5/26/2018 Universal A

1/3

Revolutia franceza

In secolul an XVIII-lea Franta a fost ce-a m-ai importanta forta a lumii.

Numarul de locuitori din franta era egal cu cel al intregii europe apusene, si

avea venituri ce depaseau dublul veniturilor Imperiului habsburgic si ce trei oripe cele ale Prusiei si Rusiei.

Specific societatii franceze a secolului XVIII-lea a fost impartirea pe stari

sociale. Starea intai erea formata din clerul biserices, a doua stare era formata

din nobilime si a treia stare din tarani.

Dorinta nobilimii de a a atrage noi impozite dinj partea taranilor, care de

altfel, era si ce-a mai numeroasa categorie sociala din franta, in vederea sporirii

veniturilor, dar si de a monopoliza functiile in stat, a determinat aprigi

neintelegeri intre acestia. In acest context alianta dintre burghezie, dornica de aoptine puterea si a taranilor care erau insetati de pamant a oferit potrivit

istoricilor,, caracterul specific al revolutiei franceze.

Clerul era cel mai mare propirtar din franta si era scutit de impozite,

nobilimea era cea mai puternica din punct de vedere financiar si detinea si cele

mai multe functii in stat.

Intre anii 1740 si 1789 franta s-a confruntat in etape diferite cu 7 ani de

seceta, care au generat inclusiv foaicmete pentru lumea satelor. Piata interna la

nivel statal nu era suficient consolodat. Pe de alta parte o cauza decisiva a fost sigrava criza financiara in acre se gasea tara, accentuata de razboiul de 7

ani(1756-1763) si razboiul de independenta american( 1775 -1783). Pe plan

politic si administrativ, libertatile individuale nu se garantau prin reglementari

legislative. Regele era persoana intangibila si conducea statul ca pe un domeniu

propiu.

Conform traditiei nobilii din starea a doua sunt datori sa-si dea viata

pentru gloria regelui, starea intai trebuia sa se roage pentru sanatatea regelui si

starea a treia avea datoria sa intretina vistieria statului prin plata impozitelor.Multi instorici considera ca revolutia franceza a inceput datorita noilor

concepte, ideologii. Iluministii aveau credinta ca masele puteau fii emancipate

prin educatie si cultura. Astfel iluministi ca Voltaire si Roussou pledau in

scrierilor pentru libertate si egalitate sociala criticand biserica si guvernarea

despotica.

In anul 1775 deficitul bugerat al statului devine alarmant. Ca urmare

pentru plata datoriilor externe si a obligatiilor bugetare interne sa recurs la un

imprumut public de 2 miliarde livre.

5/26/2018 Universal A

2/3

In 1774 Anne Robert Tugort era ales ca ministru de stat si acesta

promulga noi legi ca sistematizarea vamilor interne, renuntarea la impozitul pe

sare, reorganizarea breslelor, stimularea industriei, desfiintarea muncilor

obstesti pentru drumuri, introducerea unui impozit personal platit inclusiv de

rege. Actiunile acestuia starneste nemultumirea nobilimii si ale taranilor,

provocandu-se printre altele razboiul fainei, deoarece comerciantii refuzau sa

vanda graul la un pret rezonabil. In 1776 acesta este demis si reformele anulate.

Dupa acesta noul minsitru a revenit la politica imprumuturilor.

O alta cauza a revolutiei franceze a fost razboiul de independenta

american cu ajutorarea acestora in banii si personal. Economia tarii ajunge

datorita imprumuturilor restante in stare falimentara.

In perioada 1783-1786 economia frantei este redresata partial datorita

unor reforme introduse de Charles de Calone, prin introducerea unui impozit

general, desfiintarea taxelor vamale interne si diminuarea obligatiiilor speciale

de taille( impozit individual) si impozitul pe sare. Totusi in 1786 franta se afla

in prag de faliment. Pentru aprobarea initiativelor sale Cplone,a solicitat regelui

convocarea adunarii nobilimii. Clerul si nobilimea refuza acceptarea

principiului egalitatii fiscale, iar regele il deminite pe acesta. Al patrulea

ministru al regelui dizolva adunare nobililor contrara curtii, dar introduce

ajutorul financiar pentru nobilimea cu starea financiara precara.

Opozitia notabililor fata de rege se consolideaza la paris, grparile

novatoare au solicitat convocarea starilor generale pentru a dezbate unele

probleme interne si externe. In 17 iulie 1788 trupele regale au pactizat cu

militantii. Sub presiunea civica, Ludovic hotaraste desfasurarea alegerilor

pentru adunarea starilor generale.

Prin adunarea starii generale, regele credea ca se vor aproba masuri

pentru redresarea frantei nobiliare. Burghezia la randul ei credea ca adunarea

starilor generale va favoriza dezbaterile politice, libertatea personala,

transformarea tarii in monarhie constitutionala. Cealalta categorie din starea a

treia spera ca noul parlament sa anuleze privilegiile feudale, proclamand

egalitate sociala, stimulandu-se totodata, dezvoltarea economica moderna.

In februarie- martie 1789 au loc alegerile pentru recosntituirea

forului,participand la vot persoanele peste 25 de ani care plateau un impozit

general minim, de 5 livre pe an. Salariatii statului nu votau si cei din starea a

treia votau indirect prin intermediul unor delegati, urmand ca acestia sa-si

stabileasca reprezentantii in Adunare.

5/26/2018 Universal A

3/3

In noua adunare starea a treia urma sa aibe un numar de deputai egal cu

cel al starii 1 si 2 la un loc. De aici intervine si criza de fractura nationala, cand

in 1789 starile 1 si 2 incep sa se clatine.

Cluburi revolutionare: clubul iacobin, clubul foliantin, clubul

girondinilor, clubul cordelierilor.

Pe 5 mai 1789 s-au deschis la Versailles lucrarile adunarii starilor

generale, numarul cel mai de deputati avandu-l tot starile 1 si 2, contrar

principiului stabilit inainted e alegeri.

17 iulie 1789 adunarea starilor generale se transforma in Adunarea

Nationala. 9 iulie acelasi an adunarea nationala anunta intentia de a elabora o

constitutie asemanatoare celei engleze, stat sub forma unui regat constitutional!

In urma dizolvarii adunarii nationale la 14 iulie 1789 a fost cucerita si

distrusa inchisoarea Bastilia

La 4 august 1789 vechea adunare nationala constituanta hotaraste

desfiintarea privilegiilor feudale, la 26 august sa votat declaratia drepturilor

omului si ale cetateanului care avea 17 articole.

La 4-6 octombrie ludovic refuza sa revina la Versailles impreuna cu

adunarea nationala refuza.

La 20-21 iunie 1791 regele incearca sa paraseaca tara dar este prins si

capturat la Varennes si obligat sa se intoarca sub escorta in capitala. Nobilimea

franceza din februarie 1789 se refugiaza in austria si prusia, state ce intra in

razboi cu noua putere pariziana.

7 februarie 1792 ia fiinta prima coalitie antifranceza formata din austria si

prusia, la care ulterior se mai alatura si spania, anglia.

3 septembrie 1789 este votata legea prin care Franta devine o monarhie

constitutionala. Astfel se voteaza si separatia puterilor in stat, puterea legislativa

va fi data unei Adunari aleasa pe 2 ani, iar cea executiva revine regelui

constitutional, puterea judecatoreasca se va exercita de specialisti.

La 22 decembrie 1789 franta este impartita in 83 de arondimente.

Totusi regele refuza sa semneze constitutia, adunarea nationala devine

totusi adunare legislativacu activitate concreta de la 1 octombrie 1791 pana la

abolirea monarhiei in 21 septembrie 1792.

La 10 august 1792 se instaureaza insurectia nationala care are ca obiectiv

inlaturarea regalitatii.

La 21 septembrie 1792 franta este denumita republica.

16 octombrie 1793 regele impreuna cu sotia sa Maria Antuanieta sunt

gilotinati.