1

Universitatea de Medicina si Farmacie Gr.T.Popa

IASI

Tez de doctorat

REZUMAT

Aportul diagnostic i terapeutic al utilizrii biorezonanei n unele

stri patologice

Conducator de doctorat :

Prof.dr. Stela GOIA

Doctorand :Dr. Neguta GOLDUR

IAI

2011

2

LIST DE ABREVIERI

MC-Medicina Conventionala

CAM-Medicina alternativ /complementar

NCM-Medicin neconvenional

ADN-Acid dezoxiribonucleic

ARN-Acid ribonucleic

EAV -Electroacupunctura dup Voll

EAP-electroacupunctura

ELH-electrohomeopatia

IACRS-infectii acute ale cailor respiratorii superioare

GNC-glomerulonefrit cronic

PNC-pielonefrit cronic

IRC-insuficien renal cronic

UG/D-ulcer gastric/duodenal

HTA- hipertensiune arterial

DZ-diabet zaharat

AB-astm bronic

RA-rinit alergic

DA-dermatit atopic

IBS-sindromul de intestin iritabil

DIM-deranjamentele intervertebrale minore

EKG-electrocardiograma

Hb-hemoglobin seric

Ht-hematocrit

AVC accident vasculocerebral

IMA-infarct miocardic acut

TGP-Alanil aminotransferaza (ALT,)

TGO-Aspartat amino transferaza(AST)

GGT -gamaglutamiltranspeptidaza

ICC-insuficien cardiac cronic

FA- Fosfataza alcalin seric

VSH-Viteza de sedimentare

VEMS - volumul de aer expulzat din plamani in prima secunda a

expiratiei maxime fortate, care urmeaza unui inspir maxim.

3

CUPRINS

INTRODUCERE..........4

PARTEA GENERALA.....................5

CAPITOLUL I. Medicina alternativ/ complementar......................5

CAPITOLUL II. Date generale despre biorezonana, ca metod

alternativ de diagnostic i tratament ......6

CAPITOLUL III. Biorezonana ca metod de diagnostic i tratament-

experiene clinice acumulate.....13

PARTEA PERSONAL..16

CAPITOLUL IV. Obiectivul lucrrii.16

CAPITOLUL V. Material i metod...16

V.1.Protocol de lucru17

V.2.Alctuirea loturilor.21

CAPITOLUL VI Rezultate i discuii..23

VI.1. Biorezonana i hipertensiunea arterial......23

1.1.Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop diagnostic la bolnavii

HTA. 25

1.2. Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop terapeutic la bolnavii

HTA......29

VI.2. Biorezonana i bolile alergice.31

2.1.Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop diagnostic la bolnavii

alergici ......33

2.2 Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop terapeutic la bolnavii

alergici...34

VI.3.. Biorezonana i hepatopatia cronic................................37

3.1. Terapia prin biorezonan i fitoterapia.....................................39

VI.4.. Biorezonana i sindromul de intestin iritabil....41

VI.5.. Biorezonana i afeciunile intervertebrale minore44

CAPITOLUL VII Concluzii generale.47

VII.1. Reflectarea stiinific i practic a tezei 49

VII.2. Perspective deschise de tez..50

Bibliografie.......51

Anexe........54

4

Originea unei lucrri originale este

ntotdeauna urmrirea unui fapt

care nu se ncadreaz n

ideile acceptate pn atunci.

Claude Bernard (1812-1889)

INTRODUCERE

Dezvoltarea Sistemului de ngrijiri de Sntate Integrat

care combin Medicina convenional cu Medicina Complementar/

Alternativ, este un fenomen relativ recent (1). Dac pe plan

internaional conceptele sunt clare, cel puin la nivel teoretic, n

Romnia abia n 2007 s-a emis legea nr. 118 privind organizarea i

funcionarea activitilor i practicilor de medicin complementar/

alternativ (intrat n vigoare la 8 august 2007) care a strnit

controverse (2) . Astfel se permite folosirea unor dispozitive ,avizate

sau nu de Ministerul Sntii, de ctre personal medical dar i

nemedical, fr un control din partea instituiilor ce supravegheaz

starea de sntate a populaiei. Strategiile de instruire n utilizarea

acestor dispozitive nu sunt supuse unui standard de educaie, mai ales

pentru utilizatorii fr diplom de medic,ceea ce poate aduce

prejudicii sntii populaiei (3) i compromite ideea de medicin

alternativ/ complementar n rndul corpului medical, al pacienilor

i opiniei publice ,n general.

Medicina alternativ/complementar poate fi abordat de

medici pentru aportul ei diagnostic, completnd schema de

explorare,sau pentru consolidarea unui tratament convenional.Ea

reprezint un domeniu relativ nou n care, att medicii ct i

pacienii , au nevoie de informaii privind bazele teoretice ,

experienele clinice acumulate ,rezultatele pe plan tiinific i practic

precum i implicaiile economice ale acestui sector.

Iata motivele ce au stat la baza temei prezentei lucrri.Ea

reprezint un modest demers ce se nscrie n eforturile ce se fac din

partea lumii medicale romneti de a stabili valoarea pentru practica

5

medical curent a acestor concepte, pe coordonatele date de

medicina bazat pe dovezi.

Aduc mulumiri tuturor medicilor specialiti care au acceptat

colaborarea cu un medic generalist i au acordat ncredere

biorezonanei,ca metod complementar de diagnostic i tratament.

PARTEA GENERAL

CAPITOLUL I.

Medicina alternativ/ complementar

Definiia medicinei complementare/ alternative (CAM)

ce precizeaz c acesta nsumeaz sisteme de ngrijire medical i de

sntate,practici i produse ce nu sunt incluse n cadrul medicinii

convenionale Termenul de Medicina Conventionala la care se face

referire este sinonim cu cel de medicin Alopat, Bio-medicina,

Medicina Vestic i se refer la medicina practicat de persoane

care, dup un anumit ciclu educaional posed o diplom de Doctor-

Medic (M.D.)

Medicina Complementar este reprezentat de un grup de

discipline diagnostice i/sau terapeutice care sunt utilizate impreun

cu Medicina Conventionala, ca adjuvant a acesteia i sunt:

farmaco-biologice ( apiterapie, argiloterapie, ozonoterapie,

fitoterapie ), sisteme alternative de practici medicale (acupunctura,

homeopatie, medicina traditionala chineza ), terapii manuale

( presopunctura, reflexologia, chiropractica), aplicatii

bioelectromagnetice ( electroacupunctura, biorezonanata, cromo/

magnetoterapie

n prezent se consider c 80% din populatia de pe glob

utilizeaz sisteme de Medicin Complementar si Alternativ i

conform bazelor de date ale Organizatiei Mondiale a Sntaii

(WHO), mai mult de 57% din cetaenii Uniunii Europene (EU) au

utilizat servicii si produse ale Medicinii Neconventionale, numai in

ultimii 10 ani. Ca domenii de aplicare, se adreseaz , att prin

mijloacele ei diagnostice,ct i terapeutice , unor stadii incipiente a

bolilor,a disfunctiilor , n care leziunile tisulare ireversibile nc nu

au aprut.

6

De aceea, este foarte apropiat de msurile profilactice i de

cele igieno-dietetice de tratament ale afeciunilor acute,dar i cronice

,menionate i de medicina alopat. (ce reprezint o parte important

din activitatea medicului generalist). Rezultate deosebite se

mentioneaz in cazul urmatoarelor situatii :identificarea alergenilor i

tratamentul alergiilor, boli metabolice, boli psihosomatice ,boli

neurologice, disfuncii circulatorii, carente nutritionale, intoxicaii

cronice cu metale grele, DDT, dioxin, formaldehide,etc,infecii

virale, microbiene,micotice,parazitoze, sindroame algice i

inflamatorii, tratamente adjuvante pre- i postoperatorii.(4)

CAPITOLUL II.

Date generale despre biorezonana, ca metod alternativ de

diagnostic i tratament

Termenul de bioelectromagnetism cuprinde procese

electromagnetosenzitive la nivelul fundamental de interaciune a

cmpurilor energetice cu materia. Bioelectromagnetismul a fost

descoperit i neles treptat n istoria umanitii.(5)

n 1930, Alexander Gurwitsch a efectuat cercetri

deschiztoare de drumuri n vederea elucidrii modului de

comunicare dintre celule. El a demonstrat n premier, c celulele

emit raze de lumin foarte slabe, iar aceast lumin denumit de

Gurwitsch radiaie mitogenetic este purttoare de informaii:

radiaia mitogenetic a unei culturi de celule aflate n diviziune

puternic direcionate ctre o cultur de celule aflate n stare calm a

putut impulsiona diviziunea acesteia (6),(7).

La nceputul anilor 1970, Fritz Albert Popp a pus bazele

biofotonicii, care a devenit n zilele noastre un domeniu promitor al

biofizicii, cu largi posibiliti de diagnostic i tratament. El a

descoperit ca unde de cca 380 nm sunt implicate in reactivitatea

carcinogenica(8),(9). El a aflat apoi ca sistemele vii emit cimpuri de

200-800 nm ce nu au o semnificaie termic i care sunt influenate

de funciile biologice si fiziologice ale tesuturilor respective.(10). El

considera ca aceasta radiatie celulara ultraslaba este data de ADN-ul

celular si e format din unde slabe electromagnetice numite de Popp

biofotoni. (11) El a enuntat principiul conform cruia informatia

7

primit de un corp se transmite in interior din celul in celul

influentand in final intregul organism.

Cercetari recente (1998) efectuate la Universitatea Warwick

de catre fizicianul Dr. Gerard Hyland privind radiatiile emise de catre

organismul uman, au aratat ca acesta genereaza si emite radiatii

extrem de scazute sub forma de fotoni, emisie care insa nu este

dispersata ci denota coerenta (similara cu lumina generata de lasere).

Conceptul de rezonana ,unul din conceptele de baz ale

fizicii, utilizat in interpretarea unor fenomene din mecanic,

electricitate,optic, fizic atomic i nuclear, nu este un fenomen

legat exclusiv de oscilaiile pe care le efectueaz anumite mrimi

ntr-un sistem fizic(12).

Conceptul de rezonanan

-sisteme ce interacioneaz aflate in

cmpuri magnetice,electrice,

electromagnetice sau nucleare

ecuaii matematice

caracteristica esenial a fenomenului de rezonan=sistemul rezonator primete o

cantitate maxim de energie n unitatea de timp

condiiile de rezonan= frecvena sistemului excitator este egal cu

frecvena proprie a sistemului oscilator

Fig.1.Conceptul de rezonan

Medicina cuantic are la baz existenta razelor laser la nivelul ADN

in fiecare celula a organismului .Datorit incrcaturii electrice si

radierii laser a ADN-ului su, celula este att receptor ct si

emittor de unde electromagnetice. Conform principiului

rezonanei, structuri identice aflate la distane suficient de mici

,avnd cantiti diferite de energie, ajung s -i egaleze potenialul.

( 13.). (fig.1)

Acest fenomen este definit ca biorezonan i respect

principiul rezonanei descris n fizic( are sisteme fizice comparabile,

model fizic al interaciunii i ecuaii matematice ce descriu transferul

de energie). Limbajul acesta intercelular sub form de unde electrice

8

permite organismului s se menin intr-un echilibru si astfel, intr-o

stare bun de sntate. Experimentele lui F.A.Popp si Ruth au

evideniat undele electromagnetice emise de structurile vii .Ele au

fost separate de alte unde electromagnetice (zgomot de fond) cu

ajutorul unor filtre si au prezentat o amplitudine constant si net

diferita de cea a undelor emise de structuri nevii, la aceeasi

temperatura(14).(fig.2) Toate aceste frecvente (vibratii,oscilatii) sunt

conectate in mod dinamic intre ele asa nct se stie c sntatea

inseamn o unitate dinamic a oscilatiilor (15).Aceasta distributie

uniform a osilatiilor arat ca sistemele vii comunic intre ele.

(16),(17).

Fig.2.Diagrama oscilatiilor inregistrate pentru doua populatii de

Gonyaulax Polyedra aflate in contact sau nu

Distributia uniform a oscilatiilor ,cu frecven si amplitudine

constant,semnific o bun comunicare a sistemelor vii. Devierea de

la aceasta distributie uniform prin oscilatiirigide cu amplitudine

prea mare sau prea mic indic pierderea unitatii sau o slab

comunicare in sistem.

Experimentele lui F.A.Popp si Ruth au mai artat c,pe msur

ce densitatea celular creste, celulele tumorale nu interactioneaz ci

emit radiatii autonom ,iar luminiscena creste.

9

Fig.3. Curba radiatiei emise de doua culturi de celule hepatice in

suspensie

Celulele normale interactioneaz electromagnetic intr-un mod

unitar, iar lumuniscena scade (18)(fig.3)

Aplicaiile practice ale biorezonanei au dus la dezvoltarea

unei metode de analiz neliniar (sistem de diagnostic neliniar -

NLS), neinvaziv i fr emisie de radiaii ce a fost utilizat iniial n

chimia organic pentru a determina compoziia unor substane

complexe(19).Practic, dispozitivul ce utilizeaza biorezonana

detecteaz diferena dintre semnalele de intrare i ieire de diferite

frecvene, iar programul de calculator asociat selecteaz etaloanele

(modelele) cele mai apropiate. Dup ce se face nregistrarea ,

sistemul compar gradele de similaritate spectral obinute.

Dispozitivele cu utilitate medical pot astfel s compare

emisia de cmp electromagnetic msurat la pacient cu date stocate

n memorie privitoare la esuturi sntoase, diferite modificri

anatomo-patologice sau ageni infecioi. Astfel se obine un

diagnostic virtual (20). Msurtorile depind de calitatea

echipamentului, compliana pacientului i ,mai ales, de interpretarea

diagnosticului de catre medic. Dispozitivele cu utilitate medical pot

astfel s compare emisia de cmp electromagnetic msurat la

pacient cu date stocate n memorie privitoare la esuturi sntoase,

modificri anatomo-patologice sau ageni infecioi. Astfel se obine

un diagnostic virtual (21).

Msurtorile depind de calitatea echipamentului, compliana

pacientului i ,mai ales, de interpretarea diagnosticului de catre

medic. Schema bloc a unui dispozitiv medical ce utilizeaz

10

biorezonana este similar sistemului de achizitie si procesare a

semnalelor fiziologice (22) (fig.4.)

semnal fiziologic

SENZORI,TRADUCTOARE semnal electric analogic

ELECTROZI

AMPLIFICATOR

FILTRU ANALOGIC

CONVERTOR A / D

semnal analogic conditionat

PROCESOR NUMERIC

Semnal discret,digitizat

Fig.4.Schema bloc a dispozitivelor de achiziie de semnale prin

biorezonan

Acesta prezinta urmatoarele caracterisitici: bipolaritate (cele

dou canale coordonate activeaz sincron tratamentul prin sistemul

segmentar cu patru meridiane),tehnologie de msurare

EAP(=electroacupunctura) diferential (msurtorile EAP putnd fi

reproduse cu uurin), softul intern, inregistrare msurtorilor

EAV,programe de tratament automate. (continutul programelor de

tratament predefinite poate fi adaptat individual).

Aparatul contine 4 filtre de frecven prin care se selecteaz o

anume band de frecventa:-low pass (nu permite trecerea undelor cu

frecven mai mare de 1000 Hz), high pass (trec numai undele cu

frecventa >1000Hz), band pass (permite definirea unui interval de

frecven prin precizarea a dou frecvene limit) si bariera de banda

(blocheaz undele dintr-un anume interval si lasa libera trecerea

celorlalte frecvente).

Dispozitivele medicale ce utilizeaz biorezonana pot fi

folosite n scop diagnostic i terapeutic.

Pentru orientarea diagnosticului,dispozitivul capteaz semnalul

electromagnetic prin electroacupunctur, organul tinta primeste un

11

foarte slab semnal electric(de frecventa corespunzatoare organului

sanatos) care stimuleaza raspunsul (conform principiului

biorezonantei).

Daca organul este sanatos va intra in rezonanta si se

inregistreaza un raspuns normal. In cazul in care organul prezinta

disfunctii, atunci frecventa sa va fi diferita de cea corespunzatoare

starii de sanatate si fenomenul de rezonanata nu se poate produce,iar

masuratoarea arata o valoare modificata.(23).

Captarea undelor electromagnetice se face pe baza principiilor

electroacupuncturii. Din 1953, medicul german Reinhold Voll,

perfectioneaza terapia prin electroacupunctura (fig.5), dar observand

ca semnalul de joasa tensiune aplicat de aparatul su determin din

partea acupunctului un rspuns ce reflect starea sistemului organic

asociat, a folosit observatia pentru a crea propriul sau sistem de

diagnostic si tratament, cunoscut sub numele de "Electroacupunctura

dupa Voll", cu prescurtarea EAV (Electroacupuncture According to

Voll (24) )

Fig.5 Schema bloc a unui dispozitiv de scanare prin biorezonan

Electrodul pozitiv, cu un varf din argint sau alama, este folosit pentru

explorarea pielii, iar electrodul negativ, un cilindru din alam, este

inut in mn de pacient

Semnificaiile valorilor msurate n cazul unui acupunct asociat

unei funcii fiziologice sau unui organ,sunt: sub 45 = degenerare /

hipoactivitate a organului , 45-60 = organ cu functie corect i peste

60-80 = inflamatie /hiperactivitate a organului.

12

In cursul sec XX, Nordenstrom ( Suedia), Ionescu-Tirgoviste

(Romania) si Manaka (Japonia) au msurat modul in care bio-

electricitatea polarizeaza organismul, si cum acupunctura poate

corecta polarizarea excesiva care duce la durere si boal

(30),(33),(34) Folosind un Ohmetru cercetatorii au aratat ca punctele

de acupunctura au o rezisten optim de 100.000 ohmi in timp ce

zona inconjuratoare a pielii are o rezistemta de 2 megaohmi

(2000.000 ohmi) sau chiar mai mare.

Cercetarile au aratat de asemeni ca valorile rezistenei cresc

sau descresc in functie de starea de sanatate a persoanei

investigate.Rezistenta punctului acupunctural se schimb in functie

de schimbarile functionale survenite la nivelul organului sau

organelor de-a-lungul meridianului(25). Cercetarile au aratat ca

meridianele de acupunctura corespund zonelor anatomice si

fiziologice ale corpului (26). Terapia prin biorezonanta se bazeaza

pe separarea oscilatiilor primite (in fiziologice sipatologice) cu

ajutorul filtrului cu structura ortomoleculara (27). Oscilatiile

dizarmonice (provenite de la structuri toxice

sau patologice nu vor rezona cu acest filtru si vor fi reflectate ,

inmagazinate in sistem care le va suprapune o unda identica dar

intoarsa cu 180.

Fig.6.Principiul de funcionare al

dispozitivului bazat pe biorezonan

Prin compunerea celor doua unde rezultanta va fi 0 si astfel sistemul

elimina oscilatiile dizarmonice.In schimb,oscilatiile armonice vor

intra in rezonanata cu filtrul ortomolecular care va transmite vibratia

prin sistem inapoi la pacient (prin intermediul electrozilor output.)

(fig 6)

Tratmentul prin biorezonanta, la fel ca alte forme de tratament

alternativ(acupunctur, homeopatie), fiind, deci, acela de a restabili

13

o circulatie optima energetica ajut organismul s ating

normalizarea homeostazica

Exemple de dispozitivele ce utilizeaz biorezonana

sunt: MORA Super + (certificat CE ca dispozitiv medical i avnd

standardul de calitate ISO 9001),produs de Med-Tronik GmbH (ce a

construit primul astfel de dispozitiv n urm cu 30 de ani), MINI-

EXPERT-DT i IMEDIS-Voll , produse de Centrul medical

IMEDIS(ce reunete angajai ai Moscow Power Engineering Institute

, dar i medici de diferite specialiti medicale i care ,de peste 15

ani, dezvolt dispositive,software i metode medicale din domeniul

CAM),BICOM 2000 produs de Regumed GmbH , Dianel 22-S iOn

(avnd certificat ) i Biolaz-Oberon dispozitiv ne-medical),

produse de Nelian, Quantum SCIO Bio-medicale produs de Maytreia

Ltd .CoRe Inergetix (avnd certificarea CEE) produs de Health

Navigator, Rayocomp PS1000 Polar ( avnd certificat ) produs de

Rayonex sau dispozitive cu biorezonan pentru uz personal

(Bioharmonex,etc.).

Menionm c unele din ele sunt folosite i n Romnia (avizate

sau nu de Ministerul Sntii),de multe ori de ctre personal ne-

medical (i scpnd astfel oricrui control din partea instituiilor ce

supravegheaz starea de sntate a populaiei), firmele productoare

organiznd sau nu stagii de instruire n utilizarea lor (de asemnea

nesupuse unor standarde prinvid activitile de educaie),

demonstrnd un vid organizatoric ce poate aduce atingere sntii

populaiei (dac nu prin efecte adverse,terapia prin biorezonan fiind

declarat fr astfel de efecte n comunicrile publicate, cu siguran

prin ntrzierea diagnosticului medical de specialitate de ctre

persoanele fr pregtire medical care pot,astfel, agrava afeciuni

preexistente).

CAPITOLUL III.

Experiene clinice acumulate pe plan internaional

Studii clinice ce au dovedit eficiena terapiei prin

biorezonanata au utilizat urmatoarele dispozitive: MORA III device,

the MORASuper device , BICOM , IMEDIS.Dac n perioada 1994-

2006 , au fost publicate 19 studii, nsumnd 902 pacieni , n 2008 un

singur studiu retroactiv a cuprins 561 pacieni., n literatura de

14

specialitate, am gsit studii nsumnd 2908 pacieni (conform

publicaiei Schumachers) ce au utilizat dispozitivele

menionate.(28) Se remarc efortul cercettorilor , n ultimii ani, de

a ndeplini cerinele date de "medicina bazat pe dovezi" unele fiind

efectuate la spitale i universiti ,iar in unele ri metoda terapiei

prin biorezonan este decontat din fondul de asigurari sociale de

sanatate. Patologia abordat a cuprins boli alergice ( dermatit

atopic,astm, febra fnului,rinit alergic, urticarie), respiratorii

obstructive, reumatismale (gonartroz, fibromialgie, poliartrit

reumatoid), tulburri funcionale gastro-intestinale, hepatit cronic,

sindrom de suprasolicitare articular (la sportivi), disfuncii

circulatorii cronice nsoite de algii, boli cardiovasculare., endocrine.

Nici un studiu nu a raportat efecte secundare sau complicatii ale

terapiei biorezonan , majoritatea nregistrnd o evoluie favorabil

a parametrilor studiai. Astfel, studii referitoare la boli alergice

publicate in literatura de specialitate sunt : Chervinskaya et al. (1997,

2002), Schumacher(1997) , Hennecke (1994), Galle (2002)., Schni

(1998), Kofler (1996). Eficienta tratamentului adjuvant prin

biorezonanta in boli alegice a fost atestata si de alte studii publicate

mai ales in ultimii ani, (numarul lor fiind oarecum direct proportional

cu cresterea numarului de alergii in ultimele decade): Ludtke(1998),

Cheng et al.(2008), Xu et al. (2005) Feng et al.(2005) ,Zhang et al.

(2005), Du et al(2005). Rahlfs i Rozehnal (2008) care arat o

cretere a scorului de calitate a vieii la 935 pacientii alergici cu

88,2% tratai cu terapie prin biorezonan n perioada 1998-2008 .

Studii ce demonstraza beneficiul terapeutic pe care tratamentul

adjuvant prin biorezonanta il aduce copiilor alergici :Huang et

al.(2005),Yang si Zhang(2004), Saweljew et al. (2001), Trifomov et

al. (1997).

Folosirea terapiei prin biorezonan n hepatopatia cronic este

prezentat de Machowinski i Kreis (1999) care au raportat scderi

ale transaminazelor uor crescute la pacieni cu hepatit cronic dup

12 sptmni de tratament cu biorezonan fa de lotul martor

,netratai( la TGP cu 42% fa de 4% la martor,TGO cu 50% fa de

5% i GGT 38% fa de 7%). Administrarea tratamentului prin

biorezonanta in sindromul de intestin iritabil a fost abordat de

15

Nienhaus si Galle (2006) ,care au comparat tratamentul prin

biorezonanta cu placebo la 20 de pacientii cu sindrom de intestin

iritabil i au raportat mbuntirea semnificativ a durerii

abdominale i meteorismului.Utilizarea terapiei cu biorezonan in

afectiuni algice reumatismale , traumatice sau degenerative ale

coloanei vertebrale si articulatiilor a fost studiat de : Gogoleva EF.

(2001) care compar eficacitatea terapiilor manuale i prin

biorezonanta pentru fibromialgie n osteocondroza spinal,pe un lot

60 de pacieni , timp de 1,5 luni i a raportat eficiena ambelor terapii

, dar raspunsul a aprut mai frecvent i mai devreme, a fost mai

intens si mai de durat n cazul pacienilor tratai prin

biorezonan,precum si de de Maiko O., Gogoleva EF(2000), care

compar eficacitatea tratamentului gonartrozei pentru un lot de 75

de bolnavi cu osteoartroze verificate ale articulaiilor genunchiului

(stadiul I-III de Y. Kellgren) ce au primit terapie standard cu

medicamente antiinflamatoare nesteroidiene , fizioterapie la care s-a

asociat tratamentul prin biorezonan,pentru 5-6 saptamani ,

rspunsul fiind evaluat prin parametrii clinici i de laborator,

artrologici i artrosonografici, msurai la 3 sptmni, 5-6

sptmni, i 12 luni dup perioada de studiu, considernd rspunsul

la tratament a fost semnificativ mai mare n grupul cu tratament

adjuvant (57,5 fa de 94%), simptomele de sinovita i tendenit

fiind mai reduse .De asemenea, n lotul ce a primit biorezonan

(32,5 fa de 75%), la 1 an de la perioada de studiu,bolnavii ce au

avut i tratament adjuvant acuz uoar durere la repaus,fa de cei

tratai clasic ce au avut dureri intense la 6 luni dup tratament.Se

ajunge la concluzia c adugarea biorezonanei la terapia standard a

gonartrozei poteneaz efectele antiinflamatoare ,antiexudative i

anestezice,prelungind aciunea terapeutic) . Schuller si Galle

M.(2007) raporteaz mbuntirea parametrilor msurai prin

electroacupunctur la pacienii cu boli reumatismale ,iar Islamov BI,

Funtikov VA(1999,2002)constat efectul pozitiv al terapiei cu

biorezonanta asupra sistemului antioxidant din limfocite,prin

msurarea activitii superoxiddismutazei, catalazei, glutation

peroxidazei i a glutationului redus , la pacienii cu artrit

16

reumatoid,fr s gseasc o explicaie fiziopatogenic a

rezultatelor obinute.

Nici unul din studiile consultate nu a semnalat efecte secundare

sau complicatii ale terapiei biorezonan,majoritatea nregistrnd o

evoluie favorabil a parametrilor studiai.

De asemenea, nici unul dintre studii nu a precizat aportul

diagnostic al biorezonanei in practica medicala, ceea ce i-a propus

prezenta lucrare. .

PARTEA PERSONAL

CAPITOLUL IV.

Obiectivul lucrrii

Obiectivul tezei a fost stabilirea aportului diagnostic i

terapeutic al biorezonanei n stri patologice ca hipertensiunea

arterial ,boli alergice, hepatopatie cronic,sindrom de intestin iritabil

patologie intervertebral minor, boli ce afecteaz profund calitatea

vieii. n cazul pacienilor hipertensivi s-a urmrit contribuia scanrii

prin biorezonan n depistarea factorilor de risc , n ncadrarea HTA

primar/ secundar, n descoperirea complicaiilor HTA i a

patologiei asociate. n cazul pacienilor cu boli alergice s-a urmrit

depistarea a co-morbidittilor non-alergice la variantele clinice de

exprimare a alergiei , precum i depistarea disfunctiilor

asimptomatice, clinic sau biologic , dar cu posibil impact patogenetic

si/sau prognostic in alergie. S-a urmrit evaluarea beneficiilor pe care

aceast metod le-ar putea aduce ca tratament adjuvant ,adugat celui

medical alopat, n cazul pacienilor hipertensivi i alergici, a celor cu

hepatopatie cronic i a bolnavilor cu sindrom de intestin iritabil i

afeciuni intervertebrale minore, Au fost ,de asemenea, urmarite

eventualele corelaii ale datelor obinute cu vrsta sau boli

asociate,factori de risc,depistatarea eventualelor efecte secundare ale

biorezonanei .Rezultatele obinute au fost comparate cu date din

alte studii similare.

CAPITOLUL V.

Material i metod

17

Studiul retroprospectiv observaional privind utilizarea

biorezonanei ca metod adjuvant de diagnostic i tratament a

abordat boli frecvente n practica medicului generalist Lotul de

studiu a inclus 995 de pacieni ce s-a adresat pentru o consultaie de

medicin general Centrului Medical Launer Galai , n perioada

01.sept.2007-1.oct.2008. Pentru precizarea diagnosticului de

specialitate i monitorizarea pacinilor s-a colaborat cu ambulatoriile

de specialitate cardiologie, medicin intern , pediatrie alergologie i

medicin de laborator .

V.1.Protocolul de lucru Etapele preliminare au cuprins:

1. instruirea personalului medical implicat n studiu cu privire la

obiectivele i cerinele sale, durata de desfurare (decis la 3 luni

consecutive)

2.s-au definit criteriile de includere i excludere ale pacienilor n

loturile de studiu. Astfel,au fost inclui n studiu pacienti

diagnosticai anterior prin examene de specialitate cu HTA ,boli

alergice (astm bronic, rinit alergic, dermatit atopic),

hepatopatie cronic, sindrom de intestin iritabil sau patologie

intervertebral minor.Eligibilitatea genului pentru acest studiu

clinic:ambele,varsta minim pentru acest studiu clinic: 16 de ani,iar

pentru patologia alergic :3 ani,maxime de vrst pentru acest studiu

clinic: neprecizat

Criteriile de excludere ,n general au fost: cazuri de urgen

medical,boal acut , boli dermatologice,antecedente de cancer,

HIV, boal infecioas, hematologic.femeile care sunt nsrcinate

sau care alpteaz, n momentul screening-ului, sau care doresc s

poarte o sarcina n timpul perioadei de studiu.incapacitatea de a se

conforma cu calendarul prevzut de studiu De menionat c fiecare

lot de pacieni a avut i criterii de includere /excludere specifice

patologiei abordate.

3.s-au definit parametrii ce trebuiesc urmrii n fiecare lot de

studiu n funcie de etiopatogenia afeciunii abordate i de

accesibilitate. Astfel, au stabilii ca parametrii de urmrit, pentru

pacienii hipertensivi ,date paraclinice : hemoleucograma ,Hb .Ht,

glicemia a jeun , hemoglobina glicozilata colesterolul seric total,

18

HDL-colesterol, trigliceridele serice, calcemia, cretininemia,acidul

uric seric,TGO, TGP, fosfataza alcalina ,VSH,proteina C

reactiva,examen sumar de urina .S-a adugat ca parametru de urmrit

scorul chestionarului Euroscore n cazul pacienilor alergici, s-au

urmrit parametri clinici: frecvena simptomelor clinice i gravitatea

exacerbrilor alergice n cazul pacienilor ce au avut rspuns pozitiv

la testarea percutana cu extract alergenic, date paraclinice- VSH

,eozinofilia serica , IgE din cadrul electroforezei imunoglobulinelor,

date obinute prin alte investigatii- spirometrie (parametrul ales

pentru studiu a fost VEMS) i examenul ORL. (evideniaz

comorbiditi inflamatorii),iar pentru pacienii astmatici scorul

ACT.Pentru pacienii cu hepatopatie cronic, s-au urmrit date

paraclinice: proteinele totale serice, fibrinogenul seric,

transaminazele serice GGT, TGO, TGP, sideremia, bilirubina directa,

fosfataza alcalina (FA) ,viteza de sedimentare a hematiilor(VSH) .

- Parametrul luat n calcul pentru pacienii cu sindrom de intestin

iritabil a fost scorul de calitate a vieii IBS-QOL, iar pentru bolnavii

cu patologie intervertebral minor chestionarul de evaluare a durerii

EIFEL ,alti parametrii fizici si paraclinici fiind monitorizati doar

pentru a raporta eventuale modificari patologice sau efecte secundare

4.s-a stabilit formatul fiei de examinare

5.pacientii ce corespundeau criteriilor de includere au fost

selectai i li s-a explicat principiul biorezonanei , indicaiile de

utilizare diagnostic i terapeutic ale dispozitivului dispozitivului

medical ce folosete biorezonana, avantajele metodei,durata

perioadei de studiu i obligaia lor de a nu-si modifica tratamentul

sau modul de via n acest interval de timp. Pacienii care au fost de

acord s fac parte din studiu au semnat un accept scris liber

consimit( anexa 1).

6.colectarea datelor a nceput cu notarea n fia de examinare

stabilit a: datelor civile, anamnestice, etc, a celor rezultate din

examen clinic ,inclusiv determinari antropometrice, testele de

amplitudine de miscare vertebrala , testingul muscular ,etc. ,

nregistrarea rezultatelor investigatiilor biologice si a altor explorari

functionale (recomandate la includerea n lotul de studiu)

19

Toi pacienii lotului II (boli alergice) au fost evaluai de medicul

alergolog prin testare percutana la extracte alergenice,iar pacientii

inclusi in lotul III(hepatopatie cronic) au fost supravegheati si prin

metode imagistice, Fia cuprindea i nregistrarea tratamentului

medicamentos i igieno-dietetic de specialitate pe care bolnavul il

urmeaza ,iar n cazul pacienilor la care biorezonana s-a folosit n

scop terapeutic, s-a stabilit i s-a notat n fi planul individualizat de

tratament adjuvant prin biorezonan asociat/nu cu fitoterapie, fr

modificarea recomandarilor anterioare ale medicilor de specialitate .

S-au nregistrat i rspunsurilor obinute la aplicarea testelor de

calitate a vietii i a chestionarelor specifice fiecrui lot de studiu:

*scala Holmes-Rahe 29), test de autoevaluare a evenimentelor

generatoare de stress ce estimeaz riscul de a dezvolta alte boli

cronice. ,*EUROSCORE, adaptat dupa recomandarile Societatii

Europene de Cardiologie (30) , utilizat pentru a estima riscul total la

10 ani al mortalitatii prin boli cardiovasculare, *ACT (Asthma

Control Test) (31), ce arat gradul in care acestea afecteaza calitatea

vietii pacientului precum si gradul de control terapeutic la pacienii

astmatici, *ISAAC (the International Study of Asthma and Allergies

in Childhood) ( 32), folosit pentru a depista prezenta semnelor si

simptomelor bolilor alergice (astm,rinita alergica si eczem)

*IBS-QOL(Information Sheet on the Irritable Bowel Syndrome-

Quality of Life Measure), test de calitate a vieii pentru pacienii cu

sindrom de intestin iritabil i*chestionarul de evaluare a durerii

EIFEL (scala de incapacitate functional pentru evaluarea

lombalgiilor)

7. Utilizarea dispozitivului medical de biorezonan a furnizat

date ce au fost nregistrate n fia de examinare a pacientului .S-a

folosit dispozitivul medical de biorezonan MORA Super + (anexa

2), avnd cu marcaj CE, avnd certificat de nregistrare ca dispozitiv

medical emis de Ministerul Sntii i certificat de calitate ISO

9001:2000 certificat de garanie i verificare metrologic valabile

,personalul medical care a lucrat cu dispozitivul de biorezonan

avnd atestat de competen emis de firma productoare.

a) dispozitivul a fost folosit in scop diagnostic, pacienii din

loturile ce au avut ca obiectiv estimarea aportului diagnostic fiind

20

supui scanrii electrodermale , n conformitate cu indicaiile

productorului,folosindu-se modulul ELH (electrohomeopaty)

Valorile msurate au fost stocate n memoria dispozitivului i

nregistrate n fia de examinare a pacientului. Ulterior,n etapa de

analiz a datelor, parametri metabolici i de organ semnalai ca fiind

nefiziologici prin biorezonan au fost corelai(fig.7)cu celelalte date

menionate n fia de examinare.

Prelucrarea globala a datelor fiecarui lot de studiu privind parametrii comuni tuturor bolnavilor din lot ,ce au fost gasiti modificati cu ocazia scanarii prin biorezonanta

Stabirirea corelatiilor dintre:

Parametrii metabolici si cei de organ

Parametrii metabolici si simptomele clinice subiective

Parametrii metabolici si simptomele clinice obiectice

Parametrii metabolici si datele din investigatiile biologice si explorari functionale efectuate in diverse cabinete de specialitate

Parametrii de organ si datele din investigatiile biologice si explorari functionale efectuate in diverse cabinete de specialitate

Fig.7.Corelatii ale parametrilor obinui prin biorezonan cu alte date din fia de examinare Pe baza acestor corelaii s-a formulat o suspiciune diagnostic ,

bolnavii fiind orientai care cabinete medicale de specialitate ,care au

stabilit diagnosticul medical,ce a fost notat n fia bolnavului i luat

n calcul n etapa de prelucrare a datelor.

Determinrile prin biorezonan au condus i la stabilirea unui

plan individualizat de remediere/ ameliorare a disfunctiilor

diagnosticate, cu respectarea recomandarilor de specialitate obinute

prin colaborarea cu servicii de ambulatoriu alergologie ,cardiologie ,

medicina interna, pediatrie in vederea explorarii specifice

b) n scop terapeutic s-a utilizat acelai dispozitiv bazat pe

principiul biorezonanei, pacienii primind tratament prin

biorezonan sub forma sesiunilor de terapie,formate din succesiuni

de programe terapeutice prestabilite, (vezi capitolul II) ., selectate de

medicul generalist cu competen n utilizarea dispozitivelor de

biorezonan la includerea pacientului n lotul de studiu sub forma

unui plan terapeutic individualizat , astfel nct edina de terapie s

dureze aproximativ 30 minute i s aib o frecven sptamnal.

La sfritul sesiunii terapeutice , precum i la nceputul edinei

urmtoare pacienii sunt chestionai cu privire la orice nou aspect al

21

strii sntate i examinai clinic n scopul determinrii eventualelor

modificri produse de tratamentul adjuvant administrat. Menionm

c unii din bolnavii cu hepatopatie cronic au primit , simultan cu

tratamentul prin biorezonan, i tratament adjuvant fitoterapeutic ,

sub form de tincturi sau gemoderivate , administrate zilnic n doza

stabilit de medicul cu competen n fitoterapie la includerea n

studiu , conform planului terapeutic individualizat stabilit atunci.

Preparatele utilizate n studiu au fost standardizate, fabricate in

conformitate cu standardele europene in vigoare in privinta

sigurantei alimentare si a Codului de Bun Practic de Fabricaie,

(tincturi:Angelica arhangelica (angelic), Chelidonium majus

(rostopasc), Cynara scolimus (anghinare), Juniperus communis

(ienupr), Lycopodium clavatum (pedicu)) i gemoderivate (corylus

avelana (alun), Rosmarinus officinalis (rozmarin), Secale cereal

(secar), Ribes nigrum (coacz negru)) neutilizndu-se prescripii

magistrale. Astfel am dorit s eliminm orice urm de subiectivism

ce ar fi putut apare n interpretarea rezultatelor . i n cazul acestor

pacieni s-a avut n vedere nregistrarea eventualelor efecte secundare

aprute n desfurarea studiului.

8.Analiza i prelucrarea statistic a datelor, interpretarea lor au

condus la elaborarea concluziilor finale. S-a folosit pentru

interpretarea rezultatelor testul ANOVA ( ipoteza nul este respins

dac valoarea Sig. este inferioar valorii 0,05), semnificnd c cel

puin dou medii calculate la nivelul subpopulaiilor , difer ntre ele.

Testarea egalitii unei proporii cu o valoare specificat s-a realizat

cu Binomial Test ,care testeaz ipoteze cu privire la o variabil cu

distribuie binomial, variabil care poate lua doar dou valori. De

exemplu,. in cazul nostru DA si NU au fost codificate pentru fiecare

test (ISAAC) prin doua cifre (ex 6 si 4 la ASTM, prin 4 si 2 la rinita)

V.2.Alctuirea loturilor de studiu Dup etapele preliminare ,s-a trecut la repartizarea pacienilor n

cinci loturi de studiu n funcie de patologie astfel:

-Lotul de studiu I a cuprins 265 pacieni hipertensivi anterior

diagnosticai prin examene de specialitate / pacieni cu valori mai

mari de 140/90 mm Hg la includerea n studiu, repartizai n cele 3

subloturi:-Sublotul I A ( 93 pacienti) la care s-a folosit biorezonana

22

ca mijloc de diagnostic , alctuit din 43 de bolnavi diagnosticai

anterior cu HTA i 50 bolnavi cu valori tensionale mari , nefiind

hipertensivi cunoscui, (dup testarea cu dispozitivul de biorezonan

au fost orientai catre medicul specialist i au primit diagnosticul de

HTA). Sublotul I B , format 134 pacieni hipertensivi diagnosticati

anterior prin examene de specialitate, aflai sub tratament

medicamentos antihipertensiv ,ce au primit ca tratament adjuvant

terapia prin biorezonan i sublotul martor I M (38 de pacienti) ,ce

au primit doar tratament medicamentos antihipertensiv.

-Lotul de studiu II a cuprins 183 pacieni ,diagnosticai sau

suspicionai cu boli alergice , repartizai n 2 subloturi: Sublotul II A

(148 cazuri) format din pacieni ,care au fost scanai prin

biorezonan, ulterior aplicndu-se terapia prin biorezonan ,ca

tratament adjuvant, adugat celui medical de specialitate Se

precizeaz c, pentru 11 pacieni, scanarea n scop diagnostic cu

dispozitivul de biorezonan a condus la precizarea diagnosticului de

boal alergic, confirmat prin examene de specialitate. Sublotul

martor II M ( 35 de pacienti cu boli alergice anterior diagnosticai i

aflai sub tratament medicamentos antialergic) ce nu au primit alt

tratament adjuvant. Dintre pacientii celor doua subloturi, au

prezentat interes categoria de virsta 3-16 ani, fapt pentru care am

delimitat teoretic sublotul copii II B (81 de pacienti) si sublotul

martor copii II M1(11 pacienti) ,ale cror rezultate au fost analizate

separat, protocolul de lucru nefiind modificat.fa de ceilali pacieni

alergici. Pentru toi bolnavii alergici s-au aplicat criterii de evaluare a

bolii alergice sub tratament alopat.La bolnavii astmatici s-au aplicat

criteriile de conform programului G.I.N.A. (Global Initiative for

Asthma) privind controlul astmului (fig8).Toi bolnavii au putut fi

ncadrai n categoria parial controlat de tratamentul

medicamentos,ei avnd simptome reziduale

Lotul de studiu III a cuprins 138 pacieni cu hepatopatie cronica

de cauz viral, toxic (etilism,expunere cronic la toxicede mediu

medicamentoas), sau nutriional (carente proteice, sindroame de

malabsorbie, diete dezechilibrate) diagnosticata anterior prin

consultatii de specialitate , aflai sub tratament medicamentos i

igieno- dietetic de specialitate, repartizai n cele 3 subloturi:

23

.

CONTROLAT

(toate de mai jos)

PARTIAL CONTROLAT (unul din criteiile de maijos in orice saptamana)

NECONTROLAT

Simptome diurneFara

(2 / saptamana) 2 / saptamana

3 sau mai multe din criteriile de astm partial controlat

(in orice saptamana)

Limitari ale activitatii

Fara Oricare

Simptomenocturne

Fara Oricare

Necesitateautilizarii

medicatiei de criza

Fara

(2 / saptamana) 2 / saptamana

Functiepulmonara

(PEF or VEMS)

Normala< 80% din prezis (in

orice zi)

Exacerbari Fara 1 / an 1 / saptamana

Fig.8.Nivele de control ale astmului

Sublotul III A (50 de pacienti) ce au primit ca tratament adjuvant

terapie prin biorezonan,sublotul III B ( 60 de pacienti)ce au primit

ca tratament adjuvant terapie prin biorezonan asociat cu fitoterapie

i sublotul martor III M ( 28 de pacienti) fr tratament adjuvant.

-Lotul de studiu IV a cuprins 211 pacieni cu sindrom de intestin

de iritabil diagnosticat anterior prin consultatii de specialitate , aflai

sub tratament medicamentos i igieno-dietetic de specialitate,

repartizai n cele 2 subloturi:sublotul IV A( 174 de pacienti) ce au

primit ca tratament adjuvant terapie prin biorezonan , adugat celui

alopat i sublotul martor IV M( 37 de pacienti) ce nu au primit

tratament adjuvant .

-Lotul de studiu V a cuprins 198 pacieni cu afeciuni

intervertebrale minore diagnosticate anterior ca spondiloz lombar /

cervical sau dorsalgie prin consultatii de specialitate , aflai sub

tratament medicamentos de specialitate, repartizai n cele 2

subloturi: sublotul V A cuprinde 161 de pacienti ce au primit ca

tratament adjuvant terapie prin biorezonan isublotul martor V M

( 37 de pacienti) ce nu au primit tratament adjuvant.

CAPITOLUL VI

Rezultate i discuii . Dei patologia abordat a fost divers ,loturile

de studiu obinute prin repartizarea pacienilor n funcie de

patologie(fig.9) au dimensiuni similare: 265 bolnavi n lotul I, 183 n

lotul de studiu II ,138 n lotul III,211 pacieni n lotul IV i 198

bolnavi n lotul V de studiu

VI.1. Biorezonana i hipertensiunea arterial

24

.

LOT I

(HTA)

SUBLOT

I A

SUBLOT

IB

SUBLOT

I M

LOT II

(alergii)

SUBLOT

II A

SUBLOT

II M

LOT III

(HEPATITE)

SUBLOT

III A

SUBLOT

III B

SUBLOT

III M

LOT IV

(SDR.INTESTIN IRITABIL)

SUBLOT

IV A

SUBLOT

IV M

LOT V

(DIM)

SUBLOT

V A

SUBLOT

V M

SublotII B

II B 1

Sublot II M 1

Fig.9.Distribuia pacienilor n loturile de studiu

Dac bolile cardiovasculare sunt principala cauz de mbolnvire in

Romnia,hipertensiunea arterial este un factor major de risc

cardiovascular Lotul de studiu I a cuprins 265 pacieni repartizai n.

cele 3 subloturi:sublotul I A cu 93 pacienti(38 barbati si 55 femei) ,

sublotul I B avnd 134 pacieni ( 56 brbai i 78 femei) i sublotul

martor I M format din 38 de pacienti (17 brbai i 21 femei).

Datele civile arat c frecventa varstelor tinere depaseste pe cea a

varstei a treia i c domina mediul urban Anamneza evideniaz n

sublotul I A, n proporie >50% factori de risc cardiovascular: orar

de alimentatie incorect, frecvent consum de grasimi i zahar, lipsa

somnului. Si n sublotul I B,distribuia cazurilor n funcie de

ocupaie au artat: 45 (48,38%) elevi / studenti / pensionari, 32

(34,40%), n principal activitate sedentar, 16 (17,20%), cu profesii

care necesit efort fizic crescut i 12 (12,90%) pacieni care lucreaz

n ture de noapte. Dei pacienii nefumtori sunt majoritari , totui

35% din ei sunt foti fumtori , acest lucru fiind considerat tot factor

de risc cardiovascular, Testele de calitate a vieii aplicate au gsit

1/2 din pacienii lotului I cu risc de a dezvolta boli cronice in

urmatorii 2 ani, iar 23,39% din bolnavi au un risc mai mare de 15%

ca n urmtorii 10 ani s dezvolte o complicaie acut a HTA

Antecedentele eredo-colaterale semnificative pentru HTA au fost

prezente la peste 80% din cazuri, iar 1/3 dintre femei aveau

menopauz mai recent de 2 ani. Antecedentele personale patologice

arat prezena n majoritate a patologiei cronice (cardiovasculare la

46,23 % din bolnavi ,DZ tip II la 35,48% i dislipidemii la 43,01%),

peste jumtate din cazuri avnd o vechime a bolii ntre -2 ani ,iar

20,43% suferiser colecistectomie n sublotul IB, distribuia cazurilor

n funcie HTA cu patologie asociat a artat: 54,47% (73 pacieni)

25

au avut alte boli cardiovasculare, 3,73% (5 pacieni), boli

neurologice, 19,40% (26 pacieni) boli renale, 24,62% (33 pacienti)

au fost diabetici, de 29,85% (40 bolnavi) a avut dislipidemie, 18,65%

(25 pacieni) au avut boli digestive, 20,89% (28 pacieni) au avut boli

osteoarticulare.In sublotul martor I M distribuia a fost similar.

Anamnetic, distributia bolnavilor dup motivele prezentarii la medic

arat simptome nespecifice HTA n majoritatea cazurilor ,iar dupa

istoricul bolii actuale evideniaz la aproape din bolnavi simptome

mai vechi de 1 lun Pacienii lotului aveau tratament antihipertensiv

deja instituit si care n-a fost modificat pe perioada studiului( beta-

blocante, diuretice, blocante ale canalelor de calciu, inhibitorii

enzimei de conversie, anticoagulante / fibrinolitice, hipolipemiante,

medicamente antidiabetice)Examenul clinic a permis evaluarea

antropometric i arat c numai 1/3 din pacieni erau normo/

subponderali, iar determinarea TA a gsit 75 de pacieni cu valori

peste 140/90 mm Hg Astfel, dintre cei 93 de bolnavi inclui n lotul

de studiu I A ,43 erau diagnosticai anterior cu HTA , valorile

tensionale normale sub tratament antihipertensiv semnificnd control

terapeutic bun pentru 18 pacienti (19,35%).

1.1 Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop diagnostic la

bolnavii HTA n sublotul de studiu IA, testarea prin biorezonan a evideniat o

serie de parametrii perturbai : parametrii comuni tuturor bolnavilor

din sublotul de studiu I A i parametrii prezeni doar n cazul unor

bolnavi. Analiznd aceste rezultate obinute la includerea n studiu,

pacienii au fost ndrumai s efectueze investigatii chimico-biologice

si explorari functionale ,in diverse cabinete de specialitate.

33

40

7

16

77

10

3

6

10

21

5

5

14

8

7

9

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

HTA + DZ(43)

HTA + dislipidemii(61)

HTA + tulb.endocrine(12)

HTA + boli renale(21)

HTA +alte afectiuni(91)

HTA + complicatii cardiace(18)

HTA + complicatii cerebrale(10)

HTA + complicatii renale(15)

depistati prin biorezonan si confirmati ulterior cunoscuti

Fig10.Grupe de bolnavi n funcie de patologia asociat

26

Astfel,la finalul studiului,am obtinut urmatoarea redistributie a

cazurilor nfuncie de patologia asociat HTA(fig.10)

Utilizarea biorezonanei n scop diagnostic si-a demonstrat

utilitatea n cazul pacienilor hipertensivi prin descoperirea de:

- cazuri noi (50 de pacieni confirmai de medicul cardiolog)

- a etiologiei HTA la 12,72% dintre acestea , de complicaii ale HTA

(complicaii cardiace,cerebrale i renale la la 51,16% dintre

hipertensivii cunoscui),

Pentru 43 bolnavi cunoscui cu HTA

Complicatiicardiace=12

Tulburari de ritm=6

Hipoirigatiecardiaca=6

Complicatiicerebrale=7

Complicatiirenale=9

microalbuminurie

=3

Proteinurie=2

Creatinina sericamare=4

Fig.11. Aportul diagnostic al biorezonanei n depistarea

complicaiilor HTA

- prezena sindromului X metabolic (cunoscut ca i sindromul

Reaven, sindromul dismetabolic, sindromul rezistenei la insulin) ce

reprezint asocierea hipertensiunii arteriale,a diabetului i

dislipidemiilor, descris n literatur ca avnd o prevalen , in tarile

dezvoltate, in randul persoanelor adulte la aproximativ 22-39%,

La vrstnicii cu hipertensiune sistolic izolat, asocierea

sindromului metabolic reprezint principalul risc cardiovascular i se

asociaz cu creterea tensiunii diastolice ,iar incidenta sindromului

metabolic in regiunea de S-E a Romniei ,din care face si judetul

Galati, este de 32.9% conform studiul EAST din 2007.(34)

n studiul nostru, au fost determinate perturbari ale

metabolismului lipidic la alti 21pacienti,( in afara celor 40 de

dislipidemici cunoscuti) si 10 noi bolnavi cu diabet zaharat de tip II

(in afara celor 33 diabetici diagnosticati anterior) Asocierea

HTA+DZ+dislipidemie (sindromul X metabolic) a fost prezenta la

75 din cei 93 ai sublotului IA (80,64%), din care 22 au fost nou

diagnosticati (23.65%)(fig.12), depind mult datele din litaratur.

S-a remarcat c pacientii sublotului IA urmau tratament cu beta

blocante in proportie de 55,81% (24 de pacienti din 43), iar 20 dintre

27

ei avind o durata a tratamentului >5 ani((46,51 %).O situatie

asemanatoare este in cazul diureticelor :23 de pacienti tratati

(53.48% di 43 hipertensivi), iar 19 de mai mult de 5 ani (44.18%).

Ultimul ghid pentru managementul HTA al Societatii Europene de

cardiologie, redactat in 2007, precizeaza ca beta blocantele si

diureticele tiazidice in doza de peste 12.5mg/zi au un risc metabolic

crescut in tratamentul indelungat si au indicatii mai limitate fata de

ghidul precedent(2003). Coroborind aceste date putem sa intelegem

incidenta crescuta a sindromului metabolic (80.64%) in sublotul IA

75

HTA+DZ+dislipidemie

(80,64%)

din care 22(23.65%) noi

43

DZ

33 cunoscuti + 10 noi

61

Dislipidemii

40 cunoscuti+21 noi

Fig.12. Aportul diagnostic al biorezonanei n depistarea sindromului X metabolic - Au fost depistate stri patologice asociate HTA(10 cazuri noi de

DZ tip II, 21 de dislipidemii, cte 5 cazuri noi de afeciuni endocrine

i renale, alte tipuri de afeciuni corelate cu HTA la 14 pacieni)

-HTA poate fi, n funcie de etiologie, primar sau secundar,

departajarea ei putnd s ntmpine dificulti n practica medical

curent.n cazul nostru,din 50 de cazuri HTA noi depistate prin

biorezonan, in 7 cazuri dispozitivul semnalat posibile cauze de

HTA secundara,bolnavii fiind orientati catre explorari de specialitate

(fig.13) ce au stabilit diagnosticele: afeciuni tiroidiene (2 cazuri),

alte disfuncii endocrine (3 bolnavi), i pielonefrit cronic(2 cazuri)

Disfunctiitiroidiene=2

PNC=2

Disfuntiiendocrine

(menopauza)=3

HTA secundara

=7 noi HTA

=12.72%

Fig.13. Aportul diagnostic al biorezonanei n depistarea HTA secundar

28

- depistarea unor stri patologice fr legtur cu HTA dar cu impact

asupra calitii a fost ,de asemenea, orientat prin testarea prin

biorezonan.(3 cazuri noi de de litiaza renala i 16 de litiaza biliara,

19 cazuri de infectii genito urinare, parazitoze intestinale la 8

pacienti, afectiuni musculo-articulare n cazul a 33 pacienti i gastro-

duodenite la 37 pacienti), confirmate prin diagnostic alopat

specialitate.(fig.14)

3

Litiazarenala

19

Infectiigenito-urinare

8

Parazitozeintestinale

33

Afectiunimusculo-articulare

16

Litiazabiliara

37

Gastro-duodenite

Lot HTA de studiu = 93 pac.

Fig.14. Aportul diagnostic al biorezonanei n depistarea patologiei

asociate

- Evaluarea prin biorezonan a sugerat aprecieri asupra eficienei

controlului medicamentos ,instituit deja de ctre medicul specialist ,

n cazul hipertensivilor diagnosticai (fig.15) Toti pacientii cunoscuti

cu dislipidemie (40) si DZ (33) urmau tratament specific la

includerea n lot.La15 dintre diabetici (45.45%) s-au gasit variatii

glicemice (semnalate prin biorezonan) in afara intervalului de

valori normale ,iar la cei 40 de hipertensivi diagnosticai i ca

dislipidemici , din care doar 8 urmau tramament de 2-5 ani, restul

avind o durata de tratament

29

Studiul de fa a avut i o consecin educativ, pentru pacieni,

crora , li s-au comunicat riscul cardiovascular gsit i msurile de

schimbare a stilului de via adecvate ,necesitatea respectrii de

scheme terapeutice individualizate i au fost educai cu privire la

colaborarea interdisciplinar n diagnosticul HTA i

comorbiditilor.O parte dintre acetia, care au acceptat s fie

urmrii periodic n serviciul nostru, au fost remonitorizai la 6 luni.

Prin depistarea precoce a complicaiilor i patologiei asociate

HTA, testarea prin biorezonan poate s-i gseasc un loc

important n semnalarea timpurie a modificrilor semnificative i s

constituie un real ajutor pentru medicul generalist , n primul

rnd,dar i de diferite specialiti medicale(cardiolog, internist,

neurolog,nefrolog,etc.)

1.2. Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop terapeutic la

bolnavii HTA.

n ceea ce privete aportul terapeutic al biorezonanei,

obiectivul studiului a fost s gsim beneficiile pe care aceast

metod de tratament adjuvant le aduce n cazul pacienilor

hipertensivi .tilizarea terapiei prin biorezonan ,ca tratament

adjuvant celui medical ,convenional a scos la iveal urmtoarele

concluzii:- terapia prin biorezonan ,adaugata tratamentului clasic

medicamentos in cazul pacientilor hipertensivi, pare s influenteze:

VSH, proteina C reactiva (coeficientul Sig. al testului LEVENE

0.0438 pentru VSH i 0.00731 pentru proteina C reactiv),creatinina

serica, acidul uric seric( coeficientul Sig. al testului LEVENE este de

0.00764 pentru acidul uric i 0.0141 n cazul creatininei serice)i

valoarea EUROSCORE , dar diferenele fa de valorile gsite n

sublotul martor au fost interpretate ca nesemnificative

statistic(fig.16)

0

0,981

0,143

0,724

0,008

0,254

0,001

0,896

0

0,351

0,001

0,208

0 0,015 0,01 0,029

0,491

0,004 0,012

0,011 0,07

1 0,095 0,12

6

0,568 0,62

2

0,027 0,04

4

0,003 0,0

83

0,422

0 0,018

0,001

0

0,128

0,069 0,081

0,002

0,787

0

0,977

0

0,54

0

0,122

0 0 0,003

0 0,02

0,005

0 0 0,031

0,001

0

0,351

0,759

0 0 0 0 0,012

0 0 0

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

hematii

leucocite pmn lim

f

mono eoz bazo trom

bo Ht Hb Hb gl

glicemie cole

st

HD col TG Ca

Creatinin

a

Ac. Uric TGP TGO FA VSH pr.C Densit pH

leuc.urin

a

urina he

patii

cilindrii

glucoza

cristale

corpi cet nitri

ti

euroscor

e

I A

I M

Fig.16.Analiza centralizat a variaiei coeficientului Sigma n sublotul I B i

sublotul martor,pentru parametri urmrii-

30

-nu s-au observat modificri produse de tratamentul adjuvant in

cazul:hemoleucogramei, Hb,Ht, (coeficientul Sig. al testului t n

cadrul prelucrrii statistice fiind mai mare dect 0,05 n toate

cazurile) glicemiei a jeun si a hemoglobinei glicozilat e(Sig., este

0.704, respectiv 0.260), colesterolului seric total, HDL colesterolului,

trigliceridelor serice( Sig. n cazul colesterolului seric fiind 0.353, a

HDL colesterolului 0.277,iar a trigliceridelor serice 0.070),

transaminazelor (coeficientul Sig. al testului LEVENE este de 0.489

n cazul TGP i 0.974 pentru TGO), calcemiei (coeficientul Sig. al

testului LEVENE fiind 0.355) i a examenului sumar de urina.

Aadar,terapia prin biorezonan pare s influeneze unele date

paraclinice la hipertensivi,dar rezultate semnificative statistic s-ar

obine probabil pentru perioade mai mari de studiu ,HTA i patologia

asociat a pacienilor din studiu fiind boli cronice care necesit o

terapie susinut. S-a remarcat c nu s-a nregistrat evoluia

nefavorabil a parametrilor i nici alte efecte secundare n timpul

administrarii tratamentului adjuvant prin biorezonan concomitent

cu cel antihipertensiv convenional.

n concluzie, lotul de studiu I(hipertensivi) a cuprins 265

pacieni (111 brbai i 154 femei ),cu frecventa varstelor tinere

depasind-o pe cea a varstei a treia ,majoritari din mediul urban

,avnd n proporie >50% factori de risc cardiovascular: diet

incorect, frecvent consum de grasimi i zahar, lipsa somnului

Aceti factori de risc sunt n accord cu un stil de via nesanogen :

sedentarism (34,40%), efort fizic excesiv (17,20%),profesii ce

presupun lucrul n ture de noapte(12,90%),fumtori/ foti fumtori

(mai mult de 1/3) Testele de calitate a vieii aplicate au gsit 1/2 din

pacienii lotului I cu risc de a dezvolta boli cronice in urmatorii 2

ani, iar 23,39% din bolnavi au un risc > de 15% ca n urmtorii 10

ani s dezvolte o complicaie acut a HTA Antecedentele eredo-

colaterale semnificative pentru HTA au fost prezente la peste 80%

din cazuri, iar 1/3 dintre femei aveau menopauz mai recent de 2 ani.

Antecedentele personale patologice arat prezena n majoritate a

patologiei cronice (DZ tip II la 35,48% ,cardiovasculare la 46,23 %

din bolnavi , i dislipidemii la 43,01%), peste jumtate din cazuri

31

avnd o vechime a bolii ntre -2 ani .Motivele prezentarii la medic

arat simptome nespecifice HTA n majoritatea cazurilor ,iar dupa

istoricul bolii actuale evideniaz la aproape din bolnavi simptome

mai vechi de 1 lun Pacienii lotului aveau tratament antihipertensiv

deja instituit si care n-a fost modificat pe perioada studiului.

Examenul clinic c 1/3 din pacieni erau normo/subponderali, iar

determinarea TA la iniierea studiului a gsit valorile tensionale

normale sub tratament antihipertensiv semnificnd control terapeutic

bun pentru 19,35%.

Pentru aceti pacieni,se ajunge la concluzia c utilizarea

biorezonanei n scop diagnostic a contribuit la descoperirea de

cazuri noi i a etiologiei HTA,la depistarea de complicaii ale HTA,

prin semnalarea prezenei sindromului X metabolic), la depistarea

unor stri patologice asociate HTA sau fr legtur cu HTA i

evaluarea eficienei controlului terapeutic ,permind reajustarea

schemelor de tratament antiHTA.

n ceea ce privete utilizarea biorezonanei ca o metod de

tratament adjuvant la hipertensivi, s-a putut semnala c se pot obine

evoluia favorabil a VSH, proteina C reactiva , creatinina serica,

acidul uric seric i a scorului de calitate a vieii ,dar influena sa nu a

fost semnificativ statistic Metoda de diagnostic i tratament prin

biorezonan sugereaz un potenial beneficiu ,ce ar putea fi inclus n

colaborarea interdisciplinar medical ce st la baza diagnosticrii i

tratamentului bolnavilor hipertensivi.

VI.2. Biorezonana i bolile alergice

Incidena bolilor alergice este n cretere .De exemplu,prevalena

medie a astmului este de 1015%, n Romnia, pentru vrsta colar s-a evideniat o prevalen de 37%. n prezent fiind estimat peste 1 million de cazuri, costurile medicale depindu-le pe cele pentru

tuberculoz + sindrom de imunodeficien acut ,i ea crete cu 60%

la fiecare 10 ani (35).

Lotul de studiu II a fost compus din 183 pacienti alergici, au fost

inclui n studiu bolnavi cu alergie respiratorie avnd exprimare

clinic pe un segment al aparatului respirator sau in tablou complex

cu alte co-morbiditati alergice i bolnavi cu alergie cutanata asociat

cu alte co-morbiditati alergice. (rinita alergica, astmul i dermatita

32

atopic),repartizai n cele dou subloturi(II A i II M), Sublotul de

studiu II Acuprinde 148 cazuri cazuri (56 de sex masculin si 92 de

sex feminin), din care 137 pacieni cu boli alergice diagnosticate

anterior 11 bolnavi doar cu antecedente semnificative pentru alergii

i cu rspunsuri pozitive la chestionarele ISAAC folosite pentru a

depista prezenta semnelor si simptomelor bolilor alergice(astm,rinita

alergica si eczema) ce au fost depistati prin biorezonan si

confirmati ulterior ca alergici prin examen de specialitate. Sublotul

II A cuprinde 45,27% aduli , majoritatea sub 60 de ani i ,dintre

copii, cei mai multi sunt din grupa de 3-7 ani Sublotul martor II M a

inclus 35 de pacienti( 12 sex masculin si 23 feminin),avnd o

distributie in functie de virsta asemntoare Pacientii sublotului

martor II M aveau rinita alergica (15 pacienti),astm bronsic (9

pacienti) si dermatita atopica (11 pacienti) Condiiile de via

prezint factori de risc alergic,pacienii locuind preponderent n

mediul urban(intens poluat atmosferic n regiunea Galai (36)), iar

1/3 din ei au expunere la fumat i n sublotul martor 5 erau

fumatori.Distributia bolnavilor dupa stilul de viata arata prezena

zilnic a potenialilor alergeni arat mari proporii n cazul

alimentelor de baz (gru-100%,lapte de vac -77%,), dar i a altor

alergene (aditivi alimentari-100%, %, animale de cas-33,1%,

odorizante camer,insecticide -27,02%, produse cosmetice,parfumuri

-16,89) Anamneza arat antecedente eredocolaterale semnificative

pentru alergii la aproximativ jumatate din cazuri i antecedente

personale ce ar putea fi implicate n etiologia bolii

alergice:aproximativ jumatate din copii inclusi in lot erau primul

nascut prin operatie cezariana si primisera alimentatie artificiala si

alimente solide precoce Distribuia dup antecedentele personale

patologice prezint peste 50% din cazuri cu IACRS repetate.

Anamnestic se noteaz i patologia asociat , aproximativ 20% din

pacienti suferind de parazitoze intestinale i infecii urinare.

Chestionarele folosite au artat c ACT determin pentru toi

pacienii controlul parial al tratamentului antiastmatic ce permite

existena simptomelor reziduale sub tratament medicamentos,iar

ISAAC arat c numrul rspunsurilor pozitive pentru simptome

sugestive de boal alergic este mai mare dect numrul pacienilor

33

diagnosticai anterior ca alergici (46 raspunsuri DA/33 pacienti

astmatici, 78 DA /61 bolnavi cu RA, 69 DA/43 pacieni cu

alergodermii) ceea ce arat c exist cazuri de alergii nediagnosticate

prin examene de specialitate sau c sunt prezente co-morbiditi

alergice depistate. Cei 137 de pacieni alergici cunoscuti urmau /au

urmat n ultimul an tratamente de specialitate (cele mai numeroase

cazuri decongestionante nazale i antibiotice) Distributia bolnavilor

dupa motivele prezentarii la medic arat peste 40% din cazuri cu

rinoree i obstrucie nazal .i 89,86% de bolnavi ce declar tulburri

de somn,majoritatea simptomelor fiind intermitente.(la 1/3 din

pacieni sezoniere) Examenul clinic relev distributia dupa

dezvolatea staturo-ponderala relativ normal (doar 20 de pacieni

fiind supraponderali /obezi)

2.1.Rezultatele aplicrii biorezonanei n scop diagnostic la

bolnavii alergici

Analiznd aceste rezultate obinute la includerea n studiu,

pacienii nou semnalai au fost ndrumai s efectueze investigatii

chimico-biologice si explorari functionale , in diverse cabinete de

specialitate. Astfel,la finalul studiului,am obtinut pentru cei 137 de

alergici cunoscuti , perturbari ce au putut fi considerate complicatii

sau comorbiditati ale bolii de baz:sinuzita -3 cazuri, Otita medie/

seroasa.5, parazitoze intestinale.7 pacieni, micoze 3 cazuri,

gastroduodenita 2 bolnavi,colecistopatie 3 cazuri, anemie carential

4 i cistita subacut pentru 3 bolnavi. Cei 30 de pacienti (20.27%) au

fost diagnosticati prin examene de specialitate si explorari

paraclinice.Deci aportul diagnostic al biorezonanei afost important

n descoperirea patologiei asociat alergiei.

Cei 11 pacieni necunoscuti ca alergici la includerea n sublot i

semnalati prin biorezonan, au fost diagnosticai prin consult de

specialitate cu :astm bronsic alergic(5 cazuri), dermatita atopica.(4

cazuri) i rinita alergica sezoniera.(.2 cazuri) Deci aportul diagnostic

al biorezonanei s-a evideniatm n descoperirea a noi cazuri de

bolnavi alergici(fig.17)

n plus, n cazul alergicilor ce se stiau doar cu o singura

manifestare alergica , s-a semnalat prin biorezonan i s-a confirmat

ulterior prin examen de specialitate o a doua afectare alergic: 1

34

astmatic a primit diagnosticul de rinita alergica perena i 4 pacienti

cu rinita alergica au fost diagnosticati cu astm.(fig.17)

Nediagnosticati cu boli alergice=11

AB=5

DA=4

RA=2

Diagnosticati cu o singura manifestare

alergica=5

ABRA=1

RAAB=4

Fig.17 Aportul diagnostic al biorezonanei in depistarea bolilor alergice

Studiul de fa a avut i o finalitate practic, pacienilor din

lotul II li s-au comunicat riscurile constatate i au fost stabilite

msuri nefarmacologice adecvate (evitarea expunerii la alergeni,

corectarea deprinderilor igieno-dietetice incorecte, etc.) i scheme

terapeutice individualizate (o parte dintre pacieni, care au acceptat

s fie urmrii periodic n serviciul nostru i remonitorizai). S-a

remarcat importana colaborrii interdisciplinare n diagnosticul

pacienilor alergici, testarea prin biorezonan putnd s-i gseasc

locul ntre metodele de screening.

2.2.Utilizarea biorezonanei n scop terapeutic la bolnavii alergici Utilizarea terapiei prin biorezonan ,ca tratament adjuvant celui

medical ,convenional a scos la iveal urmtoarele concluzii:

- terapia prin biorezonan adaugata tratamentului clasic

medicamentos in cazul pacientilor alergici, pare s modifice

semnificativ statistic urmatorii parametrii: frecvena simptomelor

clinice i gravitatea exacerbrilor alergice n cazul pacienilor ce au

avut rspuns pozitiv la testarea percutana cu extract alergenic tip

polenuri i acarieni, valoarea VSH (scdere cu 4,2 a mediei valorilor

din sublotul II M fa de 4,54 in II A) i i scorul testului ACT In concluzie , consideram ca terapia prin biorezonan , folosita ca

tratament adjuvant si in cazul pacientilor astmatici copii aduce o

imbunatatire a controlului terapeutic i a calitatii vietii . Aceste date

sunt n concordan cu cele raportate de Rahlfs i Rozehnal (2008)

care arat o cretere a scorului de calitate a vieii la 935 pacientii

alergici cu 88,2% tratai cu terapie prin biorezonan n perioada

1998-2008 .

-Terapia prin biorezonan influenteaza n sensul mbuntirii

rezultatelor ,dar fara ca diferentele sa fie semnificative

35

statistic(coeficientul Sigma este mai mare dect 0,05) (tabel.1).:

frecvena simptomelor clinice i gravitatea exacerbrilor alergice n

cazul pacienilor ce au avut rspuns pozitiv la testarea percutana cu

extract alergenic tip mucegaiuri, valoarea VEMS determinat prin

spirometrie, eozinofilia , IgE serice, simptomele caracteristice

comorbiditilor inflamatorii depistate de examenul ORL.. Tabel.1. Variaia coeficientului Sigma

PARAMETRU

Sigma/

Martor

Sigma/

II A Sigma/II A-II M

Simptome alergic

Polen 0.000 0.000 0.026

Simptome alergic

Acarieni 0.000 0.000 0.000

Simptome alergic

Mucegai 0.000 0.000 0.567

VEMS 0.000 0.000 0.128

VSH 0.000 0.000 0.013

Eozinofile 0.000 0.000 0.705

lg E 0.000 0.000 0.277

Inflamaii

(ex ORL) 0.001 0.000 0.341

;

Aceste constatari ale noastre sunt similare cu cele gsite n

literatura de specialitate (dei n majoritatea comparaia se face cu

placebo),cu exceptia datelor raportate de Kofler (1996),care sustine

ca tratamentul prin biorezonanta nu influenteaza frecvena

manifestrilor clinice alergice la pacienii ce au rspuns pozitiv la

polenuri

- terapia prin biorezonan adaugata tratamentului clasic

medicamentos in cazul copiilor alergici, pare s modificentr-un mod

ce a fost interpretat ca semnificativ statistic urmatorii parametrii:

frecvena simptomelor clinice i gravitatea exacerbrilor alergice n

cazul pacienilor ce au avut rspuns pozitiv la testarea percutana cu

extract alergenic tip polenuri,acarieni, mucegaiuri,par si epitelii

animale,proteine din ou de gaina si laptele de vaca.,valoarea VSH,

IgE serice,simptomele inflamatorii constatate de examenul ORL, iar

variatia valorilor VEMS si eozinofilelor serice pare orientat n

sensul mbuntirii rezultatelor , dar fara ca diferentele sa fie

semnificative statistic fa sublotului martor. Aceasta sugereaz un

posibil beneficiu terapeutic pe care tratamentul adjuvant prin

biorezonanta il poate aduce copiilor alergici , in concordanta cu

datele publicate in literatura de specialitate Nu s-a putut nregistra o

evoluie nefavorabil a parametrilor i nici efecte secundare nu au

36

fost raportate n timpul administrarii tratamentului adjuvant prin

biorezonan concomitent cu cel convenional Studiul a avut i o

consecin practic, pacienilor fiindu-le reevaluat schema de

tratament iniial de ctre medicul alergolog n sensul micorrii

dozelor medicaiei antialergice (antihistaminice, cortizonice) n

concordan cu ameliorarea simptomatologiei alergiei i a

exacerbrilor alergice sub tratament adjuvant prin biorezonan.

n concluzie, lotul de studiu II( alergici) a fost compus din 183

pacienti (68 de sex masculin si 115 de sex feminin),54,72% copii

,ntre 3-16 ani(cei mai muli din grupa 3-7 ani-32,43%), majoritatea

adulilor sub 60 de ani,din mediul urban,avnd factori de risc alergic

n mediul de via,(alimentari, animale de cas-33,1%, odorizante

camer,insecticide -27,02%, produse cosmetice,parfumuri -16,89),

iar 1/3 din ei au expunere la fumat Anamneza arat antecedente

eredocolaterale semnificative pentru alergii la aproximativ jumatate

din cazuri Distribuia dup antecedentele personale patologice arat

peste 50% din cazuri cu IACRS repetate.Patologia asociat const n

principal din parazitoze intestinale i infecii urinare(20% din cazuri)

i toti pacienii urmau /au urmat n ultimul an tratamente de

specialitate (cele mai numeroase cazuri decongestionante nazale i

antibiotice).Chestionarele folosite au artat pentru toi pacienii

controlul parial al tratamentului antiastmatic ce permite existena

simptomelor reziduale sub tratament medicamentos, precum i

indicii de simptome ale unor co-morbiditi alergice nedepistate.

Distributia bolnavilor dupa motivele prezentarii la medic arat

simptome datorate alergiei( peste 40% din cazuri cu rinoree i

obstrucie nazal) sau nespecifice(i 89,86% de bolnavi declar

tulburri de somn),majoritatea simptomelor fiind intermitente.(la 1/3

din pacieni sezoniere) Examenul clinic gsete 10,92% din pacieni

supraponderali /obezi .

Testarea prin biorezonan,pentru acest lot,a contribuit la

descoperirea de noi pacieni alergici, de boli asociate, dar i

depistarea celei de-a doua afeciuni alergice.Terapia adjuvant prin

biorezonana pare s influenteze frecvena simptomelor clinice la

pacienii cu raspuns pozitiv la testarea percutana cu extract alergenic

tip polenuri i acarieni i scorul testului de evaluare a controlului

37

terapeutic al pacienilor astmatici ACT,iar in cazul copiilor alergici,

frecvena simptomelor clinice i a exacerbrilor alergice la pacienii

cu raspuns pozitiv la testarea percutana cu extract alergenic tip

polenuri,acarieni, mucegaiuri,par si epitelii animale,proteine din ou

de gaina si laptele de vaca., IgE serice, manifestrile inflamatorii

constatate de examenul ORL. Aportul diagnostic i terapeutic al

biorezonanei n alergii ar putea fi util pentru pacienii alergici,n

contextul colaborrii interdisciplinare n tratamentul individualizat al

pacienilor alergici , pentru precizarea complexului de masuri

medicamentoase ce trebuie insotit de masuri nonmedicamentoase cu

impact important in obtinerea controlului bolii (depistarea

comorbiditatilor, educatie, psihoterapie etc.),

VI.3.. Biorezonana i hepatopatia cronic

Interesarea cu precdere a vrstelor active de ctre procesul

morbid al hepatopatiei cronice are un impact dramatic asupra

capacitii de munc a subiecilor.Costul serviciilor medicale n

aceste cazuri necesit un efort financiar din partea statului i

familiei.n pofida aplicrii msurilor de profilaxie, ameliorrii

metodelor de diagnostic i eficienei sporite a msurilor terapeutice,

hepatopatia cronic urmat uneori de dezvoltarea unei ciroze

hepatice i/sau a unui carcinom hepatocelular continu s constituie o

problem major de sntate public. (37)

Sublotul de studiu III a cuprins de 138 pacienti, cu hepatopatie

cronica ,de diferite etiologii( viral B i C, toxic sau nutriional)

diagnosticata anterior prin consultatii de specialitate, repartizai n 3

subloturi, toi din mediul urban i nefumatori (n ultimii 5 ani), cu

profesii ce presupun sedentarism/ activitate fizic redus, fr

aspecte speciale privind ceilalti factori ai stilului de via.Sublotul

III A a cuprins 50 de pacienti (38 brbai i 12 femei), ntre 28 i 73

de ani (medie-54 ani) Sublotul de studiu III B a cuprins 60 de

pacienti (34 brbai i 26 femei), ntre 28 i 71 de ani,iar sublotul

martor III M a cuprins 28 de pacienti (16 brbai i 12 femei), cu o

medie a vrstei de 49 de ani.Anamneza arat antecedente

eredocolaterale i personale fiziologice nespecifice, iar patologia

asociat arat comorbiditi cu alte boli cronice Toi bolnavii urmau

tratament medicamentos de specialitate , nemodificat n ultimul an

38

.Examenul fizic arat o stare de nutriie necorespunztoare la

majoritatea pacienilor (aproape din pacieni erau supraponderali)

Parametrii luati in calcul au fost date paraclinice ,expresie a

sindroamelor fiziopatogenice caracteristice bolii,care conteaza in

monitorizarea evolutiei hepatopatiei cronice: proteinele totale serice,

fibrinogenul seric ca expresie a sindromului hepatopriv,

transaminazele serice GGT, TGO, TGP, sideremia -ce ilustreaza

sindromul hepatocitolitic, bilirubina directa,fosfataza alcalina (FA) -

pentru aspectul sindromului excreto-biliar ,viteza de sedimentare a

hematiilor(VSH) ca si parametru al sindomului inflamator. Pacienii

sublotului III A au primit terapie prin biorezonan ,conform

protocolului de lucru,adugat tratamentului medical pe care

pacienii l urmau la indicaia medicului specialist,iar pacienii din

sublotul martor III M au fost doar monitorizai.

Centraliznd datele obinute prin compararea variatiei

coeficientului Sigma,ce indica probabilitatea prezentei diferentelor

semnificative statistic, s-a descoperit c evolutia pacientilor din lotul

martor a fost favorabila in cazul tuturor parametrilor urmrii,

(coeficientul sigma mai mare de 0,05), cu exceptia fibrinogenului

seric. Acest lucru demonstreaza impactul pozitiv pe care il are

tratamentul igieno-dietetic si/sau medicamentos in cazul evolutiei

unei boli cronice cum este hepatopatia cronica, chiar si intr-un

interval relativ scurt. Neconcordanta dintre datele obtinute in cazul

fibrinogenemiei si a proteinemiei serice (ambele expresie a

sindromului hepatopriv dar cu evoluie diferit) ar putea fi datorat

tocmai perioadei scurte de studiu, modificarile biologice in procesele

cronice avnd un timp de laten mai lung. Nici terapia prin

biorezonan asociat tratamentului de specialitate nu a adus

diferente semnificative statistic fata de lotul martor in privinta

fibrinogenului seric De aceea impactul terapiei asupra sindromului

hepatopriv ar trebui extins in viitor pe o perioada mai mare de studiu,

prin luarea in calcul si altor parametrii (lipidele totale serice ,

glicemia ,albuminele serice, alfa si betaglobulinele serice, timpul

Quick). De asemenea, terapia adjuvant prin biorezonan nu a

influentat semnificativ statistic valoarea bilirubinei directe ,evolutia

favorabila a parametrului fiind prezenta ,dar similara cu variaia din

39

lotul martor. Terapia prin biorezonan adaugata tratamentului clasic

medicamentos in cazul pacientilor cu hepatopatie cronica,

imbunatateste ns la un nivel ce a fost interpretat ca semnificativ

statistic ceilalti parametrii: proteinemia serica, TGP,TGO,GGT,

sideremia, fosfataza alcalina serica, VSH. De aceea, se poate

suspiciona c tratamentul adjuvant prin biorezonanta aduce un aport

terapeutic tratamentului clasic ,de specialitate a hepatopatiei cronice,

indiferent de etiologia acesteia (analiza impactului terapiei prin

biorezonan asupra diferitelor forme de hepatita cronica poate

constitui obiectul unor cercetari viitoare). Aceste constatari ale

studiului nostru sunt in concordanta cu alte date publicate, care au

raportat scderi ale transaminazelor uor crescute la pacieni cu

hepatopatie cronic dup 12 sptmni de tratament cu biorezonan

fa de lotul martor ,netratai ( la TGP cu 42% fa de 4% la martor,

TGO cu 50% fa de 5% i GGT 38% fa de 7%).

Nu s-a putut nregistra evoluia nefavorabil a parametrilor i

nici alte efecte adverse n timpul administrarii tratamentului adjuvant

prin biorezonan concomitent cu cel convenional n cazul

pacienilor cu hepatopatie cronic..

3.1. Terapia prin biorezonan i fitoterapia

Sublotul de studiu III B (60 de pacienti), cu hepatopatie

cronica diagnosticata anterior prin consultatii de specialitate, au

primit ca tratament adjuvant fitoterapie asociat cu 1 edin de

terapie prin biorezonan/ sptmn timp de 3 luni.(conform

protocolului de lucru) Pentru comparaie s-au folosit datele obinute

n cazul sublotului de studiu III A format din 50 de pacienti cu

hepatopatie cronica diagnosticata anterior prin consultatii de

specialitate, ce au primit ca tratament adjuvant doar terapie prin

biorezonan i sublotul martor III M a cuprins 28 de pacienti nu au

primit tratament adjuvant ci doar alopat. Am fcut eforturi n etapa

de selecie a bolnavilor pentru ca subloturile s fie comparabile ca

descriere. Parametrii luati in calcul au fost date paraclinice :

proteinele totale serice, fibrinogenul seric, transaminazele serice

GGT, TGO, TGP, sideremia, bilirubina directa,FA,VSH.

Centralizind datele analizate i prelucrate statistic (variatia

40

coeficientului Sigma ce indica probabilitatea prezentei diferentelor

semnificative statistic), se pot face unele observaii :

Constatam ca evolutia pacientilor din sublotul martor a fost

stationara in cazul fibrinogenul seric,( singurul parametru dintre cei

studiati care nu s-a modificat),nici terapia prin biorezonan asociata

tratamentului de specialitate nu a adus diferente semnificative

statistic fata de lotul martor in privinta fibrinogenului seric (dei o

influentare a rezultatelor s-a remarcat), iar fitoterapia, adaugata

tratamentului prin biorezonanata aduce un beneficiu terapeutic in

cazul fibrinogenului seric. Fitoterapia asociat tratamentului prin

biorezonan ca terapie adjuvant pare a modifica semnificativ , n

sensul mbuntirii rezultatelor ,toi parametrii studiai confirmnd

eficiena sa , dovedit anterior n alte studii (38) n care fitoterapia a

fost administrat ca unic tratament asociat celui alopat ,n afectrile

hepatice cronice n timp ce terapia prin biorezonan nu a influentat

semnificativ statistic valoarea bilirubinei directe fa de sublotul

martor, (evolutia favorabila a parametrului fiind prezenta ,dar

similara cu evolutia gasita in sublotul martor), fitoterapia adaugat

tratamentului prin biorezonan mbuntete semnificativ statistic i

acest parametru. Se confirma astfel actiunea sinergica a acestor tipuri

de tratament adjuvant ,cu un real beneficiu terapeutic n hepatita

cronic Chiar dac fitoterapia adaugata tratamentului prin

biorezonanta nu aduce un aport terapeutic semnificativ statistic fata

de tratamentul adjuvant prin biorezonan la pacientii cu hepatiopatie

cronica in ceea ce priveste: valoarea proteinelor serice ,nivelul seric

al TGP,TGO, GGT, sideremia, bilirubina directa, fosfataza alcalina,

VSH.(desi exista modificri semnificative statistic de imbunatatire a

acestor parametri la pacientii sublotului III B fa de sublotul martor

III M ),s-a considerat justificat utilizarea asocierii lor la pacientii cu

hepatopatie cronica in scopul obtinerii unei evolutii favorabile in cel

mai scurt timp. De altfel, este tiut c terapia complementar este mai

eficient n bolile cronice dect n cele acute ,iar efectele benefice se

instaleaz mai lent.(39)

Remarcm c nu s-a nregistrat evoluia nefavorabil a

parametrilor i nici alte efecte adverse n timpul administrarii

tratamentului adjuvant prin biorezonan asociat cu fitoterapia

41

concomitent cu cel convenional n cazul pacienilor cu hepatita

cronic. Analiza impactului terapeutic al fitoterapiei asociata

tratamentului prin bioresonanta in cazul hepatitei cronice nu a fost

gasita in alte studii publicate in presa de specialitate. De aceea,

consideram ca am deschis un capitol pentru cercetarile viitoare de

medicina complementara efectuate pe loturi mai mari i perioade de

timp mai lungi,cu luarea n calcul i a altor parametrii.

n concluzie, lotul de studiu III a cuprins de 138 pacienti, (88

brbai i 50 femei),