r J

Anul II. • q , . ^ 1*«*<?ţul u u u l n u m ă r 8 0 112. ( I O b a n i ) .

g i a j , Duminecă, 1 Februar™ 1920. Nr. 5.

» 11 I U I £ m <d r-5 ki r> :

m

A B O N A M E N T U L : Ua an 40 cor. (20 Lei) Pe V> de an . . 20 cor. (10 Lei) Un număr 80 fileri (40 bani.)

lese odată Ia săptămână. Adresa: „UNIREA POPORULUI", B la j , jud. Alba-de-jos.

Director: Alexandru Lupeanu Molln, deputat.

ANUNŢURI Şl RKCLAAtE te primole ta AdisinUUJ|<e | J « » pIJiear : un ţlr uiinuit oiialS t cor .

s doun }l a treia or i £0 1,1.

Un sat de oameni vrednici. Vrednicia oamenilor se

măs*râ nu d u p ă vorbele p& cari le spun, nic i după laudele pe c a r i i-le adus alţii, ci după faptele bune-rele pe cari îe săvârşesc. Şi ceeace z i c e m despre oamenii singuratici putem să susţinem şi despre mai mulţi, despre j u d e ţ e , ţări şi despre p o p o a r e .

Sunt atâţis oameni, a-titea eomume, atâtea oraşe \\ ţări, cari vieaţa lor în-fteaga n'au adus nici o do­vada de vrednicie; cari şi-au trăit vieaţa îa nelucrare şî ile căror fapte na se vor j scrie niciodată nici pe ua petec de hârtie. '

Poporul turcesc bună­oară şi ţara turcească peste tot Bumai pagubă a adus omenimii; dela acest popor nu ae-am ales eu aici un foles, şi istoria a u poate însemna la r ă v a ş mei o faptă mare, nici u n folos 4 ( i t ts omenimei. De a-ceea nici prin gând nu ne tace să compătimim acest Popor, când auzim, câ Marele Sfat pestru pase T r e » 3ă-l scoată din Earopa

să-i i a S e numai u^ele ţ l c » ţinuturi dia Asia mică. |urcia şi-a trăit traiul ş i

mâncat mălaiul; cel jwtun creştinesc „Doamne

tice " d a c ă ' * m a * putem

c » totul alte păreri avem «pro popoarele celelalte,

M

l a u l a «r»t şi s'au trudit ( 'aamtcze şi » i c eăror

l™fm tase«nato c a i i -

t r t \ w t e p o p o a r e v o r * T e « » , p e n t r o c â fap­

tele lor «unt neperitoare, sunt neuitate.

In şirul acestor popoare trebuie s ă fim n u m i r a ţ i • noi români. Altfd n'are nici un înţeles să mai trăim, istoria ori sâ spună bine despre noi, ori apoi sâ »c îngroape cât mai în-grabă. Şi ca urmaşii celor mai înţelepte şi mai viteze popoare, Ro­manii şi Dacii, nu ne în­doim, câtuş de puţin, că numele nostru va fi nn menit cu vrednicit $ °Su mândrie în istoria lumii.

De aceea suntem atât de mândri, când fie despre oa­meni singurateci, fie despre comune ori plăşi putem să spunem vorbe bune, când faptele lor le putem în-cresta la răvaş, pentruca pildă sâ fie şi altora, pildă vrednică de urmat. Şi între aceste comune ocupă loc de frunte comuna Biia din judeţul Târnava mică, plasa Hususfiului.

Iată faptele pc cari le-a făcut această comună în vremea din urmă: 1.' A co­lectat pc scama ostaşilor haine şi bani îa preţ de 6000 cor. 2. A dat pe scama orfanilor din Blaj 200 ouă. 3. A făcat o colectă îa bani pe seama familiilor din Mi-căsasa, ale căror ca»e s'au dărâmat îa Târnava. 4. A format din puterile proprii al doilea post de învăţător la şcoala confesională gr.-cat. 5. A reparat crartirul mvăţătoresc cu auma de 7000 oor„ repartiţie pe »o-per. 6. i format o fanda-ţiuae pcatra ridichea unei

biserici rioui şi | a Îndem­nul preotului şi al învăţă­torului In cea dintâi zi s'au adunat 100 feldere dc grâu. 7- în serile lungi de iarnă oamenii se adună la şcoala gB-cat., iar preotul Ic po­vesteşte din trecutul nea­mului şi le ceteşte pove­stiri şi poezii frumoase, scrise de cei mai de seamă scriitori roinâui. 8. Acum au de gând să-şi facă un fel de cămin cultural, o easă proprie, unde »ă aibă toate cărţile şi gazetele scrise anume pentru popor. 9.*/j-7,vkvma. numără abia 269 unguri; ou toate ace­stea „Unirea Poporului* o au abonată nu mai puţin de 80 de inşi.

Că In fruntea acestei co­mune se află uh preot vred­nic, e dc sine înţeles, şi eredera aă nu se supără dacă-i soriem numele în foaie. Este Păr. Vasile Mărginean.

Din partea noastră nu mai adaugera altceva. Cre­dem că faptele vorbesc dc ajuns.

— Sărbătoarea naţională din 2 * Ianuarie, In care «i prâxnuim enirca Moldovei c„ Muntenia Întâmplată la t B a l 1859, »'* ţinut In Blaj a u multă Însufleţire. Pe la ««la nouă fârft nn sfert s a 8! u jit !n oatcdr.ll o liturgic. L «are au ascultat-o toţ, oficianţii din Blaj şi •letii tu-S , # r ^\*\or, După l.tur-T şelarii .'«« J

t. dn dUftiuntică, ut»do dl " ^ r ^ r i n U o Şnei . « . . . L l t * « ce t n f - n ă u t . are

.acesta P*ntr. toţi ro-

^ i , i . - a . d . - . m a t d . . . !

peetii-

Serbările dela Cluj. Cluj. — Profesorul uni­

versitar d. dr. Minovici, co­misarul icrbirilor do deschi­dere a univenităţii din Cluj, primind pe rcprerentnntul Agenţiei » Dacia» i-a Împăr­tăşit programul, oficial ai acestor serbări. Programul e următorul;

Sâmbătă In 31 Ianuarie, dira, la oara 10, sossste primai tren special cu studfr.fi dtla universitate* din Bucure/ti, apoi la ora 12 ţi jum. trenul cu toţi membrii guvernului ţi carpul diplomatic s' '-n î'o ««.«.•«v . - ~ — - S 3 după masă trenul regal co M. M. Lor Regele, Regina şi Principesele. M. M. Lor vor fi găzduiţi tn locuinţe generalului Petala, din piaţa Unirci.

In aeeias zi teara va avea loc un baochek la resta»-rantal New-York, pentru ofi-ciali»aţr. Perechea Regală nu va laa parte la ncest banchat.

Duminecă, 1 Februarie, dira, la orele 9 fi jumătate va avea loc serbarea deschi­derii, io aula enivenităţii, •ub preşedinţia Regelui. Vor asista Familia Regală, şeful resortului sultelor, delegaţii streini si eomăni.

Diseuriul de desebidero va fi rostii de s*ful resortului cultoter, d. dr. V. Branişte.

Profesorii nniTcrsitari vor depune jurămftntnl.

Urma*** apoi discureaU Rcfoloi, al rectorului univer-sitApil, al unul deleiai al stu-denţiraei fi cetirea adreselor deleftţianilor ealturale ro* măoa.

La ora 2, reetaml usuve<-sitlţii va da un baschet la

¡3bí~. -— prefectură îo onoarea Famuli©

U N I R E A P O P O R U L U I

Regale. La ora 5, reprezentaţie de

•ârbătoare la teatrul naţional sa următorul program? 1 Imnul regal. 2, Peenml unirii de Z. Bârsan. 3. Con­ferinţa dlui lorga te limba franceză.

Dapă reprezentaţie urmează Conduct etnografie ea au-aică, aranjat de d; Ţ.-Bre diceanu, şeful resortaiat ©«ro­tirilor sociale.

Seara ?a avea loc reîra gerea ca torţe

La.orele 9 seara, intaistral ©altelor - dă o cină, la care rasă Familia Regslf m Jna parte

Luni, tn 2 Fahroarie. dim Familia Regală va~vizita Uni­versitatea, ClioieiJe, iar crupă acaasta armata va defila tn piaţa Unirii, fa feţa Regelui

L« ora 1, rszortaî căitelor i ă iară un banchst In ©aearea Relegaţilor români şi gtreiai.

La ©ra 5 după ssas-ă, se va da la Teatru o repregga-taţte populara, iar depâ aceasta ss ?a ţiaea şsdiaţa «oonetâţii gtudeaţilor »Pstro Maior«.

'Plecarea.^Regelsi e haţă-

In aceeaşi si seara Ia ©rele 9 va avea Ioc bal®! sftadesv ţarnei.

Pânâ acum s'as aavisţat pentra serbări 10 dskgaţi dela Paris

Se aşteaptă delegaţi togă dela Raraa, Londra, Praga, Braxelles. (»Ag. Dacia*).

Mihalţ, 21 Iaauarie; Vexa, 23 Ianuarie; Cin/ud, 26 Ianuarie; Tiur, 28 Iantiarie; Mănârade, 30 Ianoarie. De aici îeainte se ?or al

citul şi vor luerâ «omisiile la faţa locului la cortranele:

Spălac, 2 Februarie.; Lupu, 4 Febraarie; Cergăul • mare, 6 Febr . ; Cergdul mic, 9 Febr.;-Roşia de Saca/, 11 Febr.; Tău, 13 Februarie; Ohaba, 16 Februarie; Beşinân, 18 Februarie; Blaj, 20 Februarie; Blaj-s&i, 23 Febrtfart»; Cenade, 25 Februarie. Comisiile îşi ţiu şedinţele

îa cancelaria eomunaiă, ajsde vor fi ehsmaţi să m înfăţi­şeze toţi sătenii, ea afi-şi poată alege oameni dc în­credere.

dare de seamă despre toate r- «. bogăţiile dio pământul Ar - £ V P 8 | | jţQ*| . | dealului pentru ca ocârmwirea —- f noastră să se poată pune pe C«tim fcnr'un j ' lucra şi să chibzaiascfi, cum c n i u l Regat, că tn g f ar fi mai bino să se scoată aceste bogaţ i din pământ.

»6.1

î m p ă r ţ i r e a p ă m â n t u l u i

Comisiile lucrează pretutindeni. Judecătoria de ocol din

Blaj a tncoput să alcătuiască comisiile l»cale peatrn re­forma agrară; adecă se face ta fiecare sat o comisie, in fruntea căreia ata Judecă­torul de ocol, doi oameni de încredere ai sătenilor şi cu froprietetrul, al Garai pământ cade sub Împărţire. Astfel s'an aleâtait şi an început să lacreze comisiile In comunele:

• Crdciunelul de Jos, 5 Ianuar; Bucerdeet grdneasd, 1 0

Ianuarie; Cisteiul român; 12 Ian.; Obreja, 16 Ianuarie;

Bogăţiile Ardealului.

Nici nn ne petesm da seamă câte bogaţii avem in pămân­tul de Dumnezeu binecuvâa-tttt al Ardealului. Ungurii nu au cergat tare după ele, pentrucă se tomean, ea atunci

putea birui cu n«i. Mai bine au lăsat .Ardealul sărac

Arbori de zahăr. Da când cu bătaia mare peste

care am treaut, n» am obişnuit aşa de mult earahirul . Pe când mai lnaiate 11 aumpSrau poate numai demnii 6c pcla oraşe, ori mamele ca să-şi muicowească copiii, azi 11 cumpăr» eri ce of* şi îi cade aşa de bift»*, cănd scoruşele pe cari ie pregăteşte cavasta pe.a sărbători, le poate presftra şi ca puţin aihnr.

Aici la noi in tari zahărul tl pregătesc in fabrici din napi de satur, cari trebuia Iwcraţi cu multa tiadâ. In alte pftrp ale pământul») şi anume prin Asia, şi prin America oamenii suet mai fericiţi. Nu trrbwie să lu­creze xile întregi la napii i e zahăr. Atât tn Asia «ftt şl in Amerios, au un fel do trestie, din care scot zahăr. Afară dc aceasta, mai alei tn America, ţara minunăţiilor, se ţrâseşte şi nn arbora dts eara ourge zahăr. E u» fel dr copac.' ec seamăn* fo*rte mult ca mrţarul nostru. Din acest copac binecuvântatdc Dumneata, «n ee om, fie eht de * ar ac, fări wiulti bătaie dc

Cam pela miji««B| b.'uarie

DIN

. .—e*»., ca Î Q fi hotârit şi evreii aoţtn^i Ardeal să s« I M P R I E T I N ^ l

cu noi Românii şi W o ^ , , mare, e \ » M a v \

la Mediaş, să se e'.aro setaţcni ai Hem carri.

nare Saşilor

E vreri, poporul ce! % i

prevăzător, ar fi va sSi ^ cei din urmă, cari s'*r ^ c u noi. Ds.câ tocmai dores: pot s'o Iac i , noi, nu-i tare dorim. Iatrucât vor fi ^ ocraet'-i cinstiţi şi cetâţesi c u t a s c cad«, l i primim ti 4rag, dar l e - o spunem k bună v r e m e : l a aoj butoi

attpânî ci, c u m au stâpinill t a Ut'.garia. Iar cui su-i place, poftească în Ungaria ori in Palestina; noi sunteta ga sft le c o l e c t â G s şi bani 4t drum.

i Hi F e . Pe acolo

Cea dintâiu gazetă dinii

s'a srris hicâ pe vremesstri-iiio-iilor noştri, Romanii, citi,' precum se şti«, sn foststi-; {iâr.ii lumii Întregi. Atotpf tt-rnicul loliu Cacsw, ««' dintro cei m?.i înţelepfi oitori ai Romanilor, cel cut , „.ton ai Romanilor, cel o»

, cânfl *ii«t« pe acolo • „*i; ndarul P « c r

- * 1 S*nt destal de calde, m i c g a d . « a f a c u C " P

fără căi Cerate^ decât sa.se I copac se pune ta

îmbogtţească c«t 'mai'mart a e s t u i s a f 4 C, w

tranch«u şi şiroaie. Dacă la iei

mai mari daşmaai ai lor, Romanii

Acnm, când noi suntem stâpâsii acestai colţ de raiu când s e ochii noştri vede,.., câte bogăţii n«-a herazit ce! Atotputernic, trebaie sa îacem tot ee s e stă în putinţă p«n traca-sâ s©9.atem din pânte­cele pămâatului aceste bo­găţii. Avem din belşug: aur, argict, Ser, ărataâ, aluminiu, ziae, plumb, piatră pacioasâ, cărbani, gaz matan (la Şer-măşel şi Şaroşal aaguresc), asfalt, gips, saee, marmora, piatră de granit şt apoi foarte multe ape minerale (Borsec, Vâlcele, Sângeorzul roraâ nesc şi altele). Aeeste bo­găţii na le patern lâaa ne-scoase la iveală, trebuie să le întrebuinţam şi să îmbo­găţim ţara prin ele.

De aceea a dat ministrul de comerem o ordonanţă dlai Dr. I. Evian, directorul regional dala Cluj, u f a c a a

mişciire. E "«.•«atura tn

m i 3 ü a a c t a curge 5 0 e"«am. e dulce,

— i i B O ! t

P , ; P« care B o t " d c , a munte o

cu

folosim pâna astăzi, a * adt-ca poruncă la anni} înainte de nas-terea Mâfl» tomlu-' e;a h®tărîrile

pentr« a , a s , a Potrivita « a «-fistila zahăr 5 «Oii-, ameri­canul es fa

m ' " 6 c » «ot ia** , a fac

ca şi e o ţ ere fiecare » a l l r S

ice o coliba. In mijiocui colibii tideşte un cotrun. sau o vatră pe care aşează o căldare. Unal Începe sâ f»câ

1 arborii de zăh eum le-ar da cep. Pun de soc in

desapt aşeasl o cofa, sau un ciubăr, în care «ucul Bau măsga daice din arbore curge ca din butoiu. Akui «sabla cu căruţa' dc>a copac la eopac, aduna tntr'o bute raare toată mâsga acarga, e duce la colibă, «snd fierbe ia căldare pini ce

âă se răcească g r 0 a ** An« P

e o se în-

(scnatiiJiii) roman fi se W cunoscute şi poporului A«f

stă poruncă a lui IuliuO*' s ' a împlinit în form3 ac* că hotarînle senatuloi i *'(

adunării poporului *'au ^ P= o hârtie mai mî^i" fel de placat) şi s'«B a 6 f

(lipit) pe păreţi. P'»*1' acestea s'au numit 4& *aius şi Acta Diurna.

InapiJratui August » °$ ®ai târziu piacate/e Ad* *atus răfaâaând numai P £>iurna, cari s'au an>r

multa vreme pe p^iei>v

tâf'f Roma.

gata. intr'adevăr,. oaaneai vrednici

de pismuit, mai ales, c» net, în loa a putem merge c* eiaberele la copaei după zahăr trebuie să dăm zeci de coroane pentru chiiograro.

Iată aşadar care este

ginea gazetelor oe

Unii învăţaţi susţin, c â ^ de gazete-placate au »r* Egiptenii, cari au fost nil

Î-.P. ua

C á , n p i a n u .

Por foarte înaintat 1" c ^ Cea mai veche / " f .

Parità o aflam la ^

U N I R E A POPORUT.TTi

* apărat la a ^ l 713 dup* naşterea Domnului. Această

azetă se numea *Ktng Pao* fi-proprietara ei era statul

c h in?zesa. Gazeta aceasta n'a

a i a p a ru t Insă vre-o câteva ^ t o de ani. până. la unul 1321, de când apare iarâş legulat pană în ziua de astăzi în ©rasul Peking-.

Stările din Budapesta

sant tot aşa de îngrijorătoare, ca şr P® •premea bolşevis­mului. Cel puţia asta ni-e spune o f«»aie nemţeaseft ^in Viena.

Vestitul Horti a crezut, că va putea aduna o oştire puternică, care ne va bate pe toţi aceia cari nf-ana luat partea ee ni-se cuvenea di» Ungaria. Poperul unguresc e însă satul de răsboiu până io gât. Şi-a adunat el, su-i vorbă, o ©ştire destul de în­temeiată, cu puterea, dar mei bine de jumătate dintre sol­daţi au luat-p la sănătoasa tntorcăndu-se la vetrele lor.

In vestita caaacmft din Budapesta numită , Măria Terezia* soldaţii s'au răseu-

ofiţerii aju.trebuit sa patruleto ei înşişi şi să aşeze în carte mitraliere pentraca să înspăimânte sol­daţii.

Locuitorii sunt foarte împotriva conducătorilor, cari umblă şi acara după p©4-ceave de cai marţi şi cred, c * pe o ţară o pot purta de Ras cum vreau ei. Cei mai mulţi asuneitori n'aa de lucra, feaailiile lor mor de foame, l a r e i înşişi aşteaptă venirea to ţară a »tovaraşuluic Bela

Pa

Kua, cate le-a dat basi şi «and> no lucrau.

Negustorii jidani părăsesc 0 r a f a I vi ţara şi duc cn sine * e c ' milioane, câştigate

, Q v r «raea răsbeiulsi prin bi-«ecaneacitele lor geţe/tiui.

Casetele n® pot sâ seric °»oaai ee ie dieteazft cei dela Patere; de aceea, «1« eu fac * e * latre si de si i a p e -

»»« tutur#r popoarelor, das C Q *e*raă Împotriva R c -

^âfliler.

J u i a p t t c a o d a necs ler i t * «irăetae* nu arc «u cc~fi ^*P'*a stomacul.

^ Oraaoj Jctreg este «c coca 5 * r i t e ** «cmeaii scit

Împăcaţi cu orice. De bine au mai viseasă şi se vede de pe feţele lor oboseala şi năcazul. .

Săracă Budapesta! Oar* înainte" cu doi ani glnditu-te-ai eâ vei ajunge la starea ds astăzi?^

Alfa. Mulţi vor sta uimiţi şt vor

bate în palmi, când vomaţi cu­vântul aeesta: alfa. Ce minunăţie va mat fi şi aceea, eă au pus-o şi tn gazetă? Doar nu-i ecva bnn i e mâncase, acum în oâş-Icgi? Nu. Este un fel de iarbă ce creşte prin Asin şi prin Africa şi pe ear© suntem datori s'o cunoaştem, pentracă banii ro­mâneşti de hârtie din aceasta iarbă sunt făcuţi.

Creşte Înaltă până la e jumă­tate de metru şi subţire de '/a milimetru. E foarte mlădioasă şi se poate întrebuinţa la tot feliei U timpul eroilor, de Împletituri. A fost o vreme..4. SA ni spui de vremi bătrînt, eănd In Surora, ~sdr?"ţele din Qnd ordiile făgine cari se fteea hârtie n'au fost de?' Variau ta nisipul mării,

CODRULE! J)o(nă din refacerea oştirii Codrule, frumos mai eşti! Afulte ştii si povesteşti, Multe doine şi chitări Pe nfloritele-ţi cărării Farmecul din luminişuri, Şoaptele de prin frutisişuri, Licăritul de izvoare, Viersul de privighetoare, Frumustţa din poiene, Cîntireţi frumoşi ia pene; loate-acistea-ţi spun curat Codrule m'au fermecat! Sînul tău e ca un raiu, Numai cîntec, dulce graiu... Multe ştii, codrule, multe, Dar nu-i tine sd le-asculte; Să te asculte, să 'nfeleagă J&luirca ta întreagă, Căci vitejii stau în munţi Contra duşmanilor crunţii Farc'-ai sta sd ni mai spui De mărirea neamului, Să ni 'ndrepţi gindirile rlreeind amintirile,

> trecutul nevoitor

ajuns. Fabrieele au început să feeă hârtia din lemne, din paie şi din cânepă. Aceasta însă era foarte graa. A dat" Durnnezea, că s'a aflat chiar tn timpul noa­sta, cum din iarba alfa se peate pregăti hârtie şi aşa iarba acea­sta a devenit o adevărată bo-a*-il».£'»•»* f&cut căi ferat» » B » S » ~ ,

p« «an s « p««w uacs în toate părţile. In Anglia in ani» eei dintăiu s'a vândut iarbă de a-ceasta pentru suma de peste 50 jnilioane lei.

Cămilele dia Africa, Împovă­rate ®s sarcini de alfa vin până la staţii, ande iarba e aleasă, strânsă ia pachete, legată eu drot şi dusă la vapeare peatru a fi trirasisă In toate ţările.

Hârtiile aeastre de 100, 500 şi 1000 lei sunt făcute din hârtie pregătită din iarba alfa. Baremi dacă se-ar trisaite africanii eât mai raniţă «rffa, să scăpăm odată da sdrenţele ungnreşti şi bol­şevice.

V I. P . C.

Se tirsau pe 'ntlnsul ţării Şi-gŞ* cum veniau ca vîntul, Fnghtţisuje toţi pămîntul. Vremile, hăinuţele... . Doamne 'ncoact, mi"^:*0! Ca să isprăvim cu W«*"""v^ Ca şi Mircea, la Rovine. Codrule, măreţ mai eşti

întinsuri româneştii Sd străbaţi şi'n viitor, Să li spui copiilor, Poveste» părinţilor, Vremea vitejiilor.

V. ChebacCirja. (După «neamul Românesc».)

ă vrednică de armat.

Dar pentru orfani.

Dela poporenii din Gârbeviţn.

PărintelcZs«r««#« Stencel, preat la Gârb»viţ»% a vărsat la Redacţia noastră suma ee 160 ee*oaoc, adunaţi din xiua de Crăciun dela pope-reaii aii, pentra Orfanii ie preoţi. Banii i-am treect la local cavenit, iar fapta ba-mlcf acetri a&teoi din Gir* •evîpi • îaereatl» «iei 1» gaze l i , ea să fie de poeseaire.

Dăm mai la vale colecta fă­cută de eătră dl deputat Dr. loan Bianu pe când era prim-pretorele plasei Husasău şi de prlm-pretorele de astăzi Gri-gore Şimon. Colecta s'a făcut în comunele din plasa Husu-săului pentru jertfele liniei de despărţire dintre noi şi unguri şi a avut izbândă destul de frumoasă.

Iată cu cât a contribuit fie­care comună:

Săaeel 190 cor., Petrisat 74 cor. 20 fii., Pănadea 106 cor., Iclod M7 cor., Spini 240 cor, Şoaa 173 cor. 20 fii., Biia 1273 cor., Sânmiclăuş 01 cer., Valea Sasului 70 cer., Căpâlna de jos 108 cor., Veseuş 80 cor. 45 Iii., Sântămărie 95 cor. 20 fii., Jidveiu 05 cor. «0 fii., Băl-eaciu 444 car., Tăuni 40 cor., Făget 133 ceraaae, Chesler 125 eareane, Tătirlaua 314 cor., CrieiaaelMl «"e sas 03 car., Feisa 123 car., Prostea mare 177 eer., Prostea miel 43 eor.

90 Iii., Micâsasa 193 cor., Lunc 75 cor. 50 fii., Hususău 99 cor.

50 fii., Qlogoveţ 25 cor., Lo-droman 39 cor., Vad. Vica Bianu, Făget 574 cor., Pretura Hususău 500 cor.

Pentru soldaţii regimentului 82 In aceeaş plasă s'a mai făcut următoarea colectă:

Sâncel 2 2 chgr. csrne afu­mată, 135 ouă, Pânadea 88 ouă, Şona 2 8 chgr. carne atumată 118 ouă şi 88 cor. pentru bu­cate, Biia 90 cor., Veseuş 80 ouă şl 132 cor. pentru bucate.. Tăuni 4 7 chgr., carne afumată şi 62 ouă., Făget 2 chgr. carne afumată şi 32 ouă., Chesler T8 chgr. carae afumată, Tătărlaua 3'3 chgr. carne afumată, 140 ouă şi 67 cor. pentru bucr.te., Mi-căsasa 2'5 chgr. carne afumată, şi 105 ouă, Lunca 9 2 chgr. carne afumată, 44 ouă, Hususăa lOchgr. carne afumată şi 176 ouă, Lodroman 20 dkg. carne afu­mată şi 57 ouă, Glogoveţ 35 dkg. carne afumată şi 58 ouă.

Fapta se laudă de sine. Se vede, că domnii prim-pretori au făcut tot ce le-a stat în pu­tinţă pentru reuşita cât mai buaă a colectei.

din

ziarul

O a v e r e n a ţ i o n a l ă .

Crujaji pădurile 1 Cetim în ziarul «Patria* dela

'r>i\! ""datorul articol asupra

căruia atra\ -• . aminte a ceW-.,.^, porului*. Iată ce scrie *Patria«;

«Cruţaţi pădurile*. Din toate părţile ne vin ştiri rele, că ţără­nimea noastră din cauza stărilor grele, prin Gara trecem şi a lipsei de pază — s'a pus cu ta-porul pe păduri şi le taie fără cruţare. Este o patimă cât se poate de periculoasă, chiar tn interesul ţărănimei.

Numai nemţii, în furia lor d» a pripa di lumea, s'au apueat să dărâme tot In calea lor şi au pustiit cu nemiluita pădarile din drumul lor. Carpsţii noştri, atât de frumeji altă dată; au ajuns o jale din cauza acestor barbari. Va trebui o muncă dc zeoi de ani pentru ca si putem iarăşi împăduri, eeeace ne-a răpit furia şi ura duşmanului.

Un mare scriitor francez spu­nea oditi, că nu e om aecla, care nu plantează măcar un pora în fiecare an. Ce să zicem atnnci de aeeia, cari nu numai, că nu plantează, dar strică câte 20—20 de arbori în fiecare an.

Ce ar fi, dacă milioanele do oameni, cari trăiesc în leneviră, ar sădi numai carte un pomişor In fieeare an? întreg pământul ar fi numai a grădină.

Pădurile au • Influiojă foarte l»ună şi asupra vremii. Io părţile pftdurease na aste niciodată t e .

4. U N I R E A POPORULUI

setă. Ţinuturile păduroass atrog urtteziala şi toate ierburile ereso mai bogate.

Afară de aceea ţinuturile pS-. duroase au Farmec deosebit. Ele

desfătează ochiul şi iarmecâ su-letul. Locuitorii din aceste ţi­nuturi sunt mai vioi şi mai det-cViiţi la inimă.

Dar frumuseţea ţinutului! Nu ered, că există fiinţă omenească, «arc să nu fie cuprinsă de un sentiment de desfătare şi plăcere, atunci când Intră Într'o pădure.

Din esutră ţinuturile sterpe te fac gânditor şi trist.

Faceţi o aălătoric prin Do-brogea sau prin Basarabia ţi vă veţi convinge. Pustietatea locului, edmpia aicsea întinsă flră o tufă, ferăV umbră de odihnă te în­tristează. Iată de ce recomandăm tuturor oamenilor de bine sâ •rute pădurile ţi să-şi planteze pentru nevoile casei aeolea în jurwl Iui salcâmi, cari in cinci ani se fac cât un codru.

Pădurile Statului să Ie laşe să «reas»ă, căsi ele sunt cea mai preţioasă avere naţională..

Un pom au-1 poţ>i face ea pe * casă. Poţi zidi o casă cu o sută de rânduri în câteva îuni dacă vrei, dar un arbore are ne­voie da sute .de -ndi, ca să se desvoalte.

Nu-i păcat să strici cu> ssc«rea la câteva minute tot ce natura a creiat pe tnWsUt» ->„_i.-;i«r soosetăţu stadp|,\loît5e

Maior«. I --Bsr e"ceT mal mare păcat. E o criaaă chiar.

De aceea recomandăm tuturor, £ R deosebi conducătorilor popo­rului să atragă atenţia sătenilor asupra acestui lucru şi să le spână, că nu se poate tăia o porţiune de pădure fără să să­deşti alta îa loc. Tăiarea pă­durilor să se facă cu multă so­coteală. Lipsa de păduri e cea mai mare sărăcie şi primejdie.

S P Ă V Ă D Ă U L (Glumă.

Purădică'a-lui Pândii*, Mare, lung cât ţ U ţiganul -

Căci voiau doar sâ^l însoare Intr'un rând acum e anul —

Spovedania ce este Hni astăzi el nu ştie

Nici n'afost - s i zici - vr'odstă La vr'o sfântă liturghie.

Dar acuma hai şi dânsul, Nu ştiu-cum s'a răzgândit,

La biserică la popa: Merge Ia spovduit.

Popa colo ce să facă, Hai ca popa mi'i întreabă:

Ai făcut cutare lucru? Ai postit? Ai fost de treabă?

Şi ţiganu, nu şti'iwnume De răspunde, cum le tae,

Că decodată haide popa M Î 4 şi umfi Ia bătae,

Şi mi'i trage^o sfântă popa Aşa bine şi^aşa fel

Că mi şi rupe 'n repezeală Pâu şi băţul d*nd în el.

Când s'a pomenit ţiganul ţinea, am plâns cu toţii. fţc 'a scăpat .pe uşă-afară

Pe srmâ aai plecaţi ii * \ K P"ea de bucurie groapă; înainte şirul lung \* 'a ajuns chiar Domn în ţară. studenţilor a Doranişoruţek \ 7 mejoVd-d 'siai încolo dela liceu de fete, al elevilo.\ ./'ntâlnii.d pe o-»recine dela Şcoala «'Normala, al / Strigă:

— Ascultă măi creştine De te duci la spovedeală

Rămasă de timpuriu fără tata fârâ mamă, A»uţa a fost aşa de fericită când a fost primită tn casa orfanilor. Şi era aşa de bana. şi de ascul­tătoare, poate prea ascultă­toare; de aceea a ascultat glasul chemător al părinţilor săi dragi şi ne-a părăsit âţ>8 de timpuriu.

Marţi după prânz n e a m adunat sâ-i dăm cinstea cea din urmă scumpei noastre A miţa. Ne-am adunat cu salo cu mare, tineri şi bătrâni să vărsăm o lacrimă de du­rere pe sicriul, alb al Anuţet. Studenţii dela gimnaz î-au oântat la prohod, iară Pâr. Dr. Victor Macaveiu, pro­fesorul ei de r&'iigie, a ţinut, o preafrumoasă şi înduioşătoare cuvântară, care a stors,la«ră-mile tsiturer eelor de fsţâ. Namai Anuţa sta rece si nemişcată în sicriul ei, noi csialaîţi nu ne-am" putut re-/

jalea dela Gasa Or­fanilor din Blaj. Ineă ea s'a împlinit bine

anal da când Mitropolitul Vasile a întemeiat casa Or­fanilor din Blaj unde sunt adăpostiţi 250 de copii să­raci şi nemiloasa moarte şi-a si cerut jertfa cea dintâie dela aceasta casft. Duminecă după prânz ateagul negru de pe casa orfanii»r ne vesteşte moartea drăgălaşei copile de 13 aai, Anaţa Tâmaş, şcolă­riţă tn clasa IV liceală O aprinderi de plămâni foarte fre4 i a curmat firul vieţii cu toata. îngrijire» pe eare i-au dat-o toţi cei din juru ei şi cai doi doctori chemat «lela începutul boalei.

teologilor şi al profesonlo^ apoi cei cisei preeţi^ţfŢbfa-caţi în odăjdii ,&*grr ş l \ n

urmă c o s ţ i a ^ d u s d e c â t e

P a t ri*'•studenţi da pe clssa a şeptea şi a opta, legaţi cu val nâgru la mână şi eu câte o batistă aibă, iar ;

lângă sicriu con5Boiăriţele Anuţei cu ochii scăldaţi v In lacrămi. \

La groapă oosşcolăriţa Ersilia Muntean a spus fru­mos şi duios ua cavânt de râmas ban dm partea con-şcolâriţelor şi bulgării râci aa Vnoepat sâ acoprre sicrital alb ca sufletul Acute i . Nu­mai frumoasa cunună de brad, cu funda tricolora, a conşcolăriţelor, aşezată pe crucea ds lemn, raai arată, că a trăit cândva şi s'a bu­curat de viaţă- şi biata Anuţa Târna».

Jalea dela casa orfan?lor e mare. Micii copilaşi, supe riarii şi badea Vasile sunt neaaângăiaţi; şi na se pot împăca cu gândul că a murit Anaţa Deşi An «ţa anum»

Fă 'nnapoi: dîgeaba drum! N'are popa spovâdău

Că Ua rupt pe naine^acum. Th. D Speranţia.

ieşit dcia «;

C f l L E H D A R U L i

D E b R Blafid. pe anul 1920.

întocmit de „Unirea Poporului". C« Ierni»!*»! caj&rimdi-:

Sărbătorile naţionale şi ale Familiei Regale. Sărbătorile bisericeşti şi alte iile schimbă­toare. Prorociri despre umblarea veacului, după calendarul de 100 de ani. Celea douăsprezece luni cu sărbătorile de peste an şi cu evangheliile duminecilor. Schimbările (fazele) lunci, cn umbletul vremii. Treburile cu posta şi Scara timbrelor (ştem-pelelor).

P a r t e a pe.mtrn pe t r ece re

De anul nou, versuri de no-s a das la Tatăl tuturor i r o c ; N o u l MitreP°"* al Blajului, orlanilor, s'a dus drăg«ta, să a r t i c 0 L ă ţ A. Lupeanu. Tron-aibă şi casa orfanilor din d a ^ i r ~ e p e c c r f l ' « , poezie de Blaj pe cineva acolo tn ^' S o n c u - Răvaşul vremii, jurul lui Dumrurn, să «<* o.:hire peste întâmplările mai roag«- pentm surorile şi fra- j î n s e r n » a t e dela sfârşitul marelui ţinii de aici şi pentru bine­făcătorii lor.

D*rmi!n pace dragă Anuţă şi te roagă şi pentru noi

Iuliu Maior.

râsboi şi mai ales arătare cum s'a făcut România Mare. Un foarte frumos cântec din Basa­rabia, în graiul de pe acolo. Meşter împărat poveste de loan Georaesctt, ttolşevicii, adecă ce vorbesc despre ei doi ţărani, Om din popor, ministru în Ro>

Ü r 5

mânia-Mare. Apsl e I u m

mărunţişuri. Târgurile . S L "1* date deschilinit l n t r » 0

9 N cici

Calendarul are câteva c h l - n

frumoase. Intre altele l 1

Noului Mitropolit dela ^ al Eroului dela Mărăşeşti ?' neralul Berthelot, Casa undet iscălit pacea şi altele.

Aceia dintre cetitorii £ m

noastre, cari trimit piaţa foii

pe un an întreg Î H ( l ^ şi sosesc banii la noi p a n â f

/ Februar 1920, prinţese V cinxte calendarul.

La preţul de abonament s j alăture Ineă încă / coroana pentru plata poştei cu reee-mandafie^ ca să nu se piardă calendarul. Cui nu trimite co­roana pentru pestă, nu putem să-i trimitem calendare!

d s r a l a i o 4 o © r « « . c .

Preţul trebue trimis pe înainte. E bine să se Însoţească mai mulţi oameni din sat, cărora le trebue calendar, să pună banii laolaltă şi să-i trimită cât mai îs grabă pc adresa :

„Unirea Poporului"', Blaj, (Judeţul Aiba-de-jos).

Din lipsă de hârtie n'am putut tipări deefit puţine calendare.

rilor de şîiri

/ . For fi consideraţi ca infractori:

a) Acei cari fără rea credinţa prin localuri publice gări, trenuri, p slrăsi, etc, vor comu­nica colporta, comenta în orice chip, şttrt M adtvărate, fie imaginare, sau păreri relative » operaţiunile de râzboiu, situaţia şi dislocarea tru­pelor, disposifiunile au­torităţilor militare, sau orice ckestiu ne prim toare. la armata română-

Această infracţiune ^ va judeca si condamn de pretori In prima ş ultima instanţă, cu w chisoare până la #* ^ şi eu amendă pAna 2000 Lei

Când faptele de ™ai

se tx>r ft săvârşit tn* pul de ci spiona saufri* t

se aplică pedepsei* văsuţe de legile t** ^ in vigoare în tintf rdxboiu.

U N I R E A P O P Q R H f . f i !

Răvaşul săptămânii. n

Par lamentu l iarăşi îa muncă. — Călătoria ci. Vaida-Voevod la Par i s . — Serbările dela

Cluj. — Serbarea Unirii Principatelor. Redeschiderea parlamentului.

Acesta este făptui eel mai însemnat î« viesţ* i&umneâ a statalul nostru. .iBscwinft-tatea aeeasta mare « uşor 4c priceput «ând ne gâa^rn, ,0& Parlamentai e chemat si.' făurească legile, «ari vor fi tedaloritoare pentru teţi, fi •mai ales legile eari vor ak-^atui fcesselia României Mari.

Parlamentai a fost întnamt şi inaiste «ie sfintde aireâ-tori ale. Crăciunului. Atunci însă nu s'au dc3bâtiit îacă legile, deoparte fiiadcă era -©supat cu formarea şi întă­rirea guvernului, de akft parte fiiadcă guveraai nu avea îacă isprăvite proiectele

putea apuca şi deputaţii »o-Ştri de lucru, cu tot dea-dinsul. Despre tegiie cari vor arma sâ fie desbâtute vem da lâraaririle de lipsă la Trrern©a sa

Vaida-Voevod 1»

J°i la 3 ceasuri după prânz * s o s i î la Pans ministrul no-

Preşedinte, dl Vaida-Voevod. A avut o călătorie f e a ' f*a că la sosire a fost £ , a i î o r b e l « a v . Cu toată ţoala- 4e car© suferea încă

dimineaţa e ' a şi pus .** l u c r u - Mai îa&âi© a ţinut

C u trimişii noştri dela C , C r i t , f a ^ P»ce, cu dnii ... * ' ' <«* '* ! şi Chica, apoi

a dus u r>i 1 8 v-iemenceaa, < a

se împra-or roma-

uat

v r 8 t a e

d e *orbâ multă

*m a n u p r a t r e b i l

Parte u ? & a c e c a * U J d '* u n mare

* Nit t i

r g e ' C !

U p ' 4 t 0 r i

U m p u l cel » • L * l Potrivit. Min-

mare stat ea emenceau

ari, , î d : V « d « - V o « r o d a f*cut tocmai tn

de pace a

D « p â sosirea

/ n £ur i l 0 r in

^rb.jr- , n c c P « s e r â e i a e

? 4 t «cam lumea

întreagă krăş o pe partea aoastră. Astfel sg va întâm­pla, contrar veştrlor răspân­dite da Unguri, eâ noi von» piwil pe 4cahîtregi»l ceeace ni-s'a eroic în tractatul de pace, ba suit nădejdi înte­meiate, e i ni se va da şi mai rnalt, sa da pildă gă­rile Mureşuhti.

Dl. Vaida-Voevod dela Paris va înfige şi Ia Londra.

Ne soseşte anpretin hou . Pana acum ministrul Fran­

ţei 1* Bucureşti era contele Saim-Auiairo (ce*: Sentoler). Acum 'f*i aeestâ Franţa 1-a trissis în P#!@niă. In locui "lui vine Daetckner, care iarăş ne este aiare biaevoitor.

. Sa şpaa®:. jses.*}fe" oi, " '"cV este barba* î« Soarea vrâstei, înalt şi frumos ca bradul,

Din Lumea Largă. Stăpânirea Ţarigradului. — Stăpânirea Fiumei. — Republica F r a n c e z ă are prese* dinte nou. — împrumutul Ligei Naţiunilor. — Bolşevicii. — Alianţă între Angia, F r a n ţ a şi italia."— Ungurii la Par i s . — Şi altele

mai mărunte.

A oui Ȉ fie Cons tan t i -n o p o k d ?

La 10 Ianuarie a intrat tn valoare de drept pacea cu Gerrnaaia. Cu aceasta si se poate socoti, cà în toate ţerile Aşmsulai atetstùpini-bo^re e Pacea. . Râ«iâne aşadarâ sâ se faca

pace. şi în Răsărit. La teehe«erea pèdi îa

tirile Răsăritului, de ce«a mai mare însemnătate e dezle­garea întrebîsrii, că oare ale cui să fi*i strâmte-rile de mare dela CoBstzatinoprol (Ţâfigrad)

L— ooia«ioirue * acesîe" pană acam. ie-au avut Tare». Dar fiifid Turcii învinşi, rămâne

şi că are • m in te deştaapră s â se hotărască, alo cai să cum rar se găseşte. Să nă- ' ^ s r

dâjduim dar, eâ ne va face şi aau's bine.

Begele. vine iariş la soi. JLO. i Fektimr vor fi ser-

Stăpânirea lor o doresc •«aulfi, pentrucâ ele ' suat eopcia care !e<gâ Europa cu Asia, şi -pestrucă eio sunt treeătoarea bogăţiilor din

bàri m*ri U Cluj. òc va Marea Neagră în Marea aşa-deschide s&rbâltreşte Univer-situteety cea, mai hns.Ua şepală a upasird din Ardeal. Dela acest prasme mure pentru nsi, Creste MK a putut sâ lipsească slăviiul ntslru Rege Ferdinand, care şi de astă-dală ţine sd ne etrete cât de mult ne iubeşte şi ne pte-ţuieşte. Şi nu sra veni. nu­mai singur. I-L va însoţi şi iubita noetstrA Regină Măria, Mama. răniţilor, cu fireafrumtaseie lor edrasle, Principesele Elisaveta şi Măria.

zisă Mcditeraoa. Va sâ zică sânt en bogar isvor de câştig. Tocmai pentru aeeasta nu c mirare, dacă au atâţia f»©ţitori.

iBasnte de toate ar vrea să le aibă Grecii, din pricina, că în trecutul nu tocmai depărtat a lor a fost şi Cot>-stantinopolul. Dar ar vrea să >e aibă şi Anglia şi Franţa şi oricare altă putere din lume. Fiind tnsâ Greoiâ prea nucă rămâne, ca soarta stă­pânirii lor să o hotărască cele

Unirea Principatelor. à o a i m a r i puteri ale lumii :

In x.ua d« 2+Lnuarie s'a |'Anglia V Hf"** ziua sărbătorit In tsureagă ţara amintirra anin* priueipatelor. întâmplată înainte de aceasta cu 61 a®, adeisă la 1859. La Blaj faieă s'a sărbătorit această amintire, slujiadn-s* o sfântă hwTRhie ia Mâaâstire, dapt care t*ţi şe®la"i »d«-nândn-se, anal dintre profe­sori le-a tălmăcit însemnă­tatea zilei.

Cluar în acest scop îu şi ţinut sfat mai zilele trecute ClemeHCrau şi Lloyd G«orge şt au ajuns la înţelesul, ca «trâmtonle dela Ţarigrad sâ nm mai fie nici derât al* Tarcilor, ni'i ale Grecilor ba nici ale Angliei ori Fran­ţei, ci sd fie proprietate in­ternaţională, adecă sà fie ale tuturor naţiunilor.

Stăpânirea Fiumei. Oraşul acesta de mu'tă

vreme e măr de ceartă Intre Italieni şi Jngo-slavi (Sârbi). Dapâ ventile mai nouă ar rămânea in stăpânirea Ita-lieniloi, ou îndatorirea, , ca portul sâ fie deschis taturor». Hotârlrea însă încă nu e de­finitivă, adecă pot sâ urmeze şi alte schimbări.

Trotil preşedinte al Republice! Franoeze.

A fost ales Paul Desckanel ca o raajoritate sdrobitoare d, ; votări, îa local lui Poin-

\ 2. Postuf «e sigur «ia care, "care a purtat greaua slujbă a preşidenţiei de 7 ani.

Demnei Paul DesshaneJ ca preşedinte al Camerei frân­e z e , a fost unu! dintre stâlpii Franţei în tot cursul ma­relui răsboia. Avâatul lui tineresc şi mai ales încre­derea oarbă in puterile nea-mulai său, au vărsat chiar şi în clipele cele mai grele ale rasboiului însufleţire şi curaj în inimi/e Francezilor, Ale­gerea lui de preşedinte al rapublicei e un fel de răs­plată a ţinutei sale neşo-vâitoare Desch nel e un mare prieten al nostru, al Românilor.

I m p r n m n t u l L l g e i Na i inn i lo r .

Un englez, Sir George P«uh, vsstit om lntr'alc ba­nului, petrece In America, cu gândul sâ iee acolo In numele Ligei Nţamilor nn împrumut de. 88 miliarde de franci, pentru fnbunâtiţirca stării băneşti a Fwropci.

Iar s'a Înălţat steaua bolaerioilor

Bolşevicii au bătut jm- Ju-denici, pe Dffmk'H t.i pe Colctag. Aşadar Rusia c în mâna bolţrvililor. Dar când » fost vorba st ac iee da

UNIREA P O P O R U L U I Nr. 5.

harţă cu trupele armatelor naţionale ale Polonilor, au cam păţit-o: au păpat una nesărată.

A l i a n ţ a eelor tar i .

Gazetele italiene stăruie tot mai mult pentru inehe-icrea unei alianţe noi între Anglia, Franţa şi Italia. Gândul lor este, ca întărin du-se prin aceasta Însoţire să poată ţinea piept cu lumea întreagă.

Sobimbăr i Ia Sfatul Păoii .

Domnul Clemeseeau se retrage din prezidenţia Sfa tulai Păcii, îndatâce aoul gu­vern al Franţei va numi alt om In tecul lui. Se mai svoneşte apoi, că sfatul va fi pe de-a'ntregal înlocuit prin aşanumita > conferinţă a ambasadorilor €, adecă a trimişiler diplomaţiei. Şi in aceeS caz, tot numai cele 5 mari puteri vor fi reprezen­tate la Conferinţă.

U n g u r i i l a P a r i i .

In sfârşit au fost chemaţi şi ei să-fi ascelte osânda.

' ajaior"«." *-f • « T ^ ' ^ S i ţ i T In" trânte cu

călăul vestit al şcolilor noa­stre, Apponyi. Ciad a'au Înfăţoşai înaintea Sfatului ?&m era» Insă obraznici. Dar Clemeseeau le-a tăiat iete pofta de îngâmfare un-gure&seă. —-

*DVoastrâ aţi w»*'i aht nu ca sâ faceţi înveli, ci sâ iscăliţi ceeace s'a holdtrit*, şi cu asta li-a şi î&tias un contract de pace, ca să vadă secerişul fărădelegilor lor.

Condiţiile de paca stato-rite pentru Unguri sânt mai aspr© şi decât pentru Au striesi, iar ţara li-se mioşo reazâ lai a treia parte deeât a fost înainte. Ce sâ-i iaei; cine seamănă vânt, seceră furtuna, — şi adevărul ăsta nu se paate schimbă nici ehiar de dragul unui nas co­roiat ca alui Apponyi.

Americanii ae retrag: dia Siberia.

Gaversul smeri*»® a de­clarat Iaponiei\ că nu mai simte lipsa sâ mai ţină ar-' mată în Siberia. După re­tragerea Americanilor singur Iaponszii vor rămânea stăpâni în toată Siberia răsăriteani.

Noua armată auatriaoă şi bulgărească.

Noua armată austriacă va fi de 6 brigăzi, şi va fi sus­ţinută numai de dragul ©r-dinei. Tot cam aşa va fi şi cea bulgărească, eu deose­birea, câ va fi pusă şi la lucrări de inter«s obştesc.

; Unde-i bumbacul ? Toată lumea se plânge,

că scumpetea ne apasă şi nu mai putem scăpa de ea. Pen­tru nişt& lucruri de nimic trebuie sa dai astăzi atâţia bani, eu ceri mai înainte yre-ms îţi cumpârei o vacă.

Da s© vede eă lum&a e'a doprins aşa cu scsmpetea şi plăteşt* de nada are, de unde n'are, preţurile pe cari le ce? neguţătorii. Şi ţăranul nostru, năcăjit aşa cam c , dă bani grei pentru lucruri,

.L«L«.-P-oatistft. A ^ 3 ^ M > v ^ dc cafi nare numa.*uw 'A tsebainţâ, sau pe cari şi le-ar putea f&ce ca uşurinţă singur pe lângă gospodărie. Ornai dacă arc voinţă şi chibzuoşte bine, poate nauto» de toate sâ le ducă ia îndepttaire. Sunt tnsă pnţini de aeeia, care îşi da» sama, că gospo­dăria ţărăneasca ascnnde co­mori, din eari poţi trage fel «k: fel de fsloase. O fospo-dâri® bis© întoeiaitâ' şi pur­tată cu prieepsre dă omului de eâ t e"» trebuie pentru hr»« a | şi îmbrăcăminte. Da, prea tare »'a încsibat îa oameni credinţa, că. la ee să Munce­şti din cale afavă pentrn nişte lucruri po eari ie poţi căpăta eu bani în târg.

Aşa de pildă g<aspedinel« noastre a'au mai mare grijă, decât aceea a bnmbacuîui. Merea ie ama ©âinâadu-se, câ toste ar fi ele «nas ar fij da namai bambăeeiul e cam pupa şi feare scump. Şi c a i u j •in la târg ie veai intrând

Afară eu bo lşer io i i ! d ™ A

d ? ^ a n J n d H 8 h ^ n şi T I cântâad humbăesl.

Asta * «edis ţa America- Neguţători vteie»i m r o a t f i

nilor. Şi după wra li-e crt- | iatregi d* feagibae, pe ^ t

dinte, aş» şi fac. De pildă 8°*?*a»el« 11 cumpără « u

la 12 lawwr au prins peste k J ? ^ ' t U l 0 m ® & tOOOee bolşevici, şi feri ni.i * * J* n » ««tăzi *

tftjftatall *-.« Rsvârlit | f w a We de ««ţ. pesta graniţe,

Totc de neguţător,, pe aan adunat e» atâta trndâ

î chin. Lucrul do eăpeîcmc este o'au gâs* b-mbâcel.

Mk-mi place mnlt, când văd câ ţăranii noştri sânt fraiosşi bine îmbrăcaţi. Mă bacur tare când ii r i d In cămăşi curate şi albe ca omătul, dar pe de altă parte mă doare inima când ştiu câtă sumedenie de bani plă­tesc ţăranii pentru Imbrâcă-mifltele lor.

Şi toţi aseşti bani câştigaţi îa sudoarea feţii Intră lo punga negustorilor străini.

Şi tocmai câ-i vorbs de bumbac, mă întreb neam, oare n'ar fi mai cu calo ca gospodarii noştri sâ faci puţină chiverniseală de bani şi să se îmbrace ca cămăşi făcute din pânza de io şi cânepă. Inul şi cânepa creşte doar pe ogorul goapodarniui, iar gospodinele dacă vreau ştiu să facă nişte pânză aşa dc frumoasă de ia şi de cânepă, că aproape n'o poţi deosebi de cea dc bumbac.

Şi apoi pânza aceasta c şi ou mult mai trainică şi mai bună, şi ceea cc-i mai în­semnat că nu coastă nici ua ban, ci numai muncă.

v . . ar ft tare potrivit, ca gospodinele aă ac lase da jrija bumbacului şi s?> ,sc gândească să samen© cât de malt in şi cânepa, din cari vor face schimburi frumonuc pentru dânsele, pentru băr­baţii lor şi pentru copii.

De aceea spuneam gospo­dinelor, cari se tofc întrenbi undei bumbacul, câ bumba­cul, nu-e nici în Amerieo şi nies în dughcnelo negustorilor străini, ci pe ogorul fiecârni gospodar deştept.

Cel ce vrea să ascuko de sfatul nostru, sâ semene in şi cânepă, căci in felul acesta fiecare va fi bine îmbrăcat şi n'a cheltuit bani pentru lu­cruri cari Îmbogăţesc numai pe aegHţ&tori.

(Din «Glaaml BucoTliti»)

— „Unirea f sporului" o

scriu profesori din Blaj, oa­meni răsăriţi dela sate, cari «uaosc sufletal popomlai, îi ştia năcazurile şi se trudwo să răspândeassă au»a i învă­ţături bune, creştineşti şi sifflţiri naţioaale. »Unirea Pop«ralmi« j* i B «le tot cceae« se întâmplă !a l D mo şi ia v**â, şi scrie pe laţel*sHi fems*ra. Careţi n * H « r i 4n probă.

Nou a b o n a m e n t Ia „Unirea Poporul^

Cătră T o a t e

trebu greutăţi

abonaţii nostri! gazetele

s e să lupte cu

încă

noasttţ-mart

cumpete» cea mare nu vrea să S c a ( j j nici decât. Hârtia d e tip», în loc sâ se ieftinească, S j B c u m p c ş t e pe 2 j c c m ¿ T o t asemenea sc scumpeşte zi d e zi lucrul tipografiilor. Lucrătorii tiparului, ca sâ poată trăi de pe o zi p t

alta, sunt siliţi să ceari sporiri dc plată în fiecare lună, sau in fiecare săptlV mână aproape.

T o a t e acestea ridicări ¿Y

plaţi şi scumpetea hârtiei apasă pe umerii gazetele^ N o i trebuc să vărsăm zilnie sume grozave pe hârtie, lt tiparniţă, la postă, la împăV turătoare şi altor ajutoare ale noastre. Iar noi baat nu avtin, decât creiţăraşii, pe cari îi căpătăm dela abe* nenţi.

Uc m u i u n ™ - ' ' bănişorit noştri n'am putut să-i primim, pentrucă post* nu trimitea bani dintr'us loc într'altui. Aşa că stare» noastră, precum şi a tuturor gazetelor romaneşti, * ^ foarte grea şi este pini * ziua dt astăzi. .

Acum, ca să putem fe* faţă marilor cheltuieli,^ cari scumpete» nx/l« 8

zilnic, suntem siliţi să n * » 5 i n 0 i preţul a b o n a m ^ la foaie, precum au » toate gazetele rom^'

D c aceea, încep** . 1 Ianuarie a b ó n a m e ^ „Unirea Poporului precum urmea^i'- * Pe un an întreit Q

Pe-ojiun d?<i>l}0, jpe trei lum ^

Când vestim V

nament, atunci î*« tori ic « « m ă P c ^ noştri abonenţi v« ^ }> c « m şi pe cei ^ ¿esckis trinutere» „

p c p o , u , firă amânare s* ^

estf

%itatnt, ca

Nr. 5. U N I R E A P O P O R r t r M ,

í U l o í " să poată apirea n e tulburata şi să 'ş i poată in* ¿eplini munca naţională, căreia slujeşte cu toată dra> rostea şi însufleţirea.

— Spital în JÜta}. In ziua 4e 1 Martie se va deschide Spitalul înfiinţat de Consi* Jiul nostru Dirigent. In fruntea spitalului va sta Testituî Dr Emanuil Doo-tOP, bun cunoscător mai ales a bolilor femeieşti şi ie copii.

— fmhmmlul rornâri s'a <2eschis ia 2 6 Ianuaria. De-•potaţii noştri au şi plesgt la Busoreaii. A plecai şi di-rsatoru! gaz*&ei noastră dl Atoxaadru Lupesas-Uclin, sare »e triraite sn p&sts ®ai§ mai mslts scrisori iin -capitali, pc cari 2a v&m pn-f»li«t !a gjvzetâ.

— abonamentele iiq ve* chiu! r f | a î , pana ia d»schi-derea legatarii de ssaséate costate sa Ardealul, sâ sg adresele pa sámele dtreeio-nalut Hoaîra. la Cameră, JSucvrffti.

— f )acă s t întâmplă ceva a>@ ia D^miaeaieasrră, oii dacă areţi <?rc-ua gând bun pa cars aţi dori sâ-l afcie şi alţii, ©ri aveţi vre-o poveste aa« rrc-rsn e&nfţe frersos, — scrieţi la Rodaoţia noa­stră, sare primeşte! nstfe! de '•orari şi la tipăreşte ca drag tn gasetâ.

— bolşevicii ruşi— jidani Ua t-ngle® », &srss © carte áeapre bdeevismul din Ro-

El ln-iuş a «răit în Ru­sia pâca in Novembre s a-sab i treeat. Pâre rea lei este,

ta Rusia nu se ra gata ^oişeviâ m«l până nu-i vor V i s i t e pe ţeţi jidanii în Pale­stina, petatrocA dintre «ei 384 «omisas ai poporului (condu-e * t « " i bo.'şoTicilor) din Ro­şia numai 13 aaet ruşi, 300 S 0 Q t jidani. 22 «rossni ş\ georgieni, 15 chinezi şi 2 negri.

laeredeţj-'râ asudară !n ji-dani ş i ascultaţi-le sfaturile I

"~* Clujul are Î50" de mji '*« locuitori M«tându-se Con-8 , 1 , 1 1 1 Da-igent la Cluj ziarul Q n &ure«a din Cluj ,»Uj Világ« fcfătâ., « t nseaârui locuitorilor r°**âni s'a urcat la 35 de

Iară ©rasul sstâzi na-chiar de două ori ats-

** locaitori, câţ i . avea ta 7 e m e

d « pace, adecă 150 mii.

— S o ţ i a tui £ loyd S e o r -1 « judecătoare- Dm Londra »e vesteşte, eâ soţia primu-îai ministru Lloyd George a depus jwraaaántul la tribunalul dm C a r n a l a şi câ este de acuma jadseataarc.

I a este c^a dintâi femeie ju«fecátor în Anglia.

— îiîzăpeziri îs JJucovina Din cauza aâpezii $i n tiseo-lalai cate btsteie de edteva zile în Bucovina anele t?e-nuri na m»i fot merge.

— Darul M Res&efalier.. Ame-rieaaul Ksgksiellec, numit şi regele peîrelalai pentru mnlteie isvoare io astral al curar prw-ariestar este, a făcnt c a dar de Crfieiua, ea a oare mai mare 83 se a Hcaeştc ia întreagă isteria inaiit. Bl a dăruit 100 ée ail i»aae d§ dolari, jumătate «inistrnlai pas peate şcoli, ea sâ îsabuaităţeassâ lefcsrile das­călilor şi sa ajuta po ştudeaţii dia Amerita, şi jumătate insti­tuíalas ear®fearta aumele sa a.

Da«â se ja t ia aaaii aceştia «a?ă pretai lor aeîa noi, aflăm eă áaral Jai í«ukefcller esta ds ciaci Miliares de lei (un mi­liard — « asie as ruiheane), ori de 15 miliara® áe aoroaae.

Frumos dar i* Crăciun 1 ' — ^«rlamentul rodesebis

în zina de 26 c. tr® iua ya-canţă d î ' entera zile . in ve­derea ' ''-EerlfciK'r&r-—deîa -

— firijta şttalaift, bsala aceea priajejdioesS, «are atâtea vieţi tiaere a secerat la iaraa trecută: ia Europa tatrsagă, se iveşte iaraş. Mai ce saamă ta Polonia mmr oaaeai i sa pa vroasea co-lerii. Suta de aorţi s»nt z.lnio ausiai ia eapitaia Poloniei, îa Yarşovia, şi »«art«a ti sacerâ pe tiaari şi pe faffiei. .

Şi ia a©i a taeeput si.bân­tuie, eeeaatâ baalâ ariniejdioasi. Să ne ferim asanară de răceli şi sâ grijim ea sîoKâsal sâ ns fis totds«usa îa rân4. Cel. mai feun leac Ja taceputui feoalei este sarea amară

— f atru genuni Femeia Măria Vintilă din Bu­cureşti a născut patru gemeni, dintre cari trei au murii, iară unul tră­ieşte

Cdlindarul nostru iste cerni dm teste PăftiU' Iubiţii ntşiri eetiteri să nu se supere M d*c*nu-l pri­mesc îndată, pentrucá n* U trimitem pe rdnd tutur*^ Atâteet scriseri ne W«, Administren* *« l e '"f. isprăvi todati. Dar rând pt rând le W pr*m

în drept.

Pag. 7.

toii «e*

[ ~-f>arulfrincijwluiCarol I I»«£îtru săracii dirj £ ! a j . Al

ţaţa Sa Regală principale de coroană CAROL a Wăruit la Anul Nou asntru săracii din Blaj 3000 cor. — Pi i măria comunală din Blaj mulţumeşte în numele lipsiţilor.

— Târşurila de ţară, cari au fost oprite priatr-o «rdoaanţâ iin 1916 a guvernului angureso dia prieina rissoiului. se tor ţiaea iarăş toate. Aşa a porun­cii Consiliul Dirigcnt, resortul finanţelor. Asadera de aci Ina-iats târgurile s« vor ţiaca a$a dupicum sunt tasemnatc şi tn ealeadarul nostra.

— Somnul lor^a despre unirea .bisericilor. Întrebat é. Iorga sâ se cisclar<s, daeă e cu putinţa contopirea bi-ssrieii grieo-eatehee cu cea freco-orieiitală, a spus, că e prea de timpuriu aă se vor­bească áespre aceasta con­topire. Neamai nostru şi-a pus o buiîă parte din sufletul şSu şi ta biserica greco-ca-tolicâ, si dacă şi 1-a pus, atunci biserica grcco-cafeoiicâ are dreptul de a trăi. Pe lângă asta Biserica Unită ni dă mijlocul cel mai bun de cossunicaţie, dc atingere cu Apusul laminat,

• \ f r r e p ' t •âfYi/t jtm^M S e vesteşte, că Consiliu nostru de miniştri desbătând noua lege electorală s'ar fi învoit, ca şi femeile sâ aibă drept de vot.

—• Poliţişti sburători. Ce-o fi şi asta? Se sboare poliţiştii! Mare rwinunt! Şi aşa este Ci-câ în Germania1, când muncitorii fao greva, de na umb ă nici tramvaie nici trăsuri, poliţiştii se aşeasa 5a aeroplaa şi sboară dea­supra oraşului Berlin la Inălţicw mică ţi snprate-ghează mişcările. dm ..diferi­tele străzi. Tot al dracului Neamţu!

— Din cruzimile Iui Kuhn Bela cetire. Ziarul Tintes din Londra scrie, câ din porunca lui Kuhn Bela au fost măcelăriţi 4700 oameni nevinovaţi

— „Unirea Poporului" adace tatdeauna celea mai proaspete ştiri si în aceeaşi •reme, articoli limpexi,_cari prirese rieaţa lătenilor. Ce* reţi ţi ab«naţi „Unirea Poporulai".

Poşta BedaoţieL Pir. G*oril Bickiieanu. Col indei»

ţ i urarea de Crăciua trimise ni-au so­sit prea t i r»iu a ţa ci na le-am putut d» în numărul de Crăciun. Acuma nu le mai putem da. Le ţinem Insă pen­tru anml ren i to r dacă nu aveţi n imica împotrivă.

V I rugăm a i ne mai trimiteţi ţi a l te poeii i . Ce le t r imi ic p ină acuma aa fost foarte frumoaie.

Pir. Stftimiu Pofa. Cum de na na mal trimiţi « imlca? Cetitorii^ noştri te-au îndrăgit .

LUMINA CREŞTINULUI

m i ş t i lunari. D •

Abonamentul 10 lei pe an.

Redacţia şi Administraţia Str. Ştcfaa cel Mare 56 Iaşi.

Această revistă apare de 5 ani în a daua capitală a Ţării, Iaşi, şi o recomandăm cu căl­dură tuturor cetitorilor „Unirii Poporului".

Numeri de probă să se ceară dela redacţie din Iaşi.

Kr 1 - 1920 a d » .

C o n c u r s . Se publică ooncurs pentru a

se ocupă imediat : 1. I. Posturvle «U secretari şi

!!. Postulila de subsecretari din al Râciu.b) Samşua, c) Mădă-ras. VI) Sâmioana.

! 2. Postul ri e Sigur din Pogiee,'.!;a şi

3. posturile de subsecretarii» din a) Band, b) Pâaet, toate tn plasa Band, judeţul ălurâş-Tarda

Coacureaţii. — cari pot fi ria­mai cetăţeni ai României — vor avea a dovedi numai cvali-ficHpunea legala şi praxa de­pana acum. — notificând că ce limba posed tn vorbă şi seris?

Cei, ce vor obţine aceste pos­turi, -vor beneficia salariul şi ve­nitele prescrise de ardioaţiunile legale îs vigoare.

Petitiiie sunt a ss adrese către primpretura pl»sei Ba ridul de câmpie până inclusive 31 la» nuane 1920.

Bandul de Câmp io la 1 Ia­nuarie 1920.

Dr. Rusu, •4-4 prinpretor.

A apărut şi se află de vânzare :

Evanghelia ed. II. b r o ş . 5 0 c o r . , l e g a t a î n p â n z ă - i m i t a ţ i e d e p i e l e c o r . 1 0 0 ' — .

Roa'aetor reaţ>o*zal»tl:

I U L I U M A I O R .

Numit e««xwrat 4« Vastle l i t r i »

U N I R E A F O P O R £ Ü i i

„ P L U G A R U L ^ î n ş o J ^

CONVOCATOR. P. T. Domnii acţionari -ai însoţirii economice şi

comerciale „PLUGARUL" din Blaj, se învitâ eu onoare în senzul §. 7. din statute la

a IX-a (a noua) adunare generală ordinară care se va ţinea în 15 Februar 1920 la 2 ore p. m. In localul institutului „Patria".

Obiectele v©r fi: 1. Deschiderea adunării. -2. Numirea unui notar şi esmiterea a doi merabri pentru

supravegherea serutiniului şi verificarea procesului verbal. 3. Raportul diree(iuaii despre mersul afaeenler, raportul

comitetului de supraveghere, bilanţul pe 1919 împărţirea pro­fitului şi a sumelor destinate pentru scopuri culturale şi darea absolutorului. '

4. Modificarea § 5 din statute. ~ 5. Întregirea direcţiunii. 6. Fixarea marcelor de prezenţă pe 1920. 7. Eventuale propuneri. P. T. Domnii acţioaari, cari vreau să-şi deprindă dreptul

de vot la adunarea generală în persoana, sau prin plenipotenţiar, la înţelesul §. 7. dia statute vor avea să-şi depună libelele de plată şi documentul de plenipoteiiţă cel mult cu 5 zile înaiat» de adunare Ia cassa însoţirii.

B l a j , la 22 Ianuar 1920. Direcţiunea.

Onorată a d u n a r e generală!

Comitetul de supraveghere a însoţirii economi-, comerciale „ P L U G A . R U L ' , a examinat Bilanţul-Contul Profit şi Pierdere, încheiat la 31 Decern^ 1919 şi le-a aflat în consonantă cu registrele.

In decursul anului espirat a revăzut magazin,,} însoţirii, cărţile şi ralorilc ei, precum şi întreg mersyi afacerilor şi a constatat, că acelea se poartă corect şi sunt în consonantă cu cărţile.

Pe urma acestora, propuse aprobarea Bilanţului şi a contului Profit ?i Pierdere, precum şi a împăr­ţirii venitului curat ţi Vă roagă să daţi absolutoriii pe anul trecut atât direcţiunii, cât şi comitetului da supraveghere.

B l a j , la 23 Ianuar 1920.

Comitetul de supravegheri,

C o n t o B i l a n ţ p e a n u l a l I X ~ l e a 1 9 1 9 .

A o t i v «. Numărar în cască Mărfuri Anticipaţiuni Debitori Efecte

140,63047 125,803 10 298,760 —

37,461-47 96,000'—

698,655 04

F a s i v o.

Părtaşii Fond de rezervă

k Fond cultural Cto Curent Depuneri Creditori

^Dividcniă ncridicată Pro*t cnrat

90,000-15,000-

3,000-200,000-327,11273

15,06875 2,791-86

45,681-70

698,65504

£ i t t e. Interese dup* depuneri

„ de cont eurent Salar e Spese curente Fracht şi Porto Chirie Maree de prezenţi Contribuţie Profit curat

3,247-45 12,000-—

C o n t o P r o f i t ş i P i e r d e r e .

I n t r a t e Din vânzare de mărfuri .» » » atreale 15,274-45

17,600 — 1,601-98

36,83441 320 — 7 7 2 - -

2,845-65 45,681*70

120,903-19

» n , lemne Interese

, după efecte Proviziune

71 ,364-14 30 ,675-60 14,664-44

2 ,904-83 3 7 3 —

B l a j , din şedinţa direcţiunii ţinută la 22 îanuar l 9 2 0 .

116,704'H

3,277-83 9211*

I. F . Negruţiu sa. p.

Romul Ruau m. p .

1 r e c t * « I a h m « a .

• Solomon m. n „ „ „ B ^ - S z a b 6 m . p < V a l e r I u S u c { u

Dr. Oot. Prie « . p .

Pentru » « n t s ^ i t B t e :

f

V i c t o r Muntean <*• p

Gavrii p r « c u 9 m . ?

Aug. Calianl st*

A. C Domo* ta. f. V - B «n*a m. p. T Ä

M u n t e a n m. p.

V . Mold«* a B