utilizarea aditivilor furajeri În alimenta łia unor … · recirculant este acel sistem de cre...

UNIVERSITATEA DE ŞTIIN łE AGRICOLE ŞI MEDICIN Ă

VETERINAR Ă CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORAL Ă

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

Ing. BARBU AURELIAN COSMIN

UTILIZAREA ADITIVILOR FURAJERI ÎN ALIMENTA łIA

UNOR SPECII DE PEŞTI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIIN łIFIC:

PROF. UNIV. DR.ING. AUREL ŞARA

CLUJ-NAPOCA

2010

Aurelian Cosmin BARBU REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

2

PARTEA I-a. STUDIU BIBLIOGRAFIC. Prima parte a tezei de doctorat cuprinde cinci capitole după cum urmează:

CAPITOLUL I. SPECIFICUL ALIMENTAłIEI SALMONIDELOR ŞI A SOMNULUI. În acest capitol sunt prezentate pe scurt aspecte privind particularităŃile de digestie şi valorificare a substanŃelor nutritive la salmonide şi somn, morfologia aparatului digestiv, fiziologia digestiei, cerinŃele cantitative şi calitative în energie şi substanŃe nutritive (unul din cei trei factori determinanŃi ai succesului unei exploataŃii piscicole îl reprezintă alegerea celei mai potrivite diete pentru peştii de cultură, dietă care trebuie corelată cu cerinŃele ecofiziologice ale speciei de cultură; indiferent de sitemul de creştere şi de sursa de hrană, naturală sau artificială, exigenŃele nutritive ale organismelor acvacole nu se schimbă; peştii au nevoie de proteine, lipide, glucide, vitamine şi substanŃe minerale pentru desfăşurarea normală a proceselor de creştere somatică şi gonadală; pentru a se obŃine producŃie, adică profit, indiferent de sistemul de creştere şi specia de cultură, piscicultorul trebuie să asigure un echilibru optim între componentele nutritive Ńinând cont de particularităŃile speciei).

CAPITOLUL II. ADITIVII FURAJERI CU ACłIUNE STIMULATOARE ASUPRA PRODUCłIILOR ŞI SĂNĂTĂłII LA PEŞTI. Acest capitol prezintă pe scurt aditivii furajeri utilizaŃi în piscicultură. Pentru a satisface cerinŃele fizilogice ale speciilor de cultură, furajele trebuie să conŃină o serie de ingrediente (aditivi furajeri). Aditivii furajeri reprezintă o categorie de substanŃe sau produse care se introduc în cantităŃi mici în hrana animalelor pentru a acoperi unele cerinŃe specifice şi/sau pentru a influenŃa în sens util (direct sau indirect) performanŃele zootehnice sau sănătatea (POP, 2006).

CAPITOLUL III. PREBIOTICELE ŞI ROLUL LOR ÎN ALIMENTAłIA PEŞTILOR. Prebioticele sunt substanŃe organice naturale ce favorizează dezvoltarea microorganismelor utile în tractul digestiv. Prebioticele sunt reprezentate de oligozaharide, fructo şi mannanoligozaharide. Mannanoligozaharidele sunt derivate din drojdie, obŃinute prin extracŃie din peretele celular al Saccharomyces cerevisiae, ce conŃin mannani, glucani şi glicoproteine. Bio-Mos® este un prebiotic pe bază de mannani ce blochează dezvoltarea bacteriilor patogene acŃionând ca un burete pe suprafaŃa căruia aderă agenŃii patogeni a căror dezvoltare este astfel împiedicată şi pe care îi elimină din tubul digestiv, avînd totodată şi proprietăŃi imunostimulatoare determinând creşterea rezistenŃei organismului la îmbolnăviri prin sporirea capacităŃii de fagocitoză a globulelor albe din sânge. Acesta acŃionează din interiorul intestinului determinând mărirea suprafeŃei de absorbŃie prin uniformizarea stratului de microvilozităŃi, îmbunătăŃirea utilizării nutrienŃilor şi îmbunătăŃirea stării de sănătate, toate acestea determinând o mai bună dezvoltare somatică. (TORECILLAS şi colab., 2006; DIMITROGLOU, 2005).

CAPITOLUL IV. PRODUSUL PROTEIC NUPRO® ŞI ROLUL SĂU ÎN ALIMENTA łIA PEŞTILOR. O tendinŃă nouă în acvacultură este reprezentată de înlocuirea surselor de proteină animală din structurile furajere destinate creşterii organismelor acvacole. NutriŃioniştii caută surse de proteine alternative, care să fie cât mai digestibile şi mai palatabile. Una dintre alternative o reprezintă extractele din drojdie, datorită faptului că sunt considerate naturale. Un astfel de extract este NuPro®. Acest produs se prezintă sub


3

forma unei pulberi fluide, foarte palatabile, ce conŃine aproximativ 30 % aminoacizi liberi, di şi tripeptide precum şi nucleotide. NuPro® are în componenŃa sa nucleotide şi aminoacizi cu rol de atractanŃi şi stimulatori de hrănire la peşti. ConstituenŃii NuPro ce îndeplinesc aceste roluri sunt acidul glutamic şi nucleotidele active (DIEHL, 2004). Câteva cercetări întreprinse în acest domeniu au evidenŃiat eficienŃa câtorva extracte din drojdie, extracte ce pot constitui o sursă de proteină alternativă, ecologică care poate înlocui cu succes proteina de origine animală şi vegetală (făina de peşte, făina de soia) în structurile furajere destinate peştilor (LI şi GATLIN, 2004).

CAPITOLUL V. MINERALELE ORGANICE ŞI ROLUL LOR ÎN ALIMENTAłIA PEŞTILOR. Cercetările efectuate pe plan mondial în domeniul nutriŃiei au scos în evidenŃă tot mai mult biodisponibilitatea şi activitatea biologică crescută a mineralelor organice în comparaŃie cu formele anorganice(MCDOWELL, 2003; SARKAR şi colab., 2005). Printre mineralele organice de mare importanŃă în nutriŃia peştilor se află şi seleniul. Seleniul are mai multe funcŃii în sistemul biologic al peştilor, dar principalul rol este acela de componentă a glutationperoxidazei, o enzimă care detoxifică peroxizii lipidici, asigură protecŃia membranelor celulare, şi poate fi antioxidant dacă are o rezervă adecvată de seleniu şi vitamina E.

PARTEA A II-A. CERCETĂRI PROPRII

CAPITOLUL VI. ORGANIZAREA GENERALĂ A CERCETĂRILOR 6.1. SCOPUL CERCETĂRILOR ŞI OBIECTIVELE PROPUSE

Scopul acestor cercetări a fost cel de a evidenŃia efectele adaosului unor aditivi furajeri (prebioticul Bio-Mos® 0,2 %, seleniul organic SelPlex® 0,03 % şi extractul proteic NuPro® 2 %) asupra performanŃelor de producŃie şi a stării de sănătate la salmonide (Salvelinus fontinalis M. şi Oncorhynchus mykiss W.) crescute în condiŃii de producŃie şi evaluarea efectelor prebioticului Bio-Mos® 0,2 % şi a extractului proteic NuPro® 2 % asupra performanŃelor productive şi a stării de sănătate la somn (Silurus glanis L.) crescut în sistem recirculant în condiŃii experimentale. În cadrul primului experiment intitulat „Cercetări privind efectele unor aditivi furajeri (Bio-Mos®, SelPlex® şi NuPro®) asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis M.)” s-a urmărit efectul prebioticulului Bio-Mos®, a seleniului organic SelPlex® şi a extractului proteic NuPro® asupra indicilor de creştere şi consum, a ratei de supravieŃuire, a unor indici hematologici şi imunologici, asupra calităŃii cărnii precum şi evidenŃierea efectului prebioticului Bio-Mos® la nivelul mucoasei intestinale la păstrăvul fântânel (Salvelins fontinalis M.). Cercetările din cadrul celui de-al doilea experiment intitulat „Cercetări privind efectele adaosului combinat de aditivi furajeri (Bio-Mos®+SelPlex®+NuPro®) asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss W.)” au fost efectuate pe un număr de 500 păstrăvi din specia păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss W.) repartizaŃi în două loturi, câte 250 exemplare/lot. Cel de-al treilea experiment intitulat „Cercetări privind efectele unor aditivi furajeri (Bio-Mos® şi NuPro®) asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la somn (Silurus glanis L.)” a urmărit evidenŃierea posibilităŃii de adaptare şi creştere a somnului (Silurus glanis L.) în cadrul sistemului acvacol recirculant, precum şi


4

evaluarea efectelor unor aditivi furajeri (prebioticul Bio-Mos® şi extractul proteic NuPro®) asupra performanŃelor de creştere la somn şi asupra stării de sănătate exprimate prin intermediul unor indici hematologici şi imunologici.

Tabelul 1

SCHEMA DE ORGANIZARE A EXPERIENłELOR Specificare Variante

experimentale Specia de cultur ă

Număr de exemplare/lot

Variabila

Lotul Martor

Păstrăv fântânel (Salvelinus

fontinalis M.)

250

-

Lotul I experimental (Bio-Mos)


fontinalis M.)

250

Prebioticul Bio-Mos 0,2 %

Lotul II experimental

(NuPro)


fontinalis M.)

250

Extract proteic NuPro 2 %

Experimentul I - Cercetări privind

efectele unor aditivi furajeri (Bio-Mos, SelPlex şi NuPro)

asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la păstrăvul fântânel (Salvelinus

fontinalis M.) Lotul III experimental

(SelPlex)


fontinalis M.)

250

Seleniu organic

SelPlex 0,03%

Lotul Martor

Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus

mykiss W.)

250

-

Experimentul II - Cercetări privind efectele adaosului combinat de aditivi

furajeri (Bio-Mos+SelPlex+NuPro) asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la păstrăvul

curcubeu (Oncorhynchus mykiss

W.)

Lotul

experimental (Bio-Mos + SelPlex + NuPro)

Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus

mykiss W.)

250


+ Seleniu organic

SelPlex 0,03% + Extract

proteic NuPro 2 %

Lotul Martor Somn (Silurus glanis L.)

50

-

Lotul I experimental (Bio-Mos)

Somn (Silurus glanis L.)

50


Experimentul III - Cercetări privind

efectele unor aditivi furajeri (Bio-Mos şi

NuPro) asupra performanŃelor

productive şi stării de sănătate la somn

(Silurus glanis L.)

Lotul II experimental

(NuPro)

Somn (Silurus glanis L.)

50

Extract proteic NuPro 2 %


5

6.2. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU. 6.2.1. Materialul biologic.

Materialul biologic a fost reprezentat de trei specii de peşti, două specii de salmonide (păstrăvul fântânel, Salvelinus fontinalis M. şi păstrăvul curcubeu, Oncorhynchus mykiss W.) şi somn (Silurus glanis L.). Cercetările din cadrul primului experiment au fost efectuate pe un număr de 1000 păstrăvi din specia păstrăv fântânel (Salvelinus fontinalis M.) proveniŃi de la Păstrăvăria Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Gilău, judeŃul Cluj, repartizaŃi în patru loturi, câte 250 exemplare/lot La data instalării experimentului, puietul de păstrăv fântânel avea o greutate corporală medie de 20 g / exemplar şi 12 cm lungime corporală. Perioada experimentală a fost de 250 zile. Cercetările din cadrul celui de-al doilea experimant au fost efectuate pe un număr de 500 păstrăvi din specia păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss W.) proveniŃi de la Păstrăvăria Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) Gilău, judeŃul Cluj, repartizaŃi în două loturi, câte 250 exemplare/lot. La data instalării experimentului materialul biologic avea o greutate corporală medie de 10 g/exemplar. Perioada experimentală a fost de 161 zile. Materialul biologic luat în studiu în cadrul celui de-al treilea experiment a fost reprezentat de puietul de somn (Silurus glanis L.) în vârstă de 8 luni, provenit de la ferma piscicolă Budurleni, judeŃul BistriŃa-Năsăud. Somnii au fost repartizaŃi în trei loturi a câte 50 exemplare/lot, un lot Martor şi două loturi experimentale (Bio-Mos 0,2% şi NuPro 2%). La data populării sistemului, materialul biologic avea aproximativ 110 g/exemplar şi 20 cm lungime corporală. Perioada experimentală a fost de 150 zile.

6.2.2. Sistemul de creştere. În ceea ce priveşte salmonidele, sistemul de creştere a fost reprezentat de sistemul

danez, păstrăvii fiind crescuŃi în bazine de beton de 4 x 1 x 1,5 m, în condiŃii de mediu identice. Debitul de alimentare a fost de 25 l/min/bazin.

Puietul de somn a fost crescut în cadrul unui minisistem recirculant. Sistemul recirculant este acel sistem de creştere a unor specii acvacole de interes economic în condiŃii de mediu total controlate, asigurându-se eliminarea solidelor reziduale, oxidarea amoniacului şi a nitriŃilor, eliminarea dioxidului de carbon şi aerarea-oxigenarea apei înainte de întoarecerea acesteia în bazinele de cultură. Recircularea apei este procedeul prin care apa trece din bazinele de creştere în sistemul de tratare (filtrare, aerare-oxigenare) după care revine în aceleaşi bazine.

6.2.3. Parametrii fizico-chimici ai apei de cultură. Pentru a urmări evoluŃia parametrilor fizico-chimici ai apei din bazinele luate în

studiu, zilnic, pe parcursul desfăşurării experienŃelor, s-au efectuat analize chimice după metodele cunoscute (ŞTEłCA şi HEGHEDUŞ, 2008; LUJERDEAN şi BUNEA, 2005). Parametrii apei de cultură monitorizaŃi şi urmăriŃi pe durata cercetărilor au fost reprezentaŃi de concentraŃia de oxigen solvit în apă, pH-ul apei, temperatura apei, concentraŃia nitiŃilor şi a nitraŃilor, concentraŃia substanŃelor organice şi concentraŃia clorului în apa de cultură din cadrul minisistemului recirculant destinat creşterii puietului de somn.

6.2.4. Hrana administrată. Hrana administrată a fost reprezentată de furajul combinat granulat marca Skretting®


6

Classic Extra pentru salmonide şi un furaj combinat granulat autohton pentru somn. Furajul administrat celor două specii de salmonide a avut următoarele caracteristici nutritive: 41 % Pb, 12 % Gb, 7,8 % Cenuşă şi 2,5 % Celuloză. Furajul administrat puietului de somn a avut următoarele caracteristici nutritive: 48,90 % Pb, 1,67 % Celuloză, 11,13 % Cenuşă şi 14,95 % Gb având un diametru de 2 şi 4 mm.

În cadrul primului experiment, la lotul 1 experimental s-a adăugat în furajul combinat Bio-Mos® (bacteriostatic, extras din Saccharomices cerevisiae, stimulator al fagocitozei şi imunităŃii) în proporŃie de 0,2%, la lotul 2 experimental s-a adăugat NuPro® (concentrat de aminoacizi liberi, stimulatoar al consumului de furaj la peşti) în proporŃie de 2% iar la al treilea lot experimental s-a adăugat SelPlex® (stimulator al principalelor funcŃii biologice la peşti, predominând reducerea oxidărilor intracelulare şi stimularea imunităŃii, respectiv acŃiunile detoxifiante şi antioxidante, datorită conŃinutului în seleniu, component al glutationperoxidazei) în proporŃie de 0,03 %. În cadrul celui de-al doilea experiment, la lotul experimental s-a adăugat în furajul combinat pachetul de aditivi furajeri (Bio-Mos® + SelPlex® + NuPro®).

Tabelul 2

Structura şi valoarea nutritivă a furajului combinat granulat pentru păstrăvul fântânel Specificare

U.M.

Valoare

făină de peşte % 31

făină de soia NGMO % 39 făină de grâu % 20 ulei de peşte % 4,5 ulei de soia % 4

premix vitamino-mineral % 1,5 Caracteristici nutritive

Proteină brută % 41 Grăsime brută % 12

Cenuşă % 7,8 Celuloză % 2,5 Fosfor % 1,1 Cupru mg 6 Vit. A U.I. 10 000 Vit. D3 U.I. 1 250 Vit. E mg 150

În cadrul celui de-al treilea experiment, la lotul 1 experimental s-a adăugat în furajul

combinat Bio-Mos în proporŃie de 0,2% iar la lotul 2 experimental s-a adăugat NuPro în proporŃie de 2%. Furajul folosit a fost reprezentat de furaj combinat granulat autohton, cu un conŃinut de proteină brută de 48,90 %, Celuloză 1,67 %, Cenuşă 11,13 % şi Grăsime


7

14,95%. cu un diametru de 2 şi 4 mm. ConŃinutul proteic al furajului a fost stabilit prin metodele cunoscute (ŞARA şi ODAGIU, 2005).

Tabelul 3

Structura şi caracteristicile nutritive ale furajului combinat granulat pentru somn. Lot Martor

Lot 1E

(Bio-Mos 0,2 %)

Lot 2E (NuPro 2 %)

Materii prime

% % % Făină de peşte cat. I (FF Skagen Austral)

40 39,80 38

Bio-Mos 0,2 NuPro 2

Făină de peşte cat. II (Peru)

15 15 15

Şrot soia 19 19 19 Calciu 1 1 1

Premix 3 3 3 Total 100 100 100

Caracteristici nutritive

Pb % 48,90 48,90 48,90 Gb % 14,95 14,95 14,95

Cenuşă % 11,13 11,13 11,13

Celuloză % 1,67 1,67 1,67

6.2.5. Metodele de lucru utilizate. Pe parcursul experienŃelor a fost urmărită evoluŃia principalilor indici de creştere prin

intermediul unor măsurători biometrice periodice, rata de supravieŃuire şi consumul de furaje. CompoziŃia chimică a cărnii (Apă %, S.U. %, Pb % şi Gb%) a fost determinată în laboratorul de AlimentaŃie după metodele cunoscute (ŞARA şi ODAGIU, 2005). ConŃinutul de Seleniu din carne a fost determinat prin metoda AAS (spectrofotometrie de absorbŃie atomică) la Institutul de Igienă Cluj-Napoca. InvestigaŃiile hematologice, bazate pe metodele cunoscute (De LUCA şi colab., 1983; OGNEAN şi col., 2007) au inclus determinarea: microhematocritului (Ht), hemoglobinei (Hb) şi numărului total de eritrocite (E), alături de examenul morfologic al sângelui pe frotiuri colorate MGG, cu efectuarea formulei leucocitare şi determinarea concentraŃiei de glutationperoxidază prin metoda cinetică în domeniul ultraviolet. Pentru examenul histologic, au fost recoltate probe de intestin din două zone, prima la o distanŃă de 2 cm faŃă de stomac, iar a doua biopsie s-a realizat la o distanŃă de 5 cm faŃă de stomac. Probele de Ńesut (mucoasă intestinală) au fost introduse în agent de fixare (formol 10% tamponat, pH 7), timp de 24 de ore. După acest


8

interval de timp probele au fost procesate după tehnica de includere la parafină, secŃiunile fiind realizate la 4-5 microni cu ajutorul microtomului Leica RM 2125 RT şi apoi au fost supuse colorării cu Hematoxilină-Eozină. lterior preparatele au fost examinate la microscopul Olympus BX 51. Imaginile au fost preluate cu ajutorul unei camere digitale Olympus SP 350 şi analizate cu un program adecvat-Olympus DP soft.

ConcentraŃia lizozimului a fost determinată prim metoda difuzimetrică în placă. Pentru dozarea imunoglobulinelor totale a fost utilizat testul de precipitare cu

reactiv Serb. Pentru dozarea complexelor imune circulante (CIC) a fost folosită metoda Haskova. Datele obŃinute au fost prelucrate statistic cu ajutorul programului GraphPad Instat 3.0 iar semnificaŃia statistică a diferenŃelor înregistrate a fost stabilită prin intermediul testelor comparaŃiilor multiple Tukey-Kramer, Dunn şi testul non-parametric Kruskall-Wallis. CAPITOLUL VII. CERCET ĂRI PRIVIND EFECTELE UNOR ADITIVI FURAJERI

(BIO-MOS®, SELPLEX® ŞI NUPRO®) ASUPRA PERFORMANłELOR PRODUCTIVE ŞI STĂRII DE SĂNĂTATE LA P ĂSTRĂVUL FÂNTÂNEL

(Salvelinus fontinalis M.) Scopul cercetării a fost reprezentat de evidenŃierea efectelor unor aditivi furajeri

(prebioticul Bio-Mos®, extractul proteic NuPro® şi seleniul organic SelPlex®) asupra performanŃelor creştere şi a stării de sănătate exprimate prin intermediul unor indici sangvini precum şi efectul acestor aditivi asupra unor indici histologici şi a calităŃii cărnii la păstrăvul fântânel.

ExperienŃele au fost efectuate pe un număr de 1000 păstrăvi repartizaŃi în patru loturi, câte 250 exemplare/lot. La lotul 1 experimental s-a adăugat în furajul combinat Bio-Mos® în proporŃie de 0,2% (bacteriostatic, extras din Saccharomices cerevisiae, stimulator al fagocitozei şi imunităŃii), la al doilea lot experimental s-a adăugat NuPro® (concentrat de aminoacizi liberi, stimulatoar al consumului de furaj, osmoreglării şi reproducerii la peşti) în proporŃie de 2 % iar la lotul 3 experimental s-a adăugat SelPlex® (stimulator al principalelor funcŃii biologice la peşti, predominând reducerea oxidărilor intracelulare şi stimularea imunităŃii, respectiv acŃiunile detoxifiante şi antioxidante, datorită conŃinutului în seleniu, component al glutationperoxidazei) în proporŃie de 0,03%. Perioada experimentală a fost de 250 zile.


9

Tabelul 4 Schema generală de organizare a experimentului I Cercetări privind efectele unor aditivi furajeri (Bio-Mos, SelPlex şi NuPro)

asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis M.).

Perioada experimentală

Locul desfăşurării

experimentului

Loturi (număr de

exemplare/lot)

Specia Factori experimentali

Indicatori urm ări Ńi

21.08.2008 –28.04.2009 (250 zile)

Păstrăvăria ICAS Gilău,

judeŃul Cluj

M (250)

1E (Bio-Mos 0,2%)

(250)

2E (NuPro 2 %)

(250)

3E (SelPlex 0,03 %)

(250)

păstrăv fântânel

(Salvelinus fontinalis M.)

-

Prebioticul Bio-Mos

0,2%

Extractul proteic

NuPro 2%

Seleniul organic SelPlex 0,03%

-evoluŃia indicilor biometrici şi corporali de creştere - factorul de conversie al hranei - rata de supravieŃuire - indici hematologici - indici imunologici - indici histologici - compoziŃia chimică a cărnii şi conŃinutul cărnii în seleniu.


10

REZULTATE ŞI DISCUłII 7.1. Efectele aditivilor furajeri (Bio-Mos®, SelPlex® şi NuPro®) asupra

indicilor de creştere şi consum la păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis M.). Cântărirea materialului piscicol s-a realizat individual la data instalării

experienŃei şi la finalul perioadei experimentale precum şi pe parcursul experienŃei pentru a urmări dinamica de creştere a păstrăvilor din cele patru loturi. Valorile medii şi variabilitatea masei corporale a păstrăvului fântânel la începutul şi sfârşitul perioadei experimentale sunt prezentate în tabelul 5:

Tabelul 5

Greutatea corporală a păstrăvului fântânel la începutul şi finele perioadei experimentale.

Lot

n

Greutate corporală

ini Ńială (g/exemplar)

Greutate corporală

finală (g/exemplar)

_ _ X ± Sx

v %

Greutatea corporală minimă

(g)

Greutatea corporală maximă

(g)

Martor

30

20

204,65±5,90

12,90

153

250

1 E (Bio-Mos

0,2%)

30

20

xx

238,55±7,97

14,94

170

314

2 E (NuPro

2%)

30

20

225,25±6,21

12,33

179

287

3 E (SelPlex 0,03%)

30

20

212,2±7,14

15,04

153

279

xx – diferenŃe distinct semnificative, P < 0,01

Analizând rezultatele obŃinute în ceea ce priveşte masa corporală a păstrăvilor din cele patru loturi la finele perioadei experimentale se constată o îmbunătăŃire a acesteia cu 16,56% în cazul lotului experimental 1 (Bio-Mos 0,2%) comparativ cu lotul Martor, rezultat comparabil cu cel obŃinut de STAYKOV şi colab., 2005 care a raportat o îmbunătăŃire a masei corporale cu 13,7 % la păstrăvul curcubeu. La celelalte loturi experimentale (NuPro şi SelPlex) şi la lotul Martor, se înregistrează valori mai apropiate privind masa corporală finală, 225,25 g/exemplar la lotul experimental NuPro 2 %, 212,2 g/exemplar la lotul experimental SelPlex 0,03 % şi 204,65 g/exemplar la lotul Martor. La toate loturile se remarcă o variabilitate medie a masei corporale (10% < v% < 20%).


11

21.0

8.08

04.0

9.08

21.0

9.08

06.1

0.08

16.1

0.08

04.1

1.08

20.1

1.08

04.1

2.08

16.0

2.09

28.0

3.09

28.0

4.09

M0

50

100

150

200

250

M

1E Bio-Mos

2E NuPro

3E SelPlex

Fig. 1. EvoluŃia masei corporale a păstrăvului fântânel pe durata perioadei

experimentale. Din analiza graficului evoluŃiei masei corporale a păstrăvilor din cele patru

loturi se observă că prin introducerea în structura furajului combinat granulat a prebioticului Bio-Mos şi a extractului proteic NuPro este influenŃată pozitiv dinamica de creştere a păstrăvilor din loturile experimentale, fapt raportat şi de alŃi cercetători (CRAIG şi MCLEAN, 2005; HOSSU şi colab., 2005; DIMITROGLOU şi colab., 2005; TORRECILLAS şi colab., 2006).

Pentru o apreciere cât mai reală a dinamicii de creştere a păstrăvilor din cele patru loturi a fost calculat sporul de creştere (masa corporală finală – masa corporală iniŃială) şi rata specifică de creştere (g/zi) aceasta constituind principalul indicator al aprecierii ritmului de acumulare de biomasă.

Tabelul 6 Valorile indicilor de creştere şi consum la finalul perioadei experimentale la păstrăvul

fântânel. Specificare U.M. Lotul

Martor Lotul 1 E (Bio-Mos

0,2%)

Lotul 2 E

(NuPro 2%)

Lotul 3 E (Sel-

Plex 0,03%)

g 184,45 218,35 205,05 192 Spor de creştere % 100 118,37 111,16 104,09

g/zi 0,73 0,87 0,82 0,76 Rata specifică

de creştere % 100 119,17 112,32 104,01

FCR

kg furaj/kg

masă corporală

1,57:1

1,48:1

1,65:1

1,59:1

Analizând principalii indici de producŃie înregistraŃi pe perioada experimentalǎ se constatǎ influenŃa favorabilă a bioaditivilor admnistraŃi în hrană în doză de 0,2% Bio-Mos®, 0,03% SelPlex® şi 2% NuPro® asupra sporului de creştere. Se constată o îmbunătăŃire a sporului de creştere cu 18,37% în cazul lotului experimental 1 (Bio-Mos 0,2%) comparativ cu lotul martor (218,35 g în cazul lotului 1E vs 184,45 g în cazul lotului martor), respectiv îmbunătăŃirea sporului de creştere cu 11,16 % şi 4,09 % în cazul loturilor 2E şi 3E.

grame


12

Analizând rata de creştere (g masă corporală/zi) se constată că cea mai bună rată de creştere a fost înregistrată la lotul 1E, 0,87 g/zi, cu 19,17 % mai bună decât în cazul lotului martor. Şi celelalte două loturi experimentale au înregistrat o rată de creştere superioară lotului martor, 0,82 g/zi în cazul lotului 2E respectiv 0,76 g/zi în cazul lotului 3E.

Analizând valorile coeficientului de conversie al hranei se observă că acesta a înregistrat valori aproximativ apropiate la toate cele patru loturi, fiind uşor mai mare la lotul 2 experimental (NuPro 2%), anume 1,65:1 (kg furaj/kg carne) comparativ cu 1,48:1 la lotul 1E şi 1,57:1 respectiv 1,59:1 la lotul martor şi lotul 3 experimental (SelPlex 0,03%). Adaosul prebioticului Bio-Mos® 0,2 % în hrana lotului 1E a determinat o uşoară scădere a factorului de conversie al furajului, o scădere de 5,74 %. Această scădere a factorului de conversie al furajului la varianta experimentală în a cărui hrană a fost introdus Bio-Mos® 0,2 % a fost raportată şi la alte specii de peşti în a căror hrană a fost introdus Bio-Mos® în proproŃie de 0,2 % (STAYKOV şi colab., 2005; CULJAK şi colab., 2006; BOGUT şi colab., 2006).

7.2. Efectele aditivilor furajeri (Bio-Mos®, SelPlex® şi NuPro®) asupra indicilor histologici la păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis M.).

Studiile efectuate pe Diplodus sargus (DIMITROGLOU şi colab., 2005), şi Salmo salar au relevat următoarele efecte ale adaosului de Bio-Mos® în hrana acestor specii: uniformizarea structurilor vilozitare şi microviliare şi creşterea lungimii acestora.

Pentru a evidenŃia efectele aditivilor furajeri, în special a prebioticului Bio-Mos®, la nivel intestinal, au fost efectuate câteva investigaŃii histologice, acestea constând în măsurarea lungimii vilozităŃilor şi a microvilozităŃilor.

Datele referitoare la înălŃimea vilozităŃilor intestinale sunt prezentate în tabelul 7:

Tabelul 7 Valorile înălŃimii vilozit ăŃilor intestinale (µm) la păstrăvul fântânel.

Specificare Lotul M Lotul 1E (Bio-Mos 0,2 %)

Lotul 2E (NuPro 2 %)

Lotul 3E (SelPlex 0,03 %)

n 68 69 24 31 _ _

X±.Sx 361,95±23,07

402,78±18,38

391,78±21,71

368,15±19,33

v % 13,44 17,90 17,15 19,23 DiferenŃe nesemnificative, P>0,05

Analizând valorile prezentate în tabelul 24 se remarcă o creştere a înălŃimii vilozităŃilor la lotul 1E (Bio-Mos 0,2 %) cu 11,28 % comparativ cu lotul Martor. Această dezvoltare a structurilor viliare, raportată şi de Sweetman şi colab., 2008 la păstrăvul curcubeu, a determinat creşterea suprafeŃei de absorbŃie a nutrienŃilor vehiculaŃi prin organism, fapt ce explică ritmul de creştere mai accelerat a lotului 1E şi greutatea corporală superioară atinsă la finele perioadei experimentale. De asemenea, şi în cazul celorlalte două loturi experimentale se remarcă o uşoară creştere a lungimii vilozităŃilor, + 8,24 % în cazul lotului 2E (NuPro 2%) respectiv + 1,71 % în cazul lotului 3E (SelPlex 0,03%).


13

În ceea ce priveşte înălŃimea microvililor la păstrăvul fântânel, aceasta a crescut de la 2,06 µm la 3,16 µm în cazul lotului experimental 1E, ca răspuns la stimularea enterocitelor cu mannanoligozaharide ceea ce a determinat o uniformizare şi o creştere a înălŃimii vilozit ăŃilor şi creşterea înălŃimii microvilozităŃilor.

Tabelul 8 Valorile înălŃimii microvililor la păstrăvul fântânel (µm).




n 50 50 38 46 _ _

X±Sx 2,06±0,11

3,16±0,06

2,82±0,13

2,56±0,09

v % 17,86 13,92 19,78 14,60

Tabelul 9 SemnificaŃia statistică a diferenŃelor înregistrate între cele patru loturi privind

înălŃimea microvililor. (testul comparaŃiilor multiple Tukey-Kramer, dacă q > 3,677, atunci P < 0,05) ComparaŃie Lot vs lot

DiferenŃa mediilor

q P

M vs Bio-Mos - 1,10 11,394 *** P<0,001 M vs SelPlex - 0,50 5,061 ** P<0,01 M vs NuPro - 0,76 7,325 *** P<0,001

Bio-Mos vs SelPlex 0,60 6,093 *** P<0,001 Bio-Mos vs NuPro 0,34 3,264 ns P>0,05 SelPlex vs NuPro - 0,26 2,475 ns P>0,05

7.3. Efectele aditivilor furajeri (Bio-Mos®, SelPlex® şi NuPro®) asupra ratei de

supravieŃuire la păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis M.). Un indice deosebit de important urmărit în cadrul unei păstrăvării este

reprezentat de rata de supravieŃuire a materialului piscicol. Pe parcursul experienŃelor a fost urmărit acest aspect iar la finele perioadei experimenatel a fost stabilită rata de supravieŃuire a păstrăvilor din cele patru loturi.

Tabelul 10

Rata de supravieŃuire şi pierderile înregistrate pe durata perioadei experimentale la păstrăvul fântânel.

Specificare Martor 1E(Bio-Mos 0,2%)

2 E (NuPro 2%)

3E(SelPlex 0,03%)

Nr. de exemplare iniŃial

250 250 250 250

Nr. de exemplare final

193 207 200 236

SupravieŃuire (%) 77,20 82,80 80,00 94,40

Pierderi (%) 22,80 17,20 20,00 5,60


14

Analizând valorile pierderilor înregistrate, se remarcă îmbunătăŃirea ratei de supravieŃuire la cele trei loturi experimentale, +5,6 % în cazul lotului experimental 1 ( Bio-Mos 0,2%), + 2,8 % în cazul lotului 2 experimental (NuPro 2%) şi + 17,6 % în cazul lotului 3 experimental (SelPlex 0,03%) rezultate comparabile cu cele obŃinute de YAMBO şi colab., 2006.

7.4. Efectele aditivilor furajeri (Bio-Mos®, SelPlex® şi NuPro®) asupra indicilor sangvini la păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis M.).

Corelarea şi analiza indicilor hematologici a stat la baza cuantificării stării de sănătate şi a nivelelor de supravieŃuire - mortalitate, reflectând efectele biologice benefice produse de cei 3 aditivi furajeri.

Tabelul 11 Valorile indicilor hematologici la păstrăvul fântânel la finele perioadei

experimentale (n=20).

Efectele biostimulatoare ale aditivilor testaŃi au fost asigurate de menŃinerea în limitele fiziologice a parametrilor leucocitari şi reducerea pierderilor. Astfel, este relevantă predominarea limfocitelor (79,20 – 92 % la mijlocul perioadei experimentale, respectiv 82 -93,40 % la finele perioadei experimentale) la peştii furajaŃi cu bioaditivi, la cei din lotul martor dominând neutrofilia (30 % la mijlocul perioadei experimentale, respectiv 28,60 % la finele perioadei experimentale) însoŃită de creşterea mortalităŃii (13,2%). Aceste valori ale concentraŃiei limfocitelor se încadrează în limitele fiziologice descrise la salmonide de SVOBODOVA, 1991; MODRÁ şi colab., 1998. De asemenea şi valoarea hemoglobinei se încadrează în limitele fiziologice normale ale salmonidelor.

RelevanŃa deosebită revine însă, nivelelor superioare de supraveŃuire obŃinute prin utilizarea celor 3 bioaditivi, creşterile făŃă de martor fiind cu 5,6% pentru Bio-Mos, 2,8% pentru NuPro 2% şi 17,6 % pentru SelPlex 0,03%. Această evoluŃie este confirmată şi de rezultatele altor cercetători în domeniu (FANGE, 1992; VERBURG şi colab., 1995).

Glutationperoxidaza este răspunzătoare cu apărarea organismului contra acŃiunii radicalilor liberi. Principalul rol al acestui antioxidant este cel de împiedicare a propagării reacŃiilor radicalice. În situsul activ al glutation peroxidazei a fost identificat selenitul, care a permis înŃelegerea rolului esenŃial al seleniului în prevenirea acŃiunii radicalilor liberi.

Parametrul Lotul Martor

Lotul 1E (Bio-Mos)

Lotul 2E (NuPro)

Lotul 3E (Sel-Plex)

Neutrofile (%) 28,60±8,15 5,94±1,68 5,40±1,03 3,60±0,67 Eozinofile (%) 0,50±0,22 0,20±0,15 0 0 Bazofile (%) 0,60±0,40 0,20±0,20 0 0,20±0,20 Limfocite (%) 53,00±12,07 82,00±2,09 93,40±0,67 90,60±1,36 Monocite (%) 12,00±1,54 11,40±1,74 3,40±1,16 6,80±0,80 Hematocrit (%) 40,80±1,77 39,60±3,02 41,00±1,44 41,60±2,42 Hemoglobină (g/dl)

7,30±0,45 7,08±0,90 6,66±0,36 6,12±0,30

Eritrocite(x103) 2,12±0,06 2,04±0,07 2,09±0,08 2,07±0,07


15

Tabelul 12 Valorile glutationperoxidazei înregistrate la păstrăvul fântânel

Specificare Lotul M Lotul 3E (SelPlex 0,03%) n 5 5

_ _ UGPx/mlPCXV X ± Sx

4,34±0,57

5,63±0,28

P>0,05

UGPx = unităŃi glutationperoxidază; PCV = hematocrit Analizând valorile din tabel se remarcă o creştere a cantităŃii de GPx la lotul

experimental 3E cu 29,7 %, ca răspuns la suplimentarea hranei acestuia cu seleniu organic sub formă de SelPlex®. Această creştere a concentraŃiei glutation-peroxidazei evidenŃiază efectul pozitiv al administrării seleniului organic în hrana păstrăvului fântânel, la acest lot experimental înregistrându-se cele mai mici pierderi ca urmare a creşterii rezistenŃei organismului la acŃiunile radialice şi oxidative, creştere generată de prezenŃa seleniului şi a glutationperoxidazei.

7.5. Efectele aditivilor furajeri (Bio-Mos®, SelPlex® şi NuPro®) asupra indicilor

imunologici la păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis M.). Pentru a explica ratele de supravieŃuire superioare înregistrate la loturile

experimentale şi pentru a evidenŃia rolul imunostimulator l aditivilor furajeri administraŃi în hrana păstrăvului fântânel, au fost efectuate câteva investigaŃii imunlogice, acestea constând în stabilirea concentraŃiei lizozimunlui şi a imunoglobulinelor totale.

Tabelul 13 ConcentraŃia lizozimului (µg/ml) la păstrăvul fântânel.




n 5 5 5 5 _ _

X±.Sx 9,04±0,17

9,72±0,51

10,81±0,17

10,04±0,71

v % 4,42 11,83 3,51 15,93 P>0,05.

Creşterea concentraŃiei lizozimului la loturile experimentale (+7,52 % în cazul lotului 1E, 19,57 % în cazul lotului 2E şi +11,06 % în cazul lotului 3E) evidenŃiază influenŃa pozitivă a adaosului celor trei aditivi furajeri în hrana păstrăvului fântânel asupra factorilor umorali (substanŃe cu acŃiune antivirală, bactericidă şi fungicidă prezente în Ńesuturi, lichidele interne şi în stratul de mucus, lizozimul, alexina, interferonul şi properdina) de apărare a organismului, unul din cei mai importanŃi factori fiind lizozimul.


16

Tabelul 14 ConcentraŃia imunoglobulinelor totale (grade Vernes) la păstrăvul fântânel.




n 6 7 7 7 _ _

X±.Sx 4,31±0,70

3,59±0,30

3,97±0,20

4,04±0,50

v % 19,44 12,28 17,63 17,12 P>0,05.

ConcentraŃia imunoglobulinelor totale constituie un indicator al reactivităŃii umorale, caracterizând sistemul imunitar specific. Valorile înregistrate evidenŃiază un status normal al sistemului imunitar specific al păstrăvilor din cele patru loturi.

7.6. Efectele aditivilor furajeri (Bio-Mos®, SelPlex® şi NuPro®) asupra calităŃii cărnii la p ăstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis M.).

Tabelul 15 CompoziŃia chimică a cărnii de păstrăv (n=20).

Specificare S.U. % Umiditate % Pb % Gb % Lot M 24,74±0,4 75,25±0,4 17,59±0,33 6,30±0,36

Lotul 1E (Bio-Mos 0,2 %)

26,05±0,44

73,94±0,44

18,04±0,37

6,80±0,15


25,92±0,39

74,07±0,39

17,57±0,28

6,72±0,29


25,76±0,55

74,22±0,56

18,09±0,40

6,40±0,47

P>0,05

Adaosul de aditivi furajeri în hrana păstrăvului fântânel nu a influenŃat semnificativ compoziŃia chimică a cărnii de păstrăv. Analizând valorile obŃinute se remarcă o uşoară creştere a conŃinutului cărnii în proteină la loturile experimentale 1E şi 3E, 18,04 % Pb la lotul 1E (Bio-Mos 0,2%) respectiv 18,09% Pb la lotul 3E (SelPlex 0,03%) precum şi o uşoară scădere a conŃinutului cărnii în apă la cele trei loturi experimentale, 73,94 % la lotul 1E (Bio-Mos 0,2%) respectiv 74,07 % la lotul 2E (NuPro 2%) şi 74,22 % la lotul 3E (SelPlex 0,03%) comparativ cu 75,25 % la lotul martor . DiferenŃe foarte semnificative au fost înregistrate în ceea ce priveşte conŃinutul cărnii în seleniu. ConŃinutul cărnii în seleniu a înregistrat valori net superioare la lotul 3E a cărui hrană a fost suplimentată cu seleniu organic. Valorile conŃinutului cărnii în seleniu sunt prezentate în tabelul 16:


17

Tabelul 16 ConŃinutul cărnii de păstrăv fântânel în Seleniu.

Specificare Lotul M


n 10 10 Se (µg/kg)

_ _ X ± Sx

61,73 ± 2,67

xxx

238,99 ± 7,95

xxx - P < 0,001

Analizând aceste valori se constată o creştere cu 287,15 % a conŃinutului cărnii în Se ca răspuns la suplimentarea hranei cu seleniu organic sub formă de SelPlex, aceasta putând constitui un prim pas în crearea unui aliment funcŃional.

7.7. ConsideraŃii de eficienŃă economică

În cadrul unei păstrăvării costurile hranei deŃin ponderea cea mai mare din totalul costului de producŃie. Pentru realizarea unor performanŃe de producŃie pozitive este necesară asigurarea unui nivel alimentar cantitativ şi calitativ corespunzător cerinŃelor ecofiziologice ale speciilor de cultură, la asigurarea acestui nivel alimentar corespunzător participând şi aditivii furajeri.

Tabelul 17 Calculul eficienŃei economice al adaosului aditivilor furajeri în hrana

păstrăvului fântânel Lot

Cost

producŃie 1 kg

păstrăv (RON)

Cost suplimentar

aditiv furajer/1,5 kg furaj (RON)

Cost total producŃie

(cost producŃie +

cost suplimentar

aditiv furajer) (RON)

Greutate corporală

5 păstrăvi

(kg)

PreŃ vânzare 5 exemplare

păstrăv (RON)

DiferenŃa preŃ

vânzare – cost

producŃie (RON)

DiferenŃa faŃă de Martor (RON/5

exemplare păstrăv)

M 12 - 12 1,02 16,32 4,32 - 1E

Bio-Mos

12

0,075

12,075

1,19

19,04

6,96

2,64

2E NuPro

12

0,25

12,25

1,12

17,92

5,67

1,35

3E

SelPlex

12

0,022

12,022

1,06

16,96

4,93

0,61


18

7.8. CONCLUZII PARłIALE .

▪ Folosirea prebioticului Bio-Mos®, a mineralului organic SelPlex® şi a extractului proteic NuPro® în hrana păstrăvului fântânel a determinat o mai bună asimilare a hranei ceea ce a determinat o îmbunătăŃire a performanŃelor de creştere.

▪ În experimentele pe puietul de păstrăv fântânel, cele mai bune rezultate privind evoluŃia masei corporale au fost înregistrate la lotul experimental 1E, ca răspuns la suplimentarea hranei acestuia cu mannanoligozaharide sub formă de Bio-Mos® 0,2 %.

▪ Sporul de creştere a înregistrat o îmbunătăŃire cu 18,37 % în cazul lotului experimental 1 (Bio-Mos 0,2%) respectiv 11,16 % în cazul lotului experimental 2 (NuPro 2%) comparativ cu lotul martor.

▪ În ceea ce priveşte rata de supravieŃuire s-a remarcat influenŃa favorabilă a seleniului organic SelPlex® asupra acestui indice. La lotul experimental 3E s-a constat cea mai mare rată de supravieŃuire, 94,4 %, cu plus 17,6 % mai mare decât în cazul lotului M.

▪ Efectele biostimulatoare ale aditivilor testaŃi au fost asigurate de menŃinerea în limitele fiziologice a parametrilor leucocitari şi reducerea pierderilor.

▪ Ca răspuns la suplimentarea hranei cu Se organic sub formă de SelPlex® s-a constatat o creştere a concentraŃiei sangvine a glutation-peroxidazei la lotul 3E cu 29,7 % (5,63 UGPx/ml PCV în cazul lotului 3E respectiv 4,34 UGPx/ml PCV în cazul lotului M).

▪ Urmărind calitatea cărnii, se remarcă o uşoară creştere a conŃinutului cărnii în proteină la loturile experimentale 1E şi 3E, 18,04 % Pb la lotul 1E (Bio-Mos 0,2%) respectiv 18,09% Pb la lotul 3E (SelPlex 0,03%) precum şi o uşoară scădere a conŃinutului cărnii în apă la cele trei loturi experimentale, 73,94 % la lotul 1E (Bio-Mos 0,2%) respectiv 74,07 % la lotul 2E (NuPro 2%) şi 74,22 % la lotul 3E (SelPlex 0,03%) comparativ cu 75,25 % la lotul martor .

▪ De asemenea şi conŃinutul cărnii în seleniu a înregistrat valori mai mari la lotul 3E a cărui hrană a fost suplimentată cu seleniu organic, 238,99 Se µg/kg comparativ cu 61,73 Se µg/kg, valoare înregistrată la lotul Martor.

▪ În ceea ce priveşte indicii histologici, se remarcă o creştere a înălŃimii vilozităŃilor la lotul 1E (Bio-Mos 0,2 %) cu 11,28 % comparativ cu lotul Martor (402,78 µm la lotul 1E vs 361,95 µm la lotul M). În ceea ce priveşte lungimea microvililor, aceasta a crescut de la 2,06 la 3,16 µm în cazul lotului experimental 1E, ca răspuns la stimularea enterocitelor cu mannanoligozaharide, fapt ce explică performanŃele de creştere superioare înregistrate la lotul 1E.

▪ Efectul economic al adaosului prebioticului Bio-Mos®, extractului proteic NuPro® şi a seleniului organic SelPlex® în hrana păstrăvului fântânel reprezintă 2,64 RON/5 exemplare păstrăv în cazul prebioticului Bio-Mos, 1,35 RON/5 exemplare păstrăv în cazul extractului proteic NuPro şi 0,61 RON/5 exemplare păstrăv în cazul seleniului organic SelPlex.


19

CAPITOLUL VIII. CERCET ĂRI PRIVIND EFECTELE ADAOSULUI COMBINAT DE ADITIVI FURAJERI (BIO-MOS ®+SELPLEX®+NUPRO®) ASUPRA PERFORMANłELOR PRODUCTIVE ŞI STĂRII DE SĂNĂTATE

LA PĂSTRĂVUL CURCUBEU (Oncorhynchus mykiss W.). Cel de-al doilea experiment testează efectul combinat al unor aditivi furajeri

(prebioticul Bio-Mos® + seleniul organic SelPlex® + extractul proteic NuPro®) asupra indicilor de creştere şi consum, a ratei de supravieŃuire, a unor indici hematologici (hematograma, leucograma), a calităŃii cărnii (compoziŃia chimică a cărnii şi conŃinutul cărnii de păstrăv curcubeu în Seleniu) precum şi evidenŃierea efectelor prebioticului Bio-Mos la nivelul mucoasei intestinale la păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss W.).

Cercetările din cadrul celui de-al doilea experiment au fost efectuate pe un număr de 500 păstrăvi din specia păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss W.) repartizaŃi în două loturi, câte 250 exemplare/lot. La data instalării experimentului materialul biologic avea o greutate corporală medie de 10 g/exemplar. La lotul experimental s-a adăugat în furajul combinat pachetul de aditivi furajeri (Bio-Mos® + SelPlex® + NuPro®), Bio-Mos® în proporŃie de 0,2% (extras din Saccharomices cerevisiae, stimulator al fagocitozei şi imunităŃii) plus SelPlex® (stimulator al principalelor funcŃii biologice la peşti) în proporŃie de 0,03% plus NuPro® (concentrat de aminoacizi liberi, stimulatoar al consumului de furaje) în proporŃie de 2 %. Perioada experimentală a fost de 161 zile.

Tabelul 18 Schema generală de organizare a experimentului II Cercetări privind efectul combinat al unor aditivi furajeri (Bio-Mos+SelPlex+NuPro) asupra performanŃelor productive şi

stării de sănătate la păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss W.).

Perioada experi- mentală

Locul desfăşu- ării

experi-mentului

Loturi (număr de

exemplare/lot şi specia)

Factori experimentali

Indicatori urmări Ńi

05.05.2009-30.09.2009

Păstrăvăria ICAS Gilău, judeŃul Cluj

M (250 exemplare

păstrăv curcubeu)

E (250

exemplare păstrăv

curcubeu)

-

Adaosul de Bio-Mos + NuPro +

SelPlex în furaj

-evoluŃia indicilor biometrici - factorul de conversie al hranei - rata de supravieŃuire - indici hematologici - indici histologici - compoziŃia chimică a cărnii


20

REZULTATE ŞI DISCUłII 8.1. Efectele adaosului combinat de aditivi furajeri (Bio-

Mos®+SelPlex®+NuPro®) asupra indicilor de creştere şi consum la păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss W.).

Prin adaosul aditivilor furajeri în structura furajului combinat granulat s-a urmărit obŃinerea unor indicatori bioproductivi superiori la exemplarele de păstrăv curcubeu din lotul experimental.

0

50

100

150

200

250

300

maig/exemplar

iunieg/exemplar

iulieg/exemplar

augustg/exemplar

septembrieg/exemplar

M

E

Fig. 2. EvoluŃia masei corporale a păstrăvului curcubeu din cele două loturi pe durata

perioadei experimentale Analizând graficul evoluŃiei masei corproale a păstrăvilor din cele două loturi

se remarcă influenŃa favorabilă a aditivilor furajeri incluşi în structura furajului combinat granulat asupra ritmului de creştere a păstrăvilor din lotul experimental, ritm de creştere mai accelerat comparativ cu lotul Martor, ritm ce a fost susŃinut până la finele perioadei experimentale. La finele perioadei experimentale, păstrăvii din lotul experimental au atins o greutate corproală medie de 253,2 g, cu 4,81 % mai mare comparativ cu greutatea corporală finală a păstrăvilor din lotul Martor (241,1 g).

Efectele bioaditivilor (Bio-Mos® 0,2%+SelPlex® 0,03%+NuPro® 2%) administraŃi în hrană, asupra indicilor de creştere înregistraŃi la păstrăvii din cele două loturi sunt prezentate în tabelul 19:

Tabelul 19 Valorile indicilor de creştere şi consum la păstrăvul curcubeu la finalul perioadei

experimentale. Specificare U.M. Martor E (Bio-Mos 0,2%+ NuPro 2%+ Sel-Plex

0,03%) g 231,1 243,2 Spor de

creştere % 100 105,23 g/zi 1,43 1,51 Rata

specifică de creştere

% 100 105,59

FCR

kg furaj/kg

masă corporală

1,42:1

1,39:1

Analizând principalii indici de producŃie înregistraŃi pe perioada experimentalǎ se constatǎ influenŃa favorabilă a bioaditivilor admnistraŃi în hrană în doză de 0,2%


21

Bio-Mos®, 0,03% SelPlex® şi 2% NuPro® asupra sporului de creştere. Se constată o îmbunătăŃire a sporului de creştere cu 5,23% în cazul lotului experimental (Bio-Mos 0,2%+ NuPro 2%+ Sel-Plex 0,03%) comparativ cu lotul martor (243,2 g în cazul lotului E vs 231,1 g în cazul lotului martor). Analizând rata de creştere (g masă corporală/zi) se constată că cea mai bună rată de creştere a fost înregistrată la lotul E, 1,51 g/zi, cu 5,59 % mai bună decât în cazul lotului martor. În ceea ce priveşte valorile coeficientului de conversie al hranei se observă că acesta a înregistrat valori aproximativ apropiate la cele două loturi, fiind uşor mai scăzut la lotul experimental, anume 1,39:1 (kg furaj/kg carne) comparativ cu 1,42:1 la lotul Martor, aceasta evidenŃiind o scădere a FCR-ului cu 2,12 %.

8.2. Efectele adaosului combinat de aditivi furajeri (Bio-Mos®+SelPlex®+NuPro®) asupra indicilor histologici la păstrăvul curcubeu

(Oncorhynchus mykiss W.). Datorită faptului că prebioticul Bio-Mos® îndeplineşte roluri multiple în

organismul peştilor (elimină patogenii prezenŃi la nivel intestinal şi prin constituŃia sa de oligozaharidă oferă suport energetic pentru dezvoltarea enetrocitelor) şi pentru a explica ritmul de creştere mai accelerat a păstrăvilor din lotul experimental, au fost efectuate investigaŃii histologice la nivelul intestinului. Aceste investigaŃii au constat în măsurarea lungimii vilozităŃilor intestinale şi a microvilozităŃilor, ambele structuri fiind responsabile de absorbŃia nutrienŃilor.

Tabelul 20

Valorile lungimii vilozităŃilor intestinale şi a microvilozităŃilor (µm) la păstrăvul

curcubeu.

Specificare Lot M Lot E Lungime vilozităŃi intestinale (µm)

n 57 46 _ _ X±Sx

422,69±12,68

x

468,02±19,48

v % 12,65 18,24 Lungime microvilozităŃi (µm)

n 69 38 _ _ X±Sx

3,20±0,10

xx

3,83±0,14

v % 15,93 12,71 x - diferenŃe semnificative, P<0,05 xx - diferenŃe distinct semnificative, P<0,01

Analizând datele din tabel se observă influenŃa favorabilă a prebioticului Bio-Mos® la nivel intestinal, remarcându-se o creştere de 10,72 % a lungimii vilozităŃilor la lotul E comparativ cu lotul M precum şi o creştere a lungimii microvilozităŃilor cu 19,68 %. Crescând lungimea structurilor vilozitare şi microvilozitare creşte şi suprafaŃa de absorbŃie a nutrienŃilor, fapt ce explică ritmul mai accelerat de creştere a păstrăvilor din lotul experimental.


22

8.3. Efectele adaosului combinat de aditivi furajeri (Bio-Mos®+SelPlex®+NuPro®) asupra calităŃii cărnii la p ăstrăvul curcubeu

(Oncorhynchus mykiss W.). Pe lângă indicii biometrici a fost urmărit şi efectul combinat al prebioticului

Bio-Mos®, a seleniului organic SelPlex® şi a suplimentului proteic NuPro® asupra calităŃii cărnii. Pe baza determinării compoziŃiei chimice a cărnii de păstrăv (conŃinutul în proteine, lipide şi proporŃia de apă) se pot face aprecieri asupra stării generale de întreŃinere a materialului biologic şi asupra modului de valorificare a hranei administrate.

78.46 77.88

21.54 22.1217.02 18.14

6.45 5.61

0

20

40

60

80

Apa % S.U. % Pb % Gb %

M

E

Fig. 3. CompoziŃia chimică a cărnii de păstrăv curcubeu din cele două loturi.

Cu toate că diferenŃele înregistrate nu sunt semnificative statistic, la lotul experimental se observă o uşoară creştere a proteinei în carne, o creştere de 2,69 % comparativ cu lotul Martor.

Determinarea conŃinutului cărnii în Seleniu organic evidenŃiază o asimilare crescută a acestuia precum şi îmbunătăŃirea retenŃiei sale în Ńesuturile care furnizează rezervele de seleniu pentru organism. Un efect pozitiv al acumulării Seleniului în organism este acela de creştere a imunităŃii peştilor, principalul rol al Seleniului fiind cel de a reduce procesele de oxidare intracelulară. ConŃinutul cărnii în seleniu a înregistrat valori mult superioare la lotul E a cărui hrană a fost suplimentată cu seleniu organic. Valorile conŃinutului cărnii în seleniu sunt prezentate în tabelul 21:

Tabelul 21 ConŃinutul cărnii de păstrăv curcubeu în Seleniu .

Specificare

Lotul M

Lotul E

n 10 10 Se (µg/kg)

_ _ X ± Sx

51,63 ± 2,46

xxx

219,78 ±7,35

xxx - P < 0,001


23

8.4. Efectele adaosului combinat de aditivi furajeri (Bio-Mos®+SelPlex®+NuPro®) asupra ratei de supravieŃuire la păstrăvul curcubeu

(Oncorhynchus mykiss W.). Tabelul 22

Rata de supravieŃuire şi pierderile înregistrate pe durata perioadei experimentale. Specificare Lotul

Martor Lotul E

(Bio-Mos 0,2% + SelPlex 0,03% + NuPro 2%) Nr. de

exemplare iniŃial

250

250

Nr. de exemplare

final

209

217

SupravieŃuire (%)

83,6 86,8

Pierderi (%) 16,4 13,2

Analizând valorile pierderilor înregistrate, se remarcă îmbunătăŃirea ratei de supravieŃuire la lotul experimental cu +3,2 %. Această îmbunătăŃire a ratei de supravieŃuire se datorează prezenŃei manan-oligozaharidelor care opresc colonizarea intestinului cu agenŃi patogeni şi prezenŃei Seleniului a cărui principală funcŃie este cea de a stopa reacŃiile radicalice în organism. Creşterea ratei de supravieŃuire a păstrăvilor din lotul experimental atestă efectul benefic al aditivilor încorporaŃi în furaj asupra organismului peştilor.

8.5. Efectele adaosului combinat de aditivi furajeri (Bio-Mos®+SelPlex®+NuPro®) asupra indicilor sangvini la păstrăvul curcubeu

(Oncorhynchus mykiss W.). InvestigaŃiile hematologice au urmărit corelarea unor indici eritrocitari şi

leucocitari necesari elaborării unui model hematologic de evaluare a stării de sănătate la peşti, prin cuantificarea numărului total de eritrocite şi leucocite, respectiv al raportului eritrocite/leucocite şi limfocite/granulocite.

Tabelul 23 Valori medii comparativ între cele două loturi.

Valori medii lot martor Valori medii lot experimental

Specificare

Nr. % Nr. % Eritrocite (total) 541,20 96,94 528,30 96,94 Leucocite (total) 17,40 3,02 16,60 3,02 Neutrofile 1,80 0,12 0,60 0,12 Limfocite 15 2,79 15,16 2,79 Monocite 3,00 0,23 0,50 0,23 Total Eritrocite+Leucocite

558,60 99,98 544,60 99,98

Eritrocite/Leucocite 31,10/1 96,72/3,12 31,80/ 1 96,95/3,04 Limfocite/ Granulocite

8,30/1 89,27/10,75 22,75/1 95,05/4,9


24

Valorile acestor parametrii se situează la limitele fiziologice superioare, relevând nivelul ridicat al stării de sănătate şi bunăstării la cele două loturi de păstrăvi. Corelarea acestora cu creşterea indiciilor biometrici şi îmbunătăŃirea celor de supravieŃuire – mortalitate la lotul experimental reflectă efectele biologice benefice produse ale aditivilor furajeri, cu cu impact major în sectorul piscicol (SAKAI şi colab., 1996; VERBURG şi colab., 1994). Aceste efecte biostimulatoare sunt reflectate şi de configuraŃia subpopulaŃiilor leucocitare, predominată de limfocite la peştii furajaŃi cu bioaditivi, faŃă de cei martori care au prezentat o proporŃie mai crescută de neutrofilie .

8.6. CONCLUZII PARłIALE.

▪ Folosirea combinată a prebioticului Bio-Mos®, a seleniului organic SelPlex® şi a extractului proteic NuPro® în hrana păstrăvului curcubeu a determinat o mai bună asimilare a hranei ceea ce a determinat o îmbunătăŃire a performanŃelor bioproductive.

▪ În experimentele pe păstrăvul curcubeu, rezultatele obŃinute privind evoluŃia masei corporale atestă efectul benefic al aditivilor furajeri încorporaŃi în furaj, păstrăvii din lotul Experimental atingând o greutate corporală superioară păstrăvilor din lotul Martor.

▪ Sporul de creştere şi rata specifică de creştere a înregistrat o îmbunătăŃire cu 5,23 % respectiv 5,59 % în cazul lotului experimental comparativ cu lotul martor.

▪ În ceea ce priveşte rata de supravieŃuire s-a remarcat influenŃa favorabilă a aditivilor furajeri asupra acestui indice. La lotul experimental s-a constat o îmbunătăŃire a ratei de supravieŃuire, 86,8 %, cu plus 3,2 % mai mare decât în cazul lotului M.

▪ Efectele biostimulatoare ale aditivilor testaŃi au fost asigurate de menŃinerea în limitele fiziologice a parametrilor leucocitari şi reducerea pierderilor. Aceste efecte biostimulatoare sunt reflectate şi de configuraŃia subpopulaŃiilor leucocitare, predominată de limfocitele la peştii furajaŃi cu bioaditivi, faŃă de cei martori care au prezentat o proporŃie mai crescută de neutrofilie

▪ Urmărind calitatea cărnii, se remarcă o uşoară creştere a conŃinutului cărnii în proteină la lotul experimental, 18,14 % Pb la lotul E comparativ cu 17,02 % valoare înregistrată la lotul Martor .

▪ De asemenea şi conŃinutul cărnii în seleniu a înregistrat valori net superioare la lotul E a cărui hrană a fost suplimentată cu seleniu organic, 219,78 Se µg/kg comparativ cu 51,63 Se µg/kg, valoare înregistrată la lotul Martor.

▪ În ceea ce priveşte indicii histologici, se remarcă o creştere a înălŃimii vilozităŃilor la lotul E cu 10,72 % comparativ cu lotul Martor (468,02 µm la lotul E vs 422,69 µm la lotul M). În ceea ce priveşte lungimea microvililor, aceasta a crescut de la 3,20 la 3,83 µm în cazul lotului experimental 1E, ca răspuns la stimularea enterocitelor cu mannanoligozaharide, fapt ce explică performanŃele de creştere superioare înregistrate la lotul E.


25

CAPITOLUL IX. CERCET ĂRI PRIVIND EFECTELE UNOR ADITIVI FURAJERI (BIO-MOS ® ŞI NUPRO®) ASUPRA PERFORMANłELOR

PRODUCTIVE ŞI STĂRII DE SĂNĂTATE LA SOMN ( Silurus glanis L.). În cadrul acestui experiment s-a urmărit stabilirea influenŃei utilizării

prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® asupra indicilor de creştere şi consum la somn (Silurus glanis L.) crescut în cadrul unui minisistem recirculant. Scopul acestui experiment a fost de a evidenŃia posibilitatea de adaptare şi creştere a somnului (Silurus glanis L.) în cadrul sistemului acvacol recirculant, precum şi evaluarea efectelor unor aditivi furajeri (prebioticul Bio-Mos® şi extractul proteic NuPro®) asupra performanŃelor de creştere la somn şi asupra stării de sănătate exprimate prin intermediul unor indici hematologici şi imunologici.

Tabelul 24 Schema generală de organizare a experimentului III Cercetări privind efectele unor

aditivi furajeri (Bio-Mos şi NuPro) asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la somn (Silurus glanis L.).

Perioada experi- mentală

Locul desfăşu-

rării experi-men-tului

Loturi

(număr de exemplare/lot şi specia)

Factori

experimentali

Indicatori urm ări Ńi

01.11.2008-01.04.2009

Biobaza proprie, Cluj-Napoca, judeŃul Cluj

M (50 exemplare

somn)

1E (Bio-Mos 0,2 %) (50 exemplare

somn)

2E (NuPro

2%)(50 exemplare

somn)

-

Adaosul de Bio-Mos 0,2 % în furaj

Adaosul de NuPro 2 % în

furaj

-evoluŃia indicilor biometrici - factorul de conversie al hranei - rata de supravieŃuire - indici hematologici -indici imunologici


26

9.1. Efectele prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® asupra indicilor de creştere şi consum la puietul de somn (Silurus glanis L.).

Tabelul 25 EvoluŃia masei corporale la puietul de somn pe parcursul perioadei experimentale

(01.11. 2008-01.04.2009). Lot

Data n M (g) n 1E (Bio-Mos 0,2%)(g)

n 2E (NuPro 2%)(g)

01.11.08 50 110±0.009 50 110±0.009 50 110±0.009 20.11.08 20 88,80±2,17 20 90,15±2,15 20 90,75±2,09 20.12.08 20 96,65±1,82 20 96,60±2,32 20 98,01±2,26 20.01.09 20 101,40±1,48 20 110,35±2,19 20 109,65±2,03 20.02.09 20 112,20±2,05 20 128,65±2,09 20 125,90±2,24 15.03.09 20 126,55±2,29 20 139,90±2,15 20 136,15±2,06 01.04.09 20 139,40±2,85 20 149,95±3,09 20 142,45±3,48 DiferenŃe nesemnifictaive, P>0,05

Analizând valorile prezentate în tabelul 25 se constată o scădere a greutăŃii corporale a materialului biologic în prima parte a perioadei experimentale, perioadă necesară adaptării puietului de somn la noile condiŃii ambientale şi obişnuirea cu furajul. Pe parcursul perioadei experimentale se poate observa influenŃa favorabilă a adaosului de Bio-Mos® 0,2 % în hrana puietului de somn asupra ritmului de creştere. Se observă faptul că lotul 1E prezintă un spor de creştere mai ridicat comparativ cu celelalte loturi care au o greutate corporală medie mai săzută. La sfârşitul perioadei experimentale la lotul 1E s-a înregistrat o greutate medie de 149,95±2,81g, comparativ cu lotul M 139,40±2,85g respectiv 142,45± 2,99 în cazul lotului 2E. Rezultatele obŃinute pot fi comparabile cu cele raportate de Bogut şi colab., 2006 care au studiat efectele adaos-ului de Bio-Mos în hrana somnului (Silurus glanis L.).

Efectele prebioticului Bio-Mos® 0,2% şi a extractului proteic NuPro® 2% administraŃi în hrană, asupra indicilor de creştere şi consum înregistraŃi la puietul de somn din cele trei loturi sunt prezentate în tabelul 26:

Tabelul 26 Valorile indicilor de creştere şi consum la puietul de somn finalul perioadei

experimentale. Specificare U.M. M 1E 2E

g 29,40 39,95 32,45 Spor de creştere % 100 135,88 110,37

Rata medie de creştere g/zi 0,19 0,26 0,21

FCR kg furaj/kg masă corporală 1,36:1 1,28:1 1,30:1 Analizând valorile indicilor de creştere şi consum se constată că rata de

conversie a furajului are cele mai scăzute valori la lotul 1E (1,28:1) , acesta având şi

cel mai mare spor de creştere 39,95 g. comparativ cu lotul experimental 2E (32,45 g respectiv 1,30:1) şi cu lotul Martor unde s-a înregistrat cel mai scăzut spor de creştere (29,40 g) şi cel mai mare coeficient de conversie al hranei (1,36:1). CoeficienŃii de conversie a furajului au înregistrat valori uşor mai mari decât cele raportate de Mioara Costache şi colab., 2008 (1,12-1,17:1). Analizând principalii indici de producŃie


27

înregistraŃi pe perioada experimentalǎ se constatǎ influenŃa favorabilă a bioaditivilor admnistraŃi în hrană în doză de 0,2% Bio-Mos® şi 2% NuPro® asupra sporului de creştere. Se constată o îmbunătăŃire a sporului de creştere în cazul lotului experimental 1 (Bio-Mos 0,2%) comparativ cu lotul martor (39,95 g în cazul lotului 1E vs 29,40 g în cazul lotului martor), respectiv îmbunătăŃirea sporului de creştere şi în cazul lotului 2E. Analizând rata de creştere (g masă corporală/zi) se constată că cea mai bună rată de creştere a fost înregistrată la lotul 1E, 0,26 g/zi, cu 36,84 % mai bună decât în cazul lotului martor. La celălalt lot experimental s-a înregistrat o rată de creştere superioară lotului martor, 0,21 g/zi, fiind mai mare cu 10,52 % decât în cazul lotului Martor.

9.2. Efectele prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® asupra ratei

de supravieŃuire la puietul de somn (Silurus glanis L.). Rata de supravieŃuire şi pierderile înregistrate pe durata perioadei experimentale la puietul de somn sunt prezentate în tabelul 27:

Tabelul 27

Rata de supravieŃuire şi pierderile înregistrate pe durata perioadei experimentale. Specificare Martor 1 E (Bio-

Mos 0.2%) 2 E (NuPro

2%) Nr. de exemplare iniŃial 50 50 50 Nr. de exemplare final 41 46 47

SupravieŃuire (%) 82 92 94

Pierderi (%) 18 8 6

Analizând valorile pierderilor înregistrate, se remarcă îmbunătăŃirea ratei de supravieŃuire la cele două loturi experimentale, +10 % în cazul lotului experimental 1 ( Bio-Mos 0,2%) şi + 12 % în cazul lotului 2 experimental (NuPro 2%), fapt înregistrat în majoritatea cercetărilor de acest fel (BOGUT şi colab., 2005; STAYKOV şi colab., 2005; BRIAN şi colab., 2008).

9.3. Efectele prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® asupra

indicilor sangvini la puietul de somn (Silurus glanis L.). Pentru a estima starea de sănătate a materialului biologic au fost efectuate

câteva investigaŃii hematologice. Valorile indicilor sangvini înregistrate la cele trei loturi la finele perioadei experimentale sunt prezentate în tabelele următoare:

Tabelul 28 Rezultatele hemoleucogramei înregistrate la puietul de somn la finele perioadei

experimentale (n=21). Specificare Leucocite

Hematii Hemoglobina

Hematocrit

Hemoglobina eritrocitara

medie U.M. *10³/µL 10³*10³/µL g/dl % pg/cel

Lotul M 133,48±0,6 1,72±0,009 8,20±0,14 28,32±0,59 47,21±0,38 Lotul E1 125,60±1,72 1,60±0,07 7,73±0,02 26,24±0,24 48,82±0,27 Lotul E2 126,46±0,89 1,58±0,005 7,44±0,03 24,69±0,21 47,17±0,15


28

Analizând valorile obŃinute se observă relativa similitudine a acestora cu cele din literatura de specialitate (CARUSO şi colab., 2002; SOBECKA, 2001; TAVARES M., 2007; MODRÁ, 1998). AbsenŃa neutrofiliei şi valorile normale eritrocitare evidenŃiază faptul că aditivii utilizaŃi nu au efecte negative asupra stării de sănătate a puietului de somn şi totodată atestă puritatea aditivilor utilizaŃi (necontaminaŃi cu toxine micotice).

Pentru a evalua funcŃia hepatică şi pancreatică a puietului de somn, au fost determinate valorile enzimelor care caracterizează starea ficatului (ALAT, ASAT, GGT) şi cea a pancreasului (amilaza şi lipaza). Rezultatele enzimogramei sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 29 Rezultatele enzimogramei înregistrate la cele trei loturi la finele perioadei

experimentale (n=15). Specifi-

care ALAT ASAT GGT PAL Αlfa-

amilaza Lipaza

U.M. U/L U/L U/L U/L U/L U/L Lotul M 16,60±0,81 1112±47,15 1 185,20±5,91 4,80±0,80 35,26±1,59 Lotul E1

(Bio-Mos 0,2

%)

16,40±1,28

924±60,46

2

198,80±4,70

2±0,31

55,04±2,32

Lotul E2 (NuPro 2 %)

20,20±1,02 1212±19,59 1 203,40±4,61 2±0,31 27,74±1,12

U/L = unitate per litru. ALAT, ASAT şi GGT sunt indicatori ai stării fiziologice a ficatului, iar amilaza şi lipaza caracterizează funcŃia pancreatică. Testul pentru alanin aminotransferază (ALAT), aspartataminotransferaza (ASAT) şi gama-glutamiltranspeptidaza (GGT) se efectuează pentru a verifica starea de sănătate a ficatului şi pentru a urmări dacă aditivii furajeri utilizaŃi au efecte nedorite asupra ficatului. Valorile obŃinute se încadrează în limitele normale fiind uşor ridicate în cazul lotului 2E. Creşteri moderate ale aspartat aminotransferazei (ASAT) apar în cazul unor forme de distrofie musculară, pancreatită acută şi anemii hemolitice. Valorile înregistrate a enzimelor (ALAT, ASAT şi GGT) arată un status fiziologic normal al ficatului şi împreună cu valorile amilazei şi lipazei care se înscriu în limitele normale (SOBECKA., 2001; EKREM, 2004) indică buna desfăşurare a activităŃii digestive. Valorile amilazei şi lipazei înregistrate la finele perioadei experimentale arată desfăşurarea normală a activităŃii pancreatice. Pentru evaluarea statusului nutriŃional al puietului de somn au fost determinate valorile proteinelor serice. Rezultatele proteinogramei sunt prezentate în graficul următor:


29

0

5

Prot.tot.g/dl Albumine g/dl G-globuline g/dl

M

1E

2E

M

1E

2E

Fig. 4. Valorile proteinogramei înregistrate la puietul de somn la finele perioadei experimentale.

Acest test detectează suma proteinelor serice circulante, care poate suferi variaŃii atât în condiŃii fiziologice cât şi patologice. Determinarea proteinelor totale permit evaluarea statusului nutriŃional şi a statusului imunitar prin intermediul gamma-globulinelor (valori scăzute ale acestora arată un deficit imun secundar). Valorile înregistrate la cele trei loturi corespund cu valorile raportate în literatura de specialitate (TAVARES, 2007). Cu toate că se remarcă mici diferenŃe ale valorilor proteinogramei la cele trei loturi, diferenŃele înregistrate sunt nesemnificative (P>0,05).

9.4. Efectele prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® asupra indicilor imunologici la puietul de somn (Silurus glanis L.)

Creşterea iniŃială a concentraŃiilor lizozimului seric în diferite afecŃiuni indică implicarea sistemului imun nespecific, starea de alertă a acestuia. Controlul valorilor lizozimului circulant şi menŃinerea acestor valori în limite normale sau chiar superioare, stabilizează prima linie a apărării antiinfecŃioase creând un impediment serios în dezvoltarea infecŃiei. Din acest motiv, intervenŃia cu substanŃe imunomodulatoare care influenŃează pozitiv nivelul lizozimului seric capătă o tot mai mare însemnătate. Lizozimul are proprietatea de a degrada mucopolizaharidele din peretele celular al bacteriilor, cauzând liza acestora (ELLIS, 1990).

Tabelul 30 ConcentraŃia lizozimului la puietul de somn la finele perioadei

experimentale. Specificare Lot M (µg/ml) Lot 1E (Bio-Mos

0,2 %) (µg/ml) Lot 2E (NuPro 2

%)(µg/ml) n 7 7 7

_ _ X±Sx

10,73±0,60

11,34±0,56

10,80±0,31

v % 14,91 13,13 7,59

DiferenŃe nesemnificative, P>0,05

Cu toate că diferenŃele înregistrate nu sunt semnificative din punct de vedere

statistic, analizând valorile prezentate în tabelul 30 se remarcă o creştere a concentraŃiei lizozimului la loturile experimentale, în special în cazul lotului 1E, o creştere de 5,68 % comparativ cu lotul M. Creşterea concentraŃiei lizozimului atestă funcŃia imunostimulatoare a Bio-Mos-ului asupra sistemului imunitar nespecific. Această creştere a concentraŃiei lizozimului este rezultatul adaos-ului de Bio-Mos 0,2 % în hrana lotului 1 experimental, fapt consemnat şi de alŃi autori (STAYKOV, 2005 citat de SWEETMAN şi DAVIES, 2006; DIMITROGLOU, 2006; BOGUT, 2006)


30

care în urma cercetărilor întreprinse au raportat o creştere de până la 13 % a concentraŃiei lizozimului la loturile experimentale ca urmare a adaosului de Bio-Mos.

Nivelul seric al imunoglobulinelor constituie un indicator al reactivităŃii umorale. Parcurgerea unor modificări într-un sens sau în altul semnalează, fie iniŃierea unui răspuns imun sau prezenŃa unor stări patologice însoŃite de areactivitate imunologică sau o reactivitate diminuată sub influenŃa unor factori externi sau/şi interni. Rezultatele privind concentraŃia imunoglobulinelor totale sunt redate în tabelul 31.

Tabelul 31

ConcentraŃia imunoglobulinelor totale la puietul de somn la finele perioadei experimentale

Specificare Lot M (grade Vernes)

Lot 1E (Bio-Mos 0,2 %) (grade

Vernes)

Lot 2E (NuPro 2 %)(grade Vernes )

n 12 12 12

_ _ X±Sx

3,57±0,20

3,70±0,40

3,68±0,24

v % 10,16 17,83 12,82

P > 0,05

Analizând valorile prezentate în ceea ce priveşte imunoglobulinele totale, se remarcă o uşoară creştere a concentraŃiei acestora la loturile experimentale, o creştere de 3,78 % în cazul lotului 1E, respectiv o creştere de 3,13 % în cazul lotului 2E, ceea ce evidenŃiază un uşor efect imunostimulator al aditivilor utilizaŃi. Complexele imune circulante se formează prin legarea imunoglobulinelor organismului de antigenele detectate rezultând astfel un ansamblu circulant anticorp-antigen. Aceste complexe imune circulante sunt responsabile de declanşarea cascadei complementului. Rezultatele obŃinute privind complexele immune circulante sunt redate în tabelul următor:

Tabelul 32 ConcentraŃia complexelor imune circulante la puietul de somn la finele perioadei

experimentale. Specificare Lot M (unităŃi

convenŃionale) Lot 1E (Bio-Mos 0,2 %) (unităŃi convenŃionale)

Lot 2E (NuPro 2 %)( unit ăŃi

convenŃionale) n 7 5 7

_ _ X±Sx

27±3,30

32,40±3,70

40,20±6,00

v % 12,96 15,61 19,80

P>0,05.


31

Analizând aceste valori se observă o uşoară creştere a concentraŃiei complexelor immune circulante la cele două loturi experimentale comparativ cu lotul Martor, confirmând rolul imunostimulator al celor două substanŃe testate (prebiotcul Bio-Mos şi extractul proteic NuPro).

9.5. CONCLUZII PARłIALE. ▪ Folosirea prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® în hrana

puietului de somn a determinat o mai bună asimilare a hranei ceea ce a determinat o îmbunătăŃire a performanŃelor de creştere.

▪ În experimentele pe puietul de somn, cele mai bune rezultate privind evoluŃia masei corporale au fost înregistrate la lotul experimental 1E, ca răspuns la suplimentarea hranei acestuia cu mannanoligozaharide sub formă de Bio-Mos® 0,2 % Masa corporală la finele perioadei experimentale a înregistrat o creştere de 7,56 % în cazul lotului experimental 1 (Bio-Mos 0,2%).

▪ Sporul de creştere a înregistrat valori mai ridicate la cele două loturi experimentale, 39,95 g în cazul lotului 1E, cu 35,88 % mai mare decât sporul de creştere înregistrat la lotul Martor, respectiv 32,45 g în cazul lotului 2E, cu 10,37 % mai mare decât sporul de creştere înregistrat la lotul Martor (29,40 g).

▪ Folosirea prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® în hrana puietului de somn a determinat o rată de creştere mai accelerată în cazul loturilor experimentale, 1E şi 2E, (0,26 g/zi în cazul lotului 1E, cu 36,84 % mai bună decât în cazul lotului martor respectiv 0,21 g/zi în cazul lotului 2E, cu 10,52 % mai mare decât în cazul lotului Martor).

▪ La finele experimentului rata de conversie a furajului a înregistrat valori mai scăzute la loturile experimentale (1,28:1 la lotul 1E şi 1,30:1 la lotul 2E) comparativ cu lotul Martor (1,36:1).

▪ În ceea ce priveşte rata de supravieŃuire şi pirederile înregistrate s-a remarcat influenŃa favorabilă a prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro®, rata de supravieŃuire înregistrând o îmbunătăŃire de 10 % în cazul lotului experimental 1 (Bio-Mos 0,2%) şi 12 % în cazul lotului 2 experimental (NuPro 2%), fapt înregistrat în majoritatea cercetărilor de acest fel (BOGUT şi colab., 2005; STAYKOV şi colab., 2005; BRIAN şi colab., 2008).

▪ Efectele biostimulatoare ale aditivilor testaŃi au fost asigurate de menŃinerea în limitele fiziologice a parametrilor leucocitari, lipsa neutrofiliei şi reducerea pierderilor.

▪ În ceea ce priveşte concentraŃia lizozimului se remarcă o creştere a acesteia la loturile experimentale, în special în cazul lotului 1E, o creştere de 5,68 %, fapt ce evidenŃiază rolul imunostimulator al Bio-Mos-ului® asupra sistemului imunitar nespecific.

▪ Creşterea concentraŃiei imunoglobulinelor la loturile experimentale, +3,78 % în cazul lotului 1E, respectiv +3,13 % în cazul lotului 2E, evidenŃiază un uşor efect imunostimulator al aditivilor utilizaŃi.


32

CAPITOLUL X. CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMAND ĂRI Rezultatele obŃinute în cadrul primului experiment, „Cercetări privind

efectele unor aditivi furajeri (Bio-Mos®, SelPlex® şi NuPro®) asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis M.)” permit formularea urm ătoarelor concluzii:

▪ Folosirea prebioticului Bio-Mos®, a seleniului organic SelPlex® şi a extractului proteic NuPro® în hrana păstrăvului fântânel a determinat o îmbunătăŃire a performanŃelor de creştere ale păstrăvului fântânel prin multiplele efecte ale aditivilor utilizaŃi.

▪ Datorită acŃiunii sale la nivel intestinal, prebioticul Bio-Mos® a influenŃat pozitiv dezvoltarea structurilor viliare şi microviliare determinând astfel o mai bună utilizare a nutrienŃilor ceea ce a dus la atingerea unor indici de creştere superiori lotului Martor.

▪ Adaosul extractului proteic NuPro® în hrana păstrăvului fântânel a influenŃat pozitiv ritmul de acumulare de biomasă al păstrăvilor, NuPro® fiind un stimulator al consumului de furaje.

▪ În ceea ce priveşte rata de supravieŃuire s-a remarcat influenŃa favorabilă a seleniului organic SelPlex® asupra acestui indice. La lotul experimental 3E în a cărui hrană a fost introdus seleniul organic s-a înregistrat cea mai mare rată de supravieŃuire, 94,4 %, cu 17,6 % mai mare decât în cazul lotului M. Această reducere a pierderilor la lotul 3 experimental atestă efectele biostimulatoare ale seleniului organic.

▪ Valorile indicilor sangvini înregistrate la păstrăvii din loturile experimentale, creşterea concentraŃiei sangvine a glutation-peroxidazei la lotul 3E şi menŃinerea în limitele fiziologice a parametrilor leucocitari evidenŃiază influenŃa pozitivă a aditivilor testaŃi asupra sănătăŃii păstrăvilor.

▪ Suplimentarea hranei păstrăvilor fântânel din loturile experimentale cu aditivii testaŃi a determinat o uşoară creştere a conŃinutului cărnii în proteină la loturile experimentale 1E şi 3E, 18,04 % Pb la lotul 1E (Bio-Mos 0,2%) respectiv 18,09% Pb la lotul 3E (SelPlex 0,03%) iar conŃinutul cărnii în seleniu a înregistrat valori net superioare la lotul 3E a cărui hrană a fost suplimentată cu seleniu organic (238,99 Se µg/kg comparativ cu 61,73 Se µg/kg, valoare înregistrată la lotul Martor).

▪ Bio-Mos® fiind un mannanoligozaharid oferă un suport energetic enterocitelor fapt ce a permis o mai bună dezvoltare a acestora, ceea ce a influenŃat pozitiv şi dezvoltarea structurilor viliare şi microviliare la lotul 1 experimental (lungimea microvililor a crescut de la 2,06 la 3,16 µm în cazul lotului experimental 1E, ca răspuns la stimularea enterocitelor cu mannanoligozaharide, fapt ce explică performanŃele de creştere superioare înregistrate la lotul 1E).

Rezultatele obŃinute în cadrul celui de-al doilea experiment, „Cercetări privind efectele adaosului combinat de aditivi furajeri (Bio-Mos®+SelPlex®+NuPro®) asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss W.)” au permis formularea următoarelor concluzii:

▪ În experimentele pe păstrăvul curcubeu, rezultatele obŃinute atestă efectul benefic al aditivilor furajeri încorporaŃi în furaj, la păstrăvii din lotul Experimental remarcându-se o greutate corporală superioară păstrăvilor din lotul Martor precum şi o îmbunătăŃire a sporului de creştere şi a ratei de creştere (cu 5,23 % respectiv 5,59 %


33

mai mare în cazul lotului experimental comparativ cu lotul martor). Aceste performanŃe de creştere superioare ale păstrăvilor din lotul experimental îşi au explicaŃia la nivel intestinal unde s-a evidenŃiat efectul pozitiv al adaosului de Bio-Mos® asupra morfologiei viliare şi microviliare. O contribuŃie majoră la atingerea acestor performanŃe de creştere superioare se datorează şi extractului proteic NuPro® care asigură organismului toŃi aminoacizii esenŃiali necesari unei bune dezvoltări somatice.

▪ În ceea ce priveşte rata de supravieŃuire s-a remarcat influenŃa favorabilă a aditivilor furajeri asupra acestui indice, în special a seleniului organic. La lotul experimental s-a constat o îmbunătăŃire a ratei de supravieŃuire, 86,8 %, cu plus 3,2 % mai mare decât în cazul lotului M, fapt datorat acŃiunii seleniului la nivel celular unde seleniul asigură protecŃia celulelor împotriva acŃiunii radicalilor liberi, ştiut fiind faptul că apa este cel mai bogat mediu în radicali liberi.

▪ ConfiguraŃia subpopulaŃiilor leucocitare, predominată de limfocite la peştii furajaŃi cu bioaditivi, faŃă de cei martori care au prezentat o proporŃie mai crescută de neutrofilie şi menŃinerea în limitele fiziologice a parametrilor leucocitari reflectă efectele biostimulatoare ale substanŃelor testate.

▪ Urmărind calitatea cărnii, s-a remarcat o uşoară creştere a conŃinutului cărnii în proteină la lotul experimental, 18,14 % Pb la lotul E comparativ cu 17,02 % valoare înregistrată la lotul Martor precum şi un grad crescut de asimilare a seleniului în carnea păstrăvului curcubeu (219,78 Se µg/kg valoarea înregistrată la lotul E comparativ cu 51,63 Se µg/kg, valoare înregistrată la lotul Martor) .

▪ PrezenŃa mannanoligozaharidelor şi modul lor de acŃiune la nivel intestinal a determinat o creştere a înălŃimii vilozit ăŃilor la lotul E cu 10,72 % mai mare comparativ cu lotul Martor (468,02 µm la lotul E vs 422,69 µm la lotul M) precum şi o creştere a lungimii microvililor (de la 3,20 µm la lotul Martor la 3,83 µm în cazul lotului experimental 1E), ca răspuns la stimularea enterocitelor cu mannan-oligozaharide.

În urma celui de-al treilea experiment, „Cercetări privind efectele unor aditivi furajeri (Bio-Mos ® şi NuPro®) asupra performanŃelor productive şi stării de sănătate la somn (Silurus glanis L.)” pot fi formulate câteva concluzii:

▪ Adaosul prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® în furajul destinat puietului de somn a influenŃat pozitiv indicii bioproductivi ai peştilor din loturile experimentale. În ceea ce priveşte evoluŃia masei corporale a puietului de somn, cele mai bune rezultate au fost înregistrate la lotul experimental 1E, ca răspuns la suplimentarea hranei acestuia cu mannanoligozaharide sub formă de Bio-Mos® 0,2 %. Masa corporală a puietului de somn la finele perioadei experimentale a înregistrat o creştere de 7,56 % în cazul lotului experimental 1 (Bio-Mos 0,2%) comparativ cu lotul Martor.

▪ Folosirea prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® în hrana puietului de somn a influenŃat pozitiv sporul de creştere al somnilor din cele două loturi experimentale, acesta înregistrând valori superioare la cele două loturi experimentale, 39,95 g în cazul lotului 1E, cu 35,88 % mai mare decât sporul de creştere înregistrat la lotul Martor, respectiv 32,45 g în cazul lotului 2E, cu 10,37 % mai mare decât sporul de creştere înregistrat la lotul Martor (29,40 g). De asemenea, adaosul prebioticului Bio-Mos® şi a extractului proteic NuPro® în hrana puietului de


34

somn a influenŃat pozitiv şi rata de creştere a somnilor din loturile experimentale (0,26 g/zi în cazul lotului 1E, cu 36,84 % mai bună decât în cazul lotului martor respectiv 0,21 g/zi în cazul lotului 2E, cu 10,52 % mai mare decât în cazul lotului Martor).

▪ Crescând eficienŃa utilizării furajului ca urmare a suplimentării hranei puietului de somn cu mannanoligozaharide şi extractul proteic NuPro® care asigură satisfacerea ceinŃelor nutriŃionale ale peştilor, la finele experimentului rata de conversie a furajului a înregistrat valori mai scăzute la loturile experimentale (1,28:1 la lotul 1E şi 1,30:1 la lotul 2E) comparativ cu lotul Martor (1,36:1).

▪ MenŃinerea în limitele fiziologice a parametrilor hematologici, reducerea pierderilor şi creşterea concentraŃiilor de lizozim, imunoglobuline şi complexe imune circulante atestă influenŃa favorabilă a aditivilor testaŃi asupra sănătăŃii materialului biologic şi rolul imunostimulator al substanŃelor testate. Rata de supravieŃuire a înregistrat o îmbunătăŃire de 10 % în cazul lotului experimental 1 (Bio-Mos 0,2%) şi 12 % în cazul lotului 2 experimental (NuPro 2%), fapt înregistrat în majoritatea cercetărilor de acest fel, concentraŃia lizozimului a crescut cu 5,68 % în cazul lotului 1E, concentraŃia imunoglobulinelor la loturile experimentale a crescut cu 3,78 % în cazul lotului 1E, respectiv 3,13 % în cazul lotului 2E, evidenŃiind un uşor efect imunostimulator al aditivilor utilizaŃi. ConcentraŃia complexelor imune circulante răspunzătoare de declanşarea cascadei complementului a crescut la cele două loturi experimentale, în special la lotul 2E (NuPro 2 %), de la 27 unităŃi convenŃionale valoare înregistrată la lotul Martor la 32,40 unităŃi convenŃionale la lotul 1E şi 40,20 unităŃi convenŃionale la lotul 2E.

▪ Valorile enzimogramelor arată un status fiziologic normal al ficatului şi împreună cu valorile amilazei şi lipazei care se înscriu în limitele normale indică buna desfăşurare a proceselor digestive. Valorile proteinogramelor ce permit evaluarea statusului nutriŃional şi a statusului imunitar prin intermediul gamma-globulinelor indică un status nutriŃional bun a puietului de somn precum şi lipsa unui deficit imun secundar.

Pe baza acestor concluzii formulate la finele fiecărui experiment se evidenŃiază următoarele concluzii generale: 1. Utilizarea prebioticului Bio-Mos® 0,2 %, a extractului proteic NuPro® 2 % şi a seleniului organic SelPlex® 0,03 % în hrana salmonidelor (păstrăv fântânel şi păstrăv curcubeu) şi utilizarea prebioticului Bio-Mos® 0,2 % şi a extractului proteic NuPro® 2 % în hrana puietului de somn a determinat o îmbunătăŃire a principalilor indici bioproductivi, a ratei de supravieŃuire şi a stării generale de sănătate a peştilor. 2. Adaosul acestor aditivi în hrana salmonidelor şi a puietului de somn a determinat o accelerare a ritmului de creştere a peştilor din loturile experimentale, o acumulare de biomasa mai rapidă şi realizarea unui spor de creştere superior. 3. La finele experimentelor rata de conversie a furajului a înregistrat valori mai scăzute la loturile experimentale comparativ cu loturile Martor. 4. Valorile indicilor hematologici atestă efectele pozitive ale aditivilor testaŃi asupra stării fifziologice a peştilor. 5. Valorile indicilor imunologici atestă rolul imunostimulator al aditivilor testaŃi. 6. La nivel intestinal se remarcă influenŃa pozitivă a prebioticului Bio-Mos® asupra morfologiei histo-intestinale.


35

7. Valorile glutationperoxidazei şi ratele de supravieŃuire superioare înregistrate la loturile a căror hrană a fost suplimentată cu seleniu organic evidenŃiază efectul benefic al seleniului asupra organismului peştilor şi eficacitatea sa în a stopa reacŃiile radicalice din organism. 8. Rezultatele privind conŃinutul cărnii de păstrăv în seleniu (atât păstrăv fântânel cât şi păstrăv curcubeu) atestă o asimilare crescută a Seleniului precum şi îmbunătăŃirea retenŃiei sale în Ńesuturile care furnizează rezervele de seleniu pentru organism. Valorile obŃinute arată efectul cumulativ al Seleniului organic în carnea de păstrăv, aceasta putând fii considerată drept aliment funcŃional. 9. Analizând calculul eficienŃei economice al adaosului aditivilor furajeri în alimentaŃia păstrăvului fântânel se constată efectul economic pozitiv al aditivilor furajeri utilizaŃi care în urma îmbunătăŃirii performanŃelor productive ale speciei de cultură permit şi îmbunătăŃirea indicatorilor economici.

Recomandări Prebioticul Bio-Mos® acŃionează la nivel intestinal eliminând agenŃii patogeni

prezenŃi în intestin şi totodată oferind un suport energetic necesar dezvoltării enterocitelor ceea ce determină mărirea suprafeŃei de absorbŃie şi o utilizare mai eficientă a nutrienŃilor, favorizând astfel atingerea unui ritm de creştere mai accelerat, motiv pentru care recomandăm folosirea Bio-Mos-ului® în proporŃie de 0,2 % în hrana păstrăvului fântânel, a păstrăvului curcubeu şi în hrana puietului de somn.

Datorită gradului crescut de asimilare a seleniului organic în organism şi îmbunătăŃirea retenŃiei sale în Ńesuturile care furnizează rezervele de seleniu pentru organism şi datorită efectului pozitiv asupra stării de sănătate a peştilor, efect evidenŃiat prin reducerea substanŃială a pierderilor înregistrate prin reducerea sau inexistenŃa oxidării intracelulare şi prin protecŃia membranelor celulare asigurată împotriva reacŃiilor radicalice, recomandăm utilizarea seleniului organic sub formă de SelPlex® în proporŃie de 0,03 % în hrana păstrăvului fântânel, a păstrăvului curcubeu şi în hrana puietului de somn.

Extractul proteic NuPro® prin componentele sale (aminoacizi, minerale şi vitamine) asigură satisfacerea cerinŃelor fiziologice ale peştilor prevenind astfel apariŃia anemiilor şi a carenŃelor nutriŃionale, motiv pentru care recomandăm utilizarea acestuia în alimentaŃia peştilor.

Datorită rezultatelor obŃinute şi a concluziilor formulate recomandăm utilizarea prebioticului Bio-Mos® în proporŃie de 0,2 %, a seleniului organic SelPlex® în proporŃie de 0,03 % şi a extractului proteic NuPro® în proporŃie de 2 % în hrana peştilor separat în funcŃie de indicii bioproductivi urmăriŃi. Astfel, pentru îmbunătăŃirea ritmului de creştere recomandăm adaosul de Bio-Mos® 0,2 % datorită efectelor sale la nivel intestinal sau adasoul extractului proteic NuPro® care asigură prin componentele sale (aminoacizi, minerale şi vitamine) satisfacerea cerinŃelor fiziologice ale peştilor prevenind astfel apariŃia anemiilor şi a carenŃelor nutriŃionale având totodată şi rol de stimulator al consumului de furaje iar pentru o îmbunătăŃire substanŃială a ratei de supravieŃuire recomandăm adaosul de seleniu organic sub formă de SelPlex® 0,03 %.


36

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă SELECTIVE BIBLIOGRAPHY

1. BELL, J.G., COWEY, C.B., 1989, Digestibility and bioavilibility of dietary selenium from fish meal, selenite, selenomethionine and selenocystein in Atlantic salmon (Salmo salar). Aquaculture 81, 61-68. 2. BOGUT, I., MILAKOVIC, Z., PAVLICEVIC, J., PETROVIC, D., 2006, Effect of Bio-Mos on performance and health of European Catfish. In press 3. BUD, I., IONESCU, O., VLĂDĂU, V.V., POP, S., 2007, Peştii din apele reci. Păstrăvii.Ed. Risoprint , Cluj-Napoca 4. BURRELLS, C., WILLIAMS, P.D., SOUTHGATE, P.J., WADSWORTH, S.L., 2001, Dietary nucleotides: a novel supplement in fish feeds: 2. Effects on vaccination, salt water transfer, growth rates and physiology of atlantic salmon (Salmo salar L.). Aquaculture 199:171-184 5. BRIAN, P., BRAMBLE, T., MANNING, B., 2008, Effects of Bio-Mos on Growth and Survival of Channel Catfish Challenged With Edwardsiella ictaluri, Journal of the World Aquaculture Society 6. CARUSO, D., SCHLUMBERG, O., 2002, Paramètres hématologiques de base chez les juvéniles du Silurus Glanis (Siluridae) en condition d´élevage intensif. Cybium International Journal of Ichthyology, 26(1) : 65-70 7. CRAIG, S.R., MCLEAN, E., 2003, The effect of dietary inclusion of Bio-Mos® upon performance characteristics of Nile tilapia. In: Biotechnology in the Feed Industry: Proceedings of Alltech’s 19th Annual Symposium (Suppl. 1) (Abstracts of posters presented). Lexington, KY, May 23-35 8. CRAIG, S.R., MCLEAN, E., 2005, The organic aquaculture movement: a role for NuPro as an alternative protein source. In: Nutritional Biotechnology in the Feed and Food Industries: Proceedings of Alltech´s 21st Annual Symposium (T.P. Lyons and K.A. Jacques, eds). Nottingham University Press, UK, pp. 285-294 , C., 2002, The Engineering of Aquacultural Recirculating Systems. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 9. CULJAK, V., BOGUT, I., HAS-SCHON, MILAKOVIC, Z., CANECKI, K., 2006, Effect of Bio-Mos on performance and health of juvenile carp. In press 10. DE LUCA, D., WILSON, M., & WARR, G.W., 1983, Lymphocyte heterogeneity in the trout, Salmo gairdnerii, defined with monoclonal antibodies to IgM. Eur. J. Immunol. 13:546-551 11. DIMITROGLOU, A., DAVIES, S., DIVANACH, P., CHATZIFOTIS, S., 2005, The role of mannan oligosaccharide in gut development of white sea bream, Diplodus sargus. Alltech’s 21st Annual Nutritional Biotechnology in the Feed & Food Industries Symposium, Lexington, KY. 12. FANGE, R., 1992, Fish Blood Cells. Fish Physiology Acad. Press, Inc USA. XII Parte B:1-50.

13. GONZALEZ-VECINO, J.L., 2002, Breakthrough in broodstock nutrition. Seafish Aquaculture: Marine Finfish News. No. 1, Summer, p.4 14. HANLEY, F., BROWN, H., CARBERRY, J., 1995, First observations on the effects of mannan oligosaccharide added to the hatchery diets for warmwater Hybrid Red Tilapia. Nutritional Biotechnology in the Feed & Food Industries: Proceedings of Alltech’s 11th Annual Symposium, Lexington, KY 15. HOSSU, B., SALNUR, S., GULTEPE, N., 2005a, The effects of yeast derivates (Bio-Mos) on growth of Gilthead sea bream, Sparus aurata. In: Nutritional Biotechnology in the Feed &Food Industries. Proceedings of Alltech’s 21st Annual Symposium (Suppl.1)(Abstracts of posters presented). Lexington, KY, 23-25. 16. LEMLY, A.D., 2002, Selenium Assessment in Aquatic Ecosystems. Springer-Verlog, New York, Inc. 17. LIE, O., EVENSEN, O., SORENSEN, A. & FROGSADAL, E., 1989, Study on lysozyme activity in some fish species. Diseases of Aquatic Organisms. 6:1-5. 18. LOSORDO, T.M., MASSER, M., RACOKY, J., 1992, Recirculating aquaculture tank production systems: An overview of critical considerations, Southern Regional Aquaculture Centre Publication 451 19. MIOARA COSTACHE, DANIELA RADU, OPREA, D., COSTACHE, M., 2008, A study considering the rearing of one summer catfish in a recirculating system, Scientific Papers, Seria D, vol. LI, ISSN 1224-4295, pp.443-447, Bucuresti 2008


37

20. MODRÁ, H., SVOBODOVÁ, Z., KOLÁROVÁ, J., 1998, Comparision of Differential Leukocyte Counts in Fish of Economic and Indicator Importance. Acta vet. Brno, 67:215-226 21. OGNEAN, L., CRISTINA CERNEA, 2007, AplicaŃii practice de Fiziologie Medical – Veterinară. Ed. AcademicPres Cluj-Napoca 22. POP, I.M., 2006, Aditivi furajeri. Tipo Moldova, Iaşi.

23. STAYKOV, Y., DENEV, S., SPRING, P., 2005, The effects of mannan oligosaccharide (Bio-Mos) on the growth rate and immune function of rainbow trout (Salmo gairdneri irideus G.) grown in net cages. Lessons from the past to optimise the future, Ed. by B. Howell and R. Flos. European Aquaculture Society, Special Publication, No. 35, June, p. 427-428. 24. STEPHEN, J.G., MOCCIA, R.D., BUREAU, D.P., 2005, „Growth and whole body composition of lake trout (Salvelinus namaycush), brook trout (Salvelinus fontinalis) and their hybrid, F1 splake (Salvelinus namaycush x Salvelinus fontinalis) from first-feeding to 16 weeks post first-feeding”. Aquaculture, Vol. 249, Issues 1-4, pg. 195-204. 25. SWEETMAN, J., DAVIES, S., 2006, Improving growth performance and health status of aquaculture stocks in Europe through the use of Bio-Mos. In: Nutritional Biotechnology in the Feed & Food Industries: Proceedings of Alltech’s 22nd Annual Symposium (T.P. Lyons, K.A. Jacques, and J.M. Hower eds), Nottingham University Press, UK, pp. 445-452. 26. SWEETMAN, J., DIMITROGLOU, A., DAVIES, S., SILVIA, TORRECILLAS, 2008, Gut morphology a key to efficient nutrition, International Aquafeed, 2008, p. 26-30 27. TEROVA GENCIANA, ANDREA, F., RIMOLDI SIMONA, FABIO, B., ANTONINI, MICAELA MARCO, S., 2009, Bio-Mos®: An effective inducer of dicentracin gene expression in European sea bass (Dicentrarchus labrax), Comparative biochemistry and physiology. Part B. Biochemistry & molecular biology ISSN 1096-4959, 2009, vol. 153, no4, pp. 372-377 28. THORARINSSON, R., MARSHA, L.L., DIAGEN, G.E., RONALD, J.P., RONALD, W.H., 1994, Effect of dietary vitamin E and selenium on growth, survival and the prevalence of Renibacterium salmoninarum infection in chinook salmon (Oncorhynchus tshawytscha). Aquaculture, 112, Issue 4, 343-358 29. TORRECILLAS, S., MAKOL, A., CABALLERO, M.J., MONTERO, D., SWEETMAN, J., ROBAINA, L. and IZQUIERDO, M.S., 2006, Does feeding Bio-Mos enhance immune system function and disease resistance in European sea bass (Dicentrarchus labrax)? In : Nutritional Biotechnology in the Feed & Food Industries: Proceedings of Alltech’s 23rd Annual Symposium (T.P. Lyons, K.A. Jacques, and J.M. Hower eds), Nottingham University Press, UK, pp. 365-386. 30. WHEATON, F.W., TIMMONS, M.D., EBELING, J.H., SUMMERFELT, S.T., VINCI, B.J., 2002. Recirculating Aquaculture Systems. 2ⁿ� Edition, NRAC Publications No. 01-002, USA 31. YAMBO, W., JIANZHONG, H., WEIFEN, L., ZIRONG, X., 2006, Effect of different selenium source on groeth performances, glutathione peroxidase activites, muscules composition and selenium conception of alloghynogenetic crucian carp (Carassus auratus gibelio), Feed Science Institute of Zhejiang University, Hangzhou, China.

utilizarea aditivilor furajeri În alimenta łia unor … · recirculant este acel sistem de cre...

Documents