Vascularizaţia Vascularizaţia emisferelor emisferelor cerebralecerebrale

irigaţia arterialăirigaţia arterială

drenajul venosdrenajul venos

Arterele emisferelor Arterele emisferelor cerebralecerebrale Provin din :Provin din :

– sistemul carotidian (artera carotidă internă);sistemul carotidian (artera carotidă internă);– sistemul vertebro-bazilar.sistemul vertebro-bazilar.

La baza creierului cele două sisteme se La baza creierului cele două sisteme se racordează şi formează un dispozitiv racordează şi formează un dispozitiv vascular unic: vascular unic: poligonul arterial Willispoligonul arterial Willis..

Prin punţile sale acesta uneşte şi vasele Prin punţile sale acesta uneşte şi vasele din dreapta cu cele din stânga. Astfel, în din dreapta cu cele din stânga. Astfel, în condiţii patologice, poligonul condiţii patologice, poligonul repartizează şi echilibrează fluxul repartizează şi echilibrează fluxul sanguin între cele patru magistrale.sanguin între cele patru magistrale.

Principiile de Principiile de organizare a organizare a

vascularizaţiei vascularizaţiei cerebralecerebrale Ramurile desprinse din sistemul carotidian Ramurile desprinse din sistemul carotidian

(dispozitivul anterior) irigă 2/3 anterioare (dispozitivul anterior) irigă 2/3 anterioare ale emisferului cerebral. Cele din sistemul ale emisferului cerebral. Cele din sistemul vertebro-bazilar irigă polul posterior al vertebro-bazilar irigă polul posterior al emisferului cerebral şi trunchiul cerebral.emisferului cerebral şi trunchiul cerebral.

Arterele cerebrale trimit spre emisferele Arterele cerebrale trimit spre emisferele cerebrale două tipuri de ramificaţii:cerebrale două tipuri de ramificaţii:– sistemul vaselor corticale (superficial, periferic);sistemul vaselor corticale (superficial, periferic);– sistemul arterelor centrale (profund).sistemul arterelor centrale (profund).

Reţeaua corticală cuprinde anastomoze Reţeaua corticală cuprinde anastomoze între ramificaţiile celor 3 artere între ramificaţiile celor 3 artere cerebrale: anterioară, mijlocie şi cerebrale: anterioară, mijlocie şi posterioară. Acestea sunt însă puţin posterioară. Acestea sunt însă puţin eficiente în caz de obstrucţie acută a eficiente în caz de obstrucţie acută a uneia dintre ele.uneia dintre ele.

Odată pătrunse în substanţa cerebrală, Odată pătrunse în substanţa cerebrală, vasele au caracter terminal, indiferent vasele au caracter terminal, indiferent dacă aparţin sistemului cortical sau dacă aparţin sistemului cortical sau central. Mai mult, între sistemele central. Mai mult, între sistemele cortical şi central nu există anastomoze, cortical şi central nu există anastomoze, astfel încât cele două sisteme sunt astfel încât cele două sisteme sunt independente şi nu se pot suplini.independente şi nu se pot suplini.

Artera carotidă Artera carotidă internăinternă

Artera cerebrală anterioară

Artera carotidă internă

Trunchiul bazilar

Artera cerebeloasă antero-inferioară

Artera cerebrală mijlocie

Lobul temporal (secţionat)

Artera vertebrală

Artera cerebeloasă postero-inferioară

Artera comunicantă anterioară

Artera cerebrală posterioară

Artera comunicantă posterioară

Trunchiul bazilar

Artera cerebrală Artera cerebrală anterioarăanterioară

Ramuri corticaleRamuri corticale

Artera cerebrală mijlocie Artera cerebrală mijlocie (laterală, sylviană)(laterală, sylviană)

ramuri corticaleramuri corticale

Teritoriul cortical al Teritoriul cortical al arterei cerebrale mijlociiarterei cerebrale mijlocii

Ocluzia arterei: tulburări senzitive, motorii, de limbaj Ocluzia arterei: tulburări senzitive, motorii, de limbaj (afazie), paralizia privirii controlaterale, (afazie), paralizia privirii controlaterale, perturbări ale percepţiei spaţiale.perturbări ale percepţiei spaţiale.

Artera cerebrală Artera cerebrală posterioarăposterioară

Ramuri corticaleRamuri corticale

Ramurile centrale ale Ramurile centrale ale celor trei artere celor trei artere

cerebralecerebrale

Grupul antero-medialGrupul antero-medial– ramuri din a. cerebrală anterioară (porţiunea Aramuri din a. cerebrală anterioară (porţiunea A11) şi ) şi

comunicanta anterioară;comunicanta anterioară;– pătrund prin porţiunea medială a spaţiului perforat pătrund prin porţiunea medială a spaţiului perforat

anterior;anterior;– se distribuie hipotalamusului preoptic şi se distribuie hipotalamusului preoptic şi

suprachiasmatic.suprachiasmatic. Grupul antero-lateralGrupul antero-lateral

– ramuri ale arterei cerebrale mijlocii şi artera ramuri ale arterei cerebrale mijlocii şi artera recurentă Huebner (din a. cerebrală anterioară) ;recurentă Huebner (din a. cerebrală anterioară) ;

– pătrund prin porţiunea laterală a spaţiului perforat pătrund prin porţiunea laterală a spaţiului perforat anterior;anterior;

– irigă capul nucleului caudat, putamenul, palidusul irigă capul nucleului caudat, putamenul, palidusul lateral, capsula internă, capsula externă, lateral, capsula internă, capsula externă, claustrumul.claustrumul.

Grupul postero-medialGrupul postero-medial– ramuri din a. cerebrală posterioară (segmentul ramuri din a. cerebrală posterioară (segmentul

PP11) şi comunicanta posterioară ;) şi comunicanta posterioară ;

– unele pătrund prin orificiile spaţiului perforat unele pătrund prin orificiile spaţiului perforat posterior; irigă talamusul (porţiunea antero-posterior; irigă talamusul (porţiunea antero-medială), subtalamusul, corpii mamilari, medială), subtalamusul, corpii mamilari, tegmentumul şi istmul mezencefalic;tegmentumul şi istmul mezencefalic;

– altele se distribuie hipofizei, infundibulului şi altele se distribuie hipofizei, infundibulului şi regiunii tuberale a hipotalamusului.regiunii tuberale a hipotalamusului.

Grupul postero-lateralGrupul postero-lateral– ramuri din a. cerebrală posterioară (segmentul ramuri din a. cerebrală posterioară (segmentul

PP22););

– irigă pulvinarul, talamusul (feţele latero-dorsală irigă pulvinarul, talamusul (feţele latero-dorsală şi ventrală), corpii geniculaţi, tectumul şi şi ventrală), corpii geniculaţi, tectumul şi porţiunea laterală a mezencefalului.porţiunea laterală a mezencefalului.

Grupul choroidianGrupul choroidian– format din ramuri ale arterelor choroidiene format din ramuri ale arterelor choroidiene

anterioară şi posterioare.anterioară şi posterioare.

Venele emisferelor Venele emisferelor cerebralecerebrale

Venele superficiale:Venele superficiale:– ascendente – spre sinusul ascendente – spre sinusul

longitudinal superior;longitudinal superior;– descendente – spre sinusurile descendente – spre sinusurile

cavernos, sfeno-parietal, pietroase, cavernos, sfeno-parietal, pietroase, transvers.transvers.

Venele superficiale ale emisferului Venele superficiale ale emisferului cerebralcerebral

venele cerebrale superioare

venele cerebrale inferioarevena cerebrală mijlocie superficială

vena anastomotică inferioară (Labbé)

sinusul sagital superiorvena anastomotică superioară (Trolard)

venele cerebrale superioare

Venele profunde ale emisferelor Venele profunde ale emisferelor cerebralecerebrale

Vena cerebrală internăVena cerebrală internă– se formează în dreptul orificiului interventricular din se formează în dreptul orificiului interventricular din

unirea a 3 vene profunde:unirea a 3 vene profunde: vena talamo-striată;vena talamo-striată; vena septală;vena septală; vena choroidiană.vena choroidiană.

– se uneşte cu cea de partea opusă pentru a forma vena se uneşte cu cea de partea opusă pentru a forma vena cerebrală mare. cerebrală mare.

Vena bazală (Rosenthal)Vena bazală (Rosenthal)– se formează în dreptul spaţiului perforat anterior, din se formează în dreptul spaţiului perforat anterior, din

confluenţa a două vene:confluenţa a două vene: v. cerebrală anterioară;v. cerebrală anterioară; v. cerebrală mijlocie profundă.v. cerebrală mijlocie profundă.

– se îndreaptă posterior, trece prin fisura cerebrală se îndreaptă posterior, trece prin fisura cerebrală transversă şi se varsă în vena cerebrală mare.transversă şi se varsă în vena cerebrală mare.

Vena cerebrală internăVena cerebrală internă

Vena bazală (Rosenthal)Vena bazală (Rosenthal)

Venele profunde ale emisferelor Venele profunde ale emisferelor cerebralecerebrale

Vena cerebrală mare (Galien)Vena cerebrală mare (Galien)– este mediană, nepereche;este mediană, nepereche;– se formează prin unirea celor două vene se formează prin unirea celor două vene

cerebrale interne;cerebrale interne;– se îndreaptă posterior, pe sub spleniusul se îndreaptă posterior, pe sub spleniusul

corpului calos şi se varsă în sinusul drept;corpului calos şi se varsă în sinusul drept;– primeşte ca afluenţi:primeşte ca afluenţi:

venele bazale Rosenthal;venele bazale Rosenthal; venele feţelor medială şi inferioară ale lobului venele feţelor medială şi inferioară ale lobului

occipital;occipital; venele hypocampului, ale fornixului şi vena venele hypocampului, ale fornixului şi vena

caloasă posterioară;caloasă posterioară; vena cerebeloasă vermiană superioară.vena cerebeloasă vermiană superioară.

Vă Vă mulţumesc mulţumesc

pentru pentru atenţia atenţia

acordată!acordată!