/ * <. """.....■■»...mi...... ........Abonamentul: pm tra Austra-Uaguriii pe un aa 24

Ş ttij.; pe l/i *a 12 eer.; pe 3 luai § *•*■., pentru Komânm 1 şi streinătete pe an an 40 lei; pe 1/2 an 20 lei.

K::aaE2£S5.

Z I A R P O L I T I C N A Ţ I O N A L . Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15.

Apare seara, în fiecare zi de lucru»iftlSOrfltflU 90 priVTiOSv fel oflmlUB9\raţ!&« riOţUI lupa will fl inVVIaiaManuscrisele nu se Înapoiază. TELEFON Nr. 226.

Un scriitor rus despre răsboi.

- Din Geneva p/imim o carte foarte interesanta ei actuală. Cartea să înt'tu* leaii nLa Rossie et lu gue're* (Rusia l rkiboiul) ed. Armând Colin, Paris: 1916. şi autorul ei este un membra ai Domei, distinsul publicist, şi politician Qrigoriu Alexinsky. Cârtea este împăr- # in maJ multe passgii şi unul, ex­tern de interesant: La Russie ne. vo- algU pas le guerre este adresat dreot ftspuns contelui luliu Andrâssy, care Ia eoleanete unei reviste franceze din Geneva a susţinut că rîsboiui ’-a vrut yi l«a făcut Rusia.1 Publicistul rus în precuvântarea tyşrel tale spune :« „Sunt două Rusii. Una, este

Suia populară, Rusia democratica, Rusia imenselor masse omeneşti

& lucră şi suferă . Cealaltă este i elementelor diriguitoarei a

nobililor şi a înaltei Lucraţii“, Alexinsky constată că Rusia

lemocr atică r ia vrut răsboiul, doar 1 1913 fracţiunea a patra a social- democraţilor di a Duma rusească a »dresat partidelor progresiste din Monarhie un apel, ca să fie ocolit iigelul răsboinic, care ameninţa atunci Europa. In apelul acesta partidele progresiste din Rusia, fiiar şi cel al cadeţilor de supt conducerea lui Miljukcw, susţineau ea teză că orice politici agresivă şirăsboinicâ din partea Rusiei ar fi un atentat la adresa nea* murilor streine ce-o locuesc. Dar îqsuş partidul »trudoviki“-lor (mun­citorii) s-a d:clarat împotriva unui răsboiu austro rus.

Fireşte, romanticismul diplo­matic al lui Sassonow, Hartwig şi Goremykin, saturat peste mă­sură de ideile panslaviste ale lui jŞamarin, Dmilevski, Leontiev, Ak- plkov şi Khomiakov n-a putut oiţa acţiunea de a clădi „châfceaux en Fspagne“ a lui Briantşanninoff, care în ciobul oamenilor politici, la 27 Oct. 1912 a pretins ca Ru­sia să cake peste stârvul Austriei şi s# cu :ereasck Constantinopolul căci nici Anglia, nici Î r a n ţa nu

mai opune ideii de a face strâm* şi Constantinopolul cucerire

mcăiească.Romantismul „â rebours« a

panslaviştilor găsea un motiv pen­tru a intra în contra Austriei şi exportul puterei habsburgiee în balcani. De fapt Monarhia austro- ongară a exportat la Balcani, în

anul 1912, producte în valoare de 2 0 i milioane 895 000 da' ruble, până ce capitalismul rusesc n*a fost în star® să-şi asigure un ex­port în Balcani. Dar în afar’ de- aceasta Rusia ş-a înstreinat câte-va simpatii în Balcani, prin politica ei intolerantă şi Bulgaria, statul e- liberat de dânsa, a trecut după rasboiul balcanic în tabăra puteri­lor centrale. In congresul din Lon­dra Rusia a renunţat ia apărarea intereselor bulgăreşti şi a pledat pentru susţinerea principiului sâr­besc de-a forţa puterea slavismului spre un port adriatic şi chiar la stăruinţa Rusiei a fost declarat u- nicul port al Muutenegrului An­ticari, de port liber, ca astfel să se îngreuneze situ iţia austriacă la mare.

Alexinsky susţine că Rusia de­mocratică n-a vrut râsboiul. Rusia democratică a votat şi de astădaiâ în potriva planului oligarhiei ru­seşti, ca înainte de răsboiul ruso- japonez. Dar oligarhia rusească de supt conducerea unor fanatici, puţin s-a lăsat influinţată de ame­ninţările progresiştilor. Şi tot atunci, când Alexinsky constată că râs* bolul n-a fost făcut de democraţia rusească, ajunge la concluzia că stăpâaitorii Rusiei, înainte da răsboiu, trăiau într’o afinitate culturală şi sufletească cu »junkerii« germani.

Purişchevici loader ul antise­miţilor avea legături intime cu re­prezentanţii de frunte ai prusianis- mului reacţionar. Şi şeful reacţionar Marcoff a scris cu doda luni înainte de răsboiu un mare studiu într’o revistă ştiinţifică din Rusia, studiu care a făcut vîlvă în Germania. In studiul său Marcoff a ajuns la con­cluzia, că ţarismul rusesc trebue să fie în alianţă cu Kaiserismul ger­man. Miljukow preşedintele cade­ţilor a fost totdeauna un admirator al lui Bismarck şi tot astfel, aproape toţi representanţii de frunte ai oli­garhiei ruseşti, erau împăcaţi cu ideia pangermană.

Bineînţeles odiul începerei unui răsboiu, care iese din limitele nor­male, nu vrea să-I i a asupra sa nici-un bărbat de frunte al poli­ticei mondiale. Bărbaţii de stat ai Rusiei să scuză prin cuvintele lui Goremykin, rostite la 8 Aug. 1914 în Duma, în care ministru pre­şedintele muscâlesc a spus că »Rusia nu a vrut râsboiul«. Edward Grey are şi dânsul o scuză a cu­

vintelor. Dar cuvintele nu ajung ca să acopere faptele. Istoria are datoria să judece cu scrutin scru­pulos, cine a început răsboiul?

Âleeclnsky protestează însă îm­potriva iasinuaţiei că panslavismul a r însemna însâş democraţia ru ­sească şi că aceasta ar fi pornit lupta mondială pentru a sluji in­terese capitaliste. Poporul rusesc, şi asta să poate accentua cu tărie, n-a vrut răsboiul, căci răsboiul nu-l vor nici-odatâ popoarele, ci numai autocraţii şi autocraţii nu să deosebesc prin rassă, confesiune şi naţionalitate, ei sânt la fel în tot locul.

Rusia democratică n-a vrut răsboiul şi nu vrea nid-oiată răz­boia, căci democraţia adevărată, în Rusia şi aiurea, nu sa poate baza decât pe o stimă şi iubire reciprocă, iar răsboiul încearcă să incendieze instinctele din suflet aţâţând vremelnic flăcările urei.

A n g l i a r ă s b o l a î c ă . Din Lon­dra s» comunică: La iniţiativa luată de m ii mulţi membrii ai partidului munci­torilor englez! de-a am in a condiţiile engleza peatru Încheierea păcii minis­trul Asquit a spus:

„Nu vom băga în teacă cu nici un preţ sabia, pe care am tras-o numai cu greu, pănă când nu vom recăpăta Belgia, şi pot adaug e Serbia (Aplauze îndelungate) şi în genere în măsură deplină totul, a- decă mai mult decât ei au jertfit, până când Franţa nu va fi asigu­rată pe deplin în contra nnui nou atac, pănă când nu vor fi aşezate drepturile r naţiunilor mici ale Eu­ropei pe o bază neatacabilâ şi pâ­nă când nu va fi definitiv distrusă dominaţiunea militară a Prusiei“.

Cam mult îatr-un răsuflet!

M i n ţ i m e n g l e z p e n t r u r e s o r t u l a e r i s n * Guvernul Angliei s’a decis a numi pe lordul Derby mi­nistru al afaceri1'or navigaţiei aerîane.

laupfele pe fron tu l c a u ­cazian . jDin Gonstan-inopol se telegraf iasă , că luptele pe frontul caucazian, cari continuă fără în­trerupere, încă nu s'au terminat.

Din România.D l N. Filipeseu vizitează cap talel#

Europei — Team a Ruşilor de-o invaziune română. — Preoţim ea din Moldova şi răsboiul. — A ju­torarea învăţătorilor concentraţi.

Ziarul heriinez »Nstionalseitung« comunică din Copenhaga:

D-l Filipeseu. intenţionează — după cum e informat corespondentul special al ziarului »Birsehewija Wje- domosti« — să meargă la Petersburg, Londra, Paris şi Benin. Prin'turneul său în capitalele Europei, Filipeseu urmăreşte scopul să cunoască din intuiţie raporturile şi distribuirea forţelor militare ale grupărilor be­ligerante.

*

Acelaş ziar rusesc e informat că in timpul din urmă s’a menţinut cu încăpăţinare svonul în guverna- mentele ruseşti Cherson, lekateri- noslaw şi în alte părţi, că nu e permis a se face sămănăturile de primăvară, fiindcă la primăvară vor intră Românii în Rusia luând întreaga recoltă. Acest şvon a cu­prins întreg sudul Rusiei, produ­când pagube incomensurabile.

*Peatru conferinţele pastorale din

anul acesta, a preoţilor şl diaconilor dia arhidîecsza Mitropoliei Moldovei şi Sucevei, I. P. 8. S. Mitropolit P<mea, a ales uu subiect corăspunzStoî* vremu­rilor grele, prin care trece mai toată lumea. Ac?st subiect, care a fost co­municat preoţilor şi diaconilor spre a-1 lucra şi susţine in conferinţe, e cei ur­mător :

»Războiul grozav de azi, va lăsa în urmă o nemai pomenită mi­zerie, în faţa căreia preoţimea unei ţări va fi datoare a interveni, în­grijind în deosebi de ostaşii râmaşi infirmi, femei văduve şi copii or­fani. Cum va îndeplini un preot în parohia sa aceste datorii pastorale?“

In n&dejdea că cueernicii preoţi îşi v®rda silinţa să studieze cât mai bine şi mai temeinic acest subiect, 1. P. 8. Sa aşteaptă, ea la viitoare'« conferinţe pas­torale sâ aibă loc diecuţîuni luminate şi cu urmări fericite pentru ţară şî popor, mai ales, dacă preoţimea noas­tră va fl chemată a face acest servi­ciu şi datorie pistorală.

*

Ministrul de rîzboiu a luat dispo zfţla ca lefurile tnvăţătoribr concentraţisă fia plătite din a©ul ors-dit de 200 de milioana. In acest scop a’au depus ia Banca Naţională reclplsaie respective cari să fie pusa la dispoziţia Ministeru­lui de instrucţie.

Voci de pressă.împotriva neutralităţii* Sub acest

titlu publicistul şi politicianul român

| CH'.ia Sfcurdsa publică în »Cuvântul*, | orgai f m lat de d sa următoarele :

„In faţa ceior mai înalte interese ale naţiunei, azi nu trebue să existe spirit de partid, ambiţii personale şi nici capriciul de a avea cu orice preţ dreptate. Ce puţin înseamnă o i latrbta moment dat a avut dreptate dl Carp, sau d-l Filipeseu, d-l Marghiloman jşau d-l Tache Ionosén l Caiace ştiu eu, Ceia cea ce ştim cu toţii este că această ţeapă, cere în timpul din urmă -m cbbl- tait l lh miliarde pentru înarmare , i n n poate rămânea între frontierele ei ac­tuale fără să ajungă sărăcită şl izolată, în interior decepţionată în aspiraţii, în afară redusă în vază. Noi nu baltám a declara, că atunci când norocul ar­melor va decide de partea * puterilor centrale, nu ne este permis a rămânea »«mişcaţi pe loc plângând ca femb.1« pe ruinile ilusiunilor lor. Dimpotrivă vom trebui chiar şi eu muri sacrifictl să luăm Basarabia. Deci »ta nici un cuz neutrali«.

•Impres’a întrevederilor din car­

tierele generale german şi austro- ungar. Ziarele bucureştene reproduc un articol din »Balkanska Posta*, în care se tpune, că Întrevederile reoente ale Regelui Bulgariei cu factorii mi­litari germani şi auatro-ungări au produs în România o impresie pro­fundă. O schimbare a mentalităţii ia început să se resimtă, ca«a*ae dove­deşte că § intrare în aoţiune a Ro­mâniei e iminentă.

Intre guvernul român şi Ca­binetele puterilor centrale are loc uu schimb viu de păreri, cari tiu un caracter hotărâtor şi definitiv. Cercurile guvernului român ia h t informate, că ruptura raporturilor între Rusia şi Svedia üsté 'imi­nenţă, iar această situaţie, care va duce desigur ia uu răsboiu între Svedia şi Rusia, va fi şi pentru România momentul cel mal po­trivit de aşi lămuri situaţia politică*

•Suferinţe’e unui cetăţean român

Ziarele bucureştene se ocupă în iuagi coloane cu suferinţele îndurate de ce­tăţeanul român Const. Wachmann, di­rectorul unei bănci î n ‘Salonic şi nepo­tul fostului ministru C. Disescu, e re a fost arestat, insultat şi maltratat de autorităţile franceze în $ donié; aâdc& pe pământul unei ţări néutt e. ' Ziarul »Libertatea« reproducând cele spuse de însuşi d-i Wachmann, care în cele din urină a fost liberat aflându*sa acum ia Bucureşti, spune că d-tui Wachmann ii s’a ras părui din cap, fiind apoi aruncat cu aiţ:40 »ipionlc îutr’o cabină,, unde a trebuit sâ spele vase. Şi toate aceste pe motiv că la Bucureşti ar î* voTbit contra Franţei.

Ziarele condamnă această proce­dură ruşinoasă a autorităţilor franceze şi aduc ca comperaţie cazul d-şoarri Văc^roscu, cunoscuta poetă frafidâză, care plecând la Paris prin ţările puterilor centrale, n’a suferit nici o neplăcere.

‘ Din Carnetul unu! glotaş.Ceata voluntarilor era iar ia bere.— Să mai bem fraţilor din fabri­

caţia alduită a lui Gambrinus — zise dtscălul — că in curând vom b&a bere ii cucuruz.

— Nu vorbi prostii 1 — ripostă poştaşul, — bere de cucuruz?

| — Ba, fără glumă, am auzit, căIfdupS, ce guvernul a restrâns fabricarea perei, berarii din Schwechat şi din alte berării din Bohemia încearcă să fabrice

vbere numai din cucuruz.M& alchlmistule! — tu eşti

^pricepător în chestii de aceste! — Se *poate una ca asta? — Se poate — răspunse calm in-

jifinerlul ohernio —• pentru-că berea nu Ne altceva, decât fermentarea pe cale (ţcrtlficlală a plantelor, respective a bu­catelor, cari conţin întăreală şi după-ce r şi cucuruzul conţine întăreală, nu e imposibil să se f<i brice bere şi numd

vâctaiiv dia cucuruz»— El, frate, cu asta nu na-ai Ju-

-aatoat. Noi cei deia calea ferată n’am* "învăţat atâta chemie. Spune-ne tu mai

pe larg, cum înţelegi asta ?»— Vă voiu explica pe scurt în-

tresga procedură, atunci veţi înţelege totul şi vă veţi convinge că se poate.

— Să auzim 1— Să ne întoarcem la natură şi

să urmărim procasul naturei. Firul de orz copt cade din spic la pământ. Dacă cade în pământ umed, crsapă coaja din afa?ă şi sub infiuinşa umezelei pă­mântului şi a căldare! soarelui, începe a lucra. întăreai* din orz se transformă în zăh$r şi tinera plantă îşi scoate ca* pul afară. Până când planta nu e mai mare ca lungimea firului de orz, totul e zăhar. Gustaţi odată o astfel de plantă şi vă veţi convinge că e dulce, — e z&har. Dacă fi prieşte terenul, se începe vlâţa de plantă oare cunoscând zaharui din găoace, dă putere plantei să-şi facă rădăcini. Dacă gustăm o plantă ceva mai mare, vom observa, că cu cât creşte, cu atât mai puţin za- har îi rămâne şi planta va ave^ un gust sarbăd, amăriu.

Procesul acesta al naturef îl pro­duc pe cale artificială şi hsrarii. Tur­tesc, sau creapă puţin coaja din afară a orzului şi toarnă apă peste el. Or­zul începe a lucra şi când a ajuns ca­pul plantei lungimea bonului, se scoate orzul din apă, pentru că umazl e — cum aţi văzut mai înainte — zahar. Adecă înt&reala orzului s’a transformat

în zahar. Acest orz zaharîsat se bagă în nişte cuptoare nade este prăjit. Dacă se espune la început la căldură foarte mare, căpătăm bere neagră. Dacă însă li lăsăm sâ s® prăjească mai încet, căpătăm o cantitate mai mare de bere, dar e mai slabă şi gaibină ia coloare. De alei vine numirea de Doppel bier şi Lager bier etc.

Se înţelege da sine, că afară de orz se mai foloseşte la fabricarea berii şi bemeiu, apoi alte substanţe şi suro­gate, ba în multe berării din provincie, se amestecă orzul cu cucuruz — dar r uinai din cucuruz nu e b i iă Im ea pentru-că are u i gu<it ciudat.

Nu e eschis însă — lipsa ia multe te învaţă, — să ie suoceadâ o mixtură bună de surogate, cari sâ-i ia gustuî ciudat de cucuruz şi atunci vom bea bere de cucuruz.

In Japonia se bea bere de urez. — Se spune că are coloare alburie. In Şvedla se iac® bare din ovăa. Berea de ov's este ga'bină deschisă şi ® mai slabă ca berea noastră. Berea de cucu­ruz, — dacă ie succede să-i ia gustul cei deosebit, - ~ va fi foarte bună şi va avea o coloare galbină închisă. Eu cred, că precum ia-a succas să facă bere antiaicoholistă, — adecă bire fără al*

coho! — aşa vor tace şi bsre de cucuruz.

— Mulfămim frate de explicare, — dar să ne ferească D zou să nu a- jungem să bam şi bare du cucuruz pe aici Noi suntem îndestulaţi cu fabri­caţia Iu! G*oibfinui=. Dar să mergem acasă că îndată s noftuâ clasuri şi ne prinde patrula.

E ecftiţi— iH ilioairî.Jocul de-a răsboiul.

E vorbă însă de recruţii milionari din America. Aceştia îa lipsă de aită ocup&ţ'e au fnvantat un sport nou »joc de-a războiul* Au înfiinţat k locali­tatea pitorească dia Loke Champ'ain aproape de Piattsburg din statal New- Yyîk o tabără întreagă, unde se joacă toată ziua da-a răsboiul.

Părintele acestei idei este fostul preşedinte »Ted ly« Roosevelt, care a câş­tigat ofiţeri şi subofiţeri instructori pentru recruţii milionari. Fiecare e asentat, apoi

plăteşte 30 dollari taxa da înscriere şi este îmbrăcat în haine simple de gre* gar. Instrucţia ţine 8 săptămâni, în care timp trebue să guste toată dul­ceaţa de recrut, fi'ac daprinderi gim­nastice, apoi deprinderi cu puşca şi sabia, in line sapă şanţuri, fac tranşee şi locuesc zile întregi în ele.. Ca un cuvânt învaţă pe bani întreg spartul răsbolului.

Acest sport a fost aşa de tare îmbrăţişat, încât într’un timp avea ta­băra din Lake Chimplain 1100 recruţi, intre cari erau cei mai însemnaţi oa­meni di» viaţa poutică şl comercială. Intre aceştia a fost Sir J >bn Purrey Mitchel primăriul NcWyorkiiui, Budiel Fleici M^one, colecteurui portului din New york, T eilo r RooseWait jui.,.^Wi- liard Straight dela firma I. P. Morgan şi alţi. Primăriul M tcbei avea o» g re­gar numărul 1M04. Mai muiţl recruţi minunări a d n oraşul Boston, 250, apoi Bai timora 78 şi Chicago 30.

Dacă ie plase milionarilor amari» cilii aşa de m i t sportul răsboiuiU', poftească pe 8 săptămâni la noi. oă aici pot gust x gratuit toate plăeerile adevăratului răsboiu. a. r.

Pagina 2 Ö A Z 1 T A T R A N S I L V A N I * ! : Nr. SS-191*.

S I T U A Ţ I \ |pe câmpul de râsbon»

Azi dimineaţă am primit del* bt roul de presă a! prim-ministrulu* ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice:

Budapesta 24 Februarie.—Din mare;* cartier general ai nostru m comunică oficial cu data de azi t

In nordul monarhiei şi la graniţele italiene: Nn s-an petre­cut evenimente deosebite.

Cfimpul de operaţii din Balcani:

Trupele noastre au bătut eri în A lban ia pe Italieni şi pe aliatul lor Essad ia Durazzo. înainte de am iaziJ batalioanele noastre, în timp ce detaşam ente mai m ici an trecut peate râul Arzen, au ocupat u lti­mele poziţiuni înaintate ale duşma­nului la ost dela B a z a r S jak, iar Ia amiâzi brigada italiană Savona a fost aruncată din poziţia princi­pală puternic întărită la ost dela locnl am intit. In acelaş timp o altă color nă a luat cu asalt înşănţuirile dela S asso C hianca ce se află la 1 0 kilom. spre sad-ost dela D urazzo. Duşm anul şi-a părăsit tranşeele în m are parte în fugă şi s a retras după terenul interior de apărare. E l e urm ărit.

General de divizie Hdfet, loc­ţiitorul şefului de stat major.

Pe frontul anglo-franco- ruso-german.

Berlin, 24 Februarie— Buletinul o fielal al marelui cartier general german • pentru ziua de azi următorul:

P e câm pul de op era ţii dela vest: Succesul nostru la ost deia Maas a fost încoronat prin ocuparea localităţilor Brdbant, H aum ont , Sa- m ognieux. în treg terennl păduros la nord-vest, nord şi nord-ost dela Beaumont precum şi pădurea Herbe, se află în mânile noastre.

La sud dela Metz am surprins o patrulă înaintată ^franceză şi pe toţi cari o formau, m ai mult de 50 oam eni, i-am făcut prisonieri.

La ost şi sud-ost.In partea nordică a frontului

s-au dat lupte mai violente de ar­tilerie şi în numeroase locuri lapte de patrule. Alt-cum nu s-au petrecut evenimente m ai importante.

Câmpul de operaţii din Balcani:

Nimic nou.

Situaţia în Balcani.,>A titudinea G reciei ,— D ebarcări de

trupe a le ententei. D in cam erad in ă . B u lg a r ia ş i JPuterile

Centrale.O telegram ă din Atena com u­

nică, că în toate taberile politice elioe dom neşte convingerea, că G recia n u se va a lătara Quadruplei. A cest fapt a fost confirmat şi de nume­roşi fruntaşi ai opoziţiei.

In şedinţa de alaltăeri a camerei eline deputatul de Chios a condamnat In termini! cei mai aspri arestarea con­sulilor de cătră autorităţilor ententei.

Prim-ministrul Scalidis a declarat, vă guvernul împărtăşeşte întru toate revolta deputatului de Chios asupra acestor arestări, cari sunt însă numai o nouă verigă în lanţul nesfârşit de atarl volnicii. Guvernul, durere, poate să ridice numai protest energic în con­tra celer întâmplate cerând liberarea consulilor, deşi toate protestele, cu rare escepţiuni, au rămas până acuma fără rezultat.

Ziarul >Frankfurter Zeitung* pri­meşte din Atena ştirea, că ententa a de bar cot la Retras detaşamente mixte de

trupe.•

Din Atema se comunică,;Prim-ministrul Radoslavow a co­

municat In consiliul da miniştri impre­siile adusa din călătoria sa to Germania şi Austria spunând, c& în toate chestî- nnîle domneşte cel mai deplin acord Intre aliaţi. Puterile centrale poartă cu deosebire grijă, ca dorinţele Bulgariei să fie împlinite. Buigariă va lupta prin urmare cu cea mai mare energie până la victoria finală a cauzei comuna.

Din Blaj.Consfătuiri in chestia înfiinţări unui orfelinat - » Fondai I M. Moldovanu.«

0 consfătuire impozantă a frun­taşilor blăjeni, care a avut loc Durui necă la Bl»j, a luat cu mare însufleţire următoarea hotărâre:

„ Apreciind lipsele, suferinţele şi suprema jertfă de sâoge adusă pe câmpul de onoare pentru noi toţi de părinţii nevinovaţilor orfani, râ­maşi fără scut şi fără povăţu itorşi couştii de altă parte de datorinţele noastre creştineşti referitoare la fap­tele de indurare trupească şi sufle­tească; enunţăm necesitatea în fiin ­ţă r ii u n u i orfelin at a l b iseric ii noastre greco-cato ice rom ân e şi deplin convinşi, că între împrejură­rile deosebit de favorabile acestei înfiinţări idea se poate înfăptui aici în B laj cu m ulta uşurinţă, emitem din sânul nostru o comisiune cu mandatai, ca punându-se în legă­tură cu Preav. Consistor Arhiepiscop gr.-cat. din Blaj, să caute cu toate m ijloacele Îngăduite, ca orfelinatul gr.-cat. român d:n Blaj să iee fi inţă în tim pal cel mai «cart po­sibil“.

Moţiunea s’a primit prin vie ac- lamare şi s’a esmis următoarea corni- siune: Dr. Vasile Suciu, prezident; Dr. A. Cheţianu, I. F. Negruţiu, Dr. A Ni* colescu, Gavril Precup, Ştefan Roşianu, Dr. loan Ooltor ca notar, Ai. Giura, Dr. A Rusu, Dr. V. Macave'u. Vaier Suciu, Dr. O. Prie şi Dr. Ionel Pop.

La discuţia, care a premers hotă­rârii de mai sus, au luat parte d-nii Dr. Vasile Suciu, Nicolae Solomon, A). Cîura, Gavrli Precup, Dr. Al. Russu, Dr. loan Coltor, Bazil Podoabă, F*. Dom şa, Emil F. Negruţiu şi Tr. Sucu, pledând cu cea mai mare e&ldură şi dragoste de neam pentru realizarea a cestei idei măreţe.

L in parte na nu putam decât •ă salutăm cu bucurie hotărârea fruntaşilor noştri blăjeni, care, do­rim, «ă fie îm brăţişată de to ţi fiii bisericei noastre gr. cat,

«

B a n ca „ P a tr ia “ din B la j, tu adunarea ei generală din săptăm âna trecută, după oe a parental pe E- pis copul Vasile Hosszú al G herlei, şi prepozitul I. M. Moldovan, am bii foşti acţionari şi membrii în d irec­ţiune ai acestui institut rom ânesc, — la propunerea preşedintelui, d. canonic Dr. Izidor Maron, — a ho­tă râ t înfiinţarea unui fond care să poarte numele regretatului prepozit I. M. Moldovan. Fondul să fie de10 .000 coroane şi din venitele lui să se prem ieze în fiecare a n o lu crare ştiin ţifică s a u lit e ra ră a p ro fesor ilo r b lăjen i, sau să ser - tm sed pen tru a ju to ra r ea fu n cţio ­narilor băncii „ P a tr ia “. Sp.

Bonar Law despre răsboiu.intr-o convorb're avută cu un cores­

pondent al ziarului „Newjrork Tim»3‘‘, miliar­darul american Bonar Law a spus — după ziarul „Az Est“ — Intre altele turnă­toarele.;

»Dacă în răsboiul actual nu va succede ca militarismul prusian să fie nimicit, atunci nimic nu va putea îm­piedeca faptu', ca mal târziu să se re- peteze catastrofa de acum, şl cultura Europei se va distruge întocmai aşa cum barbarismul a distrus cultura romană.

A protestat apoi contra acuzei, că Anglia nu trimite destul de curând trupe proaspete pe câmpul de luptă şi s a espr m%*, că ressrvele Angliei sunt tocmai aşa de mari ca şi rezervele alia­ţilor, aşa încât totdeauna la timp iţi poate îl ţări trupe'e.

Anglia, a zis el, e mândră, că a pus oe picior de răsboi aproximativ patru milioône de voluntari din 6 mi îîoane cari s au présentât.

Chest a muciţiunilor nu le msî face nici o bătaie de cap şl forţa ţări* creşte dlo săptămână îu săptă­mână.

Coloniile Anghel şi-au făcut mi­nunat şi până acum da oria. Canada a vi.it să trimită o jumătate milion de soldaţi, Australia 10 procente din Io cuitor 1 ei, iar Noua-Zelandă mai mult decât atâta. Africa sudică încă şi-a făcut foarte frumos daturinţa. Ia ceea ce pidveşte pe soldaţii negrii, sub eon* du^erea ofiţerilor englezi ei au dovrd t o disciplină sp'end di şi astfel nimic nu ae poate zice contra folosirii ior pe câmpul de luptă european.

Ş T IR I .23 Februarie n. 19*6

Contur bar ea armoniei pieţei B ra­şovului? «K.c *ps ă iter Z-atu g* scrie In ait o ui pr n dela 23 c. următoa­rele în legătură cu noul r*gui«m#nt de edificare pan ru Brawov:

„Casele îără acoperiş ţMaadl şl Schütz), e»sa fără acoperiş a bisericei romaneşti ca faţada ei de cărămizi (Backsteine) de un as­pect străin ca pseado-turnul ei (verlogeaer Tarma) conturbă armonia pieţei in modal cel mai simţitor*.

Noi ştim că stilul bizantin oferă ceva decorativ fără să conturbe vre-o armonie ori unde s-ar afla situată vre- o clădire mai monumentală de acest stil arhitectonic. Scriitorul acestor rân­duri a avut chUr ocazie să cetească părerea unui arhitect vienez de renume Gese?, care era înoântat de stilul bi­zanţ n şi 1 considera de urmi din cele mai bogate şl frumoasa în concepţia de panurs arhitectonice pentru ori-ca arhitect d* taent. Ne miră deci aser* ţUmiie d n «Krönet. Z-muog», pe cari nu le putem înţelege, (b.)

- x —Institutul „Luîiina“ pentru Or­

felinatul din Siblin. Ni so scrie:Direcţiunea institutului de cre­

dit „Lum ina“ din Sibim , in şedinţa sa plenară ţinută în 2 2 1. c. sub conducerea prezidentului său a d- lu: Nicolae Ivan, a votat pentru „Or­felinatul rom ânesc din Sib iin * sum a de Cor. 5000, (cinci mii).

—x—ţ Alexandru Candrea. Abia

acnm s a aflat că, Alexandru Can­drea, căpitan în regimentul Nr. 93 din Arad, unni din cei mai bravi ofiţeri ai armatei, a murit m oarte de erou în 1 Novembre 1 9 1 5 , lângă Strypa şi a fost înm orm ântat de cătră R uşi ca cinstea cuvenită. — Dumnezeu să-l odihnească în pace!

—x—Pentru fondul z iariştilor m tri-

m»s pr«n *d m n «traf a zarului nostru d-1 Vestle Neumţiu protop. Mica 2 cor., d l Vasile Urzică preet, V* rviz 3 cor. Mulţumite.

—x—

Ştiri din România. Ou privire la conflictul studenţesc în jurul închi­derii universităţii din Iaşi se comunică următoarele:

Sunt indicii că conflictul se va a- plana în cele din urmă pe cale paşnică, in acest sens -fac adevărate sforţări câţiva pro! sori universitari. Aceştia s-au pus în contact cu studenţii gre­vişti şi a intervenit şi d. O. Stere pen­tru restabilirea ordine! în Universitate.

— In ailele de 13 ,şi 14 Februarie v. se va face pe toate străzi)# Capitalei vânzarea de agrafe şi aco cu ohipul voivodului Miha<-Viteazul, în folosul orfelinatului român din Sibiiu.

— Zilele acestea a fost In tre ­cere prin Bucureşti cunoscutul deputat din Reichstag, Enberger, ştful pro­pagandei germana in străinătate. Erz­berger se întoarce din Bulgaria unde a fost de curând sărbătorit de cer­curile de la Sofia şi primit în audienţă de regele Ferdinand. Deputatul german a stat două zile In Bucureşti şi cu acest prilej a văzut câteva personalităţi de la noi.

—Se lucrează acum la un proiect de lege pentru modificarea legei mă­surilor excepţionale. Acest nou proect de lege va Ű depus chiar In sesiunea actuală a corpurilor leg uitoare.

—x —Chete de lemn. In fabrica Ko­

brák din Vaţ a început deja a se fa­brica ghete de lemn. Acestea vor fi astfel lucrate, ca să fie uşoare la pur­tat şi să nu facă sgomot când caloi. in fiecare zi se fabrică 100—150 pe- rech«, dar nu vor fi puse încă în vân­zare, deoarece de-ocamdată fabricarea e reseivată pentru internate, şcoli şl soc etăţi. Preţul unei părechi de ghete e dela 4—7 coroane, după mărime.

—x—Mulţum tă. O soră de caritate mulţu­

meşte d iu comersant Schätz pentru darul de 3/4 chlgr. ciaiu dăruit răni­ţilor din spusul militar.

—x—Cupoanele pentru cartofi au intrat

alaltăeri în vigoare în Dresda. Pe te­mei 1 acestor cupoane, fiecare persoană va căpăta pe săptămână 3 k gr. şi jum. cartofi.

— x—Neutrali! trănâneă m ai bine»

Prezidentul statelor unite americane Wilson avea să dea o masă reprezen­tanţilor diplomatici ai diferitelor state. Cum însă în momentele de fată nu pu­tea întruni la aceiaşi masă pe agenţii diplomaţi ai puterilor beligerante, s’a hotărât se dea două d neuri de gaiă,

unul pentru antantiştf, celalalt pentru eentralişti. Dar oe se facă cu neutralii? Mal întâi se gândise se i grupeze după simpatiile, ce manifestă pentru una ori cei alai tă parte beligerantă Dar, cine poate ştii, că până în cursul prânzulu* festiv al diui VVilson ou se sch>mb& îa sentimentele sale vre-ua stat neutral, şl atunci boîiucul e gata. Problema era delicată şi dificilă, şi preşedintele cel cummte al Am^rtcei s’ar fi bătut ÎDzadar capul cum <*ă n rezo ve, dacă nu i venea în ajutor o idee a soţiei sate: >Se-i Invităm pe neutralii atât ia masa antantiştiior cât şi <a aceia a centra- lişttlor—zise doamna Wiison. Tema era resoivată şi Wfison striga vesel »aii right« — In consecinţă neutralii ies mai bine şi mănâncă de două ori cât ceilalţi.

—x—Aeroplan uriaş în America.

Fabrica americană Courtis a lucrat un aeroplan uriaş, a cărui greutate e de 9700 kg., înălţimea cât a unei case cu trei etaj», care poate pluti şi pe mare, poate duce cu sine I» Înălţime 3000 litri benzen şt 360 litri oleu, are mo­toare de 1000 ca> putere, iar celerita­tea iul e de 120 k lom. pe oră. Noul hydropUn ur>*$ e in stare să facă un drum de 1000 k iu m fără a avea lipsă să mai fie aprovizionat cu benzin sau oleu. Pe aeroplan se pot transporta mai mu1 te mitralieze precum şl o caa- tiiate cor&spunzătoare de muniţiuno, dar mai poate duce cu sine şi un tun de caiibr j mic.

—x—Reclam ă îa timp de răsboi.

Z arul »Manchester Guardian“ sone In unul din numirii «ăi din zilele tre­cute despre un librar, care a pus în vitrina prăvăliei sale următorul ptaoat Interesant de reclami: » 'tacurile Zep- palidelor. A sosit timpul ca să vă fa­ceţi testamentul şi să vă rugaţii Aici se pot cumpăra cu preţ ieftin formu­lare de testament precum şi cărţi de rugăciunii«

—x—Cum a fost coborât un Zeppelin?

Agenţiei Havas i se anunţă din »ar le Duc: In 21 Febr. seara ia 8 ore un Zeppeim piutia la o înălţime de 1800— 2000 m tt’d, cu felinarele stinse, lup­tând contra vâatului oare băt»a din directa contrară. Câni ajuns» în dis­tanţa bătăii maurilor, bűt ariile înce­pură focul contra lui. O graniţă Incen­diară a sfredelit învelişul fi s a oprit tn legăturile de sârmă. Zeppelinül s-a aprins fiind învăluit de fiaeări. In întu- nerec flaoăriie arătau îatr-un aiod în­fiorător conturile balonului. El era cu totul învăluit în fiicâr , câad a început Încet eâ se coboare. Bsplos-i nu s-au auz t. Când a ajuns lasă la pământ, o datua&tură grozavă a sguduit aerul. Bombele espiodară In naeelâ şi din lutreg balonul nu a mai rămas nimic.

—x—Omnia-Kino. Program pentru Sâ m ­

bătă şi Duminecă in 26 şi 27 Februa­rie a. c. Moarte in India dramă detec- tivă in 5 acte mari. In rolul principal artista rusă «Tatjana Irrah, Şarlatauii de banoâ, spectacti tn 2 acte. Fabri- caţiune de flori, după natură. Actuali­tăţi din răsboi după natură.

In pregătire: «Domnul fără io cuinţă» o glumă fatală.

—x —Apollo-Bio. Program pentru Sâm­

bătă în 26 Feb. şi Duminecă în 27 Feb- Serată Nordisk. Săptămâna Messter (Cele mai nouă actualităţi de pe câmpul d# luptă). — Scos din vârtejul vieţii — dramă socială in 4 acte. in rolul prin­cipal Clara Wietb. »Micii frăţiori (Ume- rescă americană). Roiandul furios — comedie în 3 acte. In rolul principal apreciatul Max Pallenbcrg.

Luni şi Marţi: mar# serată senza­ţională (Racambole partea I şi II. In pregătire >Cadetul-rezervist (Continua­rea »Visului rezervistuiui«, cu muzică originală).

—x—

Pentru Orfelinatulromânesc dela Sibiiu.

Transp. din n-rul 31 ai »Gaz.« 2230 c.

D-na Letiţia Clem. Grama soţie de notar, Râuşor In a- mintirea răposatei d-sale cus­cre, Mária George Popa n.Cataveiu soţie de notar în B e c le a n .................................... 10 »

La olaltă. • . • . . 2240 c.

Actualităţi.Erzerum.

Biroul Reuter ne-a adus zilele trecute ştirea din ]Petersburg, că oraşul Erzerum a fost ocupat în 16 Februar de oştirile ruseşti. jDin ştirile din ul­timele zile puteam deduce cft oraşul nu se mal poate ţinea. După ce a foit ocupat drumul de ţară dela KOpiikOl, a fost uşor să ee transpoarte tunuri

COMP BRAŞOVTIPOGRAFIA à, MÜERSIANÖ BRANISÖK A

grele tn contra cetăţii. In săptămânii din urmă au luat apoi Ruşii şapte poziţfi însemnate din jurul cetăţii aşi | încât oraşul nu s-a mai putut ţinea.

Erzerum a avut la ultima con« 8cr<pue 120 000 locuitori şi este *ituat| îurre munţi «nalţi, pe un platou frumoi. Atei e centrul comercial al ţlnutuialf întreg. Ai 'i se întâlnesc comercianţii!0 '-antumi cu cei d*>ia M<»rea Neagrl P atoui pe care e o *şul, domineasil tnfreg ţinutul fi rapeauntuui, al Por ale! nord-vestice şi al Turciei.

Oraşul există din anul 1522, iîj mâna şi sub stăpânirea Turcilor. Ia anul 1829 a fost câteva luni ocupat d« I generalul rus uaakevitach. In răsboiul d n 1877/78 a fost apărat eraşut de G*si Muktar Paşa, care cu tot eroismul a trebuit să-l predea Ruşi ior. Asediarti a ţinut atunci 4 iutii, Începând din1 Noemvrie şi până la finea lui F* bruar, dar Ruşii au trebuit să redoil acest oraş Turcilor, roţtnâaiu-şi la în­cheierea pâcei Basarabia dela gurile | Dunărei.

însemnătatea strategică a acestuiI oraş este foarte mare, penfcrucâ de pe platoul acesta te poţi scobori uşor pe drumuri bune până la «area NeagriJ apoi până In părţile sudice ale Am maniei, iar spre ost până în Perşi a.

*

Cât să consumă la eştlre.Revista periodică »Der Krieg« pu-|

blică din peaua unui statlatioian urnit| toarele date statistice interesante :

Nu numai dragostea e conduşi prin stomac ci şi curaj ui. Istoria are pilde triste destule, că armate vitezei neavâad ce mâaca, au fost sdrobite d»| armate inferioare şi ca soldaţi şi ca in­telect. Dar nu e aşa uşor să alimentezil o oştire, pentrucă ea nu stă Intr’usj ioo iar stomacul nu sufere amânare, Armata germană consumă la săptămânii 27 mthoane kgr. pâne, 7 mii. kgr. carne,I 54 milioanj kgr. cartofi, 900 mii kgt cafea, 900 mii kgr. sare, 600.000 kgr. a ah ar. Dacă am putea face din făuul de pe • s&ptâmâuă o singură pânej lungă (comis), aceasta ar fi mai Înalţii ca turnul bisericei dela domul d)o| Colonia.

Din cantitatea de mai sus oap&ti flecare soldat la zi 7&0 g. până, 375 g.l carne, 1500 g. cartofi, 26 g. sare şi «a-l fea şi 17 g. zăbar. Prorlaetura germanii să îngrijeşte cu o pedanterie de ne-f spus de toţi soldaţii săi, aflători pe| toate fronturile. Dea'eea au şi admi­nistra terii provianturei aceea? parte li învingerile noastre. Dacă se opre tol sau stagnează proviantui stă locului ţii stagnează şi curajul, căci ou sol«la(li| flămânzi nu prea *oţ f i ce ijprava 1

Proprietar :

A M a n t e i ; Sranisce <& Côtnf.

Redactor responsabil > loan Laeea

HUI UU Vilii«oiu american a*t»ijl| cu rădăcini diforiU jo| iari, garantând pentnl veritabil’tatea lor, far-T uixează in asortineu tal cel mai bogat ol moscata şi tncrezatif

firmă„Eisktikttlli-

menti elso szi l&cltvânytele l

Proprietar:

Friderlc CaspariMediaş. (Meigyes)

corn. Tâmira-mare (#■ Ktlk.-ni!Cereţi preţ curent ilustrat!

Aeest preţ curent cuprinde toate sorii sorite de recunoştinţă sosite din difoj rite regiuni ale ţării, în consecinţă nainte de a face comanda ori care proj prietar de vie poate cere informii verbale sau în scris dela persoane coj noscute relativ la încrederea de ci se bucură numita pepinieră.

; De vânzare

#n

W

deJ 3 6 P o r c i g ra ş i I c â te 1 7 0 Klg. porcul.*ţ Se pot veiea la

Gáspár Iozsef îaHegig (Hidvég.)

Staţia Calei ferate Feldioară.3 -3