upgrade În lipscani. identitatea localÃ Între ......mihaela grigorescu rezumat lipscãnia,...

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 333377

UUPPGGRRAADDEE ÎÎNN LLIIPPSSCCAANNII.. IIDDEENNTTIITTAATTEEAA LLOOCCAALLÃÃ ÎÎNNTTRREE VVAALLOOAARREE CCUULLTTUURRAALLÃÃªªII VVAALLOOAARREE DDEE UUTTIILLIIZZAARREE // UUppggrraaddee iinn LLiippssccaannii AArreeaa.. TThhee LLooccaall IIddeennttiittyybbeettwweeeenn CCuullttuurraall VVaalluuee aanndd UUssee VVaalluuee

Asist. drd. arh. / Teaching Assist. PhD Arch.MMiihhaaeellaa GGRRIIGGOORREESSCCUU

RREEZZUUMMAATT

Lipscãnia, centrul vechi al Bucureºtiului, încãrcatã de istorie,tradiþie ºi culturã, lãsatã pentru mult timp în indiferenþã ºiuitare, a început sã renascã iar de sub mormane de molozºi piatrã. Se ºtie cã în trecut strada Lipscani care a dat ºinumele zonei, a fost una din cele mai importante arterecomerciale bucureºtene. Minunata arhitecturã în stilneoclasic ºi neobaroc de secol XIX a dat un caracterparticular centrului Bucureºtiului. În 1948, casele au fostnaþionalizate, iar în 1980 autoritãþile comuniste au datlocuinþele spre folosire cetãþenilor de etnie rromã, aceºtiaaducându-le într-o stare avansatã de degradare. Situaþiaeste valabilã pentru întreaga zonã discutatã- strãzile Covaci,Gabroveni, ªelari, ªepcari, Smârdan. Multe clãdiri au fostocupate abuziv, în prezent regimul de proprietate fiinddificil de stabilit. Comunitatea care locuieºte centrul vechi alBucureºtiului este la fel de greu de definit. Nu existãcomunitate localã în adevãratul sens al cuvântului, este o“comunitate” disparatã, dezinteresatã, abuzivã, de cele maimulte ori de condiþie foarte precarã. Adevãrata comunitatenu este însã cea care locuieºte aceastã zonã, deºi ar fi fostde dorit, comunitatea într-un sens extins este formatã dinlocuitorii Bucureºtiului. Acum ºase ani am scris un articolîmpreunã cu douã colege, articol care îºi propunea sã tragãun semnal de alarmã vis-a-vis de lipsa de interes aautoritãþilor în reabilitarea zonei ºi în rezolvarea problemeiluãrii prin abuz spre locuire a clãdirilor din zona istoricã aBucureºtiului. Atunci nu se începuse încã operaþiunea dereabilitare.

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: identitatea localã, valoare culturalã, valoarede utilizare, upgrade, reabilitare.

AABBSSTTRRAACCTT

Lipscani, the old city centre, grained with history, traditionand culture, left too much longer in indifference andoblivion, began to revive again from piles of debris andstone. It is known that in the past, the Lipscani Street whichgave its name to the area was one of the most importantcommercial streets of Bucharest. The marvellousarchitecture in neoclassical and neo-baroque style ofnineteenth century gave a particular character to the centreof the Bucharest. In 1948, the buildings were nationalized,and in 1980, the communist authorities had given thehouses to the gypsy citizens, they brought them into anadvanced state of decay. The situation is applicable for thewhole discussed area- Covaci, Gabroveni, ªelari, ªepcari andSmârdan Street. Many buildings were abusive occupied, the ownership iscurrently difficult to establish. The community that lived inthe old centre of Bucharest is also hard to define. There isno truly local community, but a disparate, not interested,abusive one, often of a very poor condition. The truecommunity is that who lives in the area, though it would bedesirable, to an extended meaning, the community consistsof people of Bucharest. Six years ago, I wrote an articletogether with two colleagues, an article that aimed to drawa warning against the lack of interest of the authorities inthe rehabilitation of the area and in solving the problem ofthe abusive take-over the buildings from the historic area ofBucharest. Back then, the rehabilitation operation had notyet begun.

KKeeyywwoorrddss:: local identity, cultural value, use value, upgrade,rehabilitation

[email protected]

Lucrãrile în centrul vechi al Bucureºtiului, zonaLipscani, sunt începute de ceva timp, sã tot fie patruani – nu se ºtie însã ce strategie a fost adoptatã,probabil nu una foarte bine pusã la punct – ºi au fosttergiversate mult timp. Au început, totuºi, sã se vadãºi rezultate. Strada Smârdan, Str. ªelari, StradaFrancezã, Piaþa din jurul bisericii Sf. Dumitru “DeJurãmânt”, zona aferentã Bãncii Române deDezvoltare au fost reabilitate la nivel deinfrastructurã, au fost pavate, s-a schimbat mobilierulurban. Ce este interesant este cã zona a prins viaþã,parterele de pe aceste strãzi au fost refuncþionalizate,au apãrut cafenele, terase, unele reuºite altele maipuþin, cert este cã zona a început sã semene saumãcar sã tindã spre înfãþiºarea altor centre vechi dinRomânia- ca Braºovul sau Sibiul, unii ar spera curajoschiar spre o Vienã autohtonã. Centrul istoric alBucureºtiului are un potenþial turistic incontestabil.Acest potenþial este mai uºor înþeles de autoritãþidecât valoarea strict culturalã ºi consilierea de cãtrespecialiºti (istorici, arhitecþi, arheologi) ar trebui sã fieobligatorie. VVaallooaarreeaa ccuullttuurraallãã (ccuullttuurraallãã ddeeoosseebbiittãã,aarrhhiitteeccttuurraall--ttiippoollooggiiccãã,, iissttoorriicc aammbbiieennttaallãã) este denecontestat, vvaallooaarreeaa ddee uuttiilliizzaarree contemporanã deºi

333388 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

The works in the old city center of Bucharest, LipscaniStreets, started short time ago, should be about fouryears, the strategy adopted is not known, probablynot a very well devised one. The works were longdelayed; however the results eventually appeared.The Smârdan Street, ªelari Street and Francezã Street,the square around the St. Demetrius Church „OfOath”, the area around the Romanian Bank ofDevelopment were rehabilitated at the infrastructurelevel, it has been paved, the urban furniture waschanged. What is interesting is that the area came tolife, the ground floors of these streets were put againin function, there are cafes, terraces, some aresuccessful, others not much, what is certain is that thearea began to resemble or at least to tend to theappearance of some other old centres of Romania-like Braºov or Sibiu, some others would bravely hopeto a autochthonous Vienna. The historical centre ofthe Bucharest has an undeniable tourism potential.This potential is much easily understood by theauthorities than the strictly cultural value and thecounselling by the specialists (historians, architects,archaeologists) should be mandatory. TThhee ccuullttuurraallvvaalluuee ((ssppeecciiaall ccuullttuurraall,, ttyyppoollooggyy--aarrcchhiitteeccttuurraall,,

Case în Zona Lipscani / Houses in the Lipscani areaFoto / Photo: © Mihaela Grigorescu


Lipscaniul în perioada interbelicã ºi înzilele noastre / Lipscani street in the interwar periodand nowadays

Surse / Sources:http://vlad.teodorescu.info/wp-content/uploads/01.-Str.-Lipscani.jpgFoto / Photo: © Mihaela Grigorescu

Str. Smardan în zilele noastre, ziua ºinoaptea / Smârdan Street today, byday and nightFoto / Photo: © Mihaela Grigorescu

Str. Gabroveni în lucru / Gabroveni Street duringworks Foto / Photo: © Mihaela Grigorescu

s-a mai îmbunãtãþit, calitatea locuirii lasã însa dedorit. Lipscãnia nu poate fi decât un spaþiu identitar,aºa este corect sã fie ! Este, la nivel de comunitateextinsã, trebuie încã sã fie ºi la nivel de comunitatelocalã. Într-o strategie corectã ºi viabilã de intervenþie,pentru potenþarea identitãþii culturale locale trebuieavut în vedere eecchhiilliibbrruull ddiinnttrree vvaallooaarreeaa ccuullttuurraallãã ººiivvaallooaarreeaa ddee uuttiilliizzaarree. Care ar fi poziþia cea maicorectã:

I. Reabilitarea zonei ºi creºterea valorii de utilizarecontemporanã, implicit fiind apreciatã ºi valoareaculturalã de cãtre locuitorii zonei sau II. Conservarea pe cât este posibil a valorii culturale,aplecându-ne ulterior asupra celei de utilizare?Deocamdatã s-a încercat un pic din fiecare.

Articolul de faþã se doreºte a fi un preambul în luareaunei decizii de “UPGRADE”. În cazul Lipscani,operaþiunea fiind începutã, este important ce sepoate face de-acum încolo. Importanþa conºtientizãriiidentitãþii locale proprii este esenþialã pentruformularea unei strategii corecte. Analiza va fi fãcutã la nivel de zonã, de colectivitaterestrânsã.

11.. SSccooppuull aacceesstteeii aannaalliizzee ººii eexxpplliiccaarreeaa ccoonncceepptteelloorr

Scopul acestui demers îl constituie demonstrareaidentitãþii culturale locale a centrului vechi alBucureºtiului. “Identitatea culturalã presupune conºtientizareaapartenenþei la o culturã” (Adriana Matei, Identitateculturalã localã a patrimoniului construit ca resursã adezvoltãrii regionale, cap.1). „Este o treaptãsuperioarã a civilizaþiei sau a culturii înþeleasã sãzicem strict arheologic”, precizeazã în continuare. Trebuie fãcutã distincþia între iiddeennttiittaatteeaa llooccaallãã ºissppeecciiffiiccuull llooccaall.


hhiissttoorriiccaall eennvviirroonnmmeennttaall)) is undeniable, thecotemporary vvaalluuee ooff uuttiilliizzaattiioonn although it has beenimproved, the quality of life lives to be desired.Lipscani can be only an identitary space, so it is rightto be! It is, at the expanded community level, it alsohas to be at the local community level. In a correctand viable strategy of intervention, for the potentialof the local cultural identity, it should be consideredthe bbaallaannccee bbeettwweeeenn tthhee ccuullttuurraall vvaalluuee aanndd tthhee vvaalluueeooff uuttiilliizzaattiioonn. What would be the most right position?I. The rehabilitation of the area and the increase ofthe contemporary value of utilization, by defaultbeing appreciated by the local residents the culturalvalueII. The conservation of the cultural value as much aspossible, leaning out on the value of utilization? So far it has tried a little of each. The present articleit intended to a preamble to a decision of„UPGRADE”. In the Lipscani case, the operation beingstarted, it is important what can be done from nowon. The importance of awareness of the local identityis essential to formulate a correct strategy. The analysis will be done at the area level of restrictedcommunity.

11.. TThhee ppuurrppoossee ooff tthhiiss aannaallyyssiiss aanndd tthhee eexxppllaannaattiioonnooff tthhee ccoonncceeppttss

The goal of this approach is represented by thedemonstration of the local cultural identity of the oldcentre of Bucharest. „Cultural identity involves the awareness of belongingto a culture”. (Adriana Matei, The local culturalidentity of the built heritage as a resource for theregional development, chapter 1). „It is a higher levelof the civilization or of the culture, let’s say strictlyarchaeological”, she clarifies further.A distinction should be made between looccaall iiddeennttiittyyaanndd llooccaall ssppeecciiffiicc..

IIddeennttiittaatteeaa llooccaallãã este în strânsã legãturã cu factoruluman, presupune un “pluralism conºtientizat”(Adriana Matei, Identitate culturalã localã apatrimoniului construit ca resursã a dezvoltãriiregionale, cap.1), este o componentã activã.SSppeecciiffiiccuull llooccaall rãmâne la nivel pasiv, constatativ ºipoate fi definit chiar ºi numai de “ suma unor entitãþiºi forme particulare asemãnãtoare sau identiceobiective” (Adriana Matei, Identitate culturalã localãa patrimoniului construit ca resursã a dezvoltãriiregionale, cap.1). Identitatea localã putem spune cãreprezintã o treaptã superioarã, dacã ar fi sã gândimdin perspectiva fenomenologicã. Identitatea culturalãeste legatã de GGEENNIIUUSS LLOOCCII (de spiritul locului), deconceptul de SSPPAAÞÞIIUU EEXXIISSTTEENNÞÞIIAALL. Spaþiul existenþialnu este un termen matematic, logic dupã cum

precizeazã Christian Norberg-Schulz1 ce cuprinderelaþia primarã între om ºi mediul sãu.


TThhee llooccaall iiddeennttiittyy is closely related to the humanfactor, it presumes an „acknowledged pluralism”(Adriana Matei, The local cultural identity of the builtheritage as a resource for the regional development,chapter 1), is an active component. The local specificremains at a passive, ascertaining level and can bedefined even only by „the sum of private entities andparticular forms, similar or objectively identical”(Adriana Matei, The local cultural identity of the builtheritage as a resource for the regional development,chapter 1). The local identity we can say thatrepresents a superior level, if we were to think from aphenomenological perspective. The cultural identity isrelated to GENIUS LOCI (the spirit of the place), bythe concept of EXISTENTIAL SPACE. The existentialspace is not a mathematical logical term, as specified

by Christian Norberg-Schulz1 that involves theprimary relationship between man and hisenvironment.

Ce înseamnã de fapt “iiddeennttiiffiiccaarreeaa”- esteîmprietenirea cu un anumit loc. IIddeennttiittaatteeaa uummaannãã

presupune de fapt iiddeennttiittaatteeaa llooccuulluuii. Heidegger2

spunea cã “locuirea înseamnã a fi în pace într-un locprotejat”.În cazul de faþã, al Lipscaniului avem de-a face cu unloc din centrul capitalei în care oamenii se identificã înprincipal prin lucruri fãcute de om (strãzi, clãdiri) darºi prin anumite obiceiuri („la plimbare pe Lipscani”).

22.. UUnniittaatteeaa ssppaaþþiiaallãã -- ddeelliimmiittaarreeaa zzoonneeii ddee ssttuuddiiuu

Zona pusã în discuþie este delimitatã de strãzileSmârdan, Covaci, ªepcari ºi Lipscani. Motivul - zonaeste cea mai reprezentativã pentru ce bucureºteanulnumeºte “Lipscani-centru vechi”, este recognoscibilã,are coerenþã formalã, este semnificativã. Pe de altãparte, zona cuprinde ºi destul de multe spaþii virane,rezultate în urma demolãrilor (dãrâmãrilor) care înprezent altereazã coerenþa formalã ºi volumetricã darcare pot fi în viitor valorificate pentru potenþarea laadevãratul nivel al zonei.

33.. NNiivveelluull ddee aannaalliizzãã

Analiza este fãcutã la nivelul colectivitãþii sau maibine zis al comunitãþii extinse.Unde îþi duci un prieten din strãinãtate venit înBucureºti? Ce este de vãzut? Ar fi o serie de muzee,poate Muzeul Satului ar ocupa unul dintre primelelocuri, Muzeul Þãranului Român, Muzeul Naþional deArtã, ar fi apoi parcurile Ciºmigiu, Carol, Herãstrãu,Arcul de Triumf, Palatul Cotroceni, apoi ne-amîndrepta spre centrul istoric al Bucureºtiului, “zzoonnaaLLiippssccaannii” cum este cunoscut. Aici te poþi plimba pecele câteva strãduþe cu parfum vechi, lãsate doar subgrija vremii dar care totuºi reprezintã unul dintre celemai importante obiective turistice. Tot aici ies în


What „identification” actually means – to befriend acertain place. The human identity actually means the

identity of the place. Heidegger2 said that „the livingmeans to be in peace in a protected place”.In this case, of the Lipscani, we deal with a place fromthe centre of the capital where people are identifiedmainly by man-made things (streets, buildings) and bysome habits („walking on Lipscani”).

22.. SSppaattiiaall uunniitt--tthhee ddeelliimmiittaattiioonn ooff tthhee ssttuuddyy aarreeaa

The discussed area is bounded by the Smârdan,Covaci, ªepcari and Lipscani Streets. The reason- thearea is the most representative for what Bucharestcitizen calls „ The old centre of Lipscani”, isrecognizable, it has formal coherence, it is significant.On the other hand, the area includes quit a lot ofempty spaces, resulted from the demolition thatnowadays alter the formal and the volumetriccoherence, but that can be valued in the future forthe enhancement of the true level of the area.

33.. TThhee aannaallyyssiiss lleevveell

Initially, the analysis has been done at the communitylevel or, better said, at the extended community level.Where do you take, in Bucharest, a friend from aforeign country? What is to see? It will be somemuseums, maybe The Village Museum would occupyone of the first places, The Romanian PeasantMuseum, The National Museum of Art, then wouldbe the parks, Ciºmigiu, Carol, Herãstrãu, The Arc ofTriumph, The Cotroceni Palace, then we would beheading to the historic centre of the Bucharest, „theLLiippssccaannii aarreeaa””, as it is known. Here you can take awalk on few streets with old perfume, left only underthe care of time, but which nevertheless representone of the most important tourist objectives. In the

“ferestrele” dintre cursuri studenþii, care vin ºi stauvara la „o bere ºi douã vorbe”. Aici vin de cândstrãzile Smârdan ºi Francezã au fost animate cucafenele ºi terase mulþi dintre cei care lucreazã încentru. De doi ani, în anotimpul cald, terasele de pecele douã strãzi freamãtã de viaþã, fiind animatepânã noaptea târziu. Biserica Sf. Dumitru a început sãdevinã de circa doi ani datoritã eforturilor pline deentuziasm ale unui preot tânãr care a preluat parohiaun pol important în sensul “comunitãþii extinse”.Ce se întâmplã cu cei care “locuiesc” zona. Stând devorbã cu destule persoane, în general nemulþumirease citeºte pe faþã. Într-o duminicã o femeie simplãîncãrcatã cu vreo trei recipiente de cinci litri fiecarecãra apa de la biserica Sf. Anton. “Stãm în centru ºi nuavem apã”. Într-adevãr, condiþiile de locuire pentrumulte din clãdirile din centrul istoric sunt deneimaginat: fãrã canalizare ºi unele chiar fãrã apãcurentã. Locuitorii sunt în general indiferenþi,nepãsãtori, blazaþi (cei care stau ilegal), alþiineputincioºi datoritã condiþiilor materiale precare.Existã ºi mici excepþii (una dintre ele, clãdirea din Str.Covaci nr. 5 va fi adusã în discuþie pe larg).

Concluzionând, existã patru categorii de oameni carealcãtuiesc “colectivitatea” care frecventeazã aceastãzonã: tinerii (în general studenþi, de multe ori lafacultãþi de specialitate-arhitecturã, arte plastice,istorie, arheologie, care se simt atraºi de acest loc, ºi-l”apropie”), persoane adulte de vârstã medie carelucreazã în centru, vizitatori (strãini sau români dinalte oraºe) ºi în sfârºit locuitorii zonei. Din primelecategorii fac parte oameni care vin în zonã cu ofrecvenþã susþinutã (“ne întâlnim tot acolo”) careiubesc zona, care se simt bine “acolo” ºi vin ori decâte ori au ocazia. Vizitatorii sunt mereu alþii dar îiîntâlneºti întotdeauna. Rãmân locuitorii care suntprobabil cei mai nemulþumiþi.


summer, the students come here during the coursesbreaks, for „a beer and two words”. Many of thosewho work in the centre also come here since theSmârdan and Francezã Streets were animated withcafes and terraces. For about two years, in the warmseason, the terraces from the two streets are buzzingwith life, being animated up until late into the night.The St. Demetrius Church became, since about twoyears ago, an important pole in terms of „extendedcommunity”, due to the efforts full of enthusiasm ofa young priest who took the parish.What happens to those who „live” in the area?Talking to enough people, the discontent is visible ontheir faces. One Sunday, a simple woman loaded withabout three recipients of five litters each, was carryingwater from the St. Anton Church. „We live in thecentre and we don’t have water”. Indeed, thedwelling conditions for many buildings from thehistorical centre are unbelievable: without sewerageand some even without current water. The residentsare generally indifferent, careless, blaze (those whoare staying illegally), others are powerless due to verypoor material conditions.

In conclusion, there are four categories of peoplewho form the „collectivity” who attends this area: theyoung people (usually students, often architecture,arts, history, archaeology specialized, who feelattracted to this place, who appropriate this), middle-age adult persons who work in the centre, visitors(foreign people or Romanian people from othercities) and finally, the residents of the area. From thefirst categories are people who come frequently inthe area („we meet there also”), who love the area,who feel well „there” and who come whenever theycan. The visitors are always others, but you can alwaysmeet them. Who remain are the inhabitants whoprobably are the most dissatisfied.

44.. FFuunnccþþiiuunnii ccuu iimmppaacctt aassuupprraa iiddeennttiittããþþiiii ccuullttuurraallee

llooccaallee33

44..11.. FFuunnccþþiiuunnii aannaabboolliiccee

Funcþiunile anabolice, asimilatoare sunt cele carepermit colectivitãþii sã “aibã un loc”, sã poatãcomunica cu restul lumii, sau din contrã, sã se poatãizola.Strada Smârdan oferã tinerilor ºi adulþilorposibilitatea unui popas într-un cadru ambientalplãcut. Nu mã refer aici la terase ºi cafenele, ci pur ºisimplu la spaþiul strãzilor care permite admirareafondului construit, la o bordurã pe care te poþi odihni.De circa doi ani strada este complet schimbatã. Zonafiind acum integral pietonalã, cafenelele îºi întindterasele afarã. Spaþiul public se îngemãneazã cu celprivat. Atmosfera este intimã. De asemenea, cluburile de pestr. Gabroveni (Fire Club ºi Mojo Music- ex Backstage),sunt tot spaþii care atrag tinerii, care îi fac sã se simtãcã au locul lor). Locuitorii zonei, cei care trãiesc efectivîn imobilele din centrul istoric al Bucureºtiuluiapreciazã sau ar aprecia mai mult latura utilitarã. Cumici excepþii, se bucurã de cele mai multe ori cã au unacoperiº deasupra capului. Nici nu ai putea sã-icondamni, condiþiile în care trãiesc nu pot fi numitede locuire. Trist… În cadrul funcþiunilor anabolice,locuirea este cea mai importantã, dar cea maiproblematicã în zonã. În centrul vechi cele mai multeimobile fiind locuite abuziv, spiritul comunitar localtradus ieftin printr-un soi de familiarism prost înþeles,prin invazia culturii suburbane, de isterizare ºimanelizare.

44..22.. FFuunnccþþiiuunniillee ccaattaabboolliicceeFuncþiunile catabolice, dezasimilatoare asigurãdecompensarea grupului. Strãzile din centrul vechi alBucureºtiului poartã numele unor bresle (ex. ªepcari,


44.. FFuunnccttiioonnss wwiitthh iimmppaacctt oonn llooccaall ccuullttuurraall iiddeennttiittyy33

44..11.. AAnnaabboolliicc ffuunnccttiioonnssAnabolic, assimilative functions, are the ones thatallow the community to „have a place”, to be able tocommunicate with the world, or on the contrary, tobe able to isolate itself.Smârdan Street offers the adults and young peoplethe possibility of a halt in a pleasant environment. Iam not referring here to restaurants and coffeeshops, but simply to streets’ space that allows one toadmire the built background, a border on which youcan rest. For about two years the street is completelychanged. The area is now fully pedestrian, the cafesare extending their terraces outside. The public spaceintertwines with the private one. The atmosphere isintimate. Also, the clubs on the Gabroveni street (Fireclub and Mojo Music- ex Backstage), are all spacesthat attract young people, which make them feelthey have their place). The residents of the area, theones who actually live in the buildings from thehistorical centre of the Bucharest, appreciate orwould appreciate more the utility side. With fewexceptions, most of the time they enjoy they have aroof over their heads. Nor you can blame them, theconditions they live in cannot be called living.Sad...Within the anabolic functions, habitation is themost important, but the most problematic in thearea. In the heart of the old centre most of thebuildings are inhabited abusively, the localcommunity spirit poorly translated through a varietyof misunderstood familiarity, by the invasion of thesuburban culture, of hysteria and gipsy music.

44..22.. CCaattaabboolliicc ffuunnccttiioonnssCatabolic functions, non-assimilative, ensure thedecompensation of the group. The streets from theold centre of the Bucharest bear the names of someguilds (ex. ªepcari, ªelari, Lipscani, Covaci, Blãnari).

ªelari, Lipscani, Covaci, Blãnari). De asemenea, fiecaredin strãzile analizate are un anumit specific (sauavea): str. Lipscani este preponderent comercialã(stofe, confecþii, decoraþiuni), str. Gabroveni erastrada cluburilor (din pãcate, în prezent este aproapemoartã, fiind încremenitã de sãpãturile care nu s-auîncheiat), str. ªelari este recunoscutã pentru prãvãliilesticlarilor, str. Covaci este strada consignaþiilor, aanticariatelor. Str. Smârdan este poate în prezent ceamai animatã social (mai ales în timpul sezonului calddatoritã cafenelelor). Str. Lipscani este ºi ea încã unspaþiu în care oamenii se plimbã. Puncte de atracþiedin aceastã perspectivã sunt Teatrul de Revistã undefuncþioneazã acum ºi teatrul de mimã Passepartoutsub oblãduirea lui Dan Puric, Hanul cu Tei. Deasemenea, în aceasta zonã în sezonul cald mai au locspectacole în aer liber. Manifestãri artistice, expoziþiicu vânzare mai sunt organizate la Hanul cu Tei. Înrest, contacte profesionale, activitãþi educaþionalecare sã poatã avea loc într-un cadru organizat nu suntposibile.

44..33.. FFuunnccþþiiuunnii ssiimmbboolliicceeFuncþiunile simbolice sunt cele mai importante subaspectul identitar. Ele presupun ºi anumite constrân-geri comportamentale liber consimþite de cãtreindivizi. De exemplu, în centrul istoric este interzisãacum circulaþia carosabilã, ceea ce nu deranjeazã pecei care conºtientizeazã valoarea unui astfel de loc.Aici vin studenþii de la facultãþile de arhitecturã, arteplastice, istorie, care apreciazã valoarea culturalã afondului construit (sunt aici clãdiri monument istoric,cu valoare arhitecturalã, cu valoare ambientalã ºi cuvaloare memorialã). Ei înþeleg firesc de ce nu estebunã o alãturare de fereastrã cu tâmplãrie de lemncu o fereastrã cu tâmplãrie PVC. Tot aici au loc ºispectacolele lui Dan Puric. Valorile simbolice sunt celemai importante, dar greu cuantificabile. Aici nuputem avea decât repere spirituale, calitative.


Also, each of the analyzed streets has a specific (orhad): Lipscani street is mainly commercial (fabric,clothing, decoration), Gabroveni street is the clubsstreet (unfortunately, it is now almost dead, beingbewildered by the excavations that were notfinished), ªelari street is known for the glass shops,Covaci street is the consignments, bookstores street.Smârdan street is perhaps currently the most sociallyanimated (especially during the warm season due tocafes). Lipscani Street is also another place wherepeople go for a walk. Attraction points from this vieware the Music Hall Theatre, the mime theatrePassepartout (under the protection of Dan Puric,)Hanul cu Tei. Also, in the warm season, outdoorperformances are held. Artistic events, sellingexhibitions are organized at Hanul cu Tei. Otherwise,professional contacts, educational activities that cantake place in an organized space are not possible.

44..33.. SSyymmbboolliicc ffuunnccttiioonnssThe symbolic functions are the most important interms of identity. They imply also certain behaviouralconstraints freely consented by individuals. Forexample, in the historic centre roadway traffic is nowforbidden, this is not disturbing for those who trulyrealize the value of such place. Students from facultiesof architecture, arts, history come here andappreciate the cultural value of the built heritage(historic buildings are here, with architectural value,environmental value and memorial value). Theyunderstand naturally why a juxtaposition of woodenwindow with a plastic window is not good. Thosewho appreciate culture come here to see the specialshows of Dan Puric, also. The symbolic values are themost important, but hard to amount. Here we canonly have spiritual, qualitative guidelines.

55.. FFaaccttoorrii nneemmããssuurraabbiillii:: ssppaaþþiiaallii eesstteettiiccii,, ssoocciioo--eeccoonnoommiiccii,, ppssiihhoollooggiiccii,, ssppiirriittuuaallii

FFaaccttoorriiii ssppaaþþiiaall--eesstteettiiccii pot fi ccoonnttiinnuuiittaatteeaa ffoorrmmaallãã,iieerraarrhhiiaa ssppaaþþiiaall--vvoolluummeettrriiccãã (analiza se poate face lanivel de planimetrie, de tipologii de front ºi accese, derelaþia spaþiu-construit-spaþiu interstiþial, relaþionateîn permanenþã cu factorul uman).FFaaccttoorriiii ssoocciioo--eeccoonnoommiiccii îmbinã socialul cu utilul,valoarea de utilizare fiind primordialã în acest caz. FFaaccttoorriiii ppssiihhoollooggiiccii, spirituali apropie ºi mai mult unloc. Mã simt relaxat, mã bucur sã mã plimb princentrul vechi, sã admir clãdirile în stil neo-clasic ºi neo-baroc, mã duc la Biserica Sf. Dumitru pentru cã acolomã simt bine, aparþin acelui lãcaº.Analiza criterialã a identitãþii culturale nu implicã ostructura rigidã. Plecând de la principiile lui Maurice

Cerasi4 care definesc spaþiul comunitar urban, putemvorbi în continuare despre:

66.. CCoonnttiinnuuiittaatteeaa ssppaaþþiiaallãã ººii ffoorrmmaallãã

Din punct de vedere formal-estetic continuitatea estesusþinutã la nivel de stradã. Strãzile Lipscani,Gabroveni, ªelari ºi Smârdan sunt anterioare secoluluiXVIII, la fel ca ºi strãpungerea de la Hanul cu Tei ºiscurtcircuitãrile Bãcani ºi Zarafi. Parcelarul cu cea maimare vechime este cel de pe str. Lipscani, realizatîntre 1799 ºi 1852 (aici sunt parcelele ºi implicit caselecu cel mai îngust front din Bucureºti). În rest, cea maimare parte din parcelare a fost realizatã mai ales în adoua jumãtate a secolului al XIX-lea (1852-1895).Când mergi spre Banca Naþionalã Românã, pe str.Lipscani se simte aceastã continuitate formalã datãde ritmul parcelelor ºi faþadelor înguste de pe parteastângã. Pe partea dreaptã, parcelele sunt mai late(datând din 1895-1911 ºi unele chiar mai noi). Unadin cele mai reuºite strãzi este Covaci, echilibratã, cu


55.. IImmmmeeaassuurraabbllee ffaaccttoorrss:: ssppaattiiaall aaeesstthheettiicc,, ssoocciioo--eeccoonnoommiicc,, ppssyycchhoollooggiiccaall,, ssppiirriittuuaall

Spatial-aesthetic factors can be the formal continuity,the spatial-volumetric hierarchy (the analysis can bedone at a planimetry level, at the types of front andaccess, at the interstitial space, always related withthe human factor). TThhee ssoocciioo--eeccoonnoommiicc ffaaccttoorrss combine the social withthe useful, the value of use is paramount in this case.TThhee ppssyycchhoollooggiiccaall,, ssppiirriittuuaall ffaaccttoorrss make a place evencloser. I feel relaxed, I enjoy walking through the oldcentre, to admire neo-classical and neo-baroquebuildings, to go to St. Demetrius Church becausethere is where I feel good, I belong to that place. The criteria analysis of the cultural identity does notimply a rigid structure. Based on the principles of

Maurice Cerasi4 which define the urban communityspace we can talk further about:

66.. TThhee ssppaattiiaall aanndd ffoorrmmaall ccoonnttiinnuuiittyy

In terms of formal-aesthetic view, the continuity issupported at street level. Lipscani, Gabroveni, ªelariand Smârdan streets are prior of the XVIII century, aswell as the breakthrough from Hanul cu Tei and theBãcani and Zarafi bypassing. The oldest parcelling isthe one from Lipscani street, made between 1799and 1852 (here are the parcels and hence the houseswith the narrowest front in Bucharest). Otherwise,most of the parcelling was made mainly in the secondhalf of the XIX century (1852-1895). When you gotowards the Romanian National Bank, on the Lipscanistreets this formal continuity is felt, given by therhythm of the parcels and narrow facades on the left.On the right, the parcels are wider (dating from 1895to 1911 and some even later). One of the best streetsis Covaci, balanced, with an unified architecture,

o arhitecturã unitarã, mai bine întreþinutã. Cealtereazã aceastã continuitate spaþialã sunt locurilerãmase virane în urma dãrâmãrilor, demolãrilor.Poate cel mai deranjant este cel aflat în centrul zoneianalizate, spre care converg strãzile Gabroveni,Covaci ºi ªelari.Din punct de vedere al regimului de înãlþime, cel mairidicat este în zona delimitatã de str. Smârdan, ªelariºi Lipscani pentru ca apoi sã scadã spre Covaci ºiGabroveni. Coerenþa formalã din acest punct devedere este în general pãstratã. Clãdirile mai înaltesunt poziþionate la intersecþii.Din punctul de vedere al vechimii corpurilor de clãdiri,majoritatea sunt dupã 1911, clãdirile de pe str. Covacisunt în general mai vechi (1852-1911). ªi din acestpunct de vedere, str. Covaci se remarcã la nivel decontinuitate formalã.Forma în plan a clãdirilor este iar delimitatã pe strãzi.Clãdirile au în general formã dreptunghiularã pe str.Lipscani, chiar dreptunghi îngust ºi alungit la cele caredau atât în str. Lipscani cât ºi în Gabroveni. Cele în“U” au “curte interioarã” ºi sunt întâlnite pe str.Smârdan ºi Covaci. Din punctul de vedere al tipologiilor de front ºiaccese- clãdirile formeazã un front continuu,discontinuitãþile rare fiind date doar de locurilerãmase virane în urma dãrâmãturilor. Frontul estefoarte animat de prezenþa decoraþiei de facturãeclecticã în cele mai multe dintre cazuri. Accesele sefac direct de la stradã pe Lipscani ºi Gabroveni ºi prinintermediul unor ganguri ºi curþi interioare în rest.Funcþional predominã locuirea la etaje combinatã înmajoritatea cazurilor cu parterul comercial.Odinioarã, etajele erau ocupate de atelierelemeºterilor. De fapt, aceasta este caracteristicaLipscanilor: prezenþa prãvãliilor grupate pe bresle -blãnarii, ºelarii, ºepcarii, covacii de unde ºi numelestrãzilor. În prezent situaþia s-a schimbat, la etaje auapãrut în multe cazuri birouri combinate sau nu cu


better maintained. What alters this spatial continuityare the places left deserted after demolition. Perhapsthe most disturbing is the one at the centre of theanalyzed area, to which Gabroveni, Covaci and ªelaristreets converge.In terms of height regime, the highest is within thearea bounded by Smârdan, ªelari and Lipscani streets,to decrease towards Covaci and Gabroveni streets.The formal coherence from this point of view isgenerally preserved. The higher buildings are locatedat intersections.In terms of the age of the buildings, most are after1911, the buildings on Covaci street are generallyolder (1852-1911). And from this point of view,Covaci street stands out at the level of formalcontinuity.The plan form of the buildings is again bounded bythe streets. The buildings are generally rectangular onLipscani street, even narrow and elongatedrectangular in those towards Lipscani and Gabrovenistreets. The ones in “U” have “patio” and are foundon Smârdan and Covaci streets.In terms of typologies of front and accesses- thebuildings form a continuous front, the rarediscontinuities being given only by the places leftdeserted after ruins. The front is very animated by thepresence of the decoration of electric type in mostcases. The accesses are made directly from the streetto Lipscani and Gabroveni streets through passagesand patios. Functionally, floor habitation is predominantcombined in most cases with the commercial groundfloor. Once, the floors were occupied by artisans’workshops. In fact, this is the characteristic ofLipscani- the presence of the shops grouped by guilds-the furriers, the saddlers, the hatters, hence thestreets names. Today the situation has changed, atthe floors there are offices combined in many caseswith habitation. At the ground floor remained the

locuirea. La parter însã au rãmas prãvãliile în principalspecializate pe þesãturi, confecþii (str. Lipscani),decoraþiuni, manufacturã (str. ªelari), consignaþii ºianticariate (str. Covaci), cafenele (str. Smârdan).Existã însã ºi discontinuitãþi-multe prãvãlii de pe str.Lipscani au fost dezafectate, închise, faþadele lãsatechiar ºi la parter în paraginã. Contrastul dintre nou(cafenelele ºi cluburile apãrute la parter) ºi putredulde la nivelurile superioare pare ciudat la început,pentru bucureºteni deja este ceva obiºnuit. De multeori, chiar ºi funcþionarea parterului altereazãcontinuitatea vizual-esteticã (finisãri neadecvate unuicentru istoric). Totuºi, indicaþiile primãriei generale sunt destul destricte: PVC-ul este interzis în amenajarea teraselor, înrealizarea panourile despãrþitoare, în mobilier ºi chiarîn florile care decoreazã jardinierele. Nici ecraneleLCD nu sunt permise decât ocazional în cazul unorevenimente sau meciuri cu mizã.

77.. IIeerraarrhhiiaa ssppaaþþiiaallãã ººii ffoorrmmaallãã.. OOmmooggeenniittaattee ººii eetteerrooggeenniittaattee

Calitatea unui spaþiu rezidã ºi în modul în care esteorganizat, ierarhizat. Vorbim despre dominantã,accent, ritm. Pentru a fi identitar, un spaþiu trebuie sãfie ºi omogen dar în sensul de armonizare formalã.Termenul de omogen este interpretabil, dar în sensuldespre care vorbim este opus tipizãrii. Putem vorbidespre un spaþiu continuu omogen pe scara valoricãºi eterogen în detaliu (la nivel de axe, noduri, locuride detentã). Este vorba în principiu de “ssttrruuccttuurraallooccuulluuii”, cu diferenþe calitative de “ssuuss” ºi “jjooss”. KevinLinch introduce 4 noþiuni utile entru orientarea înspaþiu: “nnooddee” (nod),”ppaatthh” (drum, cale), “eeddggee”(limitã) ºi “ddiissttrriicctt” (sector). În cazul concret alLipscaniului, “limita” este cea stabilitã pentru zonastudiatã, “cãile” sunt strãzile care au fost discutate perând, “landmark-urile” clãdiri cu valoare de


shops mainly specialized in fabrics, garments (Lipscanistreet), decorations, manufacturing (ªelari street),consignments and antiques (Covaci street), cafes(Smârdan street). There are also gaps- many shopsfrom Lipscani street have been decommissioned,closed, even the ground floor facades were left inderelict. The contrast between the new (the cafesand clubs at the ground floor) and the rotten fromthe upper levels seems strange at first, for theBucharest residents this seems something alreadycommon. Often, even the operation of the groundfloor alters the visual-aesthetic continuity (inadequatefinishing for a historical centre). However, the TownHall guidelines are rather strict: the PVC is forbiddenin the arrangement of the terraces, in the producingof the dividing panels, in furniture and even theflowers that decorate the window boxes. Even theLCD screens are allowed only occasionally, for eventsor games with stakes.

77.. SSppaattiiaall aanndd ffoorrmmaall hhiieerraarrcchhyy.. HHoommooggeenneeiittyy aanndd hheetteerrooggeenneeiittyy

The quality of space also lies in how it is organizedhierarchically. We talk about dominant, emphasis,rhythm. In order to be identitary, a space must alsobe homogeneous, but in the meaning of formalharmonization. The homogeneous term isinterpretable, but the one we are talking about is theopposite of typing. We speak of a continuoushomogeneous space in the value chain andheterogeneous in detail (axis, hubs, places ofdetention). It’s about the principle of “groundstructure”, heaving qualitative differences of “up”and “down”. Kevin Lynch introduces four usefulnotions for the orientation in space: ““nnooddee””,, ””ppaatthh””,““eeddggee”” aanndd ““ddiissttrriicctt””.. In the specific case of Lipscani,“limit” is the one set for the study area, “paths” arestreets that were discussed at a time, “landmarks” are


Clãdire la intersectia strãzilor ªelari ºi Lipscani / Building at the crossroad between ªelari andLipscani streets

Clãdirea “Voaleta”, cea mai îngustã clãdire dinzonã / The “Hat Veil” block, the most narrowbuilding in the area

Hanul Gabroveni încã în ruinã / Gabroveni Inn still in ruin

Foto / Photo: © Mihaela Grigorescu

monument istoric, arhitecturalã, ambientalã saumemorialã. Hanul cu Tei, Teatrul de Revistã, o casã depe str. Gabroveni unde a lucrat pentru un anEminescu, hotelul de pe Smârdan, hanul Gabroveni.Frontul este ritmat pe str. Lipscani de aceste clãdiriînguste care dau savoare spaþiului. Vis-à-vis seremarcã Hanul cu Tei. Accentele pe înãlþime sunt iarimportante în aceastã ierarhie spaþialã (de ex. bloculinterbelic pe str. Smârdan, având curte interioarã,clãdirea de la intersecþia str. Gabroveni cu str. ªelari).Savoarea zonei constã tocmai în diversitate. Trecereade la spaþiul ritmat, vioi al strãzii Lipscani, la celechilibrat al strãzii Covaci, trecerea de la forfotastrãzilor Smârdan ºi ªelari la liniºtea Gabroveniuluisunt exemple care susþin ideea anterioarã. Capetelede perspectivã sunt iarãºi importante - perspectivaprin gangul îngust care-þi oferã un colþ din micuþabisericã de pe str. Blãnari, perspectiva înspre BancaNaþionalã a României.

88.. RReeccooggnnoosscciibbiilliittaattee

Ce este unic aici? Poate cele mai înguste parcele ºicase din Bucureºti, sau poate hanul Gabroveni, clãdiricu valoare memorialã cum este hotelul de pe Str.Smârdan? Poate arhitectura zonei, stilisticafaþadelor? Lipscaniul este unic în Bucureºti din toatepunctele de vedere ºi prin urmare recognoscibil. Esteuna din calitãþile de necontestat care fac Lipscaniulidentitar.

99.. FFuunnccþþiiuunnii ppuubblliiccee

Funcþiunile publice dezvoltã spiritul comunitar,apropie indivizii, ajutã la dezvoltarea relaþiilorinterumane. Am mai vorbit despre acest aspect laprimul punct, funcþiuni cu impact asupra identitãþilocale (vezi funcþiunile catabolice). În ultimii doi ani,Strada Smârdan fost readusã la viaþã prin


the buildings of historical, architectural,environmental or memorial value. Hanul cu Tei,Teatrul de Revistã, a house on St. Gabroveni whereEminescu worked for one year, the hotel fromSmârdan, the Gabroveni Inn. The front of the Lipscani Street is upbeat by thesenarrow buildings that give flavour to the space. Vis-à-vis, Hanul cu Tei stands out. Height accents areimportant in this spatial hierarchy (ex. The interwarbuilding on Smârdan Street, with inner courtyard, thebuilding at the intersection of Gabroveni and SelariStreet). The flavour of the area consists precisely ondiversity. The transition from the rhythmic and joyfulspace of Lipscani to the balanced one of the CovaciStreet, the transition from the bust of the Smârdanand Selari Streets to the silence of the GabroveniStreet, is examples that support the previous idea.Perspective points are again important – the viewthrough the narrow gangway that gives you a pieceof the little church from the Blãnari Street, aperspective towards the National Bank of Romania.

88.. RReeccooggnniizzaabbiilliittyy

What is unique here? Perhaps the most narrowparcels and houses in Bucharest, or maybe theGabroveni Inn, buildings of memorial value as thehotel on the Smârdan Street? The architecture of thearea, the style of the façades? The Lipscani Street isunique in Bucharest in every respect and thereforerecognizable. It’s one of the undisputed qualities thatmake Lipscani Street of identity.

99.. PPuubblliicc ffuunnccttiioonnss

Public functions develop community spirit, approachindividuals, help develop relationships. I have talkedabout this aspect before in the first point; functionsthat have an impact on the local identity (see

refuncþionalizarea parterelor. Din pãcate, pentrulocuitorii zonei, dotãrile publice nu au prea mareimpact, condiþiile precare nepermiþându-leinterrelaþionarea de acest tip. Pentru ei o bãuturãrãcoritoare ºi câteva seminþe sparte la colþ de stradãrãmân singurul mod de interacþionare transpusprintr-un familiarism împins la limitã.

1100.. TTrraannssmmiitteerreeaa ffoorrmmeeii iissttoorriiccee

Centrul istoric al Bucureºtiului constituie o valoareculturalã de necontestat. Identitatea culturalã trebuiepãstratã ºi transmiterea background-ului istoric esteesenþialã. Parcelarul, tipologia de plan, volumetriile,decoraþiile, povestea fiecãrei dintre clãdiri, tot ceea ceînseamnã substanþã originarã, trebuiesc cu atenþieprelevate ºi puse în valoare. Aceasta este mareaproblemã- echilibrul între valoarea culturalã ºivaloarea de utilizare.

1111.. AAssppeeccttee lleeggaattee ddee vvaallooaarreeaa ddee uuttiilliizzaarree

Din punct de vedere structural, majoritatea fonduluiconstruit din centrul istoric este în stare de degradare.Cele mai multe construcþii prezintã fisuri în zidãrie sauchiar rupturi ºi dislocãri, sunt ºi cazuri de ruinã (ex.Hanul Gabroveni). În ultimii ani au început sã fiereabilitate clãdiri, însã poate prea puþin a fostutilizatã o strategie profesionistã de reabilitare. Încele mai multe cazuri avem un mixaj bizar de ruinã cunou. Din punctul de vedere al finisajelor, la cele maimulte, tencuielile trebuiesc refãcute, unele dintre elefiind extrem de degradate (un grupaj pe str. Smârdanºi casele cele mai înguste de pe Lipscani).

Majoritatea clãdirilor sunt pe structurã din zidãrie decãrãmidã nearmatã, cu planºeu flexibil, excepþiefãcând câteva mai noi care au planºeu din betonarmat.


catabolic functions). In the last two years, SmârdanStreet was brought to life by functionalizing theground floors. Unfortunately, for residents, the publicfacilities don’t have too much impact, precariousconditions not allowing them an inter-relationship ofthis type. For them, a refreshing drink and a fewgrains at the street corner are the only way ofinteracting transposed through a familiarity pushedto its limit.

1100.. TTrraannssmmiissssiioonn ooff aann hhiissttoorriiccaall ffoorrmm

The historic centre of Bucharest is an undeniablecultural value. Cultural identity has to be preservedand the transmission of the historical background isessential. Parcelling, the plan typology, volumetric,decorations, the story of each of the buildings,everything which is original substance, must be verycarefully collected and valued. This is the big problem– the balance between cultural value and use value.

1111.. IIssssuueess rreellaatteedd ttoo tthhee uussee vvaalluuee

From the structural point of view, the majority of thehistoric building fund is degraded. Most of thebuildings have masonry cracks and even breaks anddislocations, in some cases buildings are completelyruined (ex. Gabroveni Inn). In recent years buildingshave started to be rehabilitated, but perhaps it hasbeen used a too low professional strategy ofrehabilitation. In most cases we have a bizarre mix ofruin with the new. In terms of finishing, at most,plasters must be restored, some of which are highlydegraded (a grouping on the Smârdan Street and thenarrowest buildings from the Lipscani Street).

Most buildings have a not reinforced brick structure,with flexible floor, except of some newer ones whichhave a concrete floor.

Probleme grave sunt la utilarea clãdirilor cu grupurisanitare, bãi ºi bucãtãrii. Un studiu colectiv fãcut încadrul masterului RReeaabbiilliittaarreeaa ppaattrriimmoonniiuulluuii ccoonnssttrruuiittindicã niºte date grave:31% nu au baie, 20% au WCexterior, 23% au baie comunã, doar 46% au baieindividualã, 46% au bucãtãrii individuale, 19% aubucãtãrii comune, 20% au bucãtãrii improvizate ºi15% nu au deloc. VVaallooaarreeaa ddee uuttiilliizzaarree are în vedereurmãtoarele criterii de analizã: ssiigguurraannþþãã ººii ssttaabbiilliittaattee,ccoonnffoorrtt aammbbiieennttaall,, ffuunnccþþiioonnaalliittaattee,, eeffiicciieennþþããeenneerrggeettiiccãã ººii pprrootteeccþþiiaa mmeeddiiuulluuii. Conform acestorcriterii, procentual cele mai multe au în prezentvaloare micã ºi mediocrã. Exista însã ºi cu valoaremedie (exemplul detaliat-Covaci nr.5).

1122.. RRaappoorrttuull îînnttrree vvaallooaarree ccuullttuurraallãã ººii vvaallooaarree ddee uuttiilliizzaarree

La o valoare culturalã de necontestat corespunde ovaloare de utilizare mediocrã în prezent. Aceasta esteadevãrata problemã care are impact ºi asupraidentitãþii locale. Reabilitarea zonei ar duce implicit lacreºterea identitãþii culturale locale ºi la situarea ei pelocul cuvenit. Rezolvarea problemei locatarilor abuziviar fi un punct de pornire. Identitatea localã estelegatã în primul rând de om, sã facem Lipscaniul sã fieºi al celor care îl locuiesc (sau care ar trebui sã-llocuiascã).

1133.. GGeenniiuuss llooccii

Tot acest discurs de fapt are o componentãimportantã fenomenologicã. „Genius Loci” estespiritul care dã viaþã oamenilor ºi locurilor, conceptulcare îi corespunde înseamnã de fapt o totalitate

integralã. Genius Loci5 în perspectiva lui Norberg

Schulz6 înseamnã ffeennoommeennoollooggiiaa llooccuulluuii,, ssttrruuccttuurraallooccuulluuii ºi ssppiirriittuull llooccuulluuii. Genius loci fãcut de om


Serious problems are encountered at the installationof the sanitary rooms, bathrooms and kitchens. Acollective study done at the HHeerriittaaggee CCoonnsseerrvvaattiioonnTTrraaiinniinngg MMaasstteerr indicated some serious data: 31%don’t have bathroom, 20% have outside toilet, 23%have shared bathroom, and only 46% have individualbathroom, 46% have individual kitchen, 19% haveshared kitchen, 20% have improvised kitchen, and15% have none. TThhee uussee vvaalluuee considers the followinganalysis criteria: ssaaffeettyy aanndd ssttaabbiilliittyy,, eennvviirroonnmmeennttaallccoommffoorrtt,, ffuunnccttiioonnaalliittyy,, eenneerrggyy eeffffiicciieennccyy aannddeennvviirroonnmmeennttaall pprrootteeccttiioonn.. According to these criteria,the currently percentage of most is low andmediocre. There are also some of average values(detailed example: Covaci no. 5)

1122.. RReellaattiioonnsshhiipp bbeettwweeeenn ccuullttuurraall vvaalluuee aanndd vvaalluuee ooff uuttiilliizzaattiioonn

Today, to an undisputed cultural value a mediocre usevalue corresponds. This is the real issue which has animpact also on local identity. Rehabilitation of thearea would increase the local culture identity itslocation in the rightful place. Solving the problem ofabusive residents would be a starting point. Localidentity is primarily related to the man, to makeLipscani Street belong also to the one who live there(or who should live there).

1133..GGeenniiuuss llooccii

This whole speech has an importantphenomenological fact. “Genius Loci” is the spirit thatgives life to people and places, the concept whichbelongs to it means actually an integral whole. Genius

Loci5 in Norberg Schulz’s6 perspective is thepphheennoommeennoollooggyy ooff tthhee ppllaaccee,, ssiittee ssttrruuccttuurree aanndd tthheessppiirriitt ooff tthhee ppllaaccee.. Genius Loci man made depends on

depinde de realizarea locului în termeni de ssppaaþþiiuu--ccaarraacctteerr, adicã în oorrggaanniizzaarree--aarrttiiccuullaarree.Lipscani are GENIUS LOCI, vibreazã chiar ºi în clãdirilepãrãsite acum. Forfota de odinioarã rezidã încã înistoria acestor locuri. Având eminamente o valoareistoric-arhitecturalã-arheologicã, potenþarea acesteiaprin creºterea spiritului comunitar ar colora acestGENIUS LOCI. Lipscaniul este al nostru, albucureºtenilor dar nu numai- este o valoare denecontestat pentru patrimoniul naþional, trebuie sãfie ºi al unei comunitãþi care sã-l locuiascã, chiar dacãasta înseamnã ºi conversie funcþionalã.


the realization of the place in terms of space-character, i.e. joint-organization. Lipscani Street has Genius Loci, it vibrates also in thebuildings from today. The bustle of the past still lies inthe history of these places. With an essential historicaland architectural value its enhancement by increasingthe community spirit would paint this GENIUS LOCI.Lipscani Street is ours, of the ones who live inBucharest and not only – it is an undisputed value forthe national heritage and should belong to acommunity, even if this means a functionalconverting.

0011.. ÞÞEESSUUTT UURRBBAANN CCOOEERREENNTT // CCOOHHEERREENNTT UURRBBAANN FFAABBRRIICC0022.. LLOOCCUUIIRREE LLAA SSTTAANNDDAARRDDEE AACCTTUUAALLEE // DDWWEELLIINNGG AATT AACCTTUUAALL SSTTAANNDDAARRDDSS

DDIIRREECCÞÞIIII // DDIIRREECCTTIIOONNSS::

DD11.. MMEEDDIIAATTIIZZAARREEAA // MMEEDDIIAA CCOOVVEERRAAGGEEDD22.. CCOOMMUUNNIICCAARREEAA // CCOOMMMMUUNNIICCAATTIIOONNDD33.. MMAANNAAGGEERRIIEERREEAA EEFFIICCIIEENNTTÃÃ AA RREESSUURRSSEELLOORR EEXXIISSTTEENNTTEE // EEFFFFIICCIIEENNTT MMAANNAAGGEEMMEENNTT OOFF TTHHEE EEXXIISSTTIINNGG RREESSOOUURRCCEESSDD44.. AATTRRAAGGEERREEAA DDEE IINNVVEESSTTIITTOORRII // AATTTTRRAACCTTIINNGG IINNVVEESSTTOORRSS

Schema obiectivelor strategice / Schema of strategic goals

1144.. UUppggrraaddee--ddeeffiinniirreeaa mmiissiiuunniiii

Ca specialiºttii îînn rreeaabbiilliittaarree ººii ccoonnsseerrvvaarree ddaarr ººii ccaacceettããþþeennii aaii ccaappiittaalleeii,, ddoorriimm ssãã rreeffaacceemm ccooeerreennþþaaþþeessuuttuulluuii uurrbbaann ººii ssãã rriiddiiccããmm ccaalliittaatteeaa llooccuuiirriiii ddiinncceennttrruull vveecchhii aall ccaappiittaalleeii.. ÎÎnnttrr--uunn sscceennaarriiuu ddee uuppggrraaddee,,ppeennttrruu aattiinnggeerreeaa aacceessttuuii þþeell,, nnee pprrooppuunneemm ssãã ddããmmddoovvaaddãã ddee sseerriioozziittaattee,, ddee ccoommppeetteennþþãã ,, ddeefflleexxiibbiilliittaattee.. NNee pprrooppuunneemm ssãã ccoollaabboorrããmm ccââtt mmaaiiooppttiimm ccuu llooccuuiittoorriiii zzoonneeii.. AAccttiivviittaatteeaa nnooaassttrrãã ttrreebbuuiieedduubbllaattãã îînnssãã ddee cceeaa aa aauuttoorriittããþþiilloorr..

1144..11 FFoorrmmuullaarreeaa ssccooppuurriilloorr // oobbiieeccttiivveelloorr ssttrraatteeggiiccee::

Scopurile/obiectivele trebuie sã respecte schemaS.M.A.R.T., sã fie specifice, mãsurabile, tangibile,orientate spre rezultat, bine definite în timp.

1144..22 PPllaannuurrii ooppeerraaþþiioonnaalleeVorbind strict din punctul de vedere al specialiºtilor înreabilitare, se poate propune:


1144.. UUppggrraaddee--ddeeffiinniinngg tthhee mmiissssiioonn

As specialists in rehabilitation and conservation butalso as citizens of the capital, we want to restore thecoherence of the urban tissue and to raise the qualityof dwelling in the old center of the capital. In anupgrade scenario, to achieve this goal, we intend togive evidence of seriousness, competence andflexibility. We intend to collaborate as optimal as ispossible with the local residents. Our activity must bedoubled also by the one of the authorities.

1144..11 TThhee ffoorrmmuullaattiioonn ooff ggooaallss // ssttrraatteeggiicc oobbjjeeccttiivveess::

The goals/objectives must respect the S.M.A.R.T.scheme, must to be specific, measurable, tangible,result-oriented, well-defined in time.

1144..22 OOppeerraattiioonnaall ppllaannssStrictly speaking from the rehabilitation specialists’point of view, the following actions could beproposed:


Schema planurilor operaþionale


Scheme of operational plans

II.. PPRREESSEERRVVAATTIIOONN OOFF HHIISSTTOORRIICC CCIITTYY IIMMAAGGEE - preventing uncontrolled interventions;- strengthening the endangered structures;- proper treatment of the facades;- using in case of the rehabilitation/ conservation ofsome work techniques and some materials astraditional as is possible; if is appropriate, the using ofthe contemporary materials is allowed if these wereexperimented before;- revitalization of patios;- revitalization of the destructured spaces;- design for the specific for the area passages andgangways;- establishing a protection area.

IIII.. DDWWEELLLLIINNGG- sanitation/rehabilitation of the dwellings with apreliminary consultation of the residents;- modernization of the dwelling and increasing thehabitable area;- modernization of water, gas, electricity supply, ofthe sanitary spaces within the buildings or, in theirabsence, the design of new ones, in conformity withthe specific of the building;- preventing the use of courtyards for newconstructions or parking places; these must be solvedin underground spaces, outside the limits of theprotected area.

IIIIII.. TTHHEE DDEEFFIINNIITTIIVVEE IINNTTEERRDDIICCTTIIOONN OOFF TTHHEE TTRRAAFFFFIICC IINN TTHHEE HHIISSTTOORRIICC CCEENNTTEERR - currently, the cars access is prohibited; however,cars appear from time to time.- at the limit of the historical center will have to beplaned an underground parking garage for thedecongestion;- the Lipscani Street will be pedestrian;- the owners and especially the future ones will beconvinced not to park in the courtyards, by offeringthem alternative solutions.

II.. PPÃÃSSTTRRAARREEAA IIMMAAGGIINNIIII OORRAAªªUULLUUII IISSTTOORRIICC- împiedicarea intervenþiilor necontrolate;- consolidarea structurilor periclitate;- tratarea adecvatã a faþadelor;- folosirea în cazul activitãþilor de reabilitare /conservare a unor tehnici de lucru ºi materiale pe câtposibil tradiþionale; dacã este cazul, folosireamaterialelor contemporane este permisã, cu condiþiaca acestea sã fi fost experimentate înainte;- revitalizarea curþilor interioare;- asanarea spaþiilor destructurate;- amenajarea pasajelor ºi amenajarea gangurilorspecifice zonei;- stabilirea unei zonei de protecþie.

IIII.. LLOOCCUUIIRREE- asanarea /reabilitarea locuinþelor cu consultareaprealabilã a locatarilor;- modernizarea locuinþelor ºi mãrirea suprafeþelorlocuibile;- modernizarea instalaþiilor de alimentare cu apã,gaze, electricitate, a spaþiilor sanitare din cadrulclãdirii sau, în cazul lipsei acestora, amenajarea unoranoi, în concordantã cu specificul clãdirii;- împiedicarea apariþiei în curþi a unor construcþiinoi sau a locurilor de parcare, acestea trebuierezolvate la limita zonei, printr-un parcaj subteran).

IIIIII.. IINNTTEERRZZIICCEERREEAA DDEEFFIINNIITTIIVVÃÃ AA TTRRAAFFIICCUULLUUII RRUUTTIIEERRÎÎNN CCEENNTTRRUULL IISSTTOORRIICC- în prezent, circulaþia carosabilã este interzisã, cutoate acestea tot mai apar maºini;- la limita zonei centrului istoric va trebui amenajatão parcare subteranã pentru decongestionare;- Str. Lipscani va fi amenajatã conform cu destinaþiasa pietonalã;- proprietarii actuali, dar mai ales cei viitori vor fistimulaþi sã nu parcheze autovehiculele în incintacurþilor interioare, oferindu-li-se soluþii alternative.


IIVV.. CCOOMMEERRÞÞUULL CCUU AAMMAANNUUNNTTUULL- tratarea îngrijitã a spaþiilor comerciale.

VV.. PPRREESSTTÃÃRRII SSEERRVVIICCIIII ªªII MMEESSEERRIIAAªªII- trebuie încurajate meseriile tradiþionale, care auconsacrat ºi numele strãzilor din zonã.

VVII.. SSPPAAÞÞIIII PPUUBBLLIICCEE//ZZOONNEE VVEERRZZII- atât cât este posibil, în limita spaþiului disponibilexistent, se propune amenajarea curþilor cu plantaþiede joasã înãlþime; zonele pietonale- Str. Lipscani va fiamenajatã cu mobilier urban -corpuri de iluminat,jardiniere, bãnci.

VVIIII.. RREEAABBIILLIITTAARREEAA IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRIIII- reînnoirea reþelelor de apã ºi canalizare ( în cursde derulare)


IIVV.. RREETTAAIILL TTRRAADDEE- a careful treatment of the commercial spaces

VV.. SSEERRVVIICCEESS AANNDD CCRRAAFFTTSSMMEENN- the traditional crafts that confirmed the names forthe streets in the area must be encouraged.

VVII.. PPUUBBLLIICC SSPPAACCEESS.. GGRREEEENN AARREEAASS- as far as possible, within the existing availablespace, it is proposing the design of the courts withlow height plantation; the pedestrian areas-TheLipscani Street will be designed with urbanequipment- lighting equipment, flower stands,benches.

VVIIII.. TTHHEE RREEHHAABBIILLIITTAATTIIOONN OOFF IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURREE- the renewal of the water and sewage networks(ongoing)

Sursa / Source: http://www.romaniapozitiva.ro/fea-tured/foto-branding-lipscani/

Zona Lipscani pe cale sã devinãbrand? / Is Lipscani area going to be abrand?

NNoottee

1 Christian Norberg Schulz, arhitect, adept alfenomenologiei existenþialiste, ontofenomenologiei. Încartea sa, Genius Loci, dã explicaþii privind concepte ca:spaþiu existenþial, loc, Genius Loci. 2 Martin Heidegger, întemeietorul filosofiei existenþialiste.În special prin opera sa capitalã, “Sein und Zeit” (Fiinþã ºitimp), a contribuit la reconsiderarea fenomenologiei. Operasa a exercitat o influenþã hotãrâtoare asupra gândirii unorfilosofi ca Hans-Georg Gadamer, Maurice Merleau-Ponty,Jean-Paul Sartre, Emmanuel Levinas, Jacques Derrida ºiHannah Arendt.3 Clasificarea aparþine Adrianei Matei în cursul Identitateculturalã localã a patrimoniului construit ca resursã adezvoltãrii regionale.4 Maurice Cerasi identificã ºase principii care definescspaþiul comunitar urban.5 Concepte explicate pe larg în “Genius Loci”.6 Noþiuni discutate în Genius Loci, Towards aPhenomenology of Architecture.


NNootteess

1 Christian Norberg Schulz, arhitect, proponent of theexistential phenomenology, of ontophenomenology. In hisbook, Geniu Loci, he explains concepts like: existentialspace, place, Genius Loci. 2 Martin Heidegger, founder of the existentialistphilosophy. Especially with his capital work, “Sein und Zeit”,1927, he contributed to the reconsideration of thephenomenology. His work exerted a decisive influence onthe thinking of philosophers like Hans-Georg Gadamer,Maurice Merleau-Ponty, Jean-Paul Sartre, EmmanuelLevinas, Jacques Derrida and Hannah Arendt.3 Classification made by Adriana Matei in the bookCultural local identity of the built heritage as a resource ofthe regional development.4 Maurice Cerasi identifies six principles defining urbancommunitary space.5 Concepts fully explained in his “Genius Loci”.6 Notions discussed in the book Genius Loci, Towards aPhenomenology of Architecture.

upgrade În lipscani. identitatea localÃ Între ......mihaela grigorescu rezumat lipscãnia,...

Documents