universitatea din craiova facultatea de drept · 6.2 dimensiunile culturale ale lui geert hofstede....

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE DREPT

ȘCOALA DOCTORALĂ

TEZA DE DOCTORAT

MEDIEREA ȘI ACCESUL LA JUSTIȚIE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC

Prof. Univ. Dr. Dan-Claudiu Dănișor

DOCTORAND

GAVRILĂ N. CONSTANTIN-ADI

Craiova

2017

T E Z A D E D O C T O R A T M E D I E R E A Ș I A C C E S U L L A J U S T I Ț I E

1

La elaborarea tezei de doctorat au fost utilizate materiale documentare publicate

până la data de 1 iunie 2016


2

Le mulțumesc pentru răbdare și susținere și le adresez toată dragostea mea

soției, copiilor și tuturor membrilor familiei!

Le mulțumesc pentru ajutor prietenilor și colegilor mei!

Cu respect, admirație și recunoștință, dedic această lucrare îndrumătorului meu,

Domnului Profesor Dan Claudiu Dănișor!


3


4

Cuprins

Capitolul 1 – INTRODUCERE

1.1. Motivarea alegerii temei

1.1.1 Argumente subiective

1.1.2 Argumente obiective

1.2. Întrebări fundamentale

1.3. Structura lucrării

Capitolul 2 – Medierea – metodă alternativă de soluționarea a litigiilor

2.1 Dispoziții generale despre mediere

2.2 Practici tradiționale de soluționare amiabilă a disputelor și forme vechi ale medierii

2.3 Elemente de teoria conflictului

2.4 Încadrarea medierii în domeniul metodelor alternative de soluționare a disputelor (ADR)

2.4.1 Apariția metodelor alternative de soluționare a disputelor/litigiilor

2.4.2 Ce sunt metodele alternative de soluționare a disputelor/litigiilor?

2.4.3 Criterii de alegere optimă a proceselor ADR

2.4.4 Exemple de procese ADR

2.4.4.1 Negocierea

2.4.4.2 Facilitarea

2.4.4.3 Medierea

2.4.4.4 Concilierea

2.4.4.5 Evaluarea Preliminară Neutră (EPN)

2.4.4.6 Arbitraj

2.4.4.7 Mini-Trial - Mini procesul

2.4.4.8 Ziua (Săptămâna) înțelegerilor

2.4.4.9 Procese hibride

2.5 Definiții ale medierii

2.6 Principiile medierii

2.6.1 Participarea voluntară

2.6.2 Principiul autodeterminării părților

2.6.3 Principiul confidențialității

2.6.4 Principiul neutralității


5

2.6.5 Principiul imparțialității

2.6.6 Principiul consimțământului informat

2.6.7 Principiul legalității

2.7 Etapele procedurii de mediere

2.8 Beneficiile utilizării procedurii de mediere

Capitolul 3 – Fundamentele dreptului de acces la justiție

3.1 Considerații introductive

3.2 Statul de drept și accesul la justiție

3.3 Accesul la justiție, principiu constituțional

3.4 Accesul la justiție în constituțiile altor state

3.4.1 Accesul la justiție în Constituția Afghanistanului

3.4.2 Accesul la justiție în Constituția Africii de Sud

3.4.3 Accesul la justiție în Constituția Greciei

3.4.4 Accesul la justiție în Constituția Finlandei

3.4.5 Accesul la justiție în Constituția Italiei

3.4.6 Accesul la justiție în Constituția Luxemburgului

3.4.7 Accesul la justiție în Constituția Moldovei

3.4.8 Accesul la justiție în Constituția Olandei

3.4.9 Accesul la justiție în Constituția Poloniei

3.4.10 Accesul la justiție în Constituția Portugaliei

3.4.11 Accesul la justiție în Constituția S.U.A.

3.4.12 Accesul la justiție în Constituția Ungariei

3.5 Liberul acces la justiție, drept fundamental al omului

3.5.1 Noțiune și natură juridică

3.5.2 Comantariu asupra formulării Articolului 21

3.5.3 Caracterele dreptului de acces la justiție

3.5.3.1 Caracterul efectiv al dreptului de acces la justiție

3.5.3.1.1 Caracterul efectiv. Accesibilitatea – accesul oricărei persoane la justiție

3.5.3.1.2 Caracterul efectiv. Plina jurisdicție a instanței

3.5.3.1.3 Caracterul efectiv. Asistența juridică gratuită

3.5.3.1.4 Caracterul efectiv. Eficacitatea accesului la justiție – asigurarea executării

hotărârilor judecătorești

3.5.3.1.5 Caracterul efectiv. Cadrul legislativ și material pe care statul trebuie să îl

asigure


6

3.5.3.2 Caracterul rezonabil al dreptului de acces la justiție

3.5.3.2.1 Condiții de formă

3.5.3.2.2 Condiții privind termenele

3.5.3.2.3 Caracterul rezonabil. Condiții privind plata sau consemnarea unor sume de

bani

3.5.3.2.4 Caracterul rezonabil. Existența unor imunități

3.5.3.2.5 Caracterul rezonabil. Proceduri prealabile sesizării instanței

3.5.4 Mijloacele de facilitare a accesului la justiție

3.5.4.1 Informarea publicului

3.5.4.2 Simplificarea procedurilor

3.5.4.3 Accelerarea procedurilor

3.5.4.4 Costul justiției

3.5.4.5 Procedurile speciale

Capitolul 4 – Analiza cadrului legislativ și jurisprudențial al activității de

mediere din perspectiva accesului la justiție

4.1 Perspectiva europeană asupra reglementării legislative a medierii

4.2 Accesul la justiție prin reglementarea procedurii de mediere în legislația și jurisprudența

constituțională din țara noastră

4.2.1 Accesul la justiție prin perspectivele inițierii și participării la mediere și a soluționării

cauzei prin procedura de mediere

4.2.2 Accesul la justiție prin perspectiva informării cu privire la beneficiile medierii

4.3 Accesul la justiție prin reglementarea procedurii de mediere în legislația și jurisprudența

constituțională din alte țări

4.3.1 Uniunea Europeană

4.3.1.1 Austria

4.3.1.2 Bulgaria

4.3.1.3 Croația

4.3.1.4 Republica Cehă

4.3.1.5 Estonia

4.3.1.6 Franța

4.3.1.7 Germania

4.3.1.8 Grecia

4.3.1.9 Irlanda

4.3.1.10 Italia

4.3.1.11 Luxamburg


7

4.3.1.12 Malta

4.3.1.13 Marea Britanie

4.3.1.14 Olanda

4.3.1.15 Polonia

4.3.1.16 Slovenia

4.3.1.17 Spania

4.3.1.18 Ungaria

4.3.2 Alte țări

4.3.2.1 Africa de Sud

4.3.2.2 Argentina

4.3.2.3 Australia

4.3.2.4 Bahrain

4.3.2.5 Brazilia

4.3.2.6 Cambodgia

4.3.2.7 Chile

4.3.2.8 Columbia

4.3.2.9 Ecuador

4.3.2.10 Emiratele Arabe Unite

4.3.2.11 Filipine

4.3.2.12 Hong Kong

4.3.2.13 India

4.3.2.14 Indonezia

4.3.2.15 Iran

4.3.2.16 Nigeria

4.3.2.17 Pakistan

4.3.2.18 Rusia

4.3.2.19 Singapore

4.3.2.20 Statele Unite ale Americii

Capitolul 5 – Rezultatele sondajului referitor la utilizarea sancțiunilor și

stimulentelor în legislația medierii

5.1 Scopul sondajului și metodologia utilizată

5.2 Prezentarea întrebărilor

5.3 Rezultatele sondajului


8

5.3.1 Participanții la sondaj

5.3.2 Posibilitatea ca legislația medierii să cuprindă măsuri stimulatoare, de natură să

confere beneficii și drepturi persoanelor care recurg la mediere

5.3.3 Posibilitatea ca legislația medierii să cuprindă măsuri sancționatorii, de natură să

introducă obligații (și sancțiuni în cazul nerespectării acestora) referitoare la recurgerea la

mediere

5.3.4 Posibilitatea ca prin mediere să fie facilitat accesul la justiție

5.3.5 Posibilitatea ca prin mediere să fie împiedicat accesul la justiție

5.3.6 Necesitatea consultării cu părțile interesate de modificarea cadrului de reglementare a

medierii

5.4 Concluziile sondajului

Capitolul 6 – Relația dintre conceptul de cultură și reglementarea

legislativă a a procedurii de mediere

6.1 Introducere

6.2 Dimensiunile culturale ale lui Geert Hofstede. Modelul cultural 5D.

6.2.1 Distanța față de putere

6.2.2 Individualism vs. colectivism

6.2.3 Masculinitate vs. feminitate

6.2.4 Evitarea incertitudinii

6.2.5 Orientarea pe termen lung

6.3 Adaptarea modelului cultural al lui Hofstede la relația dintre mediere și accesul la justiție

Capitolul 7 – Protecția dreptului de acces la justiție prin cadrul legal al

procedurii de mediere funcționale

7.1 Factori care trebuie luați în considerare (principii)

7.2 Modele de reglementare legislativă a procedurii de mediere

7.2.1 Caracter pur voluntar (Modelul A)

7.2.2 Opțiunea părților de a iniția medierea (Modelul B)

7.2.3 Opțiunea părților de a se retrage din mediere (Modelul C)

7.2.4 Parcurgerea completă a procedurii de mediere (Modelul D)

7.2.5 Soluționarea obligatorie indirectă (Modelul E)

7.2.6 Modelul pragmatic (Modelul F)

7.3 Stimulente și sancțiuni

7.3.1 Stimulente


9

7.3.1.1 Stimulente financiare

7.3.1.2 Stimulente de timp

7.3.1.3 Stimulente procesuale

7.3.1.1 Stimulente structurale

7.3.2 Sancțiuni

7.3.2.1 Sancțiuni aferente perioadei premergătoare procedurii de mediere

7.3.2.2 Sancțiuni aferente participăriii la procedura de mediere

Capitolul 8 – Concluzii și propuneri de lege ferenda

8.1 Introducere

8.2 De lege ferenda. O posibilă soluție de protecție a accesului la justiție prin legislația medierii

Listă anexe

Anexa 1 – Tipuri de măsuri legislative de implementare a activității de mediere

Anexa 2 – Chestionar sondaj

Anexa 3 – Lista figurilor utilizate

Anexa 4 – Modelul pragmatic de reglementare legislativă a medierii

Anexa 5 – Evidențierea grafică a rapotului dintre legislația medierii din România și alte țări


10

Medierea și accesul la justiție

”Procesul tradițional este o greșeală care trebuie corectată ... Pentru

anumite dispute, procesul va fi singura soluție dar pentru multe altele, concursul

adversarial trebuie ca în timp să o ia pe urma procesului antic al luptei și sângelui.

Sistemul nostru este prea costisitor, prea dureros, prea distructiv și prea ineficient

pentru oameni cu adevărat civilizați.”

Chief Justice Warren E. Burger, (Ret.) Curtea Supremă a SUA1

”Trebuie să începem prin definirea procesului ca parte a problemei”

David Plant

1 Citatul a fost reținut în cadrul Conferinței ”Pound Conference” care s-a desfășurat în St Paul, MN, SUA in aprilie 1976


11

ABREVIERI

A.D.R. Alternative Dispute Resolution

(sau Soluționarea Alternativă a Disputelor – S.A.L.)

alin. alineat

art. articol

B. Of. Buletinul Oficial, Partea I

C. civ. Codul civil român

CEDO Curtea Europeană a Drepturilor Omului

C. fam. Codul familiei

C. pen. Codul penal

C. pr. civ. Codul de procedură civilă

C. pr. pen. Codul de procedură penală

C. Ap. Curtea de Apel

ICCJ Înalta Curte de Casație și Justiție a României

CSJ Curtea Supremă de Justiție (1990-2003)

dec. decizia

dec. civ. (pen.) decizia civilă (decizia penală)

ed. ediție

Ed. Editura

ex. (de) exemplu

etc. etcaetera (”și celelalte”)

FDR Family Dispute Resolution (Australia)

H.G. Hotărârea Guvernului României

HCM Hotărârea Consiliului de Miniștri

ibidem în același loc

idem același autor

Jud. Judecătoria

L. Lege

M. Of. Monitorul Oficial al României, Partea I


12

NCPC Noul Cod de Procedură Civilă al României

O.G. Ordonanța Guvernului

O.U.G. Ordonanța de Urgență a Guvernului

op. cit. opera citată

p. pagina

pp. paginile

par. paragraful

pt. pentru

pct. punctul

s. civ. secția civilă

s. pen. secția penală

ș.a. și alții (altele)

S.A.L. Soluționarea Alternativă a Disputelor

(sau Alternative Dispute Resolution – A.D.R.)

TJ Tribunalul Județean


13

Ministerul Justiției afirma2 în anul 2005 prin Expunerea de motive care a

însoțit proiectul legii medierii că diversificarea relațiilor sociale și economice în

societatea care este din ce în ce mai complicată, transformările economice,

dezvoltarea unor sectoare noi și creșterea complexității vieții cotidiene, prilejuiesc

noi și noi tipuri de conflicte. Mai mult, în motivația sa, Ministerul Justiției adăuga

faptul că încredințarea conflictelor organelor justiției în vederea soluționării pe

conceptul învingător și învins este rezolvarea clasică a conflictului care nu mai

reprezintă cea mai adecvată soluție, în măsură să răspundă contextului social și

economic. Astfel, medierea era reprezentată la acel moment (2005) ca un răspuns

adecvat într-un context dificil, răspuns în măsură să contribuie și la degrevarea

instanțelor de judecată de nenumărate cauze.

Aceeași sursă3 confirma faptul că adoptarea4 proiectului de lege5 reprezenta

un obiectiv vizat de Programul legislativ al Guvernului României pe perioada

2005-2008, înscris ca atare şi în Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei

de reforma a sistemului judiciar 2005 – 2007, urmărind ”să ofere o reglementare

viabilă a medierii, ca modalitate alternativă de soluţionare a conflictelor,

înscriindu-se în ansamblul de măsuri care să contribuie la creşterea calităţii

actului de justiţie prin degrevarea instanţelor de numeroase cauze”.

Înțelegem că obiectivul urmărit prin adoptarea acestei legi era degrevarea

instanțelor judecătorești în vederea creșterii calității actului de justiție.

Apreciem că momentul fixării acestui obiectiv a fost strâns legat de

obligațiile asumate de țara noastră în cadrul procesului de integrare în Uniunea

Europeană. De altfel, Planul de acţiune pentru implementarea strategiei de reforma

a sistemului judiciar 2005-2007 a fost adoptat și în urma necesității ralierii la

2 Ministerul Justiției, “Expunerea de motive a proiectului de lege privind medierea și organizarea profesiei de mediator” (Ministerul Justiției, 2005). 3 Ibid. 4 Parlamentul României, Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator, vol. Monitorul Oficial nr.441/22.05.2006, 2006. 5 Ministerul Justiției, “Proiectul de Lege Privind Medierea Și Organizarea Profesiei de Mediator,” 2005.


14

condițiile impuse de procesul de integrare europeană al României. Aderarea

României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost

propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie

2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat

de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria.

Cele două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația

Neumünster din Luxemburg6. Prin urmare, procesul de adoptare a medierii ca

mijloc de utilizare a metodelor de soluţionare alternativă a litigiilor în România

poate fi privit dintr-o perspectivă mai largă, plecând de la nevoia reală de

îmbunătățire a calității actului de justiție și continuând cu structura formală a

procesul de aderare a țării noastre la Uniunea Europeană.

Astfel, apreciem că interesul pentru adoptarea medierii a fost unul real și

major, acesta fiind manifestat atât la nivelul executiv al Guvernului prin inițiativa

legislativă a Ministerului Justiției, cât și la cel al Parlamentului României. Iată că, în

lumina celor de mai sus, urmare a adoptării proiectului de lege, procesul de

reglementare a medierii a cunoscut până astăzi doisprezece acte modificatoare7 a

Legii nr. 192/2006, prevederi exprese8 în codurile de procedură și alte acte cu

caracter normativ9.

În vederea implementării practice a activității de mediere în țara noastră au

fost testate mai multe modele legislative printr-un număr semnificativ de

modificări10 ale legii medierii. Una dintre aceste modificări, Decizia nr. 266/7 mai

2014 a Curții Constituționale a României, a amendat pe argumente de încălcare a

accesului la justiție modelul legislativ bazat pe apelarea prealabilă la mediator (art.

2 alin. (1) şi (1^2) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea

6 “Integrarea României în Uniunea Europeană,” Wikipedia, April 29, 2014, https://ro.wikipedia.org/. 7 Legea nr. 370/2009, Ordonanţa Guvernului nr. 13/2010, Legea nr. 202/2010, Legea nr. 76/2012, Legea nr. 115/2012, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2012, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013, Legea nr. 214/2013, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Legea nr. 255/2013, Decizia Curţii Constituţionale nr. 266/2014, Decizia Curţii Constituţionale nr. 713/2014 8 E.g. Art. 21 alin.(1), Art.227 alin.(2)-(4), Art.441, Art.916 din Parlamentul României, Legea 287/2009 Privind Codul Civil. Text În Vigoare Începând Cu Data de 19 Octombrie 2014, 2009. 9 E.g. Art.11 alin.(1) din Guvernul României, Ordonanța de Urgență Nr. 80/26 Iunie 2013 Privind Taxele Judiciare de Timbru, vol. Monitorul Oficial nr. 392/29.06.2013, 2013. 10 Idem 5


15

profesiei de mediator la data Deciziei) în vederea obținerii de informații referitoare

la beneficiile utilizării medierii, anterior introducerii cererii de chemare în judecată,

sub sancțiunea aplicabilă reclamantului de respingere a cererii de chemare în

judecată pentru inadmisibilitate.

Astfel, a revenit în actualitate dezbaterea legislativă privitoare la

modalitatea în care caracterul voluntar al medierii influențează dreptul de

acces la justiție, dezbatere care nu a fost tranșată nici în țara noastră și nici în

străinătate, chiar dacă au fost formulate multe teorii și puncte de vedere11 de către

practicieni ai dreptului, cercetători, mediatori, profesori universitari, experți în

elaborarea de acte normative și alții.

Lucrarea de față își propune să analizeze modalitatea în care dreptul de

acces la justiție este influențat de metodele alternative de soluționare a

disputelor în general și de instituția medierii, în special. Această analiză

reprezintă un element de noutate în peisajul activității de cercetare din țara noastră

și nu numai.

În contextul în care conflictul este o industrie în creștere, o caracteristică din

ce în ce mai evidentă a societății, fiind, de altfel, promovat cu prioritate de mass-

media, implementarea eficientă a metodelor alternative de soluționare a disputelor

și a medierii într-o justiție de calitate superioară și mai eficientă reprezintă un

obiectiv esențial. Prin lucrarea de față ne propunem să contribuim la atingerea

acestui obiectiv, analizând ambele fațete ale modelelor legislative diverse, atât

aceea prin care medierea stimulează sau sprijină accesul la justiție cât și aceea

prin care medierea împiedică sau încalcă accesul la justiție.

11 Prof Giuseppe De Palo, Leonardo D’Urso, Prof Mary Trevor, Bryan Branon, Romina Canessa, Beverly Cawyer, Reagan Florence, “‘REBOOTING’ THE MEDIATION DIRECTIVE: ASSESSING THE LIMITED IMPACT OF ITS IMPLEMENTATION AND PROPOSING MEASURES TO INCREASE THE NUMBER OF MEDIATIIONS IN THE EU,” Study (Bruxelles: European Parliament, DIRECTORATE GENERAL FOR INTERNAL POLICIES, POLICY DEPARTMENT C: CITIZENS’ RIGHTS AND CONSTITUTIONAL AFFAIRS, 2014); Giuseppe De Palo and Mary B. Trevor, eds., EU Mediation Law and Practice (Oxford University Press, 2012); Manon A. Schonewille and Fred Schonewille, eds., The Variegated Landscape of Mediation (eleven international publishing, 2014); David Richbell, How to Master Commercial Mediation, Pap/DVD edition (London: Bloomsbury Professional, 2014).


16

Abordarea temei de cercetare ”Medierea și accesul la justiție” a fost

alimentată de activitatea profesională practică în domeniul medierii care

interferează cu concepte precum dreptate, justiție și corectitudine, punând sub

semnul întrebării paradigme foarte vechi, precum cea conform căreia în justiție o

parte câștigă și cealaltă pierde. Nu a fost lipsit de importanță nici interesul pentru

concepte precum metode alternative de soluționare a disputelor, transformare

socială, justiție socială sau populară12 conform cărora eșecul unei negocieri nu

trebuie să însemne neapărat începutul unui litigiu, părțile putând să își conserve

controlul asupra procedurilor utilizate, păstrând nivelul costurilor la cel mai redus

nivel posibil.

Lucrarea provoacă cititorul să considere răspunsul la întrebări precum: Care

sunt factorii care influențează justiția?, Care sunt premisele unei justiții eficiente?,

Cum s-a transformat conceptul de justiție în timp?, Care sunt limitările și

provocările actuale ale justiției?, Ce este medierea de fapt?, Ce este medierea

obligatorie?, În ce fel poate medierea să faciliteze accesul la justiție?, În ce fel

poate medierea să devină o barieră în calea accesului la justiție?, Accesul la justiție

este liber azi?, Este vreo diferență între justiție și instanțe judecătorești?, Ce este

continuumul soluționării litigiilor și care este locul procesului judiciar în

continuum?

În esență, luând în considerare dinamica socială multiculturală actuală ca și

context al apariției metodelor alternative de soluționare a disputelor și litigiilor,

apreciem că justiția se transformă în mod corespunzător, fapt care face să fie nu

doar utilă, ci și necesară reluarea discuției despre înțelesurile și fundamentele

justiției.

12 Sally Engle Merry, Neal A. Milner, The Possibility of Popular Justice: : A Case Study of Community Mediation in the United States (University of Michigan Press, 1995).


17

Curtea Constituțională a României a reținut13 în anul 1994 că ”accesul liber

la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește

justiția”. Se pune problema dacă mijloacele procedurale private, situate în afara sălii

de judecată mai fac parte din justiție. Jack B. Weinstein aprecia14 că ”pe parcursul

ultimului sfert de secol, mulți au prezentat o nevoie de dezvoltare a abordărilor

soluționării disputelor care să evite procesul tradițional. Un număr de preocupări

sunt la baza eforturilor de privatizare a metodelor alternative de soluționare a

disputelor: (1) anxietatea asupra așa numitei ”explozii a proceselor judiciare”

care, după cum spun unii, sufocă instanțele; (2) simțul general că indiferent de

numărul mare de avocați și legi, cei mai mulți cetățeni și cele mai multe firme sunt

lăsați în afara sistemului și nu pot beneficia de ajutor la un cost rezonabil atunci

când și cum este necesar; și (4) proliferarea noilor tipuri de procese (...). În unele

zone, cu aprobarea și încurajarea guvernelor și a altor organisme de reglementare,

afacerile judiciare sunt încurajate să părăsească instanțele pentru forumuri

alternative. Această privatizare a soluționării disputelor trebuie avută în vedere în

contextul angajamentului nostru public fundamental de a face justiție de fond în

condiții egale pentru toți oamenii. Nu trebuie să închidem instanțele de judecată în

fața celor care au nevoie de protecția instanței. Justiție mai multă și mai bine

administrată este ceea ce ar trebui să caute susținătorii vechilor și noilor forme.”

Reunind toate conceptele de mai sus, tragem concluzia că, plecând de la

provocările pe care le întâlnește justiția statală în contextul social multicultural

actual, metodele alternative de soluționare a disputelor (ADR) au apărut ca o soluție

posibilă a cărei implementare în legislație va ridica probleme de constituționalitate

până la identificarea dozajului și modalității ideale de aplicare.

Cuvântul de ordine este schimbare, fapt care crează rezistență în mod

automat, mai ales luând în considerare politica de implementare a procedurii de

mediere pe încercate pe care am regăsit-o până acum în legislația din țara noastră.

13 Curtea Constituțională a României, “Decizia Plenului Curții Constituționale Nr.1/1994 Privind Liberul Acces La Justiţie Al Persoanelor În Apărarea Drepturilor, Libertăţilor Şi Intereselor Lor Legitime” (Monitorul Oficial al României nr.69, March 16, 1994). 14 Jack B. Weinstein, “Some Benefits and Risks of Privatization of Justice Through ADR,” Ohio State Journal on Dispute Resolution, 1996.


18

Lucrarea are o structură logică, subordonată scopului urmărit, care începe cu

motivarea alegerii temei și formularea întrebărilor fundamentale în primul capitol.

Lucrarea ”Medierea și accesul la justiție” a avut un scop dublu. Pe de o

parte, am urmărit suprapunerea dreptului de acces la justiție cu legislația activității

de mediere pentru identificarea spațiului în care accesul la justiție este încălcat și

pentru identificarea modelelor legislative care facilitează și care îngrădesc accesul

la justiție. Pe de altă parte, plecând de la situația creată în legislația medierii din țara

noastră prin Decizia nr. 266/2014 a Curții Constituționale, am urmărit și scopul

identificării unor soluții care să pună cadrul legal în acord cu dispozițiile deciziei

dar și să confere un plus de funcționalitate activității de mediere.

După identificarea problemei și a cadrului de cercetare în primul capitol,

primul capitol realizează anatomia instituției medierii, urmărind să reflectarea

substanței acesteia, fapt absolut necesar pentru a putea înțelege în ce fel interferează

cu accesul la justiție, fapt care reprezintă perspectiva juridică a studiului.

Din punctul de vedere al esenței sale, medierea este un proces de soluționare

amiabilă în care două sau mai multe părți încearcă să construiască un acord durabil

cu ajutorul unei terțe persoane neutre, de încredere și fără putere de decizie -

mediatorul. În activitatea sa, mediatorul utilizează tehnici de comunicare și

negociere, comunicând cu părțile în întâlniri comune și separate pentru a structura

discuțiile în jurul punctelor de interes comun ale acestora. Pe fundația interesului

comun, mediatorul ajută părțile să dobândească o perspectivă mai bună, mai largă și

mai obiectivă asupra situației, perspectivă care le permite să genereze idei noi de

soluționare care să le satisfacă interesele în mod mutual suficient de mult pentru a

considera că situația este clarificată.

În ceea ce privește interferența cu accesul la justiție, am identificat principiul

autodeterminării participanților la mediere conform căruia aceștia au libertatea de a

lua decizii cu privire la forma și conținutul discuțiilor din cadrul medierii, cu


19

aplicabilitate directă asupra caracterului voluntar al medierii pe care l-am prezentat

tot sub formă de principiu, motivat de importanța sa foarte mare.

Caracterul voluntar al medierii se poate defini ca libertatea de a accesa

informații cu privire la mediere, de a o iniția, de a participa la toată procedura de

mediere sau de a încheia un acord cu cealaltă parte în cadrul procedurii de mediere.

Un element de noutate pe care îl aduce lucrarea este acela că prezintă caracterul

voluntar al medierii pe paliere, în funcție de perspectiva la care ne raportăm,

concluzionând că toate cele patru perspective, informare, inițiere, participare și

soluționare se referă la caracterul voluntar al medierii.

Analizând în capitolul următor accesul la justiție atât ca principiu

constituțional cât și ca drept fundamental, am concluzionat că acesta nu are caracter

absolut, putând avea limitări în condițiile în care aceste limitări au scop legitim și

mijloacele utilizate pentru reglementarea lor sunt proporționale cu scopul urmărit.

Cu această ocazie, am mai concluzionat că legislația medierii ar putea cuprinde

elemente de obligativitate cu privire la utilizarea medierii în condițiile în care

scopul ar fi legitim și mijlocul utilizat ar fi proporțional cu scopul urmărit.

Punând bazele teoretice ale acestei lucrări, am apreciat că este necesar pentru

atingerea obiectivelor pe care le urmărim să efectuăm o analiză a cadrului de

reglementare a medierii din alte țări, inclusiv din țări din afara Uniunii Europene,

pentru a identifica modalitățile în care medierea este definită, gradul de

obligativitate pe care îl are de la o țară la alta și eventualele modalități de

sancționare a neîndeplinirii acelor obligații, stimulentele legale create pentru a

atrage utilizarea medierii și nu în ultimul rând modul în care am putea privi toate

aceste informații pentru a crea un model care să poată fi utilizat în această materie,

inclusiv pentru a concluziona în această lucrare. Această grilă de analiză 3D care

utilizează obligativitatea, sancțiunea și stimulentul a fost preluată din legislația

europeană a medierii.15

15 ”Prezenta Directivă nu aduce atingere legislației naționale conform căreia recurgerea la mediere, înainte sau după începerea procedurii judiciare, este obligatorie sau face obiectul unor stimulente sau sancțiuni cu condiția ca o astfel de legislație să nu împiedice părțile să își exercite dreptul de acces la


20

Concluzia studiului comparat este aceea că modalitățile de reglementare a

procedurii de mediere cuprind diferențe foarte mari de la o țară la alta, diferențe

care apar inclusiv în țări cu sisteme de drept similare, așa cum sunt Statele Unite ale

Americii sau Marea Britanie. De asemenea, am concluzionat că pentru înțelegerea

acestor diferențe este necesară opinia altor specialiști pe de o parte, și identificarea

modului în care componenta culturală interferează în acest context, exemplul de la

care am plecat fiind că o democrație de sute de ani asimilează în mod diferit față de

una mai tânără ceea ce poate fi definit ca un formalism legislativ.

În următorul capitol am prezentat rezultatele studiului realizat prin

diseminarea unui chestionar cu aproximativ 80 de specialiști ale căror opinii s-au

îndreptat aproape în mod unanim către necesitatea stimulentelor legislative și către

prioritizarea acestora în raport de eventualele obligații și sancțiuni. De altfel,

această perspectivă este foarte importantă pentru soluția pe care o vom propune în

paragraful următor.

Înainte de sintetizarea tuturor informațiilor într-un model, conștientizând că

mediul înconjurător sau contextul local au un rol foarte important în protecția

accesului la justiție prin modelele funcționale de reglementare legislativă a

medierii, am analizat modelul cultural al lui Geert Hofstede care în opinia noastră

poate fi aplicat în acest caz, concluzionând în sensul că accesul la justiție este cu

atât mai protejat cu cât sunt utilizate mai degrabă măsurile stimulative (”pull” sau

trage) față de cele coercitive (”push” sau împinge), care induc riscuri de

implementare nesustenabilă.

În capitolul următor am identificat cinci modele de reglementare a medierii

din perspectiva gradului de obligativitate introdus și am stabilit că zonele de

încălcare a accesului la justiție sunt delimitate fie de negarea efectivă a acestuia ca

urmare a introducerii unor elemente coercitive care conduc în mod indirect părțile

spre soluținare, fie prin sancțiuni prea dure, prea disproporționate cu scopul urmărit

în mod inițial.

sistemul judiciar.”, Art. 5 alin.2., Parlamentul European, DIRECTIVA 2008/52/CE a Parlamentului European Și a Consiliului Din 21 Mai 2008 Privind Anumite Aspecte Ale Medierii În Materie Civilă Și Comercială, 2008.


21

Procesul de identificare s-a bazat pe următorii factori: (a) caracterul voluntar

al medierii poate fi respectat cât timp părțile nu sunt obligate să încheie un acord;

(b) calitatea serviciilor de mediere și pregătirea profesională a mediatorilor sunt

valori fundamentale; (c) legislația medierii poate cuprinde obligații legale

referitoare la utilizarea medierii dacă mijloacele utilizate sunt proporționale cu

scopul urmărit; (d) gradul de obligativitate raportat la perspectivele procedurii de

mediere este important pentru identificarea modelelor de reglementare a medierii;

(e) raportul dintre sancțiuni și stimulente, în proporția sa optimă față de contextul

cultural este, de asemenea, important pentru identificarea modelelor de

reglementare a medierii; (f) soluția nu este punctuală, ci mai degrabă se găsește într-

un spațiu în interiorul căruia să se poată exprima mai multe soluții, similare prin

faptul că nu încalcă accesul la justiție și diferite prin aplicabilitatea practică și

acceptarea culturală; (g) introducerea de mecanisme pe care judecătorul să le aplice

în urma unei filtrări „umane” este un factor de mare importanță; sunt de preferat

modelele care să nu ”blocheze” activitatea procesuală; (h) este necesară continuarea

activității de cercetare.

Am identificat astfel următoarele modele: ”Caracterul pur voluntar”

(Modelul A), ”Opțiunea părților de a iniția medierea” (Modelul B), ”Opțiunea

părților de a se retrage din mediere” (Modelul C), ”Parcurgerea completă a

procedurii de mediere” (Modelul D) și ”Soluționarea obligatorie indirectă”

(Modelul E). Dintre acestea, modelul pur voluntar care nu cuprinde nici o obligație

de utilizare a medierii și nici o sancțiune corelativă respectă întru-totul dreptul de

acces la justiție, pe când modelul bazat pe soluționare obligatorie indirectă încalcă

accesul la justițe. În concluzia noastră, modelul A protejează întru-totul dreptul de

accesl la justiție, drept care poate fi respectat și prin utilizarea modelelor B, C și D.

Mai mult, având în vedere specificul cultural am concluzionat cu privire la

funcționalitatea medierii că zona delimitată de modelele A, B. C și D crează un

model nou, care poate fi numit modelul pragmatic, model care are capacitatea de a

se adapta la dimensiunile culturale pentru alegerea celor mai oportune soluții, atât


22

din punctul de vedere al protecției accesului la justiție cât și din cel al

funcționalității efective ale acestora.

La finalul capitolului șase am analizat sancțiunile și stimulentele legislative

din perspectiva raportului cu accesul la justiție și din aceea a aplcabilității lor în țara

noastră, concluzionând că cele mai multe stimulente ar putea fi preluate și în

legislația din țara noastră.

Raportându-ne la situația creată prin Decizia nr. 266/2014 a Curții

Constituționale a României16 care a declarat neconstituțional modelul sesiunilor

obligatorii de informare cu privire la beneficiile medierii cu sancțiunea

inadmisibilității cererii de chemare în judecată pentru neîndeplinirea de către

reclamant a acestei obligații, am formulat și am explicat în teză următoarea

propunere descrisă și în figura de mai jos.

Figura 1 - O soluție posibilă de repoziționare a cadrului legal al medierii pentru asigurarea accesului la justiție și a funcționalității activității de mediere

16 Curtea Constituțională a României, DECIZIE Nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, 2014, sec. Curtea Constituțională a României.

Stimulente

Sancțiuni

Gradul de obligativitate

A B C D E

Încălcare

acces la

justiție

Încălcare

acces la

justiție

Mai’06

Mai’12 Iul’12

Dec’12

Mai ‘14

2016


23

1. Modelul voluntar

Având în vedere prejudiciile majore de imagine pe care activitatea de

mediere le-a înregistrat după Decizia nr. 266/2014 a Curții

Constituționale se impune reabilitarea acesteia prin trecerea către zona

modelului voluntar.

2. Dreptul la informație

Având în vedere lipsa de motivație autentică pentru utilizarea medierii

care vine din lipsa de încredere, respect și acceptare a acesteia, se impune

crearea de mecanisme legale pentru punerea la dispoziția publicului larg

a informațiilor cu privire la utilizarea medierii și la modalitățile de

contactare a furnizorilor de servicii de mediere.17

3. Dreptul la un serviciu de calitate

Având în vedere impactul direct pe care practica medierii îl are asupra

valorii fundamentale care determină motivație autentică pentru apelarea

la mediere, respectiv înțelegerea, respectul și acceptarea medierii, se

impune crearea de mecanisme legale eficace pentru controlul calității

privind furnizarea de servicii competente de mediere.18

4. Dreptul la stimulente legale

Având în vedere necesitatea îmbunătățirii calității actului de justiție, se

impune introducerea de stimulente lagale pentru utilizarea medierii în

relație cu sistemul judiciar după cum urmează:

a. Restituirea în tot a taxei de timbru plătită pentru învestirea

instanței în cazul în care părțile ajung la un acord;

b. Reducerea taxelor de timbru în cazul în care părțile au încercat

inițierea cu bună credință a procedurii de mediere;

c. Deducerea onorariului mediatorului, în anumite limite, din taxa de

timbru plătită pentru învestirea instanței;

d. Introducerea unui sistem de centre de mediere anexate instanțelor

care să poată furniza servicii de mediere în cadrul unui sistem și în

17 Parlamentul European, DIRECTIVA 2008/52/CE a Parlamentului European Și a Consiliului Din 21 Mai 2008 Privind Anumite Aspecte Ale Medierii În Materie Civilă Și Comercială, 2008. Articolul 9 18 Ibid.


24

condițiile de calitate agreate de Consiliul de Mediere și Ministerul

Justiției, sistem care să permită mediatorului autorizat să își poată

exercita activitatea și în mediul privat19;

e. Justițiabilii care fac dovada că au încercat soluționarea cauzei pe

calea medierii vor primi termene cu prioritate;

f. Introducerea obligației statutare ca avocații să își informeze

clienții cu privire la utilizarea medierii și să estimeze în scris

costurile pe care clienților lor le vor angaja pe parcursul

procedurilor judiciare, în vederea unei alegerii procesuale

(mediere sau instanță) în cunoștință de cauză;

5. Obligații, sancțiuni și procedură

a. Introducerea obligației ca persoanele ”să depună toate diligențele”

pentru soluțiunarea cauzei prin acord înainte de inițierea sau în

timpul procedurilor judiciare și acordarea cheltuielilor de judecată

în funcție de modul în care este îndeplinită această obligație;

b. Limitarea cheltuielilor de judecată ale părții care are ”obliecțiuni

nerezonabile” la recomandarea organelor judiciare prevăzute de

legea română20, chiar dacă partea respectivă are câștig de cauză în

procedurile judiciare subsecvente, urmând ca judecătorul să

aprecieze cu privire la caracterul rezonabil al obiecțiunilor;

6. Politica de soluționare a cauzelor în care este implicat statul

Având în vedere rolul pe care statul îl are în societate, se impune

asumarea unei politici în care încercarea de soluțiunare amiabilă a

disputelor în care statul este implicat să preceadă inițierii procedurilor

judiciare.

19 Vezi avocatul din oficiu care își păstrează calitatea de liber profesionist 20 Parlamentul României, Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Art. 6 ”Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.”


25

Apreciem că soluția propusă respectă dreptul de acces la justiție, având în

vedere că nu impune utilizarea medierii sub nici una din cele patru perspective21 și

doar asumarea diligențelor pentru soluționarea amiabilă a cauzelor. De asemenea,

justițiabilii care au făcut astfel de diligențe pot să facă obiecțiuni rezonabile la

recomandarea instanței de a recurge la mediere.

De asemenea, soluția oferă premisele unor justițiabili mai informați, care să

beneficieze de un serviciu de mediere competent, în măsură să ofere stimulente

substanțiale și procesuale reale, inclusiv acela de a observa atitudinea statului de

favorizare a ideii de soluționare amiabilă. Toate acestea cresc șansele ca părțile să

se așeze la masa medierii și să prevină inițierea de proceduri judiciare, eliberând

rolul încărcat al instanțelor judecătorești, dând un plus de eficiență cheltuirii banului

public și facilitând în cele din urmă accesul la justiție.

Soluția oferă și funcționalitate în opinia noastră, având în vedere că

generează o motivație artificială prin măsuri pozitive care prin coroborare cu

dreptul la informare și dreptul la un serviciu de calitate pot să aibă un impact

regenerator al motivației autentice pe termen mediu și lung.

În final, rămânem cu întrebarea dacă ”naționalizarea” conceptului de

”justiție”22 este posibilă. Având în vedere că accesul la justiție reprezintă accesul

neîngrădit la oricare mijloac procedural prin care justiția se poate înfăptui, iar

negocierea și medierea par să corespundă profilului, poate că înlocuirea conceptului

constituțional de ”justiție” cu ”justiție statală” și a celui de ”acces la justiție” cu

”acces la instanțe” ar putea să ne apropie de răspuns.

21 Vezi perspectivele caracterului voluntar al medierii, respectiv Informare, Inițiere, Participare și Soluționare în Capitolul referitor la mediere 22 Adunarea Constituentă, Constituția României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31.10.2003. Articolul 124


26

Bibliografie

“About Global Pound Conference Series 2016-2017.” Global Pound Conference Series 2016-2017. Accessed November 9, 2015. http://page.www.globalpoundconference.org/gpc_general_kmu_side/.

“About the CEPEJ...” Accessed March 29, 2016. http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/cepej/presentation/cepej_en.asp.

ADR Center. “The Cost of Non ADR - Surveying and Showing the Actual Costs of Intra-Community Commercial Litigation.” Study. Bruxelles: ADR Center, Italia, 2010.

“Adrian Bordea, Presedinte CSM: Justitia Sufera de O ‘subfinantare Care S-a Cronicizat.’” Infolegal.ro. Accessed December 28, 2015. http://www.infolegal.ro/adrian-bordea-presedinte-csm-justitia-sufera-de-o-subfinantare-care-s-a-cronicizat/2014/07/16/.

Adunarea Constituentă. Constituția Portugaliei, 1976. ———. Constituția Republicii Italia, 1947. ———. Constituția României republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 31.10.2003, 2003. Adunarea Națională a Poloniei. Constituția Poloniei, 1997. Ales Zalar, Minister of Justice in Slovenia. “Mediation – A New Mode of Governance? | Kluwer

Mediation Blog,” 2011. http://kluwermediationblog.com/2011/09/01/mediation-a-new-mode-of-governance/.

Alexandru Zbuchea (coord.). Comunicare Eficientă Pentru Organizații Și Instituții Non-Profit. București: SNSPA, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, 2006.

American Arbitration Association. Drafting Dispute Resolution Clauses. A Practical Guide, 2016. https://adr.org/aaa.

American Bar Association. “Mediation and the Unauthorized Practice of Law.” Accessed November 9, 2015. http://www.mediate.com.

Anamaria Bucureanu. Dreptul La Un Proces Echitabil. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2006.

Anthimos, Apostolos. “Greece: Lost in Mediation?” Kluwer Mediation Blog, March 28, 2012. http://kluwermediationblog.com/2012/03/28/greece-lost-in-mediation/.

A.O. Rhodes-Vivour. “Mediation (A ”Face Saving Device”) - The Nigerian Perspective.” Journal of the International Bar Association Legal Practice Division 4, no. 1 (2008). http://www.cedr.com/solve/mediation/.

“Arbitration & Mediation In The Arab World: A Growing Phenomenon.” Accessed July 24, 2016. http://www.mediate.com/articles/AliKhasanwehN1.cfm.

Arnold Ingen-Housz (Editor). ADR in Business. Practice and Issues across Countries and Cultures. Vol. II. The Netherlands: Kluwer Law International, 2011.

Association of Corporate Counsel. “Litigation and Alternative Dispute Resolution in Columbia, Mexico, Panama and Brazil,” September 2012.

Australian Commercial Disputes Centre. “Facilitation,” n.d. www.acdcltd.com.au. avocatnet.ro. “Un an de Cand Sedinta de Informare Privind Medierea Este Obligatorie Inainte de

Proces. Care Sunt Beneficiile Aduse Justitiabililor?” Accessed January 7, 2016. http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_36241/Un-an-de-cand-sedinta-de-informare-privind-medierea-este-obligatorie-inainte-de-proces-Care-sunt-beneficiile-aduse-justitiabililor.html.

Barbu Elena (Munteanu). “Lucrare de Doctorat: Reguli constituţionale privind accesul la justiţie.” Universitatea din București, 2013.

Bert Ingelaere. “‘The Gacaca Courts in Rwanda’ Traditional Justice and Conflict Resolution After Violent Conflict: Learning From African Experiences, Luc Huyse and Mark Salter (Eds).” IDEA, Stockholm, 2008.

Boca Diana Cristina. “Influența Dimensiunilor Culturii Naționale Asupra Comportamentului Consumatorului,” n.d.


27

Bombay High Court. Bombay High Court Mediation Rules, 2006. Bordett, Robert D. “Self-Determinantion: The Essence of Mediation.” Accessed January 21, 2016.

http://u2agree.com/self-determination-the-essence-of-mediation/. “Brazil: The Dawn of the Age of Mediation.” Global Arbitration News, July 28, 2015.

http://globalarbitrationnews.com/20150722-brazil-the-dawn-of-the-age-of-mediation/. Bundestag. Legea Medierii Din Germania (Mediationsgesetz), Gazeta Federala I P. 1577, 2012. ———. Legea Procedurilor Judiciare În Cauzele de Familie Și În Jurisdicții Necontencioase, Gazeta

Federală I, p.2586, 2008. Camera Reprezentanților. Actul IX (Malta), 2010. ———. Legea Organizațiilor Nonprofit, Codificată in Capitolul 492 Din Legile Maltei, 2007. ———. Legile Maltei, 1980. ———. Legislația Subsidiară 12.20 Din 16 Decembrie 2003 (Malta), 2003. Campbell, Dennis. International Dispute Resolution. Kluwer Law International, 2010. C. Stătesu, C. Bârsan. Drept Civil. Teoria Generală a Obligaţiilor. Editura All, 1993. Centre for Effective Dispute Resolution. “Mediation Advice.” Accessed December 12, 2014.

http://www.cedr.com/solve/mediation/. Centrul de Mediere Craiova. “Profil Mediator Constantin Adi Gavrila.” Text. Accessed November

9, 2015. http://www.mediere.ro/ro/users/gavrila_constantin_adi/. Chartered Institute of Arbitrators. “Model Contract Clauses and Agreements.” Model Contract

Clauses and Agreements. Accessed January 17, 2016. http://www.ciarb.org/dispute-resolution/dispute-resolution-contract-clauses/.

Chereji C., Gavrilă Ctin A. “Defining Mediation: Kluwer Mediation Blog.” Text. Defining Mediation: Kluwer Mediation Blog, 2014. http://kluwermediationblog.com/2014/01/04/defining-mediation/.

“Chief Justice of South Africa.” Wikipedia, the Free Encyclopedia, July 12, 2016. https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Chief_Justice_of_South_Africa&oldid=729470612.

Christina Rautenbach. “Traditional Courts as Alternative Dispute Resolution (ADR)-Mechanisms in South Africa.” The Status Quo of Mediation in Europe and Overseas: Options for Countries in Transition (Verlag Dr Kovac Hamburg), 2014. http://ssrn.com/abstract=2447614.

Christopher Moore. The Mediation Process: Practical Strategies for Resolving Conflict. 2nd edition. San Francisco: Jossey-Bass Publishers, 1996.

C.J.Mahaney. Christ Our Mediator: Finding Passion at the Cross. Multnomah Books, 2004. “CLIC - Hong Kong Legal System - Mediation - What Is Mediation?” Accessed July 24, 2016.

http://www.clic.org.hk/en/topics/hkLegalSystem/mediation/q1.shtml. Clifford Chance. “International Mediation Guide. Second Edition.,” June 2016. “Code of Ur-Nammu.” Wikipedia, the Free Encyclopedia, January 6, 2016.

https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Code_of_Ur-Nammu&oldid=698505263. Codul de Procedură Civilă Din 1865 Cu Modificările Și Completările Ulterioare, Abrogat Prin art.83

Din Legea Nr. 76 Din 2012, 1865. Codul de Procedură Civilă Din Bulgaria, n.d. Codul de Procedură Civilă Din Croația, Secțiunea 186(a), Gazeta Oficială No. 117/2003 Si 88/2005,

n.d. Codul de Procedură Civilă Din Marea Britanie, 1997. Codul de Procedură Civilă Din Polonia, 1965. Codul de Procedură Civilă Din Ungaria, n.d. Codul Familiei Din Australia, Legea 53 Din 1975, Cu Modificarile Ulterioare, 1975. Comisia de la Veneția. “Raport Privind Statul de Drept.” Study. Strasbourg: Consiliul Europei,

March 25, 2011.


28

Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene Publicată În Jurnalul Oficial Al Uniunii Europene Nr. C 83/389 Din 30 Martie 2010, 2000.

Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ). “Raportul pentru ‘Sistemele Judiciare Europene - Ediția 2014 (Date Din 2012): Eficiența Și Calitatea Justiției.’” Raport, 2014.

Comitetul Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei. Recomandarea Nr. (98) 1 Către Statele Membre Privind Medierea Familială, 1998.

———. Recomandarea Nr. (99) 19 Către Statele Membre Privind Medierea În Materie Penală, 1999.

———. Recomandarea Nr. (2002) 10 Către Statele Membre Privind Medierea În Materie Civilă, 2002.

———. Rezoluția Nr. (81) 7 a Comitetului Miniștrilor Către Statele Membre Privind Mijloacele de Facilitare a Accesului La Justiție, 1981.

Confucius. The Sayings of Confucius. New York: E.P.Dutton and Company, 1910. Congresul Național. Codul de Procedură Civilă Din Brazilia, 2015.

http://www.planalto.gov.br/ccivil_03/_Ato2015-2018/2015/Lei/L13105.htm. ———. Legea Medierii Din Brazilia, 2015. https://imimediation.org/mediation-law-passed-by-

brazilian-congress. ———. Legea Medierii Și Concilierii Din Argentina, No. 24.573, Oct. 25, 1995, [28258] Buletinul

Oficial [B.O.] 1 (Arg.), 1995. Consiliul de Mediere. “Comunicatul Consiliului de Mediere Publicat În Ziua de 25 Iunie 2014

Referitor La Motivarea Deciziei 266 a Curții Constituționale a României,” 2014. http://www.cmediere.ro/page/1054/comunicat.

———. “Ghid Pentru Organizarea Ședinței de Informare Privind Medierea.” Consiliul de Mediere, 2012. www.cmediere.ro.

———. “Hotărârea Consiliului de Mediere Nr. 964/2008 Privind Aprobarea Primului Tablou Al Mediatorilor Autorizați Publicată În Monitorul Oficial, Partea I Nr. 357 Din 08.05.2008.” Monitorul Oficial, August 5, 2008.

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România. Decretul nr. 212 din 31 octombrie 1974 pentru ratificarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, 1974.

Consiliul Europei. Convenția Pentru Protecția Drepturilor Omului Și a Libertăților Fundamentale, 1950.

Consiliul Legislativ din Hong Kong. Mediation Ordinance, Hong Kong, 2012. http://www.doj.gov.hk/eng/public/pdf/2013/cape.pdf.

Consiliul Superior al Magistraturii. “Raportul privind Starea Justiției în Anul 2010.” București: Consiliul Superior al Magistraturii, 2011. www.csm1909.ro.

“Constantin-Adi Gavrila | Kluwer Mediation Blog.” Accessed November 9, 2015. http://kluwermediationblog.com/author/adigavrila/.

Constantin-Adi Gavrilă (coord.) și alții. Instrumente Juridice Și Proceduri În Domeniul Medierii Familiale Transfrontaliere. Curtea de Apel Craiova, 2015.

Constituția Statelor Unite Ale Americii, 1787. “Constituția Statelor Unite ale Americii.” Wikipedia, April 21, 2016.

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_Statelor_Unite_ale_Americii&oldid=10484306.

“Constituția Țărilor de Jos.” Wikipedia, September 25, 2014. https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Constitu%C8%9Bia_%C8%9A%C4%83rilor_de_Jos&oldid=8846867.

Constitutional Assembly. Constituția Africii de Sud, 1996. Corneliu Bîrsan. Convenția europeană a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Vol. I. Drepturi

și libertăți. București: Editura C.H.Beck, 2005.


29

Cortes Generales. Legea Medierii Din Spania Nr. 5/2012 Privind Medierea În Materie Civilă Și Comercială, Publicată În Monitorul Oficial Nr. 162/7 Iulie 2012, 2012.

“Cost Sanctions for Unreasonable Refusal to Respond to a Mediation Request: UK > International Institute for Conflict Prevention & Resolution.” Accessed July 24, 2016. http://www.cpradr.org/About/NewsandArticles/tabid/265/ID/830/Cost-Sanctions-for-Unreasonable-Refusal-to-Respond-to-a-Mediation-Request-UK.aspx.

CPP Franța, Secțiunile 131(6) Și 131(3), n.d. Cristi Danileț. Eficiența și echitatea justiției. Standarde Europene. București: Ministerul Justiției,

2006. Cristian Maduta. “The Românul newspaper and the idea of justice.” STUDIES ON LITERATURE,

DISCOURSE AND MULTICULTURAL DIALOGUE Journalism (2013): 5–14. “Cultural Dimensions - Geert Hofstede.” Accessed July 16, 2016. https://www.geert-

hofstede.com/cultural-dimensions.html. Curtea Constituțională a Italiei. “Decizia Nr. 272/2012.” Curtea Constituțională a Italiei, 2012. Curtea Constituțională a României. “Decizia Nr. 45 Din 2 Mai 1995, Publicată În Monitorul Oficial

Al României, Partea I, nr.90 Din 12 Mai 1995,” 1995. ———. “Decizia Nr. 48 Din 26 Februarie 1998, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,

nr.177 Din 13 Mai 1998,” 1998. ———. “Decizia Nr. 64/1994, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.177 Din 12

Iulie 1994,” 1994. ———. “Decizia Nr. 100/2004, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.261 Din 24

Martie 2004,” September 3, 2004. ———. “Decizia Nr. 114 Din 11 Aprilie 2002, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,

nr.430 Din 20 Iunie 2002,” 2002. ———. “Decizia Nr. 129 Din 6 Decembrie 1995, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea

I, nr.105 Din 23 Mai 1996,” 1995. ———. “Decizia Nr. 148 Din 16 Aprilie 2003, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,

nr.317 Din 12 Mai 2003,” 2003. ———. “Decizia Nr. 169/2002, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 559 Din 30

Iulie 2002,” November 5, 2002. ———. “Decizia Nr. 202/2002, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.805 Din 6

Noiembrie 2002,” April 7, 2002. ———. “Decizia Nr. 236 Din 5 Iulie 2001, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,

nr.739 Din 20 Noiembrie 2001,” 2001. ———. “Decizia Nr. 296 Din 8 Iulie 2003, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,

nr.577 Din 12 August 2003,” 2003. ———. “Decizia Nr. 305/2003, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.575 Din 11

August 2003,” 2003. ———. “Decizia Nr. 315/2013, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.520 Din 20

August 2013,” 2013. ———. “Decizia Nr. 422/2003, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.908 Din 19

Decembrie 2003,” 2003. ———. “Decizia Nr. 441/2005, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.931 Din 19

Octombrie 2005,” 2005. ———. “Decizia Nr. 467/2008, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.422 Din 5

Iunie 2008,” 2008. ———. “Decizia Nr. 678/2014, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.886 Din 5

Decembrie 2014,” 2014. ———. “Decizia Nr. 716/2005, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 356 Din 27

Aprilie 2005,” March 24, 2005.


30

———. “Decizia Nr. 766/2011, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.549 Din 3 August 2011,” August 3, 2011.

———. “Decizia Nr. 894/2006, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, Nr. 54 Din 24 Ianuarie 2007,” May 12, 2006.

———. “Decizia Nr. 956/2012, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.838 Din 12 Decembrie 2012,” 2012.

———. “Decizia Nr. 1041/2012, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.59 Din 28 Ianuarie 2013,” 2013.

———. “Decizia Nr. 1106/2010, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I, nr.672 Din 4 Octombrie 2010,” 2010.

———. “Decizia Plenului Curții Constituționale Nr.1/1994 Privind Liberul Acces La Justiţie Al Persoanelor În Apărarea Drepturilor, Libertăţilor Şi Intereselor Lor Legitime.” Monitorul Oficial al României nr.69, March 16, 1994.

———. DECIZIE Nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. 464/25.06.2014 vols. Monitorul Oficial al României, 2014.

———. DECIZIE Nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. 464/25.06.2014 vols. Monitorul Oficial al României, 2014.

———. DECIZIE Nr. 713 din 4 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. 56/23.01.2015 vols. Monitorul Oficial al României, 2014.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului. “Airey vs. IRLANDA, Hotărârea Din 9 Octombrie 1979,” 1979.

———. “Comunicat de Presă Referitor La Cauza Momčilović vs. Croatia (EHCR 097 (2015)),” 2015. ———. “Guide on Article 6.” Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2016.

http://www.echr.coe.int/. ———. “Hotărârea Ashingdane Împotriva Regatului Unit Al Marii Britanii,” 1985. ———. “Hotărârea Din 28 Octombrie 1999, Publicată În Monitorul Oficial Al României, Partea I,

nr.414 Din 31 August 2000,” 1999. ———. “Hotărârea Golder Împotriva Regatului Unit Al Marii Britanii,” 1975. ———. “Hotărârea Le Compte Împotriva Belgiei,” 1983. ———. “Hotărârea Lungoci Împotriva României,” 2006. ———. “Hotărârea Momčilović Împotriva Croatiei (Application No. 11239/11),” 2015. ———. “Hotărârea Szwagrun-Baurycza Împotriva Poloniei, Nr. 41187/02, § 49, 24 Octombrie

2006,” 2006. ———. “Hotărârea Waite Si Kennedy Împotriva Germaniei,” 1999. ———. “Hotărârea Związek Nauczycielstwa Polskiego Împotriva Poloniei, Nr. 42049/98, § 29,

ECHR 2004-IX,” 1998. Curtea Europeană de Justiție. Rosalba Alassini v. Telecom Italia, 2010. Curtea Supremă din Indisa. Afcons v Cherian Varkey INDIA, (2010). Dan Claudiu Dănișor. Actorii Vieții Politice. Craiova: Editura Sitech, 2003. ———. Drept Constituțional Și Instituții Politice. 1. Craiova: Editura Universitaria, 1999. David McQuoid-Mason. “Access to Justice in South Africa.” Windsor Yearbook of Access to Justice,

no. 230 (1999). “Dexonline.” Accessed February 13, 2016. https://dexonline.ro/definitie/justitie. “Dimensions - Geert Hofstede.” Accessed July 16, 2016. https://www.geert-

hofstede.com/national-culture.html.


31

“Don’t Rush.” Kluwer Mediation Blog, March 2, 2015. http://kluwermediationblog.com/2015/03/02/dont-rush/.

Dorcas Quek. “Mandatory Mediation: An Oxymoron? Examining the Feasibility of Implementing a Court-Mandated Mediation Program.” Cardozo Journal of Conflict Resolution 11, no. 2 (2012). cardozojcr.com/vol11no2/479-510.pdf.

Dragoș Călin, Sanda Elena Lungu, Gabriela Călbureanu ș.a. Medierea În Uniunea Europeană. Stadiu Și Perspective. București: Editura Universitară, 2010.

Dr. Tsisana Shamlikashvili. “Mediation in the Neighbouring Countries: The Case of Russia.” Study. Bruxelles: European Parliament, DIRECTORATE GENERAL FOR INTERNAL POLICIES, POLICY DEPARTMENT C: CITIZENS’ RIGHTS AND CONSTITUTIONAL AFFAIRS, 2011.

“Effective Use of Civil and Commercial Mediation in Poland: Part 1.” Accessed July 24, 2016. http://www.mediate.com/articles/PieckowskiS1.cfm.

Emil Gheorghe Moroianu. “Conceptul de ordine juridica.” Revista Studii de Drept Românesc, no. 1–2 (2008): 33–43.

F. Glasl. Konfliftmanagement: Ein Handbuch Für Führungskräfte, Beraterinnen Und Berater. Bern: Paul Haupt Verlag, 1997. www.trigon.at.

F. Gregory Coffey, Maureen C. Kessler. The Reflective Counselor. Daily Meditations for Lawyers. Chicago: American Bar Association, 2008.

Fisher, R., Ury, W. and Patton, B. Getting to Yes: Negotiating Agreement without Giving in. New York, USA: Penguin Books, 1991.

“Formular, Eg C100 Din Legea Copiilor Din 1989,” 1989. Frederic Sudre, Jean-Pierre Marguenaud, Joel Andriantsimbazovina, Michel Levinet. Marile

hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului. București: Editura ROSETTI International, 2009.

Gavrila, Constantin-Adi. “What Went Wrong with Mediation?” Kluwer Mediation Blog, February 6, 2014. http://kluwermediationblog.com/2014/02/06/what-went-wrong-with-mediation/.

Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede. Culturi si Organizatii. Softul mental. București: Humanitas, 2012.

Gerald M. Steinberg. “Conflict Prevention and Mediation in the Jewish Tradition.” Jewish Political Studies Review, 2000.

Gray, Christopher Berry. The Philosophy of LAW. An Encyclopedia. New York: Garland Publishing, 1999, 1999.

Guvernul Italiei. Decretul 28 din 4 martie 2010 referitor la medierea în anumite cauze civile și comerciale, 2010.

———. Decretul nr 69 din 21 iunie 2013 referitor la promovarea utilizării medierii în cauzele civile și comerciale din Italia, 2013.

Guvernul Romaniei. Ordonanța de Urgență Nr. 4/2013 Privind Modificarea Legii Nr. 76/2012 Pentru Punerea În Aplicare a Legii Nr. 134/2010 Privind Codul de Procedură Civilă, Precum Şi Pentru Modificarea Şi Completarea Unor Acte Normative Conexe. Vol. Monitorul Oficial nr. 68/31.01.2013, 2013.

Guvernul României. Ordonanța de Urgență Nr. 80/26 Iunie 2013 Privind Taxele Judiciare de Timbru. Vol. Monitorul Oficial nr. 392/29.06.2013, 2013.

Guvernul Romaniei. Ordonanța de Urgență Nr. 90/2012 Pentru Modificarea Şi Completarea Legii Nr. 192/2006 Privind Medierea Şi Organizarea Profesiei de Mediator, Precum Şi Pentru Modificarea Art. II Din Legea Nr. 115/2012 Pentru Modificarea Şi Completarea Legii Nr. 192/2006 Privind Medierea Şi Organizarea Profesiei de Mediator. Vol. Monitorul Oficial nr. 878/21.12.2012, 2012.

———. Ordonanța Nr. 13/2010 Pentru Modificarea Şi Completarea Unor Acte Normative În Domeniul Justiţiei În Vederea Transpunerii Directivei 2006/123/CE a Parlamentului


32

European Şi a Consiliului Din 12 Decembrie 2006 Privind Serviciile În Cadrul Pieţei Interne. Vol. Monitorul Oficial nr. 70/30.01.2010, 2010.

Guvernul României. OUG Nr. 51 Din 21 Aprilie 2008 Privind Ajutorul Public Judiciar În Materie Civilă. Vol. Monitorul Oficial nr. 327 din 25 aprilie 2008, 2008.

“Home | Singapore Mediation Centre.” Accessed July 25, 2016. http://www.mediation.com.sg/. Hor Peng, Kong Phallack, Jorg Menzel. Introduction to CAMBODIAN LAW. Phnom Penh: Konrad

Adenauer Stiftung, 2012. I. Muraru, E.S.Tănăsescu. Constituția României. Comentariu pe articole. București: Editura

C.H.Beck, 2008. “Integrarea României în Uniunea Europeană.” Wikipedia, April 29, 2014.

https://ro.wikipedia.org/. International Chamber of Commerce. “ICC Mediation Rules.” Accessed December 12, 2014.

http://www.iccwbo.org/products-and-services/arbitration-and-adr/mediation/rules/. ———. “Suggested ICC Mediation Clauses in Several Languages.” Suggested ICC Mediation

Clauses in Several Languages. Accessed January 17, 2016. http://www.iccwbo.org/Products-and-Services/Arbitration-and-ADR/Mediation/Suggested-clauses/Suggested-ICC-Mediation-Clauses-in-several-languages/.

Irena Vanenkova. Țări care experimentează măsuri legislative care cuprind sancțiuni sau stimulente pentru utilizarea procedurii de mediere, iunie 2016.

“Italy - Geert Hofstede.” Accessed July 17, 2016. https://geert-hofstede.com/italy.html. Jack B. Weinstein. “Some Benefits and Risks of Privatization of Justice Through ADR.” Ohio State

Journal on Dispute Resolution, 1996. Jacqueline M.Nolan-Haley. “Informed Consent in Mediation: A Guiding Principle for Truly

Educated Decisionmaking.” Notre Dame Law Review 74, no. 3 (1999): 775–840. Jerome T. Barrett, Joseph Barrett. A History of Alternative Dispute Resolution: The Story of a

Political, Social, and Cultural Movement. Jossey-Bass Publishers, 2004. John L. Esposito. ”Sunnah.” În The Islamic World: Past and Present. Oxford Islamic Studies Online.

Accessed September 1, 2016. ttp://www.oxfordislamicstudies.com/article/opr/t243/e332.

Jud. Edna Bekenstein, Av. Ari Syrquin. “Medierea Obligatorie - Proiectul Pilot Din Israel,” n.d. http://www.israelbar.org.il/uploadfiles/Mandatory_Mediation_the_Israeli_Pilot_Bekenstein_Syrquin.pdf.

Judge Machteld Pel. Referral to Mediation: A Practical Guide For An Effective Mediation Proposal. Sdu Uitgevers, 2008.

Judicial Arbitration and Mediation Services. “Arbitration,” n.d. http://www.jamsadr.com/. Kawaran Ng Katarungan. Alternative Dispute Resolution Act, Filipine 2004, 2004.

www.doj.gov.ph/files/irr-of-adr.pdf. Kenneth Thomas, Ralph Kilmann. “Thomas-Kilmann Conflict Mode Instrument.” CPP, Inc, n.d.

http://www.anahat.in/samplereports/tki/TKI_Profile_n_Interpretive.pdf. Kissinger, H.A. Nuclear Weapons and Foreign Policy. New York, USA: W. W. Norton, 1969. “Latin-Dictionary.net,” 2016. Law and Justice Comission in Pakistan. “Alternative Dispute Resolution (ADR) in Pakistan.”

Accessed July 25, 2016. http://www.ljcp.gov.pk/njc/Alternative%20Dispute%20Resolution%20(ADR).htm.

Legea Concilierii Din Estonia, Publicată În Monitorul Oficial RT I 2009, 59, 385, 1 Ianuarie 2010, 2010.

Legea Medierii Din Africa de Sud No. R. 183 Din 18 Martie 2014. Staatskoerant, No. 37448, 2014. Legea Medierii Din Austria În Materie Civilă ( Bundesgesetz Über Mediation in Zivilrechtssachen,

Zivilrechts-Mediations-Gesetz), Austrian Federal Law Gazette (BGBl) I Nr 23/2003., 2003. Legea Medierii Nr 32,555 Din Olanda, 2011.


33

Livia Dumitrescu. “Aspecte Privind Libertatea Contractuală,” n.d. Loong Seng Onn, Executive Director SMC. “Legile Din Singapore: Chapter.03 Mediation.” Accessed

July 25, 2016. http://www.singaporelaw.sg/sglaw/laws-of-singapore/overview/chapter-3. Lord Bingham. “The Rule of Law.” The Cambridge Law Journal 66, no. 1 (2007): 67–85. Loya Jirga. Constituția Afghanistanului, 2004. LSG Newsletter. “Court-Integrated Mediation in Indonesia,” 2003.

http://www.lgsonline.com/pages/g/lgsimp113/node/lgs4a1d783104616. M, atory mediation for commercial disputes in Hong Kong 21 September 2004 Edward Alder, and

+ Rosamund Cresswell Tweet this Share on LinkedIn Share on Google. “Mandatory Mediation for Commercial Disputes in Hong Kong.” Bird & Bird. Accessed July 24, 2016. http://www.twobirds.com/en/news/articles/2004/mandatory-mediation-for-commercial-disputes-in-hong-kong.

M. Cappelletti și B. Garth (eds.). Access to Justice: A World Survey, Vol. I. Milan: Sitjoff and Noordhoff - Alpehenaandenrijn, 1978.

Magistrat-asistent stagiar Patricia Ionea. “Liberul Acces La Justiție - Aspecte Deosebite Desprinse Din Jurisprudența Curții Constituționale Și a Curții Europene a Drepturilor Omului.” Buletinul Curții Constituționale a României, no. 7/2004 (2004). https://www.ccr.ro/Nr-7-2004.

“Mandatory Mediation Is Back in Italy with New Parliamentary Rules.” Mondo ADR - Conflict Management E Risoluzione Delle Controversie, October 22, 2013. http://www.mondoadr.it/cms/articoli/mandatory-mediation-italy-parliamentary-rules.html.

Manon A. Schonewille, and Fred Schonewille, eds. The Variegated Landscape of Mediation. eleven international publishing, 2014.

Marea Adunare Națională. Legea Nr. 59/2069 Privind Comisiile de Judecată. Vol. Monitorul Oficial nr. 169/27.12.1968, 1968.

Marele Duce al Luxemburgului. Constituția Luxemburgului, 1868. ———. Grand-Ducal Regulation of 25 June 2012, 2012. ———. Legea Medierii Din Luxamburg Din 24 Februarie 2012, 2012. ———. Noul Cod de Procedură Civilă Din Luxamburg, 2012. “Mediation in Italy (Updated).” Www.conflictresolution.it. Accessed July 24, 2016.

http://conflictresolution.weebly.com/mediation-in-italy-updated.html. “MEDIATION IN THE UAE.” Accessed July 24, 2016.

http://www.hadefpartners.com/News/57/MEDIATION-IN-THE-UAE. “Mediation Practice in Nigeria.” Accessed July 25, 2016.

http://www.spaajibade.com/resources/mediation-practice-in-nigeria/. Michael L. Moffitt and Robert C. Bordone, eds. Handbook of Dispute Resolution. Program on

Negotiation / Jossey-Bass, 2005. Ministerul Justiției. “Expunerea de motive a proiectului de lege privind medierea și organizarea

profesiei de mediator.” Ministerul Justiției, 2005. ———. “Proiectul de Lege Privind Medierea Și Organizarea Profesiei de Mediator,” 2005. Natalie Fricero. “L’acces Au Juge.” In Justice & Cassation. Dossier: L’Access Au Juge, 15–19. Paris:

Dalloz, 2008. National Conference on Commissioners on Uniform State Laws, American Bar Association.

Uniform Mediation Act (UMA), n.d. “Office of the Compliance Advisor/Ombudsman.” Accessed April 10, 2016. http://www.cao-

ombudsman.org/. “Organ Donation.” Wikipedia, the Free Encyclopedia, June 10, 2016.

https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Organ_donation&oldid=724676865. Organizația Națiunilor Unite. Declarația Universală a Drepturilor Omului, 1948. ———. Pactul Internațional Cu Privire La Drepturile Civile Și Politice, 1966.


34

Palo, Giuseppe De, and Mary B. Trevor, eds. EU Mediation Law and Practice. Oxford University Press, 2012.

“Pancasila (Politics).” Wikipedia, the Free Encyclopedia, July 18, 2016. https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Pancasila_(politics)&oldid=730302006.

Parlamentul Angliei. Bill of Rights (Legea Drepturilor). Londra, 1689. http://www.newworldencyclopedia.org/entry/English_Bill_of_Rights.

Parlamentul Australiei. Civil Dispute Resolution Act (CDRA), Act No. 17/2011. Legea Referitoare La Soluționarea Cauzelor Civile, 2011.

Parlamentul Bulgariei. Legea Medierii Din Bulgaria, Publicată În Gazeta Oficială Nr. 110/17.12.2004, Modificată Și Completată, SG 86/24.10.2006, Completată, SG 9/28.01.2011, Modificată Și Completată SG 27/01.04.2011, 2004.

Parlamentul Croat. Codul Muncii Din Austria , 2004, Gazeta Oficială 30/2004, 2004. Parlamentul European. DIRECTIVA 2008/52/CE a Parlamentului European Și a Consiliului Din 21

Mai 2008 Privind Anumite Aspecte Ale Medierii În Materie Civilă Și Comercială, 2008. ———. DIRECTIVA 2008/52/CE a Parlamentului European Și a Consiliului Din 21 Mai 2008 Privind

Anumite Aspecte Ale Medierii În Materie Civilă Și Comercială, 2008. Parlamentul Finlandei. Constituția Finlandei, 1999. Parlamentul Greciei. Constituția Greciei, 1975. Parlamentul Moldovei. Constituția Republicii Moldova, 1994. Parlamentul Olandei. Constituția Olandei, 2008. Parlamentul României. Legea 287/2009 Privind Codul Civil. Text În Vigoare Începând Cu Data de

19 Octombrie 2014, 2009. ———. Legea Nr. 47 Din 18 Mai 1992 Privind Organizarea Şi Funcţionarea Curţii Constituţionale

Republicată. Vol. Monitorul Oficial nr. 807 din 3 decembrie 2010, 2010. ———. Legea Nr. 76/2012 Pentru Punerea În Aplicare a Legii Nr. 134/2010 Privind Codul de

Procedură Civilă. Vol. Monitorul Oficial nr. 365/30.05.2012, 2012. ———. Legea Nr. 86 Din 10 Mai 2000 Pentru Ratificarea Convenţiei Privind Accesul La Informaţie,

Participarea Publicului La Luarea Deciziei Şi Accesul La Justiţie În Probleme de Mediu, Semnată La Aarhus La 25 Iunie 1998. Vol. Monitorul Oficial nr. 224 din 22 mai 2000, n.d.

———. Legea Nr. 115/2012 Pentru Modificarea Şi Completarea Legii Nr. 192/2006 Privind Medierea Şi Organizarea Profesiei de Mediator. Vol. Monitorul Oficial nr. 462/09.07.2012, 2012.

———. Legea Nr. 135 Din 1 Iulie 2010 Privind Codul de Procedură Penală. Vol. Monitorul Oficial nr. 486 din 15 iulie 2010, 2010.

———. Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Vol. Monitorul Oficial nr.441/22.05.2006, 2006.

———. Legea Nr. 202/2010 Privind Unele Măsuri Pentru Accelerarea Soluţionării Proceselor. Vol. Monitorul Oficial nr. 714/26.10.2010, 2010.

———. Legea Nr. 214/2012 Pentru Aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr. 4/2013 Privind Modificarea Legii Nr. 76/2012 Pentru Punerea În Aplicare a Legii Nr. 134/2010 Privind Codul de Procedură Civilă, Precum Şi Pentru Modificarea Şi Completarea Unor Acte Normative Conexe. Vol. Monitorul Oficial nr. 388/28.06.2013, 2013.

———. Legea Nr. 255/2010 Pentru Punerea În Aplicare a Legii Nr. 135/2010 Privind Codul de Procedură Penală Şi Pentru Modificarea Şi Completarea Unor Acte Normative Care Cuprind Dispoziţii Procesual Penale. Vol. Monitorul Oficial nr. 515/14.08.2013, 2013.

———. Legea Nr. 303 Din 28 Iunie 2004 Privind Statutul Judecătorilor Și Procurorilor Republicată Cu Modificările Ulterioare. Vol. Monitorul Oficial nr. 826 din 13 decembrie 2005, 2005.

———. Legea Nr. 304 Din 28 Iunie 2004 Privind Organizarea Judiciară Republicată Cu Modificările Ulterioare. Vol. Monitorul Oficial nr. 827 din 13 decembrie 2005, 2005.


35

———. Legea Nr. 370/2009 Pentru Modificarea Şi Completarea Legii Nr. 192/2006 Privind Medierea Şi Organizarea Profesiei de Mediator. Vol. Monitorul Oficial nr. 831/03.12.2009, 2009.

———. Legea Nr. 429 Din 23 Octombrie 2003 de Revizuire a Constituției. Vol. Monitorul Oficial nr. 758 din 29 octombrie 2003, n.d.

———. Legea Nr. 554 Din 2 Decembrie 2004 Privind Legea Contenciosului Administrativ. Vol. Monitorul Oficial nr. 1154 din 7 decembrie 2004, 2004.

Parlamentul Sloveniei. Legea ADR În Materie Judiciară Din Slovenia, Jurnalul Oficial Din Slovenia Nr. 97/2009, 30 Noiembrie 2009, 2009.

———. ”Legea Medierii În Materiile Civile Și Comerciale”, Legea Medierii Din Slovenia, Jurnalul Oficial Din Slovenia Nr. 45/2008, Adoptată În 23 Mai 2008, Publicată În 6 Iunie 2008 Și Intrată În Vigoare În 21 Iunie 2008., 2008.

Parlamentul Ungariei. Constituția Ungariei, 2011. ———. Legea Medierii Din Ungaria Nr. LV Din 2002, 2002. Platon. Opere V - Republica. București: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986. “Portalul European E-Justice - Medierea În Statele Membre - Croatia.” Accessed June 13, 2016.

https://e-justice.europa.eu/content_mediation_in_member_states-64-hr-en.do?member=1.

Prof. Frank E. A. Sander. “Varieties of Dispute Processing.” St. Paul, Minnesota: West Publishing Co., 1979.

Prof Giuseppe De Palo, Leonardo D’Urso, Prof Mary Trevor, Bryan Branon, Romina Canessa, Beverly Cawyer, Reagan Florence. “‘REBOOTING’ THE MEDIATION DIRECTIVE: ASSESSING THE LIMITED IMPACT OF ITS IMPLEMENTATION AND PROPOSING MEASURES TO INCREASE THE NUMBER OF MEDIATIIONS IN THE EU.” Study. Bruxelles: European Parliament, DIRECTORATE GENERAL FOR INTERNAL POLICIES, POLICY DEPARTMENT C: CITIZENS’ RIGHTS AND CONSTITUTIONAL AFFAIRS, 2014.

Prof. Raanbir Singh. Informal Access to Justice. Delhi: Patshala, n.d. Prof. univ.dr. Aspazia Cojocaru, judecător la Curtea Constituţională a României, Dr. Marieta Safta,

prim magistrat-asistent. “Accesul Liber La Justiţie – Principiu Constituţional Şi Drept Fundamental Al Persoanei Apărat Prin Jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României,” n.d.

Radu Chiriță. Convenția europeană a drepturilor omului. Comentarii și explicații. Volumul I. București: Editura C.H.Beck, 2007.

———. Dreptul La Un Proces Echitabil. București: Editura Universul Juridic, 2008. Rafal Morek. Medierea Și Arbitrajul (Articolele 183(1)-183(13), 1154-1217 KPC) Polonia. Varșovia:

C.H.Beck, 2006. Regele John. Magna Carta (Marea Cartă a Libertăților). Runnymede, 1215.

https://en.wikipedia.org/wiki/Magna_Carta. Renate Dendorfer-Ditges. Getting the Deal Through: Mediation 2016. Londra: Law Business

Research Ltd., 2016. Rev. James MacCaffrey. History of the Catholic Church From the Renaissance to the French

Revolution. Imprimi Potest, n.d. Richbell, David. How to Master Commercial Mediation. Pap/DVD edition. London: Bloomsbury

Professional, 2014. “Romania - Geert Hofstede.” Accessed July 17, 2016. https://geert-hofstede.com/romania.html. “Russia’s New Mediation Law.” Accessed July 25, 2016.

http://www.mediate.com/articles/SilbermanA1.cfm. Sahar Maranlou. Accesul La Justiție În Iran. Cambridge: Cambridge University Press, 2015. Said Bouheraoua. Mediation in Malaysia: The Law and Practice. Foundations of Mediation in

Islamic Law and Its Contemporary Application. Malaysia: Lexis Nexis, 2010.


36

Sally Engle Merry, Neal A. Milner. The Possibility of Popular Justice: : A Case Study of Community Mediation in the United States. University of Michigan Press, 1995.

“Senate Bills in Philippines to Introduce Mandatory ADR Mechanisms in Public-Private Partnerships | ODR - Online Dispute Resolution.” Accessed July 24, 2016. http://www.odreurope.com/news/news/mediation/1189-senate-bills-in-philippines-to-introduce-mandatory-adr-mechanisms-in-public-private-partnerships.

Sfânta Biblie Cartea 2 După Timotei, n.d. “Should Mediation Be Mandatory?” Shepherd and Wedderburn. Accessed July 2, 2016.

http://www.shepwedd.co.uk/knowledge/should-mediation-be-mandatory. Simina Elena Tănăsescu. Principiul Egalității În Dreptul Românesc. București: Editura All Beck,

1999. Singapore Mediation Center. “Mediation Clauses.” Mediation Clauses. Accessed January 17, 2016.

http://www.mediation.com.sg/about-us/#mediation-clauses. Soyer J.-C, de Salva M. Article 6. Vol. La Convention europenne des Droits de l’Homme. Paris: Ed.

Economica, 1995. Sproul R.C. The Glory of Christ. Tyndale, 1990. Stella Vettori. “Mandatory Mediation: An Obstacle to Access to Justice?” African Human Rights

Law Journal 15, no. 2 (2015). http://dx.doi.org/10.17159/1996-2096/2015/v15n2a6. Sternlight, Jean R. “ADR Is Here: Preliminary Reflections on Where It Fits in a System of Justice.”

Scholarly Works. Paper 274, 2003. http://scholars.law.unlv.edu/facpub/274. Theodore Eisenberg, Charlotte Lanvers. “What Is Settlement Rate and Why Should We Care?”

Cornell Law Faculty Publications 6, no. 1 (2009). Tigroudja Hélène. “L’immunité de Juridiction Des Organisations Internationales et Le Droit

D’accès À Un Tribunal.” Revue Trimestrielle Des Droits de L’homme, no. 41 (2000): 102–4. Timothy K. Kuhner. “Programe de Mediere Conectate Cu Instanțele Comparate: Cazurile

Argentinei Și Statelor Unite.” Legal Studies Research Paper Series - Rober Williams University, School of Law, 2005, 37.

Tom Altobelli. “NSW Supreme Court Makes Mediation Mandatory.” ADR Bulletin 3, no. 3 (2000). http://epublications.bond.edu.au/adr/vol3/iss3/3.

trad. George Grigore. Coranul. Kriterion, 2000. Tudor Drăganu. Accesul Liber La Justitie. București: Editura Lumina Lex, 2003. ———. “Considerații critice cu privire la caracterul absolut atribuit dreptului la liber acces la

justiție de legea de revizuire a constituției din 21 noiembrie 2003.” Pandectele Române, no. 4 (2004): 108–18.

UN Human Rights Committee. “General Comment No. 32, Article 14: Right to Equality before Courts and Tribunals and to a Fair Trial, U.N. Doc. CCPR/C/GC/32,” 2007.

“UPDATE: A Guide to the Legal System of the Islamic Republic of Iran - GlobaLex.” Accessed July 25, 2016. http://www.nyulawglobal.org/globalex/Iran1.html#_The_Court_System.

Ur-Nammu. Codul lui Ur-Nammu, 2112i.Hr-2095i.Hr. Vincent BERGER. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. București: Ed.

R.A.“Monitorul Oficial,” 1997. W. Felstiner. “Influences of Social Organization on Dispute Processing.” 9 Lae & Soc.Rev 63 N. 1,

1974. Wolf, Lord Justice. “Access to Justice, London: Lord Chancellor’s Department.” London, 1996. Working Party on Judicial Reform. “CIVIL JUSTICE REFORM. Final Report. Hong Kong.” Working

Party on Judicial Reform, 2004. World Intellectual Property Organization. “Mediation.” Accessed December 12, 2014.

http://www.wipo.int/amc/en/mediation/. ———. “Recommended WIPO Contract Clauses and Submission Agreements.” Recommended

WIPO Contract Clauses and Submission Agreements. Accessed January 17, 2016. http://www.wipo.int/amc/en/clauses/.


37

World Ordanization for Conflict Resolution. “WIPO Guide on Alternative Dispute Resolution Options for Intellectual Property Offices and Courts.” WIPO (Joyce A. Tan), Iulie 2015. www.wipo.int/amc.

“Wrestling with the Judge Who Wants You to Settle | Litigation News | ABA Section of Litigation,” July 29, 2009. https://apps.americanbar.org/litigation/litigationnews/trial_skills/tips-judge-settlement.html.

Wu, Xiaohui (Anne) and Cheng (Jason) Qian. “Culture of China’s Mediation in Regional and International Affairs.” Conflict Resolution Quarterly 28, no. 1 (October 2010): 53–65.

“ZALAR Ales - Court-Related Mediation Sarajevo.” UIA - Union Internationale Des Avocats. Accessed July 2, 2016. http://www.uianet.org/en/content/zalar-ales-court-related-mediation-sarajevo.


38

Listă anexe




Anexa 4 – Modelul pragmatic de reglementare a procedurii de mediere

Anexa 5 – Evidențierea grafică a rapotului dintre legislația medierii din România și

alte țări


39


Protecția accesului la justiție prin măsuri legislative de implementare a medierii:

SANCȚIUNI

Nr. Măsura legislativă Măsura în relație directă cu medierea

Găsit de C.C. că

limitează accesul la justiție?

Sc.legitim Proporțio

nalitate23

Stimulent /

Sancțiune

Țara Model

1. Obligativitatea participării la o ședință de informare cu

privire la beneficiile medierii sub sancțiunea

inadmisibilității cauzei (pentru anumite tipuri de

cauze)

Directă Da24

Nu / Nu Sancțiune Romania B

2. Dacă o parte refuză nemotivat participarea la ședința

introductivă privitoare la beneficiile medierii, instanța

poate limita acordarea cheltuieli de judecată în cazul în

care decide în favoarea ei

Directă Nu - / - Sancțiune Cehia B

3. Indiferent de rezultatul procedurilor judiciare, la

solicitarea celeilalte părți, instanța poate să dispună ca

partea care a obiectat în mod nerezonabil la sugestia

instanței de a utiliza medierea să restituie în tot sau în

parte cheltuielile de judecată ale celeilalte părți

Directă Nu - / - Sancțiune Slovenia,

Hong

Kong,

UK,

India,

Singapore

B, C

4. Suportarea în tot sau parte a taxelor de timbru ale

celeilalte părți pentru neîndeplinirea procedurii

prealabile de soluționare amiabilă în anumite litigii

(orice soluționare amiabilă în afara instanței)

Indirectă Nu - / - Sancțiune Ungaria,

UK

C, D

5. Participarea la mediere este obligatorie în anumite

tipuri de cauze (i.e. familie), fiind procedură prealabilă

acțiunii judiciare, sub diverse sancțiuni (sancțiunea

plății unei amenzi în valoare de 5% din salariul de

bază al unui judecător)

Directă Nu - / - Sancțiune Argentina

,Luxambu

rg, Malta,

UK

C, D

6. Instanța are dreptul de a impune justițiabililor să

participe la mediere împotriva voinței lor. În cauzele

cu minori, medierea este procedură prealabilă sub

sancțiunea neaudierii cauzei sau a acordării de costuri

în sarcina părții care nu a făcut un ”efort real” de a

Directă Nu - / - Sancțiune Australia D

23 Raport de proporționalitate între mijlocul utilizat și scopul urmărit 24 Curtea Constituțională a României, DECIZIE Nr. 266 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedură civilă, precum şi celor ale art. 2 alin. (1) şi (1^2) şi art. 60^1 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, 2014, sec. Curtea Constituțională a României 266.


40


Găsit de C.C. că



nalitate23

Stimulent /

Sancțiune

Țara Model

media sau a refuzat participarea la mediere.

7. Persoanele trebuie să ”depună toate diligențele” pentru

soluționarea cauzei înainte de instituirea procedurilor

judiciare, medierea și ADR fiind posibilități. Modul în

care avocatul își informează clientul cu privire la acest

aspect și modul în care justițiabilii fac dovada că au

”depus toate diligențele”, sunt factori de care instanța

ține cont în acordarea cheltuielilor de judecată.

Directă Nu - / - Sancțiune Australia D

8. Procedură prealabilă prin crearea unor instituții

specializate care că acționeze ca un filtru înaintea

instanțelor de judecată.

Directă Nu - / - Sancțiune Bahrain,

Chile,

Columbia

D

9. Instanța poate aplica sancțiunea obligării la plata totală

sau în cea mai mare parte a cheltuielilor de judecată, în

situația în care o parte refuză oferta propusă de cealaltă

parte iar soluția dată este instanță este aproximativ

egală cu oferta refuzată

Directă Nu - / - Sancțiune Estonia,

Irlanda

B

10. Obligația de a participa la prima ședință de mediere

sau conciliere organizată în cadrul centrelor din

instanțele de judecată, sub sancțiunea unei amenzi de

2% din obiectul cauzei

Directă Nu - / - Sancțiune Brazilia C

11. Introducerea de mecanisme administrative menite să

preia soluționarea cauzelor pe sectoare de activitate

prin proceduri hibride non-adjudecative și adjudecative

Directă Nu - / - Sancțiune Emiratele

Arabe

Unite

C

12. Condiționarea acordării ajutorului public judiciar de

utilizarea metodelor ADR

Indirectă Nu - / - Sancțiune Hong

Kong

B

13. Participarea obligatorie la o primă ședință de mediere,

cu posibilitatea părților de a opta (opt-out) să nu mai

continue medierea după această primă ședință, sub

sancțiunea suspendării cauzei din oficiu de instanță.

Directă Nu - / - Sancțiune Italia D

14. Partea care nu acceptă ”propunerea” formulată de

mediator poate plăti cheltuielile de judecată ale

celeilalte părți în cazul în care hotărârea instanței este

similară cu propunerea mediatorului

Directă Nu - / - Sancțiune Italia E

15. Programe multi-door de mediere (anexate instanțelor

de judecată). În Indonezia, se programează prima zi de

înfățișare după finalizarea ”etapei” de mediere

Directă Nu - / - Sancțiune SUA,

Pakistan,

Indonezia

D, E


41

STIMULENTE


Găsit de C.C. că



nalitate25

Stimulent /

Sancțiune

Țara Obs

1. Restituirea în tot sau în parte a taxelor de timbru plătite

pentru învestirea instanței

Da Nu - Stimulent Romania,

Bulgaria,

Ungaria,

Estonia,

Germania

, Brazilia

-

2. Suspendarea cursului termenului perimării pe perioada

desfășurării procedurii de mediere

Da Nu - Stimulent Romania -

3. Hotărârea prin care instanţa încuviinţează înţelegerea

părţilor se dă în camera de consiliu şi constituie titlu

executoriu în condiţiile legii

Da Nu - Stimulent Romania -

4. Partea care a inițiat sau a participat cu bună credință la

procedura de mediere poate beneficia de reducerea

cuantumului taxelor de timbru

Da Nu - Stimulent Croația -

5. Persoana care îndeplinește condițiile pentru a putea

beneficia de ajutor public judiciar, se poate bucura de

servicii gratuite de mediere

Da Nu - Stimulent Spania -

6. Deducerea onorariului mediatorului din taxa de timbru

în cazul în care persoana are dreptul de a beneficia de

ajutor public judiciar

Da Nu - Stimulent Ungaria -

7. Instituționalizarea procedurii de mediere la nivelul

justiției statale prin introducerea de programe anexate

instanțelor judecătorești

Nu Nu - Stimulent Africa de

Sud

-

8. Introducerea obligației ca avocații să își informeze

clienții cu privire la utilizarea procedurii de mediere și

verificarea de către judecători a îndeplinirii acesteia

Nu Nu - Stimulent Africa de

Sud

9. Justițiabilii care fac dovada că au încercat soluționarea

cauzei pe calea medierii vor primi termene cu

prioritate

Da Nu - Stimulent Australia

10. Introducerea medierii la ”pachet” cu alte metode ADR

sau ca parte a unor mecanisme hibride gen med-EEE

sau con-med

Da Nu - Stimulent Bahrain,

Italia

25 Raport de proporționalitate între mijlocul utilizat și scopul urmărit


42


Găsit de C.C. că



nalitate25

Stimulent /

Sancțiune

Țara Obs

11. Atunci când instanța recomandă utilizarea medierii de

către justițiabili, judecătorul fixează onorariul

mediatorului

Da Nu - Stimulent Franța

12. Prezența avocaților la mediere este obligatorie Da Nu - Stimulent Grecia,

Brazilia

13. Obligația statutară a avocaților de a estima costurile pe

care clienților lor le vor angaja pe parcursul

procedurilor judiciare, inclusiv a costurilor celeilalte

părți, în vederea alegerii procesuale (mediere sau

instanță) în cunoștință de cauză

Nu Nu - Stimulent Irlanda

14. Introducerea serviciului de mediere judiciară furnizat

de instanțele de judecată, în cadrul sistemului justiției

și cu acoperirea c.p.c., în paralel față de sistemul privat

Da Nu - Stimulent Brazilia

15. Stabilirea de către stat a unei politici care favorizează

utilizarea procedurilor amiabile de soluționare a

litigiilor înainte de procesul judiciar

Da Nu - Stimulent Brazilia

16. Reglementarea ”clauzei de mediere” prin legislația

medierii

Da Nu - / - Stimulent Brazilia

17. Încurajarea praciticlor tradiționale de soluționare a

diferendelor, care, în raport cu procedura de mediere,

sunt proceduri hibride care combină metode

ajudicative cu metode non-adjudicative

Nu Nu - / - Stimulent Cambodia

18. Introducerea medierii prin jurisdicții necontencioase la

care părțile aderă prin clauza de mediere (i.e. contract

de furnizare utilități)

Da Nu - / - Stimulent India

19. Subvenționarea de către stat în tot sau în parte a

onorariului mediatorului în anumite tipuri de cauze

Da Nu - / - Stimulent Olanda

20. Înființarea de centre de mediere specializate în

medierea anumitor tipuri de cauze (ie familie, mediere

comunitară, mediere la locul de muncă )

Da Nu - / - Stimulent Singapore

21. Crearea de jurisdicții pentru medierea cauzelor

comunitare la nivelul administrației publice locale

Directă Nu - / - Stimulent Pakistan


43


Universitatea din Craiova

Facultatea de Drept, Școala Doctorală

Tema de cercetare: ”Medierea și Accesul la Justiție”

Îndrumător: Prof. Univ. Dr. Dan-Claudiu Dănișor

Drd. Constantin Adi Gavrilă

ÎNTREBĂRI SONDAJ

1. Vă rugăm să indicați următoarele informații despre dumneavoastră:

a. Numele și prenumele:

b. Bifați: □ Mediator; □ Avocat; □ Judecător; □ Profesor universitar; □

(Potențial) utilizator de servicii mediere; □ Parlamentar; □ Altele ______

c. Alte informații (eg funcția):

2. Apreciați că legislația medierii ar trebui să cuprindă măsuri stimulatoare,

de natură să confere beneficii și drepturi persoanelor care recurg la

mediere?

Da / Nu / Nu știu

Comentarii: ...

3. Apreciați că legislația medierii ar trebui să cuprindă măsuri sancționatorii,

de natură să introducă obligații (și sancțiuni în cazul nerespectării acestora)

referitoare la recurgerea la mediere?

Da / Nu / Nu știu

Comentarii: ...

4. Apreciați că este posibil ca prin mediere să fie facilitat accesul la justiție?

Dacă Da, puteți oferi exemple concrete de astfel de măsuri legislative?

Da / Nu / Nu știu

Comentarii: ...

5. Apreciați că este posibil ca prin mediere să fie împiedicat accesul la justiție?

Dacă Da, puteți oferi exemple de astfel de măsuri legislative?


44

Da / Nu / Nu știu

Comentarii: ...

6. Apreciați că pentru modificarea cadrului legislativ din domeniul medierii ar

trebui derulat un proces elaborat de consultare între părțile interesate?

Dacă ”Da”, vă rugăm să identificați părți interesate.

Da / Nu / Nu știu

Comentarii: ...

7. Doriți să adăugați și alte comentarii în legătură cu tema de cercetare

(”Medierea și accesul la justiție”)?

Da / Nu

Comentarii: ...


45


Figura 1 - Conflictul ca aisberg

Figura 2 - Evoluția Conflictului

Figura 3 - Exemple de procese ADR

Figura 4 - Cele patru perspective ale caracterului voluntar al medierii

Figura 5 - Criterii de soluționare a conflictelor

Figura 6 – [Rezultate sondaj] Participanții la sondaj

Figura 7 - Ar trebui ca legislația medierii să cuprindă măsuri stimulatoare, de natură să confere

beneficii și drepturi persoanelor care recurg la mediere?

Figura 8 - Apreciați că legislația medierii ar trebui să cuprindă măsuri sancționatorii, de natură să

introducă obligații (și sancțiuni în cazul nerespectării acestora) referitoare la recurgerea la

mediere?

Figura 9 - Apreciați că este posibil ca prin mediere să fie facilitat accesul la justiție? Dacă Da,

puteți oferi exemple concrete de astfel de măsuri legislative?

Figura 10- Apreciați că este posibil ca prin mediere să fie împiedicat accesul la justiție? Dacă Da,

puteți oferi exemple de astfel de măsuri legislative?

Figura 11 - Apreciați că pentru modificarea cadrului legislativ din domeniul medierii ar trebui

derulat un proces elaborat de consultare între părțile interesate? Dacă ”Da”, vă rugăm să

identificați părți interesate.

Figura 12 - Cele trei niveluri ierarhice ale programării mentale

Figura 13 - Straturile conceptului de cultura (Hofstede)

Figura 14 - Stilurile de răspuns la conflict (Modelul Thomas - Kilmann)

Figura 15 - Legislația medierii în funcție caracterul voluntar sau obligatoriu

Figura 16 - Cele cinci modele de reglementare legislativă a procedurii de mediere

Figura 17 - Modele de reglementare legislativă a procedurii de mediere

Figura 18 - Legislația medierii și accesul la justiție

Figura 19 - Evoluția cadrul legislativ al medierii din România din punct de vedere al accesului la

justiție

Figura 20 - Sistemul de motivație care generează practica medierii

Figura 21 - Elementele de obligativitate ale modelelor de reglementare a medierii

Figura 22 - Modelul pragmatic de reglementare a procedurii de mediere

Figura 23 - O soluție posibilă de repoziționare a cadrului legal al medierii pentru asigurarea

accesului la justiție și a funcționalității activității de mediere


46

Anexa 4 – Modelul pragmatic de reglementare legislativă a medierii

Inițierea

procedurilor

judiciare

Evoluția procedurilor

judiciare Inițierea

procedurilor

judiciare

Inițierea

procedurilor

judiciare

Inițierea

procedurilor

judiciare

Inițierea

procedurilor

judiciare

Stimulente

Sancțiuni


F.MODELUL

PRAGMATIC

Încălcare

acces la

justiție

A.Caracter pur voluntar

B.Opțiunea părților de a iniția medierea

C.Opțiunea părților de a se retrage din mediere

D. Parcurgerea completă a procedurii

E.Soluționare obligatorie indirectă

Încălcare

acces la

justiție

Încălcare

acces la

justiție

Inițiere Participare Soluționare Perspectivele caracterului

voluntar al medierii

Axa timpului

Informare

Anexa 5 – Evidențierea grafică a rapotului dintre legislația medierii din România și alte țări

Stimulente


A

Îngrădire

acces la

justiție

Îngrădire

acces la

justiție

B C D E

Sancțiuni

ESP AUT

BGR

PHL PAK

HRV BHR

IND ECU GRE

RUS FRA

KHM NLD

POL HKG GBR

HUN GER CZE

ZAF IRL

LUX

EST

MLT

LUX NGA

ARE IRL

CZE HUN

POL

GBR ZAF

SVN SGP

SGP SVN

COL

ITA

BRA

ARG

USA AUS

BRA

ITA

AUS

USA

IRN ROM

ROM

EST IRL

universitatea din craiova facultatea de drept · 6.2 dimensiunile culturale ale lui geert hofstede....

Documents