valorificarea patrimoniului cultural al centrului …

VALORIFICAREA PATRIMONIULUI CULTURAL AL CENTRULUI

ISTORIC AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA DIN PERSPECTIVA

DIVERSIFICĂRII ACTIVITĂŢILOR TURISTICE

Masterand Ştefan Alexandru CĂILEAN

Valorization of cultural heritage of the historical center of municipality of Cluj-Napoca

from the perspective of the diversification of tourist activities. Cluj-Napoca is one of the most important

urban centers in the country, from the economic, cultural and touristic point of view. Over the time, the long history

of the municipality favored the creation of particular elements of cultural heritage, which have been capitalized as

tourist attractions. Cluj-Napoca is a cultural city due to the presence of historical vestiges (from ancient and medieval

periods) and cultural heritage elements such as: museums, palaces, libraries, cultural institutions (ten independent

cultural centers), commemorative monuments, intangible cultural heritage. The city of Cluj-Napoca has embraced

many opportunities, becoming a city that competed for the title of European Capital of Culture, constantly developing

important projects that bring a large number of tourists annually (eg projects such as: Untold, Jazz in the park,

regular events at the Cluj-Napoca National Theater, Hungarian Theater), through which it gains an important image

capital. The aim of the study is to analyze the oldest nucleus of the municipalityof Cluj-Napoca from the perspective

of the ways of cultural capitalization, emphasizing the multiple possibilities of developing tourist activities (cultural,

festival tourism, gastronomic tourism, etc.)

Key words: urban heritage, historical value, cultural identity, multiculturalism, festivals, community

involvement.

I. Introducere

Cluj-Napoca reprezintă unul dintre cele mai importante centre urbane de la nivel naţional,

evidenţiindu-se printr-o dinamică accelerată economică după 1990 (Popescu, Grigoraş, Pleşoianu, 2018)

care a contribuit şi la o dezvoltare deosebită a serviciilor (Ilovan et al., 2020) şi implicit a turismului.

Totodată, dezvoltarea activităţii turistice a fost favorizată şi datorită multiculturalismului corelat cu

evoluţia sa îndelungată, ale cărui începuturi datează din perioada daco-romană şi cu o continuitate

neîntreruptă până în prezent. Cluj-Napoca este un oraş cultural datorită prezenţei vestigiilor istorice (din

perioada antică şi medievală) şi a elementelor de patrimoniu cultural precum: muzee, palate, biblioteci,

instituţii culturale (Opera, Teatrul Naţional "Lucian Blaga", Opera Maghiară de Stat, Teatrul Maghiar de

Stat, Academia de Muzică "Gh. Dima", Muzeul Naţional de Artă) (Cosma, 2006; Popescu, Grigoraş,

Pleşoianu, 2018; Dulău, Coroş, 2009).

De-a lungul timpului, municipiul Cluj-Napoca a valorificat elementele sale favorabile precum:

poziţia geografică, istoria şi cultura locală şi regională care îi conferă titlul de "capitală a

Transilvaniei" (Cosma, 2006; Cosma, Negruşa, 2008; Ilieş et al., 2010), această situaţie fiind confirmată şi

de fluxul mare de turişti pe care municipiul îi atrage (Ilieş et al., 2010). Astfel, Cluj-Napoca, ca destinaţie

turistică, se află alături de oraşele multiculturale din Europa cu o cotă de piaţă bine determinată cu

segmente precum turism cultural, academic, de afaceri, turism medical (Cosma, 2006; Ţugui, Funar,

Mateescu, 2009), fiind un oraş reprezentativ pentru România şi pentru Europa de Est (Ţugui, Funar,

Mateescu, 2009).

Atractivitatea turistică a municipiului Cluj-Napoca poate fi evidenţiată şi prin faptul că primele

45

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Str. General Traian

Moşoiu, nr. 71, Cluj-Napoca

E-mail: [email protected]

hoteluri au fost construite încă din secolul al XIX lea, două hoteluri, Biansini şi Astoria, au rămas

aproximativ 90 de ani pe piaţă (Cosma, Bota, Fleşeriu, 2015, p. 97).

Totodată, municipiul Cluj-Napoca prezintă o varietate de spaţii verzi, precum parcuri, grădina

botanică şi păduri de agrement (Cozea, 2013 a), fapt care contribuie la imaginea estetică a oraşului. În

categoria spaţiilor verzi amenajate se poate include şi Dealul Cetăţuia, situat aproape de centrul oraşului,

cu o bogată istorie în spate şi, de asemenea, bine cunoscut ca cel mai bun punct de belvedere din oraş.

Locaţia a fost dotată cu drumuri de acces, alei, locuri de joacă, terase, dar totul amenajat la un nivel

rudimentar, valoarea reală şi potenţialul acestui spațiu verde, dat de dimensiunile sale mari şi de amplasarea

sa în centrul orașului, nefiind exploatat corespunzător (Cosma, 2013a, p. 111).

Municipiul Cluj-Napoca a îmbrățişat multe oportunități, devenind un oraș care a concurat pentru

titlul de Capitală Europeană a Culturii, dezvoltând constant proiecte importante care aduc anual un număr

ridicat de turişti (ex. proiecte precum: Untold, Jazz in the park, evenimente periodice la Teatrul Național

Cluj-Napoca, Teatrul Maghiar, prin intermediul cărora câştigă un important capital de imagine. Referitor la

candidatura municipiului Cluj-Napoca pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în anul

2016, unii autori consideră că oraşul nu avea la acel moment un program bine definit în ceea ce priveşte

cultura şi artele şi modul în care sectorul turistic poate fi astfel mai bine pus în valoare ca urmare a

numărului mai redus de evenimente culturale cu caracter internaţional organizate în cadrul oraşului: ex.

TIFF (Festivalul Internaţional de Film Transilvania) la care se adaugă Festivalul Peninsula organizat începând

din 2013. Unele festivaluri internaţionale sunt de mai mici dimensiuni şi mai puţin promovate, astfel încât

impactul lor este resimţit forte puţin în sectorul turistic comparativ cu impactul generat de Festivalul

Internaţioal de Film (Cozea, 2013b, p. 104). Totodată, aceeaşi autoare explică faptul că turismul cultural

din municipiul Cluj-Napoca este reprezentat în principal de vizite la muzee, vizite a unor clădiri istorice, în

timp ce organizarea de evenimente artistice şi culturale a fost trecută pe un plan secund. De asemenea, în

ultimii ani a fost facilitată vizitarea a două obiective culturale caracterizate printr-o vechime considerabilă

şi care au implicit o certă valoare istorică: bastionul Croitorilor – un turn antic al cetăţii medievale şi

clădirea Cazinoului din Parcul Central (Cozea, 2013b, p. 104). De asemenea, autoarea punctează un alt

avantaj al municipiului favorabil câştigării titlului de Capitală Culturală Europeană şi anume: existenţa a zece

centre culturale independente (francez, italian, german, britanic, japonez, Centrul pentru Promovarea

Culturii Tradiţionale, Centrul pentru Cooperare Internaţională Sindan, etc.) (Cozea, 2013 b, p. 104).

Scopul studiului este de analiza nucleul cel mai vechi al municipiului din perspectiva modalităţilor

de valorificare culturală, punând accent pe posibilităţile multiple de dezvoltare a activităţilor turistice

(turism cultural, turism festivalier, turism gastronomic, etc.).

II. Descrierea studiului de caz

Municipiul Cluj-Napoca este situat în partea central nord vestică a României (fig. 1), la intersecția paralelei de 46⁰ latitudine nordică şi meridianul de 23⁰ longitudine estică, în zona de legătură dintre Munţii

Apuseni, Câmpia Transilvaniei şi Podișul Someșan (Cozea, 2013a). Oraşul ocupă o suprafaţă de 179,5 km2.

Municipiul Cluj-Napoca este situat într-o zonă dealuroasă, înscrisă în limitele Podișului Someşan, respectiv

în partea sa sud-estică precum şi în partea nord-vestică a Câmpiei Transilvaniei (Voiculescu, Stanciu, 2008).

Oraşul este străbătut de valea Someşului Mic. Spre sud-est, ocupă spațiul terasei superioare de pe

versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți de dealuri şi coline cu înălțimi între 500 şi

825 m. Partea sudică a oraşului este mărginită de Dealul Feleac, care are o altitudine maximă de 825 m, în

vârful Măgura Sălicei (Voiculescu, 2008). Partea estică se întinde peste Câmpia Someşană, iar partea de

nord este străjuită de dealurile Clujului, cu piscuri precum Vârful Dealul Melcului (617 m), Vârful Lombului

46

Ștefan Alexandru CĂILEAN - Valorificarea patrimoniului cultural al centrului istoric al Municipiului Cluj Napoca

din perspectiva diversificării activităților turistice

(684 m), Techintău (633 m). Înspre vest oraşul este mărginit de dealuri Gârbăului (570 m), Hoia (506 m)

etc. În interiorul oraşului se află Dealurile Calvaria şi Cetăţuia (Voiculescu, Stanciu, 2008).

Cele mai vechi semne ale locuirii de pe teritoriul oraşului, aparțin paleoliticului mijlociu (12000-

3000 î. Hr.), acestea se găsesc în Calvaria (Mănăștur), Tăietura Turcului şi cartierul Cordoș (Glodariu et

al., 2008).

Primele mențiuni documentate apar începând cu 1173, la atestarea lui Thomas Comes Clusiensis,

comite de Cluj, urmând ca în 1213 să fie menționată atestarea documentară şi cetatea Cluj. Această

atestare desemnează aşezarea sub numele de Clus (în latină 'loc închis între dealuri') (Local action Plan

'Clujul Unic' City of Cluj – Napoca, p. 4).

Oraşul a fost fondat ca o colonie romană în secolul 2 d. Hr., distrus de invazia tătară în secolul al

13-lea, asediat şi cucerit în secolul al 15-lea, mistuit de foc în secolul al 17-lea şi lovit de ciumă o sută de

ani mai târziu (Voiculescu, Stanciu, 2008).

Deşi oraşul a suferit un regres din cauza atacurilor barbare care au urmat retragerii romanilor (în

271), în Evul Mediu oraşul a renăscut, fiind martorul unei civilizaţii înfloritoare, cu o acumulare

excepţională de valori economice, artistice şi culturale (Local action Plan 'Clujul Unic' City of Cluj –

Napoca, p. 4). A fost modelat după principiile naționalităţilor multiple, fiecare dintre acestea adăugând

propriile cărămizi zidurilor văzute şi nevăzute ale cetății. Alte denumiri ale oraşului au fost "Kolozsvár" (în maghiară) şi "Klausenburg" (în germană) după ce

coloniştii saşi care s-au instalat în cetatea Clujului în timpul domniei regelui Ştefan al V lea al Ungariei.

Klausenburg a fost una dintre cele şapte cetăţi saxone medievale (Siebenbürgen) în Transilvania

(Voiculescu, Stanciu, 2008).

Privilegiile acordate de regele Charles Robert de Anjou, în 1316, au conferit statul de 'oraş regal

liber', aceasta fiind printre cele mai importante privilegii care asigurau dreptul de a avea propria

administraţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la comerţ, dreptul de a construi biserici, etc. În 1405,

regele Sigismund de Luxemburg a conferit noi privilegii oraşului, inclusiv extinderea incintei fortificate. De

asemenea, oraşul a beneficiat de o protecţie specială şi din partea regelui născut la Cluj: Matia Corvin. De

domnia sa este legată finalizarea, construcţia sau reconstrucţia unora dintre cele mai reprezentative

47

ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. XI , nr. 11/2020

Fig. 1. Harta localizării geografice a

municipiului Cluj-Napoca

Sursa: Hartă elaborată de autor în ArcGis

monumente ale oraşului, care sunt înscrise în limitele centrului istoric (ex. finalizarea Bisericii Sf. Mihail, în

jurul anului 1480, finalizarea unei noi incinte fortificate a oraşului în jurul anului 1475 prin construirea

Turnului Croitorilor, Biserica Franciscană finanţată prin donaţie regală a cărei construcţie a început în

1486). Prima incintă a oraşului medieval fortificat a fost construită după invazia tătarilor în 1241 şi edictul

regal în 1316, acoperind o suprafaţă de aproximativ 7 ha în actuala Piaţă a Muzeului. A doua incintă

fortificată este mult mai extinsă, zidurile care o înconjoară delimitau o suprafaţă de aproximativ 45 de

hectare. În secolul al XV lea, au fost menţionate 18 bastioane şi turnuri (Turnul Podului, Turnu Mânăstirii,

Turnul Croitorilor, etc.) (Voiculescu, Stanciu, 2008, pp. 8-10).

Se poate aprecia că oraşul de pe Someșul Mic atrage printr-un peisaj specific aparte, ieşind în

evidență prin bijuteriile arhitecturale, dar şi prin configuraţia cadrului natural în care este amplasat. După

afirmaţiile lui Mircea Zaciu (1995) orașul este ,,o realitate istorică formată pe trei triunchiuri distincte:

românesc, unguresc, germanic” (p. 143), ceea ce îi oferă unicitate şi individualitate.

Un eveniment important în dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca a avut loc în anul 1851 când s-a

înființat Camera de Comerț şi Industrie cu scopul dezvoltării economice, urmând ca în anul 1910 să aibă

42 de întreprinderi, remarcându-se creearea instituțiilor financiare şi de credit. Urmează ca în anul 1870 să

se inaugureze gara oraşului (Glodariu et al., 2008), un eveniment de importanță majoră pentru

accesibilitatea turiștilor de a ajunge în oraş.

III. Metodologie

Pentru elaborarea lucrării autorul a folosit diferite metode prin care a fost evidenţiată diversitatea

potenţialul turistic cultural-istoric al Municipiului Cluj Napoca, precum şi o serie de măsuri menite să

48



Fig. 2. Orașul Cluj la 1617- Gravură de Georg Houfnagel

Sursa: https://www.mnit.ro/istorie-medievala/

https://www.mnit.ro/istorie-medievala/

valorifice superior oferta sa culturală.

Acest studiu a fost elaborat în trei etape. Prima etapă a studiului a fost reprezentată de o amplă

activitate de documentare care a constat în studierea literaturii de specialitate referitoare la analiza

lucrărilor axate pe abordarea din perspectiva geografiei turismului a studiului de caz ales, precum şi a

studiilor dedicate unor teme tangenţiale care vizează impactul unor măsuri ale administraţiei publice locale

care influenţează şi valorificarea turistică a elementelor de patrimoniu cultural material şi intangibil. De

asemenea, au fost consultate şi studii axate pe analiza manierii de valorificare a patrimoniului cultural al

municipiului Cluj-Napoca pentru înscrierea acestuia în cadrul competiţiei aferente programului Capitală

Culturală Europeană.

În cea de-a doua etapă, cea de teren, am efectuat pe baza metodei observației inventarierea și cartarea resurselor turistice localizate în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca.

Cea de a treia etapă a constant în prelucrarea datelor colectate în timpul campaniilor de teren,

folosind metode precum cea analitică, comparativă, metoda cartografică.

Aplicarea metodei cartografice a presupus utilizarea softulului ArcGIS 10.3. cu ajutorul căruia a

fost realizată diferite hărţi legate de localizarea resurselor turistice, localizarea geografică a municipiului

Cluj-Napoca.

IV. Rezultate

De-a lungul timpului istoria îndelungată a municipiului a favorizat crearea unor elemente deosebite

de patrimoniu cultural, care în timp au fost valorificate ca resursele turistice. Resursele turistice culturale

ale municipiului Cluj-Napoca sunt reprezentate de vestigii arheologice, clădirile cu valoare arhitecturală şi

istorică, monumente de for public, monumente comemorative.

4.1. Monumentele arheologice. Monumentele arheologice reprezintă dovada principală a

istoriei încărcate prin care a trecut municipiul Cluj-Napoca. Originile Clujului medieval se află atât în

centrul istoric actual fiind suprapusă parțial peste ruinele castrului roman, cât Cluj-Napoca şi în fortificația de la Cluj-Mănăștur care datează încă din secolul al IX lea (Voiculescu, Stanciu, 2008).

Piața Unirii reprezintă cea mai mare Cluj-Napoca şi cea mai frumoasă piață publică a orașului fiind

reprezentativă de secole ca centrul şi emblema municipiului. Această piață a fost construită pe locul unui

târg care se întindea pe drumul comercial care trecea prin fața porții principale a primei incinte fortificate,

aceasta fiind delimitată de zidurile acesteia şi de dealul Hajongard, loc pe care astăzi se află Cimitirul

Central.

Piața Unirii a avut de-a lungul timpului diferite denumiri precum: Piața Mare, Piața Principală, Piața Regele Matei şi Piața Libertății, edificiile construite pe laturile pieței poartă amprenta multor stiluri

arhitectonice, de la goticul secolului al XV-lea, până la stilul eclectic specific pentru începutul secolului XX.

După revoluția din 1989, în parcul prezent în fața statuii Matei Corvin, cercetătorii Muzeului

Național de Istorie a Transilvaniei au început să realizeze săpături arheologice pe locul unde s-ar fi aflat

vechiul for roman, centrul vechii urbe, aceştia urmând să descopere ruinele unor vechi locuințe romane ce

aparținea anticei colonii Napoca.

Un an alt monument arheologic cu importanță majoră este Casa lui Matei Corvin, datând din

secolele 14-15, este cea mai veche clădire laică păstrată în Cluj. Este o casă simplă cu elemente specifice

ale stilurilor gotice şi renascentiste. Această casă a fost folosită de-a lungul timpului având mai multe

scopuri precum: devine proprietatea unui negustor de vinuri, mai apoi han urmând ca în 1740 să fie

cumparată de autoritățile orășești și să fie transformată în cazarmă, spital, colegiu, iar în 1902 să devină

Muzeul Societății Carpatine. Însă din anul 1950 clădirea aparține Universității de Arte şi Design.

49


4.2. Clădiri urbane. În centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca sunt localizate o multitudine

de clădiri, de diferite stiluri arhitecturale, care creează un ansamblu complementar care redă turiştilor o

viziune pitorească. Pentru a înţelege mai bine stilurile şi compoziția clădirilor urbane din centrul istoric al

municipiului Cluj-Napoca putem împărți aria în patru sectoare cu importanță majoră atât din punct de

vedere cultural cât şi din punct de vedere istoric (Fig. 3).

Latura estică a Pieței Unirii cuprinde clădiri urbane importante precum Hotelul Melody şi Palatul

Banffy, cele două fiind clădiri-gemene, iar de la acestea porneşte faimoasa stradă ,,în oglindă” sub numele

oficial de Iuliu Maniu. Hotelul Melody este amplasat pe locul unui fost han medieval ce purta numele de

Casa Fiscului, acesta fiind construit în secolul XIX în stil clasic, datând ca hotel încă din 1891. Palatul Banffy

este o resursă turistică importantă, construită în stil baroc, având diferite detalii cu puternic impact vizual

precum: fațada decorată cu statui, cornișe ornamentate, interior luxos cu marmură, oglinzi mari şi

candelabre. Acest palat a fost construit între anii 1744 şi 1785 după planurile unui arhitect celebru, Johann

Eberhard Blaumann, devenind mai târziu cea mai reprezentativă clădire a barocului din Transilvania

(Voiculescu, Stanciu, 2008). Palatul Banffy găzduieşte în prezent Muzeul Naţional de Artă din Cluj-Napoca.

Cele două clădiri-gemene au fost construite în mod simetric şi reprezintă un edificiu al vechiului Status

Romano-Catolic din Transilvania.

50



Fig. 3. Harta obiectivelor turistice din centrul istoric al Municipiului Cluj-Napoca

Sursa: Harta elaborată de autor în GIS – soft

Pe latura sudică a Pieței Unirii se observă clădirea vechii primării care datează din anul 1845 fiind

construită în stil neo-renascentist. Cu cât înaintăm pe stradă putem observa case vechi din secolele XVII-

XVIII, urmate de sediul Băncii Naționale construită în stilul Art Nouveau, urmând mai apoi Palatul primei

Societăți de Asigurări care datează din secolul al XIX-lea fiind construit în stil eclectic. Se mai pot observa

Hotelul Continental (fostul New York) care a fost ridicat în 1894 în stil ecletic, dar cu influențe baroce,

zidurile laturii sudice fiind privite de mulți istorici drept ,,zidurile care ar putea scrie istoria

Transilvaniei” (Voiculescu, Stanciu, 2008).

Pe latura vestică a Pieţei Unirii se află un palat în stil arhitectural eclectic care poartă numele de

Rhédey Janos după proprietarul acestuia. Palatul deţine detalii arhitecturale cu o valoarea estetică

deosebită (Fig. 4).

Lângă acest palat este amplasat Palatul Josika sau ''Casa cu picioare'', purtând această denumire

datorită porticului cu coloane dorice dublate în pereţi şi are inscripționat pe ea MDCCCXXVII (1828),

acesta fiind anul din care datează această clădire (Fig. 5).

O altă clădire monumentală este Palatul Wass după Contesa Otilia Wass, aceasta având o

implicare activă în viața culturală a oraşului Cluj Napoca. Aceasta și-a lăsat casa prin testament Societății Muzeului Ardelean donând până şi colecții importante de obiecte de artă (Voiculescu, Stanciu, 2008).

51


Fig. 4. Palatul Rhédey Janos Fig. 5. Palatul Josika ( ''Casa cu picioare'')

Sursă: Arhivă personală (iunie, 2018)

Fig. 6. Colaj cladiri urbane (a. Hotel Continental, b.

Clădiri urbane din centrul istoric, c. Sediul BNR și Palatul

primei Societăți de Asigurări, d. Casa Municipală

de cultură)

Sursă: Arhivă personală (iulie, 2019)

a b

c d

Casa parohiei romano-catolice reprezintă un vechi edificiu medieval, acesta prezintă la intrare

inscripționat pe blazonul unui leu inițialele SG după numele parohului.

Pe latura nordică a Pieței Unirii se poate observa prima dată clădirea Ursus, urmată de urme vechi

ale populației antecedente descoperindu-se o inscripție în latină care datează încă din anul 1571.

Lângă această clădire se poate observa prima farmacie clujeană care poartă denumirea de ,,La

Sfântul Gheorghe”, care datează din anul 1573 (Voiculescu, Stanciu, 2008), aceasta fiind acum inclusă ca

parte a Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

4.3. Muzee și colecții. În arealul centrului istoric al Municipiului Cluj-Napoca se află mai multe

muzee care atrag anual mii de turiști. Unul dintre cele mai importante edificii muzeale se află în Palatul Reduta, această clădire fiind

construită în stil baroc, găzduind Muzeul de Etnografie al Transilvaniei încă din 1959. Această clădire este

cel mai vechi muzeu de profil etnografic din România, având o expoziție permanentă care oferă o imagine

clară asupra civilizației tradiționale şi a diversității culturale pe care Transilvania o prezintă. Există şi un

muzeu în aer liber situat în pădurea Hoia unde sunt prezente monumente de arhitectură tradițională

pentru diferite zone precum: Maramureş, Oaş, Năsăud, Câmpia Transilvaniei, Zarand, Gurghiu,

Mocănimea Munților Apuseni etc. În anul 1999 acest muzeu se transformă în Parcul Național Etnografic

devenind primul din România de acest tip.

Un alt muzeu cu o importanță mare de pe teritoriul Clujului este Muzeul Național de Istorie a

Transilvaniei, acesta fiind amplasat în interiorul Palatului Petricevich-Horvath care datează încă de la

începutul secolului al XIX-lea. După multe atribuințări date palatului în anul 1963 acesta devine sediul

oficial al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. În cadrul acestui muzeu au fost adunate de-a lungul

anilor peste 24.000 de piese arheologice, piese din domenii precum botanică, zoologie şi mineralogie. Unul

dintre cele mai speciale exponate este un obiect metalic care a fost descoperit în apropiere de Aiud în

straduri din sol unde mai existau şi oase de mamut. Această piesă are o vechime de 250.000 de ani

(Bogosavlievici, Zmicală, 2011).

Colecția de istorie a farmaciei este un muzeu care prezintă obiecte farmaceutice specifice

Transilvaniei care ilustrează activitatea farmaceutică specifică secolelor XVI-XIX. Spațiul unde se vindeau

medicamente are în componența sa o pictură murală barocă, urmează un mobilier farmaceutic care

datează încă din secolele XVII-XIX în care sunt amplasate obiecte reprezentative precum vasele

farmaceutice, produse farmaceutice, cărti şi diferite documente care au o importanță istorică deosebită. La

subsolul clădirii se află un laborator medieval unde sunt expuse piese care erau utilizate pentru prepararea

leacurilor tămăduitoare, urmate de exponate precum majore, mensuri, vase, recipiente şi tigăi din diferite

materiale (Tamaş, 2016).

Muzeul de Artă este găzduit de zidurile Palatului Banffy şi se remarcă printr-un valoros patrimoniu

de pictură, grafică şi artă decorativă. Cea mai reprezentativă serie de lucrări din acest muzeu este Colecția

Virgil Cioflec care prezintă o reunire de opere ale unor artişti desăvârşiti precum: Ştefan Luchian, Nicolae

Grigorescu, Theodor Pallady şi Vasile Popescu, opere dispuse în mai mult de 20 de încăperi (Clujul-Peisaj

Cultural, 2011, p. 29). Alte muzee cu importanță ridicată situate în zona centrală a municipiului Cluj Napoca sunt: Muzeul

Zoologic, Muzeul Botanic ,,Alexandru Borza”, Muzeul de Speologie ,,Emil Racoviță”, Muzeul Mitropoliei

Clujului şi Casa Memorială ,,Regele Matei Corvin”.

4.4. Obiective religioase. Obiectivele religioase din centrul istoric al municipiului Cluj Napoca

au o importanță ridicată atât din punct de vedere arhitectural, cât şi din punct de vedere istoric. Aceste

edificii uimesc prin modul de construcție şi prin detaliile arhitecturale de care dispun. Încă din cele mai

52



vechi timpuri edificiile religioase erau lăcașe de cult care atrăgeau mulţi pelerini. Cel mai reprezentativ şi

cunoscut obiectiv religios este Biserica Romano-Catolică "Sfântul Mihail".

Biserica Romano-Catolică "Sfântul Mihail" reprezintă una dintre cele mai valoroase monumente de

arhitectură gotică din Transilvania, aceasta datează din 1419, an în care Sigismund de Luxemburg devine

împărat. Biserica a avut parte de diferite transformări de-a lungul timpului (Voiculescu, Stanciu, 2008).

Prima dată au fost ridicate corul şi alte două capele laterale în stil gotic francez, rezultând o biserică de tip

hală cu trei nave boltite, un cor poligonal flancat de două altare laterale(Voiculescu, Stanciu, 2008).

Planul inițial al bisericii prevedea două turnuri, însă doar unul a fost construit, urmând ca în anul

1697 să fie distrus de un incendiu apoi să fie reconstruit în stil baroc în anul 1744, dar urmând mai apoi să

fie demolat în anul 1763 în urma unui cutremur (Voiculescu, Stanciu, 2008).

În anul 1860 se termină construcția, pe latura nordică, altui turn cu ceas în stil

neogotic.Turnul, cu o cruce la partea sa superioară, are o înălțime de 80 m câștigând astfel cea mai mare

înălțime de turn de biserică din Transilvania. Biserica prezintă detalii importante precum: coronamentul

amvonului, altarul celor Trei Magi de la Răsărit, picturi în murală gotică (Fecioara Maria cu pruncul Iisus,

Fecioara cu Pruncul între sfinte) sau Portalul sacristei. Această biserică deține o valoare culturală ridicată

datorită faptului că aici Matthias Corvinus a fost botezat. Acesta a fost considerat cel mai puternic rege

care a condus Ungaria. Istoricii maghiari afirmau că în cripta bisericii se află artefacte, comori şi morminte

dar cripta a fost de demolată la sfârşitul anilor '50 când se lucra la restaurarea bisericii (Voiculescu,

Stanciu, 2008).

Biserica ocupă locul al doilea ca dimensiune din România, după Biserica Neagră din Braşov,

biserica Sfântul Mihail este situată în mijlocul Pieții Uniri. În fața bisericii se află statuia lui Matei Corvin

alături de ansamblul monumental format din personalități importante şi anume: Blasius Magyar, fostul

conducător al trupelor de mercenari din Armata Neagră, Paul Chinezu, comitele de Timiș, Ştefan

53


Fig. 7 a, b. Biserica Romano-Catolică "Sfântul Mihail"

Sursă: Arhivă personală (iunie 2018, iulie 2019)

a b

Szapolyai, viceregele Ungariei şi nu în ultimul rând Ştefan Bathory, voievodul Transilvaniei.

Un alt obiectiv religios de importanță majoră se află în Piața Muzeului, acesta fiind Biserica

Franciscană, numărându-se printre cele mai vechi construcții din Cluj Napoca, datând încă din anul 1272.

Ansamblul este format din Mânăstirea și Biserica Franciscană, care au fost ridicate pe urmele unei biserici

vechi constuite într-un stil romanic în timp ce noul ansamblu este constuit în stil gotic cu sprijinul lui Iancu

de Hunedoara. Ulterior în anul 1728 ansamblul a fost restaurat în stil baroc. Mănăstirea cuprinde o

diversitate de obiecte de cult, icoane, manuscrise cu o vechime foarte mare şi o bibliotecă cunoscută

franciscană (Voiculescu, Stanciu, 2008). La intrare, deasupra portalului, se pot observa trei statui: a

Sfântului Anton, a Fecioarei Maria şi a Sfântului Francisc realizate de sculptorul Johann Nachtigall.

Interiorul Bisericii Franciscane prezintă un amvon cu reprezentarea lui Iisus înconjurat de cei patru

evanghelişti. Pe coroana amvonului este reprezentată urcarea la cer a lui Iisus, iar pe altar este afişată o

reproducere a picturii din biserica Santa Maria Maggiore din Roma.

Pe bulevardul Eroilor putem observa Catedrala Greco-Catolică sau Biserica Minoriților ridicată în

anul 1779 în stil baroc. Aceasta a fost proiectată de arhitectul Kitner Francisc, cupola fiind pictată de Lohr

Francisc. În anul 1924 aceasta a fost donată de către Sfântul Scaun către Biserica Română Unită cu Roma.

Mobilierul a fost adaptat ritului bizantin, interiorul bisericii incluzând și un iconostas. În subteranul

catedralei s-au descoperit o serie de cavouri care datau încă din 1782 (Voicululescu, Stanciu, 2008).

Pe strada Universității se află Biserica Piariștilor, în stil baroc, datând din anul 1724. Această

biserică prezintă două turle cu ceas, iar deasupra portalului prezintă un basorelief cu reprezentarea Sfintei

Treimi (Fig. 8).

Biserica prezintă un interior bogat format de o gamă

largă de ornamentare, altarul este încadrat între statuile

sfinților Ignațiu de Loyola și Francisc Xaveriu, icoana de lemn

a Fecioarei Maria, amvonul după operele lui Anton

Schuchbauer şi două tablouri dispuse paralel care îi

întruchipează pe Sfântul Ioan din Nepomuk şi pe Sfântul Iosif

din Kalazanc.

4.5. Monumente commemorative. De istoria

zbuciumată prin care a trecut oraşul sunt legate mai multe

personalități şi evenimente care au marcat într-un mod sau

altul evoluția sa până în prezent.

Dintre personalități pot fi menţionate: Baba Novac

(1530-1601) căpitanul lui Mihai Viteazu, Emil Racoviță (1868-

1947) care este considerat fondatorul biospeologiei, Iuliu

Maniu (1873-1953) persnalitate politică remarcabilă şi

membru de onoare al Academiei Române.

Dintre monumentele relaţionate istoriei municipiului

se pot enumera: Monumentul Rezistenței Anticomuniste,

Monumentul Matia Corvin și Monumentul Memorandiștilor

etc. Cel mai cunoscut ansamblu monumental este Matia

Corvin, care se află langă Biserica Romano-Catolică Sfântul

Mihail. Acesta ansamblu este alcătuit din cinci statui în care

sunt înfățişați regele Matia şi cei patru generali ai săi, aceasta

datând din anul 1902 (Bogosavlievici, Zmicală, 2014).

Statuia lui Baba Novac a fost sculptată de Virgil

54



Fig. 8. Biserica Piariștilor

Sursă: Arhivă personală

(iunie 2018)

Fulicea lângă Bastionul Croitorilor şi datează din anul 1975, având o înălțime de 1,80 metri cu o

compoziție de bronz, montată pe un soclu de beton placat cu travertin (Horvarth, 2012). De pe statuie a

fost șters cuvântul ,,unguri” datorită unei erori, el fiind în realitate ucis de nobilimea Clujului.

Monumentul Rezistenței Anticomuniste a fost realizat din beton urmând să fie placat cu marmură

pe care sunt trecute numele închisorilor unde au fost încarcerați deținuții politici în perioada regimului

totalitar. Acest monument a fost ridicat cu ajutorul Asociației Foștilor Deținuți Politici din România,

lucrarea fiind finisată în 2006. La inaugurarea monumentului au fost prezente personalități importante ale

municipiului Cluj Napoca precum: Emil Boc, primarul orașului, mitropolitul Bartolomeu Anania şi

episcopul greco-catolic Forentin Crihălmeanu, aceştia asigurând partea spirituală a ridicării monumentului.

Mai există numeroase monumente comemorative care contribuie la conturarea imaginii culturale a

municipiului Cluj-Napoca. Un alt monument comemorativ cu o importanță culturală pentru municipiul Cluj

Napoca este monumentul Sfântului Gheorghe. Acest monument îl prezintă pe Sfântul Gheorhge omorând

un dragon cu sabia sa. Monumentul are o importanță ridicată datorită imaginii populare care a fost

prezentă şi pe steagul medieval al Moldovei. Acest monument a fost creat de Kalman Lux în anul 1904

(Avram, 2009).

4.6. Patrimoniul immaterial. Se remarcă o tendinţă de concentrare a culturii şi a

evenimentelor culturale precum şi a investiţiilor în zona centrală a oraşului. Aceste tendinţe trebuie

evaluate din perspectivă strategică, date fiind discrepanţele pe care le creează: o distribuţie neechilibrată a

resurselor între producţia culturală de tip festival în raport cu producătorii culturii constante/continue pe

parcursul anului, o accentuare a experienţei culturale „spectaculoase” şi de scurtă durată, în defavoarea

unei participări calitative pentru public (participare constantă/frecventă la actul cultural, dezvoltarea

publicului prin experienţe educative etc.), oferta culturală încă redusă în afara centrului oraşului şi o

polarizare puternică centru-periferie, sursă inevitabilă de excluziune (Strategia Culturală 2014-2020 Cluj-

Napoca, 2014, p. 7).

În 2010, Piaţa Unirii a devenit punctul central pentru Festivalul Internaţional de Film Transilvan

(TIFF), când deschiderea oficială a avut loc în acelaşi spaţiu public situat în centrul istoric al oraşului

55


Fig. 9. Colaj cu monumente

comemorative (a. Statuia lui Emil

Racoviță, b. Statuia lui Baba Novac,

c. Monumentul Rezistenței

Anticomuniste,

d. Statuia lui Iuliu Maniu)

Sursă: Arhivă personală

(iulie, 2019)

a b

c d

(Păcurar, 2013, p. 99). Mai mult evenimente precum 'Zilele Cluj-Napoca' ('Zile de Cluj') (eveniment

demarat din 2011) presupun organizarea de concerte de jaz şi folk, operă, fotografie, pictură şi expoziţii

culinare, teatru de stradă, parade de costume în alte spaţii publice pietonale din centrul istoric al oraşului

(ex. Bulevardul Eroilor, Piaţa Unirii, piaţa Muzeului, strada Potaissa) (Păcurar, 2013, p. 99). Alte

evenimente organizate în centrul oraşului sunt Man.in.fest, Festivalul Internaţional de Teatru Experimental

şi Festivalul I.O.I. Fest. Interactiv.Orignal.Imprevizibil, organizat de Asociaţia Culturală Art Act. Festival

I.O.I. îşi propune, prin activităţi inovatoare, să implice comunitatea locală şi tinerii artiştii la început de

drum.

Conform datelor furnizate de Primăria municipiului Cluj-Napoca, din 2008 până în 2012, străzile

pietonale, precum şi diferite spaţii publice din centrul istoric au găzduit 698 de evenimente (Păcurar, 2013,

p. 99).

4.7. Stadiul actual de valorificare a patrimonului cultural din centrul istoric al

municipiului Cluj-Napoca. Conform Strategiei culturale 2014-2020 a municipiului Cluj-Napoca,

domeniile de excelență culturală ale oraşului sunt infrastructura culturală, participarea la evenimente

culturale şi economia creativă, chiar dacă susținerea bugetară a municipiului continuă să fie relativ redusă.

În cadrul municipiului Cluj-Napoca au fost investite 12,6 milioane de lei la începutul anului 2020 în proiecte

şi acțiuni culturale.

Starea actuală a sectorului cultural al oraşului prezintă nişte aspecte clare cu privire la valorificarea

acestuia şi anume ca majoritatea persoanelor implicată în activități culturale se focusează pe domeniile

culturale consacrate cum ar fi: artele vizuale, artele spectacolului, muzica, educația artistică etc., în timp ce

domeniile mai noi sunt reprezentate de mai puțini operatori culturali (ex: new media, politici culturale),

accentul fiind pus pe realizarea de evenimente culturale precum spectacole sau expoziții publice. Din

păcate se observă un procentaj scăzut al publicului specializat în perspectiva audienței, ceea ce indică un

interes scăzut pentru programele educaționale pentru îmbunătățirea experienței culturale.

Unul dintre programele complexe la care a participat municipiul Cluj-Napoca a fost Capitala

Culturală Europeană. Programul a prezentat un număr redus de programatori culturali, respectiv doar şase

instituții. Totuşi majoritatea instituțiilor publice de cultură au reuşit în ultimii ani să dețină spații cu dotări

proprii. Se observă un stadiu de valorificare ridicat prin revenirea Casei Universitarilor, cerându-se în

acelaşi timp o rezolvare a sediilor culturale din Muzeul de Artă şi Muzeul Farmaciei, renovându-se în

ultimiii ani Casinoul din Parcul Central.

Se observă o creştere semnificativă a numărului de evenimente culturale în oraş, prin festivaluri cu

o importanță culturală ridicată precum: Festivalul Internațional de Film Transilvania, Festivalul Toamna

Muzicală Clujeană, Zilele Arhitecturii sau Festivalul de Carte Transilvania.

Datorită renovării Pieței Unirii se esimează o deschidere a mai multor evenimente în spațiul public

cum ar fi concerte, un program de proiecții în aer liber în cadrul TIFF sau proiectul de artă în spațiul

public. De asemenea, au fost create inițiative culturale interesante cum ar fi Zilele Clujului sau Zilele

Culturii Maghiare.

4.8. Propuneri de valorificare și promovare a patrimonului cultural din centrul istoric

al municipiului Cluj-Napoca. Mixul de culturi, imbinarea influențelor ale diferitelor naționalități, oferta

culturală bogată şi diversificată a municipiului, precum şi disponibilitatea populaţiei locale de a se implica în

diferite proiecte culturale, reprezintă factori ce pot influența o mai bună valorificare şi promovare a

patrimoniului cultural din centrul istoric al municipiului Cluj Napoca.

4.8.1. Resurse turistice nevalorificate și forme de turism în perspectivă. Resursele

turistice nevalorificate în prezent în centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca sunt limitate ca număr, în

ultimii ani punându-se accent pe renovarea clădirilor care se aflau în stare de degradare pentru a fi

56



conservate şi incluse în circuitul cultural şi implicit turistic. Se constată o pierdere a valențelor tradiționale

ale oraşului, se încearcă o modernizare constantă pentru a ține pasul cu evoluția mondială, dar prin această

evoluție viața tradițională poate fi privită prin elemente prezentate în muzee sau descrise prin diferite

moduri (ex: cursuri universitare, evenimente cu tematică etnografică). Totuşi municipiul Cluj-Napoca încă

prezintă multe resurse turistice care şi-au păstrat autenticitatea, punându-se accent pe păstrarea sa.

O resursă turistică care nu mi se pare suficient de valorificată este Cimitirul Hajongard sau

Cimitirul Central, unul dintre cele mai vechi cimitire din cadrul municipiului, fiind un obiectiv pitoresc al

oraşului înființat în secolul al XVI-lea, cu o suprafață mare de circa 14 ha. În cadrul cimitirului se pot vedea

foarte multe sculpturi şi cavouri de o diversitate remarcabilă ce are un impact puternic vizual cu atât mai

mult cu cât cimitirul a fost mărit de mai multe ori. Astfel în secolul XVII a fost înființat cimitirul luteran, iar

în anul 1840 vechiul cimitir evreiesc. Vizitarea cimitirelor de către grupuri sau indivizi cu interese specifice

sunt considerate ca parte a ofertei turistice a unei destinații turistice, motivațiile de vizitare fiind variate:

unele legate de identitate, dorința de a cunoaşte detalii despre personalitățile înhumate în cimitirele

respective care contribuie astfel şi la creşterea valorii adăugate pentru promovarea destinațiilor turistice

respective (Tomašević, 2018, p. 13).

Organizarea de vizite ghidate şi promovarea cimitirului Hajongard ca atracție turistică ar putea

dezvolta o nouă formă de turism în Cluj-Napoca şi anume turismul de interes special care se referă la

călătorii cu scopul principal de a satisface unele interese speciale, hobby-uri, activități fizice, precum şi un

interes pentru un anumit subiect specific sau o anumită destinație (Rabotić, 2012 citat de Tomašević, 2018,

p. 14). În multe oraşe din întreaga lume, cimitirele sunt considerate o parte activă a contextului istoric şi

identitar al oraşului (Tomašević, 2018, p. 15). În acest sens, cimitirul este parte integrantă din peisajul

cultural al orașelor Pécsek, 2015 citat de Tomašević, 2018, p. 16).

O altă resursă turistică nevalorificată este Someşul, care deşi are o importanță culturală ridicată,

amenajarea sa inclusiv turistică este redusă. Este cunoscut faptul că multe oraşe turistice şi culturale

europene au amenajate turistic cursurile de apă care traversează centrele urbane individualizate printr-un

bogat şi variat patrimoniu cultural (Sena în Paris, râul Ron în Lyon, râul Garonne în Bordeaux, râul

Ljubljanica în capitala Sloveniei, râul Hudson în New York, râul Kallang în Singapore, etc.).

Turismul gastronomic este o altă formă de turism care ar putea completa activitățile turistice

practicate în municipiul Cluj-Napoca, mai ales că turiştii, indiferent de motivația călătoriei iau masa în oraş

pe perioada călătoriei; cina este una din cele mai preferate mese fiind prezentă în permanență în dorințele

turiștilor (Wolf, 1998 citat de Simon et al., 2010, p. 196). Turismul gastronomic presupune valorificarea

calităţii, varietății şi unicității unor produse gastronomice specifice unui teritoriu (Merciu, Merciu,

Cercleux, 2018). Aceste oferte, prezentate cu autenticitate şi ca experiențe care trebuie trăite, trebuie să

se bazeze pe valorile identității culturale, a durabilității, a calității produselor şi serviciilor turistice precum

şi a protecției consumatorilor (Gastronomic Cities – URBACT study, 2014).

Bucătăria ardelenească este cunoscută pentru rețetele sale unice şi pentru gustul lor. Din ce în ce

mai mulți turişti devin interesați în a degusta produsele gastronomice specific fiecărei zone vizitate, iar

municipiul Cluj-Napoca este inima bucătăriei ardelenești. În oraş se pot încerca o multitudine de preparate cu specific, putând menţiona câteva exemple de

bucate cunoscute: varza a la Cluj este o rețetă pe bază de varză, carne tocată şi orez; alte exemple de

preparate cu specific sunt: bulzul ardelenesc, ciorba de burtă ardelenească, mămăliga toponită, ghiveciul

ardelenesc, gulaşul cu găluşti, ciorba ardelenească şi laptele de bou.

Crăciunul este o sărbătoare aparte din punctul de vedere al bucătăriei ardelenești, mesele

prezente la această festivitate sunt bogate, nelipsitele fiind şnițelele, lebărul, rulada de carne, sângeretele,

cârnații uscați şi afumați, toate alături de ceapă roșie. De asemenea, răciturile sunt servite alături de boia şi

57


zeamă de lămâie. Desertul este de obicei cozonacul alături de prăjiturile ardelenești, nelipsite rămâne

pâinea cu cartofi, fiind considerată o bogăție a tradiției ardelenești. Cele mai cunoscute restaurante cu specific prezente în centrul istoric al municipiul Cluj-Napoca

sunt: Livada situat pe strada Clinicilor, restaurant ce are şi o grădină proprie, Vărzărie este un restaurant

aflat pe Bulevardul Eroilor şi este cunoscut pentru varza a la Cluj, Zama, restaurant de pe strada Napoca,

unde se pot servi ciorbe şi supe, Valahia de pe strada Gorova, unde design-ul este tradițional, remarcându-

se o experiență culinară ardelenească desăvârșită şi nu în ultimul rând Casa Ardeleană de pe Bulevardul 21

Decembrie 1989, restaurant care deține o piatră încinsă pe care se gătește carnea de vită.

4.8.2. Propuneri de promovare a patrimonului cultural. Consider că patrimoniul cultural

din centrul istoric al muncipiului Cluj Napoca are o valorificare ce pune accent pe diversitate. Din

perspectiva mea se poate realiza o promovare mai intensă pe partea media, prin organizarea a mai multor

voluntariate cu scop informativ prin care studenții si persoanele intersate în domeniul cultural să cunoască

mai multe detalii cu privire la infrastructura culturii pe care orașul o deţine. De asemenea, se pot utiliza

diferite platforme cu interes ridicat în societatea actuală (ex: youtube) pentru realizarea de scurte

videoclipuri ce prezintă viața culturală a oraşului.

O altă propunere de promovare constă în realizarea unui calendar, care să fie afișat public în

diferite zone ale municipiului, în care să fie prezente evenimentele lunare pe fiecare spațiu care le

găzduiește. Prin acest calendar interesul şi implicarea cetățenilor va creşte datorită intereselor proprii pe

anumite teme culturale dezbătute. Propun de asemenea introducerea a noi materii în cadrele liceelor şi

școlii generale care să imbunătățească cunoştințele artistice şi culturale ale elevilor români, deoarce cele

prezente (ex: educație plastică), nu sunt suficiente pentru acumularea unui cumul ridicat de informații pentru trezirea unui interes la nivelul tinerilor care nu au simțit o vocație spre cultură de la o vârstă

fragedă.

Pentru realizarea acestor propuneri de promovare există următoarele oportunități de care Cluj-

Napoca poate beneficia: fondurile europene, proiecte precum Europa Creativă, faptul că voluntariatul este

în creştere implicând din ce în ce mai multe persoane, viața de noapte atractivă pe care centrul oraşului o

prezintă, şi nu în ultimul rând oferta culturală bogată ce poate pune baza turismului cultural, ofertă ce este

valorificată de instituții precum Centrul Cultural Transilvania.

V. Concluzii

Cluj-Napoca este un oraş cu un potenţial cultural major, un potențial unic în România, care prin

eforturile administraţiei locale şi a gradului de implicare a populaţiei locale reuşeşte să îşi păstreze pe cât

de mult se poate autenticitatea şi se remarcă prin acest lucru. Un alt factor important este acceptarea

diversității, datorită mix-ului de culturi rezultat de la diversitatea naționalităților care au numit teritoriul

Transilvănean de-a lungul timpului acasă, lăsându-şi amprenta puțin câte puțin prin diferite metode.

Datorită implicării din ce în ce mai intense a oamenilor în domeniul cultural, preconizez că în următorii ani

toate resursele culturale pe care municipiul Cluj Napoca le deține vor fi exploatate. Se remarcă acest

lucru prin participarea în cadrul competiţiei aferentă programului Capitală Europeană Culturală pentru

anul 2021. Chiar dacă acest titlu nu a fost câştigat de către municipiul Cluj-Napoca sunt şi vor fi demarate

acţiuni care să susțină motivațiile culturale atât ale turiştilor, cât şi ale populaţiei locale, datorită organizării

a mai multor evenimente culturale viitoare în aer liber. Astfel, publicul va avea parte de un spectacol unic

prin îmbinarea clădirilor vechi prezente în centrul istoric cu proiecțiile, scenele şi luminile moderne care

vor fi amplasate în timpul diferitelor evenimente.

Acest studiu a fost axat pe de o parte pe prezentarea elementelor particulare de patrimoniu

58



cultural tangibil şi intagibil din cadrul municipiului Cluj-Napoca. De asemenea, au fost evidenţiate şi

elementele culturale mai puţin valorificate din punct de vedere turistic, a căror valorificare ar contribui la

dinamizarea vieţii culturale a municipiului care va avea predominant cea mai mare intensitate în centrul

istoric al oraşului. De asemenea, au fost propuse o serie de măsuri menite să valorifice superior resursele

culturale din centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca.

Bibliografie

Bogosavlievici V. A., Zmicală, L. (2014), Clujul văzut şi nevăzut, Ghid istorico-turistic, Mega Publishing

House, Cluj-Napoca.

Cosma Smaranda (2006), Tourist destination Cluj-Napoca, Romania, Studia Universitatis Babeş-Bolyai,

Negotia, nr. LI, 2, pp. 51-73.

Cosma Smaranda, Negruşa Adina (2008), The place of cultural tourism for Cluj-Napoca, Romania as a

tourism destination, Proccedings al Conferinţei WSEAS Transactions on Business and Economics.

Cosma Smaranda, Bota M., Fleşeriu C. (2015), Evolution analysis of the hotel industry from Cluj-

Napoca, Economic Insights – Trends and Challenges, vol. LXVII, nr. 4, pp. 95-102.

Cozea Florina (2013a), Urban green spaces – basic elements in sustainable tourism and urban

development case study: the city of Cluj-Napoca, Geographica napocensis, Anul VII, nr. 2, pp. 109-115.

Cozea F. D. (2013b), How the program 'Cultural Capital of Europe' influence the development of

tourism in cities, Annals of the University of Oradea, Series Geography, vol. 1, pp. 99-108.

Dulău Alexandra Viorica, Coroş Monica Maria (2009), Is cultural tourism attractive in Transylvania? A

focus on Cluj and Sibiu counties, Romania, WSEAS Transactions on Business and Economics, vol. 6, nr. 8, pp.

413-424.

Glodariu Eugenia, Stanciu E., Voiculescu D. (2008), Album Cluj-Napoca, Editura Noi Media Print,

Bucureşti.

Ilieş L., Dulău Alexandra Viorica, Coroş Monica Maria, Cocoş M. E. (2010), City branding for Cluj-

Napoca. A case of the local public administration initiative, International Journal of Computers and

Communicatins, pp. 49-59.

Ilovan Oana-Ramona, Havadi-Nagy Kinga Xénia, Botezat Ioana, Caranfil R. A. (2020), Susţinerea

rezilienţei urbane prin practici de regenerare în oraşe dinamice din areale periferice. Studiu de caz: Cluj-Napoca,

pp. 59-110, în: "Rezilienţă şi dezvoltare durabilă", Ilovan Oana-Ramona (ed.), Presa Universitară Clujeană,

Cluj-Napoca.

Merciu Cristina, Merciu G.-L., Cercleux Andreea Loreta (2018), The role of the museums for the

development of cultural tourism in Bucharest municipality, Springer Proceedings in Business and Economics,

Innovative Business Development – A global Perspective, Proccedings of 25th International Economic

Conference of Sibiu (IECS 2018), pp. 173-186.

Păcurar B. N. (2013), Pedestrianisation in Cluj-Napoca. An economic (re)development tool?, Journal of

Settlements and Spatial Planning, vol. 4, nr. 1, pp. 95-99.

Popescu Agatha, Grigoraş M. A., Pleşoianu Daniela (2018) The city of Cluj-Napoca and the Cluj

County, important tourist attractions in Romania, Scientific Papers Series Management, Economic Engineering

in Agriculture and Rural Development, vol. 18, nr. 1, pp. 401-416.

Scheffler N. (2010), Challenges to multifunctional historic centres and demand for action, pp. 5-6, În:

Multi-functional Historic Urban Areas, thematic report about balancing demands and functions for multi-functional

historc urban areas in the context of sustainable urban development, 14 p., Heritage and Opportunity (HerO)

URBACT project, disponibil la: https://urbact.eu/sites/default/files/import/Projects/HERO/projects_media/

59


https://urbact.eu/sites/default/files/import/Projects/HERO/projects_media/Multi-functional_historic_urban_areas_-_thematic_report_201101.pdf

Multi-functional_historic_urban_areas_-_thematic_report_201101.pdf, accesat la 05.05.2020.

Simon T., Cândea M., Tătaru A., Bogan E., 2010, Turism rural, turism urban, Editura Transversal,

București. Ţugui Olimpia, Funar Sabina, Mateescu M. (2009), E-marketing promotional tools for tourism: pilot web

-platform for Cluj-Napoca as a tourist destination, Bulletin UASVM Horticulture, vol. 66, nr. 2, pp. 467-474.

Voiculescu D., Stanciu E. (2008), Cluj Napoca, Noi Media Print, Bucureşti.

*** Ministerul Culturii, Institutul Patrimoniului Naţional, Lista Monumentelor Istorice – judeţul

Cluj, 2015.

* * * Strategia Culturală 2014-2020 Cluj-Napoca: Oraş al excelenței artistice şi al participării culturale.

Cultura ca factor de transformare socială şi regenerare urbană.

* * * Local action Plan 'Clujul Unic' City of Cluj – Napoca, disponibil la https://urbact.eu/sites/

default/files/import/Projects/UNIC/documents_media/LAP_CLUJ_01.pdf, accesat la 24.05.2020.

URBACT (2014), Sirše J. (project lead expert), Gastronomic Cities baseline study, 119 p.

https://www.mnit.ro/istorie-medievala/, accesat la 26.05.2020.

(2020), East of West, Editura Servus!, Cluj-Napoca.

Primit în redacţie: 16.08.2020

Revizuit: 09.11.2020

Acceptat pentru publicare: 16.12.2020

60



https://urbact.eu/sites/default/files/import/Projects/HERO/projects_media/Multi-functional_historic_urban_areas_-_thematic_report_201101.pdf

https://urbact.eu/sites/default/files/import/Projects/UNIC/documents_media/LAP_CLUJ_01.pdf

https://urbact.eu/sites/default/files/import/Projects/UNIC/documents_media/LAP_CLUJ_01.pdf

https://www.mnit.ro/istorie-medievala/

valorificarea patrimoniului cultural al centrului …

Documents