UNIVERSITATEA SPIRU HARET

GEORGE CĂTUNĂ

HANDBAL

EDITURA FUNDAŢIEI ROMÂNIA DE MÂINE

1

CUPRINS

Capitolul 1. Noţiuni generale despre metodica învăţării Capitolul 2. Metodica învăţării jocului de handbal Capitolul 3. Jocuri de mişcare utilizate în învăţarea jocului de handbal Capitolul 4. Handbalul în lecţia de educaţie fizică Capitolul 5. Noţiuni de regulament necesare desfăşurării lecţiilor în şcoală Bibliografie

2

Capitolul 1 NOŢIUNI GENERALE DESPRE METODICA ÎNVĂŢĂRII

1.1. Metodele utilizate şi clasificarea lor în procesul de predare a jocului de handbal Metodele utilizate în procesul de predare a jocului de handbal în lecţia de educaţie fizică pot fi utilizate următoarele:

- explicaţia; - demonstraţia; - exersarea; - observaţia; - metoda jocurilor (de mişcare, pregătitoare); - utilizarea kinogramelor, fotografiilor, filmelor etc.

Explicaţia caracteristicilor de execuţie: - poziţia iniţială; - lucrul părţilor şi segmentelor corporale; - poziţia finală; - greşeli de execuţie; - utilizare tactică.

Demonstraţia este executată de către profesor/antrenor sau un elev/sportiv care cunoaşte elementul sau procedeul motric de executat. Exersarea se face individual, cu partener sau în grup. Se exersează elementele şi mişcările simple şi apoi se trece la exersarea structurilor tehnice; Execuţiile pot fi în relaţie de adversitate în superioritate numerică, în egalitate numerică sau în inferioritate numerică cu adversar pasiv, semiactiv sau activ, cu exerciţii sub formă de concurs sau jocuri pregătitoare, joc şcoală sau joc cu temă.

În procesul învăţării tehnicii acestui joc se disting, în prima fază, două metode - � � � � � � � � � � � � – pentru învăţarea conţinutului în totalitate, recomandabilă în cazul mişcărilor cu un

grad redus de complexitate - � � � � � � � � � � � � � – pentru însuşirea detaliată, pe secvenţe, aprofundată a conţinutului unor elemente

sau procedee mai complexe. În metodica învăţării şi perfecţionării tehnicii şi tacticii jocului de handbal în lecţia de educaţie fizică sau

antrenament, se recomandă următoarea succesiune de exerciţii: 1. exerciţii pentru învăţarea procedeelor tehnice; 2. exerciţii cu structuri de procedee tehnice; 3. folosirea concursului pentru fiecare procedeu tehnic în vederea perfecţionării execuţiei tehnice 4. exerciţii complexe pe ½ teren şi 1/1 teren cu colaborarea partenerilor 5. exerciţii simple cu adversar (pasiv, semiactiv, activ); 6. exerciţii complexe cu adversar; 7. exerciţii sub formă de jocuri dinamice; 8. încadrarea exerciţiilor tehnice în acţiuni tehnico-tactice individuale şi colective (2-3 jucători); 9. încadrarea acţiunilor tehnico-tactice în sistem (atac şi apărare) 10. joc cu temă pe teren redus şi pe tot terenul; 11. joc şcoală; 12. exerciţii specifice pe posturi; 13. joc între grupe, clase.

Prezentarea acestor metode şi tehnici nu epuizează nici pe departe, multitudinea demersurilor pe care le are la dispoziţie profesorul pentru realizarea obiectivelor educaţionale prin predarea/învăţarea handbalului

1.2. Semnele convenţionale folosite în metodica învăţării handbalului

Apărător

Drumul mingii

Atacant

Dribling

3

Atacant

Drumul jucătorilor

Portar

Aruncare la poartă

Mingii

Schimbare de direcţie spre stânga

Jaloane

Schimbare de direcţie spre dreapta

Pasă în pătrundere succesivă

Schimbare dublă de direcţie

Capitolul 2

METODICA ÎNVĂŢĂRII JOCULUI DE HANDBAL În cele ce urmează, sunt descrise la modul orientativ exerciţii, jocuri etc. de însuşire şi aprofundare a

principalelor elemente şi procedee tehnice precum şi a principalelor acţiuni tactice. Reprezentarea grafică a fost executată, în scopul înţelegerii corecte şi în detaliu a mijloacelor şi aplicarea lor într-un mod cât mai atractiv, variat şi eficient direct în procesul de predare/antrenare. 2.1. Poziţia fundamentală de atac, de apărare şi deplasarea în teren

- explicarea şi demonstrarea poziţiilor fundamentale, a formelor de

deplasare în teren - de pe loc la semnal luarea poziţiei optime (pe rând – de atac şi de apărare) - din alergare, la fluier, oprire în poziţie fundamentală (de atac sau apărare) - din poziţie fundamentală se execută paşi adăugaţi înainte, înapoi, oblic înainte, oblic înapoi şi lateral la indicaţiile profesorului pe perechi, menţinând o poziţie fundamentală joasă, încearcă să atingă unul genunchii celuilalt (leapşa cu atingerea genunchilor) - deplasare pe semicercul de 6 m în poziţie fundamentală, ieşire la nivelul celor 2 interi, retragere pe semicerc, sprint pe diagonală, alergare cu spatele pe marginea terenului. - explicarea şi demonstrarea poziţiilor fundamentale de atac şi apărare - imitarea poziţiilor fundamentale şi corectarea lor; - din alergare pe tot terenul, la un semnal sonor - luarea poziţiei fundamentale de apărare, la două semnale sonore – luarea poziţiei fundamentală de atac; - deplasare în direcţia arătată de profesor (înainte - înapoi şi lateral stânga - dreapta) în fiecare dintre poziţiile fundamentale;

4

- jucătorii aşezaţi în cerc sau în pătrat, pasează mingea între ei, în timp ce apărătorul se deplasează după minge; - jocuri pentru poziţia fundamentală în apărare:

• "lupta cocoşilor cu atingerea genunchilor", "deplasează-te rapid" sau "deplasare în triunghi", "pătrunde în spaţiul adversarului", "apără semicercul", etc.

2.2. Prinderea, ţinerea şi pasarea mingii

- explicarea şi demonstrarea ţinerii, prinderii şi pasării mingii

- trecerea mingii în jurul capului, soldurilor, genunchilor - trecerea mingii dintr-o mână în alta, rotarea, răsucirea braţului care ţine mingea - pase cu două mâini din dreptul pieptului, de deasupra capului - pase zvârlite de deasupra umărului

- suveică simplă cu trecerea la coada şirului propriu şi apoi la coada şirului opus - pase zvârlite cu trecere la coada şirului la care s-a pasat - pase zvârlite lateral pe lângă umăr şi lateral deasupra umărului, cu trecere la coada propriului şir - acelaşi exerciţiu cu trecere la coada şirului unde s-a pasat

2.3. Pasele de pe loc şi din deplasare - explicarea şi demonstrarea paselor din alergare - - suveică simplă cu trecerea la coada şirului opus - - pase în doi din deplasare, pe centrul terenului - repetarea paselor lansate, împinse şi zvârlite prin

pase (directe sau cu pămîntul) în doi de pe loc din joc de picioare;

- pase în doi în jurul terenului - formaţie de suveică cu un jucător în lateral.

5

Se execută pase din alergare cu deplasare la coada şirului opus. - acelaşi exerciţiu, cu doi jucători în lateral - pase în doi (zvârlite şi din pronaţie) din alergare cu viteză maximă, cu mărirea şi micşorarea distanţei dintre pasatori; - pase în doi din alergare cu prindere şi pasare din săritură; - pase în doi din alergare cu întoarceri 180°; - suveică simplă, suveică dublă, şi suveică pe semicercul de 9m cu încrucişare;

- "cercurile mişcătoare" - 2 cercuri concentrice ce se deplasează în direcţii diferite - jucătorii din centru au mingea şi pasează cu cei din exterior - direcţia de alergare se schimbă după aproximativ 2 min. - "triunghiul alergător" - 9 jucători se aşează în triunghi - câte 3 la fiecare colţ cu faţa spre interior - jucătorul cu mingea (ce se află primul într-o grupă de 3 jucători) pasează către primul jucător din stânga şi se deplasează în spatele şirului acestuia. Jocul se poate îngreuia prin pasare spre dreapta sau prin introducerea a două mingii. - "pătratul alergător" - variantă a exerciţiului precedent 2.4. Driblingul simplu şi multiplu - explicarea şi demonstrarea driblingului simplu şi multiplu - dribling simplu pe loc, din mers, din alergare - pase în doi din alergare, precedate de dribling simplu - dribling multiplu pe loc, cu împingerea mingii la diferite înălţimi - deplasare liberă în teren folosind driblingul multiplu - dribling cu ocolire de obstacole alternativ stânga-dreapta - dribling cu încercuirea obstacolului - dribling printre jaloane, cu conducerea mingii şi cu mâna neîndemânatică. - „leapşa în dribling”

- pase în doi din alergare, precedate de dribling simplu - deplasare liberă în teren folosind driblingul multiplu - dribling printre jaloane - jucătorii dispuşi în formă de suveică, deplasare în dribling, pasă şi trecere la coada şirului opus

2.5. Scoaterea mingii din dribling - explicarea şi demonstrarea scoaterii mingii din dribling - dribling multiplu în ritm uniform, cu braţul îndemânatic, apărătorul

încearcă să scoată mingea - acelaşi exerciţiu dar driblingul se execută cu braţul neîndemânatic - scoaterea mingii unui jucător care se deplasează în alergare uşoară - scoaterea mingii unui jucător are se deplasează cu schimbare de direcţie - scoaterea mingii unui jucător care execută dribling într-o suprafaţă de

teren limitată - într-un spaţiu limitat, fiecare jucător cu minge. Cu o mână driblează, iar

cu cealaltă încearcă să scoată mingea de la adversar. - un distribuitor aruncă mingea în teren iar jucătorul care prinde

mingea se deplasează în dribling spre poartă, iar apărătorul încearcă să scoată mingea.

2.6. Învăţarea aşezării în sistemul de apărare 6:0

6

- explicarea aşezării jucătorilor în sistemul de apărare 6:0 şi rolul fiecărui jucător

- deplasări laterale în poziţie fundamentală pe tot semicercul de 6m în funcţie de semnele profesorului - deplasări laterale în funcţie de circulaţia mingii - deplasare în poziţie de apărare cu ieşire la atacantul care ameninţă poarta, apoi retragere pe semicerc în direcţia în care circulă mingea 2.7. Pasarea mingii în pătrundere succesivă - în formă de pătrat, se execută pase zvârlite din om în om cu trecere la coada şirului unde a pasat - plasaţi pe posturile de extremă şi inter, se execută pase în pătrundere - jucătorii sunt dispuşi pe cele 6 posturi, pase în pătrundere, cu transmiterea mingii din săritură de la o extrema la cealaltă peste semicerc. După 4 -5 execuţii se schimbă direcţia de pasare. - 6 jucători în atac şi 6 în apărare. Pase în pătrundere succesivă cu atacarea culoarelor până la extremă. - acelaşi exerciţiu cu încercarea de angajare a pivotului. 2.8. Învăţarea aruncării la poartă din săritură - explicarea şi demonstrarea aruncării la poartă din săritură şi

apoi se execută - pe un şir, pasă la un distribuitor, reprimire şi aruncare la

poartă (execuţie globală) - sărituri pe un picior (gen şotron)

- aceleaşi sărituri peste mici obstacole - imitarea aruncării din săritură din mers, din alergare uşoară - aruncări din săritură cu bătaie pe o bancă de gimnastică

- pase în doi din săritură - pase în doi din săritură din alergare - aruncare la poartă din săritură cu pasă primită de la un

distribuitor - pase în doi din săritură - pase în doi din săritură din alergare - aruncare la poartă din săritură cu pasă primită de la un

distribuitor - aruncare la poartă din săritură precedate de dribling - aruncare din săritură peste un adversar activ - aruncare la poartă din săritură precedate de dribling - aruncare din săritură peste un adversar pasiv

2.9. Blocarea mingii - explicarea şi demonstrarea blocării aruncărilor la poartă - un atacant şi un apărător. Atacantul simulează aruncarea, iar apărătorul încearcă să atingă mingea cu ambele braţe. - idem, dar atacantul aruncă mingea în braţele apărătorului la o distanţă de 3-4 m. - idem, dar atacantul aruncă mai puternic, fără a indica viitoarea traiectorie a mingii - jucătorii aşezaţi la 12 m şi un apărător la 6 m. Atacanţii aruncă la poartă din săritură, iar apărătorul încearcă să blocheze mingea - acelaşi exerciţiu cu doi apărători, iar atacanţii aruncă printre apărători. - atacanţii plasaţi pe cei 2 interi, fiecare cu minge, în apărare 3 apărători în zona centrală. Atacanţii aruncă pe rând la poartă de la distanţă, iar apărătorii vor bloca aruncările prin deplasare spre stânga sau spre dreapta.

2.10. Schimbările de direcţie

7

- schimbare simplă de direcţie executată de pe loc (drept-stâng si apoi stâng -drept); - din alergare uşoară executarea unei schimbări simple de direcţie spre stânga (la jalon); - din alergare uşoară executarea unei schimbări simple de direcţie spre dreapta; - idem spre stânga; - se reiau exerciţiile precedente, executate acum cu mingea; - schimbare dublă de direcţie executată de pe loc (drept-stâng-drept şi apoi stâng-drept-stâng); - schimbare dublă de direcţie executată din alergare uşoară în faţa unui apărător semiactiv; - idem cu finalizare din săritură.

2.11. Atacarea adversarului cu mingea şi retragerea pe semicerc -explicarea şi demonstrarea atacării adversarului cu mingea şi retragerea pe semicerc - un apărător pe 6m şi un atacant la 10 m. Atacantul pătrunde spre poartă şi simulează aruncarea la poartă, apărătorul iese la acesta şi îl atacă cu un braţ pe braţul de aruncare şi cu celălalt pe şold. - acelaşi exerciţiu dar după atacarea adversarului se retrage în poziţie fundamentală în diagonală-înapoi pe semicercul de 6 m - doi atacanţi cu faţa spre poartă pasează în pătrundere succesivă. Între cei doi, pe semicerc se află un apărător care încearcă să aibă contact corporal cu atacanţii în momentul în care au mingea. - acelaşi exerciţiu dar cu 2 atacanţi şi 2 apărători. Când un apărător iese la un atacant celălalt apărător dublează la coechipierul său.

- 6 jucători în apărare şi 6 în atac. Cei din atac atacă poarta în pătrundere succesivă, iar cei din apărare ies la jucătorii cu mingea şi apoi se retrag oblic pe semicercul de 6m. 2.12. Prinderea mingii venită din urmă - explicarea şi demonstrarea prinderii mingii venită din urmă - în şir, de pe loc pasarea mingii din spatele şirului către înainte - acelaşi exerciţiu din mers, apoi din alergare - câte doi, unu în spatele celuilalt, distanţă 3-4 m. Cel din spate pasează celui din faţă o data pe partea stângă, o data pe pertea dreaptă. - în scară, pase din om în om din alergare, mingea plecând de la cel din urmă şi terminând la cel din faţă - pase în cocor, - pase în „V”, - în şir, pas la un distribuitor, alergare, prinderea mingii venită din urmă şi aruncare la poartă din săritură

2.13. Aruncarea la poartă din alergare

- explicarea şi demonstrarea aruncării la

poartă din alergare - simularea aruncării de pe loc, din mers,

din alergare uşoară - în suveică simplă, pasarea mingii din

alergare de pe piciorul drept, fără să se modifice ritmul alergării - în suveică dublă, pase în doi din alergare - pase în doi din alergare cu aruncare la poartă din alergare - în suveică simplă, pasarea mingii din alergare de pe piciorul drept, fără să se modifice ritmul alergării - în şir de pe postul de inter, dribling multiplu până la semicercul de 9 m şi apoi aruncare la poartă din

alergare - acelaşi exerciţiu dar cu pas la un distribuitor

1.14. Replierea

8

- explicarea şi demonstrarea replierii

- alergare pe lungimea terenului, la semnal întoarcere şi alergare cu spatele - un atacant şi un apărător. Atacantul execută contraatac în dribling, apărătorul încearcă să-i scoată mingea - un şir de atacanţi aşezaţi pe inter şi un şir de apărători laterali. Atacantul pasează portarului din săritură şi

apoi se repliază în cea mai mare viteză încercând să întrerupă contraatacul lansat de portar.

- Două şiruri de atacanţi la 9 m care efectuează pase în pătrundere urmate de aruncare la poartă. Apărătorii laterali după aruncare pleacă pe contraatac cu două vârfuri. Atacanţii după aruncarea la poartă se repliază în cea mai mare viteză, încercând să întrerupă contraatacul. - jucătorii aşezaţi în şir în două colţuri opuse ale terenului, o singură minge. Primul jucător aleargă pe marginea terenului, primeşte mingea de la portar, execută dribling, pasează portarului din partea opusă, se întoarce şi devine apărător la jucătorul din şirul opus care pleacă pe contraatac (contraatac cu repliere). - aşezarea jucătorilor în atac şi apărare. În atac pasarea mingii din om în om, la semnal pasarea mingii la portarul advers şi jucătorii se retrag în funcţie de contraatacul lansat de portar.

2.15. Marcajul şi demarcajul - explicarea si demonstrarea demarcajului şi marcajului - reprize de marcaj imaginar executate pe o suprafaţă restrânsă (într-un cerc cu raza de aprox. 3m.) - pe jumătate de teren, apoi pe tot terenul, pe perechi, atacant - apărător, pentru atacanţi se dă ca temă demarcajul, iar pentru apărători, marcajul activ al adversarului direct. - joc � � � � � � � � � � � � � � � � � pe jumătate de teren, apoi pe tot terenul - Joc � � � � � � � � " pentru marcajul la intercepţie. - joc fără dribling � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � - joc de handbal la o singură poartă cu efectuarea de marcaj strâns pe jumătate de teren. - joc de handbal la o singură poartă cu efectuarea de marcaj cu � � � � � � � � � � � � unei zone marcate cu creta.

2.16. Încrucişarea simplă şi dublă -explicarea şi demonstrarea încrucişării simple şi duble - din mers încrucişare între doi jucători - din alergare pase cu încrucişări pe tot terenul - suveică simplă cu încrucişare între cei interul stânga şi interul dreapta - încrucişare între centru şi inter - acelaşi lucru cu finalizare - încrucişare dublă între centru şi cei 2 interi (două încrucişări simple) - contraatac direct cu două vârfuri încheiat cu o încrucişare

9

2.17. Preluarea, predarea şi schimbul de oameni

- explicarea şi demonstrarea preluării, predării şi schimbului de oameni - suveică simplă cu dribling între interi. Cei 2 apărători preiau atacantul celuilalt apărător. - Suveică simplă între trei atacanţi, iar în apărare 3 apărători care exersează preluarea, predarea şi schimbul

de oameni. - Joc la o poartă. Atacanţii trebuie să facă încrucişări simple sau duble iar apărătorii să facă preluarea,

predarea şi schimbul de oameni

2.18. Blocajul şi plecarea din blocaj - explicarea blocajului şi plecării din blocaj

- jucătorii dispuşi pe centru şi inter stânga. Centrul porneşte în dribling spre interul stânga marcat om la om, execută blocaj, interul după o fentă de plecare în stânga, încrucişează cu centrul şi aruncă la poartă.

- acelaşi exerciţiu dar interul pasează centrului care execută plecare din blocaj - jucătorii plasaţi astfel: interul stânga marcat om la om, centrul cu mingea, interul dreapta distribuitor. Centrul

pasează interului dreapta, pleacă la blocaj la interul stânga, interul dreapta pătrunde spre poartă şi pasează interului stânga care aruncă la poartă.

- acelaşi exerciţiu, dar interul dreapta pasează centrului care după blocaj execută plecare din blocaj. - Jucătorii dispuşi pe inter stânga,

extremă stânga, pivot şi un apărător în faţa interului. Interul pasează extremei şi execută o fentă de plecare spre aceasta, pivotul face blocaj la apărător, interul primeşte mingea de la extremă şi aruncă la poartă din săritură sau driblează şi angajează pivotul care a plecat din blocaj.

2.19. Sistemul de apărare 5:1 zonă

- explicarea şi demonstrarea aşezării jucătorilor în sistemul de apărare 5:1 şi rolul fiecărui jucător - deplasări laterale în poziţie fundamentală în sistemul 5:1 în funcţie de semnele profesorului

- deplasări laterale în funcţie de circulaţia mingii - deplasare în poziţie de apărare cu ieşire la

atacantul care ameninţă poarta, apoi retragere pe semicerc în direcţia în care circulă mingea - joc la o poartă 2.20. Aşezarea în atac şi circulaţia mingi în sistem cu un pivot

- explicarea şi demonstrarea aşezării în atac cu un pivot - explicarea rolului şi sarcinilor jucătorilor şi în special a pivotului - aşezarea jucătorilor pe teren pentru atac

- explicarea aşezării şi mişcării în teren pe posturi a întregii echipe, precum şi a "paselor 1 -7"; - circulaţia în opt - circulaţie pe patru posturi, în suveică dublă; - pasarea mingii în pătrundere succesivă

10

- circulaţia extremelor şi colaborarea cu interi de pe partea opusă 2.21. Pasele speciale - Explicarea şi demonstrarea fiecărui tip de pasă specială a rolului lor precum şi a momentelor şi poziţiilor prielnice în timpul jocului; - executarea paselor speciale şi corectarea lor; - concurs de pase în doi - cine execută mai multe pase în 30 de secunde - suveică pe semicercul de 9m cu încrucişare, cu pasare prin pronaţie, oferită, pe la spate, pe la spate din săritură, voleibolată, pe la ceafă etc.; - pasare printr-o pasă specială (denumită iniţial) la punct fix sau printre jaloane

2.22. Faza a II -a de atac (contraatacul susţinut)

- alergări cu schimbări de direcţie; - pase în doi din alergare şi finalizare cu aruncare la poartă din săritură - pase în doi din alergare, încrucişare simplă, retransmiterea mingii jucătorului infiltrat la semicerc şi finalizare cu aruncare la poartă din săritură sau plonjon - jucătorii sunt împărţiţi pe 4 şiruri la nivelul extremelor, mingea pleacă de la un portar. Pase în doi din alergare cu pasă către portarul advers şi trecere la coada şirului din faţă. - pase în trei din deplasare cu aruncare la poartă - pase în trei din deplasare (fără şi cu schimb de locuri) terminate cu angajarea pivotului ce se infiltrează în spatele a 2-3 apărătorilor activi sau semiactivi; - jucătorii sunt dispuşi pe două şiruri la nivelul extremelor, contraatac cu două vârfuri urmate de încrucişare simplă şi finalizare cu aruncare din alergare

- jucătorii sunt aşezaţi în linie câte trei, extrema încrucişează cu centrul, reprimeşte şi lansează extrema de pe partea opusă care finalizează

- acelaşi exerciţiu cu menţiunea ca la poartă aruncă centrul după încrucişare - jucătorii sunt aşezaţi pe două şiruri, unul la semicercul de 6 m, celălalt la mijlocul terenului. Pasă la portar, reprimire în alergare, dribling pe marginea terenului până în apropierea unui apărător (pentru a-l atrage spre minge), pasă în partea opusă şi aruncare la poartă

2.23. Faza a II -a de apărare - dribling multiplu pe lungimea terenului cu apărător activ şi finalizare din săritură; - pase în doi pe lungimea terenului împotriva apărătorului ce se repliază; - suveică dublă cu apărători activi (suveică cu repliere) - pe perechi, atac şi apărare, atacantul caută să scape de apărător a cărui sarcină este să nu-l lase să ajungă la un punct dinainte fixat - joc 6x6 pe jumătate de teren - "cine ţine mai mult mingea"

2.24. Aruncarea la poartă cu pas încrucişat

11

(înainte sau înapoi)

- explicarea şi demonstrarea aruncării cu pas încrucişat - alergare cu efectuarea unui pas încrucişat la semnal sonor sau la repere dinainte stabilite; - idem cu imitarea aruncării mingii (fără şi cu minge) - pase în doi, zvârlită de deasupra umărului din joc de picioare, cu pas încrucişat - jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, pasează cu un intermediar şi aruncă la poartă cu pas încrucişat - jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, efectuează dribling multiplu (în cea mai mare viteză) şi aruncă la poartă cu pas încrucişat la punct fix, - acelaşi exerciţiu, cu introducerea unui apărător (semiactiv apoi activ) şi a unui portar 2.25. Aruncarea la poartă de pe extreme - explicarea şi executarea (de pe postul de extremă dreaptă) a aruncării la poartă din plonjon sărit - explicarea şi executarea aruncării la poartă din plonjon sărit de pe extremă stângă - explicarea şi executarea aruncării la poartă din săritură cu ducerea braţului lateral; - explicarea şi executarea aruncării la poartă din săritură cu aterizare pe piciorul de partea braţului de aruncare; - explicarea şi executarea aruncării la poartă din săritură cu bătaie pe piciorul de partea braţului de aruncare;

2.26. Jocul portarului

- aruncarea mingii în pământ – deplasare (lateral-înainte) şi prinderea ei cu şi fără săritură - din poziţie fundamentală respingerea mingii aruncată lateral, sus jos, stânga/dreapta - din poziţie fundamentală respingerea mingii cu latul piciorului

- respingerea mingii venită din aruncare cu o mână sau cu două mâini - pasarea mingii la diferite puncte fixe aflate pe teren - portarul stă pe linia porţii, iar atacanţii aruncă pe rând la poartă la intervale scurte de timp (în torent), apoi se

schimbă portarul - jucătorii împărţiţi în 2 echipe într-un spaţiu delimitat. Echipa A are mingea care trebuie să o paseze numai cu mâna. Echipa B încearcă să oprească mingea prin procedee specifice portarului: prindere, respingere.

2.27. Învăluirea interioară şi exterioară

- explicarea şi efectuarea învăluirii interioare cu viteză mică - efectuarea învăluirii interioare cu viteză mărită şi apărători (semiactivi apoi activi) - explicarea şi efectuarea învăluirii exterioare cu viteză mică - efectuarea învăluirii exterioare cu viteză mărită şi apărători (semiactivi apoi activi)

2.28. Fentele de pasare şi aruncare

- suveică pe lungul terenului, cu doi coechipieri aflaţi în mijloc spate în spate. Primii pasează simultan celor doi de la mijloc, aleargă, primesc mingea, execută schimbare de direcţie spre stânga, pleacă spre dreapta şi pe primul pas pasează din săritură la primul jucător din şirul opus - deplasare în teren (pe lungime), cu mingea în mână, pe trei şiruri - se execută fente de aruncare urmate de dribling

- jucătorii aşezaţi în şir câte unul. Pe mijlocul terenului sunt plasaţi 2-4 apărători, iar lateral doi distribuitori. Se execută pasă din deplasare, schimbare de direcţie, pasă din săritură, fentă de pasă urmată de dribling şi pasă la portar

12

- două şiruri pe posturile de inter dreapta şi centru, şi un pasator pe postul de extremă. Interul execută o fentă de pasă spre stânga urmată de pasă către extremă; centrul pleacă spre stânga, schimbă direcţia de deplasare, primeşte mingea de la extremă şi urmează aruncare la poartă precedată de fentă de aruncare - un apărător la 9 m şi două şiruri plasate pe posturile de inter dreapta şi extremă dreaptă. Extrema porneşte în driblig, pasează spre inter care execută o fentă de aruncare urmată de dribling spre apărătorul lateral şi pasează extremei plecată din blocaj 2.29. Plonjonul - plonjon cu cădere înainte, plonjon cu cădere laterală, plonjon sărit (inclusiv de pe extremă dreaptă şi stângă) - explicarea şi demonstrarea fiecărui tip de plonjon - din stând pe genunchi, căderi repetate spre înainte cu amortizare (pe iarbă naturală, iarbă sintetică sau saltea) - acelaşi exerciţiu ca şi cel precedent, imitând aruncarea - din stând, căderi repetate spre înainte cu amortizare (pe o suprafaţă moale) - acelaşi exerciţiu ca şi cel precedent, urmat de aruncări la poartă la punct fix - rostogoliri spre înainte şi laterale

- executarea de aruncări la poartă prin procedeele -plonjon cu cădere în faţă, plonjon cu cădere laterală, plonjon sărit (inclusiv de pe extremă dreaptă şi stângă)

2.30. Paşii pivotului

- explicarea şi demonstrarea pasului nr.1 - executarea pasului nr.1.

- explicarea şi demonstrarea pasului nr.3 - executarea pasului nr.3.

- explicarea şi demonstrarea pasului nr.2 - executarea pasului nr.2.

- explicarea şi demonstrarea pasului nr.4 - executarea pasului nr.4

2.31. Aruncarea la poartă cu evitare - explicarea şi demonstrarea aruncării la poartă cu evitare - alergare cu efectuarea unei mişcări de evitare la semnal sonor sau la repere dinainte stabilite - idem cu imitarea aruncării mingiei (fără şi cu minge); - pe perechi, atacant - apărător, exersarea paşilor şi a lucrului de braţe şi trunchi cu mingea în mână - pase în doi din joc de picioare, prin evitarea unor adversari pasivi sau semiactivi ce se află în faţa acestora; - jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, pasează cu un intermediar şi aruncă la poartă cu evitare - jucătorii plasaţi la centrul terenului, în linie câte unul, efectuează dribling multiplu (în cea mai mare viteză) şi aruncă la poartă cu evitare la punct fix - acelaşi exerciţiu, cu introducerea a doi apărători (semiactivi apoi activi) şi a unui portar

13

2.32. Blocajul - în şir câte unul pe posturile de inter stânga şi centru iar în faţa interului se află un apărător pasiv. Centrul pasează interului după ce în prealabil a pătruns spre acesta în driblig şi se aşează în blocaj. După încrucişare şi efectuarea blocajului, interul finalizează cu aruncare la poartă din săritură. - trei şiruri pe posturile de interi şi centru, iar în faţa interului stânga se găseşte un apărător pasiv. Centrul pasează spre dreapta şi pleacă spre stânga la blocaj, interul dreapta pasează interului stânga şi acesta aruncă la poartă - trei şiruri pe posturile de interi şi centru, în faţa interului stânga se găseşte un apărător pasiv iar lângă semicerc un pivot. Centrul execută dribling spre interul dreapta, cu care încrucişează, moment în care interul stânga execută o fentă de pornire spre stânga, pivotul iese la blocaj, interul dreapta pasează interului stânga care fiind nesupraveghiat aruncă la poartă - patru şiruri pe posturile de extremă şi interi, iar în faţa interilor se află doi apărători. Extrema pătrunde paralel cu semicercul, pasează interului de parte opusă, şi blochează apărătorul din dreptul acestuia pentru a nu-l putea împiedica la finalizare

2.33. Paravanul din mişcare şi la momente fixe - explicarea utilităţi paravanului, a momentelor prielnice folosirii lui şi a diferenţei dintre cele două forme - trei şiruri pe posturile de interi şi centru , iar în apărare un apărător central. Centrul porneşte spre interul stâng, primeşte mingea de la interul drept, se întoarce cu spatele şi se plasează între interul stâng şi apărare (retrăgându-se), facilitându-i acestuia aruncarea - protejarea aruncătorului la aruncarea

liberă de la 9m 2.34. Aşezarea în teren la momente fixe - explicarea aşezării şi a noţiunilor de regulament la aruncarea de începere, aruncarea de la 7m, 9m, corner etc. - aruncări repetate de la 7m, cu încercarea recuperării mingii ricoşate din portar, bara porţii sau gard de protecţie - aruncări de la 9 m - joc concurs - cine înscrie mai multe goluri din 5 aruncări de la 9 m

2.35. Contraatacul direct şi cu intermediar - explicarea şi demonstrarea contraatacului - jucătorii aşezaţi în şir în două colţuri opuse ale terenului, fiecare cu minge. Primii din fiecare şir pornesc în dribling pe marginea terenului, iar în dreptul liniei de 9 m pasează portarului, reprimeşte mingea şi trece la coada şirului

- jucătorii aşezaţi în şir în două colţuri opuse ale terenului, o singură minge. Primul jucător aleargă pe marginea terenului, primeşte mingea de la portar, execută dribling, pasează portarului şi trece la coada

14

şirului. Când portarul primeşte mingea, primul jucător din celălalt şir execută acelaşi lucru. - jucătorii plasaţi pe cele 2 extreme, mingiile la portar. Jucătorul aleargă în viteză pe marginea terenului, în

apropierea liniei de centru primesc mingea, execută dribling şi aruncă la poartă, apoi se aşează în colţul opus. - acelaşi exerciţiu dar portarul pasează în cealaltă jumătate de teren. - jucătorii aşezaţi pe 2 şiruri în colţurile terenului. Şirul care are minge pasează portarului, reprimesc mingea la centrul terenului şi pasează celuilalt vârf de contraatac care se află la 9m şi aruncă la poartă - un intermediar şi un vârf de contraatac. Portarul pasează intermediarului care se demarcă în propria jumătate de teren şi acesta pasează vârfului la 9 m care aruncă la poartă.

Capitolul 3

JOCURI DE MIŞCARE UTILIZATE ÎN ÎNVĂŢAREA JOCULUI DE HANDBAL

3..1. JOCURI PENTRU ŢINEREA MINGII: Automobilele, Transportă mingea, Culesul şi semănatul cartofilor, Smulge mingea,

3..2. JOCURI PENTRU PRINDEREA MINGII Jocuri individuale, Culorile,

3..3. JOCURI PENTRU PASAREA MINGII Mingea prin portiţă, Mingea în cerc, Cercurile mişcătoare, Cursa celor două mingi, Schimbă locul în cerc, Pasează şi fugi, Mingea la căpitan (cu variante), Concurs de pase, Triunghiul alergător, Careul mişcător, Mingea printre jaloane, Şoarecele şi pisica sau Doi contra unu, Concurs de pase în trei sau în patru, Suveică simplă cu schimb de locuri în dribling, Suveică dublă, ,Pase cu schimb de locuri, Suveică între trei jucători, Ştafetă combinată cu dribling, pasă, Cursa în perechi, Campionii, Cercul campionilor, Mingea în stea, Mingea în zig-zag, În patru colţuri, De-a prinselea cu mingea de handbal, Prinde-l pe cel cu mingea, Leapşa - mingea salvează...

3..4. JOCURI PENTRU DRIBLING Cine execută de mai multe ori dribling, Păsările călătoare, Schimbă mingea, Cursa pe numere cu dribling, ,Ceasornicul, Suveică simplă cu dribling, Culesul cartofilor din dribling, Concurs de dribling pe loc, Cursa cu dribling, Cursa printre jaloane, Dribling într-un spaţiu limitat, Ocoleşte în dribling, Schimbă locul, Fuga prin tunel, Care-i mai iute, Cine conduce mingea mai repede, Ocoleşte obstacolele, Depăşeşte-ţi colegii, Leapşa în doi cu dribling,

3..5. JOCURI PENTRU ARUNCAREA LA POARTĂ Cine aruncă mai departe, Apără şi atacă, Lupta cu mingea, Cine câştigă teren, Ocheşte între picioarele scaunului, Ocheşte sticla, Ocheşte mingea medicinală, Ochitorul dibaci, Ochitorii, Ocheşte cercul, Ocheşte ţinta, Ocheşte mingea, Ocheşte bara porţii de handbal, Lupta cu bulgări de zăpadă, Raţele şi vânătorii, Vânătorul şi potârnichile ,Cine doboară mai multe ţinte, Minge, stai!, Vânătorii şi iepurii, Vânătorul şi iepuraşul, Cloşca îşi apără puii, Între patru focuri, Mingea la turn, Fereşte-te de minge, Aruncă la ţintă, Apărătorul cetăţii, Ţinta vie, Doboară mingea, Cine marchează mai multe goluri, Concurs de aruncare la poartă, Partizanii (Bătălia, Între două focuri), Procedeul preferat....

3..6. JOCURI PENTRU POZIŢIA FUNDAMENTALĂ ÎN APĂRARE Lupta cocoşilor cu atingerea genunchilor, Deplasează-te rapid!, Deplasare în triunghi, Pătrunde în spaţiul adversarului, Apără semicercul,

3..7. JOCURI PENTRU AŞEZAREA ÎN TEREN Atacanţii şi apărătorii, Crabii şi creveţii, Atacanţii şi apărătorul, Ocupă postul!, Cine se orientează mai repede, Cursa literelor, Găseşte-ţi locul,

3..8. ÎNVĂŢAREA JOCULUI PRIN JOC Joc de handbal simplificat, Roşu -galben- albastru, Joc de iniţiere în handbal, Joc de handbal cu atingeri, Joc la 4 saltele, Cine ţine mingea mai mult, Huştiuluc, Jocul cu temă, Jocuri şcoală cu teme de pregătire fizică,

15

Handbal cu altă minge, Handbal din ghemuit, Handbal călare, Handbal cu deplasare prin sărituri, Jocuri şcoală cu teme din pregătirea tehnică, Jocuri cu temă pentru tactică, Joc 1:1, Joc 2 la 2

3..9. JOCURI PENTRU CONTACTUL CU ADVERSARUL Voinicii , Cocoşii, Lupta cocoşilor în ghemuit, Calcă adversarul pe picior!, Atinge genunchii adversarului, Prinde adversarul de mijloc, Palmă în palmă, , Lupta franceză, Scoate-l din cerc, Sumo-tori, Duel cu mingea, Evadarea, Eliberează-te din capcană.

3..10. JOCURI PENTRU MARCAJUL ADVERSARULUI Jocul cu umbra, Marcajul imaginar, Marcajul activ al adversarului.

Capitolul 4

HANDBALUL ÎN LECŢIA DE EDUCAŢIE FIZICĂ

Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial (V-VIII): - Dezvoltarea capacităţii motrice generale a elevilor, necesare desfăşurării activităţilor sportive. - Asimilarea procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice specifice practicării diferitelor sporturi de către elevi, în şcoală şi în afara acesteia. - Favorizarea întreţinerii şi îmbunătăţirii stării de sănătate conform particularităţilor de vârstă şi de sex ale elevilor. - Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale.

Conţinutul jocului de handbal pentru învăţământul gimnazial este următorul: Clasa a-V-a Clasa a-VI-a Clasa a-VII-a Clasa a-VIII-a

- Procedee tehnice folosite în atac: • alergare cu schimbarea direcţiei; • pasa în doi de pe loc, cu o mână de la umăr; • � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � • � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � • � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � • dribling simplu şi multiplu; • aruncarea la poartă din alergare cu pas adăugat. - Procedee tehnice folosite în apărare: • poziţia fundamentală şi deplasarea; • � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � �Acţiuni tactice folosite în

atac: • demarcajul; • aşezarea pe teren în cadrul sistemului de atac în semicerc; • repunerea mingii în joc de câtre portar. - Acţiuni tactice folosite în apărare:

- Procedee tehnice folosite în atac: pasa din alergare; prinderea mingii venite din urmă; dribling multiplu cu mâna stângă şi mâna dreaptă; aruncare la poartă din alergare cu pas încrucişat; � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � �

Procedee tehnice folosite în apărare: deplasările specifice în poziţie fundamentală; opriri, porniri, întoarceri; � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � Acţiuni tactice folosite în atac: demarcajul faţă de apărătorul care se repliază; depăşirea;

aşezarea în atac în sistemul fără jucător pivot. Acţiuni tactice folosite în apărare: marcajul adversarului fără minge; � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � aşezarea în sistemul de apărare 6:0. - Joc bilateral cu respectarea regulilor învăţate.

�Procedee tehnice

folosite în atac: • pasarea mingii lateral, oblic înainte şi înapoi; • pase laterale cu ameninţarea succesivă a porţii; • dribling alternativ, cu mâna stângă şi cu mâna dreaptă; • aruncarea la poartă din alergare; • � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Procedee tehnice folosite în apărare: • blocarea mingilor aruncate spre poartă; • � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Acţiuni tactice folosite în atac: • demarcajul; • � � � � � � � � � � � • depăşirea; • � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Acţiuni tactice folosite în apărare: • intercepţia; • � � � � � � � � � � � • � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � �• aşezarea în apărare în

�Procedee tehnice

folosite în atac: • pase laterale cu ameninţarea succesivă a porţii; • � � � � � � � � � � � � � � �� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � • pasa lungă de contraatac; • driblingul multiplu, cu variaţii de ritm şi schimbarea direcţiei; • aruncarea la poartă din săritură; • � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � - Procedee tehnice folosite în apărare: • scoaterea mingii din dribling; • deplasările specifice pe semicerc. - Acţiuni tactice folosite în atac: • pătrunderea; • � � � � � � � � � � � � � • aşezare în sistemul de atac cu un jucător pivot. - Acţiuni tactice folosite în apărare: • replierea; • atacarea jucătorului cu minge şi retragerea la semicerc;

16

• aşezarea pe teren în sistemul de apărare 6 : 0. - Joc de handbal bilateral cu respectarea regulilor învăţate.

învăţate.

sistemul 6:0. - Joc bilateral cu respectarea regulilor, semicerc, fault, dublu dribling, paşi.

• aşezare în sistemul de apărare 5 + 1. - Joc bilateral.

Obiectivele prioritare (cadru) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial (clasa a – IX -a):

1. Dezvoltarea capacităţii motrice generale şi a celei specifice ramurilor de sport. 2. Menţinerea stării de sănătate şi creşterea capacităţii de adaptare la condiţii variate. 3. Stimularea interesului pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice şi sportului. 4. Dezvoltarea spiritului de echipă şi a celui competitiv, în scopul integrării sociale a elevilor.

- Procedee tehnice în atac: prinderea mingii, lateral, oblic înainte şi înapoi, dribling simplu şi multiplu, aruncarea

la poartă de pe loc, aruncarea la poartă cu elan de pas adăugat*, aruncarea la poartă din săritură - procedee tehnice în apărare: poziţia fundamentală şi deplasările specifice, alergarea de viteză pentru

repliere, cu fata şi cu spatele, blocarea mingiilor aruncate de adversar - acţiuni tactice în atac: (demarcajul, pătrunderea, sistemul de atac cu un jucător pivot) - acţiuni tactice în apărare: (marcajul pe semicerc, marcajul adversarului în timpul replierii, sistemul de

apărare 6:0 - jocul portarului: blocarea şi respingerea mingii, repunerea mingii în joc - joc bilateral

Obiectivele prioritare (competenţe generale) ale procesului de predare a handbalului în ciclul gimnazial (clasa a – X - a -- XII-a): 1. Integrarea cunoştinţelor şi a tehnicilor specifice educaţiei fizice în acţiuni de optimizare a dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice individuale 2. Integrarea cunoştinţelor şi a deprinderilor specifice în organizarea şi practicarea competiţională/necompetiţională a unor ramuri de sport corespunzător disponibilităţilor fizice şi intereselor individuale. 3. Analiza şi evaluarea concursurilor sportive din perspectiva spectatorului

Structura programei diferă faţă de clasele anterioare, prezentând competenţele generale, competenţele specifice şi conţinuturile necesare realizării acestora. La acestea se adaugă valorile şi atitudinile care vor fi cultivate la elevi şi sugestiile metodologice care vor orienta activitatea profesorilor.

Noua structurare a programei derivă din concepţia potrivit căreia la nivelul acestei clase se integrează şi se valorifică, cu precădere în activităţi complexe, cunoştinţele, deprinderile şi calităţile motrice acumulate pe parcursul anilor anteriori de şcolarizare. Totodată se asigură premisele manifestării creative a profesorilor privind organizarea predării şi abordării conţinuturilor, corespunzător nivelurilor de instruire şi opţiunilor elevilor, asigurându-se în acest mod inclusiv realizarea unor trasee individuale de pregătire.

Capitolul V NOŢIUNI DE REGULAMENT NECESARE DESFĂŞURĂRII

LECŢIILOR ÎN ŞCOALĂ

Regulamentul jocului de handbal cuprinde puţine reguli. Ele sunt simple şi uşor de înţeles şi aplicat chiar după primele lecţii de iniţiere. Esenţial este ca aceste reguli să fie respectate pentru a preveni eventualele accidente cauzate de contactul corporal, de viteza de execuţie, îndemânare, simţul chinestezic etc. Scopul jocului este de a înscrie mai mult decât adversarul.

Terenul are lungimea de 38-44 m şi lăţimea de 18-22 m, pe el fiind trasate următoarele linii: liniile

laterale, liniile de poartă, care, împreună, delimitează suprafaţa terenului, linia de centru, perpendiculară pe liniile laterale, care împarte terenul în două jumătăţi egale; un semicerc cu raza de 6 m, trasat cu linie continuă şi câte un semicerc cu raza de 9 m, trasat cu linie întreruptă, în faţa fiecărei porţi; câte o linie cu lungimea de 1m trasată la distanţă de 7m faţă de centrul liniei de poartă. În centrul liniilor de fund sunt amplasate şi bine fixate două porţi cu dimensiunile de 3 m lungime şi 2 m înălţime, prevăzute cu plase.

17

Principalele reguli ale jocului: Se joacă între două echipe formate din 7 jucători fiecare (l portar şi 6 jucători de câmp); Începerea şi reînceperea jocului se realizează din faze statice; Se pasează şi se aruncă la poartă cu mâna; Se joacă două reprize a 30 minute (de joc efectiv), cu o pauză de 10 minute între ele; Punctele se înscriu din aruncare la poartă, fie din acţiune, fie din aruncare liberă (de la 7 m). Se consideră că s-a marcat gol atunci când mingea depăşeşte cu toată circumferinţa ei linia de poartă a

adversarului, în interiorul porţii şi dacă jucătorul care a aruncat-o sau coechipierii săi nu au comis nici o abatere de la regulament

Golul marcat în propria poartă se consideră gol marcat pentru adversar. Dacă un apărător comite o abatere faţă de regulament şi totuşi mingea intră în poartă, se acordă gol.

Dacă arbitrul sau cronometrorul fluieră înainte ca mingea să fi depăşit linia de poartă în interiorul porţii, nu se poate acorda gol. Atunci când intrarea unei mingi în poartă este împiedicată de o persoană care nu ia parte la joc (tehnician, spectator etc.), se acordă gol, dacă arbitrul consideră că fără această intervenţie ea ar fi intrat în poartă, chiar dacă mingea nu depăşeşte linia de poartă în interiorul porţii.

Se acordă, de asemenea, gol, dacă portarul duce mingea peste linia de poartă (cu ocazia degajării sau a elanului de aruncare) sau dacă o lasă să cadă în spatele liniei de poartă (în interiorul porţii). Acest lucru nu este valabil în cazul aruncărilor de la poartă.

Dacă mingea se sparge (dezumflă) înainte de a intra cu toată circumferinţa în poartă, golul marcat nu este valabil.

Dacă un jucător înscris pe foaie, altul decât cei 7 care joacă în teren, împiedică din afara terenului de joc marcarea unui gol, se acordă gol valabil şi, în plus, se dictează sancţiuni disciplinare (descalificarea jucătorului respectiv pentru restul timpului de joc).

După fiecare gol, echipa căreia i s-a marcat golul beneficiază de o aruncare de începere. Dacă timpul de joc s-a terminat după un gol marcat în ultimele secunde de joc (eventual din aruncare

directă la poartă), nu este necesar să se repună mingea în joc de la centrul terenului. Arbitrul care răspunde de numărătoarea golurilor va ţine seama de acest gol şi va cere scorerului să-l înscrie pe foaia de arbitraj.

Marcarea de goluri este cel mai important moment în cadrul unui joc de handbal. Dacă mingea ajunge la poartă, deşi un jucător al echipei în apărare (sau mai mulţi) au încercat să

împiedice marcarea golului în mod neregulamentar, se acordă gol. Un gol trebuie acordat chiar dacă s-a produs o abatere de la regulament de către apărători, dar mingea

intră totuşi în poartă. Un gol nu poate fi acordat, dacă unul dintre arbitri sau cronometrorul au întrerupt jocul înainte ca

mingea să intre în poartă. Un gol acordat nu mai poate fi anulat după fluierul pentru executarea aruncării de începere, după gol. Un gol trebuie trecut pe tabela de marcaj imediat ce a fost acordat de arbitri. Dacă în intervalul de timp dintre marcarea golului şi executarea aruncării de începere intervine semnalul

de sfârşit de joc, arbitrii trebuie să indice clar acordarea golului marcat, fără să se mai execute aruncare de începere.

Echipa care marchează mai multe goluri decât adversara ei, se consideră învingătoare. Dacă ambele echipe au marcat acelaşi număr de goluri sau nu au marcat nici un gol, jocul se consideră

nedecis (excepţie fac jocurile din cadrul Campionatelor Europene sau Mondiale, în fazele superioare, când un joc nu se poate termina egal).

Jucătorul care posedă mingea poate efectua maximum 3 paşi, după care este obligat să se oprească sau să paseze, să arunce la poartă sau să se deplaseze cu mingea, prin dribling. Deplasarea cu mingea mai mult de 3 paşi se sancţionează cu pierderea posesiei ei, iar abaterea se numeşte „paşi". Driblingul (impulsuri succesive cu o singură mână) nu poate fi reluat după reţinerea mingii cu una sau două mâini. Abaterea se numeşte „dublu dribling" şi se sancţionează cu pierderea posesiei mingii; Jucătorul care aruncă la poartă nu are voie să atingă linia semicercului de 6 m, înaintea aruncării. Abaterea se numeşte „semicerc" şi se sancţionează cu pierderea posesiei mingii (dacă în această situaţie s-a marcat gol, el este anulat);

În relaţia dintre doi adversari se interzice: ţinerea, împingerea violentă, lovirea, punerea de piedici, imobilizarea, tragerea de tricou. Această abatere se numeşte „fault'' şi se sancţionează după gravitate cu avertisment, eliminare pe două minute ori eliminare definitivă. În toate situaţiile, echipa adversă beneficiază de o aruncare liberă pe care o execută de la locul infracţiunii, de la semicercul de 9 m (când infracţiunea a fost comisă între semicercurile de 6 şi 9 metri) sau de la 7 metri (fără prezenţa adversarilor în faţă), atunci când prin fault s-a împiedicat marcarea unui gol;

18

Când mingea iese în afara terenului, în lateral, se comite „aut", iar ca autor este considerat jucătorul care a atins ultima oară mingea. Mingea se repune în joc de la locul de unde a ieşit, de către echipa adversă. Când mingea iese din terenul de joc peste linia de poartă (de fund), atinsă sau aruncată de un jucător aflat în atac, situaţia se numeşte „aut de poartă” şi mingea se repune în joc de către portarul advers.

Când mingea iese din teren, peste linia de fund, şi este atinsă de un jucător aflat în apărare, se numeşte „corner". Mingea se repune în joc de echipa aflată în atac, de la colţul terenului. Dacă iese în afara terenului peste linia de fund, fiind atinsă de portarul echipei aflată în apărare, nu se consideră abatere şi mingea este repusă în joc de către portar.

În şcoală, practicarea jocului de handbal se adaptează, atât ca număr de procedee tehnice şi acţiuni tactice, cât şi ca reguli şi dimensiuni ale terenului de joc. BIBLIOGRAFIE

- Kunst Ghermănescu, Ioan; Hnat, Virgil, � � � � � � � , Ediţia a II-a, Editura Fundaţiei „� � � � � � � � � � � � � ,

Bucureşti, 2000 (şi Ediţia I, 1996). - Postolache, Nicolae, � � � � � � � � � � � � , Editura Uranius, Bucureşti, 2006 - Postolache, Nicolae, � � � � � � , � � � � � � anul I, Învăţământ la distanţă, Editura Fundaţiei „� � � � � � � �� � � � ”, Bucureşti, 2005 - � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � , Editura Fundaţiei � � � � � � � � � � � � � ”, Bucureşti, 2000 - Todea, Septimiu, Florian, � � � � � � � � � � � � � � � , Editura Fundaţiei � � � � � � � � � � � � � ”, Bucureşti, 2002 - Cătună, George, Cristian; Alupoaie, Mihaela, „� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � Editura Fundaţiei � � � � � � � � � � � � � ”, Bucureşti, 2006