Augusto Cury

Ydnzdtorul de visuri

Chemarea

Traducere din portughezd deAnca Milu-Vaidesegan

ATRCI

Cuprins

Prefald........ ...........-.----.7

Capitolul 1: intdlnirea ......'.'....-.-..11Capitolul 2: Prc2entarea................ ...-.-...'........77Capitolul3: Seismul emofional ..................-.--26Capitolul 4: Pierderile ......'........... 31Capitolul 5: Chemarea '...'......-....38Capitolul 6: Primul pas............. ..-....'.....'.....---- 44Capitolul 7:DdndIa o parte ghipsul de pe minte..........-...52Capitolul S: Chemarea celor complicafi.. ........60Capitolul 9: Visul neobi;nuit al lui Bartolomeu.......... '.-..-.67Capitolul 10: Casa mea e lumea intreagi ........72Capitolul 11: O bandd de nebuni .-..............-.--79Capitolul 12: Rdndunelele mici 9i curajoase.'..............'. --... 9 1Capitolul 13: Spafiile cele mai lucide ale

ospiciului social .......... .....lozCapitolul 14: Un omagiu solemn ....'.............108Capitolul 15: Un credincios care i9i iubea ego-ul....'.....--. 116

Capitolul 16: Un discipol complicat din cale-afard'.'...-....121Capitolul 77 lJn obsesiv in cuib ..'..-.--.......--- 129Capitolul 18: Transformdnd w azll in haos ...........'......-. 139

fiction connedion

Vdnzdtorul de visuri. Chemoreo

Capitolul 19: Templul informaticii ................ lS1Capitolul 20: Devoalarea fabricii de stres ......162Capitolul 2l: Otrava asediului sociaI.......... ...I73Capitolul 22: Superioritatea femeilor ............................... 185Capitolul23: Templul modei, un zdmbet in

mijlocul haosului..... .........l9ZCapitolul 24: Chemarea unui manechin si

a unei revolufionare ............... .............2O2Capitolul25: Fluturii;i crisalida.. .,................2I7Capitolul 26: Cdldtoria................. .................224Capitolul 27: Trimiterea discipolilor ............... .................232Capitolul 28:Ydnzdtorul de Visuri in

templul financiar.... ..........247Capitolul 29: Ddrdmarea pilonilor teoriei marxiste .........262Capitolul30: Casa groazei ..........275Capitolul 3 1 : Bolnav psihic sau infelept?................. ........ 2gOCapitolul 32:Dacd. at putea da timpul inapoi..................3O7Capitolul 33: VAnzdnd visuri celor pe carc

i-am abandonat........."... ...313

a renunlat la a mai visa. Pentru c5, fdr5 visuri, cerurilenoastre sunt lipsite de stele, mintea noastrd este lipsitl decreativitate, suntem sclavi, cu toate cd trXim in societSlilibere.

Augusto Cury

CAPITOLUL 1

int6lnirea

intr-o minunatX zi de vineri, pe la cinci dup5-amiaza,oameni gribili - ca de obicei - se opreau si se ingrimX-deau intr-una din intersecfiile centrale ale marii metro-pole. Se uitau in sus, ingrozifi, la interseclia dintre StradaAmerica ;i Bulevardul Europa. Sirena stridentd a masiniide pompieri invada creierele, anunfdnd pericolul. Oambulan!5 incerca sI pltrundX prin traficul strangulat,pentru a aiunge la locul cu pricina.

Pompierii au sosit rapid ;i au izolat perimetrul,oprindu-i pe curiogi sX se apropie de impundtorul EdificiuSan Pablo, aparlindnd grupului Alfa, unul dintre celemai mari concerne antreprenoriale din lume. Oameniise uitau unul la altul, iar trecltorilor, care soseau rAndpe rdnd, li se citea pe chip intrebarea: Ce s-a intkmplat?Ce era cu toatd agitalia aceea? Cu tolii ar5tau in sus. Laetajul 20, peste unul dintre balcoanele frumoasei clSdiridin sticl5, st5tea aplecat un sinuciga;.

inc5 o fiin![ umand care dorea si-;i incheie dejaprea scurta existen!5. incd un individ care igi propuneasi nu mai triiascS. Era un timp suprasaturat de tristefe.

l

Augusto Cury

Mureau mai mulli oameni punandu-;i capdt zilelor decdtin timpul r5zboaielor sau asasinatelor. Cifrele ii l5sauperplec;i pe cei care le analizau. Experienfa pl5cerii selSrgise ca un ocean, dar rdm6nea doar la suprafafa apei.Mulii dintre cei privilegiafi, financiar ;i inteiectual, eraugoi pe dinXuntru, plictisifi, tr5ind izalali in lumea lor.Sistemul social ii distrugea nu numai pe cei nSpXstuili, cigi pe cei ghiftuifi.

Sinuciga;ul de la San Pablo era un birbat de 40 deani, cu trXsXturi bine conturate, cu sprdncene stufoase,riduri puline, cu pXrul grizonant, de lungime rnedie, bineingrijit. Toat5 erudifia lui, rodul multor ani de ;coald,devenea acum praf ;i pulbere. Din cele cinci limbi pe carele vorbea, niciuna nu i-a fost de folos ca sI vorbeascS cuel insu;i; niciuna nu l-a aiutat s5 inleleagl limba fantas-melor sale interioare. A fost asfixiat de o crizi depresivX.Trdia fXrd niciun rost. Nimic nu-l mulfumea.

in acel moment, doar ultima clipl plrea s5-l ispi-teascS. Acel fenomen monstruos, numit indeob;te moar-te, p5rea atdt de inspdimdntltor..., dar era, totodatS, osolulie magicd pentru a dep5;i necazurile omene;ti. Pdreaci nimic nu l-ar fi putut face pe acel b5rbat sd renunle laideea de a-;i pune capdt zilelor.

A privit in sus, ca ;i cum ar fi vrut sd se elibereze deultimul s5u act, a privit ?n jos ;i a f5cut doi pa;i grlbiti,fdri s5-i pese cd ar putea cddea. Mullimea fremlta ingro-zitd, gdndind c5 urma sI sar5.

Unii observatori ?;i mu;cau degetele din cauzatensiunii ap5sdtoare. Alfii nici nu clipeau, de teaml sdnu piardd vreun detaliu din spectacol - fiinfa umanldetesti duretea, insS manifestd o atracfie extrem de pu-ternicl pentru aceasta; fuge de accidente, de rSni;i de

12

Vdnzdtorul de visuri. Chemoreo

nenorociri, dar ele ii incdntd ochiul. Finalizarea acelui actavea sl le producl spectatorilor angoase ;i insomnii, darei nu puteau abandona scena groazei. Spre deosebire despectatorii anxio;i, ;oferii oprifi in trafic erau nerdbd5tori;i claxonau continuu. Unii scoteau capul pe fereastr5,vociferdnd: ,,Sari odatd ;i termind cu circul Ssta!"

Pompierii ;i geful polifiei urcaserd pe clf,dire, in-cercind s5-l faci pe sinuciga; sd se rlzgdndeascS. Fdrdsorti de izbdndd.ln fala e;ecului, au apelat degrabi laun psihiatru celebru, pentru arczolva situafia. Medicul aincercat s5-i cd;tige increderea bXrbatului, l-a indemnatsX se gAndeasc5 la consecinfele acelui act..., insX nimic.Sinuciga;ul era s5tul de tehnici, urmase deja patru tra-tamente psihiatrice e;uate. Ameninfa, zbierdnd: ,,Dacdmai faci un pas, mX arunc!" Avea o singurl certitudine -moartea avea s5-l reducd la ticere - sau a;a credea, celpulin. Decizia sa era luatd, cu sau fdrl spectatori. Mintealui era fixatd pe frustrdrile lui, i;i analiza incontinuu ri-nile, alimentdndu-;i focul nelini;tii.

in timp ce se desfi;urau aceste evenimente, inmullime ap5ru, discret, un birbat, incercdnd s5-;i cro-iascl drum printre oameni. PXrea un simplu trecltor,ins5 destul de prost imbrlcat. Avea o cXma;X albastrdcu mineci lungi, descheiat5, cu nilte pete negre. fi unblazer negru, ;ifonat. Nu purta cravati. Pantalonii negrierau ;i ei gifonali, ldsAnd impresia cd nu mai vlzuseriapa de cel pulin o sdptXmAn5. PIr grizonant in jurul ure-chilor, pufin cam lung;i ciufulit. Barba destul de mate,nu se mai rdsese de ceva vreme. Pielea uscatl si ridatS, injurul ochilor;i pe obraji, ceea ce trdda faptul cX dormeauneori sub cerul liber. Avea intre 30 ;i 40 de ani, dar ar5-ta mai in virst5. Nu plrea sX fie vreo autoritate politicl

Augusto Cury

sau spirituali, cu atdt mai pulin intelectualS. Figura luiaducea mai mult cu a unui defavorizat social decAt cu unsimbol al sistemului.

infiligarea lui neatr5gitoare contrasta cu migc5riledelicate ale gesturilor. Atingea u;or umerii oamenilor, lezdmbea si-si croia drum printre ei. Oamenii nu puteaudescrie senzafia pe care o simteau cdnd ii atingea, dar segribeau sd-i fac5 loc.

Trecltorul s-a apropiat de cordonul de izolare alpompierilor. Nu l-au l5sat sX treacd. Dar, nefinAnd seamade blocaj, i-a privit drept in ochi pe cei care ii barau dru-mul ;i a spus ferm:

- Trebuie sX intru. El mX a;teapti.Pompierii s-au uitat la el de sus in jos, dAnd din cap.P5rea mai degrab5 cineva care avea nevoie de ajutor de-cdt o persoanX utilX intr-o situafie atit de tensionat5.

- Cum vd numifi? intrebard fdrX sX clipeasc5.- Nu are importan!5 in acest moment, rdspunse hotS-rdt bXrbatul misterios.- Cine v-a chemat aici? intrebard pompierii.- Vefi afla. $i, dacd pierdefi timpul cu intrebdrile, vatrebui sX mai pregitili o inmormdntare, le spuse, ridicdn-

du-;i privirile.Pompierii incepuri sI transpire. Unul suferea de

atac de panicd, celSlalt era insomniac. Ultima ftazd abdrbatului misterios ii tulburase. Cu indrizneald, aces-ta trecuse printre ei. La urma urmei, se gdndirS, poatecd este vreun psihiatru excentric sau vreo rudd de-a sinu-ciga;ului.

AjungAnd sus pe clSdire, a fost din nou oprit.Politistul-;ef era un bdddran.

- Stai pe loc! N-ai ce cduta aici.'t4

Vdnzdtorul de visuri. Chemorea

ii spuse sE coboare imediat. Dar b5rbatul enigmaticil privi drept in ochi ;i ii rXspunse:

- Cum sd nu intru, din moment ce am fost chemat?Polifistul-;ef se uitd la psihiatru, care se uitd lapompierul-;ef. i;i ficeau semne unul altuia, voind sXafle cine-i chemase pe acel om. Au fost de ajuns cdtevasecunde de neatenfie pentru ca misteriosul zdren!5ros sXias5 din zona de securitate si si se apropie periculos demult de bdrbatul care era gata-gata s5-;i ia zbotul.

Cdnd l-au vdztt, nu mai era timp sd-l opreascS. Oriceameninfare la adresa lui ar fi putut declan;a accidentul,f5cdndul pe sinuciga; s5-;i pund in aplicare intenfia. Aupreferat si agtepte cu incordare derularea faptelor.

Blrbatul venise fdrl sd cearl voie ;i fdr5 s5-;i facl grijicd sinuciga;ul ar putea si se arunce de pe clSdire. il luaseprin surprindere, stind la trei metri de el. Simfindu-l peintrus, cel5lalt a strigat imediat:

- Pleac5 de aici, altfel md omor!StrXinul rEmase indiferent la ameninfare. Cu cea mai

rnare naturalele din lume, se a;ezi pe parapetul cl5dirii,scoase un sandvi; din buzunarul hainei ;i incepu s5-1mdndnce cu poft5. intre doui imbuc5turi, fredona o me-lodie, fericit la culme.

Sinuciga;ul se tulbur5. Se simli disprefuit, infruntat,lovit in sentimentele sale.

ii ceru, urldnd:

- Termin5 cu cdntecul Xsta. Am sd mi arunc.Straniul b[rbat reacfiond, plin de curaj:- Vrei, te rog, s5-mi faci pl5cerea sd nu-mi tulburi

cina?! spuse el pe un ton vehement. fi mai luf, cdtevaimbucdturi, miscdndu-;i picioarele mulfumit. Apoi, seuitl la sinuciga; ;i flcu gestul de a-i oferi o bucat5.

Augusto Cury

Ydzdnd asta, politistului-;ef ii tremurar5 buzele, psi-hiatrul holbd ochii, iar pompierul-;ef i;i incrunt5 fruntea,perplex.

Sinuciga;ul nu avu nicio reacfie. Se gdndi in sinealui: Nu-mi vine sd cred! Am gdsit pe unul mai nebun ca mine.

16liction connection

CAPITOLUL 2

Prezentarea

Sd vezi pe cineva mdncdnd un sandvi; cu vdditd pld-t'cre in fafa cuiva pe punctul de a se omori era o scenisuprarealist5. P5rea luati dintr-un film. Sinuciga;ul in-t'hise pufin ochii, simfi respiralia accelerdndu-i-se ;i-;iirrcordl mai mult mu;chii fefei. Nu gtia dacd sI se arunce,str lipe sau s5-l ia la zor pe strdin. Gdfdind, zbierl cAt illinea gura:

- Pleacd de aici! Am sX md arunc.fi era pe punctul de a cddea. PSrea cd de data astat'ra gata-gata sd aterizeze. Multimea din stradl murmurd,infricosatS, iar polifistul-;ef i;i puse mdinile la ochi ca sdrru vad5 nendrocirea.

Toti se agteptau ca, pentru a evita accidentul, strdi-rrul sd plr5seascd scena imediat. El ar fi putut spune, a;at'um flcuserl psihiatrul gi polifistul: ,,Nu face asta! Am si1rlec". Sau s5-i dea un sfat de genul: ,,Yiala e frumoasS.l'ofi sX treci peste problemele tale. Ai inc5 mulfi ani ina-irrte". EI ins5, dintr-o sdriturd, se ridicd in picioare si, sprernirarea tuturor, dar mai ales spre uimirea simrciga;ului,

Augusto Cury

recitd, zbierdnd, un poem filosofic. il declama cXtre ceruri

;i arlta cu mdna spre cel care dorea si termine cu viata:

Sd se $eargd dintre parantezele timpului ziuo in core

s-o ndscut acest om!

Sd dispard din zorii acelei zile roul coremdngiia iorba!Sd dispord lumina dupd-omiezii core q odus bucurie

cdldtorilor!Noapteo in care o fost zdmislit acest om sd fie inlocuitd

de nelini;te!Sd i se ia inopoi ocelei nopli strdlucireo stelelor care

luceau pe cer!Sd i se ia inopoi copildriei toote zdmbetele / toatefricile!

Sd i se $eorgd din tinerele toate peripeliile /oventurile!Sd i se $eargd de lo maturitate toote visurile ;i toatecolmorurile, luciditatea / nebuniile sole!

Dupd ce termin5 de recitat poemul, urldnd cdt ilfinurl pl5mdnii, strdinul afi;5 un aer trist ;i, cu o voceu;or scizut5, rosti cifra unu, fdfi' a explica rostul ei.Mulfimea inm5rmuritl se intreba dacd nu cumva eravorba despre o piesl de teatru in aer liber. Nici polifistulnu avea habar cum sI reacfioneze: era bine sI intervindsau sX urmireascd in continuare desfd;urarea faptelor?Pompierul-;ef se uitd la psihiatru, cerdndu-i explicafii.incurcat, acesta ii spuse:

- Nu cunosc nimic din literaturi care sI anuleze exis-

tenla, s[ ia inapoi zdmbetele. Nu md pricep Ia poezie...Cred ci;i Ssta e nebun!

' 'I 8

fiction connection

Vdnzdtorul de visuri. Chemarea

Sinuciga;ul inlemnise, aproape in stare de ;oc.Vorbele str5inului avuseserd un ecou in mintea lui, fdrl cacl sl le fi dat voie. Indignat, i;i didu drumul gdndurilor:

- Cine egti dumneata, de vrei s5-mi ucizi trecutul?! Cuce drept vrei sd-mi distrugi copil5ria? Cum indrXzne;tiuna ca asta?

DupI ce a rostogolit spre intrus toate aceste intreblri,;i-a revenit pe loc, gdndindu-se: Dar oare nu eu sunt auto-rul acestui asasinat?

VXzdndu-l cd ezitd, b5rbatul misterios a avut indrdz-neala sd-l provoace;i mai mult:

- Ai grijd! E periculos sX gAnde;ti, mai ales pentru ci-neva care vrea sd moard. Dacd vrei sd te omori, nu gAndi.

Sinuciga;ul rXmase incurcat; fusese dat in vileag. SegAndi: Individul dsta md tncurajeazd sd md omor sau ce?Oare md aflu in fafa unui sadic? Oare wea sdnge? isi scuturdc:apul ca ;i cum ar fi vrut sX opreasc5 ;irul gdndurilor,rrumai ci gAndurile trddeazd intotdeauna dorintele im-pulsive. inlelegdnd confuzia din mintea sinuciga;ului,strdinul vorbi cu blAndefe, dar la fel de tlios:

- Nu gdndi! DacX gAnde;ti, vei inlelege cI oameniicare se omoari comit asasinate multiple: mai intAi seomoarl pe sine, apoi, pulin cdte pu1in, pe cei care rdmAn.l)acd gdnde;ti, vei inlelege ci vina, gre;elile, decepliile ;irrecazurile sunt privilegiul unei viefi con;tiente. Moarteanu are asemenea privilegii!

DupX care, strlinul l5si deoparte calmul si incepu sXse agite. Rosti cifra patru ;i i;i clitinl indignat capul.

Sinuciga;ul rimase parulizat. Voia sI resping5 ideilestrlinului, dar acestea erau ca un virus care pXtrundea inc'ircuitele minfii sale. Ce fel de vorbe erau acestea? Tulburat;i incercAnd s5 nu gdndeasci, il provoc5:

Augusto Cury

- Cine egti dumneata care, in loc sI mI menajezi, mdinfrunfi? De ce nu mI tratezi ca pe un nenorocit de bol-nav mintal, demn de toatd mila?

$i, ridicAnd glasul, strigS:

- Pleac5 de aici! Sunt un om complet terminat.Str5inul nu pdru intimidat, dimpotrivS, pierzdndu-9irXbdarea, il doieni :

- De unde pAnd unde egti un om fragil sau un bietdeprimat, care gi-a epuizat orice pl5cere de a mai trSi?Sau un defavorizat.. un frustrat? Sau un amirdt care numai e in stare sX-gi poarte greutatea propriilor pierderi?Pentru mine, nu e;ti nimic din toate astea. Pentru mine,nu e;ti decdt un om orgolios, prizonier in propria coli-vie emofional5, strdin de alte necazuri, mai mari decdtale tale.

Sinuciga;ul i;i duse m6inile la spate ;i se indepdrti,speriat de tirul vorbelor Ia care era supus. Furios, intreb5bAlbdindu-se:

- Cine e;ti dumneata si md acuzi cI sunt orgolios, unprizonier in colivia mea emolional5? Cine e;ti dumneatasi-mi spui cd sunt str5in de alte suferinfe, mai mari decdtale mele?!

Se simfea lovit in capul pieptului, rdmdsese fIrI aer.Intrusul ochise drept la fintd. Cuvintele lui lovirl ca unfulger cotloanele cele mai ascunse ale sufletului s5u. inacea clip5, bdrbatul trist se gdndi la tatdl lui, care ii dis-trusese copilSria, care ii provocase mult5 suferinfi. TatXlsXu distant emofional, alienat, inchis in el insu;i. insXsinuciga;ul nu vorbea cu nimeni despre acest subiect; iiera extrem de greu sI recunoasci cicatricele trecutului.Atins de aceste amintiri tulburXtoare, zise cu o voce maiblAnd5 ;i lacrimi in ochi:

Vdnzdtorul de visuri. Chemarea

- Taci din gurX. Nu mai spune nimic. LasS-mX s5 morlinistit.infelegdnd cd pusese degetul pe o rand adAncS, bXr-

batul care il luase la intreb5ri i;i domoli ;i el glasul.

- Eu ifi respect durerea gi nu pot elabora nicio teorierlcspre ea. Durerea ta este unicd ti este singura pe carelcuse;ti cu adevXrat sX o resimli. i1i aparline numai fie sirrimXnui altcuiva.

Vorbele acestea ii luminarS gAndurile bSrbatului,(;rre era pe punctul de a izbucni in pldns. El pricepu cXnirneni nu poate judeca durerea celorlalti. intelesese cirlrrrerea tatdlui sdu era unic[ si, prin urmare, nu putea fircsimtiti sau evaluat5 de nimeni altcineva in afarl de elirrsusi. intotdeauna isi condamnase tatSl cu vehemenfS,tlirr acum, pentru prima dat5, incepu s5-l priveascl cuirlJi ochi. in acel moment, spre surprinderea lui, intrusulii lclresd cAteva cuvinte, despre care ii era greu sI spunitlirr:5 erau laude sau critici:

- DupX mine, tu e;ti;i o fiinf5 uman5 curajoas5, deoa-rt'cc intenfionezi sd-! zdrobe;ti trupul in schimbul uneiIrrngi nopti in temnifa unui mormdnt! Frumoasd iluzie,lijrii doar gi poate.

isi intrerupse discursul, pentru ca sinuciga;ul sd-;itlt'l seama de consecinfele imprevizibile ale actului sdu.

I)in nou, bdrbatul deprimat se intrebl ce era cu in-rlivitlul acela ciudat, care se ivise ca s5-i strice lui pla-rrtrrile. Ce fel de om era acesta? Ce vorbe! O noapte desorrrrr vesnic in temnifa unui mormdnt... gAndul acesta iil)r{)voca repulsie. Totu;i, inclpildnAndu-se sd-;i urmeze1 rl;r rrul, il contrazise:

-- Nu vid niciun motiv s5 mai continui cu mizeria;rsla de viatS! bomblni el vehement, incruntdndu-Si