umani".

Ele ,,nu sunt valorizate ca a[are ; insi, atunci cAnd

umani;tii adaugi acestei antropolgii rninimale o

morali 9i o politicS., opliunea lor se indre apti citre

valori confbrme acestei <<naturi>>, si nu sple unclc

pur artificiale, produse ale unei voinEe arbirrare."

Pe de alti parte, ,,{.lmanismul nu este in nici un

fel impotriva tehnicii ca arare, ci este impotriva

tehnicii care lncere azra s5. mai fie mijloc penrru a

deveni Scop."7)

Aceste sustineri au nevoie, in opinia mea, de

nnele clarificiri. Astfel, cele rreipronume persona-

le au rolul de a sugera ci umanismul trebuie sI se

refere la toti oamenii, cum spune si prima sa carac-

teristici. Din nefericire, acesr deziderar este arnplu

ignorat in practica vietii. Aceasta relevi doar un

umanism grupal gi opozitional, in care omul din

propriul grup esre preguit si apirat, iar cel al alnri

grup, clispretuit si atacar. Problema cea rnai dificilia.celor care vorbesc despre umanisrn o reprezin-

ti insi ,,natlrra umani". Felul in care e gXnditisugereazi", atAt la Tbdorov, ced ;i in majoritatea

textelor cu aceastS. temi, ci ar fi constituiti doar

din elemente pozitive, favorabile omului si viegii

sociale. Faptele de tipul Auschwitz si KolAma sunt

considerate probabil accidente istorice. Ele nu

fac parte, dupi ei, din natura umani. Cele douitrisituri frindamentale ale acesteia, sociabilitatea

si rationalicatea, afirmate inci de Aristotel, sunt

t0

fiagmentate in lumea re ali de tendinte opuse, spre

singuritate si egoism, spre corupfie, necumpLtare,

risc ;i lipsi de misuri. Or, e greu de negat ci si

acestea sunt trisituri specifice oamenilor, chiar

daci nu tuturor sau nu tot rimpul. Apoi de natura

umani gin ;i viciile, pl'cclrm si o scrie de trisituri

negative, intre care cele mai evidente sunt: agre-

sivitatea (conflicte, crime, rizboile etc), pasiunea

pentru putere 9i avere, doringa de distinctie (in

sens de separagie). CAt privegte tehnica, proble-

ma cea mai grav5. nu e faptr-rl ci mijloacele devin

scopuri, cAt mai degrabi aceea ci o buni parte a

tt

sriinlei 9i tehnicii au scopuri distructive, asa cum

",..rn intre aga istorie a armamentului, de la piatri,

big ;i arc la bombele nucleare. Stiinga si tehnica

nefaste sunt cele care atesti cel mai pregnant inu-

manismul oamenilor, faptul ci natura lor este un

amestec de bine si de riu.

O perspectivi diferiti asupra umanismului adu-

ce Martin He idegger. Briefilber de?l,,HLtrnAnisn?Lts"

(1946), caqi Sein und Zeit (1927),sunt indreptate

impotriva umanismului tradigional, atAt a celui

clasic; cit gi a celor susginute de fenomenologie 9i

existentialism. Oricinc citeqte titlul primci Iucrlri

lt

se va intreba ce inseamnS. ghilimelele ce inviluie

cuvinttl umanism. Cred ci acestea au dou5. sen-

suri; unul depreciativ, privitor la umanismul ante-r

rior, care, in opinia filosofului, nu e cel adevirat, ci

este o iluzie; al doilea apreciativ, avAnd ca referent

propria conceptie despre umanism, care este unul

adevlrat, adici mai originag mai profund decAt cel

dinainte. Aceste sensuri nu pot fi insi intelese f5.ri

a prezenta teoria sa in principalele sale articulagii

si, pe cAt se poate, in cuvintele sale.

Ofensiva criticS. a filosofului porneste de la

faptul cI ,,determinirile umaniste cele mai inalte

ale esenge i omului nu dau inci. searna de adevarata

demnitate a omtrlui", iar vechiul umanism ,,nu

pretuieste inci indeajuns humani.tas a. omului."

Ceea ce nu inseamni cl el ,,trece de partea a ceea

ce este opus umanului gi promoveazi inumanul,

ci justifici neomenia gi ci injoseste demnitatea

omului." Aceasti polemici. derivS. din convingerea

c[,,Esenta omului consti in faptul ci el reprezin-

ti mai mult decAt simplul om, in misura in care

acesta e conceput ca fiingl vie dotati cu ra{iune."

,,Acest <<mai rnrrlt>> inseamni: mai originar si,

de aceea, in esen;l mai esential." Aici intervine

12

noutetea adusl de Heidegger. Originarul invocat

apare in condigia apriorici a omului ca ec-sistengi.

,,Ceea ce omul este - adic5. in llmbalul traditio-

nal al metafizicii <<esenta>> omului - rezidi in

ec-sistenqa lui." Acest concept nu e insi identic

nici cu cel ,,radigional de existentia, care iuseamni

realitate, spre deosebire de esentia ca posibilitate."

Propozitia din Fiiny,i ;i. tirnp,,<<Esenta>> Dasein-

ului se afli in existenga sa" vrea si spuni ci ,,omul

fiinqeazl, in aqa fel incAt el este acest <<deschis>r

(das ,.Darr), adicelocul de deschidere aI FiinEei."

Dupi continut,,ec-sistenta'inseamnl situare itr

af ard, (Hi n a us - s t e h e n), intru adevirul Fiin gei." D in

acehsti perspectivi ,,esenta nu.se determini nici

din esse esentiae, nici din esse existe,ntiae, ci din

€c-staticul D as e in-tIui. Ca fi ind acela. cdre ec-sisti

i;i asumi omul fiinga-in-deschis (Da-sein),;i anu-

me preluind in <<grijitt deschisul (das Da), caloc

de deschidere al Fiingei." Prin urmare, ,,C)mul nu

este stipenul fiingirii lcum susgin filosofia gi uma-

nismul tradiEionale - n.n.]. Omul este pistorui

Fiingei." Adici, el ,,locuie;te in apropierea Fiintei",

,,este vecinul FiinEei" si are in griji deschiderea ce

ii este esentiali si pe care i-o impune si Iui insusi.s)

t3

Cele spuse explici demersul lui Heidegger

impotriva moduiui traditional in care a fost gin-diti natula uman5. Pentru filopoful german, spun

Kleininger si Liiceariu, ,,intreaga istorie a filosofiei

occidentale" nu este decit o imensi. si lungi iluzie:

,,crezind ci mediteazL x:upra. Fiingei (Sei.n), ea

nu a fhcut decAt si gAndeascl, mAn5. in mAni. cu

$tiin[a, realitatea care i se oferi. omului ca obiect al

actiunii sale ;i care nu este curioscutl decAt penrru

a fi transformati si dominatl. (Seiendes). in loc silase lucrurile s,if.e;i si le gindeasci in fiinta lor

netulburatl de spectrul vreunei fapte, gAndirea

occidentali le-a ficut doar si existe in sfera ..teh-

nicii>> si a <<practicii>." Ea ,,a sfArsit prin a trida

gindirea esenTiald, punXndu-se in slujba gLndlrii

ef c ace i' (s. a. ). Ca urmare,,,1-Jmanismul radigional

nu este decAt efectul derivat al acestei iluzii majo-

re: omul nu apare aici in calitatea lui de gAnditor

si rostitor al FiinEei, ci in aceea, degradati, de cen-

tru si stipAn al fiintarii."e) Aceste susgineri relevi

ci intreaga viziune heideggeriani privind esenga

omului, generati de cele doui concepte de bazi

(ec-sistengi 9i deschidere), poate fi definiti printrei aspecte de fond: nu fine de realitate, ci de ceva

14

deasupra sau dinaintea ei, este piasati in planul

imaginarului, al lui trebuie, gi este o utopie, adici

un mod de a fi inaccesibil oamenilor reali ca tip

exclusiv de existenEi. Acesta e la fel de pretengios

ca gi cele 10 porunci. Nici el, nici acestea nu Pot

fi respectate riguros de vreun om in carne 9i oase.

Prima trisituri e atestati, de altfel, de -Walter

Biemel si traducitorii textului siu despre uma-

nism. Cel dintAi relevi faprul ci,,ec-sistenfa <<nu

este conceputi aici cu semnificagie existengialisci,

ca stridanie a omului de a fi el insugi prin proiec-

tarea de sine in sfera posibilitigilor, ci este gindita

ca situare in afari, in Lichtung, in acel deschis

care nu este creat de om gi nici nu este rezultatul

activititii sale, dar care totu;i constituie temeiul

oricirei creafii sau oricirei activitS.gi>." Ceilalgi

subliniazi faptul ci ,,Nu este cazul ca Dasein sd'

fie tradus cu ..reaiitate umani>>, deoarece aceasta

poate insemna foarte bine ;i existenga umani ca

uitare a FiinEei, pe cAnd Dasein este ipostaza pri-

vilegiatS. a omului care triiegte in orizoutul Fiingei

gi in grija de a o gAndi gi rosti adecvat. Das Dasein

este deci omul proiectat de Fiingi Penffu a ^vea

griji de Fiingi (..omul ca pistor al Fiingei") gi

15