un punct de vedere logic asupra obiectului eticii

Click here to load reader

Post on 18-Jan-2016

16 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Un Punct de Vedere Logic Asupra Obiectului Eticii

TRANSCRIPT

  • y

    y

    p

    4

    6

    1

    etica more geometrico?

    Adrian Rezus

    TEX

    equivalences

    arguments

    2.2003

  • y

    y

    p

    4

    6

    2

    edition: Adrian Rezus & Sorin Vieru (eds.) 2003 arguments [LaTEX2-edition] 19752003 Adrian Rezus (Nmegen, The Netherlands) [text] 2003 Salvador Dal Estate [logo Salvador Dal: Centaure] 2003 equivalences [pdfLaTEX hyperscreen]

    This electronic edition is a non-profit publicationproduced by pdfTEX 14.h &created by LaTEX2 with hyperref & hyperscreen

    pdfTEX14.h 2001 Ha`n The Tha`nhLaTEX2 19932001 the LaTEX3 project team et al.hyperref 19952001 Sebastian Rahtzhyperscreen 2001-2002 Adrian Rezus [based on pdfscreen]pdfscreen 19992001 C. V. Radhakrishnan

    typeset by babel [greekTEX] in Kerkis [Adobe type 1]Kerkis 2002 Department of Mathematics, University of the ganprinted in the netherlands 12th November 2003

  • y

    y

    p

    4

    6

    3

    Adrian Rezus

    un punct de vedere logic

    asupra obiectului eticii

    Bucuresti1975

  • y

    y

    p

    4

    6

    4

    1: G. E. Moore (cca 1952)

  • y

    y

    p

    4

    6

    5

    Etica more geometrico?

    Liubei M., in memoriam

  • y

    y

    p

    4

    6

    6

    Cuvnt nainte

    Scris si publicat! cu aproape treizeci de ani n urma1, textul care urmeazanu pare a fi, la prima vedere, altceva dect o mostra de banale juvenilia phi-losophica2, presarate cu un dram-doua de superbie conceptuala si alte trei-patru de teribilism conjunctural-empiric vrsta! , vorbiri dintr-ace`lea pe carele poti njgheba ntr-o jumatate de ora cel mult un ceas, rotund la 20 siceva de ani, mai ales daca ti-o cere si asta deja de-o vreme , sefa (dedepartament, sectie, sector sau ce va fi fost), o conceptualista n materie materia se chema etica filosofica, pe-atunci , experta, justement, ntr-alemeta-eticii contemporane: G. E. Moore ndeosebi.

    De text am dat din ntmplare, cautnd cu totul altele prin arhive: am re-gasit totgrupajul publicat n 75 si l-am recitit inevitabila nostalgie inclusa n sub-text n ntregime.

    Fusese initial o discutie n mai multi mai mult sau mai putin informala, despre obiectul eticii. Exista [si] asa ceva? Si daca da se pare ca asaaflare-n-treaba e deja afacere veche, doua milenii, cel putin! , cum putemconceptualiza n mod credibil materia the subject matter? Macar pentrucolegele noastre [/ colegii nostri] de la stiinte zise hard, daca nu si pentru

    1Revista de filozofie (Bucuresti), tomul xxii, nr. 1, 1975, p. 3841; manuscrisul dateaza, probabil,din toamna lui 1974. (Singular, n felul lui n treacat fie vorba , fiindca acesta este, de fapt, siunicul text publicat de autor n Romania; cel putin nainte de AD 1990.)

    2Cititoarea sau cititorul post-modern(a) versat(a) ntru de-constructie de sub-ntelesuri si alteinefabile cu context caci toate tin de... pragmatica [si] n ziua de astazi , poate lesne detecta attnaivitatea [conceptuala a] autorului ct si caracterul aparent subversiv al demersului domniei-sale.

  • y

    y

    p

    4

    6

    7

    mai scepticele noastre prietene [/-cii nostri etc.] cu Ecoles Polytechniques labaza. Ideea de a publica asa taclale en guise de dezbatere sau, cu untermen deja la moda: masa rotunda, fusese, banuiesc, a Liubei Miros; casefa de judet [filosofic] la un Institut de filosofie de-al Academiei, dumnea-eiavea de justificat, desigur, si activitati. Si cum etica n Romania, AD 1975,nu putea fi in print altfel dect marxista, redactia revistei nsarcinate cupropaganda activitatilor [filosofice etc.] vecina de palier in aceeasi vila laSosea s-a trezit, ntr-o buna-[oare?]-zi, cu [nca] o Dezbatere de publicat3. (Defapt, dezbaterea nu arata de loc a dezbatere schimb de idei , aduce, maidegraba, a` colectie de monologuri disparate.)

    Retrospectiv, mi se pare nu doar amuzant, ci si memorabil (epoche`-machend,cumva, date fiind scenariul punctual ambianta teoretica , si actorii teo-retizanti aflatori n discutie) contextul pseudo-dezbaterii, mai mult dect textulei: priceputii de drept n materie de la Institut discutau, de fapt, despre [faptul]daca merita sau nu sa mai stea de vorba [teoretic etc.] despre obiectul dejan discutie! Ca wittgensteinian deja resemnat de-o vreme (despre ceea ce nuse poate vorbi, [cu sens, teoretic etc.] cele etice, de pilda , oricum, nu arerost sa mai stai la taifas cu lumea, mai ales prin reviste academice s.a.m.d.)m-a surprins marturisesc optimismul epistemologic al junelui de 25 de ani,doctorand n logica simbolica (logici intensionale) si recent admirator al luiRichard Montague.

    De un optimism si mai radical desi nejuvenil parea a da dovada si Petru

    3Dezbatere: Obiectul eticii marxiste, n Revista de filozofie (Bucuresti), tomul xxii, nr. 1, 1975,p. 2744.

  • y

    y

    p

    4

    6

    8

    Cretia, cealalta oaie neagra a trupei etico-filosofice de la Institut4. PetruCretia va fi tinut ntr-adevar la cele spuse en prive si in print5 n 19741975,fiindca, sase ani mai trziu, si-a republicat textul chiar far de ghilimele laobiect ntr-o antologie de autor6. De altfel, Petru Cretia pare a fi si uniculn configuratia aceea academic-trecatoare cu exceptia, Liubomirei Miros, de-sigur care a ramas, pna la capat, fidel tematicii dezbatute n acei ani, 19721975, transformnd-o ntr-o afacere personala: ceva ntre el nsusi si Kant, KpV,cumva.7

    Si amndoi att Liuba8, ct si Petru par a-mi spune, de dincolo, altcevadect tineam eu nsumi sa le spun, acum aproape treizeci de ani: cum ca nupoti ntemeia reflectia etica dect pe un alt esprit de finesse, unul superiorstructurat; caci etica e o stiinta de alt fel.

    Liubomira Miros Liuba: instigatoarea de facto a acestor preocupari n ambelecazuri s-a stins din viata, nestiuta de prietene / prieteni, la sfrsitul primaverii

    4Mis-match de insertie profesionala si nu numai: de insertie n lume, mai degraba. Caci cecautau un elenist deja mplinit si / sau un viitor / probabil / eventual logician ntr-un departamentde etica al Academiei?

    5Dezbatere, loc. cit, p. 3134.6Obiectul eticii, n: Petru Cretia Epos si logos, VII, Editura Univers, Bucursti 1981, p. 229235.7Cf., de pilda, 50 de gnduri despre bine si rau n sfera moralitatii, n: op. cit., p. 236240;

    Contingenta n cadrul unei analitici a modalitatilor, ibid., p. 240260 si seria de eseuri morale,publicate cu douazeci de ani mai trziu, n: Luminile si umbrele sufletului, Editura Univers Enci-clopedic, Bucuresti 1995, acestea din urma re-editate, nu demult, de catre Ofelia Cretia: Eseurimorale, Editura Muzeului Literaturii Romane, Bucuresti 2000 [Biblioteca Manuscriptum].

    8Dezbatere, loc. cit, p. 2931, etc.

  • y

    y

    p

    4

    6

    9

    trecute; vestea am aflat-o abia dupa doua luni, de la un prieten comun.9

    Am gasit potrivit sa i restitui gndurile de atunci, ca o dovada de prietenie sineuitare.

    Nmegen, septembrienoiembrie 2003

    9[Bucuresti: miercuri, 31 iulie, 2002 [...] Liuba [...], nu stiu daca ti-am scris acum vreo doualuni [...] saraca de ea nu mai traieste: a fost calcata de un camion pe trecere de pietoni ; a fostinternata la spital si s-a chinuit singura vreo doua saptamni, fara ca nimeni dintre colegi / colegesau vecini / vecine sa stie despre asta, zile ntregi la rnd; [...]. Acuma odihneste lnga mama ei [...].Uite asa! [...]

  • y

    y

    p

    4

    6

    10

    2:

  • y

    y

    p

    4

    6

    11

    Obiectul eticii un punct de vedere logic (1975)0

    Comparnd statutul 1ogic al teoriei etice, n diversele ei formulari posibile, cusituatia n care se afla astazi orice alta teorie stiintifica elaborata, fie ea stiintaexacta sau teorie testabila empiric, descoperim o stare de lucruri paradoxala,permanentizata de-a lungul ntregii istorii de altfel deosebit de bogate si arboresentramificate a acestei sui generis discipline.

    Desi se bucura de o traditie multimilenara, preocuparea de a teoretiza faptulmoral (obiectul oricarei teorii etice) pare a fi si astazi o ntreprindere sistematicambigua si una din cele mai vitregite din punct de vedere logic si epistemologic tentative de constructie teoretica.

    Unul din aspectele acestei ambiguitati si nu unul dintre cele mai putin impor-tante l gasim la nivelul limbajului utilizat, att n morala ct si n teoria faptuluimoral. Departe de a avea avantajul unui limbaj univoc interpretabil, teoria eticapare a admite si chiar a cere n mod expres o alta utilizare a limbajului naturaldect cea proprie unui vorbitor normal care ar dispune de o competenta lingvis-tica naturala (asa cum este luata ea n consideratie de catre lingvisti, de exem-plu). Specificarea acestei diferente de utilizare poate face, desigur, obiectul uneicercetari autonome care si-ar avea locul n limitele pragmaticii (asa cum o nteleglogicienii si lingvistii, ca, de pilda, Ch. Morris, Y. Bar-Hillel sau Richard Mon-tague) si care ar putea figura, ca investigatie prealabila si absolut necesara, printreprolegomenele oricarei teorii etice. Atta timp ct o astfel de investigatie raminedoar la nivelul unui deziderat, teoria etica este privata de constiinta diferentei sale

    0Revista de filosofie (Bucuresti), 22, 1, p. 3841.

  • y

    y

    p

    4

    6

    12

    epistemologice fata de alte teorii, de constiinta propriilor sale demersuri n sferaobiectului ei.

    0 alta dificultate structurala a teoriei etice (care, de altfel, o implica pe prima)rezulta din caracterul sistematic ambiguu al obiectului n limitele caruia sedesfasoara investigatia etica sau, ntr-o formulare echivalenta, din imposibilitateadelimitarii univoce a punctului de vedere (specific) etic fata de puncte devedere (nrudite sau nu) care definesc orice alta stiinta umana.

    Daca stabilim, printr-o decizie teoretica, functionnd ca prima aproximare, cauniversul faptelor (posibil de luat n considerare in cadrul oricarei teorii) estetotuna cu universul naturii si al libertatii (umane), indiferent de articularea teoreticaulterioara a acestor doua componente, atunci dificultatea sus-amintita admite oformulare suficient de riguroasa pentru a caracteriza statutul logic al teoriei eticesi a schita chiar o solutie n vederea eliminarii ei.

    Pentru explicitarea celor de mai sus vom presupune n continuare ca dispunemde un limbaj pragmatic (n acceptia 1ui R. Montague si a colaboratorilor sai de laUCLA si Stanford)1 adecvat reprezentarii unei teorii etice. Amintim ca un limbajpragmatic L este un limbaj formal obisnuit, de ordinul II, n care apar, n plus,operatori intensionali, si ca orice limbaj natural admite o reprezentare adecvata nL, ca un caz particular2.

    1Charles Howard, David Kaplan, Nino Cocchiarella, J. W. Kamp (UCLA), Dana Scott (Princetonsi apoi Oxford, Math. Inst.), Dov Murad Gabbay (Jerusalem, Hebrew Univ. si apoi Stanford), AsaKasher (doctorand al lul Y. Bar-Hillel la Hebrew Univ., Jerusalem; cf. The logical Status or IndexicalSentences, Scientific Report, nr. 9, Applied Logic Branch, HU Jerusalem, May 1970) etc.

    2Richard Montague, Universal Grammar, n Theoria, 36, 1970, p. 373398; English as a For-mal Language, n Linguaggi nella societa` e nella tecnica, Milano, 1970; Pragmatics and Intensional

  • y

    y

    p

    4

    6

    13

    Urmnd o sugestie terminologica pc care ne-o furnizeaza logica traditionala (nParva logicalia, sec. XIII si urm.) vom numi categorematice expresiile neafectate deoperatori intensionali, deci expresiile care apartin logicii obisnuite de ordinul I, sisincategorematice toate expresiile n care apare cel putin un operator intensional (nlimbajul natural, de pilda, orice verb intensional, opac-referential, ca stie ca,crede ca, vrea sa, are intentia sa, trebuie sa etc.). Coincidenta acesteiutilizari a termenilor cu cea clasic-traditionala este, desigur, partiala si alegereaeste justificata doar de faptul ca o expresie sincategorematica, asa cum o concepemaici, nu are o semnificatie univoca3 independent de un context pragmatic explicitformulat.

    0 eva1uare (semantica) adecvata a unui asemenea limbaj este efectiva dacautilizam lumile posibile tehnica astazi curenta n semantica logicilor modale si ofera (produce) cel putin trei clase de obiecte distincte:

    1) cele care realizeaza expresiile categorematice n lumea reala (actuala, pecare o putem identifica, destul de exact, cu lumea fizica, i.e. obiectul fizicii);

    2) cele care realizeaza expresiile categorematice ntr-o lume posibila (viitorul,de exemplu);

    3) cele care realizeaza expresiile sincategorematice [fie n lumea actuala aactiunii umane, de exemplu, fie ntr-o lume posibila cum ar fi sfera libertatii

    Logic, n, Synthese nr. 12. 1970, p. 69 et sqq.; Pragmatics, n Contemporary Philosophy Laphilosophie contemporaine, I, Firenze, La Nuova Italia, 1968, p. 102122. Articolele lui Montagueau fost reunite recent (partial) ntr-un volum cu titlul Selected Papers of Richard Montague, YaleU.P. New Haven, 1973.

    3O astfel de expresie are un statut similar cu ceea ce Montague numeste expresie sistematicambigua. Cf. Universal Grammar loc. cit. p. 378.

  • y

    y

    p

    4

    6

    14

    (umane) sau o lume imaginara].

    Convenim sa numim categorematice obiectele din clasa (1) si sincategorematiceobiectele din clasele (2) si (3). Conform definitiei de mai sus a expresiilor care descriuobiecte din c1asele (2) si (3), un obiect sincategorematic nu este univoc determinatdect n cadrul unui context pragmatic, sau, altfel spus, nu exista independent (sitel quil est) de contextul pragmatic n care apare.

    Obiectul unei teorii etice este constituit dintr-un subansamblu de obiecte sin-categorematice, articulate ntr-o presupusa structura (ipoteza existentei ntr-unsens oarecare a ceea ce s-ar putea numi lege mora1a), orict de greu de definitar putea aparea aceasta din urma. Reprezentarea algebrica a acestei situatii esteimediata, daca avem n vedere ca articulatiile posibile ale obiectelor sincategore-matice (ipoteza ca lumea posibila care le contine are o ordine intrinseca, areo lege, este autonoma etc.) snt principial reductibile la operatii algebrice,predicate si, eventual, relatii intensionale.

    Demersul deschis aici constituie solutia pe care o propunem pentru a rezolvacea de-a doua dificultate (ambiguitatea sistematica a obiectului eticii) desprecare vorbeam mai sus. Ea este si o rezolvare a primului impas, ntruct presupuneo pragmatica elaborata, adecvata obiectului eticii. Fara ndoiala nsa ca schita demai sus, chiar efectiv realizata (ca logica intensionala restrnsa la obiectul eticii,i.e. la faptele morale), nu constituie nca o rezolvare efectiva a problemei adecvariiunei astfel de teorii la o clasa data de fapte, problema rezolvabila printr-o investigatieempirica, pe diverse nivele ale acestui obiect (istoric, sociologic, psihologic etc.)Sugestiile de aici schiteaza doar posibilitatea de a defini n mod univoc statutullogic al teoriei etice, n diferenta ei specifica, precum si posibilitatea de a reprezenta

  • y

    y

    p

    4

    6

    15

    formal-teoretic, n cadre lipsite de ambiguitate sistematica, eventualele rezultaterelevante ale unei cercetari etice.

    Revenind la starea de fapt a teoriei etice (n care se gaseste ea astazi, cu foarteputine exceptii) observam ca, n cazul n care ar vrea sa fie constienta de fiecare pasoperat n cadrul ei, orice teorie etica ar trebui sa admita evanescenta propriului eiobiect n cel putin unul din urmatoarele sensuri4:

    Obiectul eticii:[A] este nedefinit de facto;[B] definitia lui este posibila;[C] trebuie definit n mod explicit printr-un anume tip de cercetare ale carei

    conditii snt de specificat;[D] este indefinisabil de jure;[E] nu are specific fata de clasa fenomenelor sociale (umane) posibile;[F] specificul sau deriva doar din faptul ca cercetatorul (sau cei care au si au

    avut, n decursul timpului, preocupari similare) singularizeaza o clasa de fenomenepsiho-sociale pe care le considera ca fiind morale potrivit unui criteriu neexplicit,intuitiv

    [G] si [nota bene: n continuare]5 neformulabil (n vreun sens oarecare);[H] criteriul de determinare a specificului moral al unor fenomene psihosociale

    4Etichetarea ad hoc, [A][I], a sensurilor este aici menita sa functioneze ca reper n discutia ceurmeaza [IVIII] si se suprapune segmentarii / enumerarii colocviale n alternative ne-exclusive[parsing cu si/sau vel , resp. punct-si-virgula gramatical-copulativ, n text]: o colectieempirica / prealabila de moduri n care se spune [dicitur] evanescenta [obiectului] n dez-batere. [n.a., noiembrie 2003]

    5V. nota anterioara. [n.a., noiembrie 2003]

  • y

    y

    p

    4

    6

    16

    este un criteriu practic, efectiv, functionnd n limitele cercetarii printr-o angajareorientata a cercetatorului sau

    [I] n limitele bunului simt (a simtului comun), fiecare individ uman (chiarn ipostaza de subiect epistemic) stiind, de fapt, ce are sau nu relevanta etica nactiunile sale si ale semenilor sai.

    Trebuie sa observam ca singura alternativa consistenta cu etica definita maisus este [A], care formuleaza metateoretic o stare de fapt n limitele ei.

    Admiterea oricarei alternative la [A] l angajeaza pe cercetator la un tip originalde argumentare care sa-i fundamenteze n mod unitar preocuparile si sa justi-fice prezenta n corpul doctrinei (= teoria etica) a unor elemente disparate pe caresi le revendica discipline distincte ce nu pot fi numite etica, nici chiar ntr-oacceptiune derivata. Acest examen al fundamentelor pune n discutie de celemai multe ori, ntreaga constructie teoretica sau, cel putin, parti importante ale ei.

    Indiferent de sensul special pe care-l atribuim termenului de , estenendoios faptul ca el desemneaza un grup de preocupari teoretice care stau ntr-unanume raport cu alternativele [B] [I]. Astfel, independent de tipul de etica pecare-l avem n vedere, este evident ca:

    I. Acceptarea lui [A] angajeaza la una din alternativele [B] [I].

    II. Admiterea lui [B] este consistenta cu si angajeaza la admiterea uneia din alter-nativele [C], [F], [H] sau [I] si este inconsistenta cu admiterea uneia din alternativele[D], [E] si [G].

    III. Daca [B] si [C] cer o definitie explicita a obiectului eticii, admiterea uneia dinalternativele [B] + [F], [B] + [H] sau [B] + [I] se limiteaza la asertarea existentei unuicriteriu neexplicit dar functional n definirea lui.

  • y

    y

    p

    4

    6

    17

    Sensul lui a defini n aceste trei cazuri este opus alternativei [B] + [C] siapeleaza la ceea ce am putea numi aproximativ esprit de finesse.

    IV. Oricum ar functiona acestea, observam ca alternativa [F] este (logic) consis-tenta cu fiecare din alternativele [G], [H] si [I].

    Intruct primul caz ([F] + [G]) elimina posibilitatea unei discutii asupra sensuluilui a defini si nu este consistent cu alternativa [B] + [F] (avuta aici n vedere) nevom opri doar asupra alternativelor [B] + [H] si [B] + [I].

    V. Alternativa [B] + [H] este construita paralel cu alternativa [B] + [I], spiritulde finete n discutie avnd ca model bunul simt, pentru care relevanta etica aactelor umane este un dat intuitiv, practic. Pe baza lui, bunul simt stie daca oactiune este sau nu etic relevanta, adica poate determina daca ceva este moral /imoral sau indiferent acestei distinctii.

    Pentru o astfel de stiinta practica, limitele moralitatii snt riguros definite nraport cu ceea ce e dincolo de bine si de rau. Aceasta nu nseamna dect cabunul simt opereaza n fapt aceasta distinctie oricnd si oriunde (este nevoie) sica, mai ales, o poate repeta n orice alt caz particular (i.e. n fapt) posibil.

    VI. Altfel spus, pentru oricare situatie determinata este asertata existenta siposibilitatea luarii de atitudine potrivit dihotomiei moral / imoral, existenta acesteiatitudini fiind considerata un fapt suficient pentru delimitarea a ceea ce este eticrelevant (a punctului de vedere etic) de ceea ce este dincolo de dihotomia demai sus.

    O astfel de atitudine (teoretica) n-ar face altceva dect sa repete n mod critic(alternativa [B] + [H]) situatia descrisa mai sus ([B] + [I]).

    Limbajul acestei alternative este n mod expres (daca nu chiar programatic, ca

  • y

    y

    p

    4

    6

    18

    n cazul alternativei [F] + [G]) imprecis, aproximativ si evanescent, facnd apel maimult la evidenta faptelor dect la claritatea si univocitatea termenilor utilizati.

    In ceea ce ne priveste, nu remarcam nca n ce poate consta surplusul cri-tic adus de o perspectiva teoretica fata de cea a bunului simt, daca ea nu esteo utilizare critica a limbajului moral al bunului simt sau daca nu este o criticaa utilizarii, n limitele bunului simt, a termenilor ce pot forma vocabularul uneistiinte ce s-ar putea numi etica.

    Alternativa [B] + [H] merita, desigur, o discutie mai amanuntita. Ne vom marginila cteva observatii provizorii care sa justifice creditul scazut pe care l acordamproductivitatii unei asemenea alternative n fundamentarea eticii.

    In primul rind, avantajul functionalitatii practice n cadrul teoriei etice a cri-teriilor de determinare a specificului moral al unei clase de acte umane nu ni separe a fi aici altceva dect avantajul practic pe care l are bunul simt n actul coti-dian de operare a distinctiei relevant / irelevant etic. Socotim nsa evident faptul cafunctionarea practica a unui comportament individual sau colectiv ce opereazaefectiv anumite distinctii este altceva dect un criteriu teoretic de specificare a uneiclase de fapte si ca, chiar si n cazul n care ar avea ceva comun, cosubstantial,primul element este insuficient pentru validarea si ntemeierea celui de-al doilea.

    Caci comportamentul eticianului (ca teoretician) fata de obiectul disciplineipe care o reprezinta nu poate fi descris exhaustiv doar prin analogie cu comporta-mentul bunului simt fata de actiunile umane (n calitate de capax discriminandi)doar si pentru faptul ca acest comportament face parte din nsusi obiectul disci-plinei. Avnd n vedere aceasta situatie, o teorie etica fundamentata pe un espritde finesse functional si discriminator, dupa modelul bunului simt, nu poate

  • y

    y

    p

    4

    6

    19

    evita circularitatea, aceasta fiind o ocurenta sistematica n cadrul disciplinei astfelntemeiate.

    VII. In sfrsit, ntruct alternativele [B] + [D], [B] + [E] si [B] + [G] se autocon-damna n mod programatic la tacere asupra problemei, ramne sa fie examinatedoar consecintele alternativei [B] + [C] si posibilele ei solutii.

    VIII. Admiterea acestei alternative angajeaza la specificarea tipului de cercetare(i.e. ce nseamna a defini) si a conditiilor ei. Aceasta specificare nseamna, defapt, afirmarea unui program de operare more geometrico, apelnd la o analizariguros logica sau la ceea ce s-ar putea numi aproximativ esprit de geometrie sise poate efectua ntr-unul din urmatoarele chipuri.

    1) Prin explicitarea logica: per genus proximum et differentiam specificam, nlimitele logicii formale traditionale.

    2) Printr-un demers inductiv, i.e. prin enumerarea exhaustiva a trasaturilorspecifice, necesare si suficiente singularizarii unei clase de fenomene morale

    Aici e necesara asigurarea cercetarii mpotriva recursiei la infinit si explicita-rea modului n care (Aristotel Metaph.).

    3) Printr-o definire contextuala, axiomatica, a tuturor termenilor admisi n corpulde doctrina (teoria etica) si specificarea domeniilor de obiecte e1ementare admisen interpretarea bazei axiomatice (indivizi, proprietati, actiuni, relatii etc.)

    In acest caz este posibila formalizarea, deci si omisiunea oricarei ambiguitatiposibile generate de nchiderea reflexiva a limbajelor naturale sau de oricare altfactor de devianta semantica prezent n ele.

    Definirea este aici, de fapt, o operatie implicita sau un procedeu abrevia-tiv, explicitarea fiind, mai degraba, explicitare printr-un numar finit de contexte

  • y

    y

    p

    4

    6

    20

    paradigmatice n care pot aparea termenii de definit.

    Aceste contexte contin axiomele sintetice ale unui Limbaj pragmatic (n sensullui R. Montague si Ch. Howard) adecvat reprezentarii unei teorii etice, axiomeprin care se surprind raporturile (sintetice) posibile ale termenilor din limbajulmoralei ntre ei si n comparatie cu termenii descriptivi (care apar n expresiilecategorematice).

    Pasul imediat urmator n gasirea unei definitii convenabile a punctului devedere etic consta n examinarea adecvarii fiecaruia din cele trei moduri de aopera more geometrico la continutul uneia sau alteia din eticile posibile.

    Intruct cele trei posibilitati de a defini nu snt echivalente, putem banui camodalitatile n care se raporteaza ele la unul si acelasi continut definisabil nu sntidentice.

    Orict de relevante ar fi nsa aceste diferente, cele trei alternative (VIII1V1113)(desi distincte) snt versiuni sau ipostaze ale aceluiasi demers teoretic, demers carespecifica, mai mult sau mai putin complet, conditiile unui anume tip de cercetare.Acesta din urma nu poate fi identificat cu teoria etica pe care o serveste, furnizndu-io fundamentare unitara si nici nu este o parte proprie a ei.

    Investigatia n limitele acestui demers este de alta natura dect oricare alt tipde investigatie utilizat de etician n cadrul teoriei etice, este un alt nivel al teoriei.

    Tipul de investigatie prin care se cauta si n limitele caruia se da definitia obiec-tului unei discipline este o investigatie metateoretica si coincide, n cazul cnd iao forma unitara, cu metadisciplina corespunzatoare.

    Caracterul metateoretic al acestui tip de investigatie nu rezulta, pur si simplu,din faptul ca n cadrul ei este vorba despre nsasi teoria etica si utilizeaza un alt nivel

  • y

    y

    p

    4

    6

    21

    al discursului (limbajului). Acesta este un lucru mai putin important n cazul uneidiscipline n care atentia nu se concentreaza n principal asupra formei limbajului,desi trebuie avut n vedere, cel putin si pentru a functiona ca un criteriu efectiv dedistingere ntre nivele diferite ale teoriei.

    Mai relevanta pare a fi, nsa, deosebirea ntre modalitatile n care privim acelasicontinut (al teoriei) din puncte de vedere diferite (aici: nivele diferite ale teoriei).

    Daca raportul teoriei etice la obiectul ei este acela al unei structuri concep-tuale la aspecte si fapte care apartin aceluiasi domeniu, parcurs din aproape naproape, metadisciplina care i defineste obiectul se raporteaza la acest domeniuca la un ntreg pe care l pune n relatie cu domenii distincte (de fapte).

    Definirea obiectului eticii nu este o investigatie n limitele acestui obiect, ciface parte din metadisciplina corespunzatoare (fara a-i epuiza, probabil, continutul).

    Metodica acestei investigatii face parte ea insasi din logica aplicata desi a-ceasta din urma nu epuizeaza, cum spuneam, continutul metateorlei eticii (asacum e conceputa aici). In metateoria eticii si mai au locul, pe lnga acest frag-ment al analizei logice a limbajului, discutii mai mult sau mai putin informale si,deseori chiar, discutii cu caracter filozofic, ale conceptelor fundamentale pe caredisciplina nsasi (etica) le postuleaza, considerndu-le ca date prealabile, prelimi-nare investigatiei etice propriu-zise (precum conceptele de libertate, actiune,actiune orientata, vointa, grup uman etc.).

    Cu ct se vor desfasura mai riguros aceste discutii si cu ct analiza logica si vacstiga mai mult teren n sfera lor, cu att vor fi mai precise, mai clare si mai putinambigue conceptele pe care le utilizeaza eticianul n limitele teoriei etice.

    Altfel spus, orice cstig de rigurozitate n cadrul metateoriei eticii (care poate fi,

  • y

    y

    p

    4

    6

    22

    desigur, mult mai mult, daca nu chiar altceva dect oricare versiune existenta dejaa metaeticii) este un pas nainte n consolidarea fundamentelor eticii nsesi.

  • y

    y

    p

    4

    6

    23

    Cuprins

    Etica more geometrico? 5Cuvnt nainte (2003) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6Obiectul eticii un punct de vedere logic (1975) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

  • y

    y

    p

    4

    6

    24

    Etica -- more geometrico?Cuvnt nainte (2003)Obiectul eticii -- un punct de vedere logic (1975)